Sunteți pe pagina 1din 5

2.

Analiza unei serii unidimensionale

1. Indicatorii tendinţei centrale sunt calculaţi în:


a) mărimi medii
b) mărimi relative
c) mărimi asolute

2. Media aritmetică reprezintă


a) valoarea pe care ar purta-o fiecare variabilă statistică dacă distribuţia ar fi omogenă
b) valoarea pe care ar purta-o fiecare unitate statistică dacă distribuţia ar fi eterogenă
c) valoarea pe care ar purta-o fiecare unitate statistică dacă distribuţia ar fi omogenă

3. Mediana este o mărime medie:


a) de poziţie
b) cu aplicaţie specială
c) fundamentală
d) de calcul

4. Modul se utilizează pentru caracterizarea:


a) tendinţei centrale
b) gradului de asimetrie
c) gradului de boltire
d) gradului de concentrare

5. Quantilele sunt mărimi de poziţie care împart colectivitatea în:


a) n-1 părţi egale
b) 4 părţi egale
c) 5 părţi egale
d) n părţie egale

6. Fenomenul de dispersie exprimă:


a) gradul de împrăştiere a valorilor individuale ale unei variabile în jurul valorii medii
b) împrăştierea tuturor nivelurilor individuale ale unei variabile faţă de nivelul maxim al
variabilei
c) gradul de împrăştiere a unităţilor statistice în jurul valorii medii

7. Distribuţia numărului de familii dintr-un bloc după numărul de copii, este ilustrată în tabelul
de mai jos.
Număr de copii 0 1 2 3 4 5
Număr familii 4 8 15 3 2 1

Variabila analizată este:


a) număr de familii
b) număr de copii
c) o variabilă numerică continuă
d) o variabilă cantitativă discretă
e) o variabilă ordinală

2.1. Analiza unei serii unidimensionale după o variabilă discretă

8. Distribuţia numărului de familii dintr-un bloc după numărul de copii, este ilustrată în tabelul
de mai jos.
Număr de copii 0 1 2 3 4 5
Număr familii 4 8 15 3 3 1

Selectaţi răspunsul corect:


a) la nivelul eşantionului cele mai multe familii au 2 copii
b) numărul mediu de copii pe o familie este de aproximativ 2 copii
c) distribuţia analizată este bimodală, având dominanta egală cu 3 şi 4 copii
d) distribuţia analizată este unimodală, având dominanta egală cu 15 familii

9. Considerând aplicaţia de la punctul precedent, stabiliţi care este valoarea medianei


a) fiind o serie simplă cu un număr par de termeni, mediana este egală cu 2,5 copii
b) fiind o serie cu frecvenţe inegale, mediana este egală cu 2 copii
c) la nivelul eşantionului considerat, jumătate din familii au până la 2 copii, iar jumătate
au peste 2 copii
d) pentru eşantionul observat, 50% din familii au cel mult 2,5 copii, iar 50% au cel puţin
2,5 copii

10. O firmă înregistrează într-o perioadă de 9 zile, următoarele date privind volumul vânzărilor
(milioane lei): 5, 7, 20, 14, 9, 11, 24, 18, 13
a) mediana este egală cu 11 milioane lei
b) U Me=5 , căreia îi corespunde valoarea medianei Me=13 milioane lei
c) pentru determinarea medianei, se ordonează crescător seria, se calculează unitatea
Me n+1
mediană U = , în dreptul căreia se citeşte valoarea medianei
2
d) pentru determinarea medianei, se calculează frecvenţe absolute cumulate crescător (
n
N i ↓ ), se calculează unitatea mediană (U Me
=
2 ) , se se află efectivul cumulat

care verifică relaţia ( N i ≥U Me ) şi în dreptul acestuia se citeşte valoarea x i care


corespunde medianei Me=x i
e) pentru determinarea medianei, se ordonează crescător seria, iar mediana se calculează
ca medie aritmetică a celor două valori x i din centrul seriei

11. Diagrama box-plot de mai jos, arată:


a) valoarea a quartilei 1 egală cu 10
b) intervalul interquartilic este egal cu 11 şi include 50% din populaţie
a. valoarea a decilei 9 de 24
c) intervalul interquartilic este egal cu 11 şi include 90% din populaţie
d) că distribuţia unităţilor statistice după variabila considerată este o distribuţie
leptocurtică şi asimetrică la dreapta
e) că distribuţia unităţilor statistice după variabila considerată este o distribuţie uşor
asimetrică la stânga
f) că distribuţia unităţilor statistice după variabila considerată este o distribuţie
platicurtică şi asimetrică negativă

12. Distribuţia muncitorilor dintr-o secţie de producţie, după timpul consumat realizării unui
produs, este caracterizată prin următoarele valori: n=100 muncitori, x́=137,4 minute,
m

∑ ( x i− x́ )2 ni=16224 . Rezultatele corecte sunt:


i=1

a) s=137,4 minute; v =100


b) s=12,74 minute; v =9,27
c) s=162,24 minute; v =10

13. Magazinele unei firme au practicat, pentru un produs, următoarele preţuri de vânzare: 100,
110, 120, 130, 140 mii lei. Pentru indicatorii dispersiei s-au obţinut următoarele valori
d́=12 mii lei, s=14,142 mii lei, v =11,78
a) valoarea medie a preţului produsului pentru o firmă este de x́=120,05 mii lei şi
are un grad de reprezentativitate ridicat
b) preţul mediu al produsului pentru o firmă este de x́=166,59 mii lei şi nu este
reprezentativă pentru seria de date
c) distribuţia firmelor după preţul de vânzare al produsului este caracterizată de
dispersie mare, iar colectivitatea statistică este considerată eterogenă
d) distribuţia firmelor după preţul de vânzare al produsului este caracterizată de
dispersie mică, iar colectivitatea statistică este considerată omogenă
e) abaterea standard arată că, la nivelul firmelor, preţul de vânzare al produsului se abate
în medie cu 14,142 mii lei de la valoarea medie a acestuia
f) abaterea medie liniară arată că, pentru firmele analizate, preţul de vânzare al
produsului se abate, în medie, cu 14,142 mii lei de la preţul mediu de vânzare
g) abaterea standard este considerată mai eficientă decât abaterea medie liniară deoarece
reflectă într-o măsură mai mare abaterile mai mari faţă de medie, iar valoarea acestui
indicator va fi întotdeauna mai mare decât cea a abaterii medii liniare

14. Distribuţia clienţilor unei companii de asigurări auto după numărul de maşini asigurate, este
caracterizată prin următoarele valori: x́=2,5 maşini, Me=2 , Mo=1 şi
γ 2=−0.93 . Pe baza acestor valori, se poate aprecia că:
a) distribuţia este asimetrică la stânga şi leptocuritcă
b) coeficientul Skewness fiind negativ indică o distribuţie asimetrică la stânga
c) asimetria distribuţiei la dreapta este identificată pe baza relaţiei dintre cei trei
indicatori ai tendinţei centrale
d) distribuţia este asimetrică pozitiv şi platicurtică

2.2. Analiza unei serii unidimensionale după o variabilă continuă

15. Distribuţia pe grupe de vârstă a unui eşantion de 100 de salariaţi dintr-o companie
multinaţională IT este prezentată astfel:
Grupa de vârstă 20-30 30-45 45-60
Efectivul 41 37 22

a) din totalul salariaţilor, 0,22 se încadrează în grupa de vârstă 45-60 ani


b) vârsta medie a unui salariat este de 35,67 ani
c) 59 de salariaţi au vârsta de cel puţin 30 de ani
d) ponderea salariaţilor din total cu vârsta de cel mult 45 de ani este de 78%

16. Considerând aplicaţia de la punctul 15, intervalul 20-30 de ani reprezintă:


a) intervalul interquartilic
b) intervalul median
c) intervalul modal
d) intervalul dominant

17. 75% din salariaţii unei întreprinderi au un salariu de cel mult 2100 lei. Această valoare este:
a) quartila 1
b) mediana
c) quartila 3
d) decila 3

18. Pe baza tabelului de la punctul 15, se cere să se aleagă răspunsurile corecte:


a) vârsta medie a unui salariat este de 35,67 ani
b) pentru salariaţii companiei, vârsta se abate, în medie, cu 8,75 ani faţă de vârsta medie
a unui salariat
c) la nivelul eşantionul de salariaţi, vârsta se abate, în medie, faţă de nivelul mediu al
vârstei unui salariat cu 110,21 ani
d) distribuţia analizată se caracterizează prin dispersie scăzută, colectivitatea omogenă şi
medie reprezentativă

19. Analizând distribuţia regiunilor de dezvoltare ale României după rata fertilităţii, în anul
2014, se obţin următoarele valori ale indicatorilor: Me=38 ; Q1=36 ; Q3=41 ;
D1=35 ; D 9=44 . Pe baza acestor rezultate, se poate afirma că:
a) forma distribuţiei indică o asimetrie la la dreapta
b) distribuţia este asimetrică la stânga
c) distribuţia este simetrică

20. Pentru exemplul de mai sus, se obţin următoarele valori ale indicatorilor statisticii
descriptive:
Indicatorii statisticii descriptive ai ratei fertilităţii
a) rata medie a fertilităţii la nivelul unui judeţ este de 39,05
Mean 39,05 b) jumătate din cele 8 regiuni de dezvoltare, rata fertilităţii este
Standard Error 1,36 mai mică de 38,1, iar restul regiunilor înregistrează o rată a
Median 38,1 fertilităţii peste această valoare
Mode #N/A c) coeficientul de variaţie indică o dispersie mică, un grad de
Sample Variance 14,96 reprezentativitate al mediei ridicat şi o colectivitate omogenă
Kurtosis -0,99 d) în funcţie de indicatorii asimetriei şi boltirii, se poate aprecia că
Skewness 0,69 distribuţia este leptocurtică şi asimetrică la stânga
Minimum 34,9 e) la nivel regional, rata fertilităţii se abate, în medie, faţă de valoarea
Maximum 45,2 medie de 39,05, cu 14,96, în sens pozitiv şi negativ
Sum 312,4 f) distribuţia este leptocurtică deoarece se înregistrează o variaţie slabă a
Count 8 variabilei rata fertilităţii însoţită de o variaţie slabă a frecvenţelor