GENUL EPIC

1.Basmul Cult

POVESTEA LUI HARAP ALB

De ION CREANGA
1. Precizarea a doua caracteristici ale basmului cult, existenta in opera literara studiata
a. Definirea basmului
Basmul este o specie a genului epic preluata din folclor in care exista o lupta dintre fortele
binelui si fortele raului, binele si dreptatea invingand intotdeauna.
b. Textul suport

Un text reprezentativ pentru specia basmului cult este “povestea lui Harap-Alb” de Ion
Creanga, acesta avand toate trasaturile specific si purtand marcile specific universului lui Ion
Creanga.. Acest text a fost publicat in revista Convorbiri litarare pe 1 August 1877

c. Ilustrarea trasaturilor

O prima trasatura a basmului cult ales este reprezentata de structura populare a specie
litarare clasice: actiunea debuteaza cu o situatie intiala in care este reprezentat tinutul craiului si
cei trei feciori, echilibrul initial este perturbat de scrisoarea imparatului Verde Imparat, fratele
craiului, care ii solicita un mostenitor pentru tronul sa. Desfasurarea actiunii si punctul culminant
contin confruntarile dintre autogonist si protagonist depasite cu ajutorul personajelor
adjugvante, pentru ca in deznodamant sa se reechilibreze situatia de la inceput: transformarea
lui Harap-Alb din statutul de boboc in vrednic.

A doua trasatura a basmului cult este reprezentata de existenta formulelor specific (“Amu
cica fost o data intr-o tara un crai care avea 3 feciori”) care are rolul de a lua cititorul din lumea
reala sis a-l introduca in lumea fictionala. Formula mediana (“ si merse si merse ca cuvantul din
poveste, inainte mult mai este”) are rolul de a pastra atentia cititorului, pentru a-l pregati de
continuarea calatoriei si de a marca trecerea de la un episode narativ la altul, de la o proba la
alta.Formula finala (“se veselesc si astazi, iar pe la noi cine are bani, bea si mananca, iara cine nu
are se uita si rabda ”) are rolul de a lua cititorul din lumea fictionala si de a readuce in realitate
prin elementul specific “bani”.

2. Prezentarea prin referire la romanul cult studiat, a patru elemente de constructive a

subiectului si/sau ale compozitiei
a. Actiunea

Un crai avea trei fii, fratele sau, Verde Imparat, care stapanea o tara indepartata, neavand
mostenitori baieti, ii scrie fratelui sau sa ii trimita un mostenitor pentru tron.

Primul plecat este fratele cel mare, acesta este speriat de tatal sau imbracat intr-o piele de
urs, urmat de fratele mijlociu care nu scapa de testul tatalui sau. Fiul cel mic este indrumat de o
batrana cersetoare sa porneasca si el la drum, dar sa ii ceara tatalui sau calul, hainele si armele
din tinerete. Calul se dovedeste unul fermecat care nu se sperie de urs. Astfel fiul cel mic pleaca
mai departe sfatuit de tatal sau sa se fereasca de oameni spani si rosi.

Cutreieand un span ii apare de trei ori in cale sub diferite forme, oferindu-se sluga, urmand ca
pana la urma sa-l insoteasca la drum. Meziunul se lasa pacalit de span si coboara intr-o fantana,
inchis spanul ii cere sa I se supuna lui si sa-i dea hainele si identitatea. Fiul craiului ii devine sluga
si este botezat Harap-Alb.
 Fiul cel mic este supus la trei probe. In prima proba este pus sa aduca salata din gradina
ursului, apoi o piatra nestemata din fruntea cerbului, in aceste probe este ajutat de batrana
cersetoare care se doveste a fi Sf. Duminica.

A treia oara este trimis dupa fata imparatului Roș. Spre imparatia imparatului Ros Harap-Alb
are ocazia sa faca niste fapte bune, ajuta un musuroi de furnici si un roi de albine primind drept
rasplata o aripa fermecata si se mai ofera cinci fapturi sa-l ajute.Cu ajutorul acestora si darurile
de la furnici si albine H-A reuseste sa treaca peste incercarile puse de imparatul Ros pentru a lua
pe fica imparatului pentru a o duce spanului.

Pe drum cei doi tineri prind drag unul de altul. Ajunsi la imparatia imparatului Verde, fata ii
dezvaluie adevarata identitate a lui H-A,spanul orbit de furie ii taie capul lui H-A. Spanul ajunge sa
fie ucis de calul lui H-A. Fata imparatului Ros il readuce la viata cu apa vie si apa moarta.

Cei doi se casatoresc, imparatul Verde le ofera binecuvantarea si imparatia

b. Tema textului

TEma textului este una specifica basmului: lupta simbolica dintre fortele binelui si fortele raului,
binele invingand intotdeauna; datorita acestui mesaj basmul are un puternic mesaj moralizator :
indifferent de situatie binele, adevarul si dreptatea ies mereu invingatoare.

c. Semnificatia TItlului

Titlul acestui text anticipeaza mesajul textului: initierea, maturizarea protagonistului prin
trecerea unor probe, astfel el evolueaza de la statutul de “boboc” la cel de “vrednic”

Titlul este compus din substantivul “povestea” care este sinonimului basmului cult, si in egala
masura, subliniaza idea relatari, spuneri unor evenimente prin care trece protagonistul . Cuvantul
“Harap” evidentiaza statutul de rob, supus si defectele acestuia ( naivitate, nesiguranta).
Cuvantul “Alb” subliniaza caracterul puternic al protagonismului, statutul sau regal eliberarea de
sub juramant.

Asadar, inca din titlu cititorul este advertizat ca urmeaza sa citeasca niste evenimente
fabuloase care evidentiaza maturizarea protagonistului, trecerea statutul de “boboc” la “vrednic”

d. Conflicte

In acest basma cult nu sunt existente conflicte directe intre personaje, exista doar conflicte
latente. Un conflict latent exista intre mezin si tatal sau care il subestimeze pe mezin dupa esecul
fratilor lui, totusi se ambitioneaza pentru ai demonstra tatal sau s-a inselat. Conflictul latent
dintre H-A si span nu se fcae decat sa scoata in evidenta loialitatea sa, care desi santajat isi tine
cuvantul

e. Construirea personajelor

Personajele sunt construite astfel oncat sa fie purtabile unor valori simbolice: binele, raul,
dreptatea. Protagonistul este caracterizat in mod direct in catre narator „boboc intrebi, d-aistea
”. In care mare parte inca personajele sunt caracterizate indirect prin nume(H-A, gerila ect), prin
limbajul folosit (regional) prin relatia ce celalate personaje si prin comportamnetul sau in general.

3. Relatia dintre personaje

Relatia dintre span si H-A este una de supunere prin santaj. Spanul il pacaleste pe H-A ii fura
identitatea si spera sa devina el mostenitorul tronului imparatului Verde. Il pune pe mezin sa i se
supuna pana cand „ v-a muri si v-a invie”. H-A isi tine cuvantul si isi demontreaza loialitatea, desi este
obligat de catre span. Pentru a trece probele inpuse de span protagonistul este ajutat de Sf Duminica
si prieteni fabulosi dovedindu-si generozitatea si milostenia dar si lipsa ooricarui calitati eroice.
Modestia este alta calitate a protagonistului alaturi de rabdare si toleranta si curaj. In deznodamant
calul il arunca pe span in inaltul cerului.

Relatia dintre mezin si tatal lui este una care il motiveaza pe protagonist si incepe
„calatoria” on interiorul sau, sa evolueze desi a fost subestimat de catre frati si tatal sau.

4. Relatia temporale-spatiale

Ca in orice basm, coordonata temporala si spatiala sunt precizate (o data, amu, intr-o tara
indepartata) dar nu sunt determinate. Ele sunt mitice deoarece se refera la o lume fabuloasa
ordonata dupa alte principi. Advermu „amu” care marcheaza un timp al povestirii al relatarii si se
refera la prezentul naratorului si prezentul cititotului.

5. Opinia despre mesajul textului

Parerea mea este ca in ciuda probelor dificile inpuse protagonistului, acestea au rolul sa-l
maturizeze si sa evolueze. Adolescentii trebuie sa aiba in vedere ca si din greseli se poate invata.

In primul rand, H-A reuseste sa ajunga la statutul de boboc la cel de vrednic prin trecerea
unor probe atat fizice cat si psihice.

In al doilea rand, trecera probelor este posibila doar cu ajutorul sfaturilor primite din partea
adjugvantilor. Din acest motiv trebuie sa constientizam ca nu putem reusi daca nu ajutam si nu
suntem ajutati.

In concluzie, mesajul ajuns la cititor este unul puternic moralizator: indiferent di situatie
binele, adevarul si dreptatea inving intotdeauna