Sunteți pe pagina 1din 55

Tehnici si strategii de relatii

publice
Cuprins
• Algoritmul campaniilor
Proiectarea unei campanii de PR
Analiza

Analiza situatiei
Definirea problemei
Cercetare/Colectarea datelor
Analiza datelor

Conceptualizare
Scop, obiective, public tinta, centrul de greutate,
mesaje, canale, tactici, calendar, buget

Evaluare
Definirea problemei
• [1] - definirea problemei nu constituie un răspuns la o
situaţie, ci o întrebare.
• În acestă etapă, se semnalează, pe cât de simplu posibil, o
chestiune considerată de interes pentru organizaţie.
• Definirea problemei se rezumă la lungimea unui pragraf.
• Nu are nevoie de justificări, nici de argumente, deoarece
poate să fie vorba de o simplă intuiţie, de o nelinişte pe
care nu o putem înţelege, de o criză care survine. Deci
formulăm problema.

[1] Dagenais Bernard – „Campania de relaţii publice”,


Editura Polirom, Iaşi, 2003
Definirea problemei
• Scott M. Cutlip şi colaboratorii[1] - practicienii
definesc problema prin monitorizarea
cunoştinţelor, opiniilor, atitudinilor şi
comportamentului celor implicaţi şi celor afectaţi
de atitudinile şi politicile unei organizaţii.
• Definirea problemei urmăreşte să răspundă la
întrebarea : „Ce se întâmplă în mediul extern şi
intern al organizaţiei în acest moment ?” .
[1] Scott M. Cutlip, Allen H. Center, Glen M. Broom - Effective Public
Relations (6th edition), Prentice Hall Inc., Englewood Cliffs, New
Jersey
Definirea problemei
• Doug Newsom şi colaboratorii[1] - „o campanie
este concepută şi dezvoltată pentru a ridica o
problemă, a rezolva una, sau pentru a
îmbunătăţi o situaţie. Campaniile rezolvă aceste
lucruri modificând un comportament, o lege sau
o opinie, sau provocând un comportament,
opinie sau lege dezirabile”.

[1] Doug Newson, Alan Scott, Judy Vanslyke Turk – „This is PR –


The reality of Public Relations” Wadsworth Publishing Company,
Belmont, California, 1993
Definirea problemei
• Doug Newsom şi colaboratorii[1], susţin că
problemele de PR pot fi grupate în trei mari
categorii :
– Depăşirea unei percepţii negative asupra unei
organizaţii sau a unui produs.
– Efectuarea unui proiect specific, unic.
– Dezvoltarea şi extinderea unui program continuu.

[1] Doug Newson, Alan Scott, Judy Vanslyke Turk – „This is PR – The
reality of Public Relations” Wadsworth Publishing Company,
Belmont, California, 1993
Definirea problemei
• Problema trebuie să se refere la un fapt care ne
preocupă.
• Definirea problemei se referă deci la intenţia :
– de a face cunoscute un produs, un serviciu, o idee, o politică;
– de a preveni o criză;
– de a îmbunătăţi imaginea organizaţiei;
– de a da naştere în interiorul organizaţiei unui sentiment de
apartenenţă, unui climat mai bun;
– de a vinde mai multe produse;
– de a creşte numărul de aderenţi;
– de a combate un adversar;
– de a creşte cota la bursă;
– de a pregăti o fuziune.
Proiectarea unei campanii de PR
Analiza

Analiza situatiei
Definirea problemei
Cercetare/Colectarea datelor
Analiza datelor

Conceptualizare
Scop, obiective, public tinta, centrul de greutate,
mesaje, canale, tactici, calendar, buget

Evaluare
Scop
• Scopul este definit ca rezultat global pe
care o organizaţie speră să il obţină în
urma activităţii specifice planificate.
Scop
• Scopul formulat înaintea obiectivelor,
furnizează raspunsul la intrebarea DE CE?
• Ca arie de cuprindere, este mai general,
mai larg decât obiectivele
• Scopul arată direcţia generală
• Corespunde si deriva din obiectivele de
comunicare ale unei strategii de
comunicare sau de tintele operationale ale
companiei/organizatiei
Scop
• In gereral exista trei tipuri de scopuri in PR:
• Scopuri de management al reputatiei – vizeaza
identitatea si perceptiile despre organizatie.
– Ex: Imbunatatirea opiniilor publicului despre organzatie
• Scopuri de management al relatiilor – vizeaza modul
in care organizatia se relationeaza cu publicul sau
– Ex: optimizarea comunicarii oprganizatiei cu actionarii
• Scopuri de management al sarcinilor – concentrate
pe realizarea anumitor sarcini.
– Ex: sporirea participarii personalului propriu la actiunile de
ecologizare organizate de primarie.
Proiectarea unei campanii de PR
Analiza

Analiza situatiei
Definirea problemei
Cercetare/Colectarea datelor
Analiza datelor

Conceptualizare
Scop, obiective, public tinta, centrul de greutate,
mesaje, canale, tactici, calendar, buget

Evaluare
Obiectivele
• Masoara progresul facut in atingerea
scopului
• derivă din scop şi vin în sprijinul îndeplinirii
acestuia
Obiectivele
• D. L. Willcox şi colab.(1992)
• informaţionale - circumscriu prezentarea de date
despre un eveniment, un produs, o organizaţie ,
etc. Sunt obiective „la îndemână” uşor de
formulat dar greu de evaluat
• motivaţionale - urmăresc să persuadeze
publicul şi să determine anumite acţiuni. Aceste
obiective sunt mai greu de atins, dar pot fi uşor
cuantificabile.
Obiectivele
• Jerry Hendrix (apud Dumitru Iacob, Cismaru Diana-Maria, 2003)
• obiective de producţie - care se referă la rezultatele concrete ale
activităţii de relaţii publice:
– trimiterea de comunicate
– organizarea de conferinţe/seminarii etc
– realizarea de broşuri informative, etc.
• obiective de impact- la rândul lor se împart în mai multe
subcategorii:
– informaţionale: prin care se urmăreşte difuzarea informaţiilor cu
privire la o organizaţie, la un produs, lider de organizaţie, etc.;
– atitudinale: urmăresc schimbarea atitudinilor publicurilor faţă de
organizaţie, produsele şi serviciile ei;
– comportamentale: vizează întărirea comportamentelor favorabile
sau modificarea în sens pozitiv a comportamentelor nefavorabile
faţă de organizaţie.
Obiectivele
• Bernard Dagenais (2003) împarte obiectivele în:
• Generale - se apropie de cele operationale ale
firmei;
• Specifice - vizează fiecare ţintă în parte (aceste
obiective ar viza şi atitudinea şi comportamentul,
opinia, nivelul de informare/ conştientizare, etc).
• Interne – vizeaza comunicarea în rândul
angajaţilor
• Externe - vizează publicul ţintă extern.
Obiectivele
• Contin de regula patru elemente:
– Publicul tinta
– Schimbarea asteptata
– Criteriul masurabil
– Termen/data/timp
Obiective
• Obiectivele trebuie să ajute la rezolvarea
problemelor, şi nu să ducă la exprimarea lor într-
o altă formă
• Exemplu de obiective gresit formulate:
– Problema :angajatii organizatiei sunt demobilizati
– Scop: remobilizarea publicului intern.
• Obiectiv -Promovarea unui sentiment de apartenenţă în
interiorul organizaţiei.
• Obiectiv - Favorizarea unei participări mai pronunţate la viaţa
organizaţiei.
Obiective
• Exemple de obiective bine formulate:
• Obiectivul: creşterea (schimbarea) cu 5 %
(proporţie de reuşită) a satisfacţiei angajaţilor
(public-ţintă) la locul de muncă, fata de nivelul
actual, pana la finele anului (durată).
• Obiectivul: Diminuarea (schimbarea) cu 10%
(proporţie de reuşită), fata de nivelul actual a
absenteismului angajaţilor (public-ţintă), în
următorul an (durată).
Tipuri de obiective
-outputs-productie
-outcomes-efecte/consecinte/rezultate
-business results-rezultate in afaceri

-vanzari/venituri
-Profit
-tiraj/audienta comportament
-Cota de piata
-frecventa -Valoare actiuni
-ton atitudine -Nivel de retinere
-proeminenta angajati
-media mix
constientizare
-impresionari
-total mentiuni
-cost per mie informare

productie efecte Rezultate afaceri


Formulare obiective
• Obiective de productie (outputs)
– Impresionari: Crearea a 1.000.000 de impresionari
prin plasarea a 200 de materiale in presa scrisa si
audiovizuala nationala in care sa se mentioneze
rezultatele studiului pana la finele campaniei.
– audienta: pana la finele campaniei in mai expunerea
a 35% dintre specialistii nutritionisti din oras la mesaje
prin plasarea de materiale in primele 5 publicatii de
specialitate in urmatoarele trei luni.
Formulare obiective
• Efect obiective (outcomes)
– constientizare: sporirea nivelului de constientizare privind
riscurile consumului de alcool in randul barbatilor cu varta
cuprinsa intre 25-54 de ani, de la 20% anul trecut la 50% pana la
finele campaniei.
– intelegere: sporirea nivelului de intelegere cu 10% fata de
perioada anterioara asupra costurilor asigurarilor in randul
adultilor asigurati pana in septembrie.
– Atitudine: convingerea a 10% dintre clienti ca taxele bancare
sunt acceptabile pana la sfarsitul anului.
– comportament: cresterea procentului de femei din judet care se
prezinta la controale de rutina la medicii de familie de la 15%
anul acesta la 25% pana la finele anului.
Obiectivele
• SMART
–S – specific;
–M – măsurabil;
–A – (de) atins/abordabil;
–R – relevant;
–T – încadrat în timp.
De retinut
• Obiectivele sunt diferite de actiuni
– Asigurati-va ca obiectivele formulate sunt ca un ghid
si nu o cronica de activitate
• Trimiterea de comunicate de presa sau sponsorizarea unui
eveniment sunt activitati care pot ajuta la atingerea unui
obiectiv dar nu sunt obiective
• Obiectivele sunt centrate pe rezultate si nu pe
mijloace
– Daca aveti formulari care incep cu “distribuirea” sau
“organizarea” atunci nu aveti un obiectiv ci un plan
tactic
– Verbe de utilizat – a informa, a explica, a convinge, a
spori/reduce nivelul de…etc.
Proiectarea unei campanii de PR
Analiza

Analiza situatiei
Definirea problemei
Cercetare/Colectarea datelor
Analiza datelor

Conceptualizare
Scop, obiective, public tinta, centrul de greutate,
mesaje, canale, tactici, calendar, buget

Evaluare
PUBLIC TINTA
• În cadrul unui plan de campanie de relaţii
publice publicul este un element central.
Trebuie avut in vedere:
– la analiza situaţiei
– la definirea obiectivelor
– la formularea mesajelor
– La alegerea canalelor de transmitere a
mesajelor si la stabilirea momentelor si
locurilor in care difuzam mesajele
– La evaluare
Public tinta
• În sensul cel mai larg, acest termen se
referă la orice grup ai cărui membri au un
interes comun, într-o anumită situaţie, sau
împărtăşesc valori comune
Public tinta
• teoreticienii şi practicienii relaţiilor publice
consideră că publicul reprezintă:
– ...orice grup sau individ care este implicat în
vreun fel anume în viaţa unei organizaţii (D.
Newsom şi colab., 1993, p. 139; vezi şi W.S.
Dunn, 1986, ~pp. 5-6; N.R. Nager, H.T. Allen,
1984, pp. 116-117; L.W. Nolte, 1974, p. 125).
Public tinta
• În general, specialiştii în relaţii publice pot
să identifice diferitele tipuri de public fie
– printr-o analiză exclusiv teoretică (stabilind
categoriile respective pe baza unor principii
generale)
– prin cercetări de teren (stabilind clasele
respective pe baze empirice).
Public tinta
• o organizaţie nu are un public general,
unic şi omogen, ci mai multe categorii de
public
• cercetătorii consideră că acestea se
individualizează şi ierarhizează după
gradul de implicare în procesele de
comunicare, de susţinere sau de
constrângere a unei organizaţii
PUBLIC TINTA
• Descrieri public:
– nominal - constă mai ales în a da publicului
un nume, de exemplu, acţionarii
– demografic - implică luarea în calcul a
caracteristicilor statistice ale publicului, cum
ar fi vârsta, sexul, venitul, nivelul de educaţie
etc.
– psihografic - examinează caracteristicile
definitorii din punct de vedere emoţional si
comportamental.
PUBLIC TINTA
• Descrieri public in planul de campanie:
– Primar; secundar; marginal
– Intern; extern;
– public activ; conştient; inactiv.
– Traditional; viitor
– Sustinatori; oponenti; nedecisi
Public tinta
• Publicurile nu sunt în egală măsură active.
• acele grupuri care nu se simt afectate de diversele
activităţi ale organizaţiei sau care nu sunt obligate să
facă ceva de către o organizaţie, nu se implică, devin
pasive şi reprezintă „non-publicuri".
• atunci când activitatea unei organizaţii poate avea
consecinţe asupra unor oameni sau când acţiunile
acestora pot avea consecinţe asupra organizaţiei,
oamenii se vor simţi implicaţi şi vor accepta că există o
problemă care îi priveşte în mod direct. Se naşte astfel
un public minimal, latent, un public care este încă pasiv,
dar care are potenţialul de a deveni activ.
Public tinta
• publicurile se diferenţiază prin comportamentul
comunicaţional. Din această perspectivă Gruning si
Repper disting patru categorii de public:
1. publicurile tuturor problemelor - acestea iau parte activ la
toate dezbaterile ;
2. publicurile apatice - acestea sunt puţin active;
3. publicurile unei singure probleme - acestea sunt active
numai în ceea ce priveşte un număr limitat de teme,
apropiate între ele;
4. publicurile problemelor fierbinţi - acestea devin active
numai după ce presa a transformat o problemă într-o
chestiune de maximă actualitate.
Public tinta
• O altă distincţie evocată de cercetători
este aceea dintre publicul intern şi
publicul extern.
– Intern - format din persoanele care
împărtăşesc aceeaşi „identitate
instituţională": salariaţi, manageri, acţionari,
consilieri etc;
– Extern - cuprinde persoanele şi organizaţiile
din afara instituţiei: clienţi, furnizori, agenţii
guvernamentale etc.
Public tinta
• După F.P. Seitel (1992, pp. 12-14) publicurile pot fi clasificate în
funcţie de :
- poziţia faţă de organizaţie :
- interne (cele care activează în interiorul organizaţiei) ;
- externe (cele care sunt plasate în afara acesteia) ;
- resursele pe care le pot pune la dispoziţia organizaţiei:
- primare (au o mare putere de a ajuta organizaţia);
- secundare (sunt mai puţin importante);
- marginale (au foarte puţină influenţă asupra organizaţiei) ;
- atitudinea faţă de organizaţie:
- sprijinitori;
- oponenţi;
- neutri;
- prezenţa în organizaţie:
- tradiţionali (acel public care este deja legat de organizaţie);
- viitori (acel public care va putea deveni interesat de organizaţie).
Public tinta
• Hendrix (1995, pp. 13-16) propune următoarea clasificare a
publicurilor unei organizaţii:
- mass-media (presa locală şi naţională, scrisă şi audiovizuală,
specializată şi generalistă);
- angajaţii (echipa de conducere, echipele nemanageriale de specialişti,
persoane necalificate, reprezentanţi sindicali, alţi angajaţi);
- membrii (reprezentanţi ai organizaţiilor ierarhic superioare, board-uri şi
alte comitete, pensionari, consilieri, membri onorifici etc.);
- comunitatea (organizaţii comunitare, de la poliţie la biserică, de la cele
de tineret la cele de afaceri, plus persoane importante din aceste
medii, cum ar fi educatori, lideri locali, oficialităţi clericale, bancheri,
lideri etnici);
- instituţii guvernamentale (instituţii şi persoane cu atribuţii ministeriale,
administrative, legislative etc.);
- investitorii (deţinătorii de acţiuni, oamenii de afaceri cu interese legate de
organizaţie, serviciile de analiză şi statistică etc.);
- consumatorii (organizaţiile şi persoanele care beneficiază de activitatea
organizaţiei).
Public tinta
• întrebări referitoare la publicurile organizaţiei pe care o reprezintă:

• Cât de mare este capacitatea fiecărei categorii de public de a


influenţa eforturile organizaţiei de a-şi atinge scopurile specifice ?
• Care este interesul urmărit de public în relaţia cu organizaţia ?
• Ce valori comune împărtăşeşte acesta cu organizaţia ?
• Care sunt liderii de opinie şi factorii care influenţează decizia
publicului ?
• Care este profilul socio-demografic al publicului ?
• Care este opinia publicului despre organizaţie ?
• Care este opinia publicului despre problemele specifice, referitoare la
organizaţie, aflate în dezbatere la un moment dat ?
Public tinta
• Categoriile de public ale FCRP din SNSPA:
a) studenţii şi profesorii: aceştia reprezintă un public intern, primar,
tradiţional, activ (în principiu), de obicei un public al tuturor problemelor,
dar care poate deveni, în anumite circumstanţe, un public al unei singure
probleme (cazarea pentru studenţi, lipsa fondurilor bugetare pentru
profesori), sprijinitor (dar care poate deveni oponent sau neutru în
anumite dezbateri);
b) elevii de liceu, posibili candidaţi la examenul de admitere : aceştia sunt un
public extern, tradiţional (în mod constant şi periodic interferează cu
facultatea), activ (sunt conştienţi de interesele comune cu facultatea şi
pot afecta, prin comportamentul lor, evoluţia facultăţii), primar (au o mare
putere de a influenţa) şi sunt public al unei singure probleme (examenul
de admitere);
c) părinţii elevilor: aceştia sunt un public extern, tradiţional, activ, primar, un
public al tuturor problemelor (sunt preocupaţi şi de alte aspecte ale vieţii
în facultate, cum ar fi legalitatea şi prestigiul diplomei, costurile
şcolarizării, existenţa sau non-existenţa facilităţilor de cazare, dotările
laboratoarelor etc.);
Public tinta
• Categoriile de public ale FCRP din SNSPA:

d) posibilii cursanţi de la programele post-universitare: un public extern,


latent (ei sunt o masă pasivă, pot să fie atraşi de facultate şi să se
implice în aceste programe), al unei singure probleme (cursul de
specia­lizare), cu caracteristici de public primar (din taxele plătite de ei
sunt finanţate, pe fondul incapacităţii surselor bugetare de a acoperi
costurile de dotare şi modernizare a laboratoarelor, numeroase achiziţii
de echi­pamente), sprijinitor şi, în ultimii ani, tradiţional;
e) SNSPA: aceasta reprezintă un public extern, latent (nu este întotdea­una
implicată activ în viaţa facultăţii), tradiţional, primar (gestionează
procesele administrative şi resursele financiare ale facultăţii), sprijinitor
(deşi în anumite situaţii poate deveni oponent), public al tuturor
pro-blemelor ;
f) ministerul de resort: o categorie de public extern, latent (se implică numai
în anumite probleme în viaţa facultăţii), secundar (nu mai are, prin
aplicarea sistemului finanţării globale, posibilitatea de a interfera direct şi
permanent cu facultatea), tradiţional, care are tendinţa de a deveni
publicul problemelor fierbinţi (este activ numai în situaţii contro­versate,
mediatizate sau nu, prin controalele pe care le efectuează); deşi în mod
teoretic el ar trebui să fie un public sprijinitor, cel mai adesea el se
comportă ca un public neutru;
Public tinta
• Categoriile de public ale FCRP din SNSPA:
g) facultăţile de acelaşi profil din ţară: acestea constituie un public extern, latent şi
marginal (nu au o mare putere de a influenţa evoluţia FCRP), care pot să se
comporte, în funcţie de interesele sau percepţia lor asupra sistemului, în egală
măsură ca publicuri sprijinitoare, oponente sau neutre; de asemenea, aceste
facultăţi pot să se comporte ca public al unei singure probleme, al tuturor
problemelor sau al problemelor fierbinţi ; ele tind să devină publicuri tradiţionale,
deşi multe sunt numai publicuri viitoare;
h) facultăţile de acelaşi profil din străinătate: acestea sunt un public extern,
internaţional, latent (numai în unele circumstanţe pot interfera cu viaţa FCRP), al
unei singure probleme (posibilele programe de colaborare), sprijinitor (prin
schimburile de profesori, bursele pentru studenţi, dona­ţiile de cărţi şi
echipamente); ele au devenit, datorită politicii interna­ţionale active a FJSC,
publicuri tradiţionale şi, cel mai adesea, primare (contribuţia lor la dezvoltarea
facultăţii a fost deosebit de importantă);
i) organizaţii profesionale nationale/internaţionale: acestea sunt un public extern,
internaţional, al unei singure probleme, latent (este activ numai în anumite tipuri
de activităţi), secundar (au pus la dispoziţia FCRP importante resurse logistice),
sprijinitor şi (devenit) tradiţional;
j) mediul profesional: acesta este un public extern, secundar, devenit tradiţional şi
sprijinitor (în multe situaţii) prin eforturile FJSC de a atrage reprezentanţi ai
profesiei în procesul didactic, dar care, în egală măsură se poate comporta ca un
public neutru sau oponent; el este tot­odată un public marginal (poate pune la
dispoziţia FCRP unele resurse) şi, în general, public al unei singure probleme sau
al problemelor fierbinţi
CUNOASTERE PUBLIC TINTA
• Identificare:
– Cine sunt?
– Ce cunosc?
– Ce cred despre organizatie?
– Ce fac?
– în ce fel sunt vizate sau implicate în acea situaţie?
– unde trăiesc?
– din ce organizaţii fac parte sau cu ce organizaţii au
legături?, etc.,
Cunoasterea publicului tinta

varsta
sex
Etnicitate
Atitudine
Stare civila
Opinie
comportament *

Afiliere politica & Educatie


religioasa Nivel de venit

Media utilizate Loc de munca


adresa

* In raport cu anumite produse sau servicii sau organizatii


Strategii media
Identificarea unor canale media care sunt:
• eficace
• adecvate la publicul vizat
• viabile din punct de vedere al raportului cost/efecte
Planul media
• Document care detaliaza obiectivele
media si strategiile media.
• cuprinde:
– Obiectivele Media
– Recomandari de mix Media
– Recomandari de vehicule Media
– Elemente de buget
Planul media

Obiective media Alegerea Media


a. atingerea audientelor a. mixul Media
b. distributie geografica b. eficienta Media (CPM, CPRP)
c. impactul mesajului c. analize comparative

Strategii media
a. audienta si frecventa Planificare si cumparare
b. continuitate
c. duplicare audienta
spatiu/timp media
Mesajul
• Orice campanie are un set de mesaje
• Proiectate pentru fiecare categorie de
public tinta
• elaborate pentru a seduce, a persuada, a
convinge
• Mesajele trebuie repetate in toate
materialele/activitatile de comunicare
• Decideti asupra a 1-3 mesaje pe care vreti
ca publicul sa le auda si retina
Continutul mesajului
• Ce includem in mesaje?
– Idei care ajuta publicul sa faca o legatura clara intre
mesajele dvs, organizatia dvs si comportamentul pe
care organizatia il asteapta de la public in urma
campaniei
• relaţiile publice nu au întotdeauna ultimul cuvânt
în ceea ce priveşte conţinutul mesajului ce
trebuie difuzat în exterior.
• relaţiile publice au datoria de a „ambala" acest
conţinut.
Mesajul
• un mesaj, pentru a-şi atinge scopul, trebuie să parcurgă
o serie de etape:
– să fie prezentat publicului-ţintă; un mesaj bun încredinţat unui
canal de presă sau unui suport care nu atinge publicul-ţintă este
un mesaj fără efect;
– să atragă atenţia, adică să trezească interesul publicului-ţintă,
mesajul trebuie să fie însă diferit de celelalte sute care
bombardează zilnic indivizii pentru a putea trece de bariera
percepţiei selective;
– să fie înţeles, acest lucru depinde de limbaj, de conţinut, de
atitudinea receptorului;
– să fie acceptat, un mesaj poate fi receptat şi înţeles, dar respins;
– să fie reţinut, mesajul trebuie apoi „absorbit” de receptor;
– să determine acţiunea, adică exact ceea ce vizează orice
mesaj, să convingă receptorul să se comporte conform
sugestiilor sursei.
Mesajul
• Anne Gregory oferă patru etape în proiectarea
mesajului:
– Care sunt percepţiile (reprezentările) existente
articulate. De exemplu, poate fi vorba de perceperea
produselor organizaţiei dumneavoastră ca fiind
învechite şi acest lucru poate determina mesajul;
– Ce schimbări pot fi făcute în acele percepţii. Dacă, de
fapt, produsele dumneavoastră au fost substanţial
îmbunătăţite trebuie să anunţaţi acest lucru cu
claritate;
– Identificarea elementelor de convingere. Cea mai
bună cale de a face acest lucru este de a vă baza pe
fapte;
– Transmitere prin metode adecvate. Este posibil să
apelaţi la metode de publicitate sau marketing pentru
transmiterea unui mesaj de relaţii publice.
Formulare/prezentare mesaj
• Depinde de publicul tinta si canalul de
transmitere
– Format
– Ton
– Umor
– Argumentatie
– Continut
– Perioada de difuzare
– Repetare
Modificările pe care le poate suferi
mesajul
Filtre:
Mesaj 1 Zgomot, Mesaj 3 Mesaj 4
Ce doresc sa Mesaj 2 Lumina, Ce intelege
Ce primeste
transmit Ce transmit Caldura, destinatarul
destinatarul
Context, etc

Comunicarea ideala: Mesajul 1 = Mesajul 4.


Tema
• Realizarea unui proiect de campanie de RP in
echipe de cate 3 studenti
• La alegere realizarea uneia din temele:
• Elaborarea unui proiect de campanie de
constientizare/educare privind conducerea autovehiculelor
sub influenţa băuturilor alcoolice.
• Elaborarea unui proiect de campanie de schimbare a
atitudinii faţă de pensionari.
• Elaborarea unui proiect de campanie de schimbare a
comportamentului în domeniul colectării gunoiului.
• Elaborarea unui proiect de campanie de poziţionare a unei
firme nou înfiinţate.
Intrebari?