Educatia in lumea greaca

Varietatea dupa regiuni si in functie de conditiile economice si sociale

este evidenta si in domeniul educatiei, al obiceiurilor, al vietii familiale. In linii
generale, insa, acestea au aspecte constante in intreaga lume greceasca a
epocii clasice.
Sistemele educative in cele doua state grecesti, Atena si Sparta, erau
fundamental opuse. In statul spartan copilul apartinea familiei numai pana la
varsta de 7 ani; dupa care un spartan era total la dispozitia statului- pana la
varsta de 60 de ani. Educatia spartana consta in exrcitii fizice dure si
antrenament militar, urmarindu-se sa i se formeze copilului sau tanarului un
desavarsit spirit de disciplina, de supunere oarba, precum si capacitatea de a
suporta cele mai absurde privatiuni si mizerii fizice: umbland desculti si cu
capul ras, antrenandu-se complet goi, mancand mizerabil si insuficient,
dormind pe o saltea de trestie si adeseori fiind biciuiti numai pentru a se
deprinde sa suporte durerea. In rest- o instructie intelectuala absolut minima
(si de care foarte probabil ca nu toti copiii beneficiau); scris-citit, eventual
cateva notiuni elementare de aritmetica si de muzica militara. Viata
permanenta de cazarma ducea la practica curenta si in mod deschis a
pederastiei. Fetele primeau si ele o instructie pre-militara: alergari, marsuri,
lupta, aruncarea discului si a sulitei.
Cu totul diferita era educatia copiilor si a tinerilor in Atena.
Tatal dispunea de educatia copiilor pana la varsta de 18 ani. Mamele,
secondate uneori de sclavele casei, se ingrijeau de cresterea lor. La varsta de
7 ani incepeau scoala. La Atena, dar nu si in alte parti ale lumii grecesti- legile
prevedeau obligatia statului de a se ocupa de instructiunea copiilor ca de o
esentiala problema civica. Dar aici, chiar daca n-ar fi obligati parintii sa-si dea
copiii la scoala, aceasta obligativitate deriva dintr-un obicei. Fapt este ca inca
de la inceputul secolului al V-lea i.e.n. putini tarani din statul atenian mai
ramasesera analfabeti.
Statul atenian suporta cheltuielile scolare numai pentru copiii orfani de
razboi. Parintii isi trimiteau copiii la scoala particulara- singura forma
existenta- tinuta de un invatator. Acesta le preda- in casa lui sau sub porticele
orasului - notiuni de scris-citit, de aritmetica si de muzica, timp de cinci, sase
sau sapte ani; nu mai mult pentru ca dupa dupa varsta de 14 ani educatia
fizica lua aproape complet locul educatiei intelectuale. Elevii scriau pe tablite
cerate(in epoca elenistica- pe foi de papirus) texte literare si elemente de
aritmetica, limitate la cele patru operatiuni (tabla inmultirii exista inca din
timpul lui Pitagora).

referat.clopotel.ro
 Locul principal in programa scolara il detineau poetii Solon, Hesiod si in
primul rand Homer, pentru ca acestia puteau influenta asupra formarii morale
si politice a viitorului cetatean. Studiul muzicii corale si instrumentale (lira
inaintea tuturor, dar si harpa sau flautul) dezvoltau in tineri simtul auto-
controlului, al moderatiei, al masurii si - prin formatia corala, de pilda – al
participarii la viata colectivitatii. Imnurile si cantecele dedicate zeilor, eroilor
sau invingatorilor la Jocurile Olimpice contribuiau de asemenea la formarea si
cultivarea sentimentelor cetatenesti. Iar educatia fizica le fortifica corpul in
vederea fie a indeplinirii indatoririlor militare, fie a oricarei alte activitati din
viata civila, mai ales manuale.
‘Dascalii (tine sa sublinieze Platon intr-un dialog al sau) dupa ce i-au
invatat literele si sunt in stare sa inteleaga cuvintele scrise, ii pun sa citeasca,
in banci, poemele poetilor buni si ii silesc sa le invete pe de rost, caci in ele
sunt multe sfaturi bune, multe deslusiri, indemnuri si elogii ale oamenilor de
isprava din trecut, astfel incat copilul silitor sa-I imite si sa se straduiasca sa
devina asemenea lor. Dascalii le dau sa invete si operele altor poeti de vaza
care au alcatuit si muzica, punandu-I sa execute si facand ca armoniile si
ritmurile sa patrunda in sufletele copiilor, insuflandu-le mai multa blandete si
astfel devenind mai mladiosisi mai armoniosi sa fie destoinici la vorba si la
fapta. In afara de asta, ii trimit si la instructorul de gimnastica pentru ca avand
trupuri mai sanatoase sa le poata pune in slujba unei gandiri folositoare si sa
nu le lase prada lasitatii, din cauza starii rele a trupurilor, in caz de razboaie si
in alte imprejurari. Dar acestea le fac mai ales cei ce dispun de mijloace; or,
de mijloace dispun in cea mai mare masura cei bogati’( Protagoras).
‘Cei ce dispun de mijloace’ isi continuau studiile la scolile sofistilor si ale
retorilor. Aceasta unica forma de invatamant superior avea un scop
eminamente practic: sa-i invete pe tineri arta elocintei si tehnica convingerii
publicului printr-un bine studiat sistem si un intreg arsenal de argumente si de
formulari abile(un sistem de invatamant pe care Aristofan il ridiculizeaza cu
voluptate in comedia Norii). Aceasta era un lucru indispensabil celui care se
pregatea pentru viata politica sau pentru activitatea din tribunale. In schimb,
alte discipline nu erau considerate indispensabile: celebrul profesor de
retorica Isocrate (436-338 i.e.n.) sustinea ca, de exemplu, geometria,
astronomia sau stiintele naturale n-au nici o valoare educativa, intrucat nu au
nici un efect asupra vietii practice, sociale, si nici asupra destinului oamenilor;
dimpotriva, forma filozofica de invatamant are prin excelenta acest caracter
practic, intrucat da tanarului pregatirea si ii formeaza capacitatea de a judeca
si de a-i conduce pe ceilalti.
Toate aceste forme de invatamant erau rezervate numai baietilor;
educatia fetelor, care se facea exclusiv in familie, se reducea la gospodarie,

referat.clopotel.ro
la tors si la tesut. Abia mai tarziu, in perioada elenistica femeia va putea primi
o oarecare cultura. In epoca clasica, o femeie care ar fi urmarit sa-si faca o
educatie culturala si artistica ar fi fost banuita ca este de o moralitate foarte
dubioasa.

Bibliografie:
 Drimba, Ovidiu, Istoria culturii si civilizatiei, vol. I, Bucuresti, Editura
Stiintifica si Enciclopedica, 1984, pag.586, 587, 588.

Bala Veronica
Clasa a IX-a E

referat.clopotel.ro