Sunteți pe pagina 1din 52

CUPRINS

CAPITOLUL 1 Date generale privind societatea comercială „HORA”


s.a.Reghin..........................................................2
1.1. Caracteristici generale...........................................................................................................................................2
1.2. Scurt istoric al societăţii........................................................................................................................................4
1.3. Prezentarea organigramei societăţii....................................................................................................................5
1.4. Resurse umane........................................................................................................................................................6
1.5. Obiect de activitate.................................................................................................................................................9
1.6. Prezentarea structurii de producţie...................................................................................................................10
CAPITOLUL 2 Aspecte financiare ale activitatii firmei....................................................................................................11
2.1. Indicatori de lichiditate.......................................................................................................................................11
2.2. Indicatori de gestiune...........................................................................................................................................17
2.3.Indicatori de rentabilitate....................................................................................................................................24
CAPITOLUL 3 Amortizarea capitalului imobilizat în active corporale si necorporale.................................................30
3.1. Activele supuse amortizării.................................................................................................................................30
3.1.1. Activele corporale....................................................................................................................................30
3.1.2. Activele necorporale................................................................................................................................31
3.2. Amortizarea activelor imobilizate in cadrul intreprinderii.............................................................................32
3.2.1. Calculul amortizării.................................................................................................................................32
3.2.2. Metodele folosite pentru amortizarea mijloacelor fixe................................................................................34
3.2.2.1. Amortizarea liniară ..........................................................................................................................34
3.2.2.2. Amortizarea accelerată ....................................................................................................................35
3.2.2.3. Amortizarea degresivă ......................................................................................................................35
3.3. Amortismentul şi caracterul multiplicator al procesului de amortizare........................................................36
3.3.1.Amortismentul...........................................................................................................................................36
3.3.2.Caracterul multiplicator al procesului de amortizare...................................................................................36
3.3.3. Amortizarea liniară în evidenţierea caracterului multiplicator..................................................................37
3.3.4. Programarea amortismentului.......................................................................................................................39
CAPITOLUL 4 Impactul metodei de amortizare asupra rezultatului exercitiului.........................................................43
4.1. Aplicare metode de amortizare...........................................................................................................................43
4.2. Amortizarea în cazul reevaluării imobilizărilor...............................................................................................49
CAPITOLUL 5 Concluzii şi propuneri................................................................................................................................51

1
CAPITOLUL 1
DATE GENERALE PRIVIND SOCIETATEA COMERCIALĂ
„HORA” S.A. REGHIN

1.1. Caracteristici generale

Societatea Comercială „HORA” S.A. este persoana juridică română cu sediul în


Reghin, str. Salcâmilor, nr.3A, judeţul Mureş, în zona industrială a oraşului.
S.C. „HORA” S.A. Reghin s-a înfiinţat prin reorganizare, în conformitate cu
prevederile Legii nr.15/1990, prin H.G.nr.1254/04.12.1990 având forma juridică de
societate pe acţiuni şi a fost înregistrată la Oficiul Registrului Comerţului al judeţului
Mureş sub nr. J-26/27/25.02.1991, având codul fiscal RO1235579.
Capitalul social este de 494.604 lei fiind format din 14.988 de acţiuni
nominative a 33 lei fiecare. Acţionarii sunt:
- Societatea de Investiţii Financiare (fost F.P.P.I Banat-Crişana)
din Arad cu 7,225% din acţiuni;
- Acţionari persoane fizice cu 92,775% din acţiuni, cumpărate de
la F.P.S. în 1994 şi 1996.
Unitatea are un număr de 338 de salariaţi. În anul 2007 cifra de afaceri realizată
a fost de 14.105.168 mii lei, obţinându-se un profit net de 470.011 lei.
Principalul obiect de activitate al S.C. „HORA” S.A. este producţia de
instrumente muzicale din lemn cu corzi ciupite şi frecate. Putem spune că activitatea se
află în faza de maturitate, prin piaţa stabilă de desfacere externă cât şi internă,
capacitatea de producţie acoperită 100% pentru anul 2007, procesul tehnologic după 50
de ani de activitate este optimizat în sensul asigurării unei producţii maxime la cea mai
bună calitate, personalul este bine pregătit, condiţiile tehnico-economice şi de muncă
sunt asigurate la un nivel bun.
Activitatea se desfăşoară în spaţii productive dotate corespunzător cu tehnologie
adecvată şi specializată pentru producerea instrumentelor muzicale. Producţia este
condusă de compartimentele de proiectare, urmărirea producţiei şi desfacere ei,
compartimente care au specialişti cu o îndelungată experienţă în domeniu.

2
De asemenea s-au luat în considerare şi condiţiile ecologice prin modificarea şi
înlocuirea tehnologiilor şi a utilajelor poluante cu altele ecologice în conformitate cu
noile legi, astfel amintim:
- reabilitarea drumurilor şi aleilor interioare
- înlocuirea instalaţiei de exhaustare cu o instalaţie nouă de recirculare a
aerului cald şi recuperarea deşeurilor rezultate care se folosesc la centrala
termică pentru producerea apei calde şi a căldurii
- emisiile poluante de la centrala termică pe deşeuri s-a redus prin utilizarea
sistemului de multiciclonare a funinginii şi arderea în pat fluidizat
- emisiile de vapori de solvenţi organici au fost reduse până în prezent prin
investiţii proprii cum ar fi:
- utilizarea unei maşini de turnat lac cu emanaţii reduse
- construcţia unui tunel de uscare a peliculei de lac cu guri de captare a
vaporilor solvenţilor organici
- montarea unor sisteme de recirculare a aerului în scopul îmbunătăţirii
ambientului din sectoarele de finisaj
- achiziţionarea de cabine de pulverizare cu eficienţă sporită de
separare a lacului de solvenţii organici.
Conform organigramei prezentate desfăşurarea activităţii este organizată pe
compartimente specializate cu atribuţii bine definite.

Strategia de perspectivă a unităţii cuprinde următoarele obiective:


1. Creşterea accelerata a productivităţii muncii prin:
- organizarea productiei
- perfectionarea profesionala
- reducerea remedierilor si a rebuturilor
- mecanizare si automatizare
2. Contiunarea programului de retehnologizari si investitii care sa duca atit la
cresterea productivitatii cit si la diminuarea costurilor prin:
- promovarea inovatiilor
- reproiectarea produselor
3. Abordarea unei politici de personal
- instruirea personalului
- controlul si motivatia personalului

3
- rezerva de cadre
- reducerea imbolnavirilor
2. Asigurarea competitivităţii produselor în domeniul calitate / preţ şi asigurarea
bazei de comenzi pri:
- calitatea materiilor prime si materialelor
- calitatea sporita a produselor si a marcii HORA
- activitate de import-export
- valorificarea stocurilor
3. Cucerirea de noi pieţe şi întărirea lor, cum ar fi :
a. America de Sud
b. Africa de sud
c. Rusia,
d. UE.

1.2. Scurt istoric al societăţii

Producţia de instrumente muzicale a început în anul 1951 când un colectiv


restrâns de salariaţi din cadrul I.P.E.I.L.(Întreprinderea de Prelucrare, Exploatare şi
Industrializare a Lemnului) Reghin înfiinţat în 1950 au fabricat primele viori, punând
bazele dezvoltării atelierului de instrumente muzicale.
Începând cu 01.01.1953 I.P.E.I.L. Reghin devine I.P.I.L.(Întreprinderea de
Prelucrare şi Industrializare a Lemnului) iar în 01.01.1960 devine C.I.L.(Combinatul de
Industrializare a Lemnului) Reghin, urmând ca în 29.10.1961 să se transforme în C.P.L.
(Combinatul de Prelucrare a Lemnului) Reghin unde în 1970 se pune în funcţiune
fabrica de instrumente muzicale cu o capacitate de 40.000 bucăţi/an.
În baza HCM 367/09.04.1973, unitatea funcţionează sub denumirea de
Întreprinderea de Prelucrare a Lemnului Reghin (I.P.L.).
Societatea Comercială “HORA” S.A. Reghin se înfiinţează în conformitate cu
prevederile Legii 15/1990, prin reorganizarea I.P.L. Reghin, prin H.G. 1254/04.12.1990
fiind înmatriculată la O.R.C. cu nr.J-26/27/ 05.02.91.
Societatea este administrată de Consiliul de Administraţie compus din 3 membrii
aleşi de AGA pe o perioadă de 4 ani.

4
Conducerea curentă este asigurată de către comitetul director format din 3
membrii şi un director executiv.
Structura societăţii este organizată pe 4 nivele ierarhice conform organigramei
anexate.
Activitatea se desfăşoară în secţia de producţie instrumente muzicale, atelier de
semifabricate şi atelier mecanic plus TESA.

1.3. Prezentarea organigramei societăţii

În organigramă se disting cele trei nivele manageriale:


 top manager
 midle manager
 first line manager
În categoria top managerilor sunt incluşi - managerul general, directorul
tehnic, directorul comercial şi directorul economic; ca manageri de mijloc apar : şefii de
secţii şi servicii iar în categoria managerilor de primă linie sunt incluşi : maiştrii şi şefii
de echipe.
Între departamente sau locuri de muncă se stabilesc legături :
 ierarhice
 funcţionale
 de colaborare
Legăturile ierarhice sunt prezentate pe verticală . Acestea transmit de sus în
jos dispoziţii şi de jos în sus rapoarte de rezultate.
Legăturile funcţionale se regăsesc la nivelul departamentelor , acestea având
ca rol transmiterea indicaţiilor tehnologice.
Un rol foarte important îl ocupă legăturile de colaborare prin care se fac
schimburi de informaţii între angajaţii din diferite ateliere şi secţii.

5
St r u c t u r a o r g a n i z a t o r i c ã l a S .C."HOR A " S.A .

A .G .A .

CENZO RI

C o n s iliu l d e a d m in is t r a t ie

D ir e c t o r G e n e r a l

D ir e c t o r t e h n ic D ir e c t o r c o m e r c ia l D ir e c t o r e c o n o m ic P e r s o n a l, s a la r iz a r e

P r o d u c t ie - e x p o r t
A t e lie r d e b it a r e M a r k e t in g , F in a n c ia r , C . F . I .
m a t e r ie p r im a c o n tra c te
P r o ie c t a r e
A t e lie r fu r n ir e , P ro g ra m a re p ro d . C o n t a b ilit a t e
p la c a je s e m ifa b r ic a t e
N o rm a re ,
S e c t ia d e fa b r ic a t ie A p r o v iz io n a r e , P o s t c a lc u l, p r e t u r i, p r o t e c t ia m u n c ii
in s t r u m e n t e d e s fa c e r e , t r a n s p o r t a n a liz e e c o n o m ic e
C .T .C .
A t e lie r in t r e t in e r e D e s fa c e r e c u O fic iu c a lc u l
r e p a r a t ii u t ila je , S . D . V . a m a n u n tu l
M e c a n ic s e f,
P a z a , P .S .I. D e p o z it e in v e s t it ii

1.4. Resurse umane

Societatea comercială are un număr de 338 de angajaţi, cu o medie de vârstă de 31 de


ani, cu următoarea structură:
90% muncitori, din care calificaţi 99,4%.
7,9 % personal administrativ, iar 2,1% maiştrii.
47,63 % din salariaţi sunt de sex feminin.
71,4 % din salariaţi au vârsta de până la 40 ani, iar 4,9 % au peste 50 ani.
18 persoane au studii superioare.
În cazul S.C. ,,HORA”, S.A. , în ceea ce priveşte evoluţia numărului de
salariaţi se observă o uşoară descreştere a numărului acestora.

6
În anul 2002 societatea avea 469 persoane , numărul acestora ajungând în
luna mai a anului 2008 la 338 de persoane. Se observă că numărul personalului a avut o
evoluţie uşor fluctuantă.
Privitor la structura salariaţilor , aceasta se face după mai multe criterii.
După studii :
- cu pregătire profesională - 212 persoane - 62,72 %
- studii liceale şi şcoli de maiştrii -108 persoane – 31,95 %
- studii universitare - 18 persoane - 5,33 %

Studii universitare

Studii liceale

Cu pregătire
profesională

După sex :
- Femei 161 persoane -- 47,63%
- Bărbaţi 177 persoane -- 52,37%

Femei
Bărbaţi

7
Din punct de vedere al implicării în producţie :
- direct productivi 253 persoane - 74,85 %
- indirect productivi 57 persoane - 16,86 %
- salariaţi TESA 28 persoane - 8,30 %

TESA
Indirect productivi
Direct productivi

Personalul se caracterizează prin disciplină şi atitudine favorabilă faţă de muncă.


Salariul mediu net la nivelul lunii decembrie 2007 a fost de 1095 lei iar la
nivelul lunii martie 2008 a fost de 1171 lei.
Activitatea managerială se sprijină numai pe cadre de conducere cu studii
superioare de specialitate, dominate de elanul şi flexibilitatea necesare pentru a organiza
societatea pe principiul profitabilităţii şi pentru a crea o atmosferă colegială de muncă,
în care să domine competenţa şi calitatea.
Vechimea medie în firmă este de 15 ani, ceea ce arată că nu s-a angajat prea
mult personal şi forţa de muncă este calificată şi are experienţă în domeniul producerii
instrumentelor muzicale.

Pregătirea profesională:
Majoritatea muncitorilor direct productivi s-au calificat prin şcoli profesionale
de profil lemn, şi s-au specializat la locul de muncă pentru specificul societăţii în
fabricarea instrumentelor muzicale, specializare efectuată pe faze ale procesului de
producţie. Societatea are angajaţi cu o înaltă pregătire profesională şi experienţă în
efectuarea instrumentelor de maestru, aceştia se numesc lutieri şi sunt în număr restrâns.
Şi aceştia s-au specializat în cadrul societăţii. Muncitorii indirect productivi şi de
deservire sunt de asemenea calificaţi prin şcoli profesionale, şi se perfecţionează la locul
de muncă.
Salarizarea muncitorilor se face pe bază de reţea tarifară stabilită anual de
administraţia societăţii cu consultarea sindicatelor şi cu respectarea legislaţiei în
vigoare.

8
Salarizarea individuală se face corespunzător cu nivelul pregătirii profesionale,
complexitatea lucrărilor şi cantitatea de produse executate.
Muncitorii indirect productivi participă la sporul de depăşire a producţiei
programate, cu procentul realizat la nivel de societate.
Personalul administrativ este salarizat tot pe baza unei reţele tarifare stabilită în
condiţii similare cu cea a muncitorilor. Încadrarea individuală într-o categorie de
salarizare a personalului de administraţie se face corespunzător cu nivelul studiilor,
competenţa profesională şi cerinţele postului. Personalul administrativ participă la
depăşirea planului, în condiţii similare cu muncitorii indirecţi.
Sporuri: toate categoriile de personal beneficiază de spor de noapte unde e cazul
(nu se lucrează în schimbul de noapte), indemnizaţii pentru condiţii grele de muncă şi în
medii toxice, inclusiv program redus de muncă (6 ore pe zi în loc de 8 ore pe zi).
Toate drepturile şi obligaţiile salariaţilor sunt prevăzute în contractul colectiv de
muncă care se negociază anual cu comitetul sindical, ce reprezintă majoritatea
salariaţilor, după care se înregistrează la judecătoria din teritoriu.

1.5. Obiect de activitate

Conform statutului , obiectul de activitate al societăţii constă în:


- producerea de instrumente muzicale şi accesorii din lemn, precum şi produse
din lemn, metal, mase plastice, textile;
- comercializarea acestor produse prin magazine proprii, alte reţele de desfacere
pe piaţa internă şi externă, inclusiv pe schimburi de mărfuri;
- executarea de operaţii de import-export şi comercializarea de materiale din
stoc;
- exploatarea, prelucrarea şi transportul masei lemnoase şi a materialelor pentru
producerea instrumentelor muzicale;
- prestări de servicii la cererea clienţilor, din profilul de activitate;
- executarea lucrărilor de întreţinere şi reparaţii a utilajelor proprii, executarea
lucrărilor de construcţie şi întreţinere a clădirilor, construcţii industriale;
- activitate de transport.

9
1.6. Prezentarea structurii de producţie

Activitatea de bază a Societăţii Comerciale „HORA” S.A. este organizată pe


sectoare de producţie, iar pentru activităţile auxiliare, societatea dispune de un atelier de
întreţinere şi reparaţii, centrală termică şi garaj auto.
Activităţi diverse:
 depozitare produse finite - expediţie
 atelier întreţinere şi reparaţii maşini şi utilaje
 centrala termică
 sector uscare cherestea
 depozit materii prime şi materiale pe bază de lemn
 magazia tehnică
 laborator chimic
 producerea de geamuri termopan cu rama de aluminiu
 cantina – restaurant

Utilajele şi dotările societăţii sunt specifice industriei pentru prelucrarea


lemnului. Datorită specificului societăţii, specific pentru care nu se prea fabrică utilaje,
o mare parte din aceste utilaje pentru faze speciale din procesul de construcţie al
instrumentelor muzicale sunt fabricate prin autodotare.

CAPITOLUL 2
ASPECTE FINANCIARE ALE ACTIVITATII FIRMEI

10
În studiul cu privire la finantele întreprinderii, o importanţă deosebită o au
indicatorii economico – financiari, cu ajutorul cărora se pot descoperi unele probleme
ce afectează activitatea firmei. Aceşti indicatori sunt obligatoriu de calculat de către toţi
agenţii economici. Pentru a calcula aceşti indicatori, este necesară întocmirea bilanţului
financiar(anexa 1). Acesti indicatori vor fi calculati pentru anii 2005,2006 si 2007.

INDICATORI FINANCIARI

2.1. Indicatori de lichiditate

2.1.1.Rata lichidităţii generale

AC
Lg= Dc

AC=active circulante
Dc=datorii curente

ANUL ANALIZAT 2005 2006 2007


INDICATORUL
ACTIVE CIRCULANTE 11,726,36 12,243,74 13,465,116
6 6

DATORII CURENTE 685,819 559,039 1,112,353

LICHIDITATE GENERALA
17,10 21,90 12,11

11
ACTIVE CIRCULANTE

13,465,116

12,243,746
11,726,366

2005
2006
2007

Se observă o modificare a activelor circulate pe parcursul celor 3 ani analizaţi.


Activele circulante se afla intr-o uşoară creştere datorită creşterii stocurilor pe care
firma le deţine. Creşterea creanţelor a deteminat şi ea această apreciere a activelor
circulante. Cea mai mare pondere în activele circulante o au stocurile, fiind o
intreprindere de producţie. Specific pentru aceasta ramura in care activeaza firma il
constituie faptul că materiile prime care sunt folosite în processul de producţie au un
ciclu de rotaţie de până la 6 ani, timp în care ele trec prin mai multe faze până să ajungă
la produsul final. Materiile prime stau înglobate în stocuri o perioadă mare de timp
constituind o pondere mare în activele circulante, până să ajungă produse finite pentru a
aduce profit.

DATORII CURENTE

1,112,353

685,819
559,039

2005 2006 2007

Datoriile curente constituite din datoriile ce trebuiesc plătite până într-o perioadă
de un an, au cunoscut o fluctuatie în cei 3 ani analizaţi. Scăderea datoriilor în anul 2006
a fost cauzată de o scădere a datoriilor fiscale pe care firma le are. Evoluţia ascendentă

12
pe care o au datoriile curente în anul 2007 este cauzată de o creştere a sumelor datorate
instituţiilor de credit, asta datorată unui credit contractat în 2007. Creditul contractat
este un credit pentru nevoile pe care le are firma in cadrul productiei. Este un credit
necesar dezvoltarii si perfectionarii liniei de productie. Are drep scop o mai buna
performanta a ciclului productiei si se foloseste pentru dotarea intreprinderii cu diverse
utilaje necesare.

LICHIDITATE GENERALA
25.00 21.90

20.00 17.10

15.00 12.11

10.00

5.00

0.00
2005 2006 2007

Lichiditatea generala ne arata ca firma este în capacitatea de a achita datoriile pe


termen scurt adica datoriile catre furnizori. Acest lucru este foarte favorabil pentru
intreprindere. Cea mai mică lichiditate generală dintre anii analizati este in anul 2007
când avem o lichiditate de 12.11, şi totuşi intreprinderea se afla intr-o capacitate de plată
foarte bună.

13
1. Rata lichidităţii imediate

Ac  S
Li=
Dc

ANUL ANALIZAT
2005 2006 2007
INDICATORUL

ACTIVE CIRCULANTE 11,726,366 12,243,746 13,465,116

DATORII CURENTE 685,819 559,039 1,112,353

STOCURI 9,851,947 11,030,353 11,736,673

LICHIDITATE IMEDIATA 2,73 2,17 1,55

STOCURI

11,736,673

11,030,353

9,851,947

2005 2006 2007

Stocurile reprezintă o pondere foarte mare în activele circulante şi astfel


lichiditatea este influenţată de acestea. Dacă eliminam stocurile din activele totale ale
firmei avem o viziune mai clară asupra lichidităţii de care dispune firma în perioada
analizată.

14
LICHIDITATE IMEDIATA

2.733

2.170

1.554

2005 2006 2007

Rata lichiditatii arată că firma este în capacitatea de a-şi achita datoriile către
furnizori şi în cazul în care nu se iau în considerare stocurile. În 2007 rata rentabilităţii
este mai mică decât în ceilalţi ani datorită creditului contractat, astfel că datoriile au
crescut, însă se află în posibilitate de plată.

2.1.3.Rata solvabilităţii generale

AT
Sg 
Dt
AT=ACTIVE TOTALE
Dt=DATORII TOTALE

ANUL ANALIZAT
2005 2006 2007
INDICATORUL

ACTIVE TOTALE 22,158,627 22,217,330 26,635,482

DATORII TOTALE 1,245,724 939,602 1,375,190

SOLVABILITATE GENERALĂ 17,79 23,65 19,37

15
ACTIVE TOTALE

26,635,482
22,158,627 22,217,330

2005 2006 2007

Activele totale includ aici activele circulante şi activele imobilizate. În anul


analizat 2007 activele cunosc o creştere datorită creşterii pe care o au activele circulante
în totalul activelor. În acest an 2007 au crescut imobilizările corporale şi anume
construcţiile. Insa cea mai importanta crestere se datoreaza achizitionarii de catre
intreprindere a unor utilaje performante necesare unei anumite faze de productie. Astfel
ca in 2007 se achizitioneaza o cabina pentru pulverizat lac, iar in 2006 o masina de taiat
cu laser si a fost perfectionat un centru de prelucrare a lemnului cu comanda numerice.

SOLVABILITATE GENERALĂ
23.65
17.79
19.37

2005
2006
2007

Rata solvabilităţii arată că întreprinderea este în capacitatea de a-şi achita


datoriile folosindu-se de activele totale. Rata solvabilităţii cunoaşte cea mai mare rată
obţinută în anul 2006, iar in anul 2007 aceasta scade însă firma se menţine la un nivel al

16
solvabilităţii generale ridicat. Fiind o întreprindere de producţie dispune de multe active,
care pot fi valorificate pentru a-şi acoperii datoriile pe termen scurt – furnizorii, cât şi
cele pe termen lung – liniile de credit.

2.2. Indicatori de gestiune

2.2.1. Rotaţia activelor circulante

CA
Vc 
AC

VC – COEFICIENTUL DE ROTAŢIE A CAPITALULUI CIRCULANT


CA - CIFRA DE AFACERI
AC – ACTIVE CIRCULANTE

VITEZA DE ROTAŢIE A ACTIVELOR CIRCULANTE

ACxT
V= CA

V- VITEZA DE ROTAŢIE
T – 360 DE ZILE

ANUL ANALIZAT
INDICATORUL 2005 2006 2007

CIFRA DE AFACERI 13,999,841 13,972,318 14,105,168

ACTIVE CIRCULANTE 11,726,366 12,243,746 13,465,116

ROTATIA ACTIVELOR
1,19 1,14 1,05
CIRCULANTE
VITEZA DE ROTAŢIE
301,54 315,46 343,66
ACTIVELOR CIRCULANTE

17
CIFRA DE AFACERI

14,105,168

13,999,841
13,972,318

2005 2006 2007

Cifra de afaceri a întreprinderii este constituită conform- contului de profit şi


pierdere – din producţia vândută, venituri din vânzarea mărfurilor şi veniturile din
dobânzi aferente leasingului. Aceasta nu cunoaşte o fluctuaţie prea mare de la an la an,
însă înregistrează cea mai mare valoare în anul analizat 2007.

ROTAŢIA ACTIVELOR CIRCULANTE


1.19
1.14
1.05

2005 2006 2007

Întreprinderea a avut nevoie de o rotaţie a ctivelor circulante de 1,19 ori pentru a


ajunge la o cifră de afaceri de 13,999,841 lei, în anul 2005. Pentru a se ajunge la această
cifră de afaceri activul circulant a avut o rotaţie de 301 zile. În anul 2006 activele au
avut o rotaţie de 1,14 ori, astfel că cifra de afaceri este situată la suma de 13,972,318 lei.

18
VITEZA DE ROTAŢIE A ACTIVULUI
TOTAL

343.66

315.46
301.54

2005 2006 2007

A fost nevoie de o rotaţie de 315 de zile a activului circulant pentru a se realiza


această cifra de afaceri. În 2007 activele circulante au efectuat o rotaţie de 1,05 ori
ducând la o cifră de afaceri de 14,105,168 lei. Rotaţia de 344 de zile a dus la o cifră de
afaceri, în anul 2007, mai mare faţă de cea din 2006, dar şi faţă de cea din 2005.

2.2.2. Rotaţia activului total


CA
Vct=
AT

AT – ACTIVE TOTALE
Vct – COEFICIENTUL DE ROTAŢIE AL ACTIVULUI TOTAL

19
ANUL ANALIZAT
INDICATORUL 2005 2006 2007

CIFRA DE AFACERI 13,999,841 13,972,318 14,105,168

ACTIVE TOTALE 22,158,627 22,217,330 26,635,482

ROTAŢIA ACTIVULUI TOTAL 0,63 0,63 0,53

VITEZA DE ROTAŢIE
569,80 572,43 679,81
ACTIVULUI TOTAL

ROTAŢIA ACTIVULUI TOTAL


0.63 0.63

0.53

2005 2006 2007

Rotaţia activului total reflectă gradul de reînnoire a activului total prin cifra de
afaceri. Numărul de rotaţii a acestuia în perioada analizată reflectă o scădere a rotaţiilor
de la 0,63 ori pe care le-a efectuat activul total în 2005 şi 2006 faţă de 0,53 ori în anul
2007. În anul analizat 2007 imobilizările corporale, în special construcţiile, ocupă o mai
mare pondere în cadrul activelor imobilizate, astfel că viteza de rotaţie scade în acest an.

20
VITEAZA DE ROTAŢIE A ACTIVULUI
TOTAL

679.81
569.80 572.43

1 2 3

Pentru a realiza cifra de afaceri de 13,999,84 lei, în 2005, activul total a avut
nevoie de o rotaţie de 570 de zile, pe măsura ce activele au crescut activul are nevoie de
o perioadă mai mare de rotaţie. Astfel că, în 2006 activul a realizat cifra de afaceri de
22,217,330 lei in 572 de zile. În 2007 avem cea mai mare perioadă de rotaţie pe care
activul total a trebui să-l efectueze pentru a realiza cifra de afaceri de 26,635,482 lei,
680 de zile.

2.2.3. Durata medie de recuperare a creanţelor

CAx365
Dct=
creante

21
CA – CIFRA DE AFACERI

ANUL ANALIZAT
INDICATORUL 2005 2006 2007

CIFRA DE AFACERI 13,999,841 13,972,318 14,105,168

CREANŢE 1,056,437 726,474 1,067,605

DURATA DE RECUPERARE 27,17 18,72 27,25

Durata de încasare a creanţelor se situează într-un interval de 18 până la 28 de


zile. Astfel că în 2005 şi 2007 perioada de încasare a crenţelor este de 27 de zile ceea ce
este favorabil pentru trezoreria întreprinderii. În anul 2006 perioada de recuperrare a
creanţelor scade până la 19 zile, ceea ce ne arată că întrepinderea reuşeşte să aibă
lichidităţi destule pentru a–şi acoperi datoriile către furnizori. Aceste sume insa sunt
incasate dupa ce plata la furnizori trebuie achitate. Astfel ca balanta de plati este in
deficit tocmai datorita faptului ca perioada de incasare a creantelor nu corespunde cu
perioada de plata a datoriilor catre furnizori.

22
2.2.4. Viteza de rotatie a creditelor - furnizori

soldmediufurnizori
Vrc= x365
CA

ANUL ANALIZAT
2005 2006 2007
INDICATORUL

CIFRA DE AFACERI 13,999,841 13,972,318 14,105,168

SOLD MEDIU FURNIZORI 235,888 180,300 170,850

DURATA DE RECUPERARE 6.15 4,71 4.42

Intreprinderea nu practica creditul comercial astfel ca plata la furnizori se faca


intr-o perioada foarte scurta de timp. In 2005 durata de plata a furnizorilor era de
aproximativ 6 zile, ajungand in 2007 sa fie undeva la 4 zile,o perioada foarte scurta,
luand in considerare zilele pe care le acorda clientilor la plata datoriilor, durata de
recuperare a creantelor depasind zilele pentru plata furnizorilor. Intr-adevar soldul

23
mediu al datoriilor catre furnizori a scazut din 2005 de la 235 888 lei la 170 850 lei
aferent anului 2007.

2.3.Indicatori de rentabilitate
2.3.1.Rata rentabilităţii economice

RE=
Pb
Cperm

Pb – PROFITUL BRUT
Cper – CAPITAL PERMANENT
CAPITALUL PERMANENT = CAPITAL PROPRIU +DATORII PE TERMEN LUNG

ANUL ANALIZAT
INDICATORUL 2005 2006 2007

PROFITUL BRUT 1,001,153 741,700 618,278

CAPITAL PROPRIU 20,592,992 21,021,201 24,772,065

DATORII PE T.L. 559,905 380,563 262,837

CAPITAL PERMANENT 21.152.897 21.401.764 25.034.902

RATA RENTABILITĂŢII
4,73% 3,46% 2.47%
ECONOMICE

24
DATORIILE PE TERMEN LUNG
559,905

380,563

262,837

2005 2006 2007

Datoriile pe termen lung au o tendinţă de scădere, astfel că in anul 2007 valorile


datoriilor ajung la cea mai mică valoare din toţi anii analizaţi. Aceste datorii sunt
constituite din sumele pe care întreprinderea le datorează instituţiilor de credit. În
fiecare an întreprinderea rambursează suma datorată, astfel că datoriile scad în fiecare
an cu suma rambursată.

RATA
RENTABILITĂŢII
2005
RATA
RENTABILITĂŢII
CAPITAL ECONOMICE
PROPRIU, 100%
, 4.73%

25
RATA
RENTABILITĂŢII
2006
RATA
RENTABILITĂŢII
ECONOMICE
100%
3.46%

RATA
RENTABILITĂŢII
2007
RATA
RENTABILITĂŢII
ECONOMICE
100%
2,47%

Rata rentabilităţii cunoaşte valori destul de mici, cea mai mică fiind in anul
2007. Această rată se datorează faptului că o mare parte din capitalurile proprii sunt
reprezentate de către rezervele legale. Aceste rezerve nu contribuie la realizarea
rezultatului entităţii. În fiecare an analizat ratele de rentabilitate sunt mai mici decât rata
creditului de pe piaţa.

26
2.3.1.Rata rentabilitatii financiare

Pn
Rc= Cpropriu x100

Pn – PROFIT NET

ANUL ANALIZAT
INDICATORUL 2005 2006 2007

PROFITUL NET 813.053 652.257 470.011

CAPITAL PROPRIU 20,592,992 21,021,201 24,772,065

RATA RENTABILITĂŢII
3.95 3.10 1.90
FINANCIARE
RATA DOBÂNZII LA
7.96 8.50 7.50
IMPRUMUTURI PE T.L.

PROFITUL NET
813,053

652,257

470,011

2005 2006 2007

27
Dacă considerăm ratele dobânzilor la credit pentru fiecare an în parte constată că
rata rentabilităţii se află mult sub aceasta. În consecinţă întreprinderea poate să
contracte un credit pe termen lung însă rentabilitatea firmei nu va acoperi rata dobânzii
pe parcursul creditului contractat. În anul analizat 2007 se obţine doar 1,97 lei la fiecare
100 lei investiţi.

RATA DOBÂNZII - RATA


RENTABIL ITĂŢII

7.96
8.50
3.95
7.50 2005
3.10 2006
1.90
2007

2005 2006 2007


RATA DOBÂNZII 7.96 8.50 7.50
RATA RE NTABILITĂŢII 3.95 3.10 1.90
FINANCIARE

28
CAPITOLUL 3
AMORTIZAREA CAPITALULUI IMOBILIZAT ÎN ACTIVE
CORPORALE SI NECORPORALE

3.1. Activele supuse amortizării

3.1.1. Activele corporale

Întreprinderea dispune în proporţie foarte mare de active corporale care sunt


destinate procesului de producţie. Aceste active imobilizate au fost achiziţionate de
către întreprindere pentru a fi utilizate pe o perioadă îndelungată de timp, perioadă mai
mare decât un exerciţiu financiar. Astfel că în perioada aferentă unui exerciţiu financiar
intervin cheltuieli echivalente cu avantajele obţinute de pe urma folosirii lor.
Activele corporale aferente capitalului imobilizat sunt :
- terenurile,inclusiv investiţiile pentru amenajarea acestora
- mijloacele fixe : obiectul sau complexul de obiecte ce se utilizează ca
atare şi îndeplineşte următoarele condiţii : are o valoare mai mare de 200.000 de lei şi
are o durată de utilizare mai mare de un an.

În cazul întreprinderii avem numeroase utilaje cuprinse în fazele realizării


produselor. Astfel că aceste utilaje sunt importante şi sunt folosite pe o perioadă lungă
de timp, ajungând să fie uzate moral si fizic. Aceasta uzură însă nu are implicaţii asupra
productivităţii muncii implicit asupra producţiei. Însă odată cu încheierea ciclului de
viaţa a utilajului acesta este înlocuit de alte utiliaje noi care pot să satisfacă cererea liniei
de producţie.

Multe din utilajele întreprinderii sunt utilaje folosite de la inceputul firmei, însă
sunt utilaje care reuşesc să dea randament. Acest tip de utilaj este folosit cu succes în
cadrul firmei datorită îngrijirii corespuzătoare. Firma doreşte să îmbunatăţească de la an
la an linia de produse astfel ca achiziţionează prin investiţii proprii utilaje si maşinării
noi. Aceste utilaje trebuie achiziţionate şi datorită noilor standarde care se impun de
Uniunea Europeană cu privire la normele de protecţie a mediului şi a sănătăţii
angajaţilor.

29
Cel mai nou utilaj achiziţionat a fost în 2007 sub denumirea de cabină de lăcuit
folosită în procesul final al produceri de instrumente muzicale. Acest utilaj are o înaltă
performanţă şi totodată corespunde normelor europene de protecţie a mediului şi este
folosit cu succes.

Tot în anii analizaţi firma a dispus de investiţii pentru achiziţionarea unei


maşini de tăiat lemnul cu laser şi a fost pus la dispoziţie un centru de prelucrare a
lemnului cu comandă numerică.

3.1.2. Activele necorporale

Formele nemateriale pe care le detine intreprinderea sunt incadrate la active


necorporale, care sunt in timp amortizabile.
Activele necorporale pe care intreprinderea le are si sunt in proces de amortizare
sau amortizate complet ar fi urmatoarele :
a) Cheltuielile de constituire care cuprind cheltuielile cu înfiintarea si
dezvoltarea. Amortizarea acestor active se realizează sistematic pe parcursul unei
perioade de maxim 5 ani. In cadrul intreprinderii aceste cheltuieli au fost amortizate
deja.
b) Cheltuieli de dezvoltare sunt reprezentate de costurile efectuate pentru
realizarea unor obiective strict individuale, a căror fezabilitate tehnologică a fost
demonstrată si care vor fi utilizate în întreprindere sau comercializate. Aceste cheltuieli
se amortizează sistematic pe durata utilă de viată sau pe durata contractului,după caz.
c) Alte imobilizări necorporale (Ex: programele informatice create de
întreprindere sau achizitionate de la terti în scopul utilizării pentru nevoile proprii, etc.).
Amortizarea acestor active se realizează în functie de durata probabilă de utilizare, care
nu poate depăsii o perioadă de 5 ani (spre deosebire de 3 ani prevăzuti de reglementările
fiscale).
Intreprinderea foloseste programele informatice achizitionate de la terti in cadrul
departamentelor. Programele folosite sunt de genul programelor de gestiune a stocurilor,
programul folosit de departamentul contabil.

30
3.2. Amortizarea activelor imobilizate in cadrul intreprinderii
3.2.1. Calculul amortizării

Activele supuse amortizării din cadrul activelor corporale sunt constituite din
utilajele, maşinile şi instalaţiile de care dispune întreprinderea. Calculul amortizării este
influenţat de unii factori :

- Costul reprezintă preţul net de achiziţie, plus toate cheltuielile oportune


privind transportul şi pregătirea activului pentru exploatare.
Amortizarea se calculează plecând de la costul istoric al imobilizării supuse
amortizării.
Costul pentru fiecare utilaj achizitionat s-a determinat in momentul achizitiei si a
intrat in gestiune la aceasta valoare.

-Valoarea reziduală a unui activ reprezintă recuperarea netă, sau valoarea de


schimb la data estimată a scoaterii din funcţiune.
Valoarea reziduală reprezintă valoarea netă pe care o întreprindere estimează că
o va obţine pentru un activ la sfârşitul duratei de viaţă utilă a acestuia, după deducerea
prealabilă a costurilor sau construcţiei acestuia.

In cadrul intreprinderii valoare reziduala este cuprinsa intre 5% si 20%. Pentru


masinile mari sunt preconizate valori reziduale de 15 % asta datorita existentei sectiei
de reparatii si mentinere a utilajelor care este in permanent functionala si se ingrijeste de
buna functionare a utilajelor.

Unele utilaje sunt folosite pe mai multe faze si astfel au nevoie de intretinere
permanenta. Tocmai asta fiind si cauza pentru care intreprinderea dispunne de aceasta
sectie de reparatii proprie : pentru o fluidizare a ciclului de productie.
Fiind vorba de masini specifice industriei prelucrarii lemnului intretinerea este
specifica si este nevoie de specialisti mai ales in cazul utilajelor care au fost obtinute
prin autodotare. Multe dintre acestea sunt specifice intreprinderii, au fost create sa
satisfaca o anumita faza din productie. Avem in vedere peste 250 de faze pana la
ajungerea la produsul final.

31
-Valoarea de amortizare este costul activului sau o altă valoare substituită
costului, din care s-a scăzut valoarea reziduală, ce trebuie repartizată pe toată durata de
funcţionare a activului.
-Durata de viaţă estimată (utilă) ce reprezintă perioada pe parcursul căreia se
estimează că întreprinderea va utiliza activul supus amortizării ; sau numărul de unităţi
produse sau a unor unităţi similare ce se estimează că vor fi obţinute de întreprindere
prin folosirea activului respectiv ;

Pentru calculul duratei estimate de utilizare a unui activ, contabilul trebuie să


ţină cont de toate informaţiile relevante, inclusiv de :
-experienţa trecută cu active similare – masinile achizitionate au fost utilaje care
au inlocuit cele care au fost scoase in functiune, multe utilaje au fost achizitionate
pentru o functionare cat mai optima a sistemului, asta in contextul in care cerintele
legislative sunt in continua schimbare.

-starea actuală a activului – activele achizitionate sunt active noi luate de pe


piata europeana pentru a intruni exigentele noi ale Uniunii europene cu referire a
protectia mediului.

-politica firmei privind reparaţiile şi întreţinerea – intreprinderea dispune de


propriul atelier de reparatii astfel ca orice defectiune este remediate imediat, fluxul
nefiind afectat

-tendinţele tehnologice şi industriale actuale – tehnologia in cadrul acestei


industrii este specifica si pe piata se intalnesc masini noi si performante, in contextual in
care industria prelucratoare a lemnului cunoaste o evolutie benefica pentru
intreprinderile din aceasta industrie.

-condiţiile locale, clima.

32
3.2.2. Metodele folosite pentru amortizarea mijloacelor fixe

În ţara noastră, unităţile patrimoniale care desfăsoară activităţi cu character


economic amortizează mijloacele fixe utilizând unul dintre următoarele regimuri de
amortizare:

3.2.2.1.AMORTIZAREA LINIARĂ – metoda de amortizare cea mai simplă si


cea mai frecventă, care constă în repartizarea egală a valorii actualizate, de-a lungul
duratei sale de viată.
În tara noastră amortizarea liniară se determină prin includerea uniformă în
cheltuielile de exploatarea a unor sume fixe, stabilite proportional cu numărul de ani si
duratele normale de utilizare a mijloacelor fixe.
Relaţiile de calcul al amortizării conform acestei metode sunt:

Ca =
100
DNU
Ca = Cota normală de amortizare anuală
DNU = Durata normală de utilizare din Catalog (exprimată în ani)
În cazul reevaluării activelor corporale, în baza unor acte normative, cota de
amortizare se determină după cum urmează:
Ca = 100 / Durata normală de utilizare rămasă (exprimată în ani)
Cota astfel determinată se va aplica asupra valorii rămase, actualizată.

A=VCI x Ca

A = Amortizarea anuală;
VCI = Valoarea contabilă de intrare.
Pentru mijloacele fixe de natura constructiilor, amortizarea anuală se va calcula
numai în regim liniar.
Diminuarea de valoare a unui bun nu este constantă pe tot parcursul vietii sale.
Această metodă nu ţine cont de scăderea capacitătii de productie, nici de cresterea în
timp a cheltuielilor de întretinere datorate uzurii.

33
3.2.2.2. AMORTIZAREA ACCELERATĂ – această metodă de amortizare constă în
includerea în cheltuielile de exploatare, în primul an de funcţionare, a unei amortizări de
până la 50% din valoarea de intrare a mijlocului fix respectiv.
Conform legislatiei românesti, valoarea rămasă după primul an de functionare se
recuperează prin includerea în cheltuielile de exploatare a unor sume calculate prin
aplicarea regimului liniar, în functie de durata de utilizare rămasă.

3.2.2.3. AMORTIZAREA DEGRESIVĂ – această metodă de amortizare are ca efect


înscrierea în cheltuieli a unei amortizări mai mari în cursul primelor exerciţii de utilizare
a bunului, în raport cu amortizarea corespunzătoare exerciţiilor ulterioare.
Justificarea economică a acestei metode este dată de faptul că deprecierea este pentru
unele mijloace fixe mai mare în cursul primelor exercitii şi, pe de altă parte, de
constatarea că acestea au o capacitate de serviciu mai mare în primii ani de viaŃă, după
care ele antrenează cheltuieli de întretinere din ce în ce mai mari.
Amortizarea degresivă se calculează:
- fie prin aplicarea unei cote degresive la o valoare constantă;
- fie, mai ales, prin aplicarea unei cote constante la o valoare degresivă
Prin aplicarea celei de a doua variante, baza amortizării este valoarea netă
contabilă. Amortizara degresivă fiscală are drept scop de a incita întreprinderile să
modernizeze aparatul productiv.
În ţara noastră, amortizarea degresivă constă în multiplicarea cotei de amortizare
liniară cu unul dintre coeficienţii următori:
a) 1,5 dacă durata normală de utilizare a mijlocului fix este între 2 si 5 ani;
b) 2,0 dacă durata normală de utilizare a mijlocului fix este între 5 si 10 ani;
c) 2,5 dacă durata normală de utilizare a mijlocului fix este mai mare de 10 ani;
Amortizarea degresivă se aplică în două variante:
- fără influenţa uzurii morale
- cu influenţa uzurii morale

34
3.3. Amortismentul şi caracterul multiplicator al procesului de
amortizare

3.3.1.Amortismentul este suma anuală ce se va recupera treptat şi are următoarele


caracteristici: - e o componentă a cheltuielilor de exploatare deoarece nu se poate trece
întreaga valoare asupra unui singur lot de produse.
- e o suma disponibilizată prin încasarea contravalorii produselor vândute,
sumă care va fi folosită ca şi sursă de finanţare pentru următoarele
investiţii, determinând un caracter multiplicator al procesului de
amortizare.
Este importantă cunoaşterea amortismentului pentru a putea programa profitul
din anul următor şi se poate cunoaşte puterea de autofinanţare de care întreprinderea
este capabilă să o facă.

3.3.2.Caracterul multiplicator al procesului de amortizare

Întreprinderea are în dotare 5 maşini de rindeluit pe care le amoritizează liniar. A


fost aleasa aceasta metodă deoarece viaţa utilajului este de 10 ani, astfel că la sfârşitul
duratei de viaţă, utilajul va fi complet amortizat.
Amortizarea utilajelor constituie o sursa de finanţare în cazul în care firma
doreşte o autofinanţare şi ştie să-şi programeze amortismentul care trebuie calculat la o
sumă minimă din punct de vedere legal.
La scoaterea din funcţiune a acestui utilaj înteprinderea va putea să valorifice
componentele sale, care pot fi folosite pentru obţinerea sumei necesare acoperirii valorii
reziduale estimate la începutul punerii în funcţiune.
Amortizarea are un caracter multiplicator datorită posibilităţii pe care o dă
întreprinderii de a-şi estima cheltuielile pe care le are cu fiecare utilaj în parte.
Amortizarea activelor constituie o chetluială pe care întreprinderea nu o deduce, astfel
că este un echivalent al deprecieri pe care o are activul datorită uzurii morale si fizice.
La nivel financiar amortizarea constituie un mod de autofinanţare, mai ales
pentru întreprinderea noastră care are nevoie de acest tip de autofinanţare din cauza
lipsei de utilaje specifice acestei ramuri a industriei de prelucrare a lemnului.

35
3.3.3. Amortizarea liniară în evidenţierea caracterului multiplicator

Amortizarea utilizată pentru maşina de rindeluit este cea liniară, frecvent folosită
deşi, în acest caz nu se ia in considerare o eventuală depreciere activului. S-a luat in
cazul acesta în considerare şi uzura pe care o va avea in timp. Trebuie avut in vedere
acest aspect din motive economice.
Astfel dacă nu se ia in considerare aceasta uzură şi nu se cheltuie pentru acest
utilaj pe toata durata lui de funcţionare se ajunge în situaţia în care la sfârşitul duratei de
viaţă a utilajului, întreprinderea să nu aibă finanţele necesare procurării unei noi maşini
din lipsa nealocării adecvate a sumei necesare compensării uzurii utilajului.

  MAŞINA DE RINDELUIT
ANUL INTRĂRII ÎN FUNCŢIUNE 1998
UNITĂTI DEŢINUTE 5 BUC
PREŢUL DE ACHIZIŢIE 12.947 LEI
PREŢUL DE ÎNREGISTRARE 12.947 LEI
UZURA 10%
VALOARE REZIDUALĂ 10%
DURATA AMORTIZĂRII 10 ANI
NR ANI AMORTIZAŢI 9 ANI

Utilajul a intrat în funcţiune în anul 1998 şi o perioadă fixă de amortizare de 10


ani. Grila de amortizare este prezentată în tabelul de mai jos. Se ia in considerare şi
valoarea reziduală, asta pentru că întreprinderea estimează să obţină o anumită sumă
dupa încheierea duratei de viaţă a maşinii de rindeluit.
Modelul de amortizare este făcut pentru o singură maşină. Valoarea de
amortizat este echivalentă cu preţul de achiziţie a utilajului.
Diferenţa neacoperită de amortizare care rămâne la sfârşitul duratei de viaţa a
utilajului va fi acoperită din profitul obţinut de pe urma casării utilajului, în condiţiile în
care unele părţi vor putea fi folosite pentru a putea fi valorificate pentru a reduce din
suma care nu a putut fi obţinută din amortizare.

36
AN VALOARE DE NORMA DE
AMORTIZAT AMORTIZARE A/AN A TOTAL
1 12,947.00 0.90 1,165.23 1,165.23
2 12,947.00 0.90 1,165.23 2,330.46
3 12,947.00 0.90 1,165.23 3,495.69
4 12,947.00 0.90 1,165.23 4,660.92
5 12,947.00 0.90 1,165.23 5,826.15
6 12,947.00 0.90 1,165.23 6,991.38
7 12,947.00 0.90 1,165.23 8,156.61
8 12,947.00 0.90 1,165.23 9,321.84
9 12,947.00 0.90 1,165.23 10,487.07
10 12,947.00 0.90 1,165.23 11,652.30

Vi  Vr
Norma de amortizare = a = D x100
Vi

Vi – valoarea investiţiei
Vr – valoarea residuală
D – durata de amortizare

AMORTIZAREA AC UMUL ATA

VALOARE A UTILAJULUI AMORTIZAREA

Amortismentul obţinut anual a fost folosit pentru o investitie în dotarea


atelierului folosit la reparaţiile necesare maşiniilor întreprinderii. Este important de ştiut

37
referitor la amortisment că acesta poate să ajute întreprinderea în luarea deciziilor cu
referire la investiţiile şi mai ales la valoarea acestora pe următorii ani.
Programarea profitului întreprinderii depinde de folosirea acestui amortisment în
situaţia în care întreprinderea necesită tot mai multe utilaje performante pentru a se
alinia la standardele cerute de organismele interne, dar şi internaţionale.

AN VALOARE DE AMORTISMENTUL INVESTIŢIE


AMORTIZAT ANUAL SUPLIMENTARĂ
1 12.947,00 1.294,70 1.294,70
2 14.241,70 1.424,17 1.424,17
3 15.665,87 1.566,59 1.566,59
4 17.232,46 1.723,25 1.723,25
5 18.955,70 1.895,57 1.895,57
6 20.851,27 2.085,13 2.085,13
7 22.936,40 2.293,64 2.293,64
8 25.230,04 2.523,00 2.523,00
9 27.753,04 2.775,30 2.775,30
10 30.528,35 3.052,83 3.052,83

Din calculele obţinute rezultă că firma va dispune pe toata durata de viaţă a


utilajului de o sumă rezultată din amortisment pe care o poate folosi pentru viitoare
investitii. Deşi cheltuiala cu amortizarea pe care va trebui să o facă va creşte şi
amortismentul obţinut de pe urma utilajului va creşte proporţional.

3.3.4. Programarea amortismentului

Programarea amortismentului este facută pentru activele corporale pe care


întreprinderea le are în dotare. Exista trei situaţii in care se pot află activele: active care
sunt deja în patrimoniu, active care vor intra în anul analizat în patrimoniu şi active care
vor ieşi din funcţiune în anul analizat.
Astfel că în anul 2007 trebuie analizat amortismentul care este disponibil pentru
anul analizat. În privinţa amortismentului obţinut pentru activele deţinute de
întreprindere înainte de anul 2007 ştim sigur ce sumă avem la dispoziţie până în

38
momentul analizat. Amortismentul a fost calculat pentru un eşantion de utilaje prezentat
în tabelul de mai jos.
Acest amortisment a fost calculat pe trimestre, luând în considerare anul intrării
în patrimoniu, cât şi cota de amortizare. Utilajele se încadrează în categoria utilajelor
deja existente în patrimoniu, astfel că avem amortisment calculat pe fiecare perioadă din
trimestre.
Durata de amortizare diferă la fiecare utilaj. Am luat în considerare pentru
calcularea amortismentului disponibil şi două dintre clădirile deţinute de întreprindere.
Aceste clădiri au durata de amortrizare maximă adică 50 de ani.Clădirile sunt amortizate
liniar, fiind singura posibilitate reglementată de lege.

DURATA DE VALOAREA COTA DE AMORTIZAREA


AMORTIZARE EXISTENTULUI AMORTIZARE ANUALĂ

MAŞINA DE TĂIAT
10 36,500 0.100 3,650.00
LEMNUL CU LASER
MAŞINĂ DE
10 12,947 0.100 1,294.70
RINDELUIT

FIERĂSTRAIE CU 12 5,460 0.083 455.00


PÂNZĂ
CAMERA DE
USCARE 15 65,500 0.067 4,366.67
CONVENŢIONALĂ
CENTRALĂ
40 21,890 0.025 547.25
TERMICĂ
CLĂDIREA
50 400,000 0.020 8,000.00
ADMINISTRATIVĂ
50 250,000 0.020 5,000.00
CANTINA

Amortismentul din anul analizat a fost utilizat în anul 2007 pentru achiziţionarea
unui utilaj performant în mai 2007. Utilaj necesar penru realizarea unui proces care
necesită o atenţie mai mare din partea celui care îl realizează deoarece implica substanţe
dăunîtoare mediului.
TRIMESTRE ANUL INTRARII
1 2 3 4

39
MASINA DE 912.50 912.50 912.50 912.50
TAIAT LEMNUL 2005
CU LASER
MASINA DE 323.68 323.68 323.68 323.68
1998
RINDELUIT
FIERASTRAIE CU 113.75 113.75 113.75 113.75
1997
PANZA
CAMERA DE 1,091.67 1,091.67 1,091.67 1,091.67
USCARE 2000
CONVENTIONALA
CENTRALA 136.81 136.81 136.81 136.81
1998
TERMICA
CLADIREA 2,000.00 2,000.00 2,000.00 2,000.00
1991
ADMINISTRATIVA
CANTINA 1,250.00 1,250.00 1,250.00 1,250.00 1995

Folosirea acestui utilaj a fost luat în considerare spre cumpărare şi achiziţia


efectivă din dorinţa de a efectua cât mai repede lăcuirea instrumentelor, dar şi din
dorinţa de a reduce poluarea mediului. Utilajul corespunde din punct de vedere tehnic
cu normele impuse de Uniunea Europeană, astfel că poluarea mediului a fost redusă prin
folosirea acestui utilaj performant.

Grila de amortizare este prezentată în tabelul de mai jos.

CABINĂ DE PULVERIZARE
Durata de amortizare 15 ani
Durata luni de funcţionare 7 luni
Valoarea 625,000
Valoarea de amortizat 364,583
Cota de amortizare 0.067
Amortizarea anuală 24,305.56
Trimestrul 1 -
Trimestrul 2 3,472.22
Trimestrul 3 10,416.67
Trimestrul 4 10,416.67

Programarea amortismentului şi pentru acest an a fost începută. Acest utilaj face


parte din categoria utilajelor care au intrat în gestiune abia în anul analizat, astfel că
amortizarea acestui utilaj începe în anul analizat şi trebuie trecută pe cheltuială
amortizarea aferentă fiecarui trimestru in care utilajul este în funcţiune.

40
Pentru anul analizat doar trei dintre trimestre se află în grila de amortizare.
Amortismentul aferent acestui utilaj este calculat din luna iunie începând.

41
CAPITOLUL 4
IMPACTUL METODEI DE AMORTIZARE ASUPRA
REZULTATULUI EXERCITIULUI

4.1. Aplicare metode de amortizare

În anul 2005 societatea achiziţionează o maşina performată care va ajuta foarte


mult procesul de producţie. În momentul de faţă maşina este în funcţiune de 2 ani. În
aceşti doi ani a fost programată creşterea producţiei ca şi consecinţă a creşterii cererii pe
piaţă a produselor performante. Înalta calitate cerută de clienţii produselor fabricate de
firmă a dus la decizia pe care managerul a luat-o : aceea de a achiziţiona o maşină de
tăiat lemnul cu laser. Această maşină este de o calitate superioară maşinilor de tăiat
obişnuite, astfel că precizia cu care se execută tăierea materialor este net calitativă.
MAŞINA DE TĂIAT
  LEMNUL CU LASER
ANUL INTRĂRII ÎN FUNCŢIUNE 2005
UNITĂTI DEŢINUTE 1 BUC
PREŢUL DE ACHIZITIE 36.500 LEI
PREŢUL DE ÎNREGISTRARE 36.500 LEI
UZURA 5%
VALOARE REZIDUALĂ 10%
DURATA AMORTIZĂRII 10 ANI
NR ANI AMORTIZAŢI 2 ANI

AN VALOARE DE AMORTIZAT NORMA DE AMORTIZARE A/AN A TOTAL


1 32,850.00 0.50 16,425.00 16,425.00
2 16,425.00 0.11 1,824.82 18,249.82
3 16,425.00 0.11 1,824.82 20,074.64
4 16,425.00 0.11 1,824.82 21,899.45
5 16,425.00 0.11 1,824.82 23,724.27
6 16,425.00 0.11 1,824.82 25,549.09
7 16,425.00 0.11 1,824.82 27,373.91
8 16,425.00 0.11 1,824.82 29,198.72
9 16,425.00 0.11 1,824.82 31,023.54
10 16,425.00 0.11 1,824.82 32,848.36

42
Amortizarea care a fost folosită a fost cea accelerată în primul an şi apoi s-a
continuat cu cea liniară. S-a ales amortizarea accelerată deoarece maşina este folosită la
capacitate maximă, înlocuind totodată parte din maşinile clasice de tăiat lemnul. Astfel
că în primul an s-a trecut pe cheltuială 50% din valoarea de amortizat.

AMORTIZAREA AC UMUL ATA

VALOARE A UTILJAJULUI AMORTIZARE A

AMORTIZARE A ANUAL A

VALOARE A UTILJAJULUI AMORTIZAREA

43
Se observă că după primii doi ani de amortizare jumătate din utilaj este
amortizat, astfel cheltuielile cu amortizarea vor fi egal distribuite pe următorii 9 ani
rămaşi de amortizat din viaţa utilajului. Din anul 2 de amortizare utilajul este estimat la
suma de amortizat de 16.425 lei, adică jumătate din suma lui contabilă. Acest lucru fiind
favorabil reducerii cheltuielilor care vor fi necesare cu amortizarea lui.

Accelerarea amortizării întârzie impozitarea pe profit şi diminuează partea


impozabilă, astfel cu cât amortizarea este mai mare cu atât profitul va fi mai mic şi
impozitul va scădea.

Alegerea sistemului de amortizare accelerat poate să influenţeze rezultatul pe


care întreprinderea îl obţine la sfârşitul exerciţiului financiar.

Astfel că rezultatul exerciţiul va fi net mai mic decât în cazul folosirii


amortizării liniare. În cazul în care s-ar fi început cu amortizare liniară pe toata durata
vieţii utilajului amortizarea ar fi arătat în felul urmator :

AN A
VALOARE DE AMORTIZAT NORMA DE AMORTIZARE A/AN TOTAL
1 36500 0.09 3285 3285
2 36500 0.09 3285 6570
3 36500 0.09 3285 9855
4 36500 0.09 3285 13140
5 36500 0.09 3285 16425
6 36500 0.09 3285 19710
7 36500 0.09 3285 22995
8 36500 0.09 3285 26280
9 36500 0.09 3285 29565
10 36500 0.09 3285 32850

44
AMORTIZARE A AC UMUL ATA

VALOARE A UTILJAJULUI AMORTIZARE A

AMORTIZAREA ANUAL A

VALOAREA UTILJAJULUI AMORTIZAREA

Se observă că în cazul în care se foloseşte amortizarea accelerată în primul an,


valoarea ce rămâne de amortizat pe următorii ani scade, astfel că ratele de amortizare
sunt mai mici în comparaţie cu ratele amortizării în cazul folosirii metodei de
amortizare liniare.

45
Cu cât ratele de amortizare sunt mai mici cu atât rezultatul exerciţiului va fi mai
mare. Asta poate să arate într-un raport al performanţei întreprinderii o creştere a
performanţei firmei, ceea ce nu poate să fie in totalitate adevarat.

EXTRAS DIN CONTUL DE PROFIT SI PIERDERI 2005


Elemente amortizare liniara amortizare accelerata
Cifra de afaceri 13,999,841 13,999,841
Cheltuieli cu amortizarea 3,285 16,425
Cheltuieli cu materii prime si
materiale consumabile 4,051,323 4,051,323
Cheltuieli cu personalul 5,656,332 5,656,332
Alte cheltuieli de exploatare 1,849,252 1,849,252
Rezultatul exercitiului 2,439,649 2,426,509

EXTRAS DIN CONTUL DE PROFIT SI PIERDERI 2006


amortizare
Elemente amortizare liniara accelerata
Cifra de afaceri 13,972,318 13,972,318
Cheltuieli cu amortizarea 3,285 1,824
Cheltuieli cu materii prime si
materiale consumabile 3,931,661 3,931,661
Cheltuieli cu personalul 5,822,170 5,822,170
Alte cheltuieli de exploatare 1,741,102 1,741,102
Rezultatul exercitiului 2,474,100 2,475,561

Dacă se ia in calcul primul an in cazul metodei accelerate rezultatul va fi mult


mai mic însă pe următorii ani se observă o creştere a rezultatului, asta luându-se in
calcul doar modificarea datelor de amortizare. În cazul metodei liniare se observă că
rezultatul exerciţiului rămâne la fel pe toata durata de funcţionare a utilajului.
În anul 2005 rezultatul exerciţiului este mai mic în cazul folosirii amortizării
accelerate cu 13.140 lei. În anul următor amortizarea favorabilă este cea accelerată. Se
observă o creştere a rezultatului cu 1.460 faţă de rezultatul obţinut în cazul în care se
foloseşte amortizarea liniară.
Se observă că în anul 2006 amortizarea accelerată este cea care îmbunătăţeşte
performanţa firmei.

46
DIFE RE NTA INTRE REZUL TATUL
EXERC ITIUL UI

2,474,100 2,475,561

2,439,649 2,426,509

2005 2006

amortizare liniara amortizare accelerata

4.2. Amortizarea în cazul reevaluării imobilizărilor

Întreprinderea deţine clădirea în care se află sediul administrativ din 1991.


Aceasta este în valoarea contabilă de 400.000 lei. Perioada amortizată este de 16 ani.
Metoda de amortizare folosită în cazul clădirii este cel liniar singurul mod în care o
clădire poate fi amortizată din punct de vedere legal. Valoarea amortizată este până în
anul 2007 de 128.000 lei.

  CLADIREA ADMINISTRATIVA
ANUL INTRĂRII ÎN FUNCŢIUNE 1991
PREŢUL DE ACHIZIŢIE 400.000 lei
PREŢ ÎNREGISTRARE 400.000 lei
UZURA 10%
VALOAREA REZIDUALĂ 0
DURATA AMORTIZĂRII 50
NR ANI AMORTIZAŢI 16

Grila de amortizare in primii 16 anii este evidentiata in tabelul de mai jos:

47
AN VALOARE DE NORMA DE
AMORTIZAT AMORTIZARE A/AN A TOTAL
1 400,000 0.02 8,000 8,000
2 400,000 0.02 8,000 16,000
3 400,000 0.02 8,000 24,000
4 400,000 0.02 8,000 32,000
5 400,000 0.02 8,000 40,000
6 400,000 0.02 8,000 48,000
7 400,000 0.02 8,000 56,000
8 400,000 0.02 8,000 64,000
9 400,000 0.02 8,000 72,000
10 400,000 0.02 8,000 80,000
11 400,000 0.02 8,000 88,000
12 400,000 0.02 8,000 96,000
13 400,000 0.02 8,000 104,000
14 400,000 0.02 8,000 112,000
15 400,000 0.02 8,000 120,000
16 400,000 0.02 8,000 128,000

Amotizarea acumulată în primii 16 ani de funcţionare arată în felul următor:

AMORTIZARE A AC UMUL ATA

VALOARE CLADIRE AMORTIZARE A

48
În 2007 întreprinderea a decis reevaluarea clădirii. Situându-se acum la valoarea
justă de 500.000 lei. Rezerva din reevaluare se calculează ca diferenţă între noua
valoare şi valoarea clădirii neamortizate. Astfel valoarea rezervei este egală cu :
Rezerva = 500.000- (400.000-128.000) = 228.000 lei.
Reevaluarea imobilizărilor amortizabile are ca efect creşterea cheltuielilor cu
amortizarea şi deci o diminuare a rezultatului exerciţiului.
În anului următor se va observa o micşorare a rezultatului datorită creşterii ratei
de amortizare din anul în care a fost realizată reevaluarea.
Capitalurile proprii ale firmei cresc datorită creşterii rezervei din reevaluare cu
228.000 lei.

ÎNAINTE DE DUPĂ
ELEMENTE REEVALUARE REEVALUARE

CAPITAL SUBSCRIS 494,604 lei 494,604 lei


REZERVE DIN
REEVALUARE 4,344,653 lei 4,444,653 lei
TOTAL CAPITALURI
PROPRII 4,839,257 lei 4,939,257 lei

CIFRA DE AFACERI 13,972,318 13,972,318


CHELTUIELI CU AMORTIZAREA 8,000 10,000
CHELTUIELI CU MATERII PRIME
3,931,661 3,931,661
SI MATERIALE CONSUMABILE

CHELTUIELI CU PERSONALUL 5,822,170 5,822,170


ALTE CHELTUIELI DE
1,741,102 1,741,102
EXPLOATARE

REZULTATUL EXERCITIULUI 2,469,385 2,467,385

În urma reevaluării rata de amortizare va creşte, însă va creşte şi amortismentul


care va fi realizat anual. Întreprinderea însă ar putea să aleagă să nu reevalueze clădirea
datorită acestei creşteri a cheltuielilor cu amortizarea. Cel mai bine pentru ea ar fi dacă
ar alege sa reevalueze un activ neamortizabil. Astfel la scoaterea lui din utilizare ar
putea obţine un profit mai mare.

49
CAPITOLUL 5
CONCLUZII ŞI PROPUNERI

În urma calculării indicatorilor financiari specifici am reuşit să obţin o viziune


mai clară asupra stării economico-financiare a firmei care a facut obiectul studiului.
Prezentarea de ansamblu a întreprinderii a făcut posibilă construirea imaginii despre
caracteristicile firmei.
Punctele tari ale întreprinderii ar fi faptul că ea deţine toate clădirile şi utilajele
din dotare. Nici una dintre clădiri nu este luată cu chirie şi astfel activitatea
întreprinderii se poate realiza fără impedimente financiare. Firma are titlu de
proprietate asupra terenului pe care se află construite clădirile administrative, cât şi
secţiile de producţie.
Cele mai noi investiţii realizate se axează pe respectarea condiţiilor ecologice de
prelucrare a lemnului, pe modificarea şi înlocuirea tehnologiilor şi a utilajelor poluante
cu unele ecologice, în conformitate cu legislaţia europeană. Utilajele şi dotările folosite
în producţia de instrumente muzicale sunt specifice industriei pentru prelucrarea
lemnului (fierăstraie cu pânză sau circulare, maşini de frezat lemn, maşini de rindeluit,
maşini de şlefuit, polizoare), dar şi prelucrării şi montajului de instrumente muzicale.
Până la 60% din produsele finale obţinute de întreprindere sunt destinate
exportului. SUA este ţara care achizitionează o mare parte din produsele destinate
exportului. Întreprinderea realizează 1% din producţia internaţională.
Un amănunt din activitatea firmei care ar putea fi considerat interesant este acela
ca intreprinderea este nevoită să-şi realizeze unele dintre maşinile pe care le foloseşte la
producţie prin autodotare. În industria în care activează, producţia de instrumente
muzicale, este o ramura mai aparte care are nevoie de o serie de utilaje care nu se
găasesc pe piaţă. Însă întreprinderea este în putere să achiziţioneze utilaje de ultimă
generaţie pentru a satisface cerinţele Uniunii Europene în privinţa reducerii poluării şi
protejarea mediului înconjurător.
Firma deţine multe mijloace fixe care sunt reprezentate mai ales de utilajele
folosite in producţie. Aceste active sunt achiziţionate de pe piaţa externă, pentru a
întrunii cerinţele necesare unei bune funcţionări ale întreprinderii. S-a putut observa că
datorită acestor active întreprinderea este în capacitate de a-şi achita datoriile către
furnizori.

50
În cadrul activelor circulante o pondere seminificativă o ocupă materiile prime.
Acestea au o rotaţie mică în comparaţie cu materiile prime din alte industrii care se pot
consuma imediat. În cadrul întreprinderii materiile prime trebuie să parcurgă un ciclu
întreg de pregătire pentru a putea fi mai apoi folosite ca şi bază pentru producerea de
instrumente muzicale. Din cauza ciclicităţii mici ale acestor materii prime există
cheltuieli destul de mari cu ţinerea în gestiune a acestora.
Am urmărit evoluţia pe care a avut-o firma de-a lungul celor 3 ani analizaţi. Se
poate observa din datele obţinute că firma se află în ascensiune în contextul în care
pieţele de desfacere sunt în creştere. Asta referitor la pietele externe, pentru că cererea
de instrument muzicale pe piaţa internă este în scădere, datorită scăderii puterii de
cumpărare a populaţiei. Cifra de afaceri a firmei a cunoscut o creştere în anii analizaţi
de la 13.972.318 in 2006 la 14.105.168 în anul 2007.
Una dintre problemele care se ridică este cea referitoare la durata de recuperare a
creanţelor. Acestea se recuperează in medie undeva la 20 de zile ceea ce nu este tocmai
favorabil, în contextul în care firma are de plătit furnizorii la aproximativ 4 zile. Asta se
datorează faptului că firma nu practică creditul comercial. Banii se întorc în firmă mult
mai târziu decât ar fi favorabil să se întoarcă. Acesta ar fi un aspect nefavorabil firmei.
Ea ramâne neacoperită din punct de vedere financiar mai multe zile decât ar fi normal să
rămână. Nu se poate spune că firma este în incapacitate de plată datorită acestei situaţii
însă cel mai bine pentru ea ar fi ca datoriile către furnizori să se stingă mai repede decât
se încasează banii de la clienţi.
În privinţa metodelor de amortizare aplicate in cadru întreprinderii acestea sunt
doar două din cele posibile. Metoda liniară este folosită pentru utilajele folosite pentru
perioade mai lungi de timp, iar metoda accelerată este folosită pentru utilajele noi care
au o valoare de achiziţie mare. Firma se foloseşte de amortismentul obţinut anual pentru
a face îmbunătăţiri halelor de producţie, dar şi perfecţionării unor produse. Asta datorită
exigenţelor care se cer pe piaţa de desfacere.
În urma comparării metodelor de amortizare s-a ajung la concluzia că rezultatul
financiar este influenţat de medota folosită. Însă rezultatul exerciţiului nu este tocmai
relevant pentru a reda performanţa firmei, în situaţia în care cheltuielile cresc în anul
când se foloseşte amortizarea accelerată, dar scad in anul următor când se ajunge să se
folosească amortizarea liniară. Alegerea celei mai bune metode de amortizare depinde
de intenţiile pe care le are firma în privinţa performanţei sale. Un rezultat al exerciţiului
mai mic decât în anul anterior nu ar trebui să denote o performanţă scăzută.

51
În cazul practicării reevaluării s-a constat că întreprinderea va realiza un rezultat
al exerciţiului mai mic în anul în care se face reevaluarea, însă trebuie luat în calcul
faptul că amortizarea trebuie recalculată pentru anii care urmează reevaluării.
Amortizarea constituie o problemă în sensul că întreprinderea trebuie sa aleagă
cea mai bună variantă în corelaţie cu toate elementele implicate în calcularea
amortizării. Astfel că trebuie avut în vedere ce se urmăreşte de către întreprindere :
obţinerea de profit sau obţinerea unui amortisment cât mai mare pentru autofinanţare.

52