Sunteți pe pagina 1din 12

Universitatea de Stat din Republica Moldova

Facultatea Științe Economice


Departamentul Contabilitate și Informatică economică

Lucru individual (studiu de caz)


La disciplina: Gestiunea financiară și analiza performanțelor

Ciclul I, Licență

Elaborat de: Țurcan Corina


studenta anului II , specialitatea contabilitate
Grupa: CON 1603

Chișinău,2018
Cuprins

Introducere ............................................................................................................................ 3
I.Situația patrimonială în baza bilanțului financiar ................................................................... 4
II. Situația patrimonială în baza bilanțului funcțional ............................................................... 7
III.Structura capitalului circulant ............................................................................................... 9
IV.Lichiditatea și solvabilitatea entității ................................................................................... 10
Concluzie .............................................................................................................................. 11
Bibliografie ........................................................................................................................... 12

2
Introducere

Gestiunea financiară a întreprinderii reprezintă un domeniu important și responsabil de


investigare a condiţiilor necesare pentru asigurarea eficienţei maxime a funcţiei financiare a
întreprinderii. Respectiv, funcţia financiară reprezintă una dintre cele mai importante atribuţii pe
care trebuie să şi le asume o întreprindere modernă pentru a putea realiza cu succes misiunea
globală ce îi revine , adică crearea şi maximizarea valorii economice.
Pentru o întreprindere bine dezvoltată , ce deține o activitate prosperă, necesită de o analiză
generală a entității, pentru a determina din timp și a scoate la iveală transparența problemelor
prezente.
Astfel, în lucrarea dată, vom analiza componența și structura patrimoniului întreprinderii la o
anumită perioadă de timp, în dependență de bilanțul financiar și funcțional; vom analiza
structura capitalului circulant; vom măsura lichiditatea și solvabilitatea entității, etc.

3
I.Situația patrimonială în baza bilanțului financiar

Bilanţul contabil este instrumentul principal cu ajutorul căruia se realizează sintetizarea şi


generalizarea datelor contabile. Acesta este un model sintetic prin intermediul căruia se asigură o
abordare a structurii economico-financiare a unităţii pornind de la părţile sale componente către
caracteristicile de ansamblu.
Prin conţinutul său, bilanţul contabil oferă informaţiile necesare pentru aprecierea gestiunii
financiare a întreprinderii, precum şi pentru stabilirea valorii acesteia, el caracterizând mărimea
resurselor şi a utilizărilor (nevoilor) la care a recurs un agent economic în cursul unei perioade de
gestiune

Tabelul 1.1. Bilanțul contabil la 31 decembrie 2012


Activ Suma, mii lei Pasiv Suma, mii
lei
Active nemateriale 0 Capital statutar și suplimentar 4766265
Active materiale pe termen lung 14171927 Rezerve 0
Active financiare pe termen lung 0 Profit nerepartizat (pierdere 1419637
neacoperită)
Stocuri de mărfuri și materiale 2135654 Datorii financiare pe termen lung 7386113
Creanțe pe termen scurt 10184692 Datorii financiare pe termen scurt 2111494
Investiții pe termen scurt 0 Datorii comerciale pe termen scurt 10244155
Mijloace bănești 2680 Datorii pe termen scurt calculate 567289
Alte active curente 0
TOTAL 26494953 TOTAL 26494953

Bilanţul financiar se obţine din bilanţul contabil, prin divizarea anumitor date rezultând
mărimi semnificative, care ocupă o importanță deosebită în cadrul analizei financiare. Astfel,
gruparea posturilor din bilanţul contabil, în vederea analizei financiare, are la bază criteriile de
lichiditate – exigibilitate, activul fiind grupat în nevoi permanente (active imobilizate) și nevoi
temporare (active circulante), iar pasivul este grupat în resurse permanente (capitaluri proprii și
datorii pe termen lung) și resurse temporare (datorii curente).

4
Bilanțul financiar al unei întreprinderi reprezintă armonizarea resurselor cu nevoile. El
sintetizează starea patrimonială, adică ansamblul drepturilor și angajamentelor existente la un
moment dat. În cadrul acestuia, pasivul apare ca o sinteză a angajamentelor contractate sau ca o
inventariere a surselor de finanțare în timp ce elementele înscrise în activ corespund unor
drepturi patrimoniale, sau unor alocări de fonduri pentru achiziționarea acestor drepturi.

Tabelul 1.2. Bilanțul financiar al întreprinderii


Activ (nevoile) Suma, mii Pasiv (resursele) Suma,mii
lei lei
I.Active imobilizate ( nevoi I.Capital propriu (resurse
permanente) 0 permanente)
1.1.Active nemateriale 1.1.Capital statutar și suplimentar 4766265
1.2.Active materiale pe termen lung 14171927 1.2.Rezerve 0
1.3..Active financiare pe termen lung 0 1.3.Profit nerepartizat (pierdere 1419637
neacoperită)
II.Active circulante ( nevoi II.Datorii pe termen lung (resurse
temporare, excusiv investiții permanente)
curente, disponibilități, valori
mobiliare)
2.1.Stocuri de mărfuri și materiale 2135654 2.1.Datorii financiare pe termen lung 7386113
2.2.Creanțe pe termen scurt 10184692 III.Datorii curente(resurse
temporare, exclusiv creditele
bancare curente)
3.1.Datorii financiare pe termen scurt 2111494
2.3.Investiții pe termen scurt 0 3.2.Datorii comerciale pe termen 10244155
scurt
2.4.Mijloace bănești 2680 3.3.Datorii pe termen scurt calculate 567289
2.5Alte active curente 0
TOTAL 26494953 TOTAL 26494953

Investiţiile pe termen scurt (valorile mobiliare de plasament) şi casa şi conturi la bănci


(disponibilităţi) formează activele de trezorerie, iar creditele pe termen scurt formează pasivele
de trezorerie.

5
1) Calculăm situația netă a întreprinderii
SN = Activ total – Datorii totale
SN =26494953– (12922938+ 7386113) = 26494953-20309051=6185902 lei
Obținerea unei situații nete pozitive la finele anului de gestiune, indică o îmbogățire
patrimonială a entității și o gestiune economică destul de sănătoasă a acesteia. Astfel, creșterea
situației nete, fiind consecința reinvestirii unei părți din profitul net, marchează maximizarea
valorii întreprinderii.
2) Calculăm fondul de rulment financiar prin două metode
a) FRF = Capitaluri permanente – Activ imobilizat
FRF = (4766265+1419637+7386113) –14171927=13572015– 14171927= -599912
lei
b) FRF = Active circulante – Datorii curente
FRF =12323026–12922938= -599912
c) FRpropriu=Capital propriu-Imobilizări= 6185902-14171927=-7986025 lei
d) FRîmprumutat=FRF-FRpropriu=-599912-(-7986025)=7386113 lei
Se constată că întreprinderea dispune de un fond de rulment propriu negativ, ceea ce
evidențiază partea activă a activelor circulante ca fiind nefinanțată cu datoriile curente. Fondul
de rulment financiar negativ(-599912 lei) reflectă insuficientul capitalurilor permanente în raport
cu imobilizările pe care le formează. Rezultatul negativ al ultimei relații de calcul denumit fond
de rulment împrumutat reflectă măsura îndatorării pe termen lung pentru finanțarea nevoilor
temporare.
3) Calculăm nevoia de fond de rulment
NFR = Nevoi temporale – Resurse temporale
NFR = (2135654+10184692) – (10244155+567289) =12320346–10811444= 1508902
lei
Nevoia de fond de rulment pozitivă evidențiază decalajul favorabil între lichiditatea
stocurilor și creanțelor pe de parte (12320346 lei) și excibilitatea stocurilor curente (10811444
lei).
4) Calculăm trezoreria netă
TN = FRF – NFR
TN = (-599912) – 10811444 = -11411356 lei
Înregistrarea unei trezorerii nete negative la sfîrșitul anului, semnifică o scădere reală a
capacității de finanțare a investițiilor cu 11411356 lei, reprezentînd o infirmare a majorării
valorii patrimoniale a entității.

6
II. Situația patrimonială în baza bilanțului funcțional

Bilanțul funcțional are la bază abordarea economică a patrimoniului. Analiza bilanțului în


această abordare presupune o perspectivă statică asupra întregului patrimoniu al întreprinderii și
o perspectivă dinamică asupra ciclului de exploatare și de investire prin prisma funcțiunii
financiare, a relațiilor între resursele si utilizările durabile sau temporare sau între nevoile și
posibilitățile financiare de acoperire a acestora.
Bilanțul funcțional este folosit de către manageri, deoarece evidențiază aspectele financiare,
structurale si legăturile cu gestiunea previzională, fiind folosit cu precădere la analiza internă a
întreprinderii. Acesta permite stabilirea stabilității întreprinderii prin intermediul trezoreriei nete
si oferă indicii pentru stabilirea strategiei în materie de investiții si finanțare.

Tabelul 2.1. Bilanțul funcțional al întreprinderii


Activ (nevoile) Suma, mii Pasiv (resursele) Suma,mii
lei lei
I.Nevoi durabile I.Resurse durabile
1.1.Imobilizări operaționale 1.1.Capitaluri proprii și asimilate
1.1.1.Active nemateriale 0 1.1.Capital statutar și suplimentar 4766265

2.1.1.Active materiale pe termen 14171927 1.1.1.Rezerve 0


lung
2.2.2..Active financiare pe termen 0 1.1.3.Profit nerepartizat (pierdere 1419637
lung neacoperită)
1.2.Împrumuturi pe termen lung 0
II.Nevoi ciclice II.Resurse permanente
2.1.Active circulante operaționale 2.1.Datorii operaționale
2.1.1.Stocuri de mărfuri și materiale 2135654 2.1.1.Datorii financiare pe termen 7386113
lung
2.1.2.Creanțe pe termen scurt 10184692 2.1.2.Datorii financiare pe termen 2111494
scurt
2.2.Active circulante 2.1.3.Datorii comerciale pe termen 10244155
neoperaționale scurt
2.2.1 Creanțe privind decontările cu 643195
bugetul
2.2.2. Alte creanțe pe termen scurt 4680 2.1.4.Datorii pe termen scurt 567289
calculate

7
III.Nevoi de trezorerie 2.2.Datorii neoperaționale
3.1.1.Mijloace bănești 2680 2.2.1 Alte datorii pe termen scurt 165973
III. Resurse de trezorerie 2111494

TOTAL 26494953 TOTAL 26494953

1) Calculăm fondul de rulment net global cu ajutorul a două modalități:


a) FRNG = Resurse durabile – Nevoi durabile
FRNG = (6185902+7386113) –14171927= 13572015–14171927= -599912lei
b) FRNG = (Acop + Acnop +D) – (Dop +Dnop + CT)
FRNG =12323026–12922938= -599912 lei
Deoarece , fondul de rulment este inferior nevoilor angajate , se constată faptul că
întreprinderea va avea lichidități insuficiente pentru finanțarea nevoilor de producție.
2) Calculăm NFR și TN
NFR = Nevoi ciclice – Resurse ciclice
NFR =(2135654+10184692+643195+4680)– (10244155+567289+165973) =12968221–
9842839= 3125382
TN = Nevoi de trezorerie – Resurse de trezorerie
TN =2680– 2111494= -2108814 lei
3) Efectuăm descompunerea NFRT
NFRT = NFRO + NFRN
NFRO =Acop – Dop = (2135654+10184692) –(1024415+567289) =12320346-
9676866= 2643480 lei
NFRN = Acnop(creanțe privind decontările cu bugetul +alte creanțe pe termen scurt) –
Dnop(alte datorii pe termen scurt) = (643195+4680)-165973=481902
NFRT =2643480 + 481902=3125382
Analizînd calculele efectuate constatăm că NFRT este finanțată neintegral din sursele stabile
(FRNG ≤0) care nu acoperă o parte a nevoii de fond de rulment neoperaționale, diferența
provenind din credite de trezorerie.

8
III . Structura capitalului circulant

Active circulante sunt formate din acea parte a capitalului firmei concretizat in resurse
materiale si banesti care se transforma si consuma în întregime într-un ciclu de producție după
fiecare circuit economic, transferandu-și, dintr-o data, valoarea sa asupra noului produs. În
cadrul lui sunt cuprinse stocurile de materii prime, materiale de baza si auxiliare, energia,
combustibilul, apa, semifabricate, resursele banesti etc. La modul general, ele sunt alcatuite din
stocuri, valori realizabile pe termen scurt si valori disponibile.
Din punct de vedere al analizei funcționale, capitalul circulant al întreprinderii se clasifică în
două grupe : active circulante operaționale și active circulante eoperaționale.

Tabelul 3.1. Capitalul circulant al entității


Active operaționale Active neoperaționale

1.Stocuri de mărfuri și materiale (2135654) 1. (Creanțe privind decontările cu bugetul (643195)

2. Creanțe pe termen scurt (10184692) 2. Alte creanțe pe termen scurt (4680)

Total active operaționale: 12320346 Total active neoperaționale : 647875

Analizînd structura capitalului circulant al întreprinderii constatăm faptul că la întreprindere


se înregistrează o diferență semnificativă între activele operaționale și neoperaționale de
aproximativ 11672471 lei.
Atît activele operaționale cît și cele neoperaționale reflectă activul întreprinderii analizate.
Astfel, deținerea unui capital circulant cu o valoare pozitivă, aceasta rezultă ca întreprinderea
dispune de resursele necesare și suficiente pentru a acoperi toate datoriile și a înregistra pe viitor
un venit optim.

9
IV.Lichiditatea și solvabilitatea entității

Ratele lichidității și solvabilității generale a întreprinderii


Ratele Formula de calcul Exercițiul Valoare Normat Abate
a ratei iv re
Lichiditatea
absolută MB + ITS 2680 + 0 0,0002 0,3-0,4 -0,3
𝐿𝑎𝑏𝑠 = 𝐿𝑎𝑏𝑠 =
(Labs) DTS 12922938

Lichiditatea
intermediară AC − St 𝐿𝑖𝑛𝑡 0,79 0,2-0,3 +0,49
𝐿𝑖𝑛𝑡 =
(Lint) DTS 12323026 − 2135654
=
12922938
Lichiditatea
curentă AC 12323026 0,95 0,1-0,2 -0,05
𝐿𝑐𝑢𝑟 = 𝐿𝑐𝑢𝑟 =
(Lcur) DTS 12922938

Solvabilitate TA 26494953 1,30 >1 -


Solv = Solv =
a TD 20309051

Observăm că nici unul din cei 3 indicatori nu sunt încadrați în limitele stabilite. Problema
identificată este în cazul lichidității absolute care este inferioară limitei intervalului optim cu 0.3,
deci putem recomanda întreprinderii de a majora mijloacele bănești din contul încasării
creanțelor sau efectuării unor investiții care ulterior ar asigura încasări de mijloace bănești.
O altă observație este evidențiată în cazul lichidității intermediare care se află peste limita
optimă, și anume cu 0.79, deci putem afirma că întreprinderea dispune de mijloace bănești,
investiții pe termen scurt și creanțe suficiente pentru a acoperi datoriile pe termen scurt,
indiferent de valoarea reală a stocurilor. În legătură cu indicatorul calculat în cazul lichidității
curente, care este de 0,95 și înregistrează o lipsă față de limita stabilită de 0,05, deci entitatea are
o capacitate medie de a-și plăti datoriile curente fără să apeleze la resurse pe termen lung sau la
noi împrumuturi. În ceea ce privește solvabilitatea entității, putem menționa că are o valoare de
1.30, adică mai mare de 1, ceea ce dovedește că întreprinderea analizată are o capacitate înaltă de
a-și achita obligațiile bănești imediate și îndepărtate față de terți.
.

10
Concluzie

Analiza bilanțului unei întreprinderi are un rol semnificativ în derularea operațiunilor viitoare
întreprinse de această entitate. Respecitv, analizînd bilanțul întreprinderii, din puct de vedere
economic, putem concluziona faptul că aceasta va înregistra un rezultat financiar favorabil în
concordanță cu disponibilitîțile deținute , datoriile , creanțele, etc.
În lucrarea dată, am analizat componența și structura patrimoniului întreprinderii la o anumită
perioadă de timp, în dependență de bilanțul financiar și funcțional; am analizat structura
capitalului circulant; măsura lichidității și solvabilității entității, etc.
Astfel, analizînd toți acesti parametri, consatăm că întreprinderea analizată este caracterizată
de o situație financiară favorabilă, ea avînd o capacitate înaltă de a-și achita obligațiile bănești
imediate și îndepărtate față de terți, este însoțită de maximizarea valorii întreprinderii și
înregistrează o trezorerie pozitivă la sfîrșitul anului, ceea ce semnifică o creștere reală a
capacității de finanțare a investițiilor, reprezentînd o confirmare a majorării valorii patrimoniale
a entității.
Calculele efectuate în baza Bilanțului întreprinderii analizate în anul de gestiune 2013 ne
permit să constatăm că la entitate s-a format un echilibru atât financiar cât și funcțional. Fondul
de rulment negativ reflectă însă și resurse nerentabilizate care supun societatea unui ”cost de
oportunitate” care îi diminuează performanțele financiare

11
Bibliografie:

1.Ilie V., “Gestiunea financiară a întreprinderii”, București, 2006;

2. Marin Dumitru , “Gestiunea financiară a întreprinderii”, București , 2003;

3. Mihai Toma , Felicia A, “Finanțe și gestiunea Financiară”, București, 2003;

4. GeorgetaV., “Gestiunea financiară a întreprinderii” , București, 2005.

12