Sunteți pe pagina 1din 10

--'

Luminita BUCSAN

A FOST ODATA CA NIGIODATA


Auxiliarul meu pentru lecturi
Fige de lecturd in cAte 2 ore!
Clasa a lV-a

Coordonator: Georgiana GOGOESCU

Cartea Romdneascl
EDUCATIONAL
@uPRmNIs
Figa l.QCOALA
Cire;arii (fragment), de Constuntin Chiri1d......... ........,..............,5

Figa 2. TOAMNA
Cdutdm o frunzd, cle Marin Sor' 13

Figa3. FAMILIA
Plicul, de Tudor Arghezi... ,............,.............,.....19

ti(a Figa A.IARA


RomAnia pitoreascd (fragment), de Alexanclru V1ahu1d.,..........., .,......,..,............27

Figa 5. JOCURI
La Medeleni (fragment), de Ionel Teodoreanu...,... ...................35

Figa 6. JUCAKI
Povestea frindelului (fragment), de Andrew Clements........... ,.............,...........,,.43

Figa 7 . EUCURII HIEERNALE


Poveste de iarnd, dc Mircea 5Anfimbreanu............., ...".......'...'51

Figa 8. MELEAGURI DE ?OVE1TE


Gulliver tn lara piticilor (fragment), de Jonathan 5wift.............. ....'.........'..'...'.59

Figa 9. AYENTURA
Cdrtjle junglei (ftagment), de Rudyard Kipling....'....'.... ...........67

Fiqa lo.inrAl',trlAnt
Micul Prin! (fragment), de Antoine de Saint-Exupdry. .....'...'...75

Figa 1 1. gAREAToRt ?AgcALE


De Paqti, de Tudor Arghext........................ ...'......".....................8.3

Figa 12. MITURI


Legenda culorilor lumii Qegendd)
Figa 1 3.iH Lu vrR NEcUVANTAToARELoR
Hoinar, deGhrkanu.......,,..
Emil ................,...,.97

Figa 1 4. rAnALau I cOPr LARTET


Acolo unde nu mai e trotusr (fragment), de Shel Silve/stein....,.......... ,.......,...105

Figa 15. BUCURIILE VACANTEI


Cum cdntd marea, de Dimitrie Anghel............,... ..,.................112
sI COALA

Prin pegterd se inlelege orice cavitate subteran[ naturalE cu ieqire la suprafald aflatd in scoa{a
Plmdntului. Este vorba de goluri naturale, cdci omul sapd mine, galerii, pufuri, tunele, dar nu peqteri.
in acelaqi sens cu,,peqtera" se folosesc de multe ori cuvintele ,,cavemd" gi,,grotd". Unele peqteri
pdstreazd urme de vieluire ale omului preistoric.
Formarea peqterilor a inceput de cand pe PAmant a cdzut prima picdtura de ploaie. Este nevoie
de mii de ani pentru ca ploaia sd poatd sipa o peqteri aqa cum sunt cele care pot fi vlztrte astAzi.
intre om qi peqterd a existat, din cele mai vechi timpuri, o relalie speciald. Omul primitiv a
folosit peqtera ca addpost, loc de cult qi de manifestare artisticd.
in lume sunt foarte multe pegteri unde s-au descoperit schelete ale oamenilor primitivi. in
trecutul indeplrtat intre 100 000 9i 35 000 de ani in urm5, Europa era populati de neanderthalieni.
in Rom6nia, urmeie 1or au fost descoperite in Pegtera Muierilol vechi de 39 000 de ani sau urma de
picior pietrificatd in Peqtera Ghelarul de la VArtop, veche de 62 000 de ani.
Civiliza[ia s-a niscut in pegterd, dovad[ std qi prima forml de manifestare artisticd a omului
ajunsd pdnd 1a noi. Picturi qi sculpturi descoperite in pegteri din aproape toatd Europa. Peqterile de
la Lascaux, Franfa, conlin 600 de animale qi simboluri desenate sau pictate qi un singur chip de
om. Grotte des Trois-Frdres, din sudul Franlei, conline picturi de figuri umane, inclusiv misteriosul
,,vrdjitor" - jumdtate om, jumdtate cal. Pegtera Altamira, in Spania, are tavanul acoperit de picturi,
mai ales de bizoni. in Romlnia au fost descoperite in Pegtera Cuciulat frumoase picturi reprezent6nd
un cdlu1, o panterd qi o siluetd umand.
(surs a http : //ro. gowikipe d ia. org)

,,intr-o lume din ce in ce mai grbbit6, care igi indreapt[ privirile 9i speran]eie doar spre viitor,
poate p[rca oaxecum anacronic sd te mai ocupi de trecut. $i totuqi, este inevitabil s[ te intrebi cine
suntem gi de unde venim, cum am ajuns la starea de ast[zi? De la cine qi ce am mo$tenit? $i atunci
incepi sd priveqti inddrdt, sd afli ce a fost inainte de noi."
(Profesor univ. emerit dr. Ioan Donisd)

NE IUCAM!
PREDTCITE CU TERMEl{l DATI
lmagineazd-Ij faptul ci participi la o Sesiune
de comunicdri in cadrul Seminarului Nalional
de Explorare a Mediului. Utilizeazd cei patru
termeni prezenli in diagrama aldturatA $i
alcdtuiegte oral o scurtd prezentare.
:
TITLUL LECTURil CtRESARtt (FRAGMENT)/
AUTOH|L: CONSTAINilN bHBTTA
Unul dintre grupuri, cel pe care sorfii, 9i duiogia lui Ursu, il hdrdziserd primei intdlniri, primilor
fiori,
ajunsese la intrarea pegterii. Celdlalt abia se mai zdrea undeva, depafte, pe
coasta mgntelui.
Cireqarii incepeau sd batd la poarta marelui vis...
Toli se sculaserd o datd cu zorli, fdrd sd-i trezeascd cineva, iqi impdrlird merindele cu cdntarul
infailibil al camaraderiei, apoi uneltele, qi abia apoi se strdnseserd. in jurul felei de masd a$temuta
pe iarbd de gospodinele amu{ite. in timpul mesei se stabilise programul emisiunilor
T,F.lr-., absolut
obligatoriu, cea mai severd lege a expediliei. Desprriirea se oficiase chiar acolo, pe platou,
cu glume
gi incurajdri, dar gi cu o umbrd de histete. Grupul Luciei luase imediat
drumul'muntelui, grupul lui
Ionel se abdtuse, pentru scurtd vreme, la o coliba de bdme asupritd de uitare gi
ruind, de unde se
aprovizionase cu cdteva scdnduri, cam gubrede, dar care ar fi putui folosi 1a confeclionarea plutei.
Alte
poveri, grele gi sdcditoare, ap[sau umerii incdrcali ai visdtorilor.
[...] Abia cdnd se opriserd in fala gdurii
intunecoase, ascunsi de arbori. gi bolovani, rbsunard primele cuvinte, adicd primele
exclamalii. Dar
inainte de a sfredeli intunericul, se mai uitari odati in depdrtiri gi braJele loi fluturasera un
semn de
dragoste gi durere unor mogdldeJe care n-aveau dreptul la primii fiori ai visului.
Grota ii intdmpind binevoitoare gi primele exclamalii ale cutezdtorilor furd exclamalii
de surprizd
gi pldcere. Pdtrunseserd induntru, printr-o crdpiturd ca un triunghi
de cdrbune, incdlzili qiiranspirali, qi
se pomeniserd deodati inviluiti in rlcoare gi linigte, iar luminaira discretd qi
odihnitoare. Dar senzalia
de pldcere nu duri multi vreme. Dupd prima recunoagtere, un amestec de dezamigire gi
deziluzie
incerca sd pund stdpinire pe ei. Antreul pegterii, camera de primire, era loarte sArac:-o
scobiturd frrd
asperitdli, fhrd cotloane, frrd podoabele de calcar pe .ut" qi l. imaginaseri, frrd urme gi semne
care
cu fantezia in noaptea timpurilor. O scobiturd oarecare, iu boltdjoasd, ingusiandu-se spre
:a-il?art:
fund. Inaintare cu prudenta spre intuneric Ai chiar dupd primii pagi alurd senzalia ci sunt inghesuili
qi amenin{a{i cu strivirea. Bezna se ingroga, iar fundul pegterii ie indeparta transformdndu-se
intr-un
tunel din ce in ce mai ingust qi mai scund.
In sfdrqit, Ionel dddu semnalul pe care-l a$teptau to!i: lumind! Fiat lux! cum il corectd Maria.
Patru lanteme puteraice igi impreunar[ razele intr-un mdnunchi orbitor. Tunelul in care intraserd.
era
destul de larg qi de primitor gi mult mai generos decAt antreul din urma lor perelii lui erau umezi,
tavanul avea crdpituri profunde, iar mai departe se zlreau iegituri, vdgiuni bolovani rdzleli.
9i
Cel mai fericit era Tic. Parcd intrase intr-o impErdlie a minunilor. Nici nu mai voia sd gtie de
ceilalli. Uneori rimdnea in urma lor, alteori o lua inainte, qi igi plimba lantema peste tot. C6uta
9i
cerceta totul: firide, scobituri, crapdturi, gropi, orice spaliu mai ciudat care putea fi un addpost
sau un
ascunzig pentru cutia fermecatd. intr-un cotlonaq cam zurliu la inceput, dai imediat cuminlindu-se
gi
oprindu-se in barajul muntelui, Tic zEri cAteva pietre, cAteva piekicile, care pe ling6 bolovanii
uriagi
de pdnd atunci, pdreau nepoftite in peqterd. Le ridic[ dejos, le cdntdri, apoi striga: -
Ionel! Stai! Am gdsit ceva...
-
Prichindelul rdmdsese in urmd qi Ionel il a$tepta cateva clipe, destul de nerdbd6tor, dar cdnd zdri
pietrele din m6na lui, il pufni risul.
Pietre obignuite, ndtiraule... le glseqti in orice curle. Nicio scofald...
-
Cam impohiva inimii, prichindelul aruncd pietrele, dar nu-i trecu nicio clipd prin minte
sd
renunJe la cdutlri.
O luase inaintea tuturor, iscodind cu botul curios al lantemei pereJii tunelului.
tangulicd i se
strecura printre picioare numai cdnd nu trebuia gi asta il cam necdjea pe ciufulici,
dar nu intr-atata incAt
sd uite cu cdti iscusinJi igi indeplinise rolui de cdrmaci in ajun. it apostroia
Oe cateva ori, chemdndul cu
numele de momente rele gi astfei cdlelul acceptd rolul de treni. Ldngd un bolovan ca un cub g6si cdteva
pietre gi chiar se gdndi sd transforme una dintre ele in piesi de colecJie, dar amintindu-qi dispreful lui
Ionel qi gdndindu-se cd ar putea fi iardgi batjocorit, renunli, degi cu inima indoit6. iqi puse in cap si nu
mai caute altceva decdt ascunziguri... Dar nu-qi termind gdndul pentru cd il inlepeni vocea lui Ionel:
StaJi! Victor! Vino repedel Uita{i-v[ qi voi! Pun mdna-n foc cd-s rdmiqile de granit paleozoic...
-
Ionel avea in mAnd chiar piatra pe care era s-o ia Tic. Amdr6t nevoie mare, pu$tiul se o!5ri la el:
Ei qi! Mare scofal[! De cdnd le-am vdzut eu! daci nu dideam cu piciorul in ele nici tu nu le gbseai!
imilor
- Mai bine puneai mAna, il repezi Ionel. Tu gtii, md gIgduJd, ce vdrsti au pietrele astea?... Cam
ntelui.
-
o mie dou5 sute de milioane de ani...
$-ale mele, alea pe care le-ai anmcat?... Ce, dlea n-aveau mecar weo noud sute de milioane? Las[...
intarul -Victor ii liniqti pe toli anunJandu-i c[ nu mai este mult pdnd la intrarea primului salon, bineinjeles
ernuti dacd pegtera nu se rdzvritise impotriva hd{ii.
bsolut Din fericire pegtera fusese cuminte. Dupd numai cAteva minute, tinerii pdtrunser[ intr-o incdpere
glume largd, ca o sal[ de bal, luminati shaniu de razele care se firigau iscusit prin niqte crlpdturi subtiri ca firuI
rul lui de a![. Cdnd lantemele incendiard cu lumina lor unit6 salonul, exclamaJii uluite ii salutard splendorile
rde se generoase. Zeci de fu(uri albiciogi se sp6nzuraser[ de cupola neagrd, iar in mijloc, stalactitele gi
i. Alte
stalagmitele aproape cd-gi atingeau vdrfurile. $i mai erau ciorchini de marmurd lipiti de vreun perete,
gdurii
gi firide tainice, qi statui ciudate, gi coliere suspendate, 9i stinci singulare ca niqte vdrfuri de sdge{i,
.i. Dar
qi alte forme, gi reliefuri bizare, gi mereu spalii negre, ca nigte stele ale intunericului, nenumdrate
mn de
podoabe cioplite 9i finisate gi qlefuite de sute de milioane de ani megteri. Tinerii se infruptau din ele
cu priviri qi fantezii flAmande, 9i exclamaliile erau foptite, sau ticute pe buze fierbinJi. Iar Tic, refugiat
lprizir
rati, 9i
in spa{iul anilor lui, inJelese, in sffirgit, cdt de intelept fusese acel care alesese pegtera drept ascunziq
nzatia al cutiei fermecate. Iar Maria, fascinatd, se shlduia s[-gi aminteascd visele ei pentru a le compara cu
iluzie miracolele care-o inconjurau.
'a lara Parci simlind-o cum arde gi tremurd in visele ei, Ionel incerc[ s-o trezeasci:
e care - $i totuqi, de la spaliu la relief, toate podoabele de aici se datoreazd apei gi bioxidului de
e spre carbon care transfor...
resui{i Maria ii fixd raza lanternei drept in ochi:
ntr-un Care transformd calcarul in bicarbonat de calciu, lipd ea. $tiq domnule mare savant. Dacd ai rrduce
-
qi fiin{a ta nesuferitdla elementele de bazi: hidrogen, oxigen, fosfor, carbon, calciu, etceter4 etcetem-.. n-ai
vlaia. mai fi in stare sd faci observa{ii qtiin}ifice qi nici n-ai mai simli regrete ci te-ai legat de mine.'.
16, era Fata spusese totul inh-o suflare. Ionel nici nu aw timp sd deschidd gum, mai ales cb lantema
rnezi, dugmand ii ardea toatd fa{a. Dar erau numai ei doi in locul acela. Victor gi Tic ajunseserd la capltul
salonului, urmatri de un Jombi cam nelinigtit.
tie de Atenliune! ajunse vocea lui Victor la urechile celor doi. Am dat de apd!
uta qi -
;au un Vocabular:
r-se qi
T.F.F. : transmisiune fErd fir
uriagi

d zdri
1. Cum se organizeazd Cireqarii dimineala?
a. Cireqarii se trezesc odatd cu zorii, iqi impart echitabil merindele, apoi uneltele, dupd care se
lte sd strAng in jurul mesei.
b. Cireqarii se trezesc tiirziu, igi impart merindele, apoi uneltele, dupd care stabilesc programul.
dise c. Cireqarii se trezesc odat[ cu zorii, iqi impart sarcinile, dupd care strdng corturile.
.incdt
d. Cireqarii se trezesc, apoi se strang in jurul mesei pentru a stabili programul zilei.
u-l cu
2' Grupul Cire;arilor se imparte. CompleteazS tabelul cu informaJii din text care indicd traseul fieciruia.

Grupul lui lonel

3. Care este cea mai severd lege a expediliei? De ce crezi acest lucru?

4. Grupul lui lonel pdtrunde in groti. Identifica stirile diferite pe care le triiesc copiii.

5. c este cet mali fericit


Iericit dinffe roti. De ce? Sel ecteaz6,, din text. informatiile notrivife
Ce face Tic? De unde stiu?
Se conecteazi cu tunelul.

Cerceteazd.

Descoperi.

6 - Conform informaliilor din harli, copiii pntnrnd in primul salon al peqterii, o incdpere largd,
ca o sald de bal.
Identificb, din text, elementele observate de exploratori, apo i conpleteaz|, diagramacu infoJmtiile
solicitate.

Primul salon al pegterii-->


cdruia.

rmagineazd-li o intamplare la care iei parte alrturi de grupur cire;arii. ce alte


, spalii ai

l
identificat? Ce al auzit? Cum te-ai simtit?
incadreaz5-te in maximum 15 randuri. Fii atent la aqezarea in pagind, la logica
enunfur or qi
la expresivitate ! Nu uita s[ utilizezi corect semnele de punctualie qi de ortografie !

l. Redacteazd un scurt mesaj pe care copiii l-ar putea tmnsmite pbrinlilor prin sistemul T.F.F..
leba
Utilizeazd cuvintele: expediyie, platou, plan.
ht€.

2. Selecteazd, din text, perechi de substantive / adjective pofrvite, conform informaliilor


solicitate
in tabelul de mai jos:
3. Alcdtuieqte cAte un enun! in care crintele poartd, inlelept Ei era sd fie substantive.

4. Rescrie propozilia, trecand toate verbele la timpul viitor:


Cduta ;i cerceta tolul: scotoceafiride, cotrobdia in scobituri, crdpdturi, gropi, urmdrea
orice spaliu mai ciudat.

5. Utilizez corect ortografia! Formuleazd cdte o propozilie pohivitd pentru fiecare dinhe exemplele:
cam / c-am; cea / ce-a.

%wcwh@wruawww
. Completez impreund cu colegii mei blazonul Cireqailor.

5 \ 1. Numele grupului
/- 2. Scopul expediliei
3, Sentimentele copiilor la
inborea in grotd
4. Miracolele din peEterd
5. Prediclii despre

I urmdtoarea *pedilie
) \
/s