Sunteți pe pagina 1din 28

Viziunea viitorului educației în România

CONTEXT 2

I. ROLUL EDUCAȚIEI 4

II. VALORI FUNDAMENTALE 4

III. PRINCIPII FUNDAMENTALE 6

IV. BENEFICIARII SERVICIULUI PUBLIC DE EDUCAȚIE 6

ȘCOALA ÎN SERVICIUL COPILULUI/ TÂNĂRULUI 6


ȘCOALA ÎN SPRIJINUL FAMILIEI ȘI AL COMUNITĂȚII 7
ȘCOALA ÎN SERVICIUL SOCIETĂȚII 8

V. RESPONSABILITATEA PENTRU SUCCESUL SERVICIULUI PUBLIC DE EDUCAȚIE 8

VI. OBIECTIVELE SERVICIULUI PUBLIC DE EDUCAȚIE 10

PARCURSUL ȘCOLAR OBLIGATORIU CONSTRUIEȘTE ADULTUL AUTONOM 10


COMUNITATEA UNIVERSITARĂ GENEREAZĂ CREATIVITATE, INOVARE ȘI PROGRES ȘTIINȚIFIC 10

VII. OBIECTIVELE GENERALE ALE FIECĂREI ETAPE DIN PARCURSUL ȘCOLAR OBLIGATORIU 12

PRIMII TREI ANI 12


URMĂTORII TREI ANI 13
CICLUL SECUNDAR INFERIOR 15
CICLUL SECUNDAR SUPERIOR 17

VIII. DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII 20

IX. SCENARIUL PROPUS PENTRU IMPLEMENTAREA VIZIUNII 22

OBIECTIVE STRATEGICE 24
CREȘTEREA CALITĂȚII EXPERIENȚEI ȘCOLARE ȘI DE ÎNVĂȚARE 24
ÎMBUNĂTĂȚIREA PARTICIPĂRII TUTUROR ELEVILOR LA ACTUL EDUCAȚIONAL 25
Construirea de punți între educație și comunitate 26
Context

Viziunea centrală este ca, prin adoptarea unei abordări „integrate, de sistem", sistemul educațional
și de formare românesc să devină printre cele mai bune zece sisteme din Europa. Programul de
guvernare are în vedere „creșterea prestigiului internațional al României, prin valorificarea
potențialului domeniului educației și cercetării, spre exemplu, prin sprijinirea tinerilor care pot face
performanță." prin elaborarea unor politici țintite spre aceștia, prin care să le fie susținută
motivația de a participa la educație și prin care să fie sprijiniți să atingă excelența în domeniul de
interes.

În concluzie, a fi printre liderii educației în Europa înseamnă o ambiție de a fi printre cei mai buni
la:
- Oferirea unei experience de învățare la cele mai înalte standarde de calitate;
- Folosirea educației pentru a elimina barierele de excludere socială și economică și pentru
a garanta tuturor o șansă la dezvoltare și realizare personală;
- Sprijinirea elevilor în procesul de achiziție a capacităților necesare pentru a participa autonom și
pentru a reuși în plan personal și profesional într-o lume în schimbare;
- Promovarea unor relații puternice între educație și sectorul economic și construirea de legături
puternice cu comunitatea largă.
- Asigurarea condițiilor necesare participarii tuturor copiilor la educație, inclusiv a celor cu risc de
dezavantaj educațional și al elevilor cu nevoi educaționale speciale, dar și al elevilor supradotați, și
sprijinirea lor în realizarea potențialului personal
- Dezvoltarea și corelarea unor instrumente moderne, digitale, de monitorizare și evaluare în
vederea furnizării de date pentru formularea unor direcții strategice și a unor soluții de
îmbunătățire permanentă, în parteneriat cu parțile cheie interesate, a calității serviciului public de
educație.
- Crearea cadrului pentru ca toți furnizorii de educație și formare, cadre didactice și lideri
educaționali, să dobândească abilitățile și instrumentele necesare pentru a oferi o experiență de
învățare de calitate.
- Intensificarea și diversificarea relațiilor dintre educație și comunitate în general, dintre școli și
sectorul economic, pentru a crește relevanța actului educațional la nevoile societății

Reforma strategică în educație și formare recunoaște importanța rolurilor și funcțiilor critice pe


care le au toți actorii (profesorii, familia, comunitatea, liderii educaționali, autoritățile publice
centrale și locale, mediul economic și societatea civilă) în asigurarea continuității, predictibilitatii și
calității serviciului public de educație. Provocările schimbării politice și sociale, atât la nivel
național, cât și pe plan internațional, dispariția unor locuri de muncă și apariția altora noi, cererea
crescândă de calificări noi și recalificări pentru persoanele angajate, inovațiile în tehnologie si
schimbările demogratice sunt unii dintre factorii cărora trebuie să le răspundem până în 2030, dar
și mai departe.

2
Pe termen scurt, în anii imediat următori este imperios necesar să prioritizam
1) Selecția și formarea inițială și continuă a cadrelor didactice, a consilierilor școlari și a liderilor
educaționali;
2) Modificarea conținuturilor, a predării și evaluării astfel încât școala să devină mai atractivă, mai
interesantă și mai creativă;
3) Debirocratizarea și digitalizarea serviciului public de educație

Ministerul Educației Naționale are datoria de a construi un sistem de educație și formare


profesională care să includă politici realiste, bazate pe dovezi, menite să anticipeze și să răspundă
nevoilor în schimbare ale elevilor, societății și economiei.

Programul de guvernare 2018-2020 afirmă că „implementarea principiului egalității de șanse în


educație, îmbunătățirea performanțelor educaționale, abilităților și competențelor tuturor copiilor
și tinerilor, prin accesul la un sistem de educație de calitate, relevant și incluziv sunt cheia pentru
creștere economică și prosperitate."
Îmbunătățirea planificării individuale a învățării, a tranziției elevilor în etapele critice ale sistemului
de educație, precum și asigurarea nevoilor de bază pentru toți elevii - de la transport și
îmbrăcăminte până la hrana zilnică - sunt elemente strategice care susțin acest deziderat.

Investiția în educație este văzută din perspectiva asigurării unui serviciu de educație echitabil, iar
creșterea utilizării instrumentelor digitale vă face ca elevii să fie echipați cu abilitățile necesare
pentru a face față provocărilor unui mediu de învățare în continuă schimbare.

Un sistem educațional și de formare excelent și inovator este definitoriu pentru împlinirea


personală, construirea unei societăți echitabile și a unei națiuni de succes. Așa cum se afirmă în
programul de guvernare, în condițiile unui declin demogratic accentuat, valorificarea potențialului
fiecarui copil este esențială. Studii la nivel național și internațional arată că, din aceasta
perspectivă, este fundamentală crearea unei stări de bine în școli, a unei atmosfere de lucru care să
invite la învățare și să ajute copiii să depășească barierele de nivel emoțional, dar și pe cele de nivel
social.

Generalizarea si îmbunătățirea calității educației timpurii va oferi o experiență de învățare mai


bună pentru copii de la o vârstă fragedă, si va pune baze solide pentru participarea acestora la
activități de învățare pe tot parcursul vieții.

Creșterea calității formării inițiale și continue a cadrelor didactice, precum și îmbunătățirea


conducerii școlilor si creșterea autonomiei acestora sunt puncte definitorii ale viziunii.

3
I. Rolul educației
Educația are și a avut dintotdeauna roluri multiple pentru individ și pentru societate.
1. În primul rând, educația are implicații semnificative în prosperitatea economică a fiecărui
individ în parte, a fiecărei comunități, a fiecărei națiuni. Tehnologiile și evoluția lor rapidă au
modificat mediul de afaceri, procesele de producție și au dus concurența de la nivel local la
nivel mondial. O forță de muncă bine educată este crucială în lumea contemporană, iar
lupta pentru resursele naturale ocupă azi un loc secund, fiind devansată de lupta pentru
resurse umane. Astfel educația a devenit treptat una dintre cele mai mari afaceri la nivel
mondial și sectorul privat a preluat treptat o mare parte din responsabilitatea educației pe
tot parcursul vieții.
2. Educația are apoi un rol și implicații culturale esențiale. Rămâne principala cale prin care
valorile și tradițiile se transmit din generație în generație, se modelează pentru a reflecta
evoluțiile culturale și economice și se ancorează în realitățile sociale contemporane.
3. Un alt rol al educației este cel social. Educația oferă fiecărui individ oportunitatea de a
acumula cunoștințele și de a își dezvolta atitudinile și abilitățile necesare pentru a deveni un
cetățean informat și activ, care contribuie la propășirea comunității sale și a națiunii.
Educația asigură astfel stabilitatea și dezvoltarea socială.
4. Un rol fundamental al educației se referă la dezvoltarea personală. Fiecare individ trebuie
să aibă posibilitatea de a se dezvolta potrivit potențialului propriu, astfel încât să poată
asigura independența și prosperitatea lui, a familiei pe care eventual decide să și-o
întemeieze și a grupurilor din care decide să facă parte. Dezvoltarea personală continuă
prin învățare pe tot parcursul vieții este esențială în societatea contemporană.
Pornind de la aceste roluri, întotdeauna și peste tot au existat și există discuții cu referire la scopul
și obiectivele educației, la ceea ce trebuie să se învețe și cum să se învețe. Guvernele multor țări
înscriu în programele lor educația drept o prioritate absolută, iar Organizația Națiunilor Unite a
inclus-o în Obiectivele de Dezvoltare Durabilă centrale Agendei 2030.
Din aceeași perspectivă a anului 2030, școala românească este în serviciul copilului, al familiei, al
comunității și al societății. Serviciul public de educație din România se construiește pe cooperarea
între toate sectoarele societății, cuprinde învățământul de stat și privat și are ca finalitate
modelarea copilului într-un adult responsabil, integrat social și profesional, care simte că aparține,
în egală măsura națiunii române si spațiului european, gândește și participă la dezvoltarea
societății.

II. Valori fundamentale

Valorile pe care se construiește educația în România sunt cele de încredere, echitate, solidaritate,
eficacitate și autonomie.
1. Încrederea este o valoare esențială, care definește respectul reciproc și interdependența
între toți actorii implicați în educație, de la elev și profesor până la familie și comunitatea
largă. Se traduce prin atașamentul sănătos și constructiv al tuturor părților demersului
educațional față de viziunea împărtășită si asumată asupra educației. Prin sinceritatea
comportamentelor zilnice, între părți se nasc relații constructive îndreptate spre atingerea
scopului viziunii educației. Integritatea, convergența și corectitudinea serviciului public de
educație reprezintă suportul de încredere in capacitatea sa de a își îndeplini misiunea de

4
modelare a copiilor în adulți responsabili. Copiii trebuie sa aibă încredere că participarea la
educație este valoroasă pentru ei, iar familia investește încredere în cadrele didactice, care
sunt profesioniști în educație. Societatea, prin autoritățile sale, prin sectorul civil și prin cel
privat, sprijină educația la toate nivelurile pe baza încrederii în calitatea proceselor și a
rezultatelor.
2. Echitatea înseamnă respectarea dreptului fiecărui elev de a avea șanse egale de acces
pentru atingerea potențialului său maxim, indiferent de statutul socioeconomic, de
aptitudini sau caracteristici fizice și psihice. Presupune comportamente bazate pe
respectarea reciprocă a drepturilor și îndatoririlor fiecărei părți implicate în demersul
educațional, pe satisfacerea în mod echitabil a intereselor, a drepturilor și datoriilor
fiecăruia. Se manifestă la nivelul actului educațional prin tratamentul nepărtinitor, din toate
punctele de vedere.
3. Solidaritatea este acțiunea comună, coordonată, prin care toți membrii și actorii societății
formează o comunitate de învățare incluzivă și lucrează împreună, ca egali, în folosul
serviciului public de educație. Fiecare parte a demersului educațional este responsabilă
pentru a pune în valoare procesul educațional. Aceasta presupune lucrul în echipă, atât în
contextul familiei şi comunității, cât şi între unități şcolare naționale, internaționale, cu
mediul privat şi de afaceri, pentru îmbunătățirea rezultatelor învățării. Între actorii
implicați exista relații profesionale importante şi aceștia își acorda sprijin reciproc şi își pot
delega sarcini pentru a contribui, împreună, la succesul elevilor. Presupune folosirea
directă, transparentă a celor mai potrivite canale de comunicare a nevoilor, acțiunilor și
rezultatelor procesului educațional.
4. Eficacitatea este preocuparea ca educația să aibă impactul dorit, respectiv copiii să învețe și
să progreseze spre potențialul lor maxim, astfel încât viitorii cetățeni să aibă o viață de
calitate. Profesorul și oricare alt actor din serviciul public de educație se preocupă în mod
activ ca strategiile și acțiunile sale să fie cele mai potrivite pentru fiecare elev și pentru
fiecare situație. Eficacitatea se transpune în obiective clare, modalități de a măsura în mod
frecvent nivelul fiecărui elev față de nivelul la care ar trebui să ajungă, dar și în instrumente
de corectare a situației. Eficacitatea se construiește pe abilitatea educatorului de a-și
îmbunătăți în permanență practicile, astfel încât să creeze cel mai mare beneficiu pentru
elev, conștienți fiind că, pentru fiecare copil și tânăr, trecerea prin acel moment școlar
(lecție, clasă, ciclu) este unică.
5. Autonomia profesională este asumarea procesului și parcursului decizional la nivel de
elev, profesor, curriculum și administrare a serviciului public de educație. Aceasta
presupune responsabilizarea fiecărui actor implicat în educație, comunicare transparentă
şi urmărirea interesului beneficiarilor actului educațional. De la profesor, pedagog şi mentor
până la liderul educațional, fiecare rol are deplină libertate de acțiune în limitele legii și ale
cadrului normativ în care funcționează învățământul. Unitățile de învățământ vor deveni
treptat autonome în raport cu instituțiile centrale ale statului și vor avea libertate de
acțiune, decizie și dezvoltare în acord cu specificul comunității educaționale.

5
III. Principii fundamentale

1. Un prim principiu ce derivă din valorile asumate este centrarea pe elev. Acesta se reflectă
în adecvarea educației la nevoile de învățare și dezvoltare ale copilului și la dezvoltarea
holistică a triunghiului minte – corp – suflet. În plan concret, acesta presupune consiliere
pentru orientare școlară și profesională bazată pe aptitudini și talent, precum și sprijin
socio- educațional pentru toți copiii, în funcție de nevoile fiecăruia.
2. Al doilea principiu este flexibilitatea. Serviciul public de educație se adaptează la nevoile
comunității locale, iar procesul de predare se modelează după elev și realitățile în care
acesta trăiește. Principiul se reflectă în faptul că există rute flexibile care asigură un parcurs
școlar pentru fiecare, cu posibilități de revenire și de modificare a acestuia pentru a atinge
obiectivele dorite. În plan individual, rezultatul demersului educațional va fi un adult flexibil
și adaptabil la dinamica societății.
3. Un al treilea principiu este cel al calității măsurabile. Există standarde de calitate
transparente pentru toți actorii și fiecare etapă a parcursului educațional are obiective
clare asumate pentru fiecare copil în parte. Impactul pozitiv al procesului de predare-
învățare asupra elevului este indicatorul principal de calitate a unei școli, iar succesul
serviciului public de educație, în ansamblu, se măsoară prin intrarea calificată a tânărului pe
piața muncii.
4. Colaborarea – al patrulea principiu – se reflectă pe câteva planuri esențiale. Serviciul public
de educație colaborează activ cu sectorul economic și asociativ, iar școala sprijină și, la
nevoie, dirijează familia în rolul său de educator principal. Cadrele didactice lucrează
interdisciplinar, în beneficiul elevilor, sprijinindu-se reciproc și împărtășind modele de bune
practici. Învățarea se bazează pe participarea beneficiarilor (elevi, familie, comunitate) la
elaborarea conținuturilor și la definirea traseului educațional.
5. Ultimul principiu – cel a subsidiarității – implică faptul că deciziile care afectează progresul
copilului se iau cât mai aproape de acesta, iar asigurarea calității demersului educațional și
atingerea obiectivelor de învățare pentru fiecare copil sunt în responsabilitatea fiecărui
actor implicat, de la familie la școală și comunitate. Școlile sunt încurajate, prin
instrumente speciale, să își suplimenteze finanțarea și să îmbunătățească performanța
demersului educațional în modul cel mai potrivit contextului în care funcționează.

IV. Beneficiarii serviciului public de educație

Școala în serviciul copilului/ tânărului

Beneficiarul direct al educației oferite prin serviciul public de învățământ este copilul/tânărul, cu
cele trei dimensiuni de dezvoltare: corp, minte și suflet. Orice activitate organizată în instituțiile de
învățământ și conexe este justificată în măsura în care îmbunătățește, în mod demonstrat sau
evident, calitatea serviciilor dedicate lui. Succesul școlii este măsurat după modul în care fiecare
copil ajuns la vârsta maturității se regăsește în cea mai bună variantă a sa la momentul respectiv
și are implicit răspunsul la întrebarea „ce fel de om sunt, unde sunt bun în societatea globalizată,
cum rămân bun și cum pot deveni și mai bun?”.
Școala asigură viitorilor adulți o alfabetizare funcțională în toate domeniile necesare unei vieți
autonome și împlinite în societate, care să contribuie la starea de bine individuală și a comunității.

6
Viitorul adult este capabil să acceseze orice tip de informație și să o înțeleagă suficient pentru a o
folosi ca resursă în performanța propriilor acțiuni sau în excelență.
Școala oferă copiilor și tinerilor un set de repere valorice și culturale și de principii etice care
să le asigure dezvoltarea unei identități complexe și bine definite din perspectiva națională,
europeană și globală. Dezvoltă în rândul beneficiarilor capacitatea de a interpreta, prin filtrul
acestor valori și repere, relația cu sine, ca ființă morală, cu familia, cu lumea profesională și cu
societatea în general.
Școala asigură fiecărui beneficiar un nivel de dezvoltare personală care să-i permită
gestionarea emoțiilor, luarea deciziilor, lucrul în echipă și în comunitate, a relațiilor sociale și
interpersonale. În același timp, asigură, prin activitățile sale, că membrii societății au trăsăturile de
caracter necesare pentru a face față schimbărilor sociale și economice: curiozitate, spirit de
inițiativă și antreprenoriat, curaj de a adopta soluții noi și de a testa limite, capacitatea de a crea
obiective și planuri personale și tenacitate în implementarea lor, adaptabilitate și flexibilitate.
Școala contribuie la dezvoltarea fizică armonioasă a copiilor și tinerilor prin promovarea
aptitudinilor sportive, a motricității, a competențelor necesare adoptării de către beneficiari a unei
alimentații sănătoase și nutritive. De asemenea, școala contribuie, alături de alți actori ai
comunității, la educația pentru sănătate a elevilor, fiind garant al faptului că viitorii adulți au
cunoștințele, abilitățile și atitudinile necesare unei vieți sănătoase atât din punct de vedere fizic cât
și psihic.
La finalizarea învățământului obligatoriu, beneficiarul este capabil să aplice practic, în viața de
zi cu zi, cunoștințele dobândite în domeniul comunicării, al matematicii, al științelor și în cel
digital. Are un set de abilități profesionale transferabile, precum și atitudinea și instrumentele
necesare pentru intrarea calificată pe piața muncii. Are, de asemenea, un set de competențe care
să-i permită gestionarea aspectelor economice și financiare ale vieții independente, crearea și
gestionarea unei familii, participarea la comunități de interese și crearea acestora, asumarea
răspunderii pentru sine și pentru acțiunile grupurilor din care face parte. Are cunoștințele și
atitudinile necesare pentru a folosi sustenabil resursele existente în viața personală și în societate
în general.
Școala dezvoltă în rândul elevilor înțelegerea faptului că învățarea va face parte permanent
din viața lor de adulți, creează și consolidează comportamente de învățare pe tot parcursul vieții,
adică acele atitudini, abilități și moduri de gândire care să-i ajute să se dezvolte continuu, în pas cu
societatea în care trăiesc.

Școala în sprijinul familiei și al comunității

Rolul fundamental în educarea copiilor îl are familia, ca microunivers al societății, și


comunitatea locală, ca univers median față de societate, în ansamblul său. Serviciul public de
educație este organizat și structurat pentru a sprijini și orienta familia în acest rol, într- un mod
profesionist și în spiritul cooperării și al încrederii, care să asigure că obiectivele parcursului școlar
obligatoriu sunt atinse în interesul superior al copilului și în contextul nevoilor speciale ale
acestuia. Școala organizează activități extracurriculare pentru întreaga familie, atât în scopul
dezvoltării competențelor părinților în domeniul organizării vieții de familie, cât și în scopul
încurajării părinților de a se integra sau reintegra în procesul de învățare pe tot parcursul vieții.
Pentru susținerea stării de bine în familie, școala asigură timpi distincți pentru învățare în variate
forme în mediul școlar, garantând că timpul din afara orelor petrecute la școală poate să fie dedicat
în mod expres vieții în familie.

7
Școala asigură contextul pentru sprijin socio-educațional pentru toți copiii, în funcție de
nevoile lor, devenind un mediu incluziv și care susține egalitatea de șanse. În acest scop, școala
cooperează cu alte instituții abilitate ale statului, cu organizații de caritate și cu reprezentanți ai
societății civile și ai sectorului economic.

Școala în serviciul societății

Școala este un serviciu public de educație, pentru societate, și are ca rol esențial creșterea
capitalului uman și social. Școala sprijină comunitatea și familia în educarea viitorilor adulți și
integrarea lor în societate.
Școala contribuie direct, prin pregătirea profesională, la dezvoltare economică și pregătește
cetățenii României să trăiască împreună si alături de alții, să creeze, să gândească, să inoveze și să
participe la viața societății. Școala încurajează și susține, prin activitatea sa de educație și formare,
progresul cultural și social, caracterizat prin antreprenoriat, invenții, design, reînnoire,
interacțiunea dintre știință și artă, prin încurajarea curiozității și creativității, prin învățare continuă
si eficientă, prin flexibilitate în raport cu schimbările rapide în contexte sociale. Educația viitorului
în România se construiește pe aceste principii și pe pilonii culturii noastre naționale și europene.

V. Responsabilitatea pentru succesul serviciului


public de educație

1. Familia este primul educator


Părinții sunt primii profesori și au un rol cheie în modelarea personalității copiilor. Este
esențial ca familia să-și iubească copiii într-un mod responsabil și să le asigure o creștere
sănătoasă.
Succesul școlar al copiilor este asociat îndeaproape modului în care aceștia sunt tratați acasă.
Părinții au datoria morală să inspire copiilor dorința de a învață și încredere în rolul educației.
Un echilibru între educația acasă și educația în școală este cheia succesului învățării. Rolul
părinților nu se limitează doar la educația acasă, ci presupune implicarea lor activă în viața școlii.

2. Profesorul este garantul educației de calitate


Profesorul, în sensul larg de dascăl la orice nivel de învățare, este un profesionist în domeniul
său, competent în materie de disciplină predată, de pedagogie și psihopedagogie. Cunoaște
ultimele evoluții și descoperiri în disciplina predată și în domeniul pedagogiei, își actualizează
constant competențele în aceste domenii, și își modifică practicile prin adoptarea celor mai
relevante metode de facilitare a învățării. În același timp, personalizează educația și se instruiește
în folosirea tehnologiilor de predare.
Profesorul creează contexte de învățare care răspund particularităților fiecărui elev, astfel
încât să permită acestuia să își construiască identitatea și să își dezvolte competențele în cel mai
eficient mod posibil. Profesorul se asigură că învățarea se produce preponderent în școală și
depune toate eforturile pentru ca elevii să nu fie supraîncărcați cu activități de învățare în afara
școlii. Scopul principal al tuturor activităților profesorului este să sprijine creșterea, dezvoltarea și
succesul fiecărui elev.

8
Profesorul folosește instrumentele evaluării narative și numerice, în principal în scop formativ,
pentru a evidenția progresele individuale ale elevilor, pentru a-i sprijini în atingerea obiectivelor
de învățare și pentru a își modifica propriile practici în a răspunde mai bine modului în care
elevul învață. Profesorul folosește, în principal, funcția pedagogică a evaluării, prin care dirijează
învățarea fiecărui elev într-o direcție rodnică, și evită imperios folosirea instrumentelor de evaluare
în moduri care pot provoca stresul, anxietatea, demotivarea, abandonul sau denigrarea personală.
Performanța profesorului se măsoară prin impactul atins la nivelul fiecărui elev în
implementarea obiectivelor sistemului de învățământ. Instrumentul principal de măsurare,
asigurare și îmbunătățire a performantei este autoevaluarea, însoțită de datele de impact
colectate pe termen lung.

3. Liderul educațional este model de inovare și performanță


La nivelul fiecărei școli există un lider educațional. Acesta este responsabil pentru asigurarea
calității tuturor proceselor din școală. Dezvoltă o cultură organizațională pe care se construiește
identitatea culturală a școlii. Se asigură că în școală există stare de bine, care să permită elevilor să
învețe și personalului să își concentreze energia și resursele pe beneficiarii procesului de predare-
învățare-evaluare. Vede, încurajează și întreabă, consolidând colegialitatea în activitatea cadrelor
didactice și a personalului școlar în ansamblul său, dezvoltând un management educațional și un
marketing educațional conform specificului scolii.
Liderul educațional setează direcția școlii și dezvoltă o organizație de învățare și care învață.
Este el însuși un model de schimbare și de învățare pe tot parcursul vieții și se asigură că există
învățare atât la elevi cât și la personalul școlii. Construiește o relație sănătoasă cu comunitatea,
atrage resursele materiale și umane necesare învățării și conectează resursele existente la
contexte de învățare eficiente.

4. Școala autonomă unește forțele comunității locale


Școala este, alături de biserică, instituția care coalizează întreaga comunitate în jurul ideii de
învățare pe tot parcursul vieții și îi oferă acesteia un spațiu pentru activități de învățare în sens larg.
Mediul școlii evoluează de la zilele porților deschise la a fi în permanență un spațiu deschis, un
spațiu plin de viață, în care membrii comunității se organizează pentru a învață împreună și unii
de la alții. Școala promovează practici bazate pe comunitate, metode de predare care implică
actorii locali, de la agenți economici și organizații non- guvernamentale la instituții ale statului, și
oferă modele și experiențe care creează legături relevante între copil sau tânăr și comunitate.
Metodele de predare-învățare actuale necesită o atitudine flexibilă, și moduri diferite de
organizare a spațiilor de învățare. Pe măsură ce accentul actului pedagogic se deplasează de la
transmiterea și asimilarea informațiilor la dezvoltarea abilităților de studiu, sălile de clasă devin un
spațiu deschis și ușor transformabil, modular.
Școala este finanțată și administrată de autoritățile locale, în limitele legii și în funcție de
nevoile identificate la nivel de comunitate, astfel încât să asigure tuturor copiilor o educație
echitabilă și condiții propice învățării și dezvoltării personale.
Asigurarea și controlul calității actului pedagogic este, în primul rând, responsabilitatea școlii
și a actorilor implicați la nivel local. Omogenitatea calității serviciului public de educație este
asigurata de către Ministerul Educației Naționale.

VI. Obiectivele serviciului public de educație

9
Parcursul școlar obligatoriu construiește adultul autonom

Învățământul obligatoriu începe la 3 ani și se termină printr-un examen de maturitate la


vârsta majoratului. Parcursul școlar se construiește pe principiul flexibilității, este centrat pe
nevoile și aptitudinile beneficiarului și duce la autonomizarea acestuia ca membru al societății,
din punct de vedere personal și profesional.
Parcursul școlar obligatoriu conduce treptat beneficiarul de la starea de dependență de cei din
jur a copilului la autonomia personală, economică și socială a tânărului adult. În primele etape,
forma de organizare a învățării este directivă, controlată de cadrele didactice, urmărind o aliniere
a competențelor beneficiarilor la standarde minime definite ca fiind necesar funcționale. În etapele
de mijloc, învățarea se organizează potrivit principiului de co-participare a beneficiarilor la
elaborarea conținuturilor și la definirea traseului educațional, crearea de relații de învățare între
beneficiari și de mecanisme și modalități de învățare care susțin schimburi de informații, asumarea
treptată de către aceștia a unor roluri participative crescânde în procesul învățării. În etapa finală,
secundar superioară, a parcursului școlar obligatoriu, în spiritul autonomiei personale, învățarea se
organizează pe principiul delegării, în care beneficiarii își asumă rolul de auto-organizare a învățării
cu sprijinul cadrelor didactice.
Parcursul școlar este astfel conceput în spiritul flexibilității, astfel încât nu blochează progresul
beneficiarului și îi oferă acestuia posibilitatea de a schimba parcursul, în cazul în care opțiunea
inițială se dovedește a fi nepotrivită. Sistemul educațional este construit astfel încât să ofere
permanent elevului opțiuni de educație și formare, trasee care să conducă în mod final la
angajabilitate, în forme diferite (profesii și ocupații angajabile sau antreprenoriat). Structura de
organizare a educației va permite beneficiarilor continuarea, reluarea sau modificarea traseelor de
formare, precum și variate forme de sprijin socio- educațional astfel încât să se diminueze rata de
abandon școlar, părăsirea timpurie a școlii și NEET.

Comunitatea universitară generează creativitate, inovare și


progres științific

 Învățământul superior se organizează pe principiul autonomiei universitare, este


deschis și accesibil tuturor, în limitele legii. Autonomia presupune responsabilizarea
universităților în ceea ce privește calitatea serviciilor pe care le prestează studenților și
societății. În spiritul autonomiei, universitățile își asumă responsabilitatea exclusivă pentru
nivelul de pregătire al absolvenților, pentru certificarea lor și pentru succesul acestora la
intrarea în profesie, realizată prin examene specifice fiecărei profesii, după absolvire.
 Scopul studiilor universitare este învățarea aprofundată, dezvoltarea competențelor la
nivel de expert în domeniul de studiu ales, precum și cercetarea și inovarea în domeniul de
studiu. Studiile universitare și post-universitare se construiesc pe principiul
interdisciplinarității și iau în considerare dinamica cererii pe piața muncii, la nivel regional
și național, bazată pe scenarii de dezvoltare pe termen mediu și lung.
 Trebuie să existe o coerență clară între conținuturile studiilor de licență, cele de
masterat, cele doctorale și post-doctorale, acestea construindu-se în succesiune piramidală.
Obținerea unei diplome de licență garantează dreptul la studii de masterat de
aprofundare, interdisciplinare sau de specializare complementară. Pe o piață a muncii
dinamică, universitățile oferă adulților posibilitatea de a se dezvolta continuu în profesie
sau adaugă competențe care să le permită accesul la profesii noi.

10
 Universitatea se află într-o interacțiune autentică cu societatea, astfel încât aceasta
devine parte naturală a dezvoltării regionale. Rezultatele cercetărilor produse de
universități reprezintă o parte esențială a deciziilor socioeconomice la nivel regional.
Punctele forte ale universității sunt utilizate în dezvoltarea locală. Aceasta urmărește să
răspundă nevoilor de actualizare și dezvoltare a competențelor din regiunea în care se află,
angajându-se într-un dialog activ cu industria și cu alți actori din zonă. Universitățile
implică sectorul economic în sprijinirea individuală a studenților pentru integrarea în
muncă încă din perioada studiilor și realizează astfel o mai bună inserție a lor în viața activă.
 Selecția studenților se bazează pe testarea cunoștințelor de bază, dar și a motivației și a
aptitudinilor în domeniul vizat. Predarea la nivel superior folosește metode interactive, în
care studentul joacă un rol activ în învățare. Studentul dobândește cunoștințele și
abilitățile necesare în activitatea de specialitate prin cercetare și învățare colaborativă.
Informațiile pe care le primesc studenții sunt actualizate, accesibile și veridice. Capacitatea
studenților de a studia și starea lor de bine sunt dezvoltate sistematic, prin programe
specifice. Studiile dezvoltă abilități de autogestionare și autoreflecție.
 Absolvirea tuturor nivelurilor de studii universitare și postuniversitare se face în baza
evaluării rezultatelor învățării și cercetării pe baza unor standarde de calitate asumate la
nivel național. Calificările obținute prin studii universitare și postuniversitare sunt
uniforme, similare și coerente la nivelul tuturor universităților acreditate în România.
 Dimensiunea internațională este parte integrantă a studiilor superioare. Includerea
perioadelor de internaționalizare în studii este flexibilă și posibilă la orice nivel pe perioada
studiilor. De asemenea, universitățile oferă programe de studii în limbi de circulație
internațională, pentru a oferi și studenților străini posibilitatea de a participa.
 Studiile superioare dezvoltă un sentiment de comunitate academică și profesională.
Studenții și personalul universităților lucrează împreună pentru a dezvolta un mediu comun
de cercetare și de învățare. Spațiile sunt dezvoltate astfel încât studenții și personalul să
aibă posibilitatea de a interacționa în afara situațiilor de predare.
 Relația dintre cercetare și predare este mai mult decât conținutul predării bazat pe
cele mai recente date de cercetare. Studenții din programe de licență sunt implicați în
realizarea cercetării deja în timpul studiilor, masteratul presupune cercetare aprofundată,
iar studiile doctorale și post-doctorale au ca obiectiv progresul cunoașterii, concentrându-
se pe cercetări relevante dezvoltării regionale. Rezultatele cercetărilor sunt disponibile în
mod deschis comunității universitare. Evaluarea universităților se face, în principal, pe baza
relevanței competențelor dezvoltate, a angajabilității absolvenților în domeniul de studiu, a
rezultatelor cercetării, a gradului de inovare și invenție, a contribuției lor generale la
progresul științei.
Ministerul Educației Naționale, prin instituțiile sale, în special Institutul de Științe ale Educației,
Consiliul Național de Evaluare si Examinare, și Consiliului Național pentru Curriculum și Resurse
Educaționale asigura cadrul în care serviciul public de educație își atinge obiectivele.

VII. Obiectivele generale ale fiecărei etape din


parcursul școlar obligatoriu

11
Educația pre-primară, primară și secundară, de la vârsta de 3 ani până la vârsta de 18 ani, este
gratuită și obligatorie pentru toți cetățenii români.
Primilor șase ani de învățământ obligatoriu – pre-școlar și ciclul primar inferior – le corespunde
un nivel elementar de dezvoltare a competențelor-cheie. După următorii șase ani, la finalul
ciclului secundar inferior, un absolvent trebuie să dețină competențele-cheie la un nivel
funcțional. La finalul învățământului obligatoriu, un absolvent va deține un nivel dezvoltat al
competențelor cheie, care va permite învățarea pe tot parcursul vieții și diversificarea viitorului
traseu educațional (acces în învățământ terțiar) și profesional (acces imediat pe piața muncii).

Primii trei ani ai parcursului școlar obligatoriu se desfășoară în grădinițe sau în alte forme
de organizare acreditate. Obiectivele sunt pregătirea copiilor pentru învățare, dezvoltarea
intuiției și a competențelor sociale, precum și identificarea precoce a problemelor de învățare și
adaptare a copiilor și intervenția remedială anterioară ciclului primar sau pregătirea parcursului
individual de învățare al copilului pentru ciclul primar. La sfârșitul ciclului preșcolar obligatoriu,
copilul manifestă curiozitate pentru explorarea mediului natural și social, are o înțelegere de bază
a esteticii și a diferenței bine-rău și utilizează informații despre mediul înconjurător și lume, prin
observare, manipulare de obiecte și investigarea mediului. Concret, profilul de formare al
absolventului de învățământ preșcolar, așa cum a fost el dezvoltat la nivelul Institutului de Științe
ale Educației și care va fi parte din fișa de post a cadrului didactic pentru învățământul preșcolar,
arată astfel:
Dezvoltare cognitivă
 - Operarea cu reprezentări matematice elementare (numere, reprezentări numerice,
operații, concepte de spațiu, forme geometrice, înțelegerea modelelor, măsurare) în
diferite contexte de învățare
 - Utilizarea de informații despre mediul înconjurător și lume, prin observare, manipulare de
obiecte și investigarea mediului
 - Manifestarea curiozității pentru explorarea mediului natural și social
 - Manifestarea interesului pentru utilizarea tehnologiei, conștientizând modul în care
aceasta îmbunătăţeşte şi afectează viaţa
Dezvoltare socio- emoțională
 - Implicarea adecvată în interacţiuni cu adulţi şi cu copii, prin manifestarea de iniţiativă şi
aplicarea unor reguli simple de comunicare și relaționare
 - Conştientizarea schimbărilor care se produc în sine şi în mediu, prin identificarea unor
diferenţe şi similarităţi
 - Acceptarea unor responsabilităţi în cadrul diferitelor grupuri de apartenenţă
 - Identificarea elementelor de bază privind identitatea personală (nume, vârstă, gen, aspect
fizic, data şi locul naşterii, adresa de domiciliu)
 - Exersarea capacităţii de control a trăirilor emoţionale, pozitive şi negative
 - Recunoaşterea şi împărtăşirea trăirilor/emoţiilor proprii în relaţia cu ceilalţi, în forme
diferite
Dezvoltare fizică, a sănătății și igienei personale
 - Participarea în mod regulat la activităţi fizice variate (jocuri de mişcare, alergare, dans,
jocuri sportive)
 - Utilizarea motricităţii fine a mâinilor şi degetelor în contexte variate de activitate
 - Utilizarea conştientă a simţurilor în interacţiunea cu mediul
 - Manifestarea autonomă a unor deprinderi de păstrare a sănătății și a igienei personale
 - Respectarea regulilor de comportament şi de securitate personală în diferite situaţii
Dezvoltarea limbajului și a comunicării

12
 - Exersarea capacităţii de pronunţie corectă a sunetelor, cuvintelor
 - Identificarea/recunoașterea unor sunete, litere, cuvinte; punerea în corespondenţă sunet-
literă
 - Formularea de mesaje simple în comunicarea cu ceilalţi, cu respectarea unor reguli de
bază de exprimare corectă
 - Manifestarea interesului pentru a asculta poveşti sau a povesti, respectând succesiunea
evenimentelor
 - Manifestarea interesului pentru cărţi şi pentru citit
Dezvoltarea capacităților și atitudinilor în învățare
 - Manifestarea curiozităţii şi interesului privind schimbările/fenomenele/evenimentele din
jur, pentru a experimenta şi învăţa lucruri noi
 - Manifestarea iniţiativei în interacţiuni şi activităţi
 - Demonstrarea capacităţii de concentrare şi persistenţă în realizarea unor activităţi de
învăţare
 - Manifestarea creativităţii în jocuri şi activităţi zilnice

Următorii trei ani ai parcursului școlar obligatoriu (ciclul primar inferior) se desfășoară
în școli generale, sub îndrumarea unui singur cadru didactic (profesor pentru învățământul
primar). Accentul se pune pe alfabetizare lingvistică, matematică și digitală, precum și pe
dezvoltarea interesului pentru lectură, învățare în diverse moduri și activități fizice. Cadrul
didactic va personaliza și dirija procesul de învățare astfel încât, la sfârșitul perioadei, elevul să aibă
competențele necesare comunicării în scris și oral în limba maternă, competențe matematice de
bază (adunare, scădere, înmulțire și împărțire), are abilități de utilizare a instrumentelor digitale în
contextul învățării, este capabil să își concentreze atenția și să persevereze în lucrul la o sarcină
până la finalizarea acesteia.
Ciclul primar inferior se încheie cu o testare standardizată, fără caracter public sau de
departajare, care evaluează competențele cognitive si socio-emoționale și care să permită
cadrului didactic personalizarea procesului de învățare pe durata următorilor trei ani cu scopul
garantării alfabetizării funcționale a tuturor beneficiarilor până la finalul ciclului primar.
Următorii trei ani ai parcursului școlar obligatoriu (ciclul primar superior) se desfășoară în școli
generale, sub îndrumarea aceluiași cadru didactic din perioada precedentă (învățător sau profesor
pentru învățământul primar) și cu participarea progresivă profesorilor de specialitate pe anumite
discipline. Accentul se pune pe remedierea lacunelor din ciclul precedent și pe construcția
competențelor cheie la un nivel elementar. La sfârșitul ciclului primar, elevul desfășoară activități
concrete, observă, recunoaște, explorează și verbalizează procese naturale și sociale simple,
sentimente, emoții. Elevul rezolvă probleme simple și utilizează achiziții din diverse domenii
pentru rezolvarea unei sarcini. Exprimă cu claritate puncte de vedere personale, aplică norme,
valori și modele de comportament, relaționează adecvat și onest cu cei din jur, își asumă roluri în
grup. Aplică rutina zilnică de învățare, formulează intuitiv obiective personale de învățare,
manifestă disponibilitate pentru efort și interes față de nou.
Concret, profilul de formare al absolventului de învățământ primar, așa cum a fost el dezvoltat la
nivelul Institutului de Științe ale Educației și care va fi parte din fișa de post a cadrului didactic
pentru învățământul primar, arată astfel:
Comunicare în limba română şi maternă
 - Identificarea de fapte, opinii, emoţii în mesaje orale sau scrise, în contexte familiare de
comunicare
 - Exprimarea unor gânduri, păreri, emoţii în cadrul unor mesaje simple în contexte
familiare de comunicare

13
 - Participarea la interacţiuni verbale în contexte familiare, pentru rezolvarea unor probleme
de şcoală sau de viaţă
Comunicare în limbi străine
 - Identificarea de informaţii în limba străină în mesaje orale sau scrise simple, în contexte
familiare de comunicare
 - Exprimarea unor păreri şi emoţii în cadrul unor mesaje scurte, simple, scrise și orale, în
contexte familiare
 - Participarea la interacţiuni verbale simple în contexte familiare de comunicare
Competenţe matematice (A) şi competenţe de bază în ştiinţe şi tehnologii (B)
 - Manifestarea curiozităţii pentru aflarea adevărului şi pentru explorarea unor regularităţi și
relaţii matematice întâlnite în situaţii familiare (A)
 - Formularea unor explicaţii simple, utilizând terminologia specifică matematicii (A)
 - Rezolvarea de probleme în situaţii familiare, utilizând instrumente şi/sau procedee
specifice matematicii (A)
 - Realizarea unui demers investigativ simplu prin parcurgerea unor etape în vederea
atingerii unui scop (B)
 - Realizarea unor produse simple pentru nevoi curente în activitățile proprii de învățare, cu
sprijin din partea adulților (B)
 - Manifestarea interesului pentru sănătatea propriei persoane și pentru un mediu curat (B)
 - Aplicarea unor reguli elementare de igienă personală și de comportament responsabil în
raport cu mediul
Competenţă digitală
 - Utilizarea în învățare a unor funcţii şi aplicaţii simple ale dispozitivelor digitale din mediul
apropiat, cu sprijin din partea adulţilor
 - Dezvoltarea unor conținuturi digitale simple în contextul unor activități de învățare
 - Respectarea unor norme de bază privind siguranța în utilizarea a dispozitivelor,
aplicaţiilor, conţinuturilor digitale și pe internet.
A învăţa să înveţi
 - Identificarea/clarificarea elementelor pe care le presupune sarcina de lucru înainte de
începerea unei activități de învățare
 - Formularea de întrebări pentru clarificarea unei sarcini de lucru
 - Utilizarea de tehnici, metode simple pentru a învăţa, activa cunoştinţe anterioare şi
înregistra informaţii
 - Concentrarea atenţiei, perseverarea în lucru la o sarcină până la finalizarea
corespunzătoare şi verificarea propriei activităţi
Competenţe sociale şi civice
 - Manifestarea interesului pentru autocunoaştere
 - Punerea în practică a unor norme elementare de conduită în contexte cotidiene
 - Asumarea unor roluri şi responsabilităţi prin participarea la acţiuni în contexte de viaţă
din mediul cunoscut
 - Recunoaşterea şi respectarea diversităţii (etno-culturale, lingvistice, religioase etc.)
Spirit de iniţiativă şi antreprenoriat
 - Manifestarea curiozităţii în abordarea de sarcini noi şi neobişnuite de învăţare , fără
teama de a greşi
 - Asumarea unor sarcini simple de lucru, care implică hotărâre, angajament în realizarea
unor obiective, iniţiativă, creativitate, cooperare cu ceilalți
 - Manifestarea interesului pentru autocunoaştere
Sensibilizare şi exprimare culturală

14
 - Identificarea utilităţii unor meserii/profesii pentru membrii comunităţii
 - Recunoaşterea unor elemente ale contextului cultural local şi ale patrimoniului naţional şi
universal
 - Exprimarea bucuriei de a crea prin realizarea de lucrări simple și prin explorarea mai
multor medii și forme de expresivitate
 - Recunoaşterea unor elemente ale contextului cultural local şi ale patrimoniului naţional şi
universal
 - Participarea la proiecte culturale (artistice, sportive, de popularizare) organizate în şcoală
şi în comunitatea locală
Ciclul primar superior se încheie cu un test standardizat, fără caracter public sau de
departajare, care evaluează nivelul elementar al competențelor cheie și care să permită
identificarea ariilor de interes și dezvoltare ale fiecărui beneficiar, și implicit să
influențeze consilierea acestuia în ciclul secundar inferior.

Ciclul secundar inferior începe la vârsta de 12 ani, durează 3 ani, și se desfășoară în


școli generale, sub îndrumarea cadrelor didactice specializate pe discipline și a unui consilier de
orientare profesională, care este cadru didactic specializat în orientare profesională și preia rolul
actual al dirigintelui. Accentul este pus atât pe cunoștințe și abilități în diferite discipline, cât și pe
competențe transversale. Elevul termină ciclul cu o bază de date și o serie de competențe care să-i
permită o înțelegere a lumii în care trăiește și o funcționare autonomă în cadrul societății. Se
dezvoltă, în principal, interesul pentru știință, arte, studiu și muncă, astfel încât adolescentul să
poată să aleagă un parcurs școlar ulterior, fie în domeniul tehnic, vocațional sau profesional, fie pe
filiera teoretică. Absolventul utilizează concepte, explică procese naturale, sociale, tehnologice,
sentimente, emoții, și formulează puncte de vedere argumentate. Utilizează diferite tehnici de
gândire și expresie creativă pentru a rezolva probleme și pentru a crea un produs personal.
Argumentează preferințele personale, analizează propriul potențial de progres, participă la
elaborarea proiectului de dezvoltare personală si explorează diferite oportunități de pregătire
școlară și profesională.
Consilierea școlară are un rol important în acest ciclu și îl ajută pe tânăr să își aleagă viitoarea
profesie.
Concret, profilul de formare al absolventului de învățământ secundar inferior (gimnazial), așa cum
a fost el dezvoltat la nivelul Institutului de Științe ale Educației și care va fi parte din fișa de post a
cadrelor didactice pentru învățământul secundar, arată astfel:
Comunicare în limba română şi maternă
 - Căutarea, colectarea, procesarea de informații și receptarea de opinii, idei, sentimente
într-o varietate de mesaje ascultate/ texte citite
 - Exprimarea unor informaţii, opinii, idei, sentimente, în mesaje orale sau scrise, prin
adaptarea la situația de comunicare
 - Participarea la interacţiuni verbale în diverse contexte şcolare şi extraşcolare, în cadrul
unui dialog proactiv
Comunicare în limbi străine
 - Identificarea unor informaţii, opinii, sentimente în mesaje orale sau scrise în limba străină
pe teme cunoscute
 - Exprimarea unor idei, opinii, sentimente, în cadrul unor mesaje orale sau scrise, pe teme
cunoscute
 - Participarea la interacţiuni verbale la nivel funcțional, pe teme cunoscute
Competenţe matematice (A) şi competenţe de bază în ştiinţe şi tehnologii (B)

15
 - Manifestarea interesului pentru identificarea unor regularități şi relaţii matematice
întâlnite în situaţii școlare și extrașcolare şi corelarea acestora (A)
 - Identificarea caracteristicilor matematice cantitative sau calitative ale unor situaţii-
concrete (A)
 - Rezolvarea de probleme în situaţii concrete, utilizând algoritmi și instrumente specifice
matematicii (A)
 - Prelucrarea și interpretarea datelor și dovezilor experimentale și reprezentarea grafică a
acestora
 - Proiectarea şi derularea unui demers investigativ pentru a verifica o ipoteză de lucru (B)
 - Proiectarea și realizarea unor produse utile pentru activitățile curente (B)
 - Manifestarea interesului pentru o viaţă sănătoasă şi pentru păstrarea unui mediu curat
 - Aplicarea unor reguli simple de menținere a unei vieți sănătoase și a unui mediu curat
Competenţă digitală
 - Utilizarea unor dispozitive şi aplicaţii digitale pentru căutarea și selecţia unor resurse
informaţionale și educaţionale digitale relevante pentru învățare
 - Dezvoltarea unor conținuturi digitale multi-media, în contextul unor activități de învățare
 - Respectarea normelor si regulilor privind dezvoltarea si utilizarea de conţinut virtual
(drepturi de proprietate intelectuală, respectarea privatităţii, siguranță pe internet)
A învăţa să înveţi
 - Formularea de obiective şi planuri simple de învăţare în realizarea unor sarcini de lucru
 - Gestionarea timpului alocat învăţării şi monitorizarea progresului în realizarea unei sarcini
de lucru
 - Aprecierea calităţilor personale în vederea autocunoaşterii, a orientării şcolare şi
profesionale
Competenţe sociale şi civice
 - Operarea cu valori şi norme de conduită relevante pentru viaţa personală şi pentru
interacţiunea cu ceilalţi
 - Relaţionarea pozitivă cu ceilalţi în contexte şcolare şi extraşcolare, prin exercitarea unor
drepturi şi asumarea de responsabilităţi
 - Manifestarea disponibilităţii pentru participare civică în condiţiile respectării regulilor
grupului şi valorizării diversităţii (etno-culturale, lingvistice, religioase etc.)
Spirit de iniţiativă şi antreprenoriat
 - Manifestarea interesului pentru identificarea unor soluţii noi în rezolvarea unor sarcini de
învăţare de rutină şi/sau provocatoare
 - Manifestarea iniţiativei în rezolvarea unor probleme ale grupurilor din care face parte şi în
explorarea unor probleme ale comunităţii locale
 - Aprecierea calităţilor personale în vederea autocunoaşterii, a orientării şcolare şi
profesionale
 - Identificarea unor parcursuri şcolare şi profesionale adecvate propriilor interese
Sensibilizare şi exprimare culturală
 - Aprecierea unor elemente definitorii ale contextului cultural local şi ale patrimoniului
naţional şi universal
 - Realizarea de lucrări creative folosind diverse medii, inclusiv digitale, în contexte școlare și
extra-școlare
 - Aprecierea unor elemente definitorii ale contextului cultural local şi ale patrimoniului
naţional şi universal
 - Participarea la proiecte şi evenimente culturale organizate în contexte formale sau
nonformale

16
Utilizarea timpului în această etapă vizează reducerea drastică a numărului lecțiilor tradiționale și
ia în considerare alte modalități și contexte de învățare, cum ar fi proiectele, atelierele, activitățile
din afara școlii, învățarea individuală etc. Se promovează învățarea prin cooperare,
fenomenologică, astfel încât cadrele didactice să dirijeze procesul de învățare în contextul în care
cunoștințele și abilitățile dobândite urmează să fie utilizate, pe cât de mult posibil în afara sălii de
clasa.
Ciclul secundar inferior se încheie cu un examen standardizat diferențiat (teoretic si tehnic) care să
permită evaluarea competențelor necesare continuării studiilor pe filiera teoretică sau tehnic-
profesională. Continuarea educației obligatorii în ciclul superior se va face pe baza examenului
standardizat, a mediei generale cumulate pe cei trei ani la anumite discipline de studiu, precum și
pe recomandarea consilierului de orientare profesională cuantificată ca procentaj din nota finală.
Toți elevii sunt sprijiniți pentru a continua educația, atenția fiind focalizată pe alegerea traseului
educațional care reflectă cel mai adecvat capacitățile elevului, înclinațiile și interesele sale, nivelul
competențelor și atitudinea față de învățare, dezvoltată ca abilitate specifică de învățare, la
anumite niveluri de autonomie.
La finele ciclului secundar inferior, școlile pot oferi un program remedial, adaptat nevoilor specifice
elevilor, care să permită parcurgerea într-un an a anumitor discipline, îmbunătățirea nivelului de
competențe și a notelor obținute. La finele acestui an, media pentru ciclul secundar inferior se
recalculează ca medie cumulată pentru patru ani, iar elevul va reintra în procesul de selecție
pentru ciclul superior cu noua medie.

Ciclul secundar superior începe la vârstă de 15 sau 16 ani, are durata de 3 sau 4
ani în care se organizează în programe de studii profesionale, studii liceale vocaționale, studii
liceale de științe și socio-umaniste. Acestea presupun un grad mare de flexibilitate în alegerea
parcursului școlar. Crește ponderea în educație a învățării bazate pe interesul personal și pe propria
dorință de a se dezvolta într-un anumit domeniu sau pe baza unui anumit talent. Misiunea
principală a acestui ciclu este de a ajuta tânărul să-și dezvolte propria pasiune, predispoziție,
aptitudine sau talent, să sprijine dorințele, nevoile și tendințele fiecărui elev, punându-l în
centrul actului educațional și modificând structurile și propriile așteptări pentru a se plia pe
nevoile și așteptările lui. Există astfel un corp curricular obligatoriu la nivel național, centrat pe
competențele cheie identificate și revizuite în mod regulat prin strategia națională de educație,
iar celelalte discipline se aleg în funcție de filiera de studiu, de interesul propriu și de oferta
unităților școlare din zonă. Se încurajează cooperarea între unitățile de învățământ și agenții
economici astfel încât elevii să poată alege cursuri de la alți furnizori, inclusiv din cealaltă filieră. Va
exista un număr minim de cursuri care trebuie parcurs pe durata ciclului secundar superior pentru
a permite înscrierea la examenul de absolvire.
Concret, profilul de formare al absolventului de învățământ secundar, așa cum a fost el dezvoltat la
nivelul Institutului de Științe ale Educației și care va fi parte din fișa de post a cadrelor didactice
pentru învățământul secundar, arată astfel:
Comunicare în limba română şi maternă
 - Distingerea și interpretarea unei varietăți de texte și mesaje receptate în diverse situaţii
de comunicare, inclusiv în contexte imprevizibile, formale şi non-formale
 - Aprecierea calității estetice a textelor receptate
 - Exprimarea de opinii, idei, sentimente, argumente, contraargumente într-o varietate de
contexte, inclusiv profesionale, formulând o diversitate de mesaje și texte
 - Participarea responsabilă și creativă la o diversitate de interacțiuni în contexte, variate
inclusiv profesionale și sociale, prin respectarea unor convenţii de comunicare

17
Comunicare în limbi străine
 - Receptarea și interpretarea de concepte, idei, opinii, sentimente exprimate oral sau în
scris în funcție de nevoi și de interese, în diverse contexte, inclusiv de comunicare
interculturală
 - Exprimarea unor idei, concepte, opinii, sentimente în diverse contexte sociale și culturale,
inclusiv de mediere și transfer
 - Participarea la interacţiuni verbale prin adaptarea limbajului la diverse contexte sociale și
culturale, inclusiv de dialog intercultural
Competenţe matematice (A) şi competenţe de bază în ştiinţe şi tehnologii (B)
 - Manifestarea interesului pentru respectarea adevărului şi pentru utilizarea matematicii,
valorificând avantajele oferite de aceasta în contexte variate (A)
 - Exprimarea caracteristicilor matematice cantitative sau calitative ale unor situații într-o
varietate de contexte (A)
 - Utilizarea instrumentelor şi metodelor matematice pentru analiza unei situaţii date sau
pentru rezolvarea unor probleme în situații diverse (A)
 - Dezvoltarea unui demers investigativ privind procese naturale și tehnologice relevante,
comunicarea concluziilor rezultate precum și a raţionamentului acestuia (B)
 - Realizarea, individual sau în echipă, a unor proiecte și explorarea unor procese naturale şi
tehnologice din perspectiva avantajelor, limitelor şi riscurilor (B)
 - Promovarea unor obiceiuri de viaţă echilibrată/unui stil de viață sănătos și a unor principii
de dezvoltare durabilă
Competenţă digitală
 - Construirea unui mediu digital personal de resurse și aplicații digitale, relevante pentru
nevoile și interesele de învățare
 - Participarea constructivă și creativă în comunități virtuale de învățare, relevante pentru
nevoile și interesele personale sau profesionale viitoare
 - Evaluarea critică şi reflexivă cu privire la impactul tehnologiilor de informare şi
comunicare asupra propriei învățări, a vieţii individuale și a relațiilor sociale, în general
A învăţa să înveţi
 - Elaborarea unui plan de dezvoltare personală care să vizeze armonizarea dintre propriul
profil şi diversele oportunităţi profesionale
 - Evaluarea şi ameliorarea unor strategii de învăţare pentru a rezolva probleme în contexte
variate sociale şi profesionale, cu estimarea corectă a riscurilor înainte de a trece la acţiune
 - Reflecţia critică asupra rezultatelor învăţării prin raportare la exigenţele proprii şi la
aşteptările celorlalţi
 - Identificarea oportunităţilor pentru activităţile personale, pentru parcursul
educaţional/profesional şi/sau de afaceri
Competenţe sociale şi civice
 - Exprimarea opţiunii pentru un set de valori care structurează atitudinile şi
comportamentele proprii în situaţii variate de viaţă
 - Manifestarea unui comportament pro-activ şi responsabil care încurajează integrarea
socială şi interculturalitatea
 - Participarea la viaţa civică prin exercitarea cetăţeniei active şi prin promovarea dialogului
intercultural
Spirit de iniţiativă şi antreprenoriat
 - Manifestarea iniţiativei, a creativităţii în punerea în practică a unor idei inovative în
derularea unor activităţi, proiecte pe baza evaluării şi asumării riscurilor

18
 - Manifestarea unor abilităţi de management de proiect, care presupun activităţi de
analiză, conducere, delegare de competenţe, negociere, obţinerea unor rezultate în condiţii
de eficienţă
 - Identificarea oportunităţilor pentru activităţile personale, pentru parcursul
educaţional/profesional şi/sau de afaceri
 - Stabilirea rolurilor proprii, actuale şi de perspectivă, în raport cu oportunităţile
identificate
Sensibilizare şi exprimare culturală
 - Promovarea, păstrarea şi conservarea unor bunuri culturale şi de patrimoniu
 - Dezvoltarea simțului estetic prin realizarea de lucrări creative, inclusiv prin valorificarea
relaţiei dintre expresia artistică individuală şi cea de grup precum și prin respectarea
diversității exprimării culturale
 - Promovarea, păstrarea şi conservarea unor bunuri culturale şi de patrimoniu
 - Promovarea unor iniţiative şi proiecte culturale la nivelul şcolii şi comunităţii, prin
valorificarea propriilor abilități creative
 - Identificarea și realizarea oportunităților sociale și economice în cadrul activității culturale
Ciclul secundar superior se încheie cu un examen de absolvire. Înscrierea la examen este posibilă
pentru toți cei care au absolvit tipul și numărul minim de cursuri prevăzut pentru ciclul secundar
superior. Fiecare din cele patru programe de studii va avea propriul examen de absolvire, care duce
la obținerea unei Diplome de Bacalaureat.

Examenele de absolvire pentru programele de științe și socio-umaniste (Bacalaureat A1 si A2) și


pentru programul vocațional (Bacalaureat V) vor include probe specifice fiecărui program și o
probă de maturitate care evaluează capacitatea absolventului de a folosi, în mod practic,
competențele dobândite pe parcursul întregului parcurs școlar obligatoriu, creativitatea,
cunoștințele, abilitățile, aptitudinile și atitudinile absolventului. Examenul de absolvire pentru
programul profesional (Bacalaureat T) va cuprinde probe specifice si un proiect profesional.
Diplomele de Bacalaureat A1, A2 si V vor permite absolventului înscrierea în învățământul
superior în aria de studii promovată. Diploma de Bacalaureat T dă dreptul la înscrierea în școli
postliceale și instituții de învățământ terțiar non-universitar, care își stabilesc propriile criterii de
selecție și admitere. Absolventul unui program poate decide să susțină oricare dintre tipurile de
examen de absolvire, nefiind limitat de programul de studii liceale ales inițial. Absolvenții cu
Diploma de Bacalaureat T pot, în limitele legii, susține ulterior probele specifice si proba comună
în vederea obținerii unei Diplomei de Bacalaureat de tip A1, A2 sau V și a dreptului de a acces la
învățământul superior.

VIII. Dezvoltarea infrastructurii

19
În vederea realizării acestor elemente ale viziunii strategice pentru sistemul educațional și de
formare românesc, la toate nivelurile, este necesară, în primul rând, îmbunătățirea accesului la
servicii de calitate și incluzive în educație, formare și învățarea pe tot parcursul vieții prin
dezvoltarea infrastructurii.

Deciziile privind investițiile în infrastructura educațională din România nu pot fi luate izolat.
Dimpotrivă, aceste decizii vor lua în considerare factori contextuali precum schimbările
demografice, alternativele de transport pentru elevi și nevoile pieței forței de muncă. Aceste
investiții vor fi prioritizate pe baza unui set de criterii holistice, echitabile, bazate pe date concrete,
integrate într-un cadru strategic unitar.
Analize și studii internaționale arată că infrastructura educațională este un element esențial al
procesului educațional, care are efecte directe asupra rezultatelor elevilor, inclusiv participarea,
retenția, motivația și performanțele elevilor. Totodată, progresul academic al elevilor este
influențat de caracteristicile mediului de învățare, prin prezența unor spații sănătoase, care sprijină
individualizarea și care asigură un nivel adecvat de stimulare. Importanța unor medii de învățare
adecvate este evidențiată în misiunea strategică privind investițiile în infrastructura educațională
din România.

În procesul de luare a deciziilor privind investițiile în infrastructura educațională vor fi avute în


vedere valorile fundamentale prevăzute în strategiile naționale și în legislația actuală, precum și în
cerințele specifice diferitelor surse de finanțare, inclusiv fondurile europene.

Principiile care ghidează investițiile în infrastructura educațională

Deciziile privind investițiile în infrastructura educațională contribuie la asigurarea accesului la medii


de învățare care sprijină dezvoltarea personală, coeziunea socială și dezvoltarea sustenabilă și sunt
fundamentate pe următoarele principii:

Echitate
Promovarea corectitudinii și imparțialității în privința investițiilor în infrastructură prin identificarea
diferențelor inerente între oportunitățile și avantajele de care beneficiază unele grupuri ale
populației și reacția pentru atenuarea acestora

Non-segregare
Prevenirea situațiilor în care investițiile conduc la înființarea unor noi unități de învățământ izolate
sau la menținerea izolării unor unități de învățământ existente

Spații de învățare inovatoare


Crearea unor spații de învățare proiectate special pentru a promova noi abordări de predare și
învățare, inclusiv cu ajutorul tehnologiilor moderne

Sustenabilitate
Prioritizarea investițiilor în infrastructură care asigură protecția mediului și întreținerea eficientă
raportat la costuri

Nediscriminare

20
Prevenirea tratamentelor inegale și incorecte în furnizarea serviciilor de educație în unitățile de
învățământ

Cadru decizional holistic/ cuprinzător


Luarea deciziilor privind investițiile ținând cont de toate dimensiunile analitice relevante, inclusiv
tendințele demografice și nevoile pieței forței de muncă

Răspuns la nevoile locale


Prioritizarea propunerilor de investiții care răspund nevoilor comunităților deservite de unitățile de
învățământ

Relevanța pentru piața forței de muncă


Susținerea propunerilor de investiții în infrastructura educațională care răspund nevoilor actuale și
viitoare ale pieței forței de muncă

Incluziune socială
Asigurarea faptului că investițiile în infrastructura educațională contribuie la participarea în
societate a persoanelor din grupuri dezavantajate

Transparență
Susținerea propunerilor de investiții clare, fundamentate, elaborate în conformitate cu
reglementările în vigoare, accesibile publicului

Flexibilitate
Prioritizarea investițiilor în medii de învățare care încurajează proiectarea, adaptarea și modificarea
spațiilor, echipamentelor și mobilierului astfel încât să răspundă nevoilor diferitelor tipuri de
participanți

Coerență strategică
Asigurarea faptului că investițiile în infrastructura educațională se realizează în concordanță cu
strategiile naționale din sectorul educație și din alte sectoare relevante

Siguranță
Prioritizarea investițiilor în medii de învățare care asigură protecția fizică a elevilor și a personalului

Alte elemente care trebuiesc luate în considerare în acest context sunt:

- Supraaglomerarea - deși nu este o problemă presantă pe ansamblul unităților de învățământ din


România, capătă o importanță mai mare atunci când este analizată în coroborare cu alți factori care
cresc riscul de PTȘ. În ansamblu, analiza datelor privind performanțele elevilor, inclusiv rezultatele
la evaluarea națională la clasa a-8-a și la examenul de bacalaureat și ratele de absolvire, arată
existența unor diferențe semnificative între unitățile de învățământ din mediul urban și cele din
mediul rural, probabil exacerbate de accesul inegal la o infrastructură educațională de calitate.

- Accesul elevilor cu dizabilități fizice este limitat: aproximativ jumătate dintre școlile din România
nu facilitează accesul persoanelor cu dizabilități fizice.

21
Accesibilitatea infrastructurii școlare din România ar trebui să fie extinsă pentru a cuprinde toate
dimensiunile infrastructurii fizice (mobilier specific, toalete adecvate nevoilor elevilor cu dizabilități
fizice, rampe de acces, etc) necesare accesului elevilor cu nevoi speciale.
Investițiile în infrastructura educațională ar trebui să aibă o componentă obligatorie privind
adaptarea/construirea cel puțin a elementelor esențiale (rampă de acces) care permit accesul
persoanelor cu dizabilități la serviciile de educație.

IX. Scenariul propus pentru implementarea viziunii

Ministerul Educației Naționale asigură cadrul legal și metodologic de


funcționare a serviciului public de educație , pe principiile
subsidiarității și responsabilizării. Prin instituțiile din subordinea sa, Ministerul contribuie la
asigurarea omogenității calității și impactului demersului educațional, în special a parcursului
școlar obligatoriu.

Prin aplicarea principiului subsidiarității, asigurarea și controlul calității actului pedagogic la


nivelul școlii se face, în principal, prin instrumente de autoevaluare și evaluare internă, fiind
responsabilitatea liderului educațional și a corpului profesoral, și implicând beneficiarii în sens larg.
De asemenea, școlile se evaluează periodic reciproc, prin proceduri de evaluare inter pares.
Ministerul Educației Naționale, prin Consiliul Național de Evaluare si Examinare, oferă instrumente
de sprijin pentru procesul de autoevaluare și evaluare inter pares. În caz de nevoie, atunci când
calitatea actului educațional rămâne semnificativ sub nivelul mediu la nivel național, școala solicită
Consiliului Național pentru Curriculum și Resurse Educaționale sprijin de specialitate, cu experți
și personal de sprijin, pentru îmbunătățirea calității actului educațional. În situații speciale,
Ministerul Educației Naționale poate decide ca anumite școli să intre, pe o perioadă limitată, într-
un mecanism de monitorizare al Consiliului Național pentru Curriculum și Resurse Educaționale, pe
baza rezultatelor din procesul de autoevaluare și evaluare inter pares, când acestea diferă
semnificativ față de datele generate prin analize de impact realizate de minister sau de evaluatori
externi.

Ministerul Educației Naționale, ca angajator principal în cadrul serviciului public de educație,


garantează calitatea corpului profesoral. Profesorul se formează pe parcursul a doi ani în Centre
de Formare Pedagogică asimilate universităților, la nivel de masterat, pe baza unor programe
speciale avizate la nivel de Minister, și în sala de clasă, cu sprijinul unor mentori recrutați din rândul
profesorilor cu experiență și performanțe recunoscute în domeniul pedagogiei. Accesul în centrele
de formare pedagogică este condiționat de demonstrarea aptitudinilor pentru vocația de profesor.
Ministerul garantează că cel puțin jumătate din timpul petrecut în formare inițială este ocupat de
programe de mentorat, a căror absolvire duce la dreptul de a preda în sistemul de învățământ.
Ministerul asigură, de asemenea, ca profesorul să participe în mod regulat la cursuri de formare
continuă în centrele de formare pedagogică sau în centre de formare continuă acreditate. Dreptul
de a preda în sistemul național de învățământ se menține prin participarea periodică la programe
de formare continuă și evaluări de specialitate organizate de Centrele de Formare Pedagogică,
prin care se demonstrează actualizarea competențelor pedagogice și de specialitate. Ministerul
încurajează profesorii, prin stimulente financiare, să obțină specializări suplimentare pentru
predarea a două sau mai multe discipline și pentru predare interdisciplinară.

22
Controlul calității muncii profesorului se face prin intermediul liderului educațional local. La
nevoie, Consiliul Național pentru Curriculum și Resurse Educaționale asigură măsuri de sprijin prin
care să se îmbunătățească performanța profesorului și implicit atingerea obiectivelor serviciului
public de educație.

Ministerul Educației Naționale se asigură că la nivelul fiecărei școli există un lider educațional
format printr-un program specific de masterat în cadrul Centrelor de Formare Pedagogică. Se
asigură că liderul educațional are capacitățile manageriale necesare pentru ca, treptat, școlile să
devină instituții autonome, care funcționează în urma acreditării de către Ministerul Educației
Naționale și își gospodăresc resursele financiare primite ca finanțare per elev de la nivel central
(75%) și local (25%) sau obținute din surse externe și decid, în funcție de nevoi, asupra propriilor
resurse umane și materiale.

Ministerul Educației Naționale sprijină, prin Consiliul Național pentru Curriculum și Resurse
Educaționale, demersul educațional și asigură unitatea și relevanța competențelor dezvoltate.
Pentru aceasta, vor exista etape distincte de dezvoltare a competentelor, structurate pe perioade
de trei ani, urmate de teste standardizate de evaluare și de măsuri remediale, acolo unde este
cazul. Controlul calității muncii profesorului se face, în principal, prin intermediul liderului
educațional local. La nevoie, Consiliul Național pentru Curriculum și Resurse Educaționale asigură
măsuri de sprijin prin care să se îmbunătățească performanța profesorului și implicit atingerea
obiectivelor sistemului de învățământ. La solicitarea școlilor, Consiliul Național pentru Curriculum și
Resurse Educaționale oferă sprijin de specialitate, cu experți și personal de sprijin, pentru
îmbunătățirea calității actului educațional. În situații speciale, când rezultatele din procesul de
autoevaluare și evaluare inter pares diferă semnificativ de datele generate prin analize de impact
realizate de minister sau evaluatori externi, Ministerul Educației Naționale poate dispune, pe baza
concluziilor evaluării intensive realizate de către Consiliului Național de Evaluare si Examinare, ca
anumite școli să intre, pe o perioadă limitată, într-un mecanism de monitorizare și sprijin al
Consiliului Național pentru Curriculum și Resurse Educaționale.

Prin Consiliul Național de Evaluare si Examinare, Ministerul Educației Naționale asigură


elaborarea, adoptarea și înțelegerea coerentă a standardelor de evaluare și a funcției pedagogice
a evaluării si oferă, prin experții acestuia, sprijin în crearea unor instrumente care să modeleze
evaluarea formativa la clasă. Consiliul Național de Evaluare si Examinare oferă instrumente de
sprijin pentru procesul de autoevaluare și evaluare inter pares la nivelul școlilor. În caz de nevoie,
atunci când calitatea actului educațional rămâne semnificativ si in mod repetat sub media la nivel
național, Ministerul solicita Consiliului Național de Evaluare si Examinare o evaluare intensiva, pe
termen mediu, a situației dintr- o anumita unitate de învățământ si propuneri pentru remediere. In
mod constant, Ministerul solicita Consiliului Național de Evaluare si Examinare evaluarea formativa
a unităților de învățământ care se plasează pe ultimele poziții (10%) din clasamentele de
performanta întocmite de Minister conform unor criterii transparente care vizează progresul
elevilor si atingerea obiectivelor prevăzute in profilurile de absolvire, precum si a unităților de
învățământ care se plasează pe primele poziții (10%) din clasamentele de performanta, astfel încât
sa se asigure identificarea si transferul de bune practici către întreg sistemul național de
învățământ.

În cooperare cu alte instituții abilitate ale statului, cu organizații de caritate și cu reprezentanți
ai societății civile și ai sectorului economic, școala asigură hrană pentru toți copiii pe durata
programului școlar, precum și rechizite și alte mecanisme de suport social care să garanteze
23
egalitatea de șanse. Serviciile de tip școală după școală, programele remediale și diferențiate,
precum și activitățile extrașcolare, de consiliere și orientare în alegerea carierei, serviciile de
suport emoțional si psihologic sunt parte integrantă a ofertei fiecărei instituții de învățământ, fără
a genera costuri suplimentare la nivelul familiei. Cluburi de artă și sport sunt organizate
permanent, în colaborare cu actori din comunitate, pentru descoperirea și dezvoltarea înclinațiilor,
aptitudinilor și talentului copiilor.

Prin Institutul de Științe ale Educației, Ministerul Educației Naționale dezvoltă profiluri de
absolvire pentru fiecare etapa a parcursului școlar obligatoriu, profiluri care devin obligații
contractuale pentru instituțiile și personalul serviciului public de educație, iar evaluarea
performanței unităților de învățământ se face prin raportare la atingerea acestor obligații. De
asemenea, Institutul de Științe ale Educației realizează studii de impact la diverse niveluri si
propune Ministerului soluții de îmbunătățire permanenta a calității demersului educațional.
Institutul asigura, prin studiile pe care le conduce, ca școala românească este deschisă ideilor
educaționale progresiste și integrează, în acord cu valorile asumate, propunerile de reformă a
școlii globale bazată pe competiție și pe raportul cost-beneficiu.

Obiective strategice
Creșterea calității experienței școlare și de învățare
Creșterea calității rezultatelor serviciului public de educație pornește de la îmbunătățirea stării de
bine în comunitățile noastre școlare: stimularea dezvoltării personale, a sănătății și a stării de bine
a elevilor și a comunității școlare mai largi. Reforma curriculară începută trebuie continuata la
nivelul întregului sistem și curriculum-urile trebuie revizuite periodic, în cooperare cu partenerii
cheie, pentru a asigura competențe critice necesare elevilor într-o societate și o economie în
continuă schimbare. Creșterea ponderii opțiunilor individuate de studiu pentru elevii din ciclul
secundar superior, combinata cu flexibilizarea studiilor din acest ciclu si cu sporirea relevanței
învățământului protesional și tehnic, vor fi elemente importante în creșterea motivației elevilor de
a participa la procesul educativ și în îmbunătățirea rezultatelor învățării. De asemenea,
generalizarea învățământului preșcolar, precum și îmbunătățirea tranzițiilor dintre nivelurile
sistemului de educație și formare, vor contribui semnificativ la creșterea participării elevilor la
educație, precum și la retenția acestora pe parcursul ciclurilor școlare. Planul urmărește să
valoritice potențialul tehnologiilor digitale pentru a spori calitatea predării, învățării și evaluării.

Starea de bine
- sprijinirea activă și dezvoltarea inițiativelor care promovează starea de bine în scoli, pentru a
asigura că rezistența mentală și starea de bine personală fac parte integrantă din sistemul de
educație și formare;
- înființarea Serviciul Național de Psihologie Educațională (SNPE), în colaborare cu
Ministerul Sănătății, prin care școlile vor fi sprijinite să pună în aplicare programe
pentru promovarea stării de bine și pentru combaterea bullying-ului și a oricărei forme
de discriminate, atât la nivelul elevilor cât și al angajaților serviciului public de educație.

Digitalizarea
- promovarea utilizării tehnologiei digitale pentru a îmbunătăți predarea, învățarea și
evaluarea la toate nivelurile și pentru a reduce sarcina birocratică la nivelul cadrelor didactice
și al școlilor;

24
- Implementarea strategiei digitale pentru școli începând cu 2019, incluzând evidențierea
competențelor pe care cadrele didactice trebuie să le integreze în mod eficient în predare și
învățare, planificarea, proiectarea și furnizarea de programe de formare continuă, precum și
alocarea în continuare de finanțări pentru echipamente și resurse digitale;
- sprijinirea instituțiilor de învățământ să dezvolte strategii proprii de integrare a capacităților
digitale în activitățile lor de predare și învățare; de colaborare în interiorul și între instituții; și de
dezvoltare a unor experiențe digitale consistente pentru elevi.

Îmbunătățirea evaluării
- modernizarea sistemului de evaluare a elevilor, precum și calibrarea evaluării rezultatelor învățării
în functie de parcursurile individuale și de standarde clar definite.
Cicluri școlare diferențiate
- dezvoltarea de politici publice și metodologii care să încurajeze unitățile de învățământ secundar
să colaboreze cu autoritățile locale și cu sectorul economic în stabilirea unei mari părți din
curriculum;
-sporirea rolului elevului în definirea propriului parcurs educațional în învățământul secundar
superior.

Educația timpurie
- monitorizarea formarii personalului din perspectiva generalizării educației preșcolare;
- dezvoltarea de politici publice care să încurajeze crearea de noi creșe și gradinițe în colaborare cu
sectorul privat și cu antreprenori individuali;
- generalizarea normelor metodologice de asigurare a calității în gradinițe și alte structuri care au
ca scop educația și/sau îngrijirea copiilor cuprinși între 0 și 6 ani;
- dezvoltarea unor programe noi în gradințele cu program sportiv.

Tranzițiile între cicluri


- introducerea noului sistem de distribuție a anilor de școală pe cicluri și evaluarea în mod constant
a acțiunilor necesare pentru a asigura o tranziție cât mai eficientă și lipsită de efecte negative între
aceste cicluri;
-evaluarea rolului și necesității examenelor dintre cicluri;
- monitorizarea progresului instituțiilor de învățământ profesional și tehnic în
diversificarea numărului de rute de intrare, indiferent de vârsta candidatului, prin introducerea
unui indicator specific în noul Sistem de evaluare a performanței pentru învățământul profesional
și tehnic.

Îmbunătățirea participării tuturor elevilor la actul educațional

Școala asigură contextul pentru sprijin socio-educațional pentru toți copiii, în funcție de nevoile lor,
devenind un mediu incluziv și care susține egalitatea de șanse. În acest scop, școala cooperează cu
alte instituții abilitate ale statului, cu organizații de caritate și cu reprezentanți ai societății civile și
ai sectorului economic.
Preocuparea principală este ca educația să aibă impactul dorit, respectiv copiii să învețe și să
progreseze spre potențialul lor maxim, astfel încât viitorii cetățeni să aibă o viață de calitate.
Profesorul și oricare alt actor din serviciul public de educație se preocupă în mod activ ca strategiile
și acțiunile sale să fie cele mai potrivite pentru fiecare elev și pentru fiecare situație.

25
Profesorul creează contexte de învățare care răspund particularităților fiecarui elev, astfel încât să
permită elevului să își construiască identitatea și să își dezvolte competențele în cel mai eficient
mod posibil. Protesorul se asigură că învățarea se produce preponderent în școală și depune toate
eforturile pentru ca elevii să nu fie supraîncărcați cu activități de învățare în afara scolii. Scopul
principal al tuturor activităților profesorului este să sprijine creșterea, dezvoltarea și succesul
fiecarui elev.

Asigurarea nevoilor de bază


- asigurarea unei mese calde tuturor elevilor din serviciul public de învățământ asigurarea de
vouchere pentru rechizite și haine pentru copiii din medii socio-economice defavorizate

- formarea cadrelor didactice în identificarea riscului de abandon școlar datorat nesatisfacerii


nevoilor primare ale copiilor
- crearea de comisii mixte pentru sprijin integrat la nivelul autorităților locale

Sprijinirea elevilor cu nevoi educaționale speciale


- elaborarea și pilotarea a patru programe de lucru cu elevii cu nevoi educaționale speciale
- implementarea programului cu cele mai bune rezultate
- formarea cadrelor didactice în managementul diversității și combaterea segregării

Susținerea și promovarea excelenței


- personalizarea, adaptarea și scurtarea parcursului educațional pentru copii supradotați
- optimizarea funcționarii Centrelor de Excelență
- colaborarea structurată cu organizații de tip High IQ Society

Promovarea învățării pe întreg parcursul vieții


- crearea Fondului Național de Educație
- crearea contului personal de învățare pe întreg parcursul vieții
- introducerea de stimulente (e.g. concediu sabatic) pentru participarea la educație
- optimizarea funcționarii Centrelor Comunitare de Învățare Permanentă

Construirea de punți între educație și comunitate


Școala contribuie direct, prin pregătirea profesională, la dezvoltarea economică și pregătește
cetățenii României să trăiască împreună și alături de alții, să creeze, să gândească, să inoveze și să
participe la viața societății.
Școala încurajează și susține, prin activitatea sa de educație și formare, progresul cultural și social,
caracterizat prin antreprenonat, invenții, design, reînnoire, interacțiunea dintre știință și artă, prin
încurajarea curiozității și creativității, prin învățare continuă și eficientă, prin adaptarea la schimbări
rapide în contexte flexibile. Educația viitorului în Romania se construiește pe aceste principii și pe
pilonii culturii noastre naționale și europene.

Beneficiarul direct al educației oferite prin serviciul public de învățământ este copilul, cu cele trei
dimensiuni de dezvoltare: corp, minte și suflet. Orice activitate organizată în instituțiile de
învățământ și conexe este justificată în măsură în care îmbunătățește în mod demonstrat sau
evident calitatea serviciilor dedicate lui. Succesul școlii este măsurat după modul în care fiecare
copil, ajuns la vârsta maturității, se regăsește în cea mai buna varianta a sa la momentul respectiv

26
și are implicit răspunsul la întrebarea „ce fel de om sunt, unde sunt bun în societatea globalizată,
cum rămân bun și cum pot deveni și mai bun?".
Școala asigură fiecărui beneficiar un nivel de dezvoltare personală care să-i permită gestionarea
emoțiilor, luarea deciziilor, lucrul în echipă și în comunitate, dezvoltarea relațiilor sociale și
interpersonale. În același timp, asigură prin activitățile sale că membrii societății au trăsăturile de
caracter necesare pentru a face față schimbărilor sociale și economice: curiozitate, spirit de
inițiativă și antreprenoriat, curaj de a adopta soluții noi și de a testa Iimite, capacitatea de a crea
obiective și planuri personale și tenacitate în implementarea lor, adaptabilitate și flexibilitate.

Școala ca centru al comunității


- contribuția sectorului asociativ la actul educațional
- folosirea spațiilor școlare în interesul comunității
Relația școlii cu piața muncii
- rolul comitetelor de dialog și al angajatorilor în definirea ofertei școlare
- cofinanțarea învățământului protesional și tehnic
- procesul de consiliere în carieră și rolul consilierilor-diriginți

Antreprenoriat, creativitate și inovare


- elaborarea de resurse educaționale trans-disciplinare specifice
- promovarea firmelor de exercițiu în scoli
- modificarea legislației pentru a permite antreprenoriatul în scoli

Relația școlii cu familia


- responsabilizarea și sprijinirea familiei în procesul educativ
- implicarea familiei în procesul de consiliere de carieră
- rolul familiei în procesul decizional la nivelul școlii

Prin intermediul acestei viziuni Ministerul Educației Naționale își propune realizarea unui cadru de
politică strategic pentru sistemul de educație și formare, la toate nivelurile, prin care să răspundă
recomandărilor Consiliului privind Programul național de reformă al României pentru 2019, care au
semnalat „Problemele legate de calitatea și caracterul incluziv al sistemului de educație și formare
care au un impact negativ asupra potențialului României de a asigura o creștere favorabilă
incluziunii. ”

De asemenea, prin scenariul propus pentru implementarea viziunii, România va contribui la


Obiectiv de Politică: 4 - O Europă mai socială - Punerea în aplicare a pilonului european al
drepturilor sociale prin:
(iv) Îmbunătățirea calității, eficacității și a relevanței sistemului de educație și formare pentru
piața muncii, pentru a sprijini dobândirea de competențe cheie, inclusiv a competențelor digitale
(v) Promovarea accesului egal la educație și formare de calitate și favorabile incluziunii, precum
și completarea studiilor, a absolvirii acestora, în special pentru grupurile defavorizate, începând de
la educația și îngrijirea copiilor ante-preșcolari, continuând cu educația și formarea generală și
profesională și până la învățământul terțiar, precum și educația și învățarea în rândul adulților,
inclusiv prin facilitarea mobilității în scop educațional pentru toți
(vi) Promovarea învățării pe tot parcursul vieții, în special a unor oportunități flexibile de
perfecționare și reconversie profesională pentru toți, luând în considerare competențele digitale,
anticipând mai bine schimbările și noile cerințe în materie de competențe pe baza nevoilor pieței
muncii, facilitând tranzițiile profesionale și promovând mobilitatea profesională

27
28