Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Aspecte Specifice Întâlnite În Formele de Organizare Și Desfășurare A Procesului de Învățământ Pentru Elevii Cu Cerințe Speciale
Aspecte Specifice Întâlnite În Formele de Organizare Și Desfășurare A Procesului de Învățământ Pentru Elevii Cu Cerințe Speciale
,,Cu cât cineva este mai greoi și mai puțin dotat de la natură, cu atât mai mult are
nevoie de ajutor, spre a se elibera de mărginirea și prostia sa”.
(Comenius)
Încă de când ne-am început pregătirea psihopedagogică, atenția ne-a fost atrasă, în
mod constant, asupra faptului că fiecare copil, fiecare elev este unic în felul său, începând cu
ritmul biologic și terminând cu particularitățile procesului de însușire a cunoștințelor și că
noi, ca viitori profesori, vom fi cei dintâi – cu excepția părinților, desigur, pentru că, în fond,
în primul rând educația începe de acasă – care va trebui să îi ajutăm să acumuleze toate
informațiile necesare corespunzătoare nivelului de vârstă. Totuși, prea puțini – ca să nu
spunem că mai nimeni – au ținut să ne aducă la cunoștință un alt fapt, la fel de important și
anume acela că nu toți copiii/elevii sunt înzestrați cu aceleași capacități mintale sau chiar
fizice.
Problematica educației copiilor care învață mai greu a fost abordată în diverse moduri
de către școala și gândirea pedagogică. În prezent, atât societatea cât și școala manifestă
diferite atitudini față de această categorie de elevi, atitudini care variază de la acceptare și
includerea lor în medii școlare obișnuite până la grade și modalități de separare și de izolare
față de contextele sociale la care au acces toți copiii.
1
Traian Vrășmaș, Învățământul integrat și/sau incluziv, Editura Aramis, București, 2001, p. 32.
2
Ibidem.
2
4. Realizarea unei activități școlare și crearea unor condiții de viață rezidențială
identice cu cele oferite copiilor de aceeași vârstă și în condiții cât mai apropiate de instituțiile
școlare obișnuite și/sau viața de familie.
,, a. Tipuri de instituții:
2. Copii și elevi rezidenți pentru interval de timp mai mari de 3 luni în spitale,
sanatoria, preventorii, secții de neuropsihiatrie infantilă (3-18 ani), în măsura în care
există programe și personal de educație în aceste instituții.
3
Insp. școlar gen. Mircea Vlad, Structura și organizarea învățământului special în Educația integrată a copiilor
cu handicap, Tipografia Multiprint Iași, 1998, p. 43.
4
Traian Vrășmaș, op. cit., p. 36.
3
3. Copii ocrotiți în leagăne (0-3 ani) și cămine-spital (3-18 ani), în măsura în care
există programe și personal de educație în aceste instituții.
1. personal de conducere
2. personal didactic
4. personal medico-sanitar
5. personal auxiliar
Dintre persoanele care fac parte din acest sistem, alegem să menționăm câteva lucruri
despre profesorul de sprijin/suport, ,,acea persoană specializată în activitățile educative și
recuperatorii adresate copiilor cu cerințe speciale în educație. Statutul său este de profesor
specializat care poate fi angajatul unei școli speciale, al unui centru de recuperare sau chiar
angajatul unei școli obișnuite (atunci când activitățile de terapie și recuperare se desfășoară în
perimetrul școlii obișnuite în spații special amenajate, echipate corespunzător și destinate
acestor activități – camera de resurse pentru copii cu cerințe educativ speciale)”6.
5
Mircea Vlad, op. cit., pp. 42-43.
6
Alois Gherguț, Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii de educație integrată, Editura
Polirom, Iași, 2001, pp. 19-20.
7
Ibidem, p. 20.
4
acestuia intră și ,,activitatea desfășurată cu elevii deficienți la domiciliul acestora atunci când
aceștia nu se pot deplasa regulat la școală sau când nu sunt incluși într-un centru sau într-o
altă instituție de asistență și ocrotire”8.
8
Ibidem.
9
Ibidem, p. 18.
5
c) diagnosticarea elevilor cu dizabilități sau dificultăți de învățare (de ce natură sunt
dificultățile, care sunt disciplinele unde apar aceste dificultăți, nivelul de interes, lacunele în
cunoștințe etc.);
10
Alois Gherguț, Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor
didactice, Editura Polirom, Iași, 2005, p. 234.
6
b) resursele materiale – manuale, materiale didactice, mijloace audiovizuale, locul de
desfășurare, alte materiale și mijloace (planșe, hărți etc.);
3) A treia etapă – cum voi face? – se referă la conturarea strategiilor didactice optime,
adică a unor sisteme concurente de forme, metode, materiale și mijloace educaționale pe
baza cărora să se atingă obiectivele activității didactice. Imaginația și stilul de lucru al
educatorului vor permite alegerea, combinarea și valorificarea, mai mult sau mai puțin
eficientă, a componentelor triadei metode-materiale-mijloace didactice.
4) Etapa finală – cum voi ști dacă ceea ce mi-am planificat a fost realizat? – vizează
stabilirea strategiilor, metodelor și tehnicilor de evaluare pornind de la obiectivele
operaționale ale activității. Pe de o parte, evaluarea urmărește raportul dintre rezultatele
obținute și rezultatele scontate și, pe de altă parte, identifică nivelul eficienței activității în
funcție de modul de valorificare a tuturor resurselor utilizate în activitatea didactică”11.
Fiecare lecție se desfășoară în baza unui proiect didactic care are în componența sa
următoarele elemente:
- secvențele lecției;
11
Alois Gherguț, Sinteze…, pp. 235-236.
7
- momentul organizatoric și captarea atenției;
- obținerea performanței;
- asigurarea feedbackului;
- obiectivele propuse;
- activitatea educatorului;
- activitatea elevilor;
- observații”12
12
Alois Gherguț, Sinteze…, pp. 237-238.
13
Alois Gherguț, Sinteze…, p. 237.
8
În scopul ameliorării programelor de recuperare și terapie a elevilor cu cerințe
speciale, Carol Ouvry a propus în anul 1987 un curriculum-model pentru elevii cu deficiențe
intelectuale. Acesta e structurat pe patru arii de dezvoltare:
Bibliografie
14
Ibidem, p. 240.
9
1. Gherguț, Alois, Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii de
educație integrată, Editura Polirom, Iași, 2001.
10