Sunteți pe pagina 1din 39

IV.

Sistemul de indicatori / standarde de competenţe profesionale ale cadrelor didactice

Nr. Domeniul Indicatori Aprecieri


1. Ştiinţe şi  Cunoaşterea sistemului naţional de învăţământ, a principiilor, 1 – cunoaşte
politici obiectivelor şi standardelor educaţionale. 0,5 – cunoaşte parţial
educaţionale 0 – nu cunoaşte
(13 p.)
 Cunoaşterea legislaţiei în domeniul educaţiei, a altor acte 1 – cunoaşte
0,5 – cunoaşte parţial
normative. 0 – nu cunoaşte

1 – cunoaşte
Compete  Cunoaşterea actelor şi acordurilor internaţionale în domeniul 0,5 – cunoaşte parţial
nţe educaţional la care a aderat Republica Moldova. 0 – nu cunoaşte
profesion
ale 1 – cunoaşte
generale  Cunoaşterea şi înţelegerea contextului social al învăţământului şi a
0,5 – cunoaşte parţial
0 – nu cunoaşte
funcţionării acestuia într-o societate incluzivă şi multiculturală.
1 – cunoaşte
 Cunoaşterea, interpretarea şi aprecierea politicilor educaţionale ale 0,5 – cunoaşte parţial
statului. 0 – nu cunoaşte

1 – cunoaşte
 Cunoaşterea şi înţelegerea statutului prioritar al învăţământului şi 0,5 – cunoaşte parţial
rolului acestuia în dezvoltarea socio-economică a ţării. 0 – nu cunoaşte

1 – cunoaşte
 Cunoaşterea şi aplicarea tehnologiilor informaţional-comunicative 0,5 – cunoaşte parţial
moderne. 0 – nu cunoaşte

1 – promovează
0,5 – promovează parţial
 Acceptarea şi promovarea inovaţiilor în sistemul de învăţământ.
0 – nu promovează

1 – promovează
 Acceptarea şi promovarea valorilor naţionale, europene, general 0,5 – promovează parţial
umane. 0 – nu promovează

1 – realizeză
0,5 – realizează parţial
 Realizarea unui comportament exemplar în societate şi în cadrul
0 – nu realizează
educaţional.
1 – cunoaşte
 Cunoaşterea şi respectarea drepturilor şi libertăţilor omului şi 0,5 – cunoaşte parţial
asigurarea drepturilor copiilor. 0 – nu cunoaşte

1 – cunoaşte
 Cunoaşterea tendinţelor dezvoltării învăţământului pe plan 0,5 – cunoaşte parţial
naţional şi cel internaţional. 0 – nu cunoaşte

1 – acceptă
 Acceptarea diversităţii culturale, lingvistice, religioase, 0,5 – acceptă parţial
educaţionale. 0 – nu acceptă
Nr. Domeniul Dimensiuni Indicatori Aprecieri
A. Disciplina A.1. Cunoaştere / A.1.1. Cunoaşterea disciplinei predate şi corelarea 1 – cunoaşte
predată; înţelegere (8 p.) acesteia cu alte discipline. 0,5 – cunoaşte parţial
metodologia 0 – nu cunoaşte
didactică
A.1.2. Cunoaşterea domeniului, curriculumului 1 – cunoaşte
disciplinei predate şi corelarea acestuia cu alte 0,5 – cunoaşte parţial
0 – nu cunoaşte
domenii şi curricula pe discipline şcolare.

A.1.3. Cunoaşterea principiilor, legităţilor generale, 1 – cunoaşte


obiectivelor / finalităţilor educaţionale, precum şi a 0,5 – cunoaşte parţial
standardelor de predare / învăţare a elevilor. 0 – nu cunoaşte
Compete
nţe în A.1.4. Înţelegerea rolului social al conţinutului 1 – înţelege
0,5 – înţelege parţial
domeniul disciplinei predate.
0 – nu înţelege
discipline
i predate A.1.5. Cunoaşterea în profunzime a domeniului 1 – cunoaşte
şi disciplinei predate. 0,5 – cunoaşte parţial
didacticii 0 – nu cunoaşte
particular
e A.1.6. Cunoaşterea tehnologiilor de predare- 1 – cunoaşte
învăţare-evaluare a disciplinei respective. 0,5 – cunoaşte parţial
0 – nu cunoaşte
A.1.7. Identificarea tendințelor în dezvoltarea 1 – se identifică
domeniului respectiv și a curriculumului școlar în 0,5 – se identifică
cadrul educațional. parţial
0 – nu se identifică
A.1.8. Cunoaşterea esenţei, particularităţilor şi a 1 – cunoaşte
funcţiilor disciplinei predate 0,5 – cunoaşte parţial
0 – nu cunoaşte
A.2. Proiectare /
1 – corespunde
elaborare (9 p.) A.2.1. Proiectarea curriculumului la decizia școlii
0,5 – corespunde
parţial
0 – nu corespunde

A.2.2. Proiectarea didactică de lungă durată pe 1 – corespunde


unităţi de învăţare, în conformitate cu curriculumul 0,5 – corespunde
disciplinei, standardele educaţionale, particularităţile parţial
individuale ale elevilor, măiestria pedagogică 0 – nu corespunde
proprie.
1 – proiectează
A.2.3. Proiectarea didactică de scurtă durată pe 0,5 – proiectează
unităţi de învăţare, în conformitate cu curriculumul parţial
disciplinei, proiectul didactic de lungă durată, 0 – nu proiectează
contextele reale de învăţare, potenţialul, interesele şi
predispoziţiile elevilor. 1 – proiectează
0,5 – proiectează
A.2.4. Proiectarea diferitor tehnologii şi strategii parţial
didactice, precum şi a tehnicilor de învăţare eficientă 0 – nu proiectează
şi eficace privind atingerea finalităţilor preconizate.
1 – organizează
0,5 – organizează
A.2.5. Proiectarea şi organizarea conţinuturilor din
parţial
perspectiva realizării interconexiunii orizontale şi 0 – nu organizează
verticale, precum și din perspectiva curriculară /
teleologică. 1 – proiectează
A.2.6. Proiectarea şi aplicarea tehnologiilor 0,5 – cunoaşte parţial
informaţionale accesibile pentru elevi. 0 – nu cunoaşte

1 – elaborează
A.2.7. Elaborarea diferitelor tipuri de teste și a 0,5 – elaborează
parţial
activităților de evaluare a rezultatelor școlare.
0 – nu elaborează
1 – proiectează
A.2.8. Proiectarea evaluării atingerii finalităţilor şi a 0,5 – cunoaşte parţial
standardelor de învăţare la disciplina predată. 0 – nu cunoaşte

1 – elaborează
0,5 – elaborează
A.2.9. Elaborarea proiectelor ştiinţifice şi parţial
metodologice de eficientizare a domeniului 0 – nu elaborează
respectiv
A.3. Aplicare /
realizare (6 p.) 1 – corespunde
0,5 – corespunde
A.3.1. Abordarea sistemică, interdisciplinară şi parţial
ştiinţifică a disciplinei predate. 0 – nu corespunde

1 – realizează
A.3.2. Realizarea procesului de 0,5 – realizează
predare/învăţare/evaluare, în conformitate cu parţial
0 – nu realizează
principiile, obiectivele / finalităţile, abordările
conceptuale respective, curriculumul disciplinei,
precum şi cu caracteristicile şi potenţialul individual
al elevilor. 1 – se creează
0,5 – se creează
A.3.3. Corelarea conţinutului disciplinei cu parţial
competenţele spre formare, necesităţile actuale şi de 0 – nu se creează
perspectivă ale elevilor, cu conţinutul altor
discipline, precum şi cu inovaţiile actuale în 1 – se crează
domeniu. 0,5 – se crează parţial
0 – nu se crează
A.3.4. Crearea condiţiilor şi contextelor
motivaţionale, comunicative şi conţinutale de 1 – promovează
învăţare eficientă a elevilor. 0,5 – promovează
parţial
A.3.5. Practicarea / realizarea unui învăţământ activ / 0 – nu promovează
interactiv, adecvat vârstei, particularităţilor
individuale, necesităţilor elevilor şi conform 1 – aplică
finalităţilor preconizate. 0,5 – aplică parţial
A.4. Evaluare / 0 – nu aplică
A.3.6. Aplicarea tehnologiilor, strategiilor didactice,
monitorizare (5 p.)
inclusiv a celor informaţionale, accesibile elevilor.
1 – se realizează
0,5 – se realizează
parţial
A.4.1. Realizarea evaluării iniţiale continue / 0 – nu se realizează
formative şi sumative a elevilor, în corespundere cu
finalităţile preconizate, specificul disciplinei şi 1 – aplică
standardele de evaluare. 0,5 – aplică parţial
0 – nu aplică
A.4.2. Aplicarea metodelor şi tehnicilor eficiente de
evaluare a rezultatelor şcolare, în raport cu specificul
1 – se realizează
disciplinei şi finalităţile preconizate, precum şi a 0,5 – se realizează
celor intermediare. parţial
0 – nu se realizează
A.4.3. Realizarea unei evaluări obiective, valide şi
corecte. 1 – se realizează
0,5 – se realizează
parţial
A.4.4. Realizarea conexiunii inverse, în urma 0 – nu se realizează
analizei rezultatelor evaluării, în raport cu
standardele respective. 1 – monitorizează
0,5 – monitorizează
parţial
A.4.5. Monitorizarea evoluţiei elevilor în contextul 0 – nu monitorizează
A.5. Formare
subiectelor de conţinut şi a achiziţiilor curriculare.
continuă (5 p.) 1 – manifestă
0,5 – manifestă
parţial
A.5.1. Manifestarea nevoilor în permanentă formare 0 – nu manifestă
profesională în domeniul respectiv, metodologia
disciplinei predate şi tehnologiilor educaţionale. 1 – se aplică
0,5 – se aplică
parţial
A.5.2. Aplicarea inovaţiilor, noilor experienţe 0 – nu se aplică
achiziţionate în procesul de formare profesională
continuă. 1 – planifică
0,5 – planifică parţial
0 – nu planifică
A.5.3. Planificarea formării profesionale continue în
baza necesităţilor individuale şi instituţionale, 1 – realizează
precum şi planificarea autoformării. 0,5 – realizează
parţial
A.5.4. Realizarea formării profesionale continue pe 0 – nu realizează
parcursul a cinci ani (din cinci în cinci ani) şi
acumularea creditelor profesionale necesare. 1 – se determină
0,5 – se determină
A.5.5. Determinarea priorităţilor personale de parţial
0 – nu se determină
formare profesională continuă proprie şi urmărirea
lor perseverentă.
B. Predarea- B.1. Cunoaştere / B.1.1. Posedarea cunoştinţelor privind dezvoltarea 1 – posedă
învăţarea înţelegere (3 p.) cognitivă a elevilor (etape, zone de dezvoltare etc.). 0,5 – posedă parţial
evaluarea 0 – nu posedă

B.1.2. Posedarea de cunoştinţe despre natura 1 – posedă


învăţării, stilurile învăţării, strategiile şi tehnicile 0,5 – posedă parţial
0 – nu posedă
învăţării-evaluării.

Compete 1 – cunoaşte
B.1.3. Cunoaşterea modalităţilor şi principiilor de 0,5 – cunoaşte parţial
nţe de
elaborare a strategiilor didactice, activităţilor de 0 – nu cunoaşte
predare-
învăţare a elevilor.
învăţare-
evaluare B.2. Proiectare / B.2.1. Proiectarea implicării active a elevilor în actul 1 – proiectează
elaborare (8 p.) de învăţare, a formării competenţelor necesare în 0,5 – proiectează
raport cu caracteristicile şi particularităţile parţial
individuale ale elevilor, finalităţile proiectate şi 0 – nu proiectează
contextele concrete de învăţare.
1 – proiectează
B.2.2. Proiectarea implicării active a elevilor în
0,5 – proiectează
dezvoltarea viziunilor lor ştiinţifice și civice. parţial
0 – nu proiectează

1 – proiectează
B.2.3. Proiectarea dezvoltări gândirii critice, 0,5 – proiectează
analitice, divergente, creative, productive a elevilor. parţial
0 – nu proiectează

1 – proiectează
B.2.4. Proiectarea participării elevilor în luarea de 0,5 – proiectează
decizii cu referire la învăţare și implicare parţial
responsabilă. 0 – nu proiectează

1 – proiectează
B.2.5. Proiectarea învăţării incluzive a elevilor cu 0,5 – proiectează
parţial
nevoi speciale.
0 – nu proiectează

1 – proiectează
B.2.6. Proiectarea învăţării on-line. 0,5 – proiectează
parţial
0 – nu proiectează

1 – proiectează
B.2.7. Proiectarea materialelor didactice 0,5 – proiectează
complementare. parţial
0 – nu proiectează

1 – proiectează
B.2.8. Proiectarea managementului clasei, în raport 0,5 – proiectează
cu particularitățile acesteia și finalitățile preconizate parţial
0 – nu proiectează

B.3. Aplicare / B.3.1. Aplicarea diferitor forme de învăţare şi de 1 – aplică


realizare (8 p.) activizare a elevilor, în raport cu cunoştinţele şi 0,5 – aplică parţial
capacităţile acestora, precum şi în raport cu 0 – nu aplică
caracteristicile şi necesităţile individuale, finalităţile
preconizate şi contextele reale de învăţare.
B.3.2. Aplicarea diferitor stiluri de învăţare a elevilor 1 – aplică
0,5 – aplică parţial
şi a diferitor strategii de învăţare;
0 – nu aplică

1 – aplică
B.3.3. Aplicarea diferitor activităţi de învăţare 0,5 – aplică parţial
privind identificarea şi rezolvarea problemelor, 0 – nu aplică
studiilor de caz, precum şi dezvoltarea gândirii
critice, analitice, divergente etc.
B.3.4. Susţinerea elevilor în vederea liberii expuneri 1 – susţin
a ideilor proprii, participarea în discuţii, dezbateri, 0,5 – susţin parţial
comentarii, în procesul învăţării. 0 – nu susţin

B.3.5. Aplicarea activităţilor de transfer al 1 – aplică


cunoştinţelor, competenţelor elevilor. 0,5 – aplică parţial
0 – nu aplică

1 – aplică
B.3.6. Motivarea învăţării elevilor, evaluarea 0,5 – aplică parţial
obiectivă, continuă şi formativă a elevilor. 0 – nu aplică

B.3.7. Realizarea cercetării ştiinţifice aplicative. 1 – realizează


0,5 – realizează
parţial
0 – nu realizează
B.3.8. Utilizarea în activitatea profesională a
rezultatelor investigaţionale din domeniu şi alte 1 – utilizează
0,5 – utilizează
domenii.
parţial
0 – nu utilizează
B.4. Evaluare / B.4.1. Aplicarea diferitor tehnici de evaluare în
monitorizare (11 p.) raport cu diferite aspecte de predare-învăţare. 1 – aplică
0,5 – aplică parţial
0 – nu aplică
B.4.2. Aplicarea metodelor eficiente de evaluare a
rezultatelor şcolare. 1 – aplică
0,5 – aplică parţial
B.4.3. Realizarea evaluării rezultatelor învăţării în 0 – nu aplică
funcţie de capacităţile individuale ale elevilor şi
criteriile de evaluare prestabilite. 1 – realizează
0,5 – realizează
parţial
0 – nu realizează
B.4.4. Realizarea evaluării centrate pe competenţe.
1 – realizează
0,5 – realizează
parţial
0 – nu realizează
B.4.5. Aplicarea instrumentelor eficiente de analiză
şi prelucrare a rezultatelor evaluate.
1 – aplică
0,5 – aplică parţial
B.4.6. Promovarea autoevaluării, interevaluării în 0 – nu aplică
procesul educaţional.
1 – promovează
0,5 – promovează
parţial
B.4.7. Monitorizarea procesului învăţării în funcţie 0 – nu promovează
de nivelul şcolarizării şi caracteristicile individuale
1 – realizează
ale elevilor.
0,5 – realizează
parţial
0 – nu realizează
B.4.8. Evaluarea / autoevaluarea lecţiei / lecţiilor în
cadrul unităţii de învăţare. 1 – realizează
0,5 – realizează
parţial
B.4.9. Promovarea succesului în cadrul evaluării 0 – nu realizează
învăţării.
1 – promovează
0,5 – promovează
parţial
0 – nu promovează
B.4.10. Asigurarea transparenţei şi confidenţialităţii
în procesul evaluării elevilor.
1 – asigură
0,5 – asigură parţial
0 – nu asigură
B.4.11. Stabilirea corelaţiei dintre rezultatele
evaluării şi proiectarea didactică ulterioară 1 – stabilesc
0,5 – stabilesc parţial
0 – nu stabilesc
B.5.1. Perfecţionarea/dezvoltarea experienţei proprii
B.5. Formare în baza analizei achiziţiilor curriculare.
1 – dezvoltă
continuă (2 p.) 0,5 – dezvoltă parţial
0 – nu dezvoltă
B.5.2. Perfecţionarea/dezvoltarea experienţei proprii
prin studierea inovaţiilor în domeniul pedagogiei, 1 – dezvoltă
psihologiei şi metodologiei didactice. 0,5 – dezvoltă parţial
0 – nu dezvoltă
C. Dezvoltarea C.1. Cunoaştere / C.1.1. Cunoașterea și înțelegerea abordărilor 1 – cunoaşte
personalităţii înţelegere (6p.) psihologice și pedagogice cu privire la formarea și 0,5 – cunoaşte parţial
elevului dezvoltarea elevilor. 0 – nu cunoaşte

C.1.2. Cunoaşterea şi înţelegerea particularităţilor 1 – cunoaşte


0,5 – cunoaşte parţial
psihologice, emoţionale şi sociale ale elevilor.
0 – nu cunoaşte

1 – cunoaşte
C.1.3. Cunoaşterea şi înţelegerea deosebirilor fizice, 0,5 – cunoaşte parţial
Competenţ emoţionale, sociale şi culturale ale elevilor de 0 – nu cunoaşte
e privind diferite vârste.
dezvoltare
1 – cunoaşte
a C.1.4. Cunoaşterea particularităţilor dezvoltării
0,5 – cunoaşte parţial
personalit memoriei, gândirii, atenţiei, percepţiei ale elevilor de 0 – nu cunoaşte
ăţii diferite vârste.
elevilor 1 – cunoaşte
C.1.5. Cunoaşterea mijloacelor şi factorilor de 0,5 – cunoaşte parţial
motivare a elevilor pentru învăţare. 0 – nu cunoaşte

C.1.6. Cunoaşterea modelelor / dimensiunilor de 1 – cunoaşte


prognozare, mobilizare şi realizare a dezvoltării 0,5 – cunoaşte parţial
competenţelor elevilor, în raport cu particularităţile 0 – nu cunoaşte
individuale ale acestora.
C.2. Proiectare / 1 – proiectează
elaborare (5p.) C.2.1. Proiectarea diferitor activităţi pentru elevi, 0,5 – proiectează
ţinând cont de particularităţile psihoindividuale, parţial
sociale şi emoţionale ale acestora. 0 – nu proiectează

1 – proiectează
C.2.2. Proiectarea dezvoltării elevilor în raport cu 0,5 – proiectează
particularităţile lor de vârstă şi particularităţile parţial
psihofiziologic. 0 – nu proiectează

1 – proiectează
C.2.3. Proiectarea activităţilor privind 0,5 – proiectează
autocunoaşterea şi autodezvoltarea elevilor. parţial
0 – nu proiectează

C.2.4. Proiectarea interacţiunii angajării elevilor în 1 – proiectează


procesul educaţional, respectând deosebirile şi 0,5 – proiectează
necesităţile acestora. parţial
0 – nu proiectează

1 – proiectează
C.2.5. Proiectarea activităţilor privind dezvoltarea 0,5 – proiectează
creativităţii şi a iniţiativei elevilor. parţial
0 – nu proiectează
C.3. Aplicare /
realizare (6 p.)
C.3.1. Implicarea elevilor în diferite tipuri de 1 – implică
0,5 – implică parţial
activităţi, în raport cu deosebirile individuale,
0 – nu implică
psihologice ale acestora.
1 – aplică
C.3.2. Aplicarea metodelor constructive în 0,5 – aplică parţial
rezolvarea diferitor probleme, situaţiilor de criză şi 0 – nu aplică
conflict.
1 – participă
0,5 – participă parţial
C.3.3. Încurajarea elevilor pentru participare în
0 – nu participă
diferite activităţi, ţinând cont de interesele şi
necesităţile lor. 1 – susţin
0,5 – susţin parţial
C.3.4. Susţinerea autocunoaşterii, autoformării şi 0 – nu susţin
aspiraţiilor elevilor.
1 – aplică
0,5 – aplică parţial
C.3.5. Aplicarea diferitor instrumente în motivarea 0 – nu aplică
elevilor pentru învăţare.
1 – aplică
C.3.6. Aplicarea elementelor de consiliere 0,5 – aplică parţial
0 – nu aplică
psihopedagogică.
1 – aplică
C. 4. Evaluare / 0,5 – aplică parţial
monitorizare (2 p.) C.4.1. Aplicarea diferitor strategii de apreciere / 0 – nu aplică
evaluare / diagnosticare a diferitor aspecte ale
personalităţii elevilor (colaborare cu alţi elevi,
rezolvarea conflictelor, reacţia la insucces etc.). 1 – evaluează
0,5 – evaluează
C.4.2. Evaluarea şi analiza motivaţiei, parţial
comportamentului, activismului, autonomiei elevilor. 0 – nu evaluează
C.5. Formare 1 – se dezvoltă
continuă (3 p.) 0,5 – se dezvoltă
C.5.1. Dezvoltarea profesională în baza analizei parţial
comportamentului, motivelor şi caracteristicilor 0 – nu se dezvoltă
personale ale elevilor.
1 – se dezvoltă
0,5 – se dezvoltă
C.5.2. Dezvoltarea continuă a cunoştinţelor în parţial
domeniul psihologiei educaționale, psihofiziologiei, 0 – nu se dezvoltă
psihosociologiei, cu referire la formarea 1 – se dezvoltă
personalității elevilor. 0,5 – se dezvoltă
parţial
C.5.3. Dezvoltarea continuă a competenţelor 0 – nu se dezvoltă
psihopedagogice privind formarea personalității
elevilor.

D. Comunicarea şi D.1. Cunoaştere / D.1.1. Înţelegerea importanţei atitudinii şi 1 – înţelege


relaţionarea înţelegere (4 p.) comunicării cu elevii, părinţii şi alţi parteneri ai 0,5 – înţelege parţial
procesului de învăţământ. 0 – nu înţelege

D.1.2. Stăpînirea informaţiei cu privire la resursele 1 – stăpâneşte


angajate în procesul educaţional (instituţionale, 0,5 – stăpâneşte
parţial
locale, comunitare etc.).
0 – nu stăpâneşte

D.1.3. Cunoaşterea formelor şi mijloacelor de 1 – cunoaşte


Competenţ 0,5 – cunoaşte parţial
comunicare cu partenerii educaţionali.
e de 0 – nu cunoaşte
comunicar
D.1.4. Cunoaşterea tehnicilor de comunicare
e şi eficientă în diferite situații. 1 – cunoaşte
relaţionare 0,5 – cunoaşte parţial
0 – nu cunoaşte
D.2. Proiectare / D.2.1. Proiectarea sistemică a activităţilor cu părinţii,
elaborare (4 p.) alţi parteneri în baza analizei necesităţilor resurselor 1 – proiectează
0,5 – proiectează
şi posibilităţilor de participare.
parţial
0 – nu proiectează
D.2.2. Proiectarea diferitor activităţi de relaţionare şi 1 – proiectează
comunicare la nivel de comunitate şi instituţie. 0,5 – proiectează
parţial
0 – nu proiectează
D.2.3. Proiectarea şi identificarea instrumentelor şi
mijloacelor de comunicare eficientă. 1 – proiectează
0,5 – proiectează
parţial
0 – nu proiectează
D.2.4. Proiectarea strategiilor de comunicare
adecvate scopului şi particularităţile individuale ale 1 – proiectează
0,5 – proiectează
interlocutorului şi situaţiei de comunicare.
parţial
0 – nu proiectează

D.3.1. Crearea, împreună cu partenerii, a unei 1 – creează


D. 3. Aplicare /
atmosfere favorabile pentru dezvoltarea elevilor şi 0,5 – creează parţial
realizare (11 p.)
realizarea intereselor acestora. 0 – nu creează

D.3.2. Relaţionare activă şi constructivă cu 1 – relaţionează


reprezentanţii vieţii şcolare şi comunitare. 0,5 – relaţionează
parţial
0 – nu relaţionează

D.3.3. Informarea şi consultarea părinţilor privind 1 – informează


implicarea acestora în îmbunătăţirea activităţii şcolii. 0,5 – informează
parţial
D.3.4. Susţinerea şi stimarea iniţiativei partenerilor 0 – nu informează
1 – susţin
îndreptate spre îmbunătăţirea procesului educaţional
0,5 – susţin parţial
în şcoală. 0 – nu susţin

D.3.5. Implicarea, împreună cu partenerii, în 1 – se implică


dezvoltarea competențelor sociale. 0,5 – se implică
parţial
0 – nu se implică
D.3.6. Desfăşurarea activităţilor în echipă, în grupuri
mici şi individual în acord cu scopurile urmărite. 1 – se realizează
0,5 – se realizează
parţial
0 – nu se realizează
D.3.7. Stabilirea unor relaţii pozitive cu colegii şi
1 – se stabilesc
alte persoane.
0,5 – se stabilesc
parţial
0 – nu se stabilesc
D.3.8. Utilizarea diverselor limbaje de comunicare.
1 – utilizează
0,5 – utilizează
D.3.9. Adoptarea comportamentului la diversitatea parţial
situaţiilor de comunicare şi relaţionare. 0 – nu utilizează

1 – adoptă
0,5 – adoptă parţial
0 – nu adoptă
D.3.10. Rezolvarea constructivă prin consens /
colaborare a situaţiilor de problemă, a conflictelor 1 – rezolvă
profesionale. 0,5 – rezolvă parţial
0 – nu rezolvă
D.3.11. Manifestarea toleranţei, tactului şi
deontologiei profesionale în cadrul comunicării şi
1 – manifestă
relaţionării. 0,5 – manifestă
parţial
0 – nu manifestă
D.4.1. Autoevaluarea eficienţei comunicării proprii
D.4. Evaluare / şi relaţiilor interpersonale.
1 – autoevaluează
monitorizare (6 p.)
0,5 – autoevaluează
parţial
0 – nu autoevaluează
D.4.2. Monitorizarea dezvoltării unui parteneriat
relaţional eficient. 1 – se realizează
0,5 – se realizează
parţial
0 – nu se realizează
D.4.3. Dezvoltarea parteneriatului în baza analizei
rezultatelor obţinute. 1 – se dezvoltă
0,5 – se dezvoltă parţial
0 – nu se dezvoltă
D.4.4. Informarea permanentă a partenerilor despre
procesul şi rezultatele acţiunilor comune. 1 – informează
0,5 – informează
parţial
0 – nu informează
D.4.5. Evaluarea eficienţei comunicării şi relaţiilor
interpersonale din perspectiva normelor sociale. 1 – evaluează
0,5 – evaluează
parţial
0 – nu evaluează
D.4.6. Analiza şi aprecierea capacităţilor proprii de
comunicare şi interrelaţionare
1 – se realizează
0,5 – se realizează
parţial
0 – nu se realizează
D.5.1. Proiectarea dezvoltării proprii în baza analizei
D. 5. Formare eficienţei de relaţionare cu partenerii: elevi, părinţi,
1 – proiectează
continuă bunici, colegi, reprezentanţi ai comunităţii locale etc.
0,5 – proiectează
(2 p.) parţial
0 – nu proiectează
D.5.2. Perfecţionarea continuă în domeniul relaţional
şi comunicaţional.
1 – se realizează
0,5 – se realizează
parţial
0 – nu se realizează
V. Sistemul de indicatori: evaluarea lecţiei / lecţiilor proiectate pe unităţi de învăţare
5.1. Indicatori şi tehnici de evaluare-analiză
Apreciere
Nr.
Indicatori Tehnici de evaluare şi analiză 4 3 2 0 Comentarii
d/o
înalt mediu minim zero
1. Diversitatea  Se identifică tipurile tuturor lecţiilor în cadrul unităţilor
tipurilor de lecţii de învăţare.
(tradiţionale,  Se stabileşte coerenţa tipului de lecţie cu finalităţile
netradiţionale, proiectate.
mixte, combinate  Se stabileşte diversitatea tipurilor de lecţii şi coerenţa
etc.) asigură acestora cu finalităţile proiectate în cadrul unităţii de
atingerea învăţare.
finalităţilor  Se analizează oportunitatea şi eficienţa lecţiilor
preconizate. netradiţionale.
4. Tema / subiectul  Se analizează unitatea de învăţare şi subiectele
lecţiei face parte constituente.
din structura  Se constată că subiectul face parte din structura unităţii
unităţii de învăţare, de învăţare.
coerente cu cea din  Se analizează integritatea conţinutului unităţii de
curriculumul învăţare.
disciplinei şi Atenţie!
asigură integritatea Unitatea de învăţare se structurează pe subiecte. În
conţinutului acelaşi timp, subiectul unei lecţii poate fi acelaşi pentru
acesteia. toate lecţiile în cadrul unităţii de învăţare. În acest caz,
denumirea unităţii de învăţare este şi subiectul pentru
toate tipurile de lecţii în cadrul acesteia.

7. Obiectivele lecţiilor  Se identifică dacă toate lecţiile în cadrul unităţii de


în cadrul unităţii de învăţare au aceleaşi finalităţi – competenţele
învăţare sunt (sucompetenţele).
formulate şi  Se analizează dacă obiectivele sunt formulate
orientate spre taxonomic: reproductive, productive, creative /
formarea de cunoaştere , aplicarea, integrarea / cognitive, afective,
competenţe psihomotorii.
(subcompetenţe).  Se analizează dacă obiectivele sunt orientate şi spre
formarea competenţelor generale şi competenţelor
cheie.
10. Obiectivele  Se identifică dacă operaţionalizarea obiectivelor din
operaţionale ale cadrul unităţii de învăţare (subcompetenţei) este
lecţiei sunt adecvată şi asigură formarea pe etape a
formulate subcompetenţei / subcompetenţelor respective.
taxonomic şi sunt  Se analizează dacă obiectivele operaţionale sunt
orientate spre relevante şi accesibile pentru atingerea de către toţi
formarea elevii.
subcompetenţei  Se aplică taxonomia obiectivelor / competenţelor şi se
concrete / stabileşte coerenţa dintre diferite tipuri de obiective
subcompetenţelor operaţionale.
concrete.  Se stabileşte dacă obiectivele operaţionale asigură
individualizarea învăţării.
 Se identifică dacă obiectivele operaţionale sunt
adecvate tipului lecţiei şi logicii formării competenţelor.
Atenţie!
1. Obiectivele sunt intrările în proces, şi competenţele
(subcompetenţele) sunt ieşirile / finalităţile procesului.
2. Competenţele (subcompetenţele) sunt prestabilite de
curricula, iar obiectivele se formulează de către profesori.
3. Obiectivele se operaţionalizează, iar competenţele nu se
operaţionalizează.
4. Obiectivele indică calea (strategia) de formare a
competenţelor.
13. Conţinutul lecţiei /  Se identifică dacă conţinuturile sunt actuale pentru
lecţiilor asigură elevi.
atingerea  Se identifică complexitatea conţinuturilor / dozarea
obiectivelor acestora pe lecţii.
operaţionale şi  Se identifică dacă conţinuturile au un caracter ştiinţific.
formarea  Se identifică logica organizării conţinuturilor în cadrul
subcompetenţelor unităţii de învăţare, respectând unitatea acestora.

Atenţie!
Conţinuturile sunt mijloacele de formare a
competenţelor.

16. Strategiile didactice  Se observă şi se identifică strategiile didactice aplicate.


utilizate sunt  Se raportează strategiile didactice la tipologia
adecvate obiectivelor şi se stabileşte coerenţa acestora.
obiectivelor  Se identifică varietatea / diversitatea metodelor aplicate.
preconizate,  Se identifică şi se apreciază gradul de interactivitate şi
particularităţilor de aplicare a elevilor în actul de învăţare (centrare pe elev).
vârstă, tipului  Se identifică dacă strategiile didactice sunt proiectate de
lecţiei / lecţiilor şi profesor sau sunt preluate / adaptate.
sunt orientate spre  Se identifică şi se apreciază varietatea formelor de
formarea învăţare: individual, în grupuri mici, în perechi etc.
competenţelor.
 Se identifică şi se apreciază diversitatea activităţilor de
învăţare şi coerenţa acestora cu tipologia obiectivelor.

Atenţie!
1. Profesorul are dreptul să aplice strategiile didactice
proprii.
2. Profesorul poate să facă transferul de strategii
didactice şi să le adapteze.
3. Profesorul trebuie să pună accentul pe strategiile
didactice interactive.
19. Comunicarea  Se identifică prin observare comportamentul
didactică asigură comunicativ al profesorului.
realizarea  Se analizează şi se apreciază fiecare indicator în parte.
obiectivelor /  Se generalizează aprecierile şi se fac concluziile
finalităţilor generale asupra calităţii comunicării didactice a
preconizate prin: profesorului.
 explicarea clară a  Pot fi aplicate pentru obţinerea unor informaţii
obiectivelor şi complementare, chestionare, interviul cu colegii,
sarcinilor didactice părinţii, managerii, elevii.
pentru elevi;
 implicarea activă
şi eficientă a
elevilor în
activităţile de
învăţare;
 stimularea
activităţii de
învăţare;
 stimularea
gândirii critice,
creative, divergente
etc.;
 respectarea ideilor
şi opiniilor elevilor;
 orientarea elevilor
la producerea noilor
idei, rezolvarea de
sine stătătoare a
situaţiilor de
problemă;
 orientarea elevilor
la colaborare şi
cooperare în
procesul de
învăţare;
 aplicarea unui
limbaj accesibil şi
coerent;
 apelarea la
experienţele
elevilor.
22. Aplicarea eficientă  Se identifică și se analizează modalitățile de aplicare a
a resurselor mijloacelor informaționale.
tehnologiilor  Se analizează eficiența și logica aplicării mijloacelor
informaționale: informaționale.
pagina web, e-mail,  Se analizează unitatea strategiilor didactice și
videoproiector. tehnologiilor informaționale.
 Se apreciază diversitatea aplicării tehnologiilor
informaționale.

Atenție!
Tehnologiile informaționale nu înlocuiesc profesorul.
25. Realizarea  Se identifică dacă profesorul a stabilit clar criteriile de
eficientă, obiectivă evaluare în cadrul lecției și a unității de învățare.
a evaluării  Se identifică și se analizează modalitățile de realizare a
rezultatelor școlare evaluării inițiale, formative și finale în cadrul unității de
în cadrul lecției și a învățare.
unității de învățare.
 Se analizează corelaţia între testele / activitățile de
evaluare și finalitățile preconizate.
 Se apreciază diversitatea metodelor / activitățillor de
evaluare a rezultatelor elevilor.
 Se apreciază obiectivitatea evaluării rezultatelor școlare
prin observare și discuții cu elevi / părinți.
 Se analizează gradul de realizare a obiectivelor / gradul
de formare de competențe (subcompetențe) a fiecărui
elev.
 Se apreciază modalitățile și eficiența comentariilor,
interpretărilor rezultatelor școlare evaluate.
 Se apreciază modalitățile de realizare a conexiunii
inverse în urma analizei rezultatelor elevilor.
 Se apreciază axarea pe rezultatele pozitive, succesul
 școlar.
 Se apreciază implicarea elevilor în autoevaluare.
 Se apreciază măiestria realizării evaluării rezultatelor
școlare.
28. Relația între  Se aplică observarea și chestionarea părților implicate.
profesor și elevi  Se analizează și se apreciază cadrul relațional între
este una de profesor-elevi, elevi-elevi.
parteneriat, în care
fiecare își asumă
responsabilitatea
pentru atingerea
finalităților
preconizate.
31. Timpul în cadrul  Se identifică timpul necesar realizării diferitor tipuri de
lecției și activități.
ansamblului de  Se analizează și se apreciază dacă timpul folosit pentru
lecții este folosit una sau altă activitate este suficient sau nu este
adecvat, eficient, suficient, rațional.
rațional.
34. Deontologia  Se aplică observarea comportamentului etic al
pedagogică și etica profesorului.
profesională sunt  Se analizează rezultatele observării și se fac aprecierile
respectate. respective.
 Se aplică și instrumentele complementare: chestionarea
colegilor, părinților, elevilor.
 Se apreciază și autoevaluarea comportamentului etic și
profesional propriu.
37. Orientarea valorică  Se identifică componenta valorică a lecției / lecțiilor.
a lecției, lecturilor  Se apreciază imparțialitatea în aprecierea valorilor
în cadrul unității de interculturale.
învățare corespunde  Se apreciază axa valorică a profesorului și orientarea
cadrului axiologic elevilor în sistemul de valori.
și intercultural.
40.
TOTAL

5.2. Indicatori şi descriptori de calitate

Nr. Indicatori Punctaj Descriptori de calitate Apreciere Comentarii


1. Diversitatea tipurilor 4 - înalt  Valorificarea diferitor tipuri de lecţii într-o consecutivitate
de lecţii (tradiţionale, logică şi în raport cu obiectivele / finalităţile preconizate.
netradiţionale; mixte, 3 - mediu  Valorificarea unor tipuri de lecţii într-o consecutivitate
combinate etc.) asigură logică şi cu unele incoerenţe cu obiectivele / finalităţile
atingerea finalităţilor preconizate.
preconizate. 2 - minim  Valorificarea 1-2 tipuri de lecţii fără a ţine cont de logica
consecutivităţii acestora şi cu unele incoerenţe cu
obiectivele / finalităţile preconizate.
0 - zero  Imposibilitatea de a stabili tipurile lecţiei şi incoerenţa
totală cu obiectivele / finalităţile preconizate.
2. Tema / subiectul lecţiei 4 - înalt  Subiectul / subiectele lecţiei / lecţiilor sunt formulate logic
face parte din structura şi fac parte din structura unităţii de învăţare, coerentă cu
unităţii de învăţare cea din curriculumul şcolar.
coerentă cu cea din  Subiectul / subiectele lecţiei / lecţiilor asigură în mare parte
curriculumul integritatea unităţii de învăţare.
disciplinei şi asigură 3 - mediu  Subiectul / subiectele lecţiei / lecţiilor sunt formulate logic
integritatea cu unele abateri de la structura unităţii de învăţare.
conţinutului acesteia.  Subiectul / subiectele lecţiei / lecţiilor asigură integritatea
unităţii de învăţare.
2- minim  Subiectul / subiectele lecţiei / lecţiilor sunt formulate cu
unele abateri de la tipologia unităţii de învăţare sau nu ţin
de structura unităţii de învăţare.
 Subiectul / subiectele lecţiei / lecţiilor asigură în mică
măsură integritatea unităţii de învăţare.
0 - zero  Subiectul / subiectele lecţiei / lecţiilor nu ţin de structura
unităţii de învăţare şi nu asigură atingerea obiectivelor /
finalităţilor preconizate
3. Obiectivele lecţiilor în 4 - înalt  Obiectivele de referinţă ale lecţiei / lecţiilor sunt orientate
cadrul unităţii de spre formarea de competenţe / subcompetenţe prezentate în
învăţare sunt formulate curriculumul şcolar.
şi orientate spre  Obiectivele lecţiei / lecţiilor sunt formulate taxonomic:
formarea de cunoaştere, aplicare, interpretare (productive, reproductive,
competenţe creative).
(subcompetenţe).  Obiectivele de referinţă ale lecţiei / lecţiilor sunt orientate
şi spre formarea competenţelor generale şi spre formarea
competenţelor-cheie.
3 - mediu  Obiectivele de referinţă ale lecţiei / lecţiilor sunt orientate
spre formarea subcompetenţelor, cu abateri neesenţiale.
 Obiectivele de referinţă ale lecţiei / lecţiilor sunt formulate
taxonomic cu unele abateri (dominarea obiectivelor de
cunoaştere / reproductive).
 Obiectivele de referinţă ale lecţiei / lecţiilor sunt orientate
şi spre formarea competenţelor generale, competenţelor
cheie, însă nu sunt valorificate toate posibilităţile acestora.
2- minim  Obiectivele de referinţă ale lecţiei / lecţiilor sunt orientate
în mică măsură spre formarea subcompetenţelor; nu
corespund conţinuturilor acestora.
 Obiectivele de referinţă ale lecţiei / lecţiilor nu sunt
formulate taxonomic: sunt formulate numai obiectivele de
cunoaştere.
 Obiectivele de referinţă ale lecţiei / lecţiilor nu conţin
orientări spre formarea competenţelor generale şi ale celor
cheie.
0 - zero  Obiectivele de referinţă ale lecţiei / lecţiilor sunt lipsă sau
nu sunt formulate în corespundere cu subcompetenţele
prevăzute de unitatea de învăţare.
4. Obiectivele 4 - înalt  Obiectivele operaţionale ale lecţiei asigură formarea pe
operaţionale ale lecţiei etape a subcompetenţelor din cadrul unităţii de învăţare.
sunt formulate  Obiectivele operaţionale sunt formulate taxonomic, sunt
taxonomic şi orientate relevante şi accesibile pentru toţi elevii.
spre formarea  Obiectivele operaţionale asigură individualizarea
subcompetenţei procesului de învăţare şi a diferitor tipuri de activităţi de
concrete / învăţare pe niveluri.
subcompetenţelor 3 - mediu  Obiectivele operaţionale ale lecţiei asigură formarea pe
concrete. etape a subcompetenţelor cu unele abateri faţă de
subcompetenţa concretă (de ex: obiectivele operaţionale nu
prevăd formarea subcompetenţei de analiză critică a unor
fenomene).
 Obiectivele operaţionale sunt formulate taxonomic, cu
unele abatrei în favoarea unui tip de subcompetenţe (de ex:
celui de cunoaştere).
 Obiectivele operaţionale asigură individualizarea palnului
de învăţare şi aplicarea diferitor activităţi de învăţare. fără
diseminarea clară pe niveluri.
2 - minim  Obiectivele operaţionale ale lecţiei asigură formarea doar a
unor subcompetenţe, fără respectarea etapelor de formare a
acestora.
 Obiectivele operaţionale nu sunt formulate taxonomic, se
observă un dezechilibru între tipurile de obiective.
 Obiectivele operaţionale asigură, în mică măsură,
individualizarea procesului de învăţare.
0 - zero  Obiectivele operaţionale lipsesc sau nu asigură formarea
subcompetenţelor şi învăţarea individualizată.
5. Conţinutul lecţiei / 4 - înalt  Conţinutul lecţiei / lecţiilor este organizat şi structurat în
lecţiilor asigură conformitate cu subiectul şi tipologia lecţiei / lecţiilor.
atingerea obiectivelor  Conţinutul lecţiei / lecţiilor include „cunoştinţele” actuale
operaţionale şi şi accesibile elevilor.
formarea  Conţinutul lecţiei / lecţiilor este dozat concret pe lecţii în
subcompetenţelor cadrul unităţii de învăţare.
 Profesorul / învăţătorul n-a comis erori ştiinţifice în
prezentarea / aplicarea conţinuturilor.
3 - mediu  Conţinutul lecţiei / lecţiilor este organizat şi structurat în
conformitate cu subiectul şi tipologia lecţiilor şi asigură
formarea subcompetenţelor preconizate: se observă multe
incoerenţe între subiectul lecţiei şi esenţa conţinuturilor
(unele informaţii nu ţin de subiectul predat).
2 - minim  Conţinutul lecţiei / lecţiilor, în mare parte, nu corespunde
subiectului şi tipului lecţiei şi nu asigură formarea eficientă
a subcompetenţelor.
 Conţinutul lecţiei este prea complicat şi dozat neeficient pe
lecţii.
 Profesorul a comis unele erori în prezentarea, predarea
cursurilor.
0 - zero  Conţinutul lecţiei / lecţiilor nu corespunde unităţii de
învăţare şi nu asigură formarea de subcompetenţe.
6. Strategiile didactice 4 - înalt  Strategiile didactice aplicate (diversitatea şi combinarea
utilizate sunt adecvate metodelor) asigură realizarea finalităţilor proiectate /
obiectivelor formarea competenţelor a tuturor elevilor.
preconizate,  Strategiile didactice aplicate sunt axate pe cel ce învaţă:
particularităţilor de realizarea potenţialului propriu, implicarea activă în actul
vârstă, tipului lecţiei / de învăţare, individualizarea învăţării.
lecţiilor şi sunt  Aplicarea varietăţii de forme de învăţare: individuală, în
orientate spre formarea perechi, în grupuri mici, în grupuri mari.
competenţelor.  Gradul de implicare a elevilor în activităţi interactive este
înalt: toţi elevii sunt implicaţi în activităţi.
3 - mediu  Strategiile didactice aplicate asigură realizarea finalităţilor
preconizate cu implicarea tuturor elevilor.
 Strategiile didactice aplicate sunt axate pe cel ce învaţă: nu
toţi elevii sunt implicaţi în activităţi de învăţare,
individualizarea învăţării este realizată parţial etc.
 Nu se aplică toată varietatea de forme: domină formele de
activitate în grupuri mari sau individuale.
2 - minim  Strategiile didactice aplicate asigură realizarea numai a
unei părţi din finalităţile proiectate: majoritatea elevilor nu
şi-au atins obiectivele preconizate.
 Strategiile didactice mai puţin sunt centrate pe cel ce
învaţă: activ lucrează numai o mică parte de elevi, nu se
aplică eficient activităţile de învăţare individuale şi în grup.
 Domină activităţile colective de învăţare.
0 - zero  Strategiile didactice aplicate nu asigură formarea de
subcompetenţe la toţi elevii (strategiile apar ca nişte
metode izolate).
 Elevii nu sunt implicaţi în învăţarea activă / interactivă.
7. Comunicarea didactică 4 - înalt  Explicarea clară a obiectivelor şi sarcinilor didactice pentru
asigură realizarea elevi.
obiectivelor /  Implicarea activă şi eficientă a elevilor în activităţile de
finalităţilor învăţare.
preconizate.  Stimularea gândirii critice, creative, divergente etc.
 Respectarea ideilor şi opiniilor elevilor.
 Orientarea elevilor la producerea noilor idei, rezolvarea de
sine stătătoare a situaţiilor de problemă.
 Orientarea elevilor spre colaborare şi cooperare în procesul
de învăţare.
 Aplicarea unui limbaj accesibil şi coerent.
 Apelarea la experienţele elevilor.
3 - mediu  Explicarea cu unele dificultăţi a obiectivelor şi sarcinilor
didactice elevilor, implicarea de la caz la caz în procesul de
stabilire a obiectivelor şi sarcinilor didactice.
 Implicarea activă a elevilor în activităţi de comunicare însă
mai puţin eficientă.
 Stimularea gândirii critice, creative divergente a elevilor
este sporadică.
 Elevii mai puţin sunt orientaţi spre producerea noilor idei.
 Respectarea ideilor, opiniilor elevilor este rezervată.
 Comiterea unor erori de limbaj, pe alocuri limbajul este
complicat.
 Apelarea secvenţială la experienţele elevilor.
2 - minim  Explicarea sporadică a obiectivelor şi sarcinilor didactice
pentru elevi.
 Implicarea elevilor în activităţi reproductive/pasive/de
ascultare
 Stimularea gândirii critice creative, divergente este
sporadică.
 Elevii practic nu sunt orientaţi spre emiterea noilor idei,
opinia elevilor nu se acceptă în majoritatea cazurilor.
 Nu se apelează la experienţele elevilor.
0 - zero  Obiectivele şi sarcinile didactice nu se explică elevilor.
 Elevii nu se implică în activităţi interactive.
 Elevii, în majoritatea cazurilor, sunt pasivi în actul de
învăţare.
 Elevii nu sunt orientaţi spre producerea noilor idei.
 Nu se apelează la experienţele elevilor.
8. Aplicarea eficientă a 4 - înalt  Aplicarea tehnologiilor informaţionale ca mijloc de
resurselor/tehnologiilor eficientizare a procesului de predare-învăţare-evaluare.
informaționale: pagina  Pregătirea elevilor pentru utilizarea tehnologiilor
web, e-mail, informaţionale.
videoproiector.  Aplicarea tehnologiilor informaţionale îi motivează pe
elevi pentru învăţarea eficientă.
 Manifestarea competenţei de utilizare a tehnologiilor
informaţionale în procesul educaţional.
 Diversitatea utilizării tehnologiilor informaţionale este
argumentată şi motivată.
3 - mediu  Aplicarea tehnologiilor informaţionale în scopul obţinerii
unor rezultate mai bune.
 Pregătirea elevilor pentru utilizarea tehnologiilor
informaţionale este medie: nu toţi elevii cunosc
calculatorul.
 Aplicarea tehnologiilor informaţionale motivează într-o
măsură oarecare învăţarea elevilor.
 Manifestarea competenţei de utilizare a tehnologiilor
informaţionale este medie: se observă neîncrederea în
utilizarea paginii web sau videoproiectorului.
2 - minim  Aplicarea tehnologiilor informaţionale este ineficientă,
puţin eficientă.
 Pregătirea elevilor pentru utilizarea tehnologiilor
informaţionale este insuficientă.
 Aplicarea tehnologiilor informaţionale practic nu
motivează elevii pentru învăţare.
 Nivelul scăzut de competenţă de utilizare a tehnologiilor
informaţionale.
0 - zero  Tehnologiile informaţionale nu se aplică.
 Tehnologiile informaţionale aplicate nu sunt eficiente, ci
invers, blochează învăţarea elevilor.
9. Realizarea eficientă, 4 - înalt  Stabilirea clară a criteriilor de evaluare curentă / formativă
obiectivă a evaluării şi finală în cadrul unităţii de învăţare.
rezultatelor școlare în  Realizarea interconexă a evaluării iniţiale, continue şi
cadrul lecției și a sumative în cadrul unităţii de învăţare.
unității de învățare.  Aplicarea diversităţii metodelor / instrumentelor de
evaluare a rezultatelor şcolare.
 Manifestarea obiectivităţii şi credibilităţii în procesul de
evaluare a rezultatelor şcolare.
 Capacitatea de a elabora teste de diferite tipuri şi grade de
complexitate.
 Evaluarea gradului de formare a subcompetenţelor la finele
studiului unităţii de învăţare (vezi, sugestiile respective).
 Realizarea conexiunii inverse în baza analizei rezultatelor
evaluării.
 Axarea pe evaluarea performanţelor, a succesului
 Implicarea elevilor în autoevaluare şi în evaluarea
reciprocă.
 Manifestarea măiestriei pedagogice în realizarea evaluării
rezultatelor şcolare.
3 - mediu  Stabilirea criteriilor de evaluare curentă, formativă şi finală
în cadrul unităţii de învăţare: se identifică abateri
neînsemnate de la conţinutul subcompetenţelor.
 Realizarea evaluării iniţiale, continue şi sumative în cadrul
unităţii de învăţare: se identifică interconexiune
insuficientă între evaluarea iniţială, continuă şi finală.
 Aplicarea metodelor / instrumentelor tradiţionale de
evaluare a rezultatelor şcolare.
 Manifestarea, în majoritatea cazurilor, a obiectivităţii în
procesul de evaluare.
 Testele elaborate şi aplicate, în majoritatea cazurilor, sunt
valide şi măsoară subcompetenţele indicate în curriculumul
şcolar.
 Evaluarea gradului de formare a subcompetenţelor la finele
studierii unităţii de învăţare; aceasta, în mare parte,
corespunde cerinţelor curriculare.
 Realizarea periodică a conexiunii inverse în urma analizei
rezultatelor şcolare.
 Axarea pe evaluarea cunoştinţelor şi mai puţin a
competenţelor / subcompetenţelor.
 Implicarea periodică a elevilor în autoevaluare, evaluare
reciprocă.
2 - minim  Criteriile de evaluare nu sunt stabilite clar în cadrul unităţii
de învăţare.
 Evaluarea iniţială nu se realizează.
 Interconexiunea între evaluarea continuă şi cea finală în
cadrul unităţii de învăţare este slabă.
 Evaluarea, în mare parte este subiectivă şi centrată pe
cunoştinţe.
 Aplicarea metodelor tradiţionale de evaluare a rezultatelor
şcolare.
 Rezultatele evaluării, în mare parte, nu sunt coerente cu
obiectivele curriculare (subcompetenţele).
 Elevii, practic, nu se implică în autoevaluare, în evaluare
reciprocă.
0 - zero  Criteriile de evaluare nu sunt stabilite.
 Evaluarea iniţială şi finală nu se realizează.
 Domină evaluarea curentă axată pe cunoştinţe reproductive.
 Nu se realizează conexiunea inversă (feed-back-ul) în urma
analizei rezultatelor evaluării.
 Elevii nu se implică în autoevaluare.
10. Relația între profesor 4 - înalt  Relaţiile dintre profesor şi elevi sunt cele de parteneriat şi
și elevi este una de de stimă reciprocă.
parteneriat în care  Relaţiile dintre elevi sunt prietenoase: ei activează
fiecare își asumă împreună cu plăcere la rezolvarea diferitor probleme,
responsabilitatea inclusiv a celor extracurriculare.
pentru atingerea 3 - mediu  Relaţiile dintre profesor şi elevi, în mare parte, sunt de
finalităților preconizate parteneriat şi de stimă reciprocă, cu unele abateri.
 Relaţiile între elevi sunt prietenoase, cu unele abateri.
2 - minim  Relaţiile dintre profesor şi elevi sunt de tip „subiect-
obiect”, elevul este privit mai mult ca obiect al procesului
educaţional.
 Relaţiile dintre elevi se caracterizează prin elemente de
agresivitate.
 Profesorul nu reglează cadrul relaţional al elevilor.
0 - zero  Relaţiile dintre profesor şi elev sunt agresive, profesorul, de
fiecare dată, impune modele de comportament elevilor.
 Relaţiile dintre elevi sunt agresive, neprietenoase.
11. Timpul în cadrul lecției 4 - înalt  Timpul în cadrul lecţiei / lecţiilor este doza coerent pentru
și ansamblului de lecții realizarea obiectivelor / activităţilor de învăţare, în
este folosit adecvat, conformitate cu complexitatea lor: toate activităţile
eficient, rațional. proiectate au fost realizate.
 Tempoul desfăşurării lecţiei / lecţiilor este dinamic.
3 - mediu  Timpul în cadrul lecţiei / lecţiilor este, în mare parte, dozat
coerent pentru realizarea obiectivelor / activităţilor de
învăţare, în conformitate cu complexitatea lor: unele
activităţi planificate nu au fost realizate.
 Tempoul desfăşurării lecţiei / lecţiilor este dinamic, cu
unele abateri.
2 - minim  Timpul în cadrul lecţiei / lecţiilor nu este dozat coerent, în
raport cu complexitatea activităţilor de învăţare: mai mult
de jumătate de activităţi planificate n-au fost realizate.
 Tempoul desfăşurării lecţiei / lecţiilor este dezechilibrat.
0 - zero  Timpul lecţiei / lecţiilor n-a fost utilizat pentru studierea
subiectelor.
12. Deontologia 4 - înalt  Manifestarea tactului pedagogic în orice situaţie în cadrul
pedagogică și etica predării-învăţării unităţilor de învăţământ.
profesională sunt  Manifestarea unui comportament moral în orice situaţie
respectate. educaţională şi extraeducaţională.
3 - mediu  Manifestarea, cu unele abateri, a tactului pedagogic în orice
situaţie educaţională.
 Manifestarea unui comportament moral în orice situaţie
educaţională şi extraeducaţională.
2 - minim  Manifestarea cu abateri semnificative a tactului pedagogic,
în primul rând, în situaţii educaţionale.
0 - zero  Abateri grave de la normele etice, morale şi profesionale.
13. Orientarea valorică a 4 - înalt  Promovează cu tact valorile naţionale, europene general-
lecției, lecţiilor în umane (fără a impune elevilor punctul său de vedere)
cadrul unității de  Acceptă diversitatea culturală a elevilor.
învățare corespunde 3 - mediu  Promovează cu tact valorile naţionale, europene general-
cadrului axiologic și umane (în unele cazuri impune elevilor punctul său de
intercultural. vedere).
 Acceptă, în mare parte, diversitatea culturală a elevilor.
2 - minim  Promovează cu tact valorile naţionale, europene general-
umane în mică măsură (impune punctul propriu de vedere)
 Acceptă, în mică măsură, diversitatea culturală a elevilor.
0 - zero  Nu promovează valorile naţionale, europene general-
umane.
 Nu acceptă diversitatea culturală a elevilor.
TOTAL

S-ar putea să vă placă și