Revista Şcolii Gimnaziale Sǎcǎlaz

SUFLET DE COPIL

NR. 2, APRILIE 2019

ISSN 2668-1838, ISSN-L 2602-0084
 ,
Şcoala din Săcălaz între Pag. 3
trecut şi viitor

Activitǎţi didactice, Pag. 4

extracurriculare
proiecte

Sportul de performanţǎ;
Tradiţie şi inovaţie prin
intermediul limbii franceze;
“O grădină pentru domnul
Trandafir”;
Metodica predǎrii orelor de
comunicare în limba romanǎ
la clasele I-IV
Dragii noștri,

“TINERE Pag. 17 Atunci când începi ceva nou, te încearcă o mulţi-

CONDEIE”
me de sentimente pe care nu le poți defini concret,
Eseuri literare Pag.. 26 pe lângǎ bucurie, nerǎbdare poate chiar teamă… nu
“O viaţǎ frumoasǎ farǎ vio- este ușor sǎ parcurgi acest drum iniţiatic. Cu puţin
lenţǎ şi fǎrǎ droguri”;
efort şi multǎ rǎbdare, revista noastră ce se adresea-
“Comportamentul creştin
în viaţǎ” ză copiilor, părinţilor, comunităţii vǎ prezintǎ cel de-
al doilea număr. O dăm în dar, cu toată dragostea
noastră, tuturor celor care-şi găsesc o clipă de răgaz
Simbolismul grafic
în artǎ Pag. 32 pentru a o răsfoi.
Revista Școlii Gimnaziale Săcălaz încearcă să
aducă în faţa cititorului aspecte variate din viaţa
Curiozitǎţi în Lumea şcolii, de la activităţile noastre extraşcolare des-
Animalelor Pag. 34
făşurate pe parcursul semestrului şcolar, la rezulta-
tele bune şi foarte bune obţinute de elevii noștri la
olimpiade şi concursuri şcolare, pânǎ la informaţii
diverse și curiozități, creaţii proprii ale elevilor şi
profesorilor noștri.

Colectivul de redacție al Școlii Gimnaziale Sǎcǎlaz

2
 Şcoala din Săcălaz- între trecut şi viitor

Există indicii că şcoală s-a făcut în Săcălaz încă din secolul al XVIII-lea, însă sub jurisdicţia Biseri-
cii. Actuala clădire a şcolii a fost înălţată în 1901, datorită creşterii numărului de copii în sat. Timp de peste
100 de ani, porţile acesteia s-au deschis pentru zeci de generaţii, tineri români, germani şi alte naţionalităţi.
În această şcoală, în funcţie de puternicii vremii, s-a predat în limbile germană, maghiară şi, mai ales, în
română.
Până în 1918, Săcălazul era, ca întreg Banatul, sub stăpânire austro-ungară. Era interzis ca în
această localitate să se vorbească o altă limbă în afară de cea maghiară. În perioada Primului Război Mondi-
al învăţătoarele au fost nevoite să predea în clase comasate cu până la o sută de elevi, deoarece învăţătorii
au fost nevoiţi să plece pe front. O parte a şcolii a fost transformată în spital ambulatoriu militar pentru sol-
daţii răniţi.
Sfârşitul războiului a avut ca urmare „România Mare”, Banatul unindu-se cu România. La şcoală
începe să se predea şi în limba română. După cel de-al doilea război mondial creşte populaţia românească în
Săcălaz. Din această perioadă până în 1989 în şcoală au existat două secţii: una cu clase în care se preda în
limba germană şi una cu clase cu predare în limba română. Neavând o biserică a lor, din 25 decembrie 1940,
ortodocşii săcălăzeni participau la slujbele din fiecare duminică într-o sală a şcolii, unde se înjghebase o ca-
pelă. Aceasta a funcţionat mulţi ani, până la găsirea unui alt loc mai încăpător.
După Revoluţia din 1989, predarea în Şcoala din Săcălaz s-a desfăşurat doar în limba română. Dato-
rită creşterii continue a numărului de elevi, s-a recurs la etajarea clădirii după anul 2000. În anul 2001 a
fost sărbătorit centenarul acestei instituţii. Atunci s-au reunit la Săcălaz generaţii întregi de foşti şi de ac-
tuali elevi, unii venind de departe, mai ales din Germania.
În prezent, şcoala asigură educaţia a 749 copii şcolari şi preşcolari din satele Săcălaz, Beregsău Mare
şi Beregsău Mic. Este dotată cu un cabinet de informatică, cu bibliotecă, cu un cabinet de asistență și consili-
ere psihopedagogică, cu o cantină la care elevii servesc zilnic masa. Există clase primare cu învăţământ
tradiţional de predare, în paralel cu clase cu predare în alternativa STEP by STEP.
Domnul Director al şcolii noastre, domnul Fota Lucian Iulian, împreună cu colectivul de dascăli, ur-
măreşte să îmbunătăţească actul educativ, să atragă parteneriate, să dezvolte patrimoniul şcolii, astfel în-
cât, toate, să conducă la mărirea numărului de copii care să frecventeze în viitor această instituţie. Se do-
reşte crearea unui parc tematic în grădina în care, altădată, foştii elevi învăţau să cultive legume.
Cadrele didactice din Săcălaz se mândresc cu numărul mare de absolvenţi care au studii superioare.
Unii dintre foştii elevi sunt astăzi dascăli în şcoala în care au învăţat, ducând mai departe tradiţia acestei
instituţii, leagăn de formare a viitoarelor generaţii.

3
 Din activităţile şcolii

În 28 martie 2019 a avut loc a doua ediţie a olimpiadei pentru clasele primare
din mediul rural „Probleme îndrăzneţe pentru minţi isteţe”. Ideea acestei olimpiade
a fost a doamnei profesoare Matits Manuela, din dorinţa de a descoperi copiii cu
potenţial deosebit. Competiţia la nivel judeţean pe mediu rural s-a desfăşurat la
şcoala din Săcălaz, însă are şi un corespondent pentru elevii din mediul urban, care
se strâng toţi la Şcoala Nr. 19 din Timişoara.
Dacă la prima ediţie s-au adunat aproximativ 200 de elevi, anul acesta
şcoala din Săcălaz a găzduit 650 de copii de clasele II-IV, veniţi din 47 de localităţi
timişene. Nu cred că am mai văzut vreodată şcoala atât de plină. Poate doar în
2001, când şi-a sărbătorit centenarul.
La secţiunea „Limba şi literatura română” au concurat 500 de elevi, pe când
la cea de matematică „s-au întrecut” 420. Dacă nu vă iese la socoteală, aflaţi că din-
tre cei 650 de copii prezenţi, unii au concurat la ambele secţiuni.
Cei care au conceput subiectele de concurs au fost dascălii de la şcolile din
Săcălaz, Beregsău Mare şi Beregsău Mic. Tot aceştia au asigurat un climat primi-
tor şi onest în desfăşurarea olimpiadei, după care au trecut la corectat. Munca a
fost imensă, însă plină de satisfacţii.
Am fost vizitaţi şi de doamna inspector general Aura Danielescu, la invi-
taţia domnului director Lucian Fota. A participat în aceeaşi zi şi la inaugurarea
grădinii didactice, concepută de colega noastră Marinela Praja.
Felicitări întregului colectiv care s-a ocupat ca acest eveniment să fie o
reuşită! Nu ne putem relaxa însă, pentru că urmează să găzduim joi, 18 aprilie
2019, Olimpiada pentru clasele gimnaziale din mediul rural „Alexandru Firan”. Do-
rim, cu această ocazie, atât elevilor din clasele V-VIII, cât şi dascălilor acestora
mult succes!

Prof. Ramona Onofrei

4
5
 REZULTATELE OBŢINUTE DE ELEVII DE LA ŞCOALA GIMNAZIALǍ
SĂCĂLAZ LA OLIMPIADA PENTRU CICLUL PRIMAR:
”PROBLEME ÎNDRĂZNEŢE PENTRU MINŢI ISTEŢE”
LIMBA ROMÂNĂ-CLASA A II A
IEPURE AMALIA SĂCĂLAZ PREMIUL I
IVAN SOFIA SĂCĂLAZ PREMIUL I
CIZMARU CAIUS SĂCĂLAZ PREMIUL I
MATITS MILENA SĂCĂLAZ PREMIUL I
NICOLAESCU FABIAN SĂCĂLAZ PREMIUL I
ONIȘOR EDUARD SĂCĂLAZ PREMIUL I
ANTONIE ARIANA SĂCĂLAZ PREMIUL II
OPREA DARIA SĂCĂLAZ PREMIUL II
STRAVA IOANA SĂCĂLAZ PREMIUL II
PARASCHIV ANDREEA SĂCĂLAZ PREMIUL II
TODAȘCĂ CLAUDIA SĂCĂLAZ PREMIUL II
RONKOV ADA SĂCĂLAZ PREMIUL II
RAICU GEORGIANA SĂCĂLAZ PREMIUL II
OLARU ANDREEA SĂCĂLAZ PREMIUL II
SUTO IASMINA SĂCĂLAZ PREMIUL II
AXENTIOI ȘTEFAN SĂCLAZ PREMIUL II
SCAFARU TEODORA SĂCĂLAZ PREMIUL III
POPA TIMEEA SĂCĂLAZ PREMIUL III
CERANU FILIP SĂCĂLAZ PREMIUL III
LEONTE IONUȚ BEREGSĂU MARE PREMIUL III
ZICOANE DAIANA BEREGSĂU MARE MENȚIUNE
KELEMEN BENIAMIN BEREGSĂU MARE MENȚIUNE
IACOBESCU DENIS BEREGSĂU MARE MENȚIUNE
LIMBA ROMÂNĂ-CLASA A III- A
FĂDOR ALEXIA SĂCĂLAZ PREMIUL I
MATITS MARKO SĂCĂLAZ PREMIUL I
SZABO ROBERT SĂCĂLAZ PREMIUL I
DINIASANIN SFETLANA SĂCĂLAZ PREMIUL II
NIȚU SARA SĂCĂLAZ PREMIUL III
IȘTVAN DELIA SĂCĂLAZ PREMIUL III
MEZEI DAVID SĂCĂLAZ PREMIUL III
BURDEȚ IOSUA SĂCĂLAZ PREMIUL III
OLARU STEFANIA SĂCĂLAZ PREMIUL III
MOISI MARIA SĂCĂLAZ PREMIUL III
NEAMTI TIMOTEI SĂCĂLAZ MENŢIUNE
POP FLAVIUS- ANDREI BEREGSĂU MARE MENŢIUNE
FORGACI ALEXIA MIHAELA -SOFIA BEREGSĂU MARE MENŢIUNE
LAMASANU BETI SĂCĂLAZ MENŢIUNE
DIDILESCU ANDREEA- TIMEEA BEREGSĂU MARE MENŢIUNE
STROESCU RAFAEL SĂCĂLAZ MENŢIUNE
LIMBA ROMÂNĂ-CLASA A IV A
LUPULESCU ALEXANDRA DENISA SĂCĂLAZ PREMIUL I
REDAC ANDREEA BEREGSĂU MARE PREMIUL I
VASILICĂ DANIEL BEREGSĂU MARE PREMIUL II
ONIȘOR CARINA GIORGIANA SĂCĂLAZ PREMIUL II
DINCĂ ROBERT BEREGSĂU MARE PREMIUL II
ENE EMILY SARA SĂCĂLAZ PREMIUL III
GAVRIL MELISA NICOLETA SĂCĂLAZ PREMIUL III
ILAŞCU ALISIA BEREGSĂU MARE PREMIUL III
PURUȘUC DARIA LARISA SĂCĂLAZ PREMIUL III
ANDRONESI JOSEPH CRISTIAN SĂCĂLAZ PREMIUL III
POPESCU ALESSIA MĂDĂLINA SĂCĂLAZ PREMIUL III
TODOSI EDY BEREGSĂU MARE PREMIUL III
ARSIN DIANA BEREGSĂU MARE PREMIUL III
COCONEȚU ANDRADA TEODORA SĂCĂLAZ MENŢIUNE
ANASTASIEI FLORIN CĂTĂLIN SĂCĂLAZ MENŢIUNE
IAKAB RAHELA SĂCĂLAZ MENŢIUNE
BELMUSTATA IASMINA BEREGSĂU MIC MENŢIUNE
JIVCU SARAH MARIA SĂCĂLAZ MENŢIUNE
6
MATEMATICĂ-CLASA A II A
IEPURE AMALIA SĂCĂLAZ PREMIUL I
PARASCHIV ANDREEA SĂCĂLAZ PREMIUL I
NICOLAESCU FABIAN SĂCĂLAZ PREMIUL I
ANTONIE ARIANA SĂCĂLAZ PREMIUL II
BURDEȚ ELISA SĂCĂLAZ PREMIUL II
CIZMARU CAIUS SĂCĂLAZ PREMIUL II
IVAN SOFIA SĂCĂLAZ PREMIUL III
OPREA DARIA SĂCĂLAZ PREMIUL III
TODAȘCĂ CLAUDIA SĂCĂLAZ PREMIUL III
ZICOANE DAIANA BEREGSĂU MARE PREMIUL III
COTU MIRIAM BEREGSĂU MARE PREMIUL III
KELEMEN BENIAMIN BEREGSĂU MARE PREMIUL III
POPA TIMEEA SĂCĂLAZ PREMIUL III
MATITS MILENA SĂCĂLAZ PREMIUL III
CERANU FILIP SĂCĂLAZ PREMIUL III
PAȘOL LUCA BEREGSĂU MARE PREMIUL III
STRAVA IOANA SĂCĂLAZ PREMIUL III
LEONTE IONUȚ BEREGSĂU MARE MENŢIUNE
SCAFARU TEODORA SĂCĂLAZ MENŢIUNE
TODOSI FILIP BEREGSĂU MARE MENŢIUNE
MATEMATICA-CLASA A III A
OLARU ȘTEFANIA SĂCĂLAZ PREMIUL I
SZABO ROBERT SĂCĂLAZ PREMIUL II
FĂDOR ALEXIA SĂCĂLAZ PREMIUL II
NICOLAESCU FINEAS SĂCĂLAZ PREMIUL II
FORGACI ALEXIA MIHAELA -SOFIA BEREGSĂU MARE
PREMIUL III
NIȚU SARA SĂCĂLAZ PREMIUL III
MERCA CLAUDIU SĂCĂLAZ PREMIUL III
FOFIU DAVID SĂCĂLAZ PREMIUL III
TARNOVEAN NICOLAE SĂCĂLAZ PREMIUL III
NĂPÎRCĂ ALEXANDRU BEREGSĂU MARE MENŢIUNE
RISTESKI GORDANA BEREGSĂU MARE MENŢIUNE
MEZEI DAVID SĂCĂLAZ MENŢIUNE
BURDEȚ IOSUA SĂCĂLAZ MENŢIUNE
BURDEȚ DEBORA BEREGSĂU MARE MENŢIUNE
IȘTVAN DELIA SĂCĂLAZ MENŢIUNE
MATEMATICĂ-CLASA A IV A
ENE EMILY SARA SĂCĂLAZ PREMIUL I
ANDRECUȚ CARINA ANDRADA SĂCĂLAZ PREMIUL II
CIOABLĂ GABRIEL ADRIAN SĂCĂLAZ PREMIUL II
PÎNZARIU TIMOTEO SĂCĂLAZ PREMIUL III
SĂRGHI ALESIA GABRIELA SĂCĂLAZ PREMIUL III
ANDRONESI JOSEPH CRISTIAN SĂCĂLAZ PREMIUL III
SUINGIU DARIUS GABRIEL SĂCĂLAZ MENŢIUNE
DRAGOȘ MIRCEA SĂCĂLAZ MENŢIUNE
ANASTASIEI FLORIN CĂTĂLIN SĂCĂLAZ MENŢIUNE
VASILICĂ DANIEL BEREGSĂU MARE MENŢIUNE
SĂRĂCUȚ MAIA ELENA SĂCĂLAZ MENŢIUNE
GĂDĂU ADRIAN NICUȘOR SĂCĂLAZ MENŢIUNE
DINCĂ ROBERT BEREGSĂU MARE MENŢIUNE
Centralizare realizată de prof. POPA TATIANA
REZULTATELE OBŢINUTE DE ELEVII DE LA ȘCOALA GIMNAZIALĂ SĂCĂLAZ LA CONCUR-
SUL: comunicare.ortografie.ro
Centralizare realizată de prof. POPA TATIANA

Nr. Numele și prenumele elevului Clasa Numele și prenumele Punctaj

crt. profesorului antrenor
1 IEPURE AMALIA II SBS Ciulănescu Otilia 95,5

2 STRAVA IOANA II SBS Ciulănescu Otilia 95,5

3 IVAN SOFIA II SBS Ciulănescu Otilia 98
4 SUTO IASMINA II Matits Manuela 95,5
5 OLARU ANDREEA II Matits Manuela 97,5
6 MATITS MILENA II Matits Manuela 98,5
7 RONKOV ADA II Matits Manuela 92
8 RAICU GEORGIANA II Matits Manuela 95,5
9 SZABO ROBERT III SBS Cluci Minodora 88,5
10 NIŢU SARA III SBS Cluci Minodora 82
11 FĂDOR ALEXIA III SBS Cluci Minodora 73,75
12 IŞTVAN DELIA III SBS Cluci Minodora 73
13 DINIAŞANIN SFETLANA III Onofrei Ramona 87
14 MATITS MARKO III Onofrei Ramona 90
15 NEAMTI TIMI III Onofrei Ramona 71
16 OLARU ŞTEFANIA III Onofrei Ramona 85
17 GAVRIL MELISA NICOLETA IV Gurgu Paul 95
SBS
18 ONIŞOR CARINA GIORGIANA IV Gurgu Paul 86
SBS
19 LUPULESCU ALXANDRA DENISA IV Gurgu Paul 97
SBS
20 ENE EMILY SARA IV Bataniaţ Mădălina 92

21 JIVCU SARAH MARIA IV Bataniaţ Mădălina 88

22 PURUŞUC DARIA LARISA IV Bataniaţ Mădălina 91

7
 KARATE-UL ÎNTRE A FACE UN SPORT ŞI PERFORMANŢĂ

Karate-dō (空手道) este o artă marțială japoneză introdusă în Japonia (și ulterior în lume)
din Okinawa în 1922. În japoneză kara înseamnă gol, te înseamnă mână iar dō înseamnă cale, traduce-
rea corectă fiind calea mâinii goale.

Practicantul de karate se numește karateka (kara-te ka). Acest spor t se pr actică într -un echipa-
ment special de culoare albă, numit kimono. În funcție de nivelul de pregătire, în urma unui examen,
practicantului i se acordă grade. Gradele inferioare (descrescătoare, de la 10 la 1) se numesc kyu. Grade-
le superioare (crescătoare, de la 1 la 10) se numesc dan. Fiecărui grad îi corespunde o centură de o anu-
mită culoare. Sistemul de culori poate fi diferit de la un stil la altul, dar culorile de bază sunt albă, galbe-
nă, portocalie (roşie), verde, albastră, mov, maro (pentru kyu), neagră. Mai nou, s-au introdus şi exame-
ne intermediare între centuri, numite cu tresă. Centurii de bază i se adaugă o tresă de culoarea viitoarei
centuri. Examenele pentru obtinerea de dan, se susţin periodic de cei care practică karate-ul la un nivel
profesionist, de performanţă. Centura neagră pentru profesionişti are un număr de trese transversale co-
respunzător gradului dan. Maeştrii în karate au 10 dan. Pentru obţinerea următorului dan, un kara-te ka
se antrenează aproximativ cinci ani. Examenele pentru obținerea de dan, se susţin periodic de cei care
practică karate-ul la un nivel profesionist, de performanţă. Centura neagră pentru profesionişti are un
număr de trese transversale corespunzător gradului dan. Maeştrii în karate au 10 dan. Pentru obţinerea
următorului dan, un kara-te ka se antrenează aproximativ cinci ani.

Karate-ul este un sport de autoapărare şi disciplină. Ca profesor, am încurajat întotdeauna părinţii

în a-şi îndruma copiii înspre practicarea unui sport. Este extrem de important, atât pentru pentru dezvol-
tarea armonioasă a copilului, cât şi pentru sănătatea lui, să facă mişcare. De asemenea, contează mult la
această vârstă să vină cu drag, antrenamentul să fie o plăcere şi o relaxare. Practic, învaţă prin joc de-
prinderi noi. Viaţa sportivă înseamnă în primul rând disciplină.

8
 Copilul se disciplinează prin practicarea unui sport, timpul său liber după orarul de şcoală trebuie să
fie bine gestionat între terminarea lecţiilor şi antrenamente. De cele mai multe ori, prieteniile create pe
terenul de sport sau în sala de antrenament se păstrează şi în afara acestuia. Practicarea oricărui sport
presupune depăşirea unor limite, atât fizice cât şi psihologice.

Sportul lărgeşte orizontul de cunoaştere al copiilor, îmbunătăţeşte capacitatea acestora de a relaţiona

cu persoane noi, de a se adapta la situaţii cu care nu s-au mai întâlnit.
Beneficiile practicării unui sport sunt nenumărate. În momentul în care copilul doreşte să facă per-
formanţă din sportul ales, atunci eforturile cresc, nu doar din punct de vedere financiar, ci mai ales ca
gestionare a timpului între antrenamente şi pregătirea temelor zilnice.
Aşa cum spune şi celebrul dicton latin „Mens sana in corpore sano”, într-o lume a tehnologiei, deja
mult avansată, este foarte important ca toţi copiii să facă mişcare.
Nu e neaparat necesar ca să se ajungă la sportul de performanţă, care implică un suport susţinut din
punct de vedere finaciar din partea familiei şi gestionarea timpului copilului în raport cu temele, dar în-
demn cu tărie ca un număr cât mai mare de copii să facă mişcare şi să nu se limiteze doar la educaţia
fizică făcută în cadrul programei şcolare.
Un grup de copii de la Săcălaz practică acest sport de auto-disciplină, conduși de sensei Mihai
Stanciu, acesta fiind un model de dăruire pentru aceștia.
Clubul KARATE KENTOS a donat Școlii Gimnaziale Săcălaz: trei coșuri de baschet, echipamente
sportive, table magnetice și tonere pentru imprimante ce servesc peste 150 de copii (în valoare de peste
6700 ron)

Prof. pt. înv. primar, MANUELA MATITS

CONSILIER EDUCATIV

9
 Tradiţie şi inovaţie
prin intermediul limbii franceze

Cu ocazia Zilei Internaţionale a Francofoniei, 20 Martie, Şcoala Gimnazială Săcălaz, structura Be-
regsău Mare, a organizat în perioada 18 – 26.03.2019 proiectul educaţional La semaine de la Francopho-
nie, având următoarele teme: diversitatea culturală a Franţei; oportunităţi francofone pentru elevi şi
profesori; educație prin metode formale, informale şi non-formale în limba franceză.

Elevii clasei pregătitoare şi claselor I – VIII au participat la diverse activităţi planificate în cadrul
acestui proiect:

 Francofonia în lumea întreagă: activitate desfăşurată în laboratorul de informatică unde elevii au

fost îndrumaţi de cadrul didactic să caute informaţii pe anumite site-uri specializate
(www.francophonie.org);
 Bucătăria franco – română: activitate desfăşurată în laboratorul de limbi străine unde
elevii au vizionat reţete culinare (ingrediente, etape, ustensile);
 Vizită la Institutul Francez din Timişoara: activitate desfăşurată în parteneriat cu In-
stitutul Francez din Timişoara unde clasa pregătitoare a participat la atelierele de lec-
tură şi animaţie 3D;
 Francofonia în desene – concurs: activitate desfăşurată în sala de clasă unde elevii au
realizat, prin tehnici diferite, planşe în care au prezentat semnificaţia Francofoniei. În
urma concursului, elevii premiaţi au primit diplome şi cărţi elaborate de Comisia Euro-
peană şi distribuite în urma parteneriatului cu Centrul de Informare EUROPE DIRECT Ti-
mișoara.

Proiectul educaţional dedicat Francofoniei, a cărei sărbătorire a devenit o tradiţie în şcoala noastră,
şi-a pus amprenta asupra conştientizării spiritului francofon la nivel global. De asemenea, a devenit o
inovaţie la nivelul şcolii și comunităţii locale prin îmbinarea metodelor formale, informale şi non-
formale în organizarea activităţilor în scopul dezvoltării competenţelor interpersonale, interculturale şi
de comunicare ale elevilor în limba franceză.

Prof. Limba franceză Ileana Enăştescu

10
 PORTOCALA TIMPULUI

Azi vă propun un joc! Nu e inventat de mine, bineînţeles. Am dat peste el într-o carte de-a lui
Virgiliu Gheorghe, numită Efectele micului ecran asupra minţii copilului, şi mi s-a părut extraordinar de
aplicat nu numai de către copii, ci şi de către noi, cei mai mari.
Iată regulile:
1. Desenăm portocala sub forma unui cerc, pe care îl împărţim în 24 de părţi egale („feliile” por-
tocalei). Acestea reprezintă cele 24 de ore ale unei zile. (v. imaginea)
2. Numerotăm „feliile”.
3. Multiplicăm desenul (avem nevoie de trei exemplare).
4. Acum începem să colorăm!
Primul desen va fi numit „PORTOCALA TIMPULUI IDEAL”. Aici voi desena fiecare „felie”/
oră a zilei, aşa cum mi-ar plăcea să o petrec mereu. Pot folosi diverse culori: una pentru orele de joacă
afară, una pentru orele de privit la televizor, alta pentru orele de somn etc. Sunt liber să şi scriu pe „felii”
ce doresc să fac în orele respective.
Al doilea desen se va numi „PORTOCALA TIMPULUI REAL”. De data aceasta trebuie să dese-
nez aceleaşi spaţii, însă după ce am observat ce fac în mod real în orele respective. Cred că ţi-ai dat sea-
ma că acest desen îţi va lua o zi întreagă.
Ultimul desen aparţine „PORTOCALEI DE WEEKEND”. Poate dura o zi sau îl poţi face pentru
tot sfârşitul de săptămână.
5. La final observi toate „portocalele” tale. Cu ce te ajută? Aşa poţi realiza, alături de familia ta,
cum îţi petreci în mod real timpul şi care sunt dorinţele tale. Aşa poţi face schimbări în viaţa ta, care te
pot ajuta enorm în viitor.
Dacă îţi place jocul propus, spor la desenat!

Prof. Ramona Onofrei

11
 “O grădină pentru domnul Trandafir”

Dacă cumva nu ştiaţi cine e domnul Trandafir, aflaţi că acesta a fost învăţătorul marelui scriitor Mi-
hail Sadoveanu. Ştiţi voi, acela care a născocit-o pe Lizuca cu dumbrava ei minunată! Acestui învăţător
de la ţară îi plăcea foarte mult să-şi ducă elevii în natură, unde le preda lecţii minunate!
Dar să ne întoarcem la ale noastre! Şi la şcoala din Săcălaz există o grădină, unde, cândva, profeso-
rii îi învăţau pe elevii lor să cultive legume. Alţii au luat modelul domnului Trandafir şi predau lecţii de
lectură, de desen şi multe altele. O adevărată plăcere să înveţi la umbra copacilor, pe iarba verde!
Cu timpul, vechea grădină a şcolii a fost năpădită de buruieni şi de gunoaie. Nimeni n-a mai avut
timp de ea! Aşa a fost să fie. Directorul școlii, dl prof. Lucian Fota, a văzut că acest loc are un potenţial
uriaş, aşa că a apelat la mine, ştiind că am studii de arhitectură peisagistică. A adunat o mulţime de pă-
rinţi şi au curăţat împreună grădina, au arat-o şi au discuit pământul. Mi-am amintit de foştii mei profe-
sori şi de felul în care ne-au învăţat să folosim acest loc mănos. Aşa am ajuns să desenez o grădină tema-
tică, dar care să răspundă exigențelor copiilor din zilele noastre și care conține: o grădină de legume,
pomi și arbuști fructiferi, viță-de-vie, un loc de relaxare la o vatră pentru foc, două foișoare, un amfitea-
tru ș.a. Pentru cei ce iubesc șahul, grădina noastră le oferă un loc liniștit înconjurat de plante. Nu lip-
sesc ,,munții” în grădina noastră cu plante specifice acestei zone, un mic iaz și o mică pădurice. Plantele
sunt din cele mai variate și ne vor încânta prin frumusețea lor... Dar, ne vor oferi și materiale pentru lec-
țiile noastre.
Copacii sunt mici, au nevoie încă de ajutorul nostru, dar ce mândri vom fi peste ani când vom putea
spune: ,,Pe acesta l-am plantat eu!” Nu se poate exprima în cuvinte bucuria ce s-a citit pe fețele tuturor:
copii, profesori, părinți atunci cand am lucrat împreună la amenajarea grădinii!
Dar suprizele nu se opresc aici. Mai avem multe planuri. Cu răbdare și cu ajutorul vostru, vom avea
o grădină cum puțini se pot lăuda.
Dragi copii, acum este rândul vostru să împodobiți grădina cu creațiile voastre. Gândiți-vă ce v-ar
plăcea să vedeți în grădină, consultați-vă cu profesorii voștri sau cu mine și, cu siguranță, veți crea lu-
crări minunate. Vă aștept cu cât mai multe idei!
Și nu uitați: grădina este a voastră și va fi a tuturor copiilor ce vor trece pragul acestei școli, poate
copiii și nepoții voștri! Îngrijiți-o și păstrați-o și vă va oferi clipe de neuitat!

Prof. Praja Marinela

12
13

Şcoala din Beregsău Mare
datează din anul 1777, ceea ce
arată că această şcoală era cu-
prinsă între cele 200 de ,,şcoli
triviale”, adică puse la înde-
mâna poporului de rând. Clă-
direa în care funcţionau clase-
le V-VIII, a fost construită în
1906. Şcoala cu clasele I-IV
funcţiona într-o altă clădire,
care în 1993 a fost renovată cu
ajutorul bugetului pus la dis-
poziţie de ISJ Timiş şi cu spri-
jin financiar de la Crucea
Roşie Internaţională a oraşului
Perg din Austria.
Despre noi şi activitǎţiile
noastre didactice
ŞCOALA GIMNAZIALĂ SĂCĂLAZ,
STRUCTURA BEREGSĂU MARE,
JUDEŢUL TIMIŞ
În ultimii ani, strategii-
le didactice moderne utilizate
în învățământul românesc au
luat amploare, ele primând
uneori în fața metodelor tradi-
ționale. Metodele, procedeele și
mijloacele didactice moderne,
activ-participative, interactive
asigură eficiența modalităților
de realizare a activităților in-
structiv-educative, procesul de
învățământ fiind de o calitate
superioară. Aceste strategii vi-
zează elevul, plasându-l în mij-
locul acțiunii; de asemenea, le
dezvoltă copiilor gândirea criti-
că, gândirea logică, îi ghidează
spre a emite singuri judecăți de
valoare, spre a descoperi sin-
guri anumite fenomene, fapte,
întâmplări, experiențe
14
noi pe baza experiențelor perso-
nale, să descopere noi valențe
morale, sociale, cultural-artistice.
În concluzie, utilizarea
metodelor interactive de predare-
învăţare în activitatea didactică
contribuie la îmbunătăţirea calităţii
procesului instructiv-educativ,
având caracter activ- participativ şi
o reală valoare activ-formativă
asupra personalităţii elevului.
Ca delimitare conceptuală,
în literatura de specialitate, meto-
da a cunoscut o multitudine de
definiții. În semnificaţie origina-
ră, cuvântul metodă, derivat etimo-
logic din grecescul methodos
(odos = cale, drum; metha = spre,
către), înseamnă drum spre..., ca-
le...de urmat în vederea atingerii
unui scop determinat; sau mod de
 ACTIVITATE METODICĂ ÎN CADRUL COMISIEI ÎNVĂŢĂTORILOR
,,METODE MODERNE UTILIZATE LA ORELE DE COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ”

urmărire, de căutare, de cercetare şi descoperire a adevărului; un drum care conduce la cunoaşte-

rea realităţii şi la transformarea acesteia pe baza cunoaşterii. Metoda reprezintă o modalitate de
atingere a anumitor obiective instructiv-educative dinainte stabilite. Prin intermediul metodei se
transmit şi se dobândesc cunoştinţele, se formează priceperi şi deprinderi.
Astfel, pentru dezvoltarea gândirii critice și a raționamentului logic al elevilor dascăl tre-
buie să asigure un demers didactic adecvat învățării active și interactive utilizând metode, proce-
dee și tehnici de învățare eficiente. Fără a exclude, evident, strategiile tradiționale, învățătorul
trebuie să folosească și strategii didactice moderne care mențin interesul elevilor, dtermină apa-
riția unei atmosfere propice de învățare și, astfel, vor ridica actul educațional la nivelul impus
de idealul educațional în România, precum și de cerințele societății.
Din multitudinea metodelor moderne propunem o sinteză a câtorva. În cele ce urmează
vom pune accentul pe câteva dintre aceste metode pe care le-am utilizat în cadrul orelor de
comunicare în limba română.
METODA R.A.I.
(RĂSPUNDE, ARUNCĂ, INTEROGHEAZĂ)

Este o metodă de fixare şi sistematizare a cunoştinţelor, dar şi de verificare. Are la bază

stimularea şi dezvoltarea capacităţilor copiilor de a comunica (prin întrebări şi răspunsuri), des-
pre ceea ce au învăţat. Urmăreşte realizarea feed-back-ului printr-un joc de aruncare a unei
mingi uşoare.
Copilul care aruncă mingea, trebuie să formuleze o întrebare, din cunoştinţele însuşite şi
să o adreseze copilului care o prinde. Cel care prinde mingea, răspunde la întrebare, apoi o arun-
că mai departe, altui coleg, adresând o nouă întrebare. Copilul care nu ştie răspunsul, iese din
joc, la fel ca şi cel care este descoperit că nu cunoaşte răspunsul la propria întrebare.
Metoda R.A.I. este o metodă de fixare şi sistematizare a cunoştinţelor, dar şi de verificare,
care urmăreşte realizarea feed-back-ului.

DIAGRAMA VENN

Scopul diagramelor este să evidențieze asemănări, deosebiri și elemente comune în cazul a

două concepte, personaje sau evenimente.
După lectura mai multor texte, dezbateri și discuții se pot realiza diagramele Venn. Elevii
pot lucra individual, în perechi și în grup, iar în final se face pe un poster diagrama clasei. Dia-
gramele pot constitui și o modalitate de evaluare sau pot fi folosite la scrierea unui eseu sau a
unei compuneri, la caracterizarea unui personaj.

PĂLĂRIILE GÂNDITOARE

Metodă care corespunde diferitelor tipuri de gândire. Încurajeaza gândirea complexă,

atât cea individuală, cât și cea de grup. Participanții la jocul didactic trebuie să cunoască foarte
bine semnificația fiecărei culori și să îți asume rolul sugerat de aceasta.

15
 ACTIVITATE METODICĂ ÎN CADRUL COMISIEI ÎNVĂŢĂTORILOR
,,METODE MODERNE UTILIZATE LA ORELE DE COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ”

Pălăria albastră – este liderul, clarifică/alege soluția corectă (moderatorul), semnifică

gândirea speculativă
Palaria albă – informează (povestitorul), este neutră, semnifică gândirea obiectivă
Pălăria roşie – spune ce simte (psihologul), semnifică gândirea influenţată de afect
Pălăria neagră – identifică greșelile, aspectele negative (criticul), semnifică gândirea critică
negativă)
Pălăria verde – generează idei noi (gânditorul), semnifică gândirea creativă
Pălăria galbenă – identifică aspectele pozitive ( optimistul), semnifică găndirea optimistă

CVINTETUL

Reprezintă instrumentul de sintetizare a informațiilor, de evaluare a înțelegerii și creativi-

tății elevilor și mijlocul de exprimare a creativității lor.
Este o poezie de 5 versuri care se elaboarează individual, în perechi sau în grup și respectă
următoarele repere:
 titlul ( un singur cuvânt – substantiv);
 descriere ( 2 cuvinte – adjective);
 acțiune ( 3 cuvinte – verbe);
 sentimente, păreri( 4 cuvinte – enunț);
 esența subiectului ( un cuvânt cheie);
Cvintetul este unul dintre cele mai rapide și mai eficiente mijloace de sinteză și rezumare
a informațiilor și noțiunilor.
Metoda este: - instrument de sintetizare a unor informaţii complexe;
- mijloc de evaluare a înţelegerii elevilor;
- mijloc de exprimare a creativităţii.

CIORCHINELE

Este o metodă de brainstorming neliniară care stimulează gândirea critică, conexiunile

dintre idei, crearea unei structuri grafice, a unor clasificări şi corelări de cunoştinţe, utilizând
informaţii dintr-o sursă analizată. Este o metodă grafică antrenantă ce poate fi utilizată pentru
reţinerea informaţiei dintr-un text, dar şi pentru observarea şi comentarea unei imagini sau film.
Se poate folosi în activităţile de învăţare, de fixare a cunoştinţelor şi la evaluarea sumativă a
uneia sau a mai multor unităţi de învăţare. Într-un cerc, în mijlocul unei foi/planşe/tablă se scrie
un cuvânt, o sintagmă sau expresie care să reprezinte subiectul. Pe măsură ce apar ideile, se for-
mează „ramuri” care se trec în cercuri mai mici pe lateral, legate de subiectul principal prin linii.
Aceste „subiecte-ramură” pot avea, la rândul lor, „subiecte-mlădiţe”. Un subiect poate avea nu-
meroase ramuri, iar o ramură numeroase mlădiţe.

Material realizat de: Cristina Pețenchia, Cristina Sabău și Cozari Stratenia

16

ȚARA EMOȚIILOR
de URCACIU BIANCA,
cls. a VI-a A
Povestea aceasta este
despre un băiețel pe nume Lu-
ca, care era foarte trist din ca-
uza faptului că părinții lui au
divorțat.
Luca se întrista și se
mâhnea ori de câte ori își
amintea de tatăl său care ple-
case. Cu timpul, Luca a înce-
put să se obișnuiască cu aceas-
tă idee. Nu dorea să o supere
pe mama sa, astfel încât își
arăta tristețea și mâhnirea pu-
țin, încercând din răsputeri să
le ascundă. Totuși, mama își
dădea seama că Luca nu se
simte prea bine, văzându-l re-
tras și deloc dispus să poves-
tească cu ea.
De fapt, cu timpul, Lu-
ca și-a făcut un prieten imagi-
nar, care se numea Înțeleptul.
Înțeleptului îi povestea totul
și, în felul acesta, Luca reușea
să își arate emoțiile față de
acesta dar nu și față de mama
sa.
Băiețelul își dorea să ple-
ce într-o mică călătorie cu Înțe-
leptul pentru a putea empatiza
mai mult cu oamenii din jurul său
și pentru a învăța mai mult des-
pre emoțiile pe care le simte.
Acestea fiind spuse, Luca a ple-
cat într-o mică călătorie cu Înțe-
leptul în Țara Emoțiilor.
Ajuns în Țara Emoțiilor,
Luca a fost impresionat de toate
minunățiile care îl așteptau: erau
pomi de aur, flori de diamant, iar
pe poteca din argint stăteau opt
zâne care îl așteptau pe Luca și
doreau să-l ajute.
Astfel, cele opt zâne au
început să-i povestească lui Luca
despre cele opt emoții care le
purtau numele. Prima zână care a
ieșit înaintea lui Luca, a fost Zâ-
na Bucurie, care purta o rochie
roz, precum sufletul ei. Ea a înce-
put să-i povestească lui Luca des-
pre propria ei persoană, astfel
încât Luca să ajungă să o cunoas-
că mai bine.
17
- Dragă, Luca! Aș vrea să-ți po-
vestesc mai multe lucruri despre
mine, astfel încât să mă cunoști
mai bine. Sunt întotdeauna vese-
lă, îmi place să sar, să cant și să
țopăi. Mă simt foarte bine și îmi
place să îi învelesc și pe cei din
jurul meu.
Luca ascultă cu mare aten-
ție spusele zânei și micile com-
pletări ale micului Înțelept aștep-
tând ca și următoarea zână să-l
încânte cu descrierea ei minuna-
tă .
Chiar atunci, cea de-a doua
zână ieși în fața celorlalte înce-
pând să se prezinte. Această zână
avea sprâncenele încruntate și
buzele strânse.
- Eu sunt Zâna Furia, spuse
aceasta pe un ton aspru. Apar
întotdeauna atunci când un copil
mai mic sau mai mare, sau chiar
un adult țipă și are pumnii în-
chiși, aruncă obiecte sau lovește
și simte ceva fierbinte în piept.
Uneori spun lucruri urâte, pe care
la regret mai târziu. Totuși,
atunci când nu mă las condusă de
acest ”vulcan” reușesc să îmi
spun și să îmi apăr punctul de
vedere. Prezentarea părea din ce
în ce mai interesantă iar Luca și
Înțeleptul așteptau cu nerăbdare
descrierea celei de-a treia zâne.
 După ce Zâna Furia și-a terminat
discursul, se pregătea cea de-a treia zână să
vină să se prezinte. Cea de-a treia zână era
atât de invidioasă pe discursul celorlalte
două, și era atât de nerăbdătoare să-i vină
rândul, încât o împinse cu mâhnire pe Zâna
Furia. Aceasta din urmă reacționă impul-
siv, fără să se gândească la consecințe înce-
pând să țipe și să-și apere punctul ei de ve-
dere și să ceară dreptate, fără, însă să se
mai gândească la ceea ce aveau de făcut și
pentru ce anume s-au întâlnit. Astfel, s-a
iscat o mare gâlceavă.
În momentul în care conflictul s-a
amplificat, florile de diamant și-au deschis
petalele, iar din ele zburau doar cuvinte de
pace. Soldățeii din firele de iarbă o luară pe
Zâna Gelozia și au dus-o spre un trunchi de
copac pentru a discuta și a se asigura că nu
se va mai întâmpla ceva atât de neplăcut.
- Dacă conflictul s-a aplanat, zise zâna cu
numărul trei, pe numele ei Iubire, cred că
aș putea să-ți povestesc faptul că iubirea
este ceva nemaipomenit. Pe măsură ce îna-
inta pe scenă părea că radiază de fericire,
emana căldură și o stare de calm. Chiar
acum, când mă prezint în fața ta, simt mii
de fluturași în stomac și gândul meu zboară
doar la persoana față de care vreau să-mi
arăt afecțiunea. Este ca atunci când mama
ta îți pregătește micul dejun și o frământă
gândul ”Oare îi va plăcea micuțului meu
prinț?”
Zâna cu numărul patru, nerăbdătoare, imediat ce finalizase Zâna Iubire discursul, își mișcă
bagheta ei fermecată și ieși în față. Era Zâna Regret.
- Regretul este acea părere de rău pe care o ai după ce ai făcut un lucru fără a te gândi. Vezi tu,
dragul meu Luca, și tu ai avut regret față de colegii tăi, după ce vă certați și le spuneai că nu știu
să facă nimic. Erai mereu nemulțumit și mîhnit, iar după ce furia pleca, apăream eu, regretul. Eu
îi ajut pe oameni atunci când îi determin să-și analizeze reacțiile astfel încât, în alte momente
asemănătoare să se comporte mai potrivit.
- Bine, bine! Acum lasă-mă și pe mine să-i povestesc lui Luca cum se manifestă rușinea, spuse
zâna cu numărul cinci, scuturând din bagheta ei roșie precum culoarea obrajilor ei.
Obrajii zânei arătau ca și două petale ale unui trandafir roșu mândru.
- Dragul meu, rușinea este o emoție pe care o trăim cu toții. Chiar și înțeleptul a trăit-o de câteva
ori, nu-i așa, Înțeleptule? Acesta dădu din cap, aprobator.
- Dar cum ne dăm seama că noi trăim această emoție? întrebă Luca.
- Ai simțit această emoție chiar săptămâna trecută, când nu ți-ai făcut tema la matematică și pro-
fesoara te-a mustrat. Aceea este rușinea, dragul meu. Te-ai înroșit și nu prea știai ce să spui, te
simțeai blocat.

18
- Dar voi de unde știți tot ceea ce fac eu?
- Acesta este un secret din Țara Emoțiilor. Totuși, pentru că ne ești atât de drag și ai nevoie de ajutor îți vom
spune. Vezi pomul acela din rubin?
- Da! răspunse Luca.
- În scorbura lui se află o perlă mare prin care noi vedem comportamentul fiecărui copil.
- Wow! Minunat!
Cea de-a șasea zână se numea Tristețea. Apăru în fața lui Luca încet, cu umerii aplecați, colțurile gurii
în jos și o privire ratacită.
- Eu nu te voi plictisi cu o descriere foarte detaliată despre mine, dar trebuie să știi că oamenii asociază tris-
tețea cu nedreptatea, pierderea sau dezamăgirea. Te simț rău deoarece eu sunt o emoție negativă. Este ca și
atunci când o floare își pierde petalele. Ea se ofilește așa cum ne ofilim și noi pe dinăuntru când suntem
triști. Asta înseamnă tristețea. Zâna tristețe își scutură bagheta magică și din ea căzu mult sclipici de culoare
albastră-cenușie. Ochii zânelor și ai lui Luca vedeau peste tot culoarea albastră-cenușie. Zânele se mâhniră
foarte tare și era o zarvă mare în Țara Emoțiilor … zarvă atât de mare, încât toată agitația se auzea și la spi-
ridușii din nori. Aceștia au coborât cu niște pâlnii mari, pentru a strânge tot sclipiciul împrăștiat de Zâna
Tristețe. Rolul spiridușilor era acela de a-i ajuta pe oameni să depășească momentele de tristețe.
- Dar voi unde locuiți? îi întrebă Luca pe spiriduși.
- Noi locuim în acei norișori pufoși care ne-au adus aici.
- Acolo este casa voastră?
- Da, Luca. Este foarte frumos acolo.
Cea de-a șaptea zână era, și ea, pregătită să-și descrie numele.
- Da … eu sunt Zâna Mirare. Stii tu, dragă Luca, mirarea este acea emoție care nu durează mult. Apare
atunci când ceva anume te ia prin surprindere sau este ceva nou, neîntâlnit.
- Fascinant, adăugă Luca!
În sfârșit, a venit rândul și celei de-a opta zâne. Aceasta se numea Dezgust.
- Dragul meu, dezgustul este acea emoție care te face să simți aversiune față de un lucru sau o anumită per-
soană. Dezgustul arată o stare negativă.
- Foarte interesant, spuse Luca.
- Ei, Luca, sper că ai înțeles mai multe lucruri despre emoții! adăugă Înțeleptul. Este nevoie de timp și exer-
cițiu ca să te împrietenești cu toate emoțiile. Acestea sunt o parte normală din viața tuturor. Indiferent că
simțim emoții pozitive sau negative, ele au un anumit rol și, atunci când nu sunt prea puternice, ne ajută să
trecem cu bine prin toate situațiile din viața noastră.
- Oh, da! răspunse afirmativ băiatul.
- Luca, din păcate trebuie să pleci! Mama ta este foarte îngrijorată pentru tine.
- Chiar trebuie? Aș sta cu voi o veșnicie!
- Da, Țara Emoțiilor este un loc minunat, plin de magie, dar toate călătoriile de aici se încheie în momentul
în care copiii au învățat ceea ce aveau nevoie să învețe. Iar tu, Luca, ai devenit mult mai înțelept și priceput
în înțelegerea emoțiilor. Mama ta este îngrijorată pentru tine. Ar vrea să poată să te ajute cu toată situația
prin care treci dar pentru asta trebuie să-i povestești ceea ce te necăjește.
- Așa este. Si mie mi se face din ce în ce mai dor de mama mea.
- La revedere! exclamară, în cor, zânele.
- La revedere! Mulțumim pentru sfaturi și povețe! spuseră Înțeleptul și Luca.
La scurt timp după ce s-au întors din călătorie, mama lui Luca îl întrebă pe acesta:
- Cum te simți, dragul meu? Sunt așa de îngrijorată pentru tine.
- Nu-ți face griji, mama. Am fost într-o mică călătorie în Țara Emoțiilor. Acolo am învățat multe lucruri
noi. Acum aș avea nevoie de o îmbrățișare cu iubire!
- Oh, desigur dragul meu puișor! Mama îl privi cu drag pe Luca, apărându-i un zâmbet ușor pe buze. Nu
înțelegea ceea ce îi povestea băiețelul dar era bucurosă că Luca se simțea mai bine și era mult mai vesel de-
cât fusese în ultimele zile.

Prof. coordonator: Flueraș Adina Brîndușa

19

de Giulia Nica (cl. a VI-a A)
Într-o frumoasă zi de
primăvară, Bobo a plecat într-o
excursie la munte, ca să picteze
după natură.
El a văzut în depărtare
un castel impunător. S-a gândit
că acest castel înalt și maiestuos
este perfect de pictat: era acope-
rit cu mușchi umed, flori albe
cristaline, iar în vârful castelu-
lui se arăta un turn uriaș, cu
vârful ascuțit ca un vârf de ac.
Bobo a început să picte-
ze, când, din castel, a apărut un
om în vârstă, cu o barbă lungă,
fața țuguiată și buze subțiri. Era
îmbrăcat într-o mantie lungă, cu
o pereche subțire de ochelari pe
nas, arăta ca un vrăjitor!
Bobo, înspăimântat, îl
întrebă cine este și de ce a venit
la el. Acesta, fără vreun cuvânt,
se retrage înapoi înspre castel.
Copilul avea în gând să plece,
dar peisajul frumos nu îl lăsa.
A continuat să picteze,
până când vrăjitorul a apărut
din nou, dar de data asta cu niș-
te culori magnifice și cu o pen-
sulă cu mânerul de culoare
amară. Părul îi era strălucitor.
Bobo nu știa ce voia vrăjitorul
să facă, era curios, iar peste vre-
un sfert de oră, magicianul a
luat pensula și a început să o
CASTELUL VRĂJITORULUI
arunce prin aer.
Copilul privea curios...
L-a întrebat ce făcea, iar vrăji-
torul i-a spus. A spus că de fie-
care dată când aruncă pensula
în aer, un copac tânăr este ales
pentru a deveni copacul vieții
unui om. Frunzele devin colora-
te în toate culorile, datorită vop-
selei vrăjite, ramurile se aprind
în culori deosebite, iar rădăcina
devine din ce în ce mai puterni-
că. Vrăjitorul trebuie să facă
acest lucru, pentru ca orice om
să poată avea un copac, iar su-
fletul său să rămână conectat la
el.
Un colțișor de liniște
de Blejușcă Lorena (cl. a VI-a A)
— fragmente —
20
Acest loc nu este foar-
te vizitat de lume, pentru
că mulţi nu știu nimic despre
el. Este un colțișor retras în ini-
ma pădurii, unde există un lac
cristalin, înconjurat de mii de
floricele... Stoluri de fluturi
zboară liniștiți, albinuțele harni-
ce colectează polenul din florile
parfumate... O salcie pe margi-
ne de lac, ține umbră viețuitoa-
relor. Iar o stâncă zace liniștită
pe solul umed și plin de iarbă.
Vântul adie și împrăștie frunze-
le căzute la pământ. Picurând
neîncetat, stânca lăcrimează
inevitabil, coroanele copacilor
se umezesc. Apa lacului, tulbu-
rată de stropi limpezi, poposi
liniștită pe meleagul pădurii.
Acest loc este unul dintre cele
mai tihnite și frumoase locuri
din lume.
Profesor coordonator:
Camelia Chiliban
 Dar porumbelul nu s-a mai întors la el

așază-mi-te pe genunchi, Primăvară!

să mă joc în părul tău verde
cu buza uscată de timp
și de cale
ești un copil
și ții în sân toate jucăriile vieții
de la muguri, la pasul greoi al bătrânilor

așază-mi-te pe genunchi, Primăvară

cândva am trimis după tine un porumbel
pe vremea când se scuturau măslinii
te ung să fii nor, te ung să fii pasăre
îmi ziceai
și eu eram pasărea, norul
vioreaua desprinsă din trena ta infinită
buimacă de somn și de vis
eram dorul

dar porumbelul nu s-a mai întors la el

Primăvara
de Vâlcan Dayana Maria, clasa a VII-a B

Viața O, primăvară frumoasă!

de Mada Denisa Lorena, clasa a VII-a B Cu un glas vioi,
Flori, fluturi, sărbători,
Eu, primăvară, te dor!
Viața este ca o floare
Azi trăiește, mâine moare. Cu copacii înfloriți,
Te-ngrijești de ea cât, poate, Cu un soare sclipitor,
Până-n clipa cea de moarte. Cu o floare frumoasă,
Ghiocelul este o rază!
Eu nu trăiesc doar într-o viață
Trăiesc în două, cel puțin,
Iubire, spaimă și speranță
În fața cărora mă-nchin.

Viața este trecătoare

Chiar dacă tu nu vrei să fie
Ai să uiți clipele amare
Din dulcea ta copilărie!...

Profesor coordonator:
Apostu Adriana

21
 Mama Iubirea
de Șoșoi Francesca, clasa a VII-a B de Costar Mariana Veronica, clasaa VII-a B

Un cuvânt de neuitat:
MAMĂ, tu pe mine m-ai ajutat!
M-ai sfătuit și m-ai înțeles tu ai fost prima mea iubire
Eu pe tine, mamă, te iubesc! dar când tu vei pleca
cine va mai fi atunci iubirea mea?
Și o să fiu lângă tine cui îi mi spun eu te iubesc mult?
Și la greu și la bine
O să te ajut în toate sufletul meu fără tine nu există
Pentru stare de bunătate. Speranță, tu m-ai făcut să sufăr!
prima dată... dar acum văd că mult te-ai
Ești ca o floare schimbat
Ca o stea de mare sper că ai învățat!...
O să te visez mereu
Te iubesc, știu că e greu!... o lecție am învățat și eu sper
că nimeni și nimic nu ne vor despărți
Barza chiar și pe lumea cealaltă tu vei fi
de Muntean Beyatrice, clasa a V-a A prietenul meu cel mai bun!

Vine barza pe-nserate Inima mea bate pentru tine

Și s-așază pe un stâlp. nimeni nu ne desparte
Stă acolo cât e noapte când ești lângă mine, când te văd
Și-apoi ziua pleacă departe simt ceva ce nu am mai simțit niciodată.
Pe o pajiște cu flori uscate
Și cu muguri neînfloriți
Ca să-și facă cuib aparte
Pe un stâlp mai frumușel...

22
 Inima mamei, cine o ştie ?
,,Dumnezeu nu a putut fi pretutindeni, aşa că a creat mamele!”

Primăvara nu a uitat de noi! Ne ajută să aducem emoţie în sufletul celei mai dragi fiinţe de pe pă-
mânt, mamele noastre.
Cei care aşteptăm cu atâta înfrigurare ziua de 8 Martie, suntem micii învăţăcei din clasa pregăti-
toare şi clasa I de la Şcoala Gimnazială Săcălaz, structura Beregsău Mare.
Doamnele noastre au complotat cu noi să organizăm o minunată sărbătoare a primăverii şi a ma-
mei.
Am invitat mamele să petreacă o zi întreagă la şcoală alături de copiii lor.
Am pregătit mai multe activităţi pe secţiuni. Unii dintre copii s-au arătat foarte interesaţi să pregătească
alături de mamele lor diferite sortimente culinare, să le prezinte insistând pe modalitatea de preparare şi
ingredientele folosite, aşa că n-are rost să mai vorbesc de savoarea acestei probe... . Altă secţiune a fost
consacrată artiştilor, care ne-au convins de talentul şi pasiunea lor de a oferi daruri minuţios lucrate.
Cu emoţie în glas, mama şi copilul au cântat sau au recitat.
Cele mai emoţionate au fost bunicuţele. Nepoţii le-au cooptat şi pe ele în activitatea noastră.
În încheiere, ca semn de mulţumire şi preţuire, mămicile şi bunicile au primit câte o Diplomă de ex-
celenţă.
Participantele şi-au exprimat bucuria şi dorinţa de-a repeta în fiecare an această experienţă minunată
de colaborare şi împărtăşire a emoţiilor frumoase.

Prof. înv. primar Cozari Stratenia

Prof. înv. primar Nedici Iadranca Nada

23
 Mama
de Alina-Florentina Cioban
Clasa: a VIII- a A

— fragmente —

Un lucru e cel mai valoros pe lumea aceasta, un cuvânt, două silabe şi multă dragoste şi fericire.
Cu toţii ştim cât de importantă este o mamă pentru un copil. O mamă trebuie să fie respectată, indife-
rent de situaţie. Ea ne-a purtat în pântec nouă luni. O mulţime de nopţi nedormite, o mulţime de la-
crimi de fericire pe parcursul sarcinii. Mama îţi poate aduce mereu zâmbetul pe buze. Ne desenează
drumul în viaţă, fiind lângă noi de fiecare dată şi la fiecare pas important.
Atunci când rostesc ,,mama”, mă gândesc la fiinţa minunată care m-a făcut să exist şi să fiu ceea
ce sunt până în acest moment. M-a învăţat să iubesc şi să respect oamenii de fiecare dată. M-a învăţat
să zâmbesc în momentele grele. Mereu mi-a spus că educaţia pe care trebuie să o avem cu toţii este
una dintre cele mai importante lucruri în viaţă. Prin educaţia primită, se referă la personalitatea omu-
lui. M-a învăţat să preţuiesc toate lucrurile pe care le am, deoarece unii copii nu au nici măcar un aco-
periş deasupra capului şi nu au o pernă pe care să și-o aștearnă la căpătâi, atunci soarele nu mai este pe
cer.
Viaţa este lungă, dar mama este lângă mine şi mă ajută să trec peste toate problemele. Mi-a ex-
plicat că, de-a lungul timpului, unii oameni îmi doresc binele, dar alţii îmi doresc răul, iar eu nu trebu-
ie să pun la suflet, deoarece mă distrug singură. A spus că trebuie să ajut persoanele nevoiaşe din
puţinul meu.
Din punctul meu de vedere, eu sunt o fată foarte norocoasă, pentru că am parte de o familie şi de
o mamă care m-a iubit încă de când am respirat pentru prima dată şi o va face mereu. În momentele
grele din viaţă, zâmbeşte, pentru că ştim cu toţii că toate vor trece mai devreme sau mai târziu. A stat
la capul meu atunci când mă simţeam rău, mi-a cumpărat toate cele necesare pentru a fi în rând cu toţi
copiii. A lucrat zi şi noapte pentru a avea cu ce să mă hrănesc, a luptat pentru mine de fiecare dată. Ni-
ciodată nu o să mai găsim, nicăieri în lumea aceasta, o prietenă mai bună decât mama. Trebuie să o
respectăm şi să o preţuim din toată inima.

Profesor coordonator: Barbu Emanuela

24
 Viața
de Nicolaescu Beatriz Naomi

Viața este ca o floare trecătoare

Astăzi este aici, mâine poate moare.
Viața este ca un nor fulgerător,
Trece cu necazuri asupra tuturor.

Anii vieții trec rapid

Primăvara Din păcate, nu mai vin,
de Șoșoi Francesca, clasa a VII-a B Așa că bucură-te din plin,
De ești adult, sau ești copil!
Primăvara a sosit Bucură-te de moment,
Păsările-au revenit Totul este trecător,
Soarele s-a ridicat Totul trece într-un zbor,
Și eu, fericită, am plecat. Într-un zbor uluitor!

Timpul nu mai dă-napoi,

Copacii au înflorit Fă ce trebuie și zbori,
Florile frumoase au ieșit, Zbori de pe acest pământ,
Iar la vară, când au să crească Altfel o să crești plângând!
Va ieși o nuanță frumoasă!
Sunt și clipe fericite,
Greșelile Dar acestea trec rapid,
Venind clipe de-amăgire
de Raicu Gabriela, clasa a VII-a B De care-ți vei aminti jelind.

Viața nu înseamnă bani

Am greșit și-mi pare rău! Nici averi peste o mie,
Pentru mine, ești cel rău. Doar o dragoste să ai,
Îmi pare rău că ți-am greșit, Cineva să-ți ofere ... iubire!
Dar să știi că te-am iubit!
Un dram de dragoste să ai
Și ai tot ce ți-ai dori,
Ai fost raza mea de soare Bogățiile ca în Rai,
Ce s-a stins într-o secundă Ca în Paradis vei fi!
Speram că ești îngerul meu
Ce mi l-a dat Dumnezeu... Doar să simți că ești iubit
Și să dai, la fel, iubire
Ar fi tot ce ți-ai dorit
Dar, de fapt, tu m-ai lăsat Până într-o veșnicie!
Ca pe-un obiect m-ai aruncat
Și apoi tu ai plecat Pentru viață trebuie să lupți,
Iar pe mine m-ai uitat… Viața însăși e o luptă.
Să te duci prin văi adânci,
Să asculți păsările cum cântă!

Chiar dacă de azi trebuie să merg

Prin prăpăstiile, o mie,
Pentru viață aș lupta,
Aș lupta pentru IUBIRE!

Profesor coordonator: Apostu Adriana

25

O VIAȚĂ FRUMOASĂ, FĂRĂ
DROGURI
Elev: CIOBAN ALINA-
FLORENTINA, cls. a VIII-a A
Se vorbește foarte mult
despre droguri. Drogurile sunt
substanțe care provoacă doar
efecte neplăcute, indiferent de
ceea ce ar spune cei care consu-
mă. Cred cu tărie ceea ce spun,
în special când mă gândesc la
efectele pe termen lung. Drogu-
rile te fac să te simți într-o lume
diferită.
Știm cu toții că mulți ti-
neri din ziua de azi vor numai
distracție și băutură. Tinere,
atunci când intri într-un anturaj
care face lucruri rele, care este
considerat problematic și nu
este plăcut de ceilalți, încearcă
să te întrebi: De ce lumea vede
cu alți ochi acel grup?. Cu tre-
cerea anilor, foarte multe per-
soane fac contrabandă de dro-
guri, încercând să le vândă ori-
cui, în special tinerilor. Cei care
vând droguri sunt conștienți de
efectele acestora și de depen-
dența pe care o provoacă dar nu
le pasă. A vinde droguri este
interzis în societate. Cu fiecare
drog consumat înaintezi un pas
înspre suferință. Eu personal
cunosc câteva persoane care au
consumat substanțe interzise.
Una dintre ele (să-i spunem Ra-
du) la început, era doar curioasă
și a vrut să încerce senzația ofe-
ESEURI
rită de drog. După prima încer- Dacă vedem că ele au
care a văzut că nu s-a întâmplat efecte negative, de ce încă se
nimic rău și, astfel, a continuat vând? Pentru bani, pentru sen-
să consume. Cumpăra de la per- zații ? Și totuși, viața nu se re-
soane necunoscute. Într-o seară, zumă numai la bani sau plăcere.
deși era sub influența drogurilor Din punctul meu de vedere, o
s-a urcat la volanul unei mașini, viață fericită este aceea când
împreună cu un prieten. În urma știi că ai lângă tine persoanele
unei mișcări greșite a volanului, dragi și fericite care îți desenea-
a intrat într-un zid de piatră. ză zâmbetul pe buze.
Dumnezeu i-a acordat încă o Cu toții vrem o viață fru-
șansă la viață și nu a pățit nimic moasă. Schimbarea depinde de
în acel accident. Mulți consu- fiecare dintre noi. Viitorul de-
matori au impresia că sunt in- pinde noi, este propria noastră
vincibili, că dețin controlul. De construcție. Ajutați-mă să fa-
fapt, este o iluzie a propriului cem dintr-o societate care este
control. În realitate, drogurile sub influența unor subtanțe in-
sunt cele care îi controlează. terzise, una în care sănătatea și
Cei care sonsumă droguri fericirea reală sunt pe primul
omit să se gândească la ceilalți loc.
membri ai familiei lor. Majori- Să spunem împreună: ”O
tatea au părinți care suferă viață frumoasă este una cu feri-
enorm din cauza problemei pro- cire și sănătate, nu una plină cu
priilor copii. Da, cel care consu- substanțe nocive!”
mă droguri se simte bine când
consumă dar, părinții sunt dis-
truși. Mama lui Radu plângea zi
și noapte neîncetat. Era mereu
îngrijorată pentru copilul ei. Nu Prof. coordonator:
știa pe unde umbla acesta sau Flueraș Adina-Brîndușa
cu cine își petrece timpul. O
mulțime de lacrimi scurse pe
obrazul mamei nevinovate, o
mulțime de gânduri negative îi
chinuie pe părinții care se zbat
neputincioși să-și readucă copi-
lul în stadiul în care era înainte
de consum.
Atunci când o persoană
este dependentă de droguri, este
ceva foarte grav. Pentru a putea
să-și cumpere droguri, oamenii
se adâncesc, de multe ori, și
mai mult în probleme, ajungând
chiar și să fure din magazine
bani, să jefuiască persoane sau
chiar mai rău. Dintr-o distracție
și joacă se ajunge mult mai de-
parte decât ne putem imagina.
Din nefericire, în zilele noastre,
drogurile sunt la mare căutare.
26
BUCURIE FĂRĂ DROGURI
Elev: CHIRAȘ BIANCA,
cls. a VIII-a A
Consumul de droguri
este o provocare cu care se con-
fruntă, în mare parte tineretul.
Unii tineri o iau ca pe o joacă,
alții fac acest lucru pentru po-
pularitate, dar, oricare ar fi mo-
tivul, este o problemă majoră.
Cei care consumă dro-
guri riscă extrem de mult și se
supun unui pericol fără să-și
dea seama, ajungând să piardă
controlul situației. Nu contează
nivelul educației, din ce familie
provin sau situația financiară ca
să se producă o astfel de încur-
cătură. Mulți clienți ai droguri-
lor sunt adolescenți, tineri de 14
ani sau chiar mai puțin. Este
vârsta la care dorești să atragi
cel mai mult atenția, să încerci
lucruri noi, indiferent dacă sunt
periculoase sau nu, fără să te
gândești la consecințe și la mo-
dul în care îți poți pune viața în
primejdie. Mulți tineri care
ajung să consume droguri fac
acest lucru pentru a uita de pro-
blemele de familie, de școală,
de suferințe sufletești sau con-
flicte. Dar mulți nu înțeleg că
acestea nu rezolvă nimic, dim-
potrivă, agravează problemele.
Oricât de mult am încerca să
fugim de probleme acestea nu
trebuie evitate ci rezolvate.
Este firesc să dorim și să
avem curiozitatea de a încerca
lucruri noi, dar trebuie să știm
care sunt limitele, trebuie să
învățăm să deosebim răul de
bine. Drogurile schimbă oame-
nii, modifică comportamente,
creează dependențe și, chiar,
ucid.
Sunt împotriva droguri-
lor pentru că nu doresc să ajung Viața care include dro-
o persoană violentă, nu doresc guri nu este viață.
să-mi distrug și să-mi bat joc de Drogurile ucid, sunt un
propriul meu corp pe care Dum- semnal de alarmă, sunt un peri-
nezeu mi l-a dat ca să am grijă col. Adolescența este cea mai
de el și să-l înfrumusețez natu- frumoasă perioadă a vieții, nu o
ral, nu să-l urâțesc și să-l batjo- irosi cu lucruri prostești care nu
coresc. te ajută să evoluezi. Stop drogu-
Știu că problemele apar rilor pentru o viață sănătoasă și
în viața fiecărui om, dar ele pot frumoasă!
fi gestionate și rezolvate cu răb-
dare, așteptând sau cu calmita-
te. Nu trebuie să apelăm la tot
felul de lucruri care ne pun via-
ța în pericol. Viața trebuie trăită
normal, legal. Sunt de acord cu
mici schimbări nebunești dar
păstrând o graniță clară pe care
să nu o depășim.
Nu există droguri tari
sau droguri mai puțin tari. Ori-
cum ar fi ele tot sunt un corp
străin în propria persoană. Este
mult mai frumos să ajungi cine-
va în viață și să ai reușite, pro-
pria familie, prieteni, un stil de
viață normal și echilibrat, astfel
încât să fii un exemplu bun pen-
tru copii, să-i faci mândri pe
părinții și bunicii tăi. Aceste
aspecte te vor face apreciat nu Prof. coordonator:
cele ieșite din comun. De ce să Flueraș Adina-Brîndușa
oferi teamă și dezgust oameni-
lor din jurul tău câd poți oferi
dragoste și căldură. Poate că
succesul nu înseamnă să fii po-
pular, și poate că nu vei fi atât
de popular pe cât ți-ai fi dorit,
dar vei fi mult mai împăcat su-
fletește când vei știi că lumea te
respectă fără a te privi într-un
mod ciudat.
Dacă ești unul dintre
consumatori, oprește-te și sal-
vează-te! Poți face multe alte
lucruri mai interesante, precum
sportul, cititul, să petreci mai
mult timp cu familia, prietenii
sau multe alte modalități de re-
laxare și distracție în afară de
acest lucru riscant.
27
 PRIVEȘTE DIN MAI MULTE UNGHIURI
Elev: TITIRIGĂ TANIA, cls. a VIII-a A

Ori de câte ori aud discuții despre consumul de substanțe interzise, gândul îmi zboară la impactul pe
care aceste substanțe îl au asupra tuturor oamenilor, nu doar asupra celor care consumă. În continuare,
voi expune, prin ochii mai multor personaje, impactul devastator al consumului de droguri.
Tinerii care consumă droguri nu reușesc să se mai controleze, dorind doar să retrăiască senzațiile
din timpul consumului. Voi încerca, pentru a putea să explic mai bine impactul drogurilor, să privesc
prin ochii unui consumator, al unui detectiv și al colegilor de clasă al unui consumator:
Consumatorul: ”Soarele strălucește, florile roșii, galbene și purpurii s-au deschis și miros mai fru-
mos ca niciodată. Briza caldă le leagănă puțin, făcându-le să pară că dansează. Ce zi minunată! Am vrut
să îmi plimb puțin câinele, dar acesta nu părea încântat de idee. Dar pot face atâtea lucruri în curte când
ea se află la ultimul nivel al blocului! Înainte, am jucat golf, m-am plimbat cu bicicleta, am făcut baie în
piscină și am dat drumul unor baloane cu apă peste balcon. Nu-i nimic, părinții sunt, oricum, plecați o
vreme în călătoriile lor de afaceri. Iar eu, ce puteam face, doar este o zi liberă?! M-am decis să încerc
ceva mai îndrăzneț de data aceasta. Mi-am luat rucsacul cu parașută, cheia de la apartament și o sticlă cu
apă (pentru că este ceva de urcat până aici!). Cu încredere, mi-am pus parașuta în spate și am respirat
adânc. Simțeam inima cum îmi bătea în piept ... parcă ceva din mine îmi spunea să fac un pas înapoi ...
dar de jos lumea exclama. Ce popular voi ajunge după ce aterizez! Am pășit înainte.”
Detectivul: ”Era o după-amiază de sâmbătă, prea puțin aglomerată pentru perioada aceasta a anului.
Sorbeam liniștit din ceaiul imperios de la ora 16.00, când mi-am auzit telefonul. Era un caz nou. Șeful
departamentului de poliție suspectează o sinucidere, dar dacă ar fi să scriu pe hârtie toate concluziile pri-
pite de până acum, aș fi scris un întreg roman. Am ajuns la locul incidentului și, trebuie să admit faptul
că, după zece ani de când lucrez ca detectiv, tot am rămas puțin șocat. Un adolescent de vreo cincispre-
zece ani, elev după cum se pare, întins în fața blocului unde locuia, cu fracturi craniene și o listă foarte
lungă de alte fracturi și organe deteriorate, cel mai probabil în urma impactului cu trotuarul. Purta un
ghiozdan în spate, ceea ce îi încuraja pe spectatori să afirme că suspectata sinucidere este un fel de pro-
test. Se pare că locuia într-un penthouse, de unde avea o priveliște minunată. Casa era una frumoasă, în-
grijită până la cel mai mic detaliu dar era un dezastru din punct de vedere al ordinii, ceea ce îmi dă de
înțeles că, recent, ceva se întâmplase în lipsa părinților. Aceștia erau plecați într-o călătorie de afaceri. Și
în curte era un adevărat fiasco: un ciobănesc de Berna, fără suflare, legat cu lesa de cuier, șosete ghemo-
toace îngropate în pământ etc. Un alt lucru suspect era faptul că băiatul își luase cu el cheile înainte de a
părăsi, într-un mod stupid apartamentul. Suspectam din ce în ce mai puternic consumul de substanțe ha-
lucinogene, LSD, cel mai probabil. Dar pentru a fi siguri trebuie să așteptăm rezultatele de laborator. Iar
până atunci, cred că voi reuși să-mi termin ceaiul.
Colegii de clasă: ”Am revenit cu toții în sala de clasă, dar ceva lipsește de pe fețele tuturor: ZÂM-
BETUL. Știam de mult timp situația în care se afla colegul nostru dar nimeni nu s-a gândit că s-ar putea
ajunge la asta. Cu toții am văzut ”pachetele” pe care el le cumpăra de undeva din interior...probabil copii
mai mari. Dar nu știam ce am putea să facem. Pe cine păcălesc? Știam exact ce puteam face dar am fost
un laș. M-am gândit că dacă le voi spune profesorilor îl vor exmatricula, iar dacă le-aș fi spus părinților
lui... Sunt oameni buni, inimoși, dar nu prea au timp să o arate. Probabil asta l-a determinat să înceapă în
primul rând. Îmi doresc să fi încercat, măcar, să vorbesc cu el. Dar acum, tot ceea ce putem face este să
mergem, cu toții, la florăria de lângă școală, să cumpărăm o coroană, lumânări de la Biserică și să le du-
cem la mormântul lui, al fostului nostru coleg.”
Privind prin ochii celorlalți, înțelegm atât de bine impactul consumul de droguri! Imaginându-ne
consecințele fatale posibile, trebuie să ne întrebăm de mii de ori: Cine sunt și unde vreau să ajung? Dro-
gurile nu sunt nici măcar ultima soluție!

“Cea mai puternică forţǎ din univers este Iubirea.” Albert Einstein

28
 Bullying-ul o provocare în mediul şcolar şi social
Prof. itinerant Ramona Lupulescu
Lucrarea a fost prezentată în
cadrul Simpozionului ,,Preţuieşte
viaţa”, de către profesorul itinerant
Ramona Lupulescu de la C.R.A.E.
,,Speranţa”, fiind de un real interes în
domeniul educaţiei.
Bullying r epr ezintă o for mă
de abuz emoțional și fizic, care are trei
caracteristici: Intenționat – agresorul
are intenția să rănească pe cineva;
Repetat – aceeași persoană este rănită
mereu; Dezechilibrul de forțe– agre-
sorul își alege victima care este perce-
pută ca fiind vulnerabilă, slabă și nu
se poate apăra singură.
Sunt două componente esenţia-
le în bullying: victima şi agresorul.
Prin comportamentul său, agre-
sorul încear ca să obţină supr emaţia
asupra altora. Acesta îşi exprimă o
dorinţă de afirmare, de putere, consi-
derându-se singur un ider. În schimb,
victima este o per soana vulner abilă,
introvertită, anxioasă, temătoare, care
are puţini prieteni.
Ca şi forme de manifestare întâlnim:
tachinarea (ex. „aragaz cu patru
ochi” pentru copiii care poartă oche-
lari, „balenă” pentru copiii care au o
greutate mai mare, „girafă” pentru
copiii mai înalţi, „sărac” pentru copiii
cu posibilităţi financiare mai reduse)
izolarea unui copil („Nu vorbiţi cu
ea!”; „Nu ai ce căuta pe terenul de
sport!”), împrăştierea de zvonuri
false intimidarea, umilirea, distru-
gerea bunurilor personale (îi scuipă
foile caietului sau îi rupe obiectele),
deposedarea de bunuri (îi ia cu
forţa banii, mâncarea, hainele), mer-
gându-se până la agresivitatea fizică
Activităţi pentru prevenirea
şi combaterea comportamentului de
bully: Important de reţinut!
 Contract împotriva bullying-ului; Toţi adulţii (cadre didactice şi
 Spun lucruri frumoase, pozitive părinţi) care au legătură cu şcoala
despre ceilalţi; trebuie să fie vigilenţi în a identifica
 Îi ajut pe cei la nevoie; acest fenomen şi a interveni. Este
 Zâmbesc cât mai des; necesară respectarea celor 3 principii
de intervenţie:
 Iau apărarea celor care sunt
supuşi batjocorii; 1. SĂ ACŢIONEZE IMEDIAT;
 Devin mai bun;
2. SĂ-I OFERE CREDIT COPI-
 Nu împrăştii zvonuri;
LUL AGRESAT;
 Îi accept pe ceilalţi chiar dacă
sunt diferiţi sau au alte păreri; 3. SĂ IA MĂSURI PENTRU A DI-
 Îi includ şi pe ceilalţi în jocurile/ MINUA PUTEREA CELUI CARE
activităţile mele; AGRESEAZĂ.
 Vorbesc cu un adult când apar
situaţii pe care nu le pot eu rezol-
va.
Ce trebuie să facă un copil care este
Prof. itinerant
agresat:
Ramona Lupulescu
 Să ignore comportamentul de
agresare (doar în faza iniţială!);
 Să se distanţeze de situaţia şi lo-
cul respectiv;
 Să reacţioneze într-o manieră
fermă şi pozitivă;
 Să se asigure de protecţie
(solicitarea ajutorului).
Ce trebuie să evite un copil care este
agresat:
 să se înfurie/să plângă;
 să se comporte agresiv (să loveas-
că, să înjure etc.);
 să aducă alţi copii sau o gaşcă cu
ajutorul căreia să îşi facă dreptate
 să răspundă cu tachinare.
29
 COMPORTAMENTUL CREŞTIN ÎN VIAŢĂ
Ortodoxia ne învaţă că
viaţa este un dar de la Dumnezeu,
ca urmare a iubirii Sale. De ace-
ea, viaţa umană trebuie preţuită,
conservată şi ocrotită, ca expresia
cea mai sublimă a activităţii crea-
toare a lui Dumnezeu, Care ne-a
dat viaţă nu doar pentru o existenţă
biologică, ci pentru veşnicie. Pă-
catele împotriva vieţii sunt multe,
începând cu violenţa şi terminând
cu eutanasia sau suicidul. Vio-
lenţa poate fi verbală, adică ţipete,
înjurături, sau fizică, prin bătăi,
lovituri cauzatoare de răni sau chi-
ar de moarte, fiind generată de cele
mai multe ori de mânie necontrola-
bilă. De aceea, Sfânta Scriptură ne
îndeamnă la o viaţă liniştită:
“Fericiţi cei blânzi că aceia vor
moşteni pământul” (Mt. 5, 5). Vio-
lenţa are efecte grave atât asupra
trupului, dar şi asupra psihicului
omului, acesta putându-şi pierde
încet stima de sine sau a prezenta
tulburări de integrare socială. Un
aspect important este încercarea de
a evita motivul violenţei, printr-un
comportament controlat şi stăpâni-
re de sine.
Omul poate şi trebuie să
fie atent la toate aceste plăgi ale
societăţii, luptând împotriva lor
prin rugăciune, sfaturile prietenilor
şi mai ales ale duhovnicului, dar şi
prin propriile sale puteri şi convin-
geri. Noi creştinii suntem chemaţi
să fim un popor evlavios, care
gândeşte, simte şi acţionează în să fim sănătoşi, folositori şi plini
armonie cu principiile Cerului. de bucurie şi bunătate.
Pentru ca Duhul să refacă în
noi caracterul Domnului nos- Omul trebuie să ştie că
tru, trebuie să ne angajăm numai Legile lui Dumnezeu, care includ
în acele activităţi care vor produce şi legile sănătăţii, nu sunt arbitrare,
în viaţa noastră puritatea, sănătatea ci sunt menite de către Creatorul
şi bucuria manifestate în viaţa nostru să ne facă în stare să ne bu-
Domnului Hristos. Aceasta în- curăm de viaţă cât mai mult cu
seamnă că distracţiile şi plăcerile putinţă. Satana, vrăjmaşul, doreşte
noastre trebuie să fie la cele mai să ne fure sănătatea, bucuria şi
înalte standarde ale bunului-gust şi pacea sufletului şi, în final, să ne
frumuseţii creştine. În timp ce re- distrugă. (Ioan 10,10). „Tot ce-ţi
cunoaştem deosebirile dintre dife- slăbeşte raţiunea, tot ce scade
rite civilizaţii, îmbrăcămintea sensibilitatea conştiinţei tale, tot
noastră trebuie să fie simplă, de- ce îţi întunecă înţelegerea în ceea
centă şi de bun-gust, aşa cum le stă ce-L priveşte pe Dumnezeu şi face
bine acelora a căror adevărată fru- să scadă forţa şi autoritatea
museţe nu constă în împodobirea minţii asupra trupului tău – deci
exterioară, ci în podoaba nepieri- orice asemenea lucru este rău, ori-
toare a unui duh blând şi smerit. Şi cât de nevinovat ar părea.”
pentru că trupurile noastre sunt
temple ale Duhului Sfânt, noi tre-
buie să avem grijă de ele, într-un
mod inteligent. Pe lângă mişcare Prof. Religie ortodoxǎ
fizică şi odihnă corespunzătoare, Cofaru Adela
trebuie să adoptăm cea mai sănă-
toasă alimentaţie cu putinţă şi să
ne abţinem de la hrana necurată
arătată în Sfintele Scripturi. Deoa-
rece băuturile alcoolice, tutunul şi
folosirea iresponsabilă a medica-
mentelor şi a narcoticelor sunt dă-
unătoare pentru corpurile noastre,
noi trebuie să ne abţinem de la
consumarea lor. În schimb, trebuie
să ne implicăm în tot ceea ce adu-
ce gândurile şi corpurile noastre în
ascultare de Hristos, care doreşte
30
 Din activitǎţile noastre la religie
DE LA ȘCOALA BEREGSĂU MA-
RE, DISCIPLINA RELIGIE ORTO-
În data de 12.02.2019 a avut
loc la Sǎcǎlaz cercul pastoral misi-
onar, întalnire la care au participat
preoţi de seamǎ din Sǎcǎlaz şi din
împrejurimi precum: preotul To-
ma Ioan, preotul Maftei Ionel, pre-
otul Semenic Ioan, preotul Nicolae
Dale, preotul Ioan Jiurgi, invitati
precum protopopul Timisoarei,
elevii scolii noastre însoțiți de re-
prezentanții Şcolii din Sǎcǎlaz.
Conferinţa susţinutǎ de
Pǎrintele Protopop Ioan Bude a
avut ca temǎ principalǎ “Trupurile
noastre, temple ale Duhului
Sfant”.
Parintele le-a vorbit elevilor
nostri despre “Bisericuța din inte-
riorul sufletului lor”. Elevii şcolii
noastre au dat dovada de mult
interes, ascultând, cuprinși de
emoții, îndrumǎrile pǎrintelui.
Prof. Religie ortodoxǎ
Cofaru Adela
PREMII OBȚINUTE DE COPIII
DOXĂ
prof. coordonator:
DRAGOMIR IOANA
Concursul organizat de Liceul
Teologic Ortodox ,,Sf. Antim Ivirea-
nul, Cenaclul liter ar ,,Bucur ia Cu-
vântului”: Sf. Andrei- Ocrotitorul Ro-
mâniei, la care au fost obținute urmă-
toarele premii de către elevii din Be-
regsău Mare: Premiul I – Stredie De-
nisa, clasa a VI-a; Premiul I -Verzoc
Luca, clasa a VI-a; Premiul al II-lea;
Badea Radu, clasa a VII-a.
Concursul Județean de Co-
linde și datini de Crăciun, la Cole-
giul Național Bănățean din Timișoara,
la care eleva Forgaci Alexia, clasa a
III-a, Beregsău Mare, a obținut Premi-
ul I .
Concursul Județean ,,Sfântul
Iosif cel Nou de la Partoş”, faza zo-
nală, la Cărpiniș, la care elevii Școlii
Beregsău Mare au obținut următoarele
premii: Forgaci Alexia, clasa a III-a-
Premiul I, Ilașcu Alisia, clasa a IV-a-
Premiul al III-lea, Stredie Denisa,
clasa a VI-a- Premiul al III-lea, Mih-
31
nevici Casian, clasa a VII-a- Premiul
al III-lea, Măcicaș Andrada, Clasa a
VI-a- Premiul al III-lea.
Concursul Județean de Crea-
ție ,,Sfântul Iosif cel Nou de la Par-
toş”, etapa Județeană, Liceul de Muzi-
că ,,Ion Vidu” Timișoara, la care eleva
Forgaci Alexia a obținut Mențiune-
Profesor coordonator al elevilor din
clasa a III-a Beregsăul Mare și Bereg-
săul Mic.
Concursul Județean de cul-
tură religioasă ,,Bucuria Nașterii
Domnului în suflet de copil”, la care
elevii: Diaconu Darius, Didilescu An-
dreea, Forgaci Alexia, Ghile Lucian,
Pop Flavius, Puiu Adrian, Ragea Da-
niel, Risteschi Gordana, Năpîrcă Ale-
xandru, Polexici Alexandru, Vlăduț
Teodor au abținut Premiul I, Beregsă-
ul Mare, iar elevii din Beregsăul Mic:
Radosavliev Luca, Nechifor Claudiu,
Guraliuc Laurențiu, Secoșan Iasmina
și Vrășmaș Anda, au obținut premiul
I.
OLIMPIADA NAȚIONALĂ
DE RELIGIE ORTODOXĂ, Etapa
județeană, Badea Radu clasa a VII-a,
Beregsău Mare a obținut Premiul al
III-lea.
 Învățarea vizuală prin simboluri
”Părinţii trebuie să fie conştienţi de faptul că în ziua de azi copiii învaţă mult mai mult
din sursele grafice decât o făceau în trecut”, spune Dr. Kerry Freedman, Şef al Departamentu-
lui de Artă Educație şi Design de la Northern Illinois University. Arta dezvoltă abilitățile
vizual-spaţiale, care sunt atât de importante în timpurile noastre, ea învață elevii cum să inter-
preteze, să critice, să folosească informațiile vizuale și cum să facă alegeri bazate pe ea.
Cunoștințele despre artele vizuale, cum ar fi simbolismul grafic, este deosebit de important în
a ajuta copiii să devină consumatori inteligenţi și să navigheze într-o lume modernǎ. Tocmai
de asta avem deosebita plăcere de a vǎ propune sǎ admiraţi ultimile noastre creaţii, artistice
care vin sa punǎ în valoare aceste aspecte.

32
33
 Curiozități din Lumea Animalelor
1. GHEPARDUL
2. SAOLA
3. MEGALODONUL
Prof. îndrumător :
BRĂNESCU
ARGENTINA
GHEPARDUL
Nica Sara, clasa a V-a A
Ghepardul este o felină ma-
re (Familia Felidae, Subfamilia
Felinae) care poate fi întâlnită în
aproape toată Africa și Asia de Sud
-Vest până în India.
Ghepardul este un cățărător
modest, vânând prada prin viteza
alergării sale și nu prin agilitatea
săriturii. Ca atare, este plasat în
propiul său gen, Acinonyx.
Ghepardul este, de departe, cel
mai rapid animal terestru, putând
atinge o viteza de 112-120 km/h.
De asemenea, ghepardul poate
dezvolta o accelerație de la zero la
100 km/h în doar 3 secunde. La
acest record contribuie și faptul că,
spre deosebire
de restul felinelor, gheopardul are Acum 20.000 de ani, gheparzii
ghearele semiretractabile. erau comuni prin Africa și Asia,
Europa și Nord America. Prin da-
Pieptul unui ghepard este adânc,
tele luate de la fosile, se știe că
iar talia îngustă. Blana scurtă a
aceștia au existat și în SUA, mai
animalului este galben-inchisă cu
exact în actualele state Texas, Ne-
pete negre, de diametrul 2-3 cm,
vada și Wyoming.
permițându-i să se camufleze în
timp ce vânează. Nu sunt pete pe Ghepardul este un mamifer carni-
blana albă de pe abdomen și tora- vor. În câmpiile din Estul Africii
ce, dar există pe coadă. gazelele Thomson constituie prada
sa preferată.
La unii gheparzi, o genă recesivă
produce un model pătat cu dungi.
Acest tip de ghepard se numeste
ghepard regal. Capul ghepardului
este mic, cu urechi ascuțite și două
dungi negre, ce încep la colțurile
ochilor, de-o parte și de alta a na-
sului, și se termină la gură. Aces-
tea ajută la vânătoare prin faptul
că țin razele solare departe de ochi
și astfel poate să vadă de la distan-
țe mari. Profesor îndrumător :
Brănescu Argentina Laura
34
 SAOLA
Muntean Beyatris Cristin,
clasa a V-a A
SAOLA, un mamifer asemănător
unei antilope care este unul dintre cele
mai rare și mai amenințate de dispariție
animale din lume, a fost fotografiată
recent în VIETNAM , pentru prima oară
în ultimii 15 ani, conform anunțului
făcut de Organizația WWWF-Vietnam.
Este o descoperire extraordinară
ce reaprinde speranța pentru recuperarea
acestei specii. Aceasta este cea de-a
patra identificarea a unui exemplar de
SAOLA în mediul său natural de la des-
coperirea acestei specii în1992.
Saola este Sfântul Graal al orga-
nizațiilor pentru salvarea animalelor din
Asia de Sud-Est, animalul care este ob-
servat atât de rar încât este supranumit
UNICORNUL ASIEI.
Exemplarul de SAOLA a fost
fotografiat de o cameră automată într-o
zonă izolată din munții A nnamite, lanț
muntos care se închide la granița dintre
Vietnam și Laos.
Organizația WWF (World Wil-
dife Found) și guvernul vietnamez des-
fășoară în zonă un program pentru sto-
parea braconajului în lanț. Începând din
2011, peste 30.000 de capcane cu lanț și
mai mult de 600 de tabere ale braconie-
rilor au fost găsite și distruse în această
regiune.
În 1992 Saola era primul mami-
fer mare descoperit de știință după o
perioadă de 50 de ani. Saola este un
animal din familia bovinelor, cu coarne
de până la 50 de centimetri, foarte puțin
cunoscut. În prezent numărul de exem-
plare de Saola din mediul natural poate
varia între câteva zeci și câteva sute.
Profesor îndrumător:
Brănescu Argentina Laura
MEGALODONUL
Belbe Ianis, clasa a V-a A
ape de mică adâncime, ci în larg. Se
pare că erau animale migratoare, care se
mişcau între apele de coastă şi cele din
larg, în special în anumite perioade din
viaţă.
Dinţi de Megalodon au fost ex-
cavaţi, însă, din regiuni îndepărtate de
coastă, precum Groapa Marianelor din
Oceanul Pacific.
Groapa Marianelor se află la
nord de ecuator în apropiere de Insulele
Mariane ce aparțin de Melanezia. Groa-
pa se află situată la circa 2.000 km est
de Insulele Filipine și la sud de insula
Guam. La nord groapa se continuă în
groapa Bonin, care continuă, la rândul
ei, mai departe în nord în groapa Japoni-
ei. La 23 ianuarie 1960, Groapa Maria-
nelor a La 23 ianuarie 1960, Groapa
Marianelor a fost vizitată de Jacques
Piccard și Don Walsh, care, după o co-
borâre în batiscaf ce a durat 4 ore și 48
Megalodonul a fost și
poate este (nu există dovezi clare) o de minute, au atins adâncimea de 10916
m.
specie de rechini, care a trăit aproxima-
tiv acum 28 – 1,5 milioane de ani în
urmă, în era Cenozoică (viață nouă). Profesor îndrumător:
Brănescu Argentina Laura
Conform studiului "When Did
Carcharocles megalodon Become Ex-
tinct? A New Analysis of the Fossil
Record", fosilele s-au dovedit a fi exis-
tente în urmă cu aproximativ 15,9 mili-
oane de ani, megalodon-ul trăind de la
jumătatea Miocenului până în Pliocen,
în urmă cu aprox. 2,6 milioane de ani .
Clasificarea taxonomică a me-
galodon-ului este în dezbatere de aproa-
pe un secol. Cele două interpretări majo-
re sunt Carcharodon megalodon (în fa-
milia Lamnidae) sau Carcharocles me-
galodon (în familia Otodontidae).
Prin urmare, numele științific al
speciei este de obicei abreviat la C. me-
galodon în literatura de specialitate. C.
megalodon este considerat unul din cei
mai mari și mai puternici prădători din
istoria animalelor vertebrate și a avut un
impact considerabil asupra structurii
vieții marine.
Oasele rămase indică spre faptul
că acest rechin "de coșmar" atingea
marimea de 14–18 m, și că ar fi avut o
distribuție cosmopolitană.
Savanții sugerează că C. megalodon
arăta ca versiunea cu mult mai mare a
rechinului alb, zis si Carcharodon car-
charias.
Acest rechin uriaş trăia în diver-
se habitate marine, care includ ape de
coastă de mică adâncime, lagune mlăşti-
noase de lângă coastă, litorale nisipoase
sau în larg, în ape de mare adâncime.
Rechinii adulţi nu trăiau, în general, în
35
 Din activitățile noastre
Eco educația prin intermediul lecțiilor de biologie - Calendar Biologic
În Şcoala din Săcălaz,
respectiv din Beregsău Mare
elevii nostri desfăşoară anual
diverse activităţi ecologice, de
curǎţire a mediului încon-
jurǎtor, de reciclare a deşeurilor
precum şi diferite ieşiri cu rol
didactic în natură.
Prin toate aceste acţiuni
se urmăreşte atragerea elevilor
spre protejarea mediului, spre
cunoaşterea plantelor locale, a
animalelor din România şi din
alte ţări, chiar de pe alte conti-
nente ale Terrei, adică atrage-
rea lor spre acest domeniu, spre
viu şi nu în ultimul rând spre o
meserie care să implice botani-
ca, zoologia,
agronomia, ecologia, ramura
veterinară, medicina, farmacia,
etc.
Activităţile biologice aju-
tă totodată la orientarea elevilor
spre liceele de specialitate ( bio-
logie – chimie ) la finalul clasei
a opta.
De asemenea, în Săptă-
mâna Școala Altfel, în acest
scop, efectuăm vizite la Facul-
tatea de Biologie Timişoara
UVT, sau la Facultatea de
Agronomie în Timişoara, unde Profesor biologie:
elevii pot vedea activităţile din Brănescu Argentina Laura
laboratoare sau pot planta co-
paci etc.
Anual obișnuim sǎ facem
vizite la Grădina Zoologică,
Muzeul Satului Bănăţean şi
Parcul Botanic din Timişoara.
36
 PLANTELE MEDICINALE ÎN TRADIȚIA POPULARĂ
MUŞEŢELUL
Plantele medicinale sunt
specii vegetale, cultivate sau
spontane, care prin compoziția
lor chimică au proprie-
tăți farmaceutice și sunt folosite
în terapeutica umană și veteri-
nară. Acestea au fost folosite
dintotdeauna în tratarea unor
boli.
Muşeţelul este una din-
tre cele mai populare plante me-
dicinale. Este o plantã ierboasã,
aromatã, rãspânditã în toate zo-
nele de câmpie, pe pajişti, la
margine de drum, în locuri în-
sorite sau pe terenuri sărate. În
unele regiuni din ţară mai este
cunoscut şi sub numele de ro-
maniţă. Se deosebeşte de alte
specii asemănătoare prin miro-
sul aromat al florilor, prin dia-
metrul de 0,5-0,8 cm al inflo-
rescenţelor şi prin mijlocul
curbat al florilor, de culoarever-
de-gălbui, înconjurat de petale
albe. De la muşeţel se recoltea-
ză florile, în lunile mai şi iunie.
Florile pot fi folosite în
stare proaspătă, dar compuşii
activi îşi păstrează calităţile
timp de un an, dacă sunt uscate
într-un loc întunecos şi uscat.
Muşeţelul se foloseşte în speci-
al la prepararea de infuzii şi ex-
tracte. Intră şi în componenţa
unor preparate precum soluţiile
pentru ochi, sprayurile pentru
gât, apele de gură şi tablete. poftei de mâncare, pentru com-
Florile de muşeţel conţin baterea durerilor abdominale
matricarina şi matricina, un ma- denaturã spastică, pentru dureri-
re număr de flavonoizi, glucozi- le premenstruale, pentru preve-
de şi, nu în ultimul rând, fitoste- nirea gripei şi guturaiului.
roli şi acizi graşi. Uleiul volatil
obţinut din florile de muşeţel
are un conţinut ridicat de cama-
zulenã şi bisabolol.
Muşeţelul este foarte
apreciat pentru o serie întreagă
de proprietăţi terapeutice, cum Prof. pt. înv. primar,
ar fi: acţiunea antispastică, anti- MANUELA MATITS
inflamatorie, carminativă, antia-
lergică, epitelizantă etc. Datele
experimentale arată că bisabo-
lolul poate inhiba dezvoltarea
ulcerului de stres, acelui provo-
cat cu indometacin sau alcool
etilic. Mai mult decât atât,
muşeţelul are o acţiune cicatri-
zantă. Un alt efect remarcabil
este acela de inactivare a toxi-
nelor bacteriene, în special a
stafilococilor şi streptococilor.
În sfârşit, dar nu în ultimul
rând, pe lista proprietăţilor
muşeţelului trebuie adăugată şi
acţiunea imunostimulatoare.
Studii recente au demon-
strat calitatea uleiului esenţial
de a calma inflamaţiile; în ace-
laşi timp, el are efect antidiure-
tic şi sedativ. Datorită acţiunii
calmante, este adesea inclus în
preparatele aplicate extern, pen-
tru tratarea afecţiunilor pielii
care produc mâncărimi puterni-
ce, cum este eczema.
Pentru prepararea infuziei
de muşeţel se folosesc 2-3 lin-
guriţe de flori la 1 cană de apã
fiartã. Se lasã la infuzat 10-20
de minute. Se beau 2-3 căni pe
zi. Infuzia astfel preparată este
indicată în: gastrite, ulcer gas-
tric şi duodenal, diaree, colite,
enterocolite, recto-colite, in-
fecþii urinare, acnee, pentru
stimularea funcției hepatice, a
37
ACTIVITĂȚILE NOASTRE EXTRAȘCOLARE DIN SĂPTĂMÂNA ”ȘCOALA ALTFEL”

 CONCURS JUDEŢEAN PENTRU ŞCOLILE DIN MEDIUL RURAL, PROF. ALEXAN-

DRU FIRAN, 18.04.2019, ediţia I

Proiectul este cuprins pe Calendarul Activitaţilor Educative Scolare şi Extraşcolare al ISJ

Timiş, poziția 282 pe CAEJ 2018-2019, având ca scop principal stimularea şi încurajarea per-
formanţei elevilor din clasele gimnaziale din zona rurală. Acest concurs de cultură generală se
adresează elevilor din clasele a V-a, a VI-a, a VII-a, a VIII-a.
Școlile din zona rurală care participă sunt cele din Margina, Racovița, Dumbrăvița, Hitiaș,
Fibiș, Sînmihaiul Român, Orțișoara, Cenei, Pesac, Livezile, Checea, Belinț, Beregsău Mare,
Săcălaz. S-au înscris la probele de concurs peste 200 de elevi.
Discipline de concurs: limba română, matematică, limba engleză, biologie, istorie, geografie,
fizică (doar clasele VII-VIII) și chimie (doar clasele VII-VIII)
Timpul alocat fiecărei probe este de 30 minute. Concursul se va desfăşura după următorul
program: ora 10.00-11.30 – concurs la cele trei discipline optate. Pot fi înscrişi maxim 4 elevi pe
clasă de care vor opta la trei discipline. Propunătorii de subiecte și evaluatorii lucrărilor scrise
sunt profesorii de la Şcoala Gimnazială Săcălaz.
Şcolilor participante le vor fi comunicate rezultatele pe adresa de e-mail. Înmânarea diplomelor
se va face în cadrul unei festivităţi de premiere în cadrul căreia vor fi invitate toate şcolile parti-
cipante. În cadrul festivităţii vor fi premiate şi alte concursuri la care au participat elevii şcolii.
La concursul ”Fii inteligent la matematică”, organizat la Școala gen. 24, Timișoara par-
ticipă micii matematicieni de la Săcălaz din clasele a II-a, a III-a și a IV-a.
Cadrele didactice vor desfășura mai multe activități frumoase din domeniul artistic, muzi-
cal, jocuri, ștafete, plimbări cu bicileta, petreceri cu pizza și prăjitură la restaurant, vizionarea
unor filme cu specific pascal, vizite în Parcul Copiilor, excursii cu trenul la Jimbolia, la herghe-
lia de la Herneacova, la Oravița și Anina. Vor fi desfășurate activități de promovare a tradițiilor
specifice sărbătorii Sfintelor Paști: date despre viața, minunile, trădarea, răstignirea și învierea
Domnului, semnificația Sf. Paști, încondeiere de ouă, picturi pe această temă.
În ultima zi a acestei săptămâni, copiii noștri vor da un exemplu pozitiv în comunitate și
vor face curățenie în spațiul public din jurul școlii.

CONSILIER EDUCATIV, PROF. MATITS MANUELA

38
 Colectiv de redacţie
Prof. Fota Iulian Lucian, director
Prof. Matits Manuela,
consilier educativ
Prof. Cîrdeiu Soriţa,
redactor principal, grafician

Redactori și profesori
îndrumători:
Prof. Apostu Adriana
Prof. Brănescu Argentina
Prof. Chiliban Camelia
Prof. Cofaru Adela
Prof. Cozari Stratenia
Prof. Dragomir Ioana
Prof. Enǎştescu Ileana
Prof. Flueraș Adina
Prof. Lupulescu Ramona
Pro. Nedici Iadranca Nada
Prof. Onofrei Ramona
Prof. Praja Marinela
Prof. Popa Tatiana
Prof. Pețenchia Cristina
Prof. Sabău Cristina

39
“SUFLET DE COPIL”

40