World Wide Web (www), adică Internetul așa cum îl știm acum, împlineşte azi 30

de ani. Cu această ocazie, un studiu realizat la nivel global arată ce le-ar plăcea
oamenilor să facă atunci când navighează în mediul online.

Mai exact, intervievații doresc ca Internetul să facă posibil, în următorii 30 de ani,

un acces mai facil la educație (63%) și la asistență medicală (57%). De asemenea,
întrebați care industrii vor beneficia cel mai mult de dezvoltările tehnologice, prima
alegere a participanților la studiu a fost „asistența medicală” (34%), urmată de
„educație” (32).

În plus, „conectarea oamenilor” (39%), „o comunicare îmbunătățită” (35%) și „noi

modalități de învățare” (35%) sunt văzute ca principalele trei modalități prin care
World Wide Web a influențat societatea până azi.

Statisticile fac parte dintr-un studiu amplu realizat de Cisco, la care au participat
peste 11.000 de respondenți din Europa, Orientul Mijlociu și Africa.

Reamintim că părintele World Wide Web este fizicianul britanic Tim Berners-Lee,
care a propus, pe 12 martie 1989, un sistem descentralizat al managementului
informaţiei.

România, această Cenușăreasă a utilizării Internetului

Deși se înregistrează progrese treptate de la an la an, România este în continuare pe

ultimul loc în rândul statelor membre ale UE în ceea ce privește utilizarea
Internetului, potrivit Indicelui economiei și societății digitale (DESI) publicat anul
trecut.

În ceea ce privește capitalul uman, țara noastră se clasează cu mult sub media UE
de utilizatori de internet, însă se înregistrează progrese, din ce în ce mai multe
persoane începând să folosească internetul și să își îmbunătățească treptat
competențele digitale. Totuși, doar 61 % dintre cetățenii României utilizează în
mod regulat Internetul, comparativ cu media UE de 81 %.

În ceea ce privește competențele digitale de bază, România nu prezintă îmbunătățiri

semnificative comparativ cu datele pentru anul 2017, iar media UE este de aproape
două ori mai mare (57 %).

Cât despre specialiștii TIC, România a înregistrat un progres redus, doar 2 % dintre
angajați fiind încadrați ca specialiști TIC. Numărul tot mai mare de posturi libere în
domeniul tehnologiei informației ar putea duce la creșterea numărului de specialiști
pe viitor.
Românii și meseriile viitorului

Educația românească nu e pregătită să instruiască elevii pentru meseriile

viitorului, spunea anul trecut Adela Bradu, Communication Lead & „Alt Viitor”,
pentru Revista CARIERE. ”Dar asta se întâmplă pentru că educația este peste tot în
lume într-o dilemă, dacă nu chiar în criză, fiindcă nimeni nu are rețeta educației de
azi care să răspundă nevoilor viitoare. Nimeni nu știe exact care sunt nevoile
viitorului. Cred că este important să realizăm acest lucru pentru că dacă vom scăpa
de sentimentul de vinovăție și de atitudinea defensivă implicită, avem șansa de a ne
alătura acestei „mișcări” mondiale care caută soluții”, puncta aceasta.

Ea consideră că, pe viitor, cea mai importantă va fi latura umanistă, care presupune
creativitate, abilitatea asta intuitivă de a jongla cu algoritmi, de a judeca de la cauză
la efect în cele mai atipice situații. Cu alte cuvinte, lucrurile care nu pot fi înlocuite
de mașini.

Andreea Paul, fondatoare și președintă INACO, amintește că multe dintre meseriile

de acum nu vor mai fi necesare în următorii 10-20 de ani, în contextul în care
robotizarea şi inteligenţa artificială vor fi din ce în ce mai folosite. Este foarte
posibil ca elevii care intră azi în sistemul educațional să se pregătească pentru
meserii care nu vor mai fi. 65% dintre elevii de azi vor avea job-uri care încă nu
există, ne avertizează un raport publicat de Forumul Economic Mondial.

Conform Ghidului Meseriilor Viitorului, elaborat de INACO, datorită factorilor

tehnologici și sociali, persoana care va dori să muncească și să fie și bine plătită în
viitor va trebui să-și dezvolte calități care astăzi pot apărea excepții. Potrivit
organizației Crimson Education, acestea sunt:

 flexibilitatea mentală și capacitatea de a rezolva probleme complexe,

 gândirea critică, creativitatea,
 sociabilitatea,
 STEM (Știință, Tehnologie, Inginerie și Matematică),
 SMAC (Social, Mobil, Analitic și Cloud),
 cunoștințe interdisciplinare.