Articol

aparut in 2017

”Prin Zilele Matei Viș niec, desfă șurate ı̂n ultimii patru ani, un eveniment care a atras atenția
Ministerului Culturii, am conturat o bună vizibilitate pentru municipiul Suceava, cred eu – a precizat poeta
Carmen Steiciuc, organizatorarea acelei manifestă ri, astă zi directoarea teatrului sucevean.
Iar anul acesta la prima ediție a Zielelor Teatrului «Matei Viș niec» avem patronajul Ministrului Culturii.
Fiind printre cele 13 oraș e care au participat la competiția națională pentru capitală culturală , ne
bucură m să im selecționați pentru programul Oraș e europene al acestui minister, un program care
promovează arta interpretativă contemporană .”

Prezent la Suceava, ca invitat-motor al manifestă rii, Matei Viș niec ne spunea: ,,Ideea este ca timp de o
să ptă mâ nă să oferim spectacole gratuite.
Aici este deschiderea, greutatea ș i generozitatea acestui festival, pentru că le propunem oamenilor care
nu vin de obicei la teatru să vină la teatru. Directoarea teatrului, Carmen Steiciuc ș i primarul Ion Lungu ș i
toți ceilalți oameni care sunt complicii acestui acțiuni ne propunem să inoculă m virusul teatrului ș i al
dialogului ı̂n teatru.”
Iar ı̂n acest sens, unul dintre momentele cele mai ierbinți a fost o conferință specială susținută de
Matei Viș niec ı̂n miezul festivalului ș i ı̂n mijlocul publicului sucevean că ruia manifestarea i se adresează ı̂n
mod primordial.
In sala mare a teatrului, dramaturgul ı̂nsuș i ne-a prilejuit o intrare ı̂n laboraturul creației sale,
vorbind despre cum scrie, cum ajung cuvintele să ı̂l fascineze, cum construieș te anumite texte pornind de
la un cuvâ nt, de la o imagine, de la o emoție…
A interpretat el ı̂nsuș i unele fragmente din piesele sale ș i s-a generat un soi de performance atră gă tor
cu concursul tinerilor actori de la teatrul bucureș tean condus de Alexandru Nagy, prezenți ı̂n festival ș i cu
două spectacole pe textele acestui autor.
S-au decernat atunci ș i premiile unui concurs de dramaturgie inițiat cu aceeaș i nobilă intenție de a
aduce teatrul aproape de oameni, ı̂n primul râ nd de tinerele generații.
Câ știgă toare a fost Ioana Toloargă , elevă ı̂n clasa a XI-a la Colegiul Național ”Spiru Haret” din Tâ rgu-Jiu.
Seara aceea s-a ı̂ncheiat cu proiecția unui documentar despre sudul Franței ı̂nfă țiș at prin ochii
scriitorului Matei Viș niec, cetă țean româ n, dar ș i cetă țean francez, ca stare civilă , ș i cetă țean al lumii prin
opera lui care ajunge astă zi pe toate meridianele.
Filmat la Avignon, acolo unde pulsează una dintre marile inimi teatrale europene, adică ı̂n ținutul unde
scriitorul a descoperit un aer ı̂nrudit cu acela al Bucovinei din copilă ria sa, intitulat Provența. Paradisul
posibil, documentarul-eseu este o producție a TVR Iaș i (realizator: Andreea Ș tiliuc, imaginea: Relu
Tabă ră ).

Deschiderea festivalului s-a fă cut la Suceava prin premiera cu Fernando Krapp mi-a scris această
 Deschiderea festivalului s-a fă cut la Suceava prin premiera cu Fernando Krapp mi-a scris această

scrisoare de Tankred Dors ș i Ursula Ehler după o nuvelă de Miguel de Unamuno, un spectacol ı̂n regia lui
Alexander Hausvater.
Precedat de renumele să u de artist de excepție, regizorul a fost primit cu un uriaș entuziasm nu doar
de teatru, ci de ı̂ntreaga urbe (s-a scris despre el ı̂n ziare, a fost invitat de televiziune…).
Ș i iată că la Suceava, domnia-sa a ı̂nregistrat un moment de grație ș i de inspirație lucrâ nd cu zel ș i cu
pasiunea-i caracteristică ală turi de mica trupă locală , nouă actori, care se regă sesc cu toții ı̂n distribuție.
Intr-o conjunctură de subtile a inită ți cu ceilalți profesioniș ti ai echipei sale de aici, scenografa Maria
Miu, coregrafa Victoria Bucun, compozitorul Mircea Kiraly, Lucian Moga, care semnează ligt-designul ș i
video-designul, Alexandru Hausvater orchestrează un veritabil poem scenic polimorf, cu tulbură toare
metafore traduse prin subtile sugestii vizuale, auditive, cu o unduitoare ș i energizantă dinamică .
Este o ”poveste” despre gesturile vizibile, cu posibile trimiteri sociale și morale și mai ales, despre
meandrele nevăzute, mereu imprevizibile, mereu mirabile ale relației de cuplu, surprinse în momente de
extaz și de armonie, de căderi și de interogații sfâșietoare, într-o atemporalitate care îi subliniază valențele
de universalitate a mesajului.
Aș teptă rile tuturor legate de această producție cred că au fost satisfă cute ș i se poate vorbi despre ea
ca despre un eveniment teatral al oraș ului. După cum cred că s-a ı̂mplinit deopotrivă dezideratul exprimat
de energica directoare a teatrului, anume ca experiența ală turi de Hausvater să ie ș i o ș coală pentru
trupă .
Actorii, indiferent de ı̂ntinderea ș i valoarea rolului ı̂n economia acelui discurs scenic complex, cu
pronunțate valențe de teatru-dans expresiv, fac dovada unor disponibilită ți ș i a unor calită ți artistice
indubitabile.
Le transcriu aici numele (ı̂n ordinea indicată de foaia-program a acestui spectacol): Delu Lucaci, Că tă lin
Mâ ndru, Cristina Florea, Diana Lază r, Bogdan Amură riței, Cosmin Panaite, Clara Popadiuc, Bogdan
Cantauz, Sergiu Moraru (ș i colaboratorul Alexandru Marin).
Sunt 10 actori (6 baieti si 4 fete).
5 dintre ei au abslovit la Iasi, restul la Bucuresti, Targu Mures si Cluj.
Imi exprim speranța sinceră ca ș i cariera lor ı̂n teatrul sucevean să ie de durată ș i de succes.
Pe umerii lor a stat acel centru de greutate al festivalului care reprezintă oglinda teatrală suceveană ı̂n
fața publicului care creș te odată cu teatrul ș i a invitaților din afara oraș ului, că ci s-au mai prezentat cu
acest prilej ș i celelalte două producții ale teatrului-gazdă , anume Zadarnicele chinuri ale dragostei de
William Shakespeare (regia: Alexandru Bogdan) ș i Tigrul din oraș ul nostru de Gianina Că rbunariu (regia:
Bobi Pricop), spectacole care dau seamă de ı̂nchegarea unei trupe ș i jalonează preocuparea direcțiunii
pentru un repertoriu de calitate, pentru demersuri care să conecteze la pulsul actual ș i viu al artelor
scenei.

Acolo, ı̂n sala complexului multifuncțional din clă direa restaurată a fostului cinematograf Modern –
pentru care, cum declara primarul Ion Lungu la conferința de presă dedicată festivalului, s-au alocat sume
pentru care, cum declara primarul Ion Lungu la conferința de presă dedicată festivalului, s-au alocat sume

importante – unde se proiectează ı̂n continuare ilme, unde au loc multiple alte acțiuni culturale ș i unde
există acum Teatrul Municipal, prin programul festivalului, iubitorii teatrului s-au putut bucura ș i de
câ teva spectacole invitate.

I-am aplaudat astfel pe actorii Teatrului Național ”Satiricus I. L. Caragiale” (sosiți de la Chiș ină u via
Bucureș ti unde au susținut o microstagiune de succes la TES), pentru profesionalismul lor exprimat atâ t
ı̂ntr-o foarte recentă , emoționantă ș i profundă lectură scenică a piesei Migraaaanți sau Prea suntem mulți
pe nenorocita asta de barca de Matei Viș niec, datorată regizorului-fondator al acestei trupe, Alexandru
Grecu, câ t ș i ı̂n montarea lui Alexandru Cozub cu Hoțul de Dario Fo, piesă transpusă ı̂ntr-un registru comic
care a zguduit sala de hohote de râ s.
De real interes s-a ı̂nconjurat spectacolul cu Cabaretul DADA de Matei Viș niec, ı̂n regia Ancă i Bradu la
Teatrul ”Regina Maria” din Oradea, care s-a jucat pe scena Casei de Cultură .
O altă grijă ı̂mplinită a directoarei teatrului a fost adresabilitatea că tre mai multe categorii de
spectatori.
Ceea ce a fă cut ca ı̂n programul de festival să mai a lă m un musical (Leul Ra, Teatrul ”Andrei
Mureș anu”), un spectacol creat pentru tineri la Teatrul de Artă Deva, acela cu Oscar ș i tanti Roz, după Eric
Emmanuel-Schmitt ș i, de la acelaș i teatru, pentru ș i mai mici spectatori, spectacolul cu Burtiplici ș i
Tontolici, ambele ı̂n regia lui Mihai Panaitescu.

Deopotrivă , festivalul a iradiat ı̂n ı̂mprejurimile Sucevei.

S-au jucat spectacole la Ră dă uți ș i la Gura Humorului, iar ca o premieră absolută pentru zona aceasta a
țării ı̂ncă rcată de atâ ta istorie ș i purtă toarea atâ tor frumuseți naturale indicibile a fost transmisiunea ı̂n
direct a câ torva reprezentații pe ”Ră dă uți-ziar”.

Festivalul a fost un examen di icil pentru direcțiune ș i pentru ı̂ntregul personal al teatrului.
Judecâ nd după ră spunsul publicului ș i reacțiile pozitive din presa locală , după chipurile luminate de
bucurie ale spectatorilor din toate cele ș ase zile de festival, cred că impresia generală este foarte bună .
Chiar dacă , ı̂n mod aproape inerent, s-a simțit uneori lipsa de experiență ı̂n realizarea unor ı̂ntâ lniri de
asemenea amploare, bună voința, dorința evidentă a organizatorilor de a impune ș i acest festival ı̂n râ ndul
acțiunilor importante din viața culturală a oraș ului poate i dă tă toare de aripi, de energie…