Westminster Abbey

Westminster Abbey (în română Abația Westminster; de fapt The Collegiate Church of St.
Peter, Westminster, în română Biserică colegială Sfântul Petru, Westminster) este o biserică din
Londra. Este situată în City of Westminster, la vest de Palace of Westminster. În mod tradițional, aici
sunt încoronați și îngropați regii Angliei (mai târziu monarhi britanici). Construcția sa a început în
secolul XI. Este mormântul majorității regilor și reginelor engleze, dar și a mai multor oameni celebri.
Colțul poeților aduce onoruri scriitorilor Regatului Unit. Aproape toate încoronările monarhilor
englezi au avut loc în această abație.

Această biserică nu trebuie să fie confundată cu catedrala romano-catolică Westminster

Cathedral.

Conform legendei, un pescar numit Aldrich a avut o viziune a Sfântului Petru în apropiere de
Tamisa. Între anii 960-970, Sfântul Dunstan, episcopul de Londra, a stabilit o mică abație benedictină
în această zonă. Abația, dedicată Sfântului Petru, a fost reconstruită în anul 1042 de către regele
Eduard Confesorul, considerat a fi adevăratul fondator al abației, ce își dorea o biserică pentru
înmormântarea sa și a succesorilor săi. Biserica a fost sfințită pe data de 28 decembrie 1065, la o
săptămână înainte de moartea lui Eduard, dar ea a fost complet finalizată în anul 1090. Pe data de
25 decembrie 1066, aici a avut loc încoronarea lui William Cuceritorul ca rege al Angliei marcând
începutul dominației normande. În această perioadă numărul călugărilor din incinta abației a crescut
considerabil.

Construcția actualei abați a început sub patronajul regelui Henric al III-lea. Cu toate acestea, biserica
în stil gotic a fost finalizată abia în anul 1517.

Abatele de la Westminster era unul dintre cei mai influenți oameni din perioada Angliei medievale.
Acest lucru se datora faptului că abația condusă de el era locul unde erau încoronați și înmormântați
monarhii, cât și locul unde aveau loc nunțile lor sau cele ale unor nobili importanți. De asemenea,
abația se învecina cu Palatul Westminster, abatele având o influență asupra deciziilor luate acolo sau
chiar intervenind în discuți în unele cazuri.

Abația s-a îmbogățit nespus de mult pe urma pelerinajelor și a darurilor. Oamenii veneau aici să se
închine și să vadă locul unde Aldrich a avut viziunea cu Sfântul Petru. Exista o tradiție ca pescarii să
vină să aducă pește din Tamisa călugărilor de la abație. Se spune că abația era cea mai bogată din
Anglia, a doua fiind Abația Glastonbury.

Inițial romano-catolică, abația Westminster a adoptat în anul 1535 anglicanismul în urma Reformei
Protestante. Atunci, călugării au fost alungați, abația desființată (rămânând doar cu numele) și
veniturile ei uriașe au fost confiscate de către stat.

În anul 1540, abația a devenit catedrala Londrei pentru o scurtă perioadă de timp însă, până în anul
1550 când sediul episcopal s-a mutat la Saint Paul. În timpul domniei reginei Maria I (1553-1558) a
avut loc o încercare de restaurare a catolicismului în Anglia în urma căreia benedictinii au fost
readuși la Westminster, până în 1559 când regina Elisabeta I îi va alunga din nou.
În anul 1560, Elisabeta a acordat abației titlul de biserică regală, independentă de episcopie și
supusă direct suveranului. În același timp a devenit biserică colegială fiind întemeiată aici o renumită
universitate. Biserica a suferit numeroase daune în timpul Revoluției engleze, mai ales în anul 1640
când puritanii iconoclaști au distrus unele dintre statuile și mormintele regilor.

Între anii 1722-1745, arhitectul Nicholas Hawksmoor a reconstruit cele două turnuri gotice înalte de
68 de metri. Până în secolul al XIX-lea, abația Westminster a fost unul dintre cele trei mari centre de
învățământ britanic alături de Oxford și Cambridge. Datorită acestui fapt la Westminster a fost
tradusă în limba engleză prima treime a Vechiului Testament și ultima jumătate a Noului Testament
din celebra King James Bible. New English Bible a fost de asemenea tradusă aici.

Printre cele mai importante evenimente contemporane ce au avut loc în catedrală se numără:
înmormântarea prințesei Diana pe 6 septembrie 1997, vizita Papei Benedict al XVI-lea pe 17
septembrie 2010 și căsătoria Ducelui și Ducesei de Cambridge pe 29 aprilie 2011.