Fascicula I

WMJ

REDACȚIA: . Taxa de abonament:

Spare Biroul presei guvernului Bucovinei. Pe un an .... 24 cor.
^Ș^rebuință. Responsabil pentru redacție:
Pe una lună ... 2 cor.
Șeful biroului presei Constantin Berarlu. Numărul singular 20 bani.

Apărută în 14 Noemvre n.

Maiestatea Sa Regele Ferdinand I. câtră Consiliul național.

In 12 Noemvre n. seara a sosit următoarea depeșă, cetită de președintele guvernului, d-lul
Iancu F1 o n d o r, în adunarea Consiliului național, întimpinată de cei presenți stând în picioare
cu aplause prelungite și aclamații frenetice: »
X

Domnului Iancu Flondor

- Cernăuți.

Cu cea mai adâncă emoțiune și cu inima plină de bucurie patriotică primesc știrea; câ
trupele Mele au intrat în capitala Bucovinei române, aducând ordine și liniște sufletească pentru
toți acei, cari în aceste momente istorice au simțit și au lucrat pentru îndeplinirea visului secular,
îmi închipuese bine, cum inima voastră caldă de român a tresărit de bucurie patriotică la vederea
tricolorului național purtat de ostașul român, frate de sânge și de suflet. Din adâncul inimei Iți
sunt recunoscător pentru munca patriotică, ce ai depus și pentru iubirea de neam, ce ai arătat
cu atâta bărbăție. Iți mulțumesc, cum și tuturor acelor, care te-au ajutat cu inimă curată în
aceste timpuri mărețe. Să dea Atotputernicul, ca lot poporul din Bucovina să găsiască mereu
ocrotire, dreptate și libertate sub-cutele drapelului național
ss'. Ferdinand.

ÎTr. 1. III. Spre a conduce poporul român din Bu­

Hotărârile adunării representanților
poporului român din Bucovina din
27 Octomvre n. 1918.
I. Reprezentanții poporului Rpmân din Bu­
covina întruniți astăzi în ziua de 27
Octomvrie 1918 în Capitala Bucovinei
se declară în puterea suveranității na­
ționale constituantă a acestei țări Ro­
IV. Constituanta respinge cu hotărâre ori
mânești.
II. Constituanta hotărește unirea Bucovinei
integrale cu celelalte țări românești
într’un stat național independent și va
purcede spre acest scop în deplină so­
lidaritate cu Românii* din Transilvania
și Ungaria.
covina și a-i apăra drepturile și spre a
stabili o legătură strânsă între toți Ro­
mânii, constituanta instituie un consiliu
național de 50 membri.
Acest consiliu ne va reprezenta prin
mandatari și la conferința de pace, și
în afară de el nu recunoaștem nimănui
dreptul de a hotărâ sau trata asupra
poporului român din Bucovina.
ce încercare, care ar ținti la știrbirea
Bucovinei, dorește însă să se înțeleagă
cu popoarele conlocuitoare.
Conformitatea se certifică.
Secretarul adunării: ' Președintele adunării;
ss. Bodnarescu. ss. Flondor.
2
ÎTr. 2.
- Către poporul român.
Rezbelul mondial, lupta gigantică a drep­
tății și libertății în contra militarismului și
imperialismului asupritor, a dat naștere și liber­
tății națiunilor subjugate.
Românii bucovineni, folosindu-se și ei de
dreptul suveranității naționale, recunoscut acum
de toată lumea, au hotărît, în Constituanta lor
din 27 Octombrie 1918, să stăpânească singuri
țara lor Bucovina, sfântul lor pământ strămoșesc.
Fostul guvern austriac s’a opus la această
cerere îndreptățită, a cedat însă forței Rutenilor.
Astfel a trecut puterea țării în mâna Rutenilor
și s’a deslănțuit în urmă anarhie peste toată
țara.
în fața acestor împrejurări, Consiliul națio­
nal, reprezentanța ligitimă a poporului român,
a fost nevoit să recurgă la ajutorul fraților din
Regat, cerând intervenția oastei românești.
Majestatea Sa Regele României, răspun­
zând la această cerere întemeiată, a dispus in­
trarea armatei în țara.
Spre a restabili dreptatea și ordinea, Con­
siliul național a luat în ziua de 10 Noembrie
în seamă stăpânirea țării și va exercită puterea
prin Guvernul său.
Locuitotorii acestei țări de altă naționali­
tate sunt’ provocați, chiar în interesul lor bine­
înțeles, să se supuie acestui Guvern, care va
ști să ia în considerare interesele lor firești.
Cernăuț, în 12 Noembrie 1918.
Președintele Consiliului național:
ss. Dr. Iancu Flondor.
Secretarul:
ss. Dr. Radu Sbiera.
Nr, 3.
La hotărTrea Consiliului național al țării se pro­
clamă starea de asediu
asupra ținutului Cernăuț, asupra tot nordului
Bucovinei de la Prut până la Nistru precum și
asupra districtelor Vijnița, Vășcăuț, Șiret,
Rădăuț și Strojineț.
Toți locuitorii sunt provocați să predee
Comandamentelor de jandarmerie celor mai
apropiate, până în decurs de 24 ore de la
publicarea acestei hotărîri. toate armele și mu­
nițiile aflătoare la ei.
Contravențiuni față de acest ordin se vor
pedepsi în modul cel mai aspru conform legii
marțiale.
Cernăuț, la 12 Noembrie 1918.
Președintele Consiliului național:
ss. Dr. Iancu Flondor.
Secretarul:
ss. Dr, Radu Sbiera.
Nr. 4.
Legea fundamentală provisorie din 12 Noemvre
1918, asupra puterilor terii Bucovina.
In virtutea suveranității naționale și pe
baza hotărîrelor constituantei a țării Bucovina,
luate în adunarea din 27 Octomvre 1918, Con­
siliul național decretează următearea lege pro­
vizorie.
• Art. I.
în Consiliul național instituit de Constitu­
anta Bucovinei e întrupată suprema putere a
acestei țări.
Art. II.
Puterea legislativă o exercită Consiliul na­
țional singur ca corp legiuitor (cameră).
Art. III.
Consiliul național să constilue alegând din
sinul lui un președinte, trei președinți locoțiitori
și un director al biroului presidial.
Directorul e responzabil pentru legalitatea
actelor presidiale.
Art. IV.
Președinții împreună cu directorul țin agen­
dele Consiliului național și-1 reprezintă in afară.
Art. V.
Hotărârile Consiliului național nu sunt va­
labile, dacă nu vor fi semnate de doi președinți
și contrasemnate de director. .
Art. VI.
Puterea executivă o exercită Consiliul na­
țional prin funcționarii numiți de el (secretari
de stat).
Art. VII.
Consiliul secretarilor de stat, în frunte cu
un președinte, formează guvernul țării.
Art. VIII.
Secretarii de stat sunt responzabili fiecare
în parte și toți împreună Consiliului național
pentru aplicarea exactă a hotărârilor Iui și Neoficiale.
pentru legalitatea tuturor măsurilor luate de ei.
Constituirea camerei legislative, in ședința Con­
Art. IX. siliului național din 12 Noemvrie n. declarându-se Con­
siliul de cameră legislativă, acesta a ales ca președinte
Privitor la responzabilitatea și urmărirea pe dl. Dionisie Bejan, ca viceprezidenți pe dnii Dr.
guvernului se va aplica în analogie legea core­ Eusebie Popovici, Dr. Nicu V a s i 1 o s c li i și Vasile
spunzătoare a Regatului Româniți, dacă până Alboi-Șandru, ca director al biroului prezidial pe dl.
la cașul dat nu se va fi promulgat o lege George Bancescul.
specială. . Formarea Guvernului. Camera legislativă a insti­
tuit în 12 Noemvrie n. guvernul in următorul mod:
Art. X. președinte al guvernului și ad interim afacerile justiției
Se stabilesc următoarele secretariate de stat: Dr. Iancu Fio n dor, apoi secretari de stat pentru afa­
cerile de externe Dr. Sextil Pușcariu, interne Dr.Dori
1. Prezidiul guvernului,
Popovici, finanțe și ad interim apărarea țării Dr. Nicu
2. Secretariatul de stat pentru afacerile externe, F1 o n d o r, agricultură George S â r b u, instrucțiune pu­
3. îl )) î> 33 „ interne, blică Dr. Radu Sbiera, culte Dr. Ipolit Tar na v s ch i
4. îî îi îî 33 „ de finanțe, comerț și industrie Dr. Maximilian Hacman, sociale și
5. „ justiție, alimentare publică Dr. Vasile Mar cu, lucrări publice
lî îî 31 H
6. și reedificări Aurel Țurcan, comunicațiune, poștă și
M H lî 31 „ apărării
telegraf Cornel T a r n o v i e ț c li i, salubritate publică Dr.
țării,
Octavian Georgian, ■ ■■
7. n îî - „ agriculturii,
8. n jj o îl „ instrucției
publice,
9. „ cultelor,
Intrarea
îj •î n
10. îî îî îî îî „ comerțului armatei române în Cernăuți în 11 Noemvrc n.
și industriei Ca pe un mire dorit aștepta capitala Cernăuți in­
11. î) îî 13 îi „ sociale și ale trarea falnicei armate române. încă de duminecă multe e-
alimentării dificii se împodobiseră cu steaguri tricolore. în piața principală
publice, lumea .mare adunată era febrilă în așteptare. Dar spre sea­
12. îî . >• îî îî ,, lucrărilor ră se vesti, că intrarea armatei va urma a doua zi. _
publice și Luni de demineață lumea se adună în piața prin­
reedificărilor, cipală, doamnele și domnișoarele române cu flori, tinerii cil
13. îî îî îî ,, de comuni­ steaguri tricolore, toți cu căldura entuasiazmului în inimi,
cațiune, pătrunși de măreția zilei. -
'. ■> '■
poșta și Membrii Consiliului național,în frunte cu marele ro­
telegraf, mân Dr. Iancu Fiondor, se adunară în. sala de reccp-
14. îî îî ' î’ î3 „ salubrii țiune din palatul național român. Cătră ameazi sosiră pri­
lății publice. mele patrule române întimpinate de urale și ploi de flori.
Ari. XI. Spre întimpinarea d-lui general de divizie Z a d i c și
al statului’major al diviziei fură trimiși d-nii Dr. V. B o d-
Funcționarii, cari stau în fruntea secreta- narescu și Dr. Georgian, însoțiți de ofițeri de onoare,
riatelor poartă titlul „secretar de stat“ respec­ dintre ofițerii români bucovineni. Primite de un indescrip­
tive „președinte al guvernului“. tibil entusiaziii sosiră automobilele cu d-1 general Zadi c
și colonelul statului major dl. R o v i n a r u, însoțiți de
Art. XII. domnii trimiși spre întimpinare. între ploi de flori și en-
Această lege întră în vigoare odată cu tusiaste aclamații de „Trăiască Regele României mari“,
publicarea ei. ,Trăiască România mare“, „Trăiască Armata Română"
mult doriții soli ai desrobirii fură conduși în- sala, de rc-
Președintele Consiliului național: cepțiune din palatul național.
sș. Bejan. Aici urm ară. clipele celei mai mari înălțări sufletești,
așteptate cu dor de aproape un secol și jumătate.
Vicepreședintele Consiliului național: Sublimă emoțiune pătrunse pe cei prescnți și d-1
ss. E. Popovici. Iancu Flondor vorbi:
„Domnule General! • (
. Directorul : Ca președinte al Consiliului național am datorin-
ss. Bancescul. (a să bineventez falnica Oaste Română la intrarea ei
în capitala Bucovinei, aceslei feri, ce păstrează în sinul
său sfintele moaște ale marelui nostru Domn Ștefan.
 4
Suntem pe calc să întregim eară moștenirea lui
— România mare! Sufletul lui nemuritor e în mijlo­
cul nostru!
Resimt un sfânt fior, ce trece prin inimele noa­
stre! ! Apoi dl. general și dl. colonel, însoțiți de persoane
Dară nu este dat ființei omenești de a fixa în
graiu viu o aslfeliu de simțire. Numai o rugăciune
fără cuvinte, care se înalță la ceriuri, îi poate cores­
punde întru câtva.
. Domnule General!
Dați’mi voe să Vă bineventez așa, cum o țac doi
frați iubitori, cari după o lungă și dureroasă despăr­
țire se întâlnesc spre a nu se mai despărți — niciodată !
' O fac, deschizând brațele mele și stringându-Vă
la piept.
(Urmeazăîuduioșătoarea îmbrățișare între d-1. Fio n-
dor și d-1. general Za di c, care se sărută lung și cu
ardoare, ear jur împrejur ochii lăcrimează).
Domnilor!
Acum să mulțumim din adâncul inimelor noastre
celui mai mare și mai bun Român al veacului nostru:
Maiestatea Sa, Regele nostru Ferdinand /. Tră­
iască'''.
Frenetice strigăte de „Trăiască“ însoțiră alocțiunea,
participanții lăcrimau și se îmbrățișau de bucurie, ear
corul „Armoniei“, condus de dirigentul lui dl. Constantin
Șandru esecută Imnul Regal al României. Solemn și
sublim pătrundeau accentele imnului în inimi.
Domnul general Z a d i c răspunse:
Onorați cetățeni ai Bucovinei!
In urma dorinței Comitetului național bucovinean
Maiestatea Sa Regele și Țara României au răspuns
chemării și au adus ajutorul armatei române, pentru
ca liniștea acestei feri să nu fie turburată.
Sosind, aduc salutul, cu iubire frățească, și pot
să spun cu iubire de mamă al României libere câtră
țara Bucovinei!
în aceste momente gândul meu se înalță câtră
D-zeu și-i adresează mulțumirile României mari, că a
scos sfânta dreptate la suprafață.
Pentru despărțirea Bucovinei a trebuit să curgă
sânge și să cadă un cap de Domn, pentru reinpreuna-
rea ei însă, n’a curs nici un pic de sânge.
Să strigăm cu toții:
Trăiască România mare!
. Trăiască Bucovina!
Trăiască regele Ferdinand I!"
Un torent de aplause și nezăgăzitc strigăte de
„trăiască“ întrerupseră și însoțiră răspunsul d-lui general
Z a d i c.
Corul »Armoniei« esecută imnul „Salut armatei
române“, imn nou scris de C. Berari u și compus de
C. Șandru, ascultat cu sfințenie de cci prezenți.
Membrii Consiliului național, mai mulți ofițeri ro­
mâni bucovineni de onoare și șeful nou creatului birou al
presei, dl. C. Berari u fură presentați d-lui general
Zadic și d-lui colonel Rovinaru.
de distincție și ofițeri bucovineni români de onoare plecară
la palatul archiépiscopal, unde — la invitarea I. P. S.
Sale mitropolitului Vladimir Ropta — fură instalați dl.
general împreună cu statul major al diviziei.
Consiliul național a expediat următoarea- depeșă :
„Maiestății Sale Regelui României
Iași
Astăzi la orele unsprezece din zi, intrând falnica
Armată a Regatului României in capitala Cernăuți, in-
timpinată de entusiasmul general, aducem Maiestății
Voastre, plini de credință și iubire, omagiile Bucovinei
eliberate. Trăiască Regele României mari!
Consiliul național din Bucovina
laticu Flondor.“
Paralel femeile române au expediat următoarea
depeșă :
„Maiestății sale Regina Maria
lași
în clipa înfăptuirii visului de unire prin intrarea
falnicei Armate române în Cernăuți, femeile románé
din Bucovina aduc Reginei lor, câtră care gândul lor
s’a îndreptat atât de adesea în cursul acestui războiu,
omagiul lor de dragoste și devotament.
Elena de Popovici, prezidenta societății doam­
nelor române din Bucovina, Victoria Gaina, Olga
Grigoroviță, Dr. Aspasia Luți a, Veronica Pro-
cop ovi ci, Eleonóra Pu ș car iu, Pulcheria Tar-
navsch i.u
Armata română își factf intrarea prin piața princi­
pală în mod triumfal, între ploi de flori și nesfârșite a-
clamații ale lumii adunate. Corul „Armoniei“ execută de'
pe peronul edificiului municipal Imnul Regal român și
alte cântece naționale.
După trecerea armatei, publicul a format spöntan
un imposant cortegiu, ce parcurse cu cântări și strigăte
entuziaste stradele principale ale orașului ; porni la palatul'
archiépiscopal unde se făcură mari ovații înaintea generalu­
lui Z a d i c și colonelului Rovinaru, apăruți pe marel
balcon al palatului, însoțiți de archimandritul de scaun
P. S. Sa Verobchievici și alte persoane distinse.
„Trăiască România mare !“ „Trăiască Regele Ferdinand 1“,
„Trăiască Armata română !“ răsunau necontenit —• pentru
prima dată — între zidurile somptuoasei clădiri a pala­
tului archipiscopal. '
Cortejul se rentoarse în piața principală, unde la sunete­
le unei muzici se încinse o horă națională până in seară.
Astfel sc sfârși o zi mare de pregătire pentru sub­
lima faptă a unirii tuturor românilor într’o Românie mare.