Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1. Care sunt tipurile si mecanismele de adeziune care exista la nivelul interfetei adezive.
Adeziunea fizica reprezinta atractia care se exercita intre doua corpuri aflate in stransa legatura, datorita
fortelor dintre moleculele(atomii) de la suprafata corpurilor. Adeziunea fizica se realizeaza pe baza fortelor
de atractie de tip:
- intermolecular;
- electrostatic;
-specifice(mecanice)
Fortele intermoleculare si elctrostatice actioneaza la nivelul dipolilor existenti in moleculele vecine din cele
doua corpuri si prezinta eficienta doar daca intre cele doua suprafete exista o distanta foarte mica(1-2 A).
Cele mai frecvente tipuri de adezivi sunt cele care adera pe baza fortelor de atractie intermoleculare.
Adeziunea chimica reprezinta lipirea a doua corpuri din acelasi material sau din materiale diferite prin
intermediul unei substante chimice numita generic adeziv. Adeziunea chimica se realizeaza prin formarea de
legaturi chimice:
legaturi ionice;
legaturi 1e si 3e
legaturi 3c si 2e sau 3c si 4e
legaturi aromatice
legaturi metalice
intermoleculare (cu valenta secundara-slabe) – se formeaza in atomi sau ioni fara legatura
in alte conditii forte van der Waals-se formeaza cel mai des; se pot forma in orice tip de structura
Conceptul de adezivitate este superior deoarece: permite o aderenta si o retentie mult mai buna a
materialelor de obturatie la peretii
cavitatilor; se realizeaza conservarea tesuturilor dure deoarece nu mai este necesara realizarea
-umectabilitatea;
-energia de suprafata;
-tensiunea superficiala;
-vascozitate;
Se poate determina prin masurarea unghiului de contact format intre tangenta la suprafata lichidului si
suprafata aderentului.
Umectabilitatea este crescuta pentru unghiuri mai mici de 90 de grade si aderenta este maxima pentru un
unghi de 0 grade.
Energia de suprafata este importanta pentru aderent. Moleculele de la suprafata aderentului prezinta o
energie mai mare decat cele de la interior si pot realiza legaturi adezive mai puternice.
pregatirea smaltului – gravare acida – se utilizeaza acid fosforic 15-40%; timp >15 sec, se obtine adeziune
cu forte de tractiune superioare suficiente pt a se opune fortei de contractie de polimetizare; se obtine
adeziune mecanica (prin intermediul unei rasini fluide cu coeficient crescut de umidit)
agenti de legatura amelari = rasini diacrilice nesarjate; sunt retinute in interiorul microretentivitatii
amelare prin polimerizare; monomerul de dilutie este mai mult => vascozitate scazuta
starea fizica a acidului: solutie (greu de manevrat; gel (usor de manevrat, putere de penetrare in suprafata
si profunzime)
conditionarea acida rezultata din dizolvarea hidroxiapatitei intre prismele de smalt apar microimpresiuni,
iar in interiorul lor, microimpresiuni f fine mult mai numeroase. Cu cat aria de smalt disponibil gravarii acide
e mai mare, cu atat adeziunea si inchiderea marginala sunt mai bune
spalare sub jet de apa sub presiune apoi uscare cu jet de aer sub presiune
7. Care sunt factorii de care trebuie sa tina cont realizarea adeziunii la dentina .
Factori:
-structura heterogena a dentinei( 67% comp minerala, 13% apa, 20% comp organica);
-prezenta canaliculelor dentinare
-dificultatea realizarii unei reactii chimice intre un corp lichid si unul solid;
Pentru solubilizarea dentinara se pot utiliza acizi ( gravaj, demineralizare terapeutica) sau chelatori(EDTA).
Acizii inlatura in totalitate stratul DDR ( atat pelicula cat si cepurile), pe cand agentii chelatori indeparteaza
doar partial stratul de dentina remanenta( doar pelicula nu si cepurile). Actiunea acizilor asupra fazei
minerale implica:
- dizolvarea componentei minerale a dentinei pericanaliculare si expunerea fibrelor de colagen din dentina
intercanaliculara;
Acid (etching)
elimina/dizolva/modifica DDR
Primer (priming)
umecteaza zona demineralizata, favorizand penetrarea rasinii (priming) in interiorul tubilor dentinari si in
reteaua de colagen eliberata pt care are afinitate => determina aparitia stratului hibrid;
Rasina (bonding)
vascozitae scazuta
-adezivi tip II: etch and rinse, in 2 etape- acid de gravaj separat;
Acetona
volatilitate ridicata
Apa
Cercetari multiple (inclusiv efectele tehnicii total etch asupra pulpei) au aratat ca gravarea acida a dentinei
(conditionarea), urmata de primer si sigilarea rapida a marginilor sale constituie cea mai buna protectie
pulpara
realizarea unui strat hibrid nu reprez doar posibilitaea realizarii unei bune restaurari, ci,datorita faptului ca
e acidorezistent, si o protectie a supraf radiculare impotruva cariei la acest nivel identica cu ceva a sigilarii
santurilor si fosetelor de pe FO
Bibliografie :
https://www.academia.edu/35206865/CARIA_SIMPLA_DENTARA_generalitati_semne_clinice_diagnostic_p
ozitiv_si_diferential_evolutie_complicatii