Martie 1907 No.

AREIVA
Omani S-060Mtil Siiiiltillco Si Literare
PIN JA§I
APARE ODATA PE LUNA

Director: D. Xenopol

Pau.

..
CUPRINSUL :

Riria.Stavila si Avint (versurl) . . . 97

Gh. Botez-Gordon.Moar i (sehita) . . . . , 104
A. D. Atanasiu.Coleetia Costachi Negri in pinaeoteea
din Iasi . . . . . . . . 113
Oetav Minar. O pagina postumiti din Conta (estetica) . 121
T. T. Burada.Privelisti si datinT populare din Moldova 127
A. D. Atanasiu.--Noti11 Moran, asupra luT Petru Chu-
peanu . . . . . . . . . 131
Dr. A. *unda.NotRI asupra until Somnocantor sail
Cintensomn . . . . .. 131.
A. D. Xenopol.Programul'eursulnl de teoria istoriei , 136
DAItI D} SEAM 'A
A.CuzaVod5, de Petru Rascanu . . . . . 139
A. D. Xenopol.Expozitia din 13ncurestT de Mieloaque . 140
Valeriu Hulubel.La Rournanie" ce qu'elle pourait de-
venir, par N. C. Schina . . . 142
xoTi'rt
Diferite imtitT . 143

Alesandru G. Mavroeopdaituis ..
NECROLOG
. 114

Pentru orice privWe redactia si adn-tiqislralia a se adresa d -lui.

A. D.-24tanasilt, profesor, :fast.
:,
I A tf 1
TIPOGB AI IA ,DALIA", ILIESCU, GROSSU & COMP.
1907.
 .Bibliografii
Dr. P, Zosin. Progresele Psihiatriel si raporturile el cu celelalte
ramurI ale Medicinal si ale Stiintei. Minerva, Bum-
rests 1907.
Gh. Gr. Gheorghiu. Rolul educativ al religiei in tara noastra.
Iasi, tipografia Nationale I. S. Ionescu, 1907.

Domnii abonatl sint rugati sa binevoiascA a trimite abo-

namentul la revistii pe anul curent.
s
ASemenea domnil abonati ramasi in urma cu plata abo-
namentuluI sint cu staruinta rugatl a trimite abonamentul ad-
ministratio, altfelit vom fi siliti a inceta .cu trimiterea revisteI
si a care numerile indant sail costul lor.
 ARHIVA
ORGANUL SOCIETAJII $T11NTIFICE $1 LITERARE
go(
DIN Ifik*I
9
Anul XVIII. Martie 1907 No. 3.

5kaiki sk fink
(BATRINUL *I TINARUL)

BATRINUL

Un zimbet plin de farmec pe buza ta s'avinta ;

A incoltit speranta ce sufletu-ti incinta ;
Un gind de tot zburdalnie se joaca'n a ta minle ;
Pe-a planurilor cale plecat -at inainte.
Nu-mI poll to spune °are, eel gind nepribAnit
Spre care Inselare se OM el pornit?

TINARUL

Nu cred cA inselare sA poatA fi sub soare,

Cind %Tad cA imprejuru -mi e tot In sarbatoare.
Ce dulce esl.e viata si cit de'ncintAtoare !...
Cind plec la vinatoare, pe umar cu-a mea fling,
Privesc cum vintul ager cu iodic s'alinla ;
Cum soarele cc-apare cu mindra I stralucire,
Haremul Jul de stele l'ascunde Cu lubire...
SA no le simti ferice de-aceea CA traestl
Si 'DEC° bogata fume cif pot! sa te'nvirtestl P...
No I iucintare oare sd speri si sit lube§1.1?

BATRINUL

Sunt visurl, visurl mIndre ; dar vat ! la desteptare,

Se naste desnAdejdea ce-adesa no mat moare
Spre a nu da de dinsa, mat tae -ti din aripe,
Ca nu, I'a ta cadere, sa-11 pars ceasurt... clipe.
98 Riria

TINARUL

SA cad din fericirea cea giuruilA mie ?

Eu nu to cred, parinte; nu pot, cu dusmanie,
Privi viata p:ina de-atita poezie.
E§tI cam batrin acuma, si da ! cind vremea trece,
Nu poate or! ki cane sa vree saa sA 'neerce,
In viata-acele ceasurl man lost, a maT petrece.
Dar zen! Tar nu se cad?, parinle, cer Tertare
Pe sufletul eel Mar s'aduci la descrezare.

BATRINUL

Dar cine-t1 zice oare ca sit nu crezT in bine ?...

IIi zic: luciri defarte sit nu Yel drept lornine.
Din juru-ti fericirea usor pots ca s'alungT,
Cind it! vei croi doruri ce nu-T pulea s'ajungI....
Aver un dufman snare in astii omenire :
Speranta cu-al el" cinkc de vecinicii-amagire !

TINARUL

Sperm* s'amagiasca P Speranta cea divina

Ce- arunca'n viata raze de farniec si lumina,
Si nopti de grele visurl de-apururi insenina !
Putem sA nu ne'ncredem in mindrul viitor,
Cind nol avem inbirea ? Din suflet plin de dor,
Al el terbinte soave n'alunga on -ce nor?

BATRINUL

zSi pornul, cu flora mindre, in draga primtivara,

Mull darnica naturit cu dragoste presarti;
Se scutur inst mulle pan' /maul sit rasarci ;
Jar pulberea for albs, cazurd in troene,
0 indose,ste irate un pik de buruene.

TINARUL

Tu vezi Iubite tats furtunT pustietoare

Ce scutur Mr' de mill §ia sufNelor Hoare.
tii poate ca albina din for! n'aduna !Were ;
Potirul for de sigur, iI crezi to plin de fiere.
 Stavila si Avint 99

BATRINUL

Ce cred? Sa t( -o spun tie, eU vad ca e zadarnic.

Itl zic Inca °data : la planuri nu fi harnic.
Spre undo merge acuma, pornit -ati multi ca tine.
Putinl din asta tale se 'atom cu iniml pline...
lubil si eti, copile, precum lub?.§1.1 acum,
Gindirile marete ce's prefacule'n scrum.
lubit-am ea feireea CU411 ne-o arata dorul,
Atuncea cind credintt cunoaste numai sporul.
lubit.am si pe semeni cu sincera fratie
Si 1 incarcam cu g-ndurl de mare bogatie.
Credeam tots la o lalta si tara-ml fericita
Ca sorturl nurnal bune trasese in ursita...
Acum cind imprejuru-mi le cat necontenit,
lmi par ca filet odata nu le-as fi pomenit.

TINARUL

Femee, semeni, tarn si dragn-I viitor,

Lupta-voi pentru toate, sa stiff ca am sl mor ;
Cad draga'ml este tara in care m'am nascut,
Slavese feineea scumpa in care am erezut,
semeni to credinta n'o pierd niri n'am pierdut.

BATRINUL

La revedere drag! Comoara to de vise

TI-a talmaci-o soarta in voile ei scrise ;
Ca sa luplam cu toate, rabdirea ni-I trimise.

TINARUL

S'a dus bltrinul tats. Ce scal cIutlat de'ndemn !

El vrea din mine-a face un cicp curat de lemn !
Ce vrel ? Asa s batrinil, uitat-ark vremea lor.
Pe final s'amarasca el ail un strasnic zor...
De ar vedea-o dinsul pe draga mea Iubita,
Cu negri ochl de pars, statura potrivita,
De ar vedea-o, sigar, batrinul amarit
S'ar apnea anima din not! Tar de Yuba_
Cind v(ata-int catre piscuri cu fericire zbnara,
El pe a virstel vale a lone se c)b)ara.
Si stavild-a pus gindul l'a inimeI botara.
100 Riria

(Dupes zece ani).

TINARUL

Pdrinle-a tale vorbe as fost prea Intelepte,

Cind mi-aratai a viet.el Oran cioplite drepte.
M'am ratacit de-odatA si am luptat din gred;
Credintelor visate lacutu-m'am ateti,
Si am perdut lubirea de om si Duinnezeu.
Ali! Unde este lumea la care am visat ?
Ce-a devenit flinta cu gindu -mi Inchinat ?
Prin soare si prin stele zadarnic le-am catat...

BATRINUL

A desnadejdel vale alunecoasa-i tare

Cain repede se duce eel ce vrea s'o coboare
De stavila cea hula n'o pune sub picioare.

TINARUL

Dar ca sa pot Tar pune o stavilli la pateml,

In visuri de ally -data simtirea mea imparte-mi;
Caci m'a schimbat durerea cu chinurile ei.
Cuprins de groaza mare se clatin pasii mei,
5i-as vrea sa mac sub dinsil pe last si pe misellt.

BATRINUL

Desprelul sa se nascri In eel cu suflet mic,:

Jar nu 'otr'un one ca tine, cu suflet de voinic;
La cugeUtri mat blinde re'ntoarce-te-ti zic ;,
tar stilfiul mintei tale ferege-te de-1 toe;
Cad se cufundii tofu!, se mpg ci sindoate,
Si din credinfe frinte ramine-un foc de pae.,
 Stavilh si Avint 101

TINARUL

SA simll cA al aripe si nu mat' poll zbura ;

Si; shrill cA al o voacn si nu mat poll cinta ;
Cu-asa darer!, un Bullet ce pnate cuvinta ?
Iii pane soarta ginduri si fetilrunzoff in cale.
In raze aurite i-aratO mintel tale ;
IF schimbci-apoX in pare fen inimi last jale.

BATRINUL

Czt chelludi de-aceste facute'n

Pldlefte omul matur ce a putui sa'nvefe,
Si gingafelei dorurl le schimbii in povefe.
Pe unde tree' aeuma trecut-au mull! ca line.
Puling prin aste locurl s'a 'ntors cu inimi pline;
Dar tree aceste toate Si yin Tar vreml senine.
Acuma-s itt putere si patimit si urd;
Dar viata, drag baete, incet din Mate fora,
i viiik'nflorite le schimbeen bakiturci.

TINARUL

Straball cu sfatuAT mintea, cum fulgerul strabate,

Prin. inlunerie beznA, lucind in neagra noapte.
Puterea lul rasbate in suilet ma! usor,
Cind mintea-I vindecata si gindut far' de nor.
tar ca sa ma'nehin voul speranlA si credinlA,
Ar trebui amnia sA -ucid ort-ce voinlA.
i dorurilor moarte din nou sa daft fiinlA !
Aceasta nu se poate'n pocirea acestel firt,
Cind luniea e defartO de fapte si sim/iri,
Si patimile oarbe stint marile pornirl.
Freitia-i dufmtinie,Yubirea-1 o rusine,
Si totul se reduce la lupta pentru pine I
tar dragostea de lard, politica supune
Sub legi azt proibite ce mine le impune.
Cu vorbe vecinic sfinte deavinturt glorioase,
Ctoplefte.adinc in gloate, leajunge pun' la oase...
Culitul le e nester; plOseleles jrumoase.
Seninu-t intunerec; neva ite curg pe frunte,
Din pinze de painjen merezi ne facem punte,
Sit trecem cu mindrie spre tarile ciirunte,
Dorind ca sa ajungem nol, mind de plelieft,
Popoarele vecine in mersul urief.
So nu ne sea Europa drept steam de milite,
Czt datorii si biruri not skim in fala ei.
1, Riria

A bdncilor streine RominuI bra client,

De cind a noastra taro e punet in Orient...
$1 sa nu to zdrobtasca o stare plicatoasci,
Ce trierd nasilnic cimpiile manoasa
$i cu amar strabate bordeid. coliba, casa P...
Cu suflete cazule, nevola 'n buzunar,
Din viata noi ftcut-am un negru lupanar;
_Tar Cara 'ndurirald '§iastupci °chit ei ;
Nu urea a recunoafte in not copiii set..
. . . . . , . . . .
. .
Cind fu verleaT, pArinle, turtuni pustieloare,
Zdrobind fAra de milA a sulletelor Hoare,
A tale blinde voibe, cu male inteles,
Vrolk.A sa staviliasca a gindulul cies.

BATRiNUL

TI -am zis Mune]: copile. la planui nu fit harnic;

Acuin III spun insa : ti-1 zbuctumul adanic!
Avon not mingielea ce-adunA flail din vint,
RAinasa ca limanul durerei pe pAmint.
far dacA vezi acuma nevol nemarginites
Ele apar mai ngre mAritei tale-orbite;
CAcI at pornit pe calea acelo fain mince;
Te -af imbAtat to singur dea tale duld cuvinte.
Castele ispaniole zieit-al in eter ;
Spre culmile inalte vedeai boltiri de fer,
Si nu voiaT a crede ca's vistal rare pier.
Acum ajuns-al virsta in care ohIul vede
Fiintele aevea. *Hind ce poate crede,
Prieeperea adinca nu o mai poate pietde ;
Se va inflbge dinsa pe trunchiu-ti incA verde....
. . . . . . . .
Sa -fi otelegi suntirca in contra desperdrei,
E culmea' ntelepcitiner §i marginea puterei !

TINARUL

Itl dais acum dreptate; eAci viata e un haos.

Din lupte'nteclocnite, dorestl ace' repaos
Ce-I cintA in vestmiute at( peotii la Paos 1);
. . . . . . . . .
Asa cum sunt acuma putea-voi sa trAese
Si-n lumea descredintel puteavotil sa pAsesc ?
1) Cintecul ce se data dud se toarnA yin la mortY.
 Stavi15, §i Avint 103

BATRINUL

AC1 mai p4it si aitil pe-acelea.T vechl ehr5rI.

Deprinderea e mama cuntplitelor durert;
Jar gindul nosing Mina, orbit fi nendurat,
Pe-aripele ultarel chiar dons/ fcrmecat.
Si darul antintirel, in veanicitY prinos,
Va face din el leacurl spre-a binelul fobs,
Uritul cel de astazi facincht-1 mini fruntos...
Din mull amara htpitt ce sulletul infringe,
f?eiesci omul tare care-a tatat a plinge,
nepasarea rece fticind in el patrula,
Caka-va sub picloare fi laude si hula...
Jar faptele nascute in crucla *lire,
Pe care viitorul voi-va sit limire,
Thor rantittea sti'nsentne a vietei pontenire:

TINARUL

Eu voifi urma parinie vorbilea-ti inttleapta,

Ca pavtiza-o voi (lure in mina mea cea Ilreapid,
Privind cu reser»nare acele re neasteapUl;
Jar cind din asta -viafti vote trece sere mortnint,
Set tut ntai catartt initni riimase pe parnint !
Pe suflete'mpetrite simtiri vor fi vestmint!
Si cet ce s'or mai 'taste din trupuri inghetate,
N'or mai dori schintbarea de doruri zbucinmate;
lubirea si avintul vor fi povesti
Si n'or mat fi vreini grele, durert nu s'or mai nage;
Caci cimpurile vielet tot cirdttri 1) le vor paste I
Riria

1) eirdurf de oamenT farii sitntire, circler!' de vice.

 MOARA
(schito

In muntil Sucevel, pe Borca, paraul care strabate miodra

Q§ezare ce- l.poarta numele, sent insira le citeva pave si vre-o
doua more, adica drept vorbind mat mull nige soproane love.
chile si tupilate, petrezile de apd si inegtite de fun). Toata al-
catuirea morilor acestora slit din niste latunoaie de brad, de-o
vrista Si de-o culoare cu soproanele cele care le sunt trIntite
de-asupra asa cam pe-o ureche. Ploaia, cind o da Dumnezeu,
le cruta in moara ca si afara, Tar fumul vreaseurilor aprinse:
cind pune morarul de mainaliga, dup. ce imple dea binelea
Incaperea =i sopronul, de aproape nu- ti maT vezi mina, apol se
strecoara pe sub stresine si prin sindrilele sopronului, inset, in-
cet, asa cum se slrecoara si futnul Meier prin mustetile cele
zbirlite ale morarului.
La una din morile aceste, 1.1 cea din eFundul Boreal', e
morar un mosneag, Pintilil. Pintilii, atita zice si el ca stie despre
numele lot'. De ani ii morar aidT, (13 nn amar de vreme. In Coate
zilele, afara domr de unele sarbatorl, Pintail are orl n'are treabd,
in moara tut sede. Cele cite- va cause de grautae pe care i le-
aduc de prin bordeele din apropiere, ii sunt deajuns luI ca sa aiba
de lucru ; ea dear se mai tine mosneagul si de alle trebl : ha
cu meremetul de pe dinauntrul morel, ba en dresul rotel, pe
care o zminteste Borca de cite on vine mat en pulere, cind se
da drumul maT din deal la vreun halt '), orl dupit vreo ploaie
de cele strasnice. Mosneagul nisi -o data nu se plinge ca n'are
ce face. De trait, DumnezPu stie cu ce traeste; dar luleaua dintre
dintl totdeauna o are gabjila en tutun, si lima! cind doarme
de-o da la o parte.
De aitfel are vina'ncoace ball inul ; nul niel morocanos,
nicT slut. 0 fatit de Romin de la innate, sbircita ea saraca de
ant', dar avind bale cele la locul Ion si potrivile. Cura numai i
s'a cam hilt inspre stinga din pricina lulelel. Dar aceasla potl s'o

1) Rezervit de aplt Wulf( la munte si de mle, dud nevoTa sere, i as

da drumul, spre a area puterea sa lranspoarte plulele.
 Moara 105

veil numal cind mosneagul it cu chef, oil allfel cind stal chlar
linga dinsul, ca altminterea cusurul nu i se cunoaste din pricina
tiiustetelor Jul sure. zbirlite Si aduse cam pe oala. Un par Kirin
to niste nice lung( si lwitoare pe alocurea ca argintul, cu ea-
rare lata Ia mijloc, if cade pe la timple si pe In ceafil, prop-
tindu-se pe umerit dreptt si Inca puternici. Nu-1 mosneagul nici
nalt filet scurt ; da -i mat spiinten la vorba de cit la mers. Pep-
tul lul, ca de piele tabacita, apace paros si tat din camesa de
in, cam rufoasa, dar totdeauna curata.
*i are duh batrinul totdeauna si cu orl tine. Cind Durni-
nica aceasta trecul peste piraa si ma duseta la moat a ca sa1 mal
vad, ca nu-1 vazusem tocmat de la tram, acum dotia saptamint,
si cind aplecindu-ma ca sa pot patrunde lie usa cea Belinda a
bojdeucei, dau sa Intru in moara, vad pe Mosneag stind pe un
budal si cirpindu-st nista opine! vechf. Mann oprit putin asa
in prag, privindu-1 ; el nici nu-el ridica muar ochil, sa vada
tine vine. Iml placuse mull batrinul acesta singuratec, de chid
1-am zarit intaia oars intr-o dimineata de Duminica la «Burcu-
tul Boreal,. L-am auzit atuncl pilduind intelepteste pe niste ha-
etandrif care it cam suparasera cu vorbele, si am cautat sa ma
apropil de dinsul, ca sa slam la cisla. Era tacticos Ia vorba, si
in voacea luT, in miscarl avea ceva, care arala ca stie ceva, ca
ar avea el de spus multe. De cite ort stirnit de mine, IV Ilia
vint la vorba, de-odata, ca de-un junghia, se opria, ist punea
mina la gura, sta asa incruntat cite-va clipe, s'apol linistindu-se
incepea domol si tihnit, alts vorba.
Am cercat de cite-va oil sa-I ispitese, dar n'am putut in
ruptul capulul sa all% aceea ce par'ca vroiarn sii aflu, Dira ins&
ca sa stia nici ed anume ce... Atund el, cu un fel de siretenie
in ochi, imi zicea : «De geaba vrel sa ma descost, domniso-
rule, nus ea de acela de earl crezi d-ta; ea stint alt-fel de putt...
In negreata cocloabel acelela, uncle mirosul de furn si de
mucezeala to Inabusia, camesa si itariT eel albs, pant acela lung
cu lucirile Jul argintif, vorbele care si le rostea lrii singur, cotru-
Mind prin unghere--toata infatosarea batiiouluT investminta ca o
!want& de duiosie atragaloare. Afars, soarele de amTaza de Uhl
dogoria vazduhul ; apa, abatula din canalut de scindurl care o
aducea la roata, bleostocarea atingind-o numal, Wind apoT
mai departe din canal, pe linga ioata proptita. Mosneagul ne-
avind de macinat, 1st cirpea opincile cele vechi.
«Ce mai e nod, Mos Pintiln ?, 11 intreb ea intrind de-al
binelea in moara.
El ridica o clip& capul sa vada cine-I si adause zimbind :
cIa sfara, domnisorule L.* Apt scuturindu-s1 nitele ce -1 daa
in ochf, cu o aruncatura din cap, lua Tar in potrictilit op rrca ce-o
tinea pe genunchl.
«Dar nu de lucru acesta to -am intrebat mosule*, facia ea
zimbind, lei de d-ta ; ce-al mat fAcut pe-aict pe la ninara d-tale ?
Ce-al mai macinat Ps
106 Oh. Botez-Gordon

ApoT matnaliga, pest° sarat si aisle mujdel de uslurol.

(Cum asta, mos Pinlilil ?
(Apo! da, domnisoruIP. La moara boereasca, ,la asta",
cu un gest icirg care ar ii !mint sa-ml arate interiorul u-
nul palat iutreg, el mi-arata chichineata in care ne
(aid, am macinat graunte, ca de obirela ; da dincoace... --si
seotindu-si cu o mina Iuleaua dintre dintl, iar cu cealalla des-
chizindu st gura mare si aratindu-mi dutia siruri de dinti albi si
nestirbiti,--(aicl, in moara saraeiri mete, am macinal et le ce
ti-am !...) si dind in is, isi poliivi luleaua tar to locul el,
luind si ()pima Lt tnuncit. (Adiealea ce-al erezut, Dom nisorule, ca
data m-al stichiuit cu vorba ccea nioara duinilale", alio! 'ol
sti ce sa-ti raspund ?...,
(Dar, feeasca Dumnezea, mos Pinlilil, n'am avut, zail,
de toe in Sind ea sa te sfichluese; dar da, sliindu-te, de cind
yin eti pe-aiel, s'apoi din auzitele, ca esti 'florae acolo de -alita
amar de vreme, stir, par'ca mi-I mai hi indamina ea sit-1 zit
asa ! Asa vine vorba L.*
Mosneagul otta, se scarpina in cap, se uita lung la mine,
s'apol cu un fel de vis in cautatura, i5i intoarse rata incet spre
usa desthisa, pun rare se vedea afara lumina puternica a soa-
rein!, si lamas() pe ginduri, cu tiupul inclinat inainte, en minile
pe genuncht ; si ca si cum si-ar fi voibit Jul insusl, Ingle& dind
en desnadijde din cap.. 4 E, her, aware ma L. Am avut si ea
()data moara mea L..' Fara a-I lasa sa-:st revie, socotind ea a
venit clipa rind pot sa razbat in inima tut, 11 intrebal indata :
(Ye wide -al avut-o mos Pintilii ?...' Cu auras' vorba inginata
mosneagul adaose : (Moara tea mare... la rohatca Falticeuilor
Aro' de-odata cu miscarea sliula rnie, se opri. Dar ca nit! ti-
data, se intoarse spre mine si mit inteba (Poate eat auzit de
dinsa P..*
(1m1 pare ea da, pe thud umblam Ia scoala in Patti-
cenl!... Da-i mutt tare de-atuncia).
(Apr H fi auzit', mai adause mos Pinlilil si amutind
Tar, reincepu lucrul opincilor.
Jnir-adevar mi-am adus aminte de moara parasita orr
camera spinzuratitor) cum i se zicea, si pe care am mai apu-
cat-o si ea aeolo, in copilarie.
Era o zidire mare, mai mare ea obionuitele ratesurl de
pe vrenmil. Cum coteat soseatia Ia deal, dal en ochil, rind nu
OW, Mire niste plop! lung( si vinetil, de hardughia tea fio-
roasa. Niste Well de zid naltr, inegritl si darapanati, cu niste
bortl inguste drept feresq, qi astea inca sus de la pamint, cu
un aeoperemint tit lumen, dar tugulat si (ant din niste dra-
nita verde de muschla si sparta lntr -o multirne de local% tar
in virful tuguTului ea o butnita de tinichea... o zidire itairsit de
acelea care prin infatisaea el ca de pe ceTa lame, te nelinis-
teste de-o VEZi ziiid, le infioara de-o zaresti in noapte. I se zicea
 Moara 107

moara rarasita", fiinclca asa si era chiar; lasa ca nu se maT

stia demult ce se facuseta stapinil el, dar loata hum% care ire-
cea pe ar olo, se terea ca fief cu °chit sa nu dea de dinsa, fr
indra vderea el, se zicea ett meneste a ran... tar moara spin-
zui atilor" de ce Ico fi zicind habar n'avem... Stitt ca de cum-
parat, nu viola nimeni s-o rumpere, niel macar perdru daramat.
Si a durat ea asa pana pe-aproape de plecarea mea dio FM-
Lineal. Tin bine mime c4 cu vre-o tuna ittaintea plecarel mete,
in vremea larmaroculul celui mare, neural ce -auzim intr-o noaple,
in plin iarmaror, ca moara spinzuratitor" arde.
Cu ce strigate de bucurie, cu ce uhiote intimpina lumea
vestea asta, n-am sa nit nip i o data. In vre-o jumatate de clas
mat ca se thsarta !armament, in cluda celor cu panoratnele,";etp
circurile si cu crismele pe sub rogojinl ; cad lumea le lasa pe
bate bath si fugia acuma, in miezul nopteT, spre moara in
flared t, acelas lame, care cu o zi in urma, in miezul zilel, se
siia st treaca prin preajma el. Moara ardea zdravan. Flacart
mart, inspaimintatoare, ca si vorbele stinite de oameni despre
zidutile rele blastamate, se zvicolfail, duduind, se aruneati in
valvatal furioase spre bolta cerulul, pocniati aruncind in vgzdult,
tin plapad de fum negru si de seintel, care se imprastiati de-
parte, pe cimpie, ea niste stele calatoare. Plopil dimprejuru-1,
fisilati, framintindu-se nebuni,disperati, incet, incet, dogorindu-se,
pirlindu-se Si lumea sta de oparte imprejur, multumita, guraliva,
privind ru (whit sticlo I de bucurie Ia paraduirea acoperivlui
acelula tugulat, care se prabusla acum, ca un blabtam, intre zi-
durile infierbintale. Lumea privea de departe cu acea sete tio-
roasK cu care al privi Ia rapunerea celut tnal primejdios dis-
man, cum se 'Astute sub inclestarea turbala a unul viteaz ne-
biuit. Pina in znla moara nu maT era de cit piste zidurl ma;
negre. ruinate, fumegatoare...
Mos Pintilit, in toata vremea asta cit mintea mea se rata-
else in !recut, chemind din el icoanele si intimplari:e de pe a-
tunrl, ist caula 'limit de lucru, ne mat pasindu I de mine. Un
gind insa, nedeslusit Inca, incepu sa ma framinte... Ce legatura
sa lie oare intre bairinul acesta, whit aid, in creerul muntilor,
si intre zidirea aceea nenorucitil, care aparea acute In inchipuirea
mea infrigurata, in toata intregimea el, stirnindu -nil tots tic,' if
pe care mi-I slirnea pe atunel, ba inca acunta mat gret, maT
de spaima ? Ce se ascunde oare In trecutul acestul bawl' asa
de nebagat in mina, asa de parasil?
4111osu1ez, [upset (.1 Veerea, in nerabdarea de a afla
tolul, mosule, moara spinzuratilor a fost moara d tale ?..."
BatrInul arimea opincele linga dinbul, isI !Asa roatele pe
genunchl si sprijinindu sl barbia in patine, se uTla lung in orbit'
mei, ma masura in thin cercetator, si apol intoteindull tar pri-
virile spre tisk adause nepasator gDa... aceea... dar nu-1 zi-
eea asa... pa-atm.:1a! Pe urintiv
108 Oh Botez-Gordon

«Cum mosule, al avut d-ta moara ceea asa de... mare?*

Mosneagul cilia din adinc .si dadu numal din cap, fara sa
rostiasca ceva. 0 mormaiala neinteleaQa i se oprea in gitlej,
vrola el sa vorbiasca, dar o lupta crincena se incingea in-
tr-insul, intre setea ce se vedea bine ca o are de a vorbi, de
racuri sufletul, si intre vointa calila In cursul atitor an! de
Were, de all pune pe veci stavila gurel.
lntrigat, ma asezaT pe marginea ]avitel, in ungherul din
fata mosneagulur, asteptind sfirsitul lupteT din sufletul acestui
Whin, care imi aparea acu:n ca o fiinta stranie, misteioasa....
Vazind insa ca asteptarea ;ma tine can mutt, cautal sa schimb
sirul de gindurT al batrinului, pi-I intrebal inset: «Dar de ce-I
zicea oare, Mosule, moara spinzuratilor ?)
Battinul tresari la auzul glasultd men, se uTta Tar lung in
ochil mei, si coprins ca de-tin fel de Pica, se apropie de mine,
s-apol ca un glas tingu!os, Cu glas sfirsit de-atita zbucium su-
tletesc, imi zise : «Ce vrel d-ta domnisorule de la mine ?....
Cine esti d-ta ? De ce nu ma lase draculut aicea ? De ce ma
ispitesti intr-una si vrel sa-ml desclestl gura asta pacatoasa ;
de ce vrel s'aducl blastain pe clasul mea din urma ?.... Nu ti
ma! incarea domnisorule, sufletul si cu pacatele mete !...) si
tingindu-si minele, privind in hag, ca omul in grea cumpana
rind nu stie ce sa mai faca si in cotro sa apuce, Mosneagul se
!Asa trudit, aproape plingind, pe pat, linga mine... Avul un mo-
ment de teama si m'am sculat. Mormaiala vela incepu lar, dar
de data asta mai tare, mai deslusila. Cite-va cuvinte se desfa-
curd (him din gum Id snimenla... nimenla pana acu... nu mi
«s-o aratat... sa ma raftflasca asa... nitnenia nu m'o intrebat o
vorba.... nisi de unde-s.... nisi tine- s....' Apo! se linisti ; ism
sterso cu mineca larga a camesei fata, care i se imbrobonase
tle sudoare, se scula si el si oprindu-se in mijlocul incaperel, imi
zise: «Doninisorule, azi e stinta Simbata... mine-I Duniineca... vina
mine, cam pe la toaca. la Burculul Boreal... c'am sa ti spun en
ceva... al sa ma gasestr pe stinca ceea dintre brazi...P, si RIM
sa astepte vre-un raspuns din partea mea, esi inset, adus de
spate, imbatrinit par-cd in aceste cite-va minute cu mull mai
mutt de cit imbalrinise in cursul anilor. Il urrnarit cu ochil pana
-in des4u1 padurel de braze, de pe poalele muntelui Gbeighea.
Am priceput Mond ca ma aflatn in fata until adinc mister,
si vazind ca el vine inaintea mea desfasurindu-se singur, fara
ca en sa fae vre-o slortare, fara ca macar sa-1 cercetez, mi se
strecura in suflet ca o raza de lumina, gindul ca oil -ce -ar fi,
-or! cum ar fi, ceva mar presus de vointele si sinttirile noastre,
ceva talnie, hotareste ca aceasta sa se faca, lumina sa Imprastie
negurile...
Plecal de la moara, cu past inceti, en gindul invalmasit,
si tolusl cu o mare liniste In sufletul nuii, cu acea liniste pe
care o simte omul rind Lie ca 1,ncotro si-ar indrepta pasi1, dru-
 Moara 109

mul Jur e mat dinainte netezil; ca acolo uncle s-ar duce, e as

teptat; ea pentru cEea ce ar avea de Mott, El nu-I de cit bratul
nestiutor, ce asculta de o putere covirsiloare.
Drumm] de Ia moara pans Ia casa in care loculam Eii, pe
muntele Baca Cutlet" (it zice asa fiind-ca pe el e curtea), sit
pe care de cite on it faceam, ma simteant fericit ca pot privi,
in ragaz fruniusetele acestel natuul primitive, oprindu ma ba icl,,
ca Ea ma ult ulna la vre-o vaganna din munte; ba dincoace ca
sa privesc cu drag Ia vre-o pajisle strabaluta de piraoase Um-
pezi si glasuitoare, ( are se scut g in Bonn; ba suit mat pe coasta,1
sa cat, cold in vale, prin aburif tremuratorl ridicatt de pe
ape de calre balata soarelui, cum sivoitil Inspumat si galagIos
at Boreal se azvirle in stravezia si inlortochiata Bistrita, aceastA
minds podoaba a tare! Moldovei. De data asta insa facul dm-,
mul acEsta, ginditor, cu cubit in pamint. Numai dupa ce-am
juns a casa, in odaita mea, mi-am dat mita de cum venisem.
Nature nu mai avusese uicl o inriurire asupra simturilor mete.
Cit e de adevarat cA omul vede natura imprejmuituare lul, fru-
moasa orl urita, buns on rea, dupa cunt ii e tut sufletul si o-
ibii cu care o priveste.
Noaptea avul un vis anti. Par'cA umblam prin moara pa-
rasite.. Nu situ cum o fi fost ea acvea pe dinlauntru, ea nu
nila calcat nici odalA piclorul prin ea, dar mal imI vine a credo
cA asa trebue sA if fost, cum am vAzut o prin vis.
Am intrat Wet: peo use mare si am dat intr-un WO de
Hada; o tindA intunecoasa si boltild care ineonjura moara toatA.
Pe linga paretic tindel o multime de hidoae, care de departe
pareau umplute cu Mina alba, dar apropiindu-te de ele, to ve-
deal pline cu oase de oamenl. Cu toate acestea nu-ull era frica,
mergeam mereu inainle fAcind incunjurul acestel tinde. Auzlam\
deslusit inlauntru tropotul cailor care purtau moara, auziam
trosnind din gred si osia cea mare, din mijloc; du. o usa orl
vre-o bona de intrare nu gasiam. De odata insa in fata mea se
aralA o luminare arzind jos, pe pamintul batatorit at tinder ;
lumina eT stearsa imt aratA o gura de hruba intunecata, care'
raspuadea in moara. Hruba asta era in pAretele de pe dinlA-
untru, dar asa de joasa, ea trebula sA se tine eine-va In brIncl;
ca sa treaca prin ea. M-am cinchit jos si am inceput sa ma
vir cu incetul. Dinlauntrul morel simtiam suflind pe obrajt un
vint rece ti umed. Cu cit ma tiram mat inlauntru, cu atila
hruba se Linea de mine. Cautal sa zAresc ceva in moara, nut
era nimic, intuneric. Nici cat, nici morar, nimic.
Un haos mare si intunecat, cu niste spaturl de zid de
cetate pe suQ, drept ferestre, si incolo beznA si liniste actin,
Luna, ca o secerA albie, se ilia pe sus, pe lx ochturile
de lumina, farA nicl o putere In intunericul- acela. Un for rece
simtil de-alungut spetelor si fAcind o sfortare ca sa les dilly
bruba, m'am trezit...
110 G h. Botez-Gordon

Trebue sa ma fi muncit mull visul acesta, de oare-ce m'am

trezit o apa tot. Afara cerul era senin. Lumina lune! pline, ra-
sarita abia acutn, sus, pe virfurile ascutite si negre ale brazilor
din crestetul muntelui, imi patrundea prin ferestruica in odae;
batea chfar pe perna pe care dormisern. M-am ridicat si am des-
this geamul. Doamne, cit farmer an noptile acestea de vara,
cu tuna plink aid, in creerul muntilorIntunecatl, de sunt in
umbra; invaluiti in ceturl albastrit, ceturl de vis, de sunt in
lumina !...
Muntele Bitca, ridicat drept, ca un Whine uries, din fun --
41u1 ograzel mete, si din crestetul caruta abia se desprinsese
luna ca sa se arunce in seninul bolter, avea in desisul codrilor
slit intunecati un freamat niisterios.
In contrast cu lntunecimea asta, bolta cerulul. atit cit pu
team sa vad din ea, sus intre virful Biker si stresina case!,
era senina, azurie. Si DU stirs (le ce, dar in linistea sfinta
de atara, MO de zbuciumul tel framintat at visului men,
tntindu ma indelung la aceasta parlicica de cer aznrin, dorit de
lumina, mT -am sitntit tot sufletul atras spre ea, rn -am sirntit pa-
truns de-un avint de bine, de tetare, de itibire nestirlita, Inca
miscat, nri m'am putut slapini... si am plins asa, ca un copil, in
tatna noptel.
Si din ceatu pe care lacrimile mi-o asternura pe luminile
ochilor, se inchega in fata mea Mos Pintitli, cu tot chinul lui
sufletesc, cu tot inisterul care-I apasa si pe care trebuia sa mi-1
destainuia;,ca a doua se inehega ca u fantasma alba, in ba-
taia de argint a razelor tumei. II vedeam batrin, Whin, ca
din poveste, adus de spate, cu minele tremuratoare unite in
sewn de rugaclune si par'cad auziam rugindu -ma sa nu-1
ascult, sa nu ma duc la intilnire, sa Ina due de pe acolo, si sa-I las
uilarei si pustiulul tralulul salt Vedenia aceasta ma indulosa si
mat tare. S'apol plecarea aceea, comuna asta-zi celor mai multi
din generatia de 14a, de a analiza boate, ort-ce simtimint, ort-
cc cugetare, art-ce avint, prin disecarea sufletelor noastre, nu
ea ne face oare ca sa nu lim nice -odata cu adevarat fericitl ?
Nu-I ea care nu ne ingadue nici o hotarire, care ne derma si
vointa ?... Si mania aceasta se agita de sufletul men. Ma In-
trebana intent-la : tCe taut en in viata acestul batrin necunos-
cut ? Ce ost am en sa-1 cercetez? Ce vreaU eu sa aflu de la
dinsul si, chiar de as afla, la ce mi-ar fulosi ? Ce putere ma in-
dritueste ca sa cant sa desfund ast-fel constiinta unuf ow, sa-I
impun vointa mea ?... Si o gindire noun rasaria acurn in
mine.. No mat voiam sa afla nimic, nu voiam sa mat situ ni-
mic ! Luat intarit hotarirea ca sib nu Ina mai due a dotizi la
Bureau! Borcef, sa nu trial dati nici odafit ochil cu Mos Pintilif,
sa pier chlar anima.
In aceasta cumpana en mine insumi,-trebue sit fi slat cam
,mutt, caci ne mai privind in sufletul men, ci in noaptea de a-
 Moara 111

farA, viizul mirat ca luna treeuse de mull dupd alt grestet at

muntelut si ca valea Boreal, strinsd nitre cele doua sirurl de
muntl, se pierJuse in intuneeing adioci.
Aprinsel o lumina sa vdd ceoard era ; ciasornicul meet in-sa
stAtuse Ia 1'4 dupd miezul noptet. Vrui sa inchid fereastra ca
ad ma linistes3 din nog, rind mai aruncindu-ml °data ochil in
inlunerieul de afard, mi se paru ca vad pe coasta muntelul di)
MO, in depArtare. ceva ca o rasfringere de lumina miscAtoare,
cind stingindu-se cu totul, cind aprinzindu-se din non. Ma opril
asa, cu fereastra intredeschisa, ea saint pot lamuri ce vad.
Din ce in ce aripa ceia filfietoere de lumina rosietied, se
deslusia, se intaria. Ce putea sa lie? In linistea adined a flop.
feel, iu aceasta tainica parfe din lume, intunecata si Uinta acum
ca un mormint, auzul unit* incepu Meet inset sa deslupsca un
fel de zgoinot indepartat... stiigate de oameni, urlete de cint
oil tipete de Wiser! de noaple, nu stin Inca pe care le auziam,
dar par'ca erafi cu toatele la un loc.
Nelinistit, ma imbrdedi repede, esii in ogradd si trecind
pirlazul, ma opril inspaimintat, sus, in eapattil edrarusel care
duce de Ia easa mea jos, in drum. Ardea unde-va in vale. De
aici inii deslusiani strigate ingrozite de ()amen!, trezill din som-
nut adinc at acestuf elas din noaple, dry edtra infricosatorul pi
,mistuitorut element. Focul fantastic, mitrinduse din ce in ce,
lumina anima bine valea si ntintil de pe laturr.e vdef. lint pa-
,rta afar a51 de apioape, in cit in minlea mea cereehm casele
-din apropiere, pe unde presupuneam ca e focul.
Un trona de cal se auzi venind din partea foeului, pe
drumul din vale. Cind caltiretul ajunse cam in dreptul meu,
strigAl de su-4, punind uninele in dreptul gareT, ca sa ma auda
Anal bine :Pe unde arde P..."
-- La inoara din Fundul Boreal !...g hut rtispunse calfiretul
en paten., dar intrerupt de mersul luta al ealulut, si disparu
pe drumul dinspre curie.
Moara lut Mos Pintilif in II tctiri !... Un for nil strabatu Ia
auzul acestor cuvinte, rostite in intuneree. de un glas nectinos-
cut... Ceva dureros, ea un talus rece simfit par'eft tree ndunit
,grin inima §i cite-va clipe ritrinset nemisee, baimdeit, cu ochii
perdutt spre z urea cea siniitra laminala. Apt( un fel de obo-
sald, o apd;:ard pe piept si pl umere, ma hen sa ma\ as:ez jos,
in carare. Ma apasa con,tiinta, nu sham nisi ea pentru ce; au-mi
gasiam Mc' o vina, nu tacusem niinic care sa-ml poata ti socotila
:a pleat in f 10. luf Dumnezeti orf a oamenilor, si totusi ceva
ascuns, ceva de-alurea, lint tiula la urechr, ca o notarire intri-
cosaloare : ...Tu, tu I sit de vino ca s'a prilpadit !..." Cine s'a
prapadit ? De unde stiarn eu ca s'a pierdut eitieva P...
Ala zmuncil din aceastd stare si o luai la fug& la vale,
s'apoT pe drum, asa inainte.
Pe drum inaintea tma, mergeail repede dot oainenl, Ilona
 112 Gh. Botez-Gordon

umbre pe care maT mull le auziam de sit le vedeam. Una

spunea : ,Pana la miezul noptel a baut mosneagul Ia crismal..."
Ia *care s'a sarutat cu eel pe car] -I cinstise"...
adause eealalta.
O fl avut vre-o presimtire omu L."
El, ea pe serene era prost mosneagu r..." Nu maT pu-
team merge ea sa ma tin de dinsil, picloarele mi se Mouser&
ca de plumb, resuflarea mi-era inabusita... M'am opril, nearn.
asezat peun bolovan de linga drum. Umbrele cele doua se pier-
dnra rn intunerie. Nu stiff] eft vol 11 stat aeolo, dar rind nift
dezmeticii mai bine, ziva se ingina cu noaptea. Atunci ma scu-
lai si to si pornil Meet, spre moara din Fundul Borcai.
Cind am ajims aeolo, rill -va oamer1l mat stateau Inca, ui-
lindu-se cu mita, amutiti, cu minele la gura, la mormanul acela
de jaralic si de eenusa care ramasese din loata moara.
0 baba scincea. pe limbo stergindu-g cu coada tulpanului
orbit uscati.
Aloara se misluise si ea, 1005, intr'o noapte de SinibaltN
asa cum se misluise cu multi ant in lima, lot intr'o Simbata,,
woara sea mare de is rohatca Faltieenilor.
Pe mos Pintilil insa nu 1 allasera nicaerl. 0 raza de spe-
ranta nil se strecura atunel in inima ; poale c'o tit scapat, poate...
ca a dat singur lac morel si apol a lugit... poate...
Cu cele dinlal sclipiri ale soarelui tabariril si tiganil din
apropiere, cu tra istEle for de adunatini. Cu cite uu bat, en cite
o codorva, rAseoleari prin gramezile fumeginde Inca, spec a lua
vre-o bucala de fer, vie o scoaba, vre-un scrub.
Satenii se imprastiara mai loti.
lute -un 'normal] mai mare Tigarril dadura si peste un trup.
de om, ars pe de-a intregul. Cind ran raszolit en betele,
mhos de came arsti se raspindi indala.
Era serwanul batrin, Mos Pintilil naorarul.
Nu -mi dad seama cum de am privit grozavia asta, fara nine
o miseare ; pa'ea mi se impetrise inima,
Intr-un lirziu, dupa sfirsirea slujbel Dumnezeesti de Du-
minica, venira prkolul satului si rill -va oameni, care adusera a
racial de scinduri abbe de bead, eulesera cele re se mat gasira
din nefericitul balrin, le pusesa In radii, o aeoperira, si dupa
probed, in cintecul jalnic de vednica pornenire ", luara racla
pe brate si o pornira Meet, inset, hi deal, spre tintirimul satulni,
Foct.I si tarna air strins bine si pearl, vecii vecilor taina
lui litol Pundit, stapinul mere spinzuratitor" de la robalca Fal-
tieenilor...
In sara necklets zile pleat! si ed din Berea...
Gh. Baez:Gordon.
Taff.
 Colectia Oostachi Negri
in _Pinacoteca din l'aqi
Urmare

Sfirsindu-se aceasta lista') de preteluire s'a trimis 10 Cos-

tactri Negri la Tg. Ocna, la care Negri raspunde prin scrisoarea
memorabila de la 28 F'evruarie 1872 trimisa.
D- 10 Fanaiteanu director at f coalei de Arte la la0
28 Fevruar 1872 Okna
Domnule Panaiteanu
Am vdzut preteluirea ce att bine-voit a face de cele
j tablourt a mele, depositate la .koala de Arte de cd-
tre d-1 Nicolae lonescu, preteluire ce vad ca se sue la
suma de 1 14,r fo let.
Nu am de zis nimic in contra et.
Dar sa facem in treaccit o mica discrtatie acade-
mica cu Domnia-Voastrci pictor, care aft vdzut to ate ga-
leriile cele mai insemnate ,si cu d-1 A5'iller, care a fost If
ant in Italia ,si la ,scoala vestitulut Schiavoni. Aceasta
disertatie numat pentru amorul artet i a artitilor ce
urmeaza :
Credeti ca un Velasquez (Muzicu ), un Carlo Dolce
(Beatrice) un Paolo Veronese (Marie .i Iienere) un Bour-
guignon (Batalia) un Bassano (Vendemia),fara a maipune
in rind pe Van-Dyk (Madona), i Salvator Roza
(Peisagiul), pe care aceste clotia din urmei Domnia- Voa-
1) Veil Arhira No. 1 ti 2 pe 1807.
114 A. D. Atanasiu

strd zicett ca sint presumaie si numal cele dinkit ori-

ginale de autorit pomenift ;--credett zic, ca oare (dila
se valuteze ace#t maestri, pre cit Domnia-Voastra in-
semnaft? ne mat find nict o vorba despre tog cetlal t!
Nu o credett? cad' singur mi-aft scris de la Bucurectt,
sint acum vre-o 6 luta, ca aceste opere astazt sint ne-
prefuite.
Dar vazind in lista de dimensit ,si pre/attire ce
nu-aft trimis, scris de a supra cifrelor : evaluare dupa
starea actuala a tarel, nu mat am nimic de zis, nict
despre partea artistica ; ear despre preteluire, apor ab-
solut nitnica, dupa cum am zis din inceput. Ce and cam
supara este, ca ma despart de niste vecht prietent, pe care
Pam tot adunat unul cite unul de vr-o Jo ,si mat bine
de ant.
inn% sit inlaturez sir asti suparare prize o Niagara
eonditie, dar nestramettata: ea tab3ourile sit ramtie
neellutite totdaana Yu acesista admiarsnaui
eiuntati pretaluirea de Domnia-Voastra faeuta, pe
jumalate.
As ciunta-o eu singur de tot, tact nu este dorinta
care imt lipsecte pentru aceasta ; dar lac ce pot.
D-le Panaiteanu, aceste zise, vd mat spun una cu
singur Domnia- Voastra void sd am a face si cu alit
cat nimene.
Va salutez cu slims vechie si buns prietenie.
C. Negre 1)
One nu poate sa aiba admiratia cea mai mare pentru o
fire asa de aleasil si asa de rara, cind in stimtorarea lui, nesia
de nitnenT, vazind scris de-asupra eifrelor : tevaluare dupa sta-
rea actuala a taril,, ca nu mai are ninth; de zis asupra prete-
luirel si sa cedeze pe jumalate din suma totals ?
Ar fi de dorit ea si asta-zi sa se gaseasca multi care sa
Yee pilda de la Negri l
lar partea sentimentala a acestei firT superioare, dragostea
vie de arta se desprinde cu prisosinta din urmatoarele, cind
spune : Ca ma cam supara este ea ma despatt de niste vechl
prieten!, pe care T -am tot adunat unul cite unul de vre-o 30 si
mat bine de and ".
lar mai departe acest generos, cu totul desbracat de inte-
resul personal, gala la jertta in ori-ce moment, isi avea gindul
indreptat spre viitor pentru interesul obstesc, dupa cum se vede
1) In unele documente §i scrisorl semneaza Negri, Tar in acestea se
se vede semnat Negre. Fiind-ca maT de totT i s.a spus Negri, 1-am lasat ;:i
nut tot astfeliu.
 Colectia Costachi Negri 115

din urmatoarea fraza tsä inlaturez si asta suparare prin o sin-

gull eonditie dar nestrdnvitat ca tablourile sd A'nn'ie neclin-
tite totdeauna in Icqti aceasta admisamat ciuntatt preta-
luirea Domnad-Voastre f(iicutd, pe jumeitate); Tar ea itichelere is(
expritna parerea de raid ca. nu poate s-o darutasca deplin
4As ciunti-o eta singur de tot, cad nu este dorinta care-mt lip-
seste pentru aceasta; dar fac ce pot,. Acestea ne dovedesc
pans la siguranta ca. Negri, data nu at fi fort constrins, nicT nu
s-ar fi gindit sa-st scoata macar vre-un ban din insemnatele
sume chaltuite cu cumpararea acestor valoroase opere.
Panaiteanu fu surprins de aceasta imbucuratoare scrisoare,
de injumatatirea pretulut tablourilor ; prin urmare de harazirea
same] de 57,075 let PinacoteciT de eatre C Negri, cu conditia ca'
tablourile sa ramina totdeauna in Iasi. Si dect prin aceasta
prevedea mai sigura Incorporarea tablourilor ea avere a Pina-
cotecal.
Panaiteanu, prin urmatorul raport, face cunoscut minis-
trulul da in structie Tell insemnalatea acesteT scrisori a luT C.
Negri si a colectiet luT, spre a nu Weide din mina a con3oara
atit de neetuita.
23 Martie 1872
Donanule Minislru,
Subsemnatul respectuos va supune odata cu aceasta, epis-
cola prea venerabilulut Costachi Negri, in copie imitate exact,
a rezultat at insarcinareT confidentiale, cu care Dv. ati bine-
voit a-1 onura pe rind se gasea in Bucuresti ca sa trateze In
particular cu d-1 Negri despre nretul tablourilor sale depuse la
aceasta pinacoleca si care rezultat dupa cum insusl va vett in-
credinta mat jos esle de mare surprindere pentru tot( rominil,
amatorl de allele frumoase. Conform acelel innalte in.sareinarl
subsemnatul s'a adresat din BucurestI prin 2 telegrame catre
domnul Negri rugindu 1 sa-I comunice pretul tablourilor, la care
{1-1uT a raspuns prin ambele aiei alaturate 9 depese, in copie, ca
sa le pretutasca insusi subsemnatul ca competent prin care in-
sarcinare, se intelege ca exam pus intr-o situatiune foarte difi-
cila, marginindu-se aid tot rezultalul ce-am putut dobindi Owlet
i pe care rezultat subsemnatul avuse gia (deji) distinsa onoare
de a viI comunica prin viul sau gral. La Iasi reintorcindutna si
intrebind de pret pe c1-1 Siefanita Sturza ginerile si deplinul
tmputernicit at d-luI Costachi Negri, na putut dobindi de cit a-
celas raspuns de a face singur sad cu alts artist' evaluarea ta-
blourilor.
Pe aceasta bin dar subsemnatul dimpreuna cu d I Siller,
invitat din poate-ml ca restaurator si cunoseator de tablourT
vechi, a examninat din nod si a evaivat cu scrupulositate toate
tablourile in numar de 39 de bucat1 mat mull dupa starea
t) Arhiva No. 1 lanuarie 1907.
116 A. D. Atanasiu
noastra financiara, de tit dupa adevarata for valoare artistic
(care s-ar fi suit atuncf la o considerabila suma).
Lista de evaluare anexata aice, s-a trimes dlul Costachi
Negri la Tg. Ocna. Intru a se pronunta data consimte saa ba
asupra evaluarel facute.Intirzierea raspunsulul dupa cum afirma
d-1 Sturza a provenit din catiza de maladie si alte imprejurarT,.
nependinte de vointa but Negri. Domnule Ministru deli onora-
build d 1 Negri, dupa cum se poate observa din scrisoare, este
cum -va suparat Ca preteluirea nu s-a facia analog cu valoarea
picturilor a vechilor maestri, totusl nobilul si generosul patriot
romin, patruns de pozitiunea financiara a taril sale, nu numal
Ca se declara multamit cu evaluarea facuta, dar apot rota In-
sarcineaza pe subsemnatul ca sa ciunteasca acea pretaluire pe
jumatate, adeca de la suma fixata de nol de lel 114,150, si
sa ramite let 57,075 priar-o singui a conditie, dar nestramutata,.
ca : tablourile sic rtimirra toldeauna in Iasi, unde se afla locut
nafteril sale (?). D-1 Negre zice in scrisoarea sa ca ar fi ciun-
tit-o (10 singur de tot, tad nu este dorinta care imi lipseste-
pentru aceasta, dar am facut ce am pututy.
Injumatatirea pretulul precum si ferma conditiune fiind
peste asteptarea noastra in favoarea inaltulul guvern a taril si
in special acestor stabilimente, subsemnatul nu se indoeste un
singur mind ca si insusl Dv. Dle Ministru, care atl aratat a-
tita bunavointa in aceasta, afacere ve-ti raminea pe deplin mul-
tainit. Amin Cara cu pariulescul el guvern ail o frumoasa oca-
ziune de a faplui, plin cumpararea tablourilor mentionate. a se
rasplati modul denin, meritele eminentulni cetacean Negri care
sacrifidndusT averea pentru sf. principia at tinker si pentru
dealul tarel sole, nu 1-a rams alla resursa pentru batrinete dc-
cit a-st cauta ultimul refugia, la arnica Sal de 30 de ant, la
tablouri.
D1 Negri carele dupil cum it cunoasletst si Dv. fiind foarte
susceptibil doreste in azemenea delicata chestiune si materie de
cifre sa atba a face numat cu subscrisul. Subsciisul dar cu o-
noare supuind acest anbucurator rezultat la Malta apreciare a
Dv. va roaga Die Ministru cu cel mat profund respect, sa dati
atentiune epistolel D-lut Negri si chibzuind asupra color Intrinsa
coprinse si asupra mijloacelor de achizitiune, dupa cum insusl
vett sti Si vett socoti de cuviinta, sa bine volt! atunet a-1 co-
munica dispozitiunea pe care vett fi luat-o, Mtn] a putea si
subscrisul la rindul sae de a aduce la cunostint d -Iui Costachi
Negri, ca D-zea fereasca de casul contrar, atuncl dupa cum a-
vura onoare a va spune, tablourile se vor ridica din Pinacoteca
spre a se trimite si vinde in strainatate, cola ce ar fi negresit
un mare discredit moral pentru cullura tailn noastre si o ne:6pus.
de Mare perdere pentru inflorirea acestor institute de arte.
Bine-voitl va rug D le Ministru de a primi din parte-1 asi-
gurarea sincerulul sae devotament si profuiid respect ce va da-
toreste".
(s) Dir. Panaiteanu
 Colectia Costachi Negri 117

Ministrul Tell, incredintat de valoarea operelor colectiel Negri

si cu toate rit mijloacele de care dkpunea tara eran relat(v
foarte restrinse, pune urmatoarea deziegare ministeriala pe ra
portul tut Panaiteanu :
30 Martie 1872. Cu descrierea luturor imprejurarilor se va
referi consilluluT de Ministri lucrarile relative la aceasta ches
tiune, cu propunerea ca spre a se putea cumpara aceasta co-
lectiune de tablouri, se aproha deschiderea until credit suplimen-
tar in suma ce se propune din fondul acordat de Adunare pen-
tru asemenea credite."
(ss) Tell

In urina apostilului de mat sus, Ministrul si face un referat

catre consiliul de Ministri la 4 Aprilis 187E sub No. 32641),
Tar consiliul de Ministri in zitia de 5 Aprilie 1872, inchee
Jurnalul 2) de a se deschide un credit suplimentar pe sama Mi-
1) lata referatul Ministrulut de Instructie:
Domnilor Mini,tri,
D-1 C. Negri avind depuse spre pastrure in Pinacoteca de Iasi un
immar de 39 de tablouri de o mare importanta artistica si dorind ca o
asemenea pretioasa colectiuns sa nu se instraine7e, am Insareinat pe d-1
Panaiteanu directorul Pinacotecit din lag' de a infra in tratare Cu d-nul
.Negri pentru cumpararea lor, si ast-feliu dupa o Indelunga eorespondenta,
d-1 Negri a consimtit a vinde boat() aceste tablouri numal eu suma de
57,075 adica pe jumatate de cit fusese ele evaluate de eatrit d-nil Panai-
teanu si G. *tiler, ambit artists special' gl care evaluate vets bine-voi a
cunoaste D-lor Ministri ea s-a fault de nurnitit artists in vederea si cu
lipsa in care se afla asta-z1 tara, cad all -fetid aceasta evaloare dupa lucre-
dintirea expertilor s-a fi meat la o suma mutt mat mare; si data d-1
Negri a consimtit a da aceste tablouri in schimbul modestel sume de
.57,075. aceasta a flout -o pe deoparte a nu instraina aceste vechT suveni-
rurl ale sale, tar pe de alts en conditiunea ca ele sa ramina depuse pen-
tru totdeauna in Iagt, locul sad natal.
Aceasta singura conditiune. In vedere mai cu same cu seazdmIntul
ca d-I Negri a lacut mune de 114,15(1 en care s-a evaluat tablourile sale,
dieparindu-mi-se grea pentru stat, subserisul vine cu onoare a o pune si
In vederea Dotnniilur-Voastre si a va ruga ca apreciind importanta si va-
loarea artistica a tr!estet colectiunt de tablouri previtzuta anume in alatu-
rata lista, en care se va Inavuti gated& de tablourt din last si In iuteresul
belelo sae aprebind Si Domniile-Voastre cumparittoarea for cu pretul si
conditiunea propusa de d-I Negri, sit bine-voit1 a incuviinta desehiderea
unul Credit suplimentar pe sama acestul ministeriti In suina de eine-zed
i gapte mit gapte-zect si eine' let No. 57,075 din foadul acordat de adu-
narea legluitoare pentru asemenea credite, cu care sa se poata cuinpara
tablourile in chestiune.
(Dosar Minist. Instructiunel Publice pe 1872 No. 10).
2) lata si Jurnalul :
Asta-z1 la 5 Aprilie 1872, consiliul ministrilor luind In deliberare re-
feratul No. 3264 al d-lui Ministru Cultelor si instruetiunet publiee, prin care
se propune cumpararea pe same Pinacotecil din laV, a colectiunel de ta-
blour1 entice, proprietatea dluI C. Negri.
Avind in vedere lista acestel colectiuni qi evaluarea facutA de d -nit
118 A. D. Atanasiu

nisterului de Instruetie in suma de 57,075 din fondul acordat

de adunarea legluitoare pentru asemenea credite.
Consillul de ministri prin presedintnle sag Lascar Catargiu
comunica Ia 6 April 1872 1), Ministrului de Instructie, aprobarea
ca in sesiunea viitoare sa prezinte un proect de lege pentru
colectia Negri, tar Ministrul, la rindul sail, face aceasta cunos-
cut Ia 24 Aprilie 1872. directorulul PinacoteeiT din Iasi spre a
instiinta si pe d-1 C. Negri.
Venind curind prin Iasi C Negri, Panaiteanu it arata ul-
timul ordin privitor la tr9cerea in viitorul buget a sumo pen-
tru tablourl. Negri insa no voeste sa consim(a cu nice un pret
la aceasta, de a se vota credile speciale pentru cumpararea ta-
blourilor sale, de oare-ce statul are alte nevol mat insemnate
unde sail verse banil si nu voe§te sa-1 mat ingreuleze.
Panaiteanu si *Hier, ambit artist! special!, care evaluare cu toata lipsa ce
eomisiunea a avut-o in vedere ca se alla tare, Whist se urea la suma de
114,150 lei.
Considerind ca d-1 Negri, in vedere en aceasta evaluare, totusT con-
simte a preda aceasta colectiune in schimbul numal a slime de 57,075, a-
deca pe jumatate din evaluarea facuta, numal spre a nu instraina niste
veehi suvenire ale d-sale si cu conditiunea ca ele sa ratnina totdeauua in
Jasi locul sail natal.
Considerind alit mode4ta sumal cu care d-I Negri coosimte a preda
acea colectiune, cit si importanta si valoarea artistica a acestel colectiune,
cu care se va Inavuti Pinacoteca de Iasi.
Consiliul de ministri, In vederea considerentelor expuse maT sus, a-
proba cumpararea colectiunel de tablourl prevazuta in alaturata lista pe
sama Pinacotecil din Iasi en pretul si conditiunea prom's& de d-I Negri si
avind in vedere ea prin bugetul MinistertiluT Instructiunel Publice nu se
dispune tie asemenea sume si In puterea art . . din legea comptabilitatil
generale a StatuluT Incuviintaza deschtderea llu! credit suplimentar pe
sama MinisteruluT Condor si InstructiuneT Publice in suma de lei draft!!
si sape de mil, saptezeeT si rind No. 57,075 din fondul acordat de Mu-
narest Legluitoare pentru asemenea credile, cu care sa se poata plati d -lu!
Negri colertiunea In chestiune.
Disporitiunile jurnalulul de filth se vor aduce la indeplinire de ca-
tre d-1 Ministris at Cultelor si Instructiunei Publice, in unire cu dI Minis-
tru al Finantelor, dupe ce ma! intala se vor supune si la Inalta aprobare
a N. S. Domnitorulul.
(Dos. Minist. Instr. Publice No. 10 pe 1872).
1) Donmule Ministru,
Consiliul Mintstrilor In sedinta sa din 5 Aprilie cured, Iniud In
cercetare referatul Dos. sub No. 3261 prin care se propane cumpararea pe
sama Pinacotecil din Iasi a colectiunei de tablourl artistice, proprietatea
d-lul C. Negri a da asupra acestui referat solutiunea urmatoare:
Consiliul ineuviinteazit cumparatoarea acestor tablourl pe conside-
rantele expuse aid si autories pe D-1 Ministru Cultelor si InstructineeT Pu-
blice a presinta la viitoarea sesiune un proect de lege in asta privinta.
Subscrisul are onoare a comunica DomnieT-Voastre, decisitmea de
sus, transmitindu-va tot odata si catalogul mentionatelor tablouri, spre
cele tie cuviinta.
Primiti etc.
(s) Preedinte Lascar Catargiu
(Idem dos. M. I. P. No. 10 pe 1872).
 Colectia Costachi Negri 119

In urma staruintel din not a lui Panaiteanu printr-o scri-

soare trimisa la Tg. Ocna Jul Negri de a accepta propunerea
ministerului, Negri prin scrisoarea de 6 Octomvrie 1872. cu in-
dignatiune se exprima, ca nu poate consimti la propunerile zi-
sulut ordin «de a se cere fondue' de la Camera*, dupa cum gla-
sueste scrisoarea :
6 Octomvrie 1872, Ocna
Doinnule Panaiteanu,

Dupa cum v'am spus la last, cind mt-atl aratat o-

ficia primita de la minister, in privirea lablourilor mete, va
spun si acum Ca nu pot consimti la propunerile ziset °licit. Eti
credeam ea sint fondurt afectate anume pentru belle-arte,
depositale si inmultile de mat mull timp. Dar acum vazind
ea aceste fooduit nu sintsi ea. au a se cere de la Camera
apol inainte de a fi negustor de tablourt, gasesc ea Stolid are
alte nevol :unit mat insemnate, unde ses verse banil. Si dar
nu consimt la nimica din cele mie popuserezervinclumi ami
lua tablourile la cea dintat venire a me la last.
Va rog se primiti cea mat distincta a me consideratiel.
(s) C. Negre
Panaiteanu adin,.., 'Mina de amenintarea aceasta s-a adre-
sat cu rugaminte (litre Mihail Cogalniceanu carele, prin o lunga
adresa din 15 Octomvrie 1872 scrisa ehla in camera numitului
director catre Ministrul Instructiunel Tel, it roaga ca avind in
vedere susceptibilitatea Jul C. Negri sa duca afacerea aka, in-
cit. ia nu vie in diseutiunea parlamentara numele hit Coslaohi
Negri 2). lata si scrisoarea Jul Mihail Cogalniceanu calra Minis-
trul Instructiunel:
Iasi 15 Oct. 1872
Domnule Minis tru 8)

In timpul petreceril D-voastre in Iasi, vizitind micul nostril,

muzea, AT vazut si tablourile lug C. Negri ; D-v. ca toata lumea
artistica, v'ati incredintat ca inte aceste tablourt sunt cite-va
din WW1 rang si care pot figura cu onoare in cele dintai mu-
zee din Europa.
1) Scrisorile originale ale lul C. Negri de pink aieT sint In posesia
mea *i mi le-a dat Panaiteanu pe rind Irata. In urine staruintel mole, vu
Rcop de a le putea odata scoate la lumina. Le voT da Pinacoteeil de Iatg
ca atingtiloae de tablourile aeestel insemnate coleetiunT.
2) 0 netila trecula de Panaiteanu in inveatarul PinacoteeiT.
3) Dupi o copie gisita intro cite -va hiliT, ce mi s-ail dat de Pa-
naiteanu.
120 A. D. Atanasiu
Ducindu-ma en la Muzeu, Dir. Panaiteanu mi -a aratat o
scrisoare a tut Negri, din care ne-am convins ea sintem in a-
junul de a perde aceasta feumoasa colectiune si ca aceasta, ca
si mutts colectiunt, va merge sa imbogatiasca alte tart earl stk.'
pretui mai bine de cit Rominia stiinta si arta.
Dati-mi voe dar sa fac un apel la D-1 Ministrii al Instruc-
thine Pub lice, spre a va conjura de a face tot posibilul ca Ro-
mania si lasii in parte sit ramie stapini frumoaselor tablouri ale
lui Negri.
D-voastra cunoasteti caracterul susceptibil al lui Negri,
care nu este intrecut de cit prin generositatea sa. Intre tablou-
rile sale sint unele care singure fac cite patru stile si cigar
una mie de galbenT de ex. trimbitasul lui Vellasquez. Panai-
teanu in vederea inijloacelor restrinse ale tariff si a darnicief
lui Negri, a pretuit toata colectiunea drept 114,000 fraud. C.
Negri a prima sa cedeze muzeulul din Iasi galeria sa drept
jumatate, din suma sus citata insa en 2 conditiuni: intalu ca
tablourile sa ramie nestramutate lu Muzeul din Iasi si al doilea
ca el nu voeste a trece prin purgatoriul formalitatilor guverna-
mentale si parlamentare. Din nenorocire tocmal aceasta cafe
s-a luat, staruindu-se a se cere un credit de la Camera. Prin
aceasta se pune indirect in discutiune an numal transactiunea
dar chiar si persoana lu( Negri !
Intelegeti D-le Ministru, Ca nu Negri, dar niel un om de
pozitiunea lui, si maT ales cind la mijioc sta o donatiune mai
mull de cit o vinzare, nu-ar primi o asemenea combinatiune.
Dc aceea a si anuntat directorului Muzeului hotarirea de a lua
tablourile.
Dumnevoastra D-le Ministru, putetT de yeti voi, a inlatura
aceasta nenorocire pentru Muzeul din Iasi. Puteti cere un cre-
dit din nailionul ce va este !Asa t de Camera in dispositiunea
discretionary a guvernului. Totul este ca aceasta sa se faca cit
maT carind, fora de aceasta, vom avea inca mare greutate spre
a face pe Negri sa revie asupra botarirel sale luata, mai ales
din pornirea noel drepte succeptibilitatr.
Credeti, D le Ministru, Ca tots Rominil care sa intereseaza
de Arte ne vor pastra o deosebita recunostinta pentru un act
ministerial at voastra, care ar pastra tariff o adevarata bo-
gatie artistica.
Prim* 0-le Ministru asigurarea distinstel mete conside-
ratiu nT.
(sent) M. Kogalniceanu
(Urmeaza) Yk. D. yktanasiu
 0 paging postuma din Conta
(Estetica)

ltarea parca a voit sa ne fad in cluda, a-

coperind cu Valid sag figura si opera Jul
Vasile Conta.
Acest cugetator, care impreuna cu d-1
Maioresru, a dat prima impulziune spre
directia filozofica in lam noasira, astazi este aproape
ultat.
In facultatile noastre de litere nief nu se poinene-
ste despi e acest ginditor, nirl nu se expun trumoa-
sele lul teoria, care au atras luarea aminte a oamenilor
de *Uinta din opus, dind nastere la discutiunr, la baza
carom se afla inlotdeauna ineipiile dovedite de Conta in teoria
Fatalismului, in incereari de lilelafizica,i in teoria Ondidatiund
Universale.
Nemiloasa moarte insa ni la rapit prea de timpuria, toe-
mg in mijloeul activitatel eelef mai rodnice, atunci cind se pre-
gatea sa tie dee opere care I -ar ii pus in rindul celor mat de
sama cugetatorl ai omenirei.
De pe urma Jul Conta ne i amine in manuscris, partea a
doua din metanzial, si aceasta neterininata, de oare-ce era sa
cuprinda sapte capitole si nu rontine de cit rind ; un exemplar
din teoria fatalismului, (versiune franceza) adnotst de el insusi,
si doua caete cu notice despre estetica, drept si economie po-
litica.
Acest tezaiir intelectual se afla incredintat families Rosetti-
7e(canu. La familia Liveanu se gasesc notitele de cdrept civil),
curs pe care il preda ca protesnr la facultalea juridica din Iasi..
Academia Bounina ar trebui sa attune Wale 'aceste manu-
scrise, si sa scoata cit maT curind o editie deplina din opera a-
cestui modest filosof.
122 Octav Minar

In articolui de fats voi caula sa reconstituesc, dupa noti-

tele ramase, parerile ce le avea Conte despre estetica.
Vorbind psihologiceste, fie-care om este inzestrat de la na-
tura cu simtimintul estetic care it face sa deosebiasca frumosuli
de urit. Dar acest siintimint evolueaza in grad si specie, dupa
cultura indivizilor, dupa cultura mostenita de la stramos! prin
eredilate.
ePentru ce oare creatiunea arlistulul, zice Conta, putin on de
fel inteleasa deocamdata, se arata mat frumoasa cu cit o pri-
vim mai mutt ; Si de ce cu cit este cineva mai civilizat, cu a-
tita o pretueste mai mutt? Pricina t, ca gustul, deli din firea
lul schimbator, urmeaza dintr'o impresionabilitate nervoasa,
care isi are motivul in mostenire, mijloc, etc.
<4Si fiind-ca in toate aceste cauze, shit elemente comune
unei societati intregi de indivizi, urmeaza ca intruparea fru-
mosulut facula de un individ, poate placea celoilaltl. Dar,
fiind-ca pe de alla parte, acest sentiment comun despre trumos,
trece fatal prin mai inulte prefacer! si intr'un viitor mai mult
orl mat putin indepartat va ajunge X pentru tote, urtneaza
ca un individ mat impresionabil in vre-o privinta a :.rtes res-
pective, decit cellalti, ar putea saSi indeplineasca mai lute
educe tia artistica, si an ajunge acolo uncle cellalti nu vor a-
junge decit dupa ma! multa muncii. El ar avea impresionabili-
tatea comuna viitoare, prin anticipatie.
Privitorii vor gusts deci din ce in ce mat mutt creatiu-
nea artistilor, fiind-ca prin contemplatie, 1st usureaza drumul
ce vor trebui sa faca, si hind-ca ast-fel se apropie din ce in ce
mai mutt de sentimentele inalte ale artistulte.
(0 creatie triviala poate destepta placerea momenlana,
fiind-ca face parte din lucrurile de toate zilele ce impresio-
neaza ; dar placerea inceteaza, cast indata impresionabilitatea
cats sa creasca, si prin aceasta, Casa in urma trivialitatile.
0 creatiune ideals va fi cu alit mai adinca, cu cit va an
ticipa mai mutt. Dar iu asemenea caz, nu va fi inteleasa de
de cel ce slot prea jos pe scara culture!.
(Decl artistul este un anticipator in privinta gustuluI, du-
pa cum invatatut de genta este un anticipator in privinta ade-
vdruhao.
Va se zits sinttimintul estetic se mosteneste si el evolu-
eaza cu cultura unul popor.
Cu cit un popor va fi mai cult, cu alit si cultura artistica
va ti mai inaintata, si decl de la sine, operele si creatiunile ar-
tistice vor fi mai apretuite si mai cautate.
Cultura artistica insa merge in tovarasie cu cea stiinti-
«fica, fiind-ca atirna de acetasI perfectie a creerilor.
eAst-fel, artele cad impreuna cu civilizatia veche, si In
vremea tut Septimitr Sever, nu mat eras sculptor! asa de buns
 0 paginl postuma din Conta 123

ca pe vremea lrri TraTan, nicl nu mat era acelasT gust, aceleasT

cerinti din parley publiculul.
(Frumosul mai ales este Inca in faza instinctive. Un hi-
emu ne place, pentru Ca ne place ; si afara de acest molly al-
to) nu cunoastem Inca. lata pentru ce estetica poate, si mai,
putin de cit morals, sa fie tratata ca stiinta.
(Cad sliinta nu-I altaceva de cit con §tiinta despre un tot
ordonat de legs naturale care cirmuesc un tel de fenomene".
Conta dorea ea aria sa se apropie cit mat mull de reali-
tate. El vola ca si Zolla, pe care it citise cu pasiune, ca : (ope-
ra de astazi sa fie on colt at crea thine!, vazut prin prima
unuI temperament'.
Aceasla doctrine este on element a vecheY estetice ger-
mane, si care a influentat si pe marele cugetator fancez Taine..
Totusl Conta ca si Taine dorea ca din toata repodurerea,
aria, fie variata, fie concretizata, sa ielasa on tot armonic.
(Pictura %i sculptua trebue sa infatiseze tipurl, pentru a
face sa ni se pars ca inaintea noastra se atla copurl reale ;.
muzica Imbue sa reproduce accente, slrigari, jeluirT, zgomote,
glasuri amestecate, ca si cum am auzi convorbirea usoara,
trista, aprinsa on frumoasa a until popor adunat, a uneI grope-
de jucatorl de cart!, de oamenT ce petrec.
eln asemenea intimplare, fie-care individ vorbeste pe sama
sa, dupa seutimentele sale ; dar toate instrumentele trebue sa
cinte in armonie, sa urmeze tot un plan, gn acele!asT masurifr.
ca sa faca cu putinta sa auzim ce cinta lie-care instrument ;
alt-fel orchestra ar face on zgomot neregulat, dar n-ar face
sa se nasca in not chipul unei grope, in care putem privi in
vole miscarile unut individ si miscarile grope Intregr.
Conta imparte efectul produs de frumos in doila : partea in-
tala cind opera privity, lasit pivitoruhil putina imaginatie, putin
de treat si mai mutt II sileste sa admire ghibacia atistului care
a putut iuvinge atitea predict si a reusit a imita asa de bine-
un subject ales. Ca exemplu ne da pictura sj sculptura.
'Intradevar data primim frumoasele tnoza'curi ale luT Tinto-
reto, Cellini, Schiavoni si Titian, putem sa admiram in aceste-
lucrarl de arta, rabdare, multa munca si on mare talent.
(Admirind, tie vine in minte figura acestor uriast care aft
putut constui opere nemuritoare dar pline de migaiala. Ne re-
voltam ca si Sebastian Zuccato din romanul Maiftrit MozaiOt
a lot George Sand, care spune, plin de amaraciune, amieulur Ja-
copo: (Crede-mti, nieser lacopo, ca shit' un painte nenorocit, am
pierdut speranta uneT consolatit,n1. Taim intr-un secol de deca-
denta. Neamurile degenera, spiitul de buns purtae se pIerde
in familie. Pe vremea mea, fie- care cauta a ajunge, data nrr
a'st intrece pe paintil sat ; azi, silinta toata e consacrata pen-
tru a face avere, fara a se mat uita la mijloace, fara a se teme
de rusinea micsuaeT. Din nobil se face negutator; din malstru
 124 Octav Minar

salabor; din arhitect, zidar; din zidar, nisipar. Uncle si cind vor
gasi sfirsit Coate aceslea P
«Sebastian Zurcato a Cost tatal lui Titian, acel celebru
fnalstru mozaist, care a rupt cu trecutul, imbratisat noua
cariera de mozaist, ce-a stralucit alit de mull in iltnasterea i-
taliana. Acest lucru a revoltat pe batiinul sau parinte, tin pic-
tor de mare Laical,
Partea a doua a frumosului este atunel cind o lucrare artis-
tica, transports pe ascultator in sferl mai inalte, it duce in lu-
aiea visuritor si a iluziilor.
Noi nu avem rind sa admiram, in acest Limp, ghibacia ar-
tistuluT, caci creatiuuea lui ne-a desteptat imagini roue si fru-
moase. Ca exemplu, avem muzica si literatura in general.
Iata sii parerile lui Conta :
D i n punctul de vedere at bootiei efectuluT, pictura si
sculptura lass inchipuirel privilorulut, putin de (treat, pentru
ca privitorul mai adesa se multumeste adunirind ghibacia ar-
tistului, rare a putut dovedi atitea iilediel, si-a reusit a imita
asa de bine ; (o patina munca intelectuala it face sa com-
pare tiput ce s4a inchipuit el insusl mai inainte, cu cel
realizat de artist), in timp ce muzica ne face sa auzim un sin-
gur gemat al unel fiinte, lasind ca inchipuirea noastra sa si-o
punk (fie fiinta aceea reala on inchipuita), in cutare on cutare
situatie on intimplare ; de aieea urmeaza ca aeeiasi bucata de
muzica, poate pricinui, in acelasi cap, felurite imagini, data o
asculta in felurite timpurt.
«Lasindu-ne in voia aceslor cugetari, aceslor plazinuiri fan-
tastice, care la rindul for ne farmeca, uitam toldeauna pe ar-
tist, si mat totdeauna pe cel ce executa. No mai admiram, on
nu avem time sa admiram, ghibacia artistuluT, care invinge
greutatile, (data nu-i vorba de un concert de «tour de force»,
lucru care aduce totdeauna placere foarte slaba), (Ann ni se
intimpla cind admiram un tablou orl o statue.
4Pictura si sculptura sint foarte vecine de mestesugurile
ordinare, care fac luerurl pentru care pun ii luerare taculta-
tile interioare ale inteligentel ; pe cind muzica pricinueste
munca indelungata si totdeauna felurita a facultalilor celor
inalte.
«Compunerea subTectulul pricinuleste si in pictura, o lu-
crare de acest fel, dar fara mare valoare si route scurta, iiind
prea simpla. Poezia fi literatura sunt in general ca ,si muzica.)
. Efectele artistice sint partite cele mat importante din es:
tetica; ele atita curiozitatea si redesteapta simpatii in domeniul
artei.
De aceia e bine CA lucrurile de arta sa fie cit se poate
mai optimiste, de psi pesimismul nu e litsit de aceste efecte.
Unui artist i se mat sere sa pue in arta mults realitate,
sa caute a prinde un moment, un adevar care sa corespunda
cu asteptarea on cu presupunerea privitorulu!.
 0 patina, postuma din Conta 125

In privirea a ceea ce atita simtimintul frumosului, Conta zice:

1) 40amenil, caratterele si situatiile reale ce nu shit pia-
cute, ne fac placere, chid slot nunnal inchipuite. Lucrurile
reale ne sint simpatice, data slut priitoare conservitrel uoas-
tre nrI chiar rropasirei: ne plac prin instinct (oil prin sim-
palm).
2) (Simulacrul lucrurilor antipalice, al situatiilor nenoro-
cite pentru allot (care ne trezesc si e!e simpatia pentru altul),
ne plac din pricina ca organele noastre intelectuale lucreaza
slab ; dar placerea nu-I desavirsita de cit data nefericirea a-
celuta se preface in fericire, data morala triumfA, (efect at sim-
patiei peutru eel ce sufere, at fericirei din care ne impartasim...)
lata pentru cc lucrurile de arta trebu6 sa fie inspirate de
optimism, de si pesimismul nu-I nici el lipsit de etecte artistice.
3) cDescoperirea until' lueru necunoscut face placere, in-
destuleaza o curiozitate, ti placerea este cu atita mai mare cu
cif descoperirea corespunde mai mutt cu asteptarea on cu pre-
supunerea noastra (indestularea de a Ii prevazut or! ghicit ceva ;)
late pentru ce realizarea adevarulul on a unui lueru ce sa-
man& a adevar (du vraisembtable) in arta (in picture si in
sculpture) multumeste sentimentul nostru pentru drept si mai
lucreaza asupra-ne cu alit mai tare cu cit iluzia se apropie
mai mutt de realitate, care singura pricinueste exercifiul vio-
lent si adinc at organelor intelectuale.
eAdevarul este negresit asa cum nil inchipuim, cad ade-
varul este relativ. fat& de ce acelasi luci u de arta poate fi a-
devarat pentru un individ, pentru un popor si sa nu fie ade-
varat pentru altul. Dar adevarul intreg, total fiind odata cu-
noscut, curiozitatea este multumita si lucrul de arta nu ne face
intiparire. Iced de ce credal este cu alit mai traioic si mai
bogat, (imbelsugat), cu cit arta, raminind de la inceput In ade-
var, LIU duce totusi Mei odata ort foarte cu grea la cunoas-
terei adevarulul in intregime, nu sfirseste munca intelectuale
(a inchipub et) a celul ce este impresionat de un lucru de arta.
Muzica si poezia, relativ vorbind, sunt nesecate.
4) cCeea ce nu cunoastem are farmecele sale, fiind-ca In-
chipuirea cautind adevarul, plazmueste si crede ca descopee,
multumindu si neincetat placea de a descoperi si fare a ajungr
vre-o data la tel.
cEste un sir neintrerupl de iluzil si de desiluzii ce cores-
pund cu crediiita in descoperie si cu convingerea ce urmeaza
indata ca ne-ain Inselat si in acest moment suspioam de du-
rere si de desnadejde. Necunoscutul In sine este dee! si el un
izvor de placere, si un element oil mai bine o cauza a senti-
mentului numit cfrumosv. Muzica este in aceasta privinta mai
bogata In efecte artistice de tit toate celelalte arte frumoase;
cad nici odata nu vom putea reusi sa ne inchipuim toate tan-
tomele ce rot ft tezite In not prin aceeasl bucata de muzick.
(afaa de osteneala comuna tuturor arte'o).
126 Octav Minor

Mitologia, acea credinta minunata cum spunea Saint-

Beuve, a dat artelor o hrana ce parea a fi eterna.
Din ea s'a creeat si s-a inspirat toate artele din loate tim
purile.
gSfirsitul secolulul al 19lea a adus o revel 'tie prin cu-
noasterea stiintelor pozitive, si deci a schimbat forma §i izvo-
rul mitologie. Picture, sculptura, literatura si muzica de azi vor
trebui sa reprezinte o fora real mare, mai adinca, prin cunoas-
terea nunt alt izvor tot alit de adinc, dar intr-adevar nesecat
si variabil in schimban de subiecte, numit sulk' omenesc". A-
cest adevar rezemat pe cunoasterea stiintilor pozitive, va trebui
sa fie luat de acorn ca baza in opere, cad : (mitologia nu mai
poate da hrana artelor, pentru ca terenul cercetat de mitolo-
gie si de inchipuire este acorn cucerit cu totul de cunostintele
pozitive; asa ca orl-care afirmare mitologica nu ne mai face
iluzie, n'o mat putem lua drept adevar ; ne face sa zitnbim de
mils, adevarul care se impune in chip neinvins find altul cu
totul. Iata de ce artele trebue sa lee aparentele adevarurilor
moderne, pentru a ne pricinui iluzii ; trebue sa aiba drept te-
melie caraclurele, tipurile si situatiile de astazi (pictura, sculp-
tura, teatru); trebue sa ',apse& peste marginea celor cunus-
cute azl, fara a parasi si adevarul cunoscut care trebue sä le
fie temelie, (poezia, muzica); cad si noT avem un necunoscut
care trebue sa fie cercetat si totdeauna asemenea necunoscut
nu va lipsi. OcT ce necunoscut este cercetat mat luta' de arta
ca niste iscoade trimise inainte si mat pe urrna de stiinti care
infatisaza corpul de armata care pune stapinire pe teren. Deci
este u armata inaintea carela merg iscoadele, aceasta armata
inainteaza lara odihna si aduna cucerirt lingo cueeriri, pe cit
omenirea face progres, si aceasta este viitorul artelor).
Din aceste note postume, cetitorul va putea vedea cit de
adinc cugeta Conta, si cai vita usurinta isl asimila ideile, pen-
tru a le da forma desavirsita, punindu-le pe acelas nivel cu
stiintele pozitive din apus.
Conta era un artist filosof. Idealisniul heghelian in anil din
urma, is( gasise in sufletul sail Vis5tor un be de cinste. De a-
tunci imbracase alto forma cu WWI deosebita, ramaind la fon-
dul vechtt de realist incarnat. Acestsimptom de evolutie suite-
teasca, a rantas in stare embrionara, cad moarlea ni I -a iapit
inainte de se fi dezvoltat..
Octav Pitaar
1906, Decembrie 23.
 Prive li#1 ;i datini popular° din Moldova
IV
STEAUA

In ziila nastereT Domnulul nostru Isus Hristos (25 Dec.),

si Ora a doua zi de Boboteaza, este obicelul la Romini, ca trel
skin peril baetl sa poarte pe strada o stea mare, facuta din
speteze de Iemn de brad, invalite cu hirtie colorata si poleita
cu aur. Unele stele ad cite sere cornurl marl, allele mar an
si alte cornurl mal midi. InAuntru stelel care e facuta la mijloc
dintr-o vesca de silt In care arde o luminare ca Intr -un finer. Pe
mijlocul ease vad zugravile ieslele unde s-a nascut Hristos, si eel
fret crag ae la rascirit, earl aduc aur, ZMirlla Si tarnie; pe colturile
stelel mai sunt zugravitf si cite un serafim sail heruvim, pre-
cum si diferite icoane din istoria sfinta, intre care si amagirea
lul Adam §i a Ever de catra serpe.
Cind steaua este pui tata pe strada, eland baetil strig
Ste ! Ste! .
In figura alaturata se vede steaua purtatA de baetl.
Cele de mal mulle or!, in Moldova baetil purtind steaua
,pe strada, cinta versurile urmatoare :
Slea frumoasti luminoasit
De la Dumnezea trimasii. Ste !
Sail asa :
Steaua sus rtisare
Ca o tenet mare. Ste !
Actiunea stele! e foarte simpla, introdus In casa, micul
cor Incepe a cinta versuri religioase de3pre nasterea lul Isus,
si alte apologit ale religiunel crestine. *i nceste cintece de stea,
ca si coliudele pe care le-am vazut, cu Florile dalbe cu Vele-
-rim fi Veler Doamne sal) Ler Doamne etc., sunt publicate In
.diferite brosurf sail reviste din tarn, de acela nol nu le mai re-
producem aicl 9.
11 Pre cit se tie cea maI veche colectiune de cintece de stea, a a-
pArut In 1822, fara mime de autor. Intr-o crixtielca mica de vr-o 128 pagiul
(Bibliografia cronologica romina de D. Iarca editia Il-a, BucurcstI, 1873.
pag. 26). La anul 1830, Anton Penn, del la lumina o alts colectiune de cin-
tece de stea, Impreuna, cu glasurile Se-caruia, puse pe note de psaltichie.
ColectiunI de Colinde in care se afla §i cintece de stea se grisesc adunate.
de At. Marianu Marierescu. In Poesia Popular& Pests 1859. Versurile na-
terel Domnulul nostru !sus Hristos de Gb. Ucenescu. Bra§ov 1869.Vezl §i
al mt ti Almanach musical, Iai 1876 r 32, 51, 55, i 56.
128 T, T. Burada
In unele locurT pe'linga stea, se maT poarta de heti si o
alts stea mat mica nutnila luceafar, care prinir-un mecanizm
se poate misra, impingindo inainte la o distanta ca de un me-
tru si tragind-o apol tar indarapt.

Steaua se obielnueste aproape prin bate partite locuite

de romint, si arum de curind a Inceput a se introduce si la ro-
mina din Macedonia.
Not dam aid doud cintece de stea, pe care le-am auzit in,
 Privelisti si datini la rominl 129

Bu- ovina in anul 1882 in satul sf. Onufrel, spuse de Toader

Palamaru, si care nu sint de cit varianle ce din limpurile vechi
se dean si se cinta si astazi in Moldova :
Isgonirea lui Adam din Rain.
In orasul Vitleern, Cu blastam l'a osindit,
Veniti boeri sa vedem, Si din gura 1-a wait :
Ca astazi ni s-a nascut, Adame zidirea me.
Dotunul eel far' de-nceput, Aici nu'f mar ramine,
Nici in cerin nicl pe pamint, Dute Adame de Ia mine,
Zemislit din duhul sfint, Ca leal lipit de mutt bine,
Sus pe munti la rasarit, Si to al lipsit de viata,
Raiul ca l'a dobindit, Si de-a raiulut dulceata.
Si frumos l'a- mpodubit, Din i ain j ilnic si-amarit,
Cu furl Coate inflorite, Indata a si pornit.
Ce sunt pentru rain menile, Si-n preajma ralultd statea,
Si cu pomi de eel rotati, Si din guru asa zicea :
Si de ioger1 laudati, Raiule gradina dulce,
Altil leaga, si todesc, Nu ind'ildur de-a ma mai duce,
Si pe Dotunul proslavesr, De duleeata fa cea dulce,
Aid Adam se veselea, De dulceata poamelor,
Si pe Domnul proslavea ; De mirosul florilor,
Dar Eva l'a indenthat, De gl:sul ingerilor,
Dlndu -1 poame de mineat, De versul paserilor.
Adam darn a gresit, De freamatul frunzelor.
De-a mincat din porn oprit, Oh! Eva cea ticaloasa,
Domnul din raid l'a gotta, De Ia cit bine ma scoasa !
Rastignirea.

Ingerul martlui slat, Pe Hristos daca Pan prins,

De Lott eel plea laudat,
Asta-zi s'a Itasca!,
Fara d'ineput,
In tara vestita,
Vifleirn numita,_
Care Hrislos s'a numit,
Si din iad ue a slobozit,
Din eel fund al iadulut,
La lumina raiului,
Statuind Dumnezeire'r,,
SA si izbaveasca zidirea,
Cind cina blagoslovea,
litchi la Hristoi mergea
Si-I sarula pe fata shota
Tot pamintul se spalminta,
La Pilat l'au si trimis ;
Pilat l'a rercetat,
Si-asa la intrebat :
De undo esti tu asa tare,
Si ru-as putere mare ?
Hristos nimic rasplinzind,
Ca un mielusel pre blind,
La vertu Cu orbit rata,
Si nimic nu cuvinta,
Cruel' pe umere la pus,
Sus la Golgofta la dus,
La Golgofta jdoveasca,
Acolo sa I rdstigneasca ;
Si daca l'a rastignit,
Cu! in patine is batut,
3
 130 T. T. Burada
Fruntea cu spinl la-ntapat, Cu gTulgia l'a ;nfAsurat,
Cu otet l'a adapat, i -n mormint not l'a asezat,
Fiere I-a dat de mincat, Si a treta zi a-nviet din morti,
Pamintul s'a cutremurat, Dupa cum stim not cu totI.
Valle s'au tulburat, 111ila to Doamne sa fie,
Petri le s'ati despicat, Tuturor cu bucurie,
Catapiteazma in duua s'a rupt, Si notia de veselie,
Ingeril a plingeau inceput, Si sfintul botez ce vine,
Insit cu Nicodim plingind Sa ne vie cu mull bine,
Trupul de pe truce luind, 0 Hristoase slava tie !

PAPU5ELE

Introducerea jocului papuselor pe la casele locuilorilor in-

tate in obicelul poporulul la nol, dateaza de sigur din timpu-
rile cele mai vechl.
Precum ojocul iozilor,, reprezinta pat1 religioase ea :
tpleearea din client a celor treT magi, venirea for in Iudea, in-
tilnirea cu Trod imparat, taerea pruncilor in Villeim, gasirea
tut Isus, nascut in Teslele boilo*, si allele, asa si epapuseleA,
teatrul nostril primiliv, Incep si ele repezentatiunile for pro-
fane, In ajunul CrAclunulul, aratind deosebitd scene variate de
traditiunf vechl, midi scandaluri locale. si luarl in ris ale mora-
vurilor sociale petrecute in viata publica a poporului. Asa in
jocul lor, papuseril reprezinta scene ce amintese nenorocitele
timpurl ale ocupatiunilor ruiestl si turcesti, punin I in scena
f bataia dintc'un turd si an moscati, eingroparea turculiii earuia
i se adreseaza diferite luarl in Hs), dantarea cuconitelor cu ca-
zacil rust, etc., in fine pesoane, ca : evregigani comisari, sunt
satirizati si el pe rind grin papusT, can be imiteaza vorba si
c.usturnele. Influentele politice asupra tariff noastre Inca se arata
in mijlocul papuselo, asa vedem pe Napoleon Bonaparte pus in
scena, dovada despre intipairea adinca pe care marele cuceritor
facuso asupra rnintilor celor mat indepartate 1)
(UrnleazN Z. Z. Durada

1) Vert is Man plipterzrul de V. Alexandri. Cl.nvorl);r1 literare An. I

1808 peg. 291 Preectinvi populara dd 1. Virgulie1 in ConrorbirT literare
An. VIII No. 9 pg. 131, qi at init. Almlnach muzical 1876, pag. 57.
 NOP biogralin asupra 1111 Mu GRIMM

Petra M. Cimpeanu a fog unul dintre cei dintal profesot

la Academia Mihaileana din Iasi cind s-a Infiintat in 1835 de
catra domnitorul Mihalache Sturdza, ca curs superior de inva-
tatuA. El a fost adus din Transilvania Ia 1836 si a predat
Dreptul natural la Academia Mihtileana. Dupa retragei ea Jul de
la profesorat In 1819, s'a asezat la mosia Miclanseni a dlul
George A. Sturdza, unde a scat gazduit si pruteguit de ante
leptul si Invatatul boe moldovan pina la 1893 cind a murit.
D-I A.D. Xenopol doind sä aiba de lainaltul bine tacator al lul
Petru Cimpeanu, cite-va stirl privitoare Ia viata NT, a ceut de
la d-1 Sturza sag dele oare-care lamuii in aceasta privinta.
D-1 Sturdza a avut bunatatea a Irimite umatoa...ele doua scri-
soil : una din 8 fi alta din 13 Sept. 1900 care adaug cite-va
stiintl la viata, de aft-fetid destul de necunoscuta a pofesorulul '
transilvanean.
laid cele doua scrisori :
11E6:impel, 8 Septemvrie 1900
Doninitle Xenopol,

VA multemesc prea mutt pentru amabililatea t e a-ti avut,

a-mT ilifliii0 cell doua cacti, care au pentru mine am indoit
pret, piii materiite inteligent tralate, pecum si ea vin de la
mutt stimata D Voastra persoana.
Dorinta exprimata, de a avea o schita biographica a mutt
regretatului Dr. P. Cimpeanu, e foarte justa si laudabila ; cu
atita e mat mare parerea mea de rare, de a an fi in stare a o
satisface,lipsindumi cu totul mateialul necesar, spe a putea
face, cum ar meita o memoia omului acestula adevarat: vir
bonus 1 In tot timpul asa de Welling-a ce am trait la- un loc,
continualmente II indemnam a o face singer, Intelegind ca sub
pana sa inaestroasa, ar fi devenit biogafia sa o des,....riere inte-
ligenta si benevola, plina de vericitate si amarunte necunoscute
multora, ale tine epoci integl a traiulut nostril ; cAci fusese in
elatiuni strinse cu loll oamenil epocei, si apreciat,incepind
132 A. D. Atanasiu
de la Veda MihaT Sturza, Mitropolitul Veniamin, toll boeril marl
al tare', precum si totI oamenil inteligentl al epocelpins la
marele numar at scolarilor set; asupra carom au avut totdea-
una o influenta moralisatoare si In toate sferele, bine-fgeatoare,
conducindn-I cu lubire si bunatate, si Cu sfaturl patinlestl, a-
dese orl Inradacinate in inimile for ',Ana la sfirsitul vletel lop.
Semi* buns semanala In inimile scolerilor sel,era pentru el
bucuria si recunostinta multamitoare; influenta lul ca pedagog,
adevarat philosophic, e, pe c't de Insemnata, pe atit de necu-
noscuta ! Modestia sa, precum si orl-ce umbra de a miscare va-
nitate, eratl motivate principale, care 1-au retinut.de a satis-
face rugamintcle mete repetate. Putine notitT,--insa toarte insu-
ticientese pot gasi in (Archiva, (Hull Theodor Codrescu, ca-
rele In ultimiT set ant, vent pe aice, inadins, spre a ruga pe
vechlul sat conducator, profesor si prieten,aT ajuta la lucrarea
sa, privitoare la Mama Invatamintului intreg a timpulul trecut.
Intrislat, obosit si cu putina speranta pentru viitor, nu mat
vrola de cele lumestl ; si nicl pensiune, nicl decoratiuni, nicl
grade acadt mice- -nu ad vrut sa primeasca, sub Mc! un cuvint!
Din prietEuli sat, mai toll ail murit,asa Melt nu va mat fi cu
putinta, a aduna materialul dorit si necesar, spre a arata influ-
enta sa binelacaloare asupra unel parti a culture! noastre, care
in curind va fi data uttarei, pe calea ce se urmeaza astazi!
Pi imill, Vii rog, asigurarea celel mai distinse considera-
tiuni.
Georgie Alexandru Sturza
frlielfiupnl, 13 Sept. 1900
Dommtle Xenopol,
Ilt ferindu-niA Ia doll* exprimata in ollitna D-voastra
scrisoare, ma grabesc a trintile seurtele notitl, ce privesc pe
d-1 dr. Pi tru Limpeanu :
1) Nascut linga Arad, de print( rominT, 1809.
2) Dupa lerninnarea studielor gimnasiale, Will in Univer-
sitatea de la Pesta untie studiaza Jurisprudenta (tutud si gradul
de dr. lutist) si Philo'ophia, luind gradul de Doctor la 1834,
prin Diserlatia : Principia Philosophiae universalis.
.3) 1,1 1837, fu ebemat ca Director at Academiel Mihailene.
4) Pe linga Director, mai preda Dritul Natural si Mate -
malica.
5) S a retras la 1849.
6) A reposat Ia 1893.
7) Set let' au lasat, numal o gratnatica romina, tiparita ; ma-
nuscpriple multe, le ail nimicil.
Aceste slut nolileIN, pe care le-all t umerotat,ca dorind
sa le aveti, si as Ii prea fetivit, sit fi pulut ajula cu alit de pu-
tin,la prea frunioasa intentiune ce Va conduce, privitoare la
intemt-letorii invItilmintilluI superior.
P.imiti, Va rog, Domnule Xenopol, asigurarea deosebiteI
mete consideratiuni.
Georgie Alexandru Sturza
 Petru Cimpeanu 133

Citeva alte noliti asupra lui. Cimpeanu in Enciclopedia

Rotnina vol. 1 p. 687.
Din scrisorile d -luI Sturza, cum Si din notita din Enciclo
pedia, se poate aleaLui o mica bibliugafie a lucrarilor defunc-
tulul Cimpeanu.
1) Disetatia lui de Doctor in filosofie : Princifiiaphilosophiae
seniversalis, Pesla 1834.
II. Cuvinlul in sala Acadenzial, cu prilejul vizilatiel Milro-
polilului Veniamin 1838. .
111. Abecedar latin, 1847, editia II 1860.
IV. Gramatica romina pentru clasele normale 1818, a doua
editie 1880. Prefata contine o expuaere a argumentelor fone-
tistilor si etimologistilor.
Sintem fericiti de a- fi putut reinvia macar in pate icoana
unula dintre intemeietoril invataturilor noastre in Cara.
5k. p. Atagasiu
 Notili astipa Hill Somllocalltor eau Ciotti -'11-somn

,( int cunoscute si descrise unele miscari,

4k. fapte, de obiceid profesionale, ce le lode-
-, plinesc unit ()amen! in somn, in chip au-
tomatic. Pilda cea mat tipica este soninam-
!-34* 3 bulizmul.
-q` Daca shit cu pulinta mi§cari coordonate
$_
§i complexe in limpul somnulul, cum se cunosc ca-
zurile unor servitor! sad servitoare, ce saviresc o
niultime de faple, ca- maturatul, spalatul vaselur, etc.
etc. in limpul somnulul si a dotia zi se mira el insist
de aceasta ; nimic nu ne Impinge a pune la indo-
lala, tit exista cazuri, in care cu deosebire cintaretil cinta in
somn dupa cum omul voi bete in somn, povestind toate intimpla-
rile zileT, cu glas deslusit. Probabil ca s'au descris cazurl de
somnocantorY, adica cet ce cinta in somn, dar marturisese, ca
n'ad ajuns Inca la cuno0inta mea.
Am avut prilejul sa cunosc un asemenea caz, ce-ml pro-
pun a-I descrie aid :
C. Gb.... de 35 ant, casatorit, comerciant. Din copilarie
loarte neastimparat, vintura-tara, apucat Obiclnueste bauturile
alcoolice. Minios din cale-afara. Un mit neajuns II caviheaza un
chin nervos alit de nesuferit, incit it vine sit spuna ca se im-
pupa. Privirea nevropata, sclipitoare, stranie. Parintil Int ne-
vropatt tatal In urma unel vii nemultamirt s'a impupat ;
mama originala, diabetica.
De constitutie slabauscativurechile ad palatusit lipitl ;
unghlurile Mice de jos dezveltate; muschit maselerict puternicl ;
falca de jos intreaga este esita afara.
II place muzica prea malt, are ureche justa, find ; tempe-
 NotitA asupra unui Somnocantor 135

rained artistic. Totusl nu d'art din nisi no instrument muzical,

no citeste notele muzicate. A auzit multa muzica ; are memorie
ufrnitoae. Chita din gura foarte exact si cinta duke, duos. Are
voace de tenor. Cu trek ani inainte lua cu usurintli notele cele
mai Inalle, in cit se minunati lots viii i.l auziati ; dar din cauza
fumatuluf acum i s'a slabit vocea.
Inca din mica copilarie, noaptea in sorer), regulat, serfs-
neste din dint' In chip spaimintator, (pare ca o sa sfarime tots
dintif, pare ca rumega,. Dinsul nu simte nimie in vis si cind
e treaz, zice CA nu poate scrisni dintil de fel. Mal afirma ea a
avut pans acum alt suit de vise, de cit aeela; ca se simtea des
zburind in vazduh. Cind la petrecere seara cintu mull, en gust,
si clod petrecerile aceste se repels In tie-care seara si ast-fel
cinlci des, atunci in timpul sonmuluf, fora sa viseze ca-I la pe-
trecere, i se intimpla sa cinte, fara sa simta eituTT de putin ea
cinta si, trezirdu-se, nu -s1 aduce aminte de lot, cum CA a cintat
in somn. Totusi, une-oi, a simtit ea cintA si nu se trezeste po-
menindu-se cintind, ci mai mull simt In cap, ca am cintat, si
ma trezesc cu o senzatie vaga, cum ca am dotal.; ma cult pe
cealalta pal to si mi se spune. ca fart sh gtiit, incep din not sa
tint', Cel ce-1 and povest(sc, ea in somn cinta cu mutt mai
duke si mai dubs ea in trezie. Cel ce dorm in acelasf °dale
sat vt.einil din camerele de alatuil se desteapta minunati In
cintecul fermecator, neconstiut at acestul somnocantor. Tot.' II
spun, ca in somn cinta Intel, lin, foarte placut, asa de placut
m ell toti slat nemiscati, ca nu care cumva sa facA eel mai mic
zgomot, care l-ar pulea destepta. Pivitor la cintecele dad
ablomasiv, i spune ea intoneaza melodif, alit din acele mil, ce
le va ti auzit cindva iva si de care nu-si mai aduce arninte
ziva sa le cinte cind vrea ; eel ce 1-ad auzit in stare treaza
sustin ca aiii!e nu difera intru nimic de cele cIntate In somn;
timbrul, vocea slut desavirsit aceleasT. Atila numal ca ariile.sint
incoerenle, farti legatuh, un potpourri; buns -oars o arie dinteo
opera clasica, apoi trece naprasnic la aril din ally opera, sat la
vreo romantic. Cind trots In somn, el sta culcat pe perina, dor-
mind ca de obiceid si nick nu se scoala sa se aseze pe pat, on
sa 'se ridice in pidoare si Ilia no face vr'un gest en de mic
cu minile.
Re/lee-la Din cele mai sus schitate relesA mai ales coinci,
denta serisniref dintilor in somn co cintarea in cazul nostru, si
apof tarimul nevropatic al cazului. Pe cind seisnirea dintilor
sat nrumegarea" are lot mat in fie-care seara---inca din copi-
larie,eintarea In somn are toe dupa ce a cintat mull §1 des in
zilele din urnai. Aceasla apare ea o conditie de frunte. Oare
poroirea (entrainement) sat ostenirea centrelor nervoase ale cin-
tutul va fi pricina functionarel automatice In somn a acestor
136 Dr. A. Sunda
cEntre? Nu slit) ; dent la ace.,t nevropat mi -ar veni sa admit
mai degraba ostenirea sap istovirea.
Cazurile de mestecare in somn par a fi deslul de comune.
Ceea ce nu I comun e chitarea in somn. In iiziologie se exotica
acest soil) de fenoniene, in timpul somnultil, prin o iritatie auto--
matieil a centrelor nervoase i espective. Tot fiziologia ne ex-
plica coincidentasal) alternarea scrisoiret dintilor cu cintarea
in somn, pi in lapin' to aceiao iritatie automatics ar artiona
centril mestecolorl si at limbaglului pe scoarta cerebrala, care
sint alipitt, ocupiud punclul de intretaere at eircumvolutiet frun-
tale centrals sail ascendente cu piclorul fruntalei a treta.
Termenul consacrat Romnambul" nil -a sugerat sit opun
denumirea de somnocantor. Ali se va lerla butrzarea acestut
cintil-'n-somn ?
pr. )1. Sunda

Programa' cursulni de teoria istoriei

pe care d-1 A. D. Xenopol II va tine In Sorbmia

D. A. D. Xenopol, directorul noqtru, avind a Linea in rursul

semestruluT Witt at anulut victor o serie de 12 led)l asupra
teoriei istoriei,la Universitatea din Paris (Sorbilnal), mat multe
ziare si reviste slraine precum LP Mercure de France, Le Coeno-
bium din Lugano, Le journal des Debuts, i-al) ce cerut sit le tri-
mita progiamul acelul curs. lata tied program :
I. Introduction. Realite de la science. Refutation
de Fecole de Kant. Loi et cause, notions absolument
differentes. La but de la science est la connaisance et
seulement exceptionellement l'explication des pheno-
menes de l'Univers. Science et religion.
II. Faits de repetition et faits de succession. Dis-
tinction entre ces deux classes de faits. Sciences cor-
respondantes : de la repetition ou sc. de lois ; de la
succession ou sc. de series. _Position de l'histoire dans
la classification des sciences. L'histoire n'est pas une
sc. speciale ; elle est un des deux modes de conception
du monde.
1) TrebuTa sli tinii acest curs acuma la April si Mel. Boats gravel a
main el dsale, d-na Maria Xenopol, I-a silit a-I amina pentru toamna.
 Programul teoriei istoriet 137

111. Double forme de la causalite. Causalite dans

les faits de repetition et dans ceux de succession: a)
dans les premiers, la cause est con committante avec l'effet;
elle se manifeste sous forme de loi ; elle . touche de
lifts a la cause ultime. b) Dans les faits de succession,
la cause preceJe l'effet ; se manifeste sous forme serielle
et, remontant a l'infini, elimine la cause ultime.
IV. Caractere scien0que de l'histoire. Objections :
a) l'histoire n'est par une sc. par la nature de son
objet ; b) l'histoire pourrait devenir une sc. si on de-
couvrait ses lois. Les faits historiques sont individualises
par le temps. Certitude des faits de l'histoire, plus forte
pour les grands que pour les petits; difference d'avec les
faits de repetition. Loi et serie. Ressemblances et diffe-
rences. L'histoire est une sc. systematique.
V. Les facteurs constants de Phistoite.La race.
Refutation des objections contre l'idee de race. Elle
est un compose d'elements physiques et psychiques.
La race latine. Le climat. Le caractere national ; diffe-
rence d'avec la race. Configuration geographique. Con-
tinuite intellectuelle ou esprit de tradition. Phenomenes
de reaction.
VI. L'evolution dans. Phistoire. L'evolution une
force, non seulement un procede. Evolution dans les
trois regnes : aborganique, organique et esprit. L'evo-
fution de l'esprit s'accomplit par les idees generates.
Elle n'est pas toujours un progres ; procede par ondes
qui avancent, puis reculent; s'accomplit toujours par les
elements superieurs. Fcur l'esprit, elle prend la forme
du developpement par le haut et de .haut en bas.
VII. L.?.3 forces auxilaires de Pdvolution.Le milieu
intellectuel ; action analogue a celle du milieu mate-
riel. L'instinct de conservation avec ses impulsions :
tendance a ('expansion, lutte pour ('existence, imitation.
L'histoire n'est pas la repetition du memes phenomenes.
L'individualite. ROle des grands hommes. Le hasard.
Role de la conscience en histoire.
138 A. D. Xenopol

VIII. Les lois historiques.Loi naturelle. Notions

nouvelles de la loi abstraite et de la loi concrete. Dans
la repetition on rencontre les deux ; dans la suc-
cession seulement des lois abstraites ; les lois concretes
sont remplacees par les series, particulieres et speciales
A chaque developpement. Exemples de lois abstraites
de la succession. Les lois psychologiques et economi-
ques sont aussi des lois abstraites. L'histoire a pour base,
non les lois psychologiques, mais bien In psychologie
individuelle. L'histoire n'est pas un art.

IX. Les lois historiques.--Sociologie et histoire.

Impossibilite d'eliminer l'individuel de l'histoire. Les lois
sociologiques. Vice fondamental de leur formule. La
connaissanre histotique est une eonnaisance de diffe-
rences. Prevision et prediction dans les faits sociaux.
Faussete de toutes les lois sociologiques formuldes.
Exemples. Pretendues lois de la statistique.

X. La serie historique. - Generalisation pour les

lois; enchainement causal pour les series. Notions er-
ronees relatives a la cause. Role preponderant de la
cause en histoire. Series qui resultent de coups repetes
de la meme force. Series produites par I'action de forces
differentes. Exemples : civilisation greque ; denationa-
lisation des peuples. Pas de lois generates : rien que
des series particulieres.

XI. Conception de l'histoire. Le perfectionement

de la methode en histoire resulte du progres de la
science elle metne et non de son etude logique. Re-
production exacte du passe. Triage des faits; ameliora-
tions a introduire sous ce rapport. Etablissement des cau-
ses. Negligence de ce point capital. Exemples : Annibal
apres Cannes; indifference de l'Eglis:t pour l'Etat ro-
main ; la terreur; la lutte pour l' investiture. Element
principal de l'histoire : politique, cultural, economique ;
Theorie dconomique de l'histoire.
 Programul teorief istoriel 139

XII. Application. Le regne du prince Couza traite

d'apres la methode des series historiques. Series ante-
rieures sur lesquelles ce regne virnt se greffer. Serie 1e
la politique napoleonienne (guerre de Crimee). Rencontre
fortuite de cette serie avec celle de la regeneration
roumaine. Series de ]'union du Principautes, du prince
etranger, du relevement de la dignite du pays, de
]'emancipation du joug ecclesiastique des Grecs, de l'a-
melioration du sort des laboureurs, des depenses pri-
vees, des depenses publiques, du fonctionnarisme, de la
litterature, de la science, du progres de la race juive,
du coup d'Etat, de la decheance du prince.
Conclusion du tours.

DARI DE SAMA
Pttru Rtifranv, profesor universitar.Cuza-Vothi, conferinta %lout&
in Aula Universithtef din Ias1.Iasi 1907 o brosurn de 37 pg.
0 foarte frumoash si atrtiglitoare expunere a domniel marelut dom-
nitor romin, in care d-I Rtiscanu, care era pe limpid lilt Cuza invitttilor, e-
duce mat multe stiri noun privitoare In aceaslit domnie. Asa domnia-sa a-
iratii mai multe fapte si aete, care dovedesc ca taranii isT cludurg same de
nstimnntatea 'eget rurale. D-1 R4canu aptIra pe Cuza Voila contra nedrep-
telor -
invinuirt aduse de locotenenta domneaseit care cauta sit Indreptii-
teasel rasturnarea, aruncInd desfrinarea pe marele domnitor romin. Ma
ales apart[ foarte bine si pe feta pe Cuza Voila contra invinuirei de nemo-
mantilla ce i se educe de unit polilicianT din zilele noastre. D-1 Illiscanu
spune:
S -u sustinut si slut unia care zic si asIlizt; Coza-Vodit a Post imoral.
Are Istoria dreptul a se ocup a cu vtate privall a unul cap Incoronat ?
Clad Capul Statului se folose§te de banul public pentru all mul-
tami nesatioasa Jul Incoinie; clad Imprastio milioanele Orel pentru 0.51
satisface josnhele Jut patimt; rind femel imorale si barbati cari ii scmane,
conduc Stalul numind si depnind pe Ministri,declarhul rAzboin si inche_
and pace; clad a semine mini infame rind jutitia; atunci Istoria are drep-
tul sit cearit socottela.ncireinicilor, pe care ininia celut de sus i-a pus i
fruntea popoarelor ; stand vrata private a acestor pile/Host &elude des-
140 DM de seam,
usula pane In eels ma! ascunse IncretiturT, penlru ca total sit fie scos la
iveala, loin' sa fie infierat spre pilda urmasilor.
Dar Qa vedem dacil a Post asa cu VothiCuza.
De o probitale maT presus de orl-ce Jauda ; sobru in mincare si Li
blintura ; pelrecind bowie modest en eil'-va inliml, Cuza-Voda a intuit sa-
roe. Avea venit de 3000 de galben1 clad sa ales Domn si a lasat, la moarte.
un venit de 5000 si oare -earl banT in numerar.
I s-a adus aeuzalia ca ar fl Titbit o femele.
Dar In Coate aettle Don-tole Lul de septe anT, nu se vetle Duel otlata
ca sa fi avut vre-o influenla o mina do femele.
Niel un barbat nu sa plins, zice Bolinlineanu, ea Cuza i-ar fi furat
solia, si nief un parinte nu s-a plins ca Cuza 1-a neeinstit copila".
Atunel ramine nuntaT faptul ca, in afarii de sotia sa legititna, Voda-
Cuzu a ma! 'Tuba si alta femele..
Istoria nu are dreptul a se amesteca nice.
Numal o flints pe lume a avut dreptul a mustra, a face observa-
liuni. Acea fiinlit esle sfinta femele care se elaatnii Principesa Elena Cuza.
Dar Domnila Elena I-a Tertat de mull : Ea I-a plins mull.
No! toll eellati sa meditam cuviniele Evangbeliel: ,,Cine este fare
pacal, sa arunce cu platra".
]sus a zis femelel pacatoase : Mergi in pace. Ti se Ca ferta mull,
cad mull ar fubit".
Asa si Istoria poate zice Jul Cuza-Vodii: Dormi in pace Maria Ta.
Ti se va Terta mull, cad exult fl-ca iubit Tara, mutt of fulfil pe reran.
mull of rubit pe Intreg Neamul Romaneac.
Conferinta d-lei litiscanu este un foarte bun. nepartinitor si tot o
data calduros rezumat al domn:el Jul Cuza Veda.
A.
**
(Traducerea arlicolulul d-ha Mieloaque asupra expoziliei
din Bucuresti).
Printre nnmeroasele articusle publivate asupra Expozitlel
noastre nationals si asupra Romanies de strAinit de mina, ce
ne-au vizilat tara In decursul vereT trecute, retesa intrun chip
deosebit acel al NI Marcel Mieloaque tipfirit In revista Expo-
zitiilor din Paris Moniteur des exftosants francais No. 9 din 21
Sept. 1906, pe care articol it reproducem . in intregime.

EXPOZITIA DIN BUCURE$T1

Romania
Romania 1 0 tara rare acuma opt-zecT de an! no era Inca deschisi
liberulta negot european ; care abla cu jumatate de veac in urma, numara
toes adevarall rob!, asupra carom stapiuul avea dreptul de vIatti si de
moarte si dud numaT de la 186 adecit en douti generatii In 'Irma, serbi-
 DM de seaml 141

rea fusese desfiintatg. Era o tars; feodala si din Veacul de Mijloc. Un nu-
mar restrins de mail senior! numitl borer! staptnead lot pamintul si pu-
nea In lucrare asupra mosillor for o putere aproape absolute, dupe fauta-
zia san bunul for plat; ffira a ennoeste frinele legilor. TiranY fatg de sarbil
tor, umiliti si supusT inaintea principelul sad voevodultil, care avea
asupra for acelasl putere absolute po care el MOO o posedati asupra Ora-
nitor tor. 0 tail orientala Cu o conceptie autocratica a putereY cu despre-
tn1 vrednieief si a libertfitel omenestT, en moravurile sale, obiceTurile si i-
dello sale particulars cari toate II veneail din Constantinopole, capitals su-
veranulul si a slapinuluT, sad din Moseova, capitals taruluT ortodox, prole-
guitorul creslinilor rasiirilenT ; o tar& in sfirsit care se afla cu ma! 'none
reacurT In daraptut tarilor europene. imobilizata ca uu (With de plata in.
mijloeul civilizatiel aziatice. Apol de odata prin eftetul rilzboalelor care
desfaeura clestele turcesr, prin efeclul inlimplarfl at atingerilor si at ca-
latoriilor, aceasta tura, din RAsArit se pune in a dotia jumittate a yeaculul
al XIX-lea in legatura cu Apusul. late termenil in care trtbue pusa Intro
barea pe care este sA o cerceteze callitorul, rind caul& a intelege.aceasta na-
tie prea putin cunoscula care este uatia romina.
Este tutus! tine din Intrebgrile cele mat interesaute pe care este data
sociologuluT s'o tragA in bagare de same ; cart ea Infatosaza problema ur-
zirel unuT popor, trecerea de la o civilizatie patriareala la o viatIl mo-
derna. Si o asa prefacer') a trebuil sfi se Indeplineased in mal putin de
40 de ant. Aeeasta nu insamnfi. de sigur cA Romiinia sA fi fost cloptila pe
des intregul in acest scurt rAstim. Lumea pe care o infat'saza n'a esit din
nimie, Ar fi fest o inhume. Si istoria pe ca si realitatea moderns nu mal
dau toe minunilor. Materialele zidirel si eleinentele alcAtuireI el existafi
de mat inainte ; der prelucrarea aceslor materialuit este de tot 'mug. Cele
dintaT drumurl de fier 'mane suet in adevAr posterioare anulul :870.
Yi drumul de fier aid ca si pretutindenT, a fost agentul social
care a pus in mi.scare puleiile ascunse. Si ca plamada chimicil care
hotareste combinarea corpurilor si be preface In corpurl noel, asa si
drumul de her el singer a creat toata aceasla propasire economic/I. Ca lea
cea moderns, repede, legind Romania de Europa. a tutors spre Apus pri-
virile si gindirile sale si cari mergeall spre Raserit. De atuncI aceastA Ora
a trebuit sa -st caute modelurile sale iu apus; a trebuit se tt schimbe feliul
Mg de a fi, iudtle Whiffle, ideile si munea sa din zitia in care lepfida
viata oriental/I, poporul romin se holaria sA devina european, sortif &sit a-
runcatf. Era osindit sad a pleri sub opiutire, ucis prin coucurenta luptA,
ruinat, subjugal, istovit de prolivnicil pe care singue el si-I dAduse, sag
daca nu, rapunind greutatile, ustenelele, revolutiile launtrice, sal devina e-
galul tarilor aeeture pe care avuse ambitia de a be imita, blind o
mai mare, maT large, mat sells% mal roditoare si ma! frumoasa.
(Unneazei) A. D. Xenopol
 142 Dail de searsa
rt
* *

N. C. Schina president du Tribunal de Jassy. Peateses Sociuux.

La Roumanie ce cm'elle pourait devenir. Bucure0T, i905.
In cartea d-lui Schina gasim atinse toate problernele vietil poporu-
Jul romln. Ar gre§i eel ce ar cretle,deducind din cariera autorulta de ma-
gistral, cis d-1 Schina trafeaza subieete in legatura numal cu activitatea sa
zilniefi. Ink lose va gasi diseutate, fire§te foarle In treacat, mai mull ea ho-
tariri pe care no are nevoe sa le motiveze, n serie de problem° sociale
de mare inseinnatate §i de grabnica dezlegare pentru Ora noastra.
Aga de pilda se ocupa de ehestia taraneascii, de aceasta cd °are-
cure lnlindere. Anton] vorbe§ta cu mull foe de aceasta problems si-I dii o
deosebila Insemnalate. Face amintire de bro§ura d-lui Sp. Haret nclicstia
faraneascd"- fare a-i cita nurnele, nu slim din ce interes,despre care
spune :
Et H s'est trouve des hommes haul places pour soutenir de la pi-
role et du geste, voir 'Herne dans une brochure recente, ces aspirations
socialistes decant fatalement aboutir, nu jour ou Padre au... communisme,
oil h cette autre utopia aussi folichoune: tout enfant qui nail en Roumanie
a droit a 5 hectares de terre a prendre n'importe *gamut les domaines
,,de 1'04 ne seront plus.
D -1 Salina are vederi deosebite de d-1 Haret lu eheslia taraneasett.
D-sa arata grevala ce s-a facut prin implimIntenirea facula la 1861. E o
datorie a noastrl a tuturora a no Inriidacina in mintea nimarula ca este
cirept a i se da pamint. Azl e credinta ca sinter!' datori, slat saa proprie-
tall, sa dam taranilor pamint; sa li -I dam nu in munca ci in plina pro-
prielate. A mai Saari aceasta credinta e o greplii, care nu poate area
alto urmari de cit rescoale agrare : pamintul nefiind elastic ca sa se in
Unita In suprafatti, proportional cu numarul merest creseind al poporatia
Statul e dator a lass jocul Jiber In schimbarea proprietatilor: eine poate,
tine e destolnic, face -se proprietor de pamint. Dec! principiul inalienabili-
tate! paminturilor rurale e o gregala ctbutitutionala.
In cartes. d-lul Schina cititorul va gisi parer' asupra insetnnalate1
Religiet qi lnenirea et iu meeanismul societate! §i familiei; va giisi pared
asupra parlidelor noastre politice istovile de necesitatea intemeTtrei until;
noti partid al agrarienitor, rare sa dirigulasea in mod ciustit politica ; a-
tinge chestia maril sau a micil propriettill;ehestia marls sail mint industrii,
mizeria populatiei rurale qi masurile nepotrivite ce se !art pentru Imbu ra
tatirea soartei sale; va gasi tratatii cheglia educatitutil In §coalele noastre ;
etc., etc.
Cartea serve§te a ne face cunoscut mai mull ce ginde§te d-1 Schina
asupra r.roblem "Ior Rominiei actuate, de cit o tratare a for in mod §Liin-
liar. Ar. fi fost. §i greti, atone! cind se acing atitea numeroase probleme,'
sh se poata face mai mull de cit o tratare sumarti, In treacat de tot une
or!, Intr-o singura carte de 12k min .
 Notitl 143

In eartea WI Sebina gasim parti slabe en desavirsire. Asa tot ce

spune asupra educatiuneT sint banalitatT, din rare rezultil, ca nu ennoaste
starea invittamintoluT la noT in tare. Sint niste generalitatT, care se pot
spune In orl-ce timp si despre orl-ce tare. Cel doritorT de anchete asupra
reformelor de fault in luvittamint pot gasi In cartes d-luT Salina (pag. 21
60) parerile sale.
Impresia totals ce-11 testi cart6a esle buns. Autorul e preocupat mull
cu binele neamulul si Wit noastre. Acest sentiment 'Isere la lumina zilel
si 1-a si Indemnat sa scrie pentru a da in vileag ideile sale. Le-a dat
in frantuzeste, zice autorul, ca strainatatea sit poata avea i7voare de nude
s6 cunoasca Rominia.
Nu pot sit nu arat o gresala stiintifica. E vorba de liberul arbi-
tru, pe care autorul II ridica la inaltimea unel dogme nedisculabile. E de
mirare la un om de leg!, la un jurist admiterea teoriel liberuluT arbitru,
care contrazice legea cauzalitatiT In domeniul fenomenelor sufletes LT si
sociale.
Valeriu Hulubei

N 0 TI T
Au aptirut unnaloarele publieritil ale d luT A. D. Xenopol In limb!
straine:
1) Der Wertbegriff in der Geschichte, Berlin 1906.
2) L'inconscient dans l'histoire, Paris 1906.
3) Le regne du prince Couza expose d'apres la melhode des series
bistoriques Revue de Synthese historique 1906.
4) Sociologia o storiaRevista italiatia di Suciologia 1906.
5) La guerre fucteur n6oessaire du developpPment, Paris 1906.
Von reproduce pe cete mat scurte dintre 'ele in traducere, pe eel.)
mai euprinzaloare in extracte.

In curind va apare editia 11-a din eminenta traducere a Infermdur

lul Dante, frieulti In vermirT de distinsul slilist si prozator J-1 N. Gene.
*
Baca nu publicam Inca un studia asupra rascoalelor a,grare de la
no!, e din eauzil ca cercelarile judecatoresti nu ne-ail pus Inca la InclaminI
materialul trebuitor pentru o expunere adevarala a tor.
*
Franta a p!erdut doT din eel maT marl chimisti al el si al lumel in-
tregi: Berthelot qi Moissant. Numarul viitor va da cite -va stiint1 asupra a-
cestor dot eminent marl aT adevaruluT.
 t Alexandru G. Mavrocordato
Eminentul invgat Alexandru G. Mavrocordato, sta-
tornicul colaborator al Ar hive?, si care si-a publicat
eruditele Jul articole numai in revista noastra, a lace- *".

tat din viata la Paris, in aceasta luny Martie.

Coboritor din principele Alexandru Mavrocordato Fi-
saii6 care a domnit in Moldova in anil 1785--1786,
Alexandru G. Mavrocordato era un om pe cit de in-
vatat pe alit si de modest. De aceea si lumen noastra
tl cunoaste putin. El stapinea desavirsit limbile vechi,
Jalina si elina, din cele moderne : franceza, gerniana,
italiana, engleza si greceasca moderns ; era un jurist
eminent si un cunoscator adinc si erudit in filosofie si
4 islorie. Pe linga acestea era si un pianist bowie bun
care execute cu cea mai mare curatenie bucatile cele
mai grele.
Cele ce a scris Alexandru G. Mavrocordato ea fost
toate publicate in revista noastra si anume :
Pagina
1) Despre originea Mavrocordatilor, Arhiva V 168
2) Culegerr de strisori catre Brisant
Notara . . . . . , VII 488, 589
3) Cu ocaziunea scrisoret ha LeI
Ouien . . . . . II X 185
4) Un ex Jesuit' . . . . , X111 410, 492
5) Cu prilejul menzorinlui tut Hau-
teriv. . . . . . XV 289, 337
6) Stanileftii . . . . , XVI 429, 477
7) Dante . . . n XVII 421,477
Toate lucrarile Jul Alexandru G. Mavrocordato slot
intemejate pe o bogata si eanatoasa eruditie si wise
in o frumoasii si neaosa limbs romaneasca.
Societatea stiintifica si literara din last pierde in el
pe until dirt niembril el cei maT de sama si Romania
un retAtan cult si cu dor de tara.
Sa-1 fie talina usoara I