Sunteți pe pagina 1din 44

1.

Date generale

1.1. Denumirea/Numele solicitantului şi date de identificare ale acestuia

S.C. MOPAN S.A. Fabrica de pâine


Este situată în municipiul Suceava, judeţul Suceava, în fosta zonă
industrială.
 Adresă Sediu social:
STR. TRĂIAN VUIA, Nr. 2, Loc. SUCEAVA, Jud. SUCEAVA
 Date de contact
Telefoane : 0230221247, 0230222146,0230222396
Fax: 0230222146
Email: www.racova.com
 Căi de legătură:
 rutieră : are deschidere la str. Traian Vuia putând face legătură cu E 85 spre nord
spre Siret, şi spre sud cu Roman, Bacău, Bucureşti. Şi cu E 576 spre est cu
Botoşani iar spre vest cu Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei
 calea ferată: în apropiere este gara Iţcani

 Utilităţi:
Societatea este conectată la reţeaua municipală de apă, canal, sistemul
termic şi la reţeaua de gaz metan (coacerea se realizează cu ajutorul gazului
metan).

1
1.2. Scurt istoric al solicitantului

În anul 1961 a luat fiinţă Trustul Regional de Panificaţie Suceava, cu secţii


şi unităţi de producţie pe raza fostei regiuni Suceava. Secţiile şi unităţile de
producţie aveau ca domeniu de activitate producţia de pâine şi au fost dezvoltate
prin investiţiile ulterioare.
În anul 1968 Trustul Regional de Panificaţie Suceava se unifică cu
Întreprinderea de morărit Dorneşti şi ia fiinţă ÎNTREPRINDEREA DE
MORĂRIT ŞI PANIFICAŢIE SUCEAVA, subordonată Ministerului Industriei
Alimentare.
În anul 1970 Întreprinderea judeţeană de morărit şi panificaţie trece din
subordinea Ministerului Industriei Alimentare în subordinea Consiliului Popular
al judeţului Suceava cu preluarea activităţii de morărit prestator de la Consiliile
Populare comunale (83 de mori).
În luna martie 1973, prin Decretul nr. 162 se desfiinţeaza Întreprinderea
judeţeană de morărit şi panificaţie şi iau fiinţă două secţii de industrie alimentară
(morărit şi panificaţie) în cadrul Întreprinderii Judeţene de Industrie Alimentară
(I.J.I.L. SUCEAVA). La 1 aprilie 1977 prin Decretul Consiliului de Stat nr. 153
se reînfiinţează Întreprinderea de Morărit şi Panificaţie – I.M.P. SUCEAVA.
În anul 1990, în baza Legii nr. 1353 din 27.12.1977, I.M.P. SUCEAVA, se
transformă în societate comercială pe acţiuni sub denumirea de S.C. MOPAN
S.A. SUCEAVA, înregistrată în Registrul Comerţului sub nr.J/33/77/91 la data
de 5.03.1991. În anul 1995, S.C. MOPAN S.A. Suceava s-a privatizat.
În anul 1996 S.C. MOPAN S.A. Suceava achiziţionează o linie de fabricare
napolitane glazurate cu capacitatea de 1,5 tone/24 ore, import Turcia, care este
amplasată şi pusă în funcţiune în spaţiile disponibile ale fabricii de biscuiţi.
În perioada 1995-1997 se retehnologizează moara de grâu Suceava cu utlaje
Buhler – Germania, utilaje considerate de vîrf pe plan mondial.

2
În luna aprilie 2002 s-a constituit grupul de firme S.C.RACOVA.COM
AGRO PAN GRUP S.A. din care face parte şi S.C. MOPAN S.A. Suceava.
Grupul de firme a delegat conducerea societăţii Directorului General şi unui
Comitet Director. Ca parte a unui mare grup de firme compus din societăţi cu
domenii de activitate cu specific agro-zootehnic, atât producător de materie
primă cât şi procesator, societatea îşi regăseşte rapid identitatea pe piaţa locală şi
zonală, consolidând şi remodelând un adevărat brand, câştigându-şi astfel locul
de lider pe piaţă, în industria locală de morărit şi panificaţie.
S.C. MOPAN S.A. reprezintă astăzi unul din cei mai importanţi producători
din domeniul morărit-panificaţie din România, o firmă cu tradiţie ce activează pa
piaţă de peste 40 de ani şi care şi-a păstrat în timp poziţia de lider prin strategii
coerente de dezvoltare pe termen lung materializate în retehnologizarea unităţilor
de producţie la cele mai înalte standarde, în dezvoltarea activităţilor proprii de
cercetare, marketing şi producţie.
Astăzi la Mopan există implementate şi certificate sistemul de management
al calităţii ISO 9001/2008 şi cel de siguranţă a alimentului conform ISO
22000/2005.

1.3. Obiecte de activitate ale solicitantului ( pentru care solicitantul are


certificate constatatoare de la Oficiul Registrului Comerţului în sensul că
desfaşoară respectivele activităţi)

S.C. MOPAN S.A Suceava va avea ca principal obiect de activitate


1061- Fabricarea produselor de morărit.

3
1.4. Principalele mijloace fixe aflate în patrimoniul solicitantului: resurse
funciare (cu precizarea regimului proprietăţii), construcţii, utilaje şi
echipamente, animale,etc.
Tabelul nr.1
Denumire mijloc fix Data achiziţiei Valoare netă la Bucăţi
data întocmirii
ultimului bilanţ
-Euro-
1.CLĂDIRI TOTAL
1.1 Clădire 12.04.1990 10000 1
administrativă pentru
exercitarea funcţiei de
contabil,secretar,
director etc.
1.2.Moară de grâu 22.07.1991 40000 2

1.3.Fabrică de pâine 01.08.1991 2000000 7

1.4.Fabrică de biscuiţi 03.06.2000 300000 1


şi napolitane
29.04.2005 150000 2
1.5. Secţia de patiserie

2.UTILAJE TOTAL
2.1. Cernător cu şnec 02.09.1991 1000 1
vertical

4
2.2. Dozatoare 02.09.1991 500 1
discontinue de făină
2.3. Malaxoare cu ax 04.10.1991 2000 2
vertical
2.4. Ridicătorul 04.10.1991 1500 1
răsturnător Orlandi
2.5. Maşina combinată 22.03.1992 2500 1
Derby
2.6. Dospitoare cu 22.03.1992 40000 2
bandă (tunel)
2.7. Cuptorul tunel 05.04.1992 120000
Orlandi 4
3. Animale Nu este cazul Nu este cazul Nu este cazul

4.Altele Nu este cazul Nu este cazul Nu este cazul

TOTAL 2667500 25

5
Tabelul nr. 2
TERENURI
Nr. Amplasare Suprafata Valoarea Regim juridic
crt Judet/Localitate totala (mp) / contabila
Categoria de - Euro-
folosinta
1. Intravilan Mun. 7.776 mp/ Teren Proprietate – Conform
Suceava, ocupat cu curti contract de vanzare

Jud.Suceava si constructii 20500 cumparare nr.J/33/77/91

(Cc) la data de 5.03.1991

2.Descrierea proiectului

2.1 Denumirea investiţiei

„Modernizarea liniei de panificaţie de la S.C. MOPAN S.A.


Localitatea Suceava, Judeţul Suceava”

2.2Elaborator (coordonate de identificare, cod CAEN, etc).

Membrii colectivului ca au realizat studiul de fezabilitate sunt reprezentaţi de:


1. Bujorean Maria cu funcţia de ing şef secţie, telefon 0755668463
2. Creţu Mirela cu funcţia de inginer manager, telefon 0755383877

6
2.3. Obiectivele investitiei/prioritati– se va descrie ce se doreste sa se
realizeze prin proiect, respectiv, crearea de noi capacitati de productie
eficiente si competitive, produse cu valoare adaugata cat mai mare,
utilizarea optima a resurselor existente, productivitate sporita a
muncii, implementarea standardelor comunitare etc .

Fabrica de pâine MOPAN deţine un laborator de analize care furnizează


informaţiile legate de calitatea semifabricatelor şi a produsului finit care se fabrică.
Materia primă provine de la Moara companiei MOPAN, amplasată în apropierea
fabricii de pâine. Materia primă este însoţită de Certificat de calitate pe care este înscrisă
data măcinişului, conţinutul de gluten, farinograma, conţinutul de cenuşă.

Profilul de activitate al fabricii este producerea franzelei albe 550 g.


Capacitatea de producţie a fabricii:
 capacitatea zilnică pentru franzela de 550 g este de 20 t

7
Făina Apa Drojdie Sare

Recepţia calitativă şi cantitativă


Control,
depozitare, Depozitare
pregătire
dozare Pregătire

Dozare

Frământare aluat
Preparare
aluat Fermentare aluat

Refrământare

Divizare

Premodelare (rotunjire)

Prelucrare Repaos intermediar sau


aluat fermentare intermediară

Modelare finală

Fermentare finală

Crestare - marcare

Coacere Coacere

Spoire

Recepţie sortare

Ambalare
Depozitarea
pâinii Depozitare

Livrare

Fig. 1. Schema-cadru de operaţii unitare


a procesului tehnologic de fabricare a franzelei 550 g

8
Descrierea operaţiilor principale din fluxul tehnologic de obtinere a produselor
finite
Depozitarea materiilor prime şi auxiliare are rolul de a crea un stoc tampon pentru
fabrica de pâine, care să asigure fabricaţia independent de condiţiile de aprovizionare.
În cazul făinii, depozitul are de cele mai multe ori şi rolul de a asigura maturizarea
ei.
Depozitarea se face în condiţii în care să asigure păstrarea calităţii materiilor prime
şi auxiliare până la intrarea lor în fabricaţie:
Maturizarea făinii. Maturizarea făinii este principalul proces care are loc în timpul
depozitării ei, atunci când condiţiile de depozitare ale făinii sunt normale, respectiv
temperatura depozitului 18…200C, umiditatea relativă φ < 65%, umiditatea făinii 12-
15%. Scopul maturizării este îmbunătăţirea însuşirilor tehnologice.
În timpul maturizării, făina suferă următoarele modificări:
- umiditatea se modifică până la umiditatea de echilibru higrometric, care
corespunde parametrilor aerului din depozit;
- albirea are loc datorită oxidării pigmenţilor carotenoizi şi xantofili;
- creşterea acidităţii titrimetrice a făinii se produce intens, în special, în
primele 15-20 de zile după măcinare şi este cu atât mai mare cu cât extracţia şi umiditatea
făinii şi temperatura de păstrare sunt mai mari.
- modificarea cantităţii şi calităţii proteinelor şi a glutenului.
- Îmbunătăţirea calităţii pâinii. În urma maturizării făinii creşte volumul
pâinii, scade lăţirea pâinii coapte pe vatră, se îmbunătăţeşte structura porozităţii şi
aspectul cojii.
Durata de maturizare naturală a făinii depinde de: calitatea iniţială a făinii,
extracţia şi umiditatea ei, temperatura din depozit. Cu cât calitatea făinii este mai slabă,
extracţia şi umiditatea ei sunt mai mici şi temperatura din depozit este mai scăzută, cu
atât durata de maturizare este mai mare. Păstrarea făinii iarna, în depozite neîncălzite,
opreşte practic procesul de maturizare. Accesul aerului la făină accelerează maturizarea.

9
Pregătirea materiilor prime şi auxiliare
Pregătirea făinii. Constă în operaţiile de amestecare, cernere reţinere impurităţi
metalice feroase, încălzire.
Cernătorul vertical este foarte răspândit în secţiile de capacităţi mici şi mijlocii. El există
sub mai multe tipuri, cele mai cunoscute fiind cernătorul Pionier şi cernătorul TCF- 50.
În principiu, ambele cernătoare constau dintr-o tremie în care se răstoarnă sacii cu făină,
un melc vertical care ridică făina la înălţimea sitei şi sistemul de site pentru cernere. Diferenţa
dintre ele constă în construcţia sistemului de cernere.
Pentru cernere, făina introdusă în pâlnia de alimentare este împinsă de o paletă în melcul
transportor care o ridică la sistemul de site.

Fig.1.Cernătorul vertical:
a - tipul Pionier; b - tipul TCF-50; 1 - batiu; 2 - pâlnie de alimentare; 3 - melc transportor;
4 - paletă pentru alimentarea melcului; 5 - sită de cernere; 6 - dispozitiv de curăţire a sitei;
7 - tub pentru evacuarea făinii cernute; 8 - motor electric; 9 - dispozitiv de răsturnare a sacului
În cazul cernătorului Pionier, făina este forţată să treacă printr-o primă sită cilindrică cu
ochiuri având diametrul de 6 mm. unde sunt reţinute impurităţile mari, după care este împinsă cu
ajutorul unor bătătoare cu palete care au viteză mare, printr-o sită exterioară având diametrul de
1 mm.
Impurităţile mari sunt antrenate de melc şi evacuate într-o cutie colectoare, iar
impurităţile mici (refuzul sitei exterioare) sunt ridicate de nişte perii înclinate dispuse elicoidal,
de unde ajung tot în cutia colectoare. Făina este evacuată printr-un tub, unde este plasat şi un

10
magnet. Cernătorul prezintă dezavantajul că fărâmiţează impurităţile friabile şi se curăţă greoi.
În cazul cernătorului TCF-50, făina ridicată de melcul transportor este împinsă pe pereţii
laterali ai sitei de forţa centrifugă dată de rotirea tamburului cu sită, obligând-o să treacă prin
orificiile ei (diametrul orificiilor sitei este de 1 mm). Un dispozitiv de curăţire compus din trei
bare, din care două aflate în interiorul sitei şi a treia la exterior, nu permite aglomerarea făinii la
suprafaţa sitei. Impurităţile rămân în interiorul tamburului sitei şi se îndepărtează manual după
oprirea cernătorului. Realizează o cernere bună a făinii.
Cernătorul este montat pe roţi, putându-se deplasa în orice loc şi este prevăzut cu un
dispozitiv de răsturnare a sacului cu făină.
Amestecarea făinurilor în scopul obţinerii unui lot omogen de făină din punct de
vedere a însuşirilor de panificaţie, în vederea asigurării unui regim tehnologic şi a calităţii
pâinii constante. Se realizează prin amestecarea făinurilor de acelaşi tip, dar de calităţi
diferite, pe baza datelor furnizate de laborator. Drept criteriu pentru realizarea
amestecurilor se iau în considerarea conţinutul, dar mai ales calitatea glutenului.
Cernerea urmăreşte îndepărtarea impurităţilor grosiere ajunse accidental în făină
după măcinare. Se realizează cu site nr. 18-20.
Pregătirea apei. Constă în aducerea ei la temperatura necesară pentru obţinerea
aluatului cu temperatura dorită. Se realizează prin amestecarea apei reci de la reţea cu apa
caldă având temperatura de circa 600C, obţinută în boilere sau recuperatoare de căldură.
Pregătirea drojdiei constă în transformarea ei în suspensie cu o parte din apa
folosită la prepararea aluatului, încălzită la 30…350C, folosind proporţii de drojdie/apă de
1:3; 1:5; 1:10. Suspensionarea are drept repartizarea uniformă a drojdiei în masa
aluatului. Destul de frecvent se face şi activarea ei. În esenţă, activarea drojdiei constă în
adaptarea ei la fermentarea maltozei, care este principalul zahăr fermentescibil din aluat,
în scopul accelerării procesului de fermentare şi pentru scurtarea duratei acestuia.
Pregătirea sării. În vederea folosirii la prepararea aluatului, sarea este dizolvată. Se
folosesc de obicei soluţii saturate. Pentru îndepărtarea impurităţilor prezente în soluţie,
aceasta se filtrează.

11
Dozarea materiilor prime şi auxiliare
Are drept scop obţinerea aluatului cu însuşiri reologice şi respectarea compoziţiei
produsului care se fabrică.
Pentru 100 kg făină, în funcţie de extracţia şi calitatea făinii şi de produsul care se
fabrică, se folosesc următoarele cantităţi de materii prime: apă 40-70 l; drojdie 0,4-3kg;
sare 0-1,8 kg.
De cantităţile de apă folosită la prepararea aluatului depinde consistenţa aluatului,
a maielei şi a prospăturii, parametru foarte important, deoarece consistenţa influenţează
viteza proceselor din aluat şi, în consecinţă, calitatea pâinii.
Cantitatea de apă folosită la prepararea aluatului depinde de calitatea, extracţia şi
umiditatea făinii şi de cantitatea de ingrediente din aluat.
Cantitatea de drojdie variază cu: calitatea ei, procedeul de preparare a aluatului,
anotimpul, cantitatea de zahăr şi grăsimi din aluat.
Proporţia de sare din aluat variază cu calitatea şi extracţia făinii şi cu sortimentul
fabricat. Adaosul creşte pentru făinurile de calitate slabă şi extracţii mari, pentru
produsele sărate şi în anotimpul cald. În cazul prelucrării făinurilor slabe, o parte din sare
(0,5% faţă de total făină) se poate introduce în faza de maia.

Prepararea aluatului
Metode de preparare a aluatului. Pentru prepararea aluatului se foloseşte metoda
directă.
Tehnologia panificaţiei practicată în ţara noastră în cursul timpului a fost o
tehnologie clasică de fabricare a pâinii utilizând materii prime de bază, respectiv: făină,
apă, drojdie, sare. Întrucât această tehnologie nu foloseşte alte adaosuri în procesul de
fabricaţie ea se bazează aproape în exclusivitate pe proprietăţile tehnologice ale făinii şi
calitatea drojdiei.
Tehnologia panificaţiei are drept scop să furnizeze produse cât mai digestibile, la
un nivel organoleptic apreciat de consumatori şi cu valoare nutritivă ridicată.
Prepararea aluatului constituie una din fazele cele mai importante ale procesului

12
tehnologic de obţinere a pâinii şi produselor de panificaţie.
Calitatea aluatului influenţează în mod direct calitatea produselor fabricate.
Metoda directă
Metoda directă sau monofazică constă în prepararea aluatului direct prin
frământarea în acelaşi timp a întregii cantităţi de făină, apă, drojdie, sare şi alte materii
auxiliare, prevăzute în reţeta de fabricaţie.
Aceasta este metoda cea mai simplă şi mai rapidă de preparare a aluatului întrucât
durata de fermentare a aluatului preparat prin metoda directă este mult mai scurtă decât
timpul total de fermentare a semifabricatelor în cazul metodei indirecte, cantitatea de
drojdie care se adaugă este de 1,5-3,5% faţă de făină respectiv de 2-3 ori mai mare faţă de
cantitatea de drojdie folosită la metoda indirectă, la care consumul de drojdie este de 0,5-
1,0% raportat la făină.
Cantitatea mare de drojdie este necesară întrucât la metoda de preparare directă a
aluatului nu are loc înmulţirea celulelor de drojdie care nu sunt adaptate mediului din
aluat, dar într-un timp relativ scurt trebuie să se producă afânarea aluatului pentru care
trebuie un număr mai mare de celule de drojdii.
În cazul metodei directe timpul de fermentare a aluatului este de 1-3 ore, timp
destul de mare pentru faza de aluat, în decursul căruia se fac la intervale de timp 1-2
refrământări. Numărul şi intensitatea refrământărilor depind de calitatea făinii.
Reducerea consumului de drojdie şi scurtarea timpului de fermentare se poate
realiza prin activarea prealabilă a drojdiei.
Frământarea aluatului
Operaţia de frământare are drept scop obţinerea unui amestec omogen din
materiile prime şi auxiliare şi în acelaşi timp a unui aluat cu structură şi proprietăţi fizico-
reologice specifice, care să-i permită o comportare optimă în cursul operaţiilor ulterioare
din procesul tehnologic. Procesul de frământare constă dintr-un proces de amestecare şi
unul de frământare propriu-zisă.

13
Faza de amestecare
În această fază se realizează amestecarea intimă a componentelor aluatului şi
hidratarea lor. Particulele de făină absorb apa, se umflă şi formează mici aglomerări
umede. Datorită faptului că apa este reţinută de făină şi prin adsorţie se dezvoltă căldura
de hidratare, amestecul se încălzeşte uşor. Durata acestei faze depinde de granulozitatea
făinii şi de temperatură. Făinurile grosiere şi aluaturile reci necesită un timp mai lung
decât făinurile de granulozitate fină şi aluaturile calde. Acesta este de 4-5 min şi se
execută, pentru malaxoarele prevăzute cu mai multe trepte de viteze, la prima treaptă de
viteză.
Faza de frământarea propriu-zisă
Aglomerările de făină apărute încă din faza anterioară, sub influenţa acţiunii
mecanice de frământare, se lipesc între ele şi formează o masă compactă, omogenă, care
cu timpul capătă însuşiri elastice. Are loc formarea structurii glutenului şi a aluatului. În
procesul de formare a aluatului se disting mai multe faze, care pot fi urmărite cu ajutorul
farinografului.
Durata fazei de frământare propriu-zisă este mai mare decât durata fazei de
amestecare. Ea este de 8-12 min, necesită un consum mai mare de energie şi se execută
pentru malaxoarele prevăzute cu trepte de viteză la treapta a doua de viteză.
Peptizarea proteinelor. În timpul frământării creşte cantitatea de proteine solubile.
Această creştere este cu atât mai mare, cu cât durata şi intensitatea frământării sunt mai
mari şi calitatea făinii mai slabă.
Absorţia aerului. Foarte importantă la frământare este includerea aerului în aluat,
deoarece oxigenul conţinut de acesta participă la reacţii de oxidare a proteinelor şi a
pigmenţilor făinii.
Sfârşitul frământării. Se determină organoleptic. Aluatul bine frământat este
omogen, elastic şi la proba de întindere între degetul mare şi arătător formează o peliculă
fină şi transparentă.

14
Fermentarea aluatului
Operaţia are loc după frământare şi reprezintă o fermentare în vrac. Pentru
prospătură şi maia fermentarea se realizează în timpul cuprins între sfârşitul frământării şi
frământarea fazei următoare, care sunt maiaua, respectiv aluatul, iar pentru aluat, în
intervalul de timp de la sfârşitul frământării până la trecerea lui la operaţia de divizare.
Scopul operaţiei de frământare este maturizarea aluatului. Un aluat matur trebuie să aibă
la sfârşitul fermentării capacitate bună de formare a gazelor, capacitate bună de reţinere a
gazelor şi să conţină cantităţi suficiente de substanţe de gust şi de aromă.
Capacitatea de reţinere a gazelor se modifică continuu pe durata fermentării
datorită modificării proprietăţilor reologice ale aluatului, în urma proceselor coloidale şi a
proteolizei din aluat. Aluatul elastic şi rezistent imediat după frământare devine, la
sfârşitul fermentării, mai puţin elastic, dar cu extensibilitate mărită, ceea ce îi permite să
reţină mai bine gazele de fermentare. Creşterea capacităţii aluatului de reţinere a gazelor
este scopul principal al procesului de fermentare, alături de acumularea de substanţe de
gust şi de aromă.
Maturizarea aluatului este rezultatul unui complex de procese biochimice,
microbiologice şi coloidale, care au loc concomitent la fermentare.
Timpul de fermentare. Acesta variază cu faza tehnologică şi cu o serie de factori:
temperatura, cantitatea de drojdie, tehnologia de preparare a aluatului, proporţia
maia/aluat. Temperaturi şi cantităţi de drojdie scăzute, tehnologia directă de preparare a
aluatului şi un raport maia/aluat mic măresc timpul de fermentare a aluatului.
Refrământarea aluatului.
Este o frământare de scurtă durată care se execută în timpul fermentării aluatului.
Se face în scopul îmbunătăţirii structurii aluatului. Durata şi intensitatea operaţiei depind
de calitatea şi de extracţia făinii şi de durata de fermentare a aluatului.
În cazul făinurilor albe şi de calitate foarte bună, se pot face două refrământări,
fiecare cu durata de 0,5-1 min, iar în cazul făinurilor de calitate medie se face o
refrământare de 0,5-1 min. Aluaturile preparate din făinuri slabe nu se refrământă,
deoarece se accentuează degradarea însuşirilor reologice ale aluatului.

15
Prelucrarea aluatului
Această fază cuprinde operaţii de: divizare, rotunjire, modelare finală, fermentare
finală (dospire).
Divizarea. Are rolul să împartă masa de aluat fermentat în bucăţi de masă dorită.
Masa bucăţii de aluat divizate se stabileşte în funcţie de masa produsului finit şi de
pierderile tehnologice care intervin după operaţia de divizare, adică la dospire, coacere şi
răcire.
Precizia la divizare este influenţată de tipul maşinii de divizat şi de gradul de
uzură. Pentru maşinile de divizat volumetrice, precizia mai este influenţată de consistenţa
aluatului, gradul lui de fermentare şi de nivelul aluatului din pâlnia maşinii, care trebuie
menţinut constant.

Maşina realizează divizarea şi rotunjirea bucăţilor mici de aluat. Maşina este formată
din pâlnia de aluat / şi are o pereche de tăvălugi 2, care laminează aluatul, transformându-l în
foaie de aluat.

Fig. 6. Schema de principiu a maşinii de divizat şi rotunjit Derby


Valţul de presare 3 presează foaia de aluat în canalele tamburului 4 şi benzile de
aluat obţinute sunt decupate de cuţitul rotativ 5. Bucăţile de aluat divizate ajung pe banda
transportoare 6 care le deplasează la dispozitivul de rotunjit 7. Acesta este prevăzut cu 2-

16
5 rânduri paralele de alveole cu secţiune semicilindrică şi poate executa o mişcare de
ridicare şi coborâre.
Banda are mişcare păşitoare. Ea se deplasează cu un pas p, după care staţionează.
în timpul staţionării dispozitivul de rotunjire 7 coboară şi execută o mişcare circulară în
plan orizontal, rotunjind aluatul din alveole, după care se ridică şi banda deplasează o nouă
cantitate de aluat sosită de la sistemul de divizare.

Premodelarea (rotunjirea)
Se aplică în scopul îmbunătăţirii structurii porozităţii pâinii. Se obţine în acelaşi
timp închiderea secţiunilor poroase rezultate la divizare.
Repausul intermediar
Intervine între rotunjire şi modelarea finală şi are rolul de a reduce tensiunile
interne care apar în bucata de aluat în timpul operaţiilor de divizare şi premodelare. Are
durata de 1-8 min şi se realizează în spaţii neclimatizate.

Predospirea
Se aplică în procedeele scurte de preparare a aluatului, în locul repausului
intermediar. Are o durată de 10-15 min şi se realizează în instalaţii cu leagăne, în care
parametrii mediului se creează pe cale naturală.
Modelarea
Este operaţia prin care se urmăreşte să se dea bucăţii de aluat forma pe care trebuie
să o aibă produsul finit. Se obţine o formă ordonată a bucăţii de aluat, ceea ce face ca la
dospire şi la coacere aceasta să se dezvolte uniform. Datorită acţiunii mecanice exercitate
în timpul modelării, porii existenţi în aluat sunt fragmentaţi, bulele mari de gaze sunt
distruse, având ca urmare creşterea numărului de pori, a puterii de reţinere a gazelor şi, în
consecinţă, a volumului pâinii şi a structurii porozităţii.
Efectul tehnologic al modelării este influenţat de gradul de maturizare a aluatului.
Aluaturile mature prezintă condiţii mai bune pentru modelare şi pentru creşterea
numărului porilor decât aluaturile insuficient maturizate sau excesiv de mature.

17
Operaţia se face manual sau cu maşini de modelat. Atunci când calitatea făinii
permite o acţiune mecanică intensă, exercitată în timpul operaţiilor de divizare-modelare,
ea conduce la produse cu volum mare şi structură fină a porozităţii. O acţiune mecanică
intensă în cursul acestor operaţii este importantă pentru aluatul obţinut prin procedeul
rapid, cu durată mică de fermentare a aluatului înainte de divizare.
Fermentarea finală (dospirea finală)
Scopul dospirii finale este acumularea gazelor în bucata de aluat, în vederea
obţinerii unui produs afânat, bine dezvoltat. Operaţia este indispensabilă, deoarece gazele
de fermentare formate în fazele anterioare sunt îndepărtate în urma acţiunii mecanice,
exercitate asupra aluatului, în timpul operaţiilor de divizare-modelare.
Dinamica şi intensitatea formării gazelor sunt influenţate de însuşirile de
panificaţie ale făinii, de compoziţia aluatului, de procedeul tehnologic de preparare a
aluatului şi de parametrii spaţiului de dospire.
Parametrii oprimi de dospire sunt temperatura de 30…350C, umiditatea relativă a
aerului de 70-85%. Temperatura de 30…350C asigură o intensitate bună a procesului de
fermentare şi, în acelaşi timp, protejarea însuşirilor reologice ale aluatului.
Durata de dospire variază în limite foarte largi, de la 20 la 90 de min, în funcţie de
masa produsului, de compoziţia şi consistenţa aluatului, de calitatea făinii, de gradul de
fermentare a aluatului în cuve.
Momentul de terminare a dospirii finale se stabileşte organoleptic, pe baza
modificării volumului, formei şi pe baza proprietăţilor fizice ale bucăţii de aluat.
Dospirea finală se realizează discontinuu în dospitoare-dulap, sau continuu în
dospitoare-tunel sau cu leagăne, în care parametrii optimi se obţin pe cale naturală sau în
cazul celor continue şi prin climatizare.
Dospitorul cu două benzi suprapuse. în acest caz, lungimea totală a spaţiului benzii de
dospire se împarte în două. Se scurtează astfel lungimea tunelului de dospire şi se poate
regla durata de fermentare finală în limitele timpului maxim de dospire şi jumătatea
acestuia (timpul minim de dospire).
Dospitorul constă din două camere de fermentare suprapuse 1 şi /', în care se găsesc

18
benzile transportoare orizontale 2 şi 2', prevăzute cu sistemele de întindere 3 şi 3' şi
sistemele de acţionare independente 4 şi 4'. Ramurile active ale benzilor se sprijină pe
suprafeţe suport. Pe aceste benzi se încarcă bucăţile de aluat supuse dospirii.

Fig.7.Dospirorul Tunel
Dacă se încarcă şi se descarcă o singură bandă a dospitorului, se realizează timpul
minim de dospire. Dacă se încarcă alternativ ambele benzi, atunci banda care se încarcă se
deplasează, iar cealaltă staţionează. în cazul în care timpul de staţionare a fiecăreia din
cele două benzi este egal cu timpul minim de dospire, se realizează timpul maxim de
dospire. Pentru un timp intermediar de dospire, situat între timpul minim şi timpul maxim
de dospire, ambele benzi funcţionează, dar ele sunt încărcate incomplet, numai pe o
anumită lungime a lor, iar timpul de staţionare este inferior timpului minim de dospire.
Banda auxiliară 5 funcţionează tot timpul pentru a prelua bucăţile de aluat de pe
banda 2 sau 2' şi a le transfera pe banda cuptorului.
Forma celor două benzi ale dospitorului este diferită şi aleasă astfel încât să fie
uşurată munca operatorului la încărcarea cu bucăţi de aluat şi pentru a se putea racorda la
banda auxiliară de descărcare.
Camerele de fermentare ale dospitorului sunt climatizate

Coacerea
Coacerea aluatului este însoţită de o gamă largă de procese, determinate în
principal de încălzirea bucăţilor de aluat în camera de coacere.
Coacerea bucăţilor de aluat se efectuează în camera de coacere a diferitelor tipuri
19
de cuptoare la temperaturi cuprinse între 210-2800C, în funcţie de mai mulţi factori,
dintre care în principal greutatea bucăţilor de aluat şi modul de coacere. Încălzirea
bucăţilor de aluat, în camera de coacere ca proces principal, constituie, cauza tuturor
proceselor şi modificărilor care au loc în timpul coacerii.
Transmiterea căldurii în camera de coacere, asupra bucăţilor de aluat, se realizează
prin conductibilitate termică directă, prin radiaţie termică şi prin convecţie.
Prin conductibilitate termică directă, respectiv prin conductivitate, căldura se
transmite bucăţilor de aluat, prin contactul direct cu vatra cuptorului.
Prin convecţie se transmite căldura bucăţilor de aluat prin intermediul curenţilor,
amestecul abur-aer, care înconjoară bucata de aluat.
În general, se poate aprecia că rolul principal, revine transmiterii căldurii prin
radiaţie, care reprezintă 80-85% din cantitatea totală de căldură transmisă bucăţii de aluat.

Cuptorul tunel Orlandi. Are carcasă metalică ce închide în interiorul ei camera de


coacere, focarul, canalele, distribuitoarele şi colectoarele de gaze, înecate într-o masă
granulară de material termoizolant.
Camera de coacere este de forma unui tunel orizontal deschis Ia ambele capete, prin
care circulă vatra-bandă 2, confecţionată dintr-o ţesătură metalică de construcţia specială,
înfăşurată pe tamburele conducător 3 şi pe cel condus 3'. Ramura superioară, activă, a
benzii este susţinută de longeroanele fixe de fontă 4, iar ramura inferioară, de rolele 5.
Deschiderile de alimentare şi de evacuare sunt prevăzute cu uşile glisante 6 care se deschid
astfel ca să permită trecerea pâinii şi să reducă ventilaţia naturală prin camera de coacere.
Hotele 7 de la capetele coacere şi de a le dirija spre coş. Unghiul de înfăşurare a benzii pe
tamburul conducător se reglează cu ajutorul tamburului 8 a cărui poziţie poate fi variată.
Pentru o bună funcţionare a cuptorului, banda trebuie să fie perfect centrată şi
întinsă. In acest scop, cuptorul este dotat cu un sistem de centrare şi un sistem de întindere a
benzii.

20
Fig.8 Cuptor Orlandi. Sistem de centrare şi de întindere a benzii
Sistemul de încălzire. Cuptorul utilizează o schemă de distribuţie şi de colectare a
gazelor de tip A. Fiecare zonă de căldură are patru schimbătoare de căldură, două câte două
simetrice, care utilizează pentru circulaţia fluxurilor tuburi ce străbat camera de coacere.
Schimbătoarele de căldură sunt dispuse dreapta-stânga, ceea ce impune o distribuţie a
fluxurilor de gaze pe dreapta şi pe stânga. Fiecare zonă are câte două divizoare şi două
colectoare de gaze, dreapta-stânga.
Gazele de ardere rezultate în focarul 1 împreună cu gazele recirculate sunt dirijate
prin racordul 2 la canalul orizontal 3 care distribuie gazele în canalele verticale 4 situate
de o parte şi de alta a benzii. Reglarea distribuţiei gazelor dreapta-stânga în canalele 4 se
face din exterior cu ajutorul unei clapete cu tijă. Din aceste canale verticale, gazele sunt
distribuite în canalele orizontale 5 situate deasupra şi sub bandă, iar de aici, în tuburile
schimbătoare de căldură 6. Divizoarele de fluxuri 5 sunt împărţite în două secţiuni, dreapta
- stânga, şi sunt prevăzute cu şicanele 7.
Datorită circulaţiei amestecului de gaze prin tuburi, acestea, se încălzesc şi, la
rândul lor, cedează căldura camerei de coacere, încălzind-o.
După ce au parcurs tuburile schimbătoare de căldură (de încălzire) gazele de
încălzire sunt colectate de colectoarele de fluxuri formate din canalele verticale 8 situate
de o parte şi de alta a benzii şi, de aici, sunt dirijate în colectorul orizontal 9 de unde prin
21
racordul 10 sunt aspirate de ventilatorul de recirculare 11. O parte din acestea este
eliminată în atmosferă prin intermediul coşului de tiraj 12, iar altă parte este recirculată
prin canalul 13 în mantaua focarului 7. Proporţia acestora se reglează cu ajutorul unei
clapete 14.
Cu ajutorul clapetelor 15 se poate obtura mai mult sau mai puţin deschiderea de
evacuare a tuburilor de încălzire, poziţia acestor clapete modificându-se cu ajutorul unor
tije 16 situate în afara cuptorului. Se reglează astfel debitul de gaze evacuat din Fiecare
tub, respectiv debitul de gaze fierbinţi primit de la camera de amestec şi deci temperatura
gazelor din ţeava, care va influenţa direct cantitatea de căldură cedată de fiecare ţeava
camerei de coacere.
Temperatura generală a zonei de încălzire se reglează de la arzătorul 17, dar
uniformitatea încălzirii acesteia se realizează prin manevrarea tijelor 16. Reglajul debitului
gazelor pe zone se face cu o rezistenţă reglabilă (clapetă) instalată pe conducta de
colectare.
Foarte importantă este urmărirea temperaturii gazelor din camera de amestec. In
cazul în care debitul de gaze recirculate se reduce, scade răcirea camerei de ardere şi creşte
temperatura gazelor din camera de amestec peste valoarea temperaturii de lucru a canalelor
de gaze (600...650°C), reducând durata de viaţă a acestora.
Din punct de vedere termic, camera de amestec şi mantaua de răcire ajută la
descărcarea, răcirea camerei de ardere, ameliorându-se astfel indicele de încărcare termică
al acesteia.
Obiectivele viitoare ale societăţii sunt mărirea şi modernizarea capacităţii de
producţie a unor unităţi, creşterea cotei de piaţă şi obţinerea rolului de lider la nivel
regional.
Pentru a putea moderniza linia de panificaţie şi mărirea capacităţii de pâine, vom
moderniza unele utilaje din cadrul liniei tehnologice.
Vom moderniza următoarele utilaje:

22
1. Malaxorul de panificaţie Pietroberto cu spiral cu cuvă extractibilă de 200kg
existent în secţie îl vom înlocui cu malaxorul Pietroberto cu cuvă fixă de 300 kg.

Caracteristici Malaxor de panificaţie Pietroberto Malaxor de panificaţie Pietroberto


cu spirală, 200 kg cu spirală, 300 kg

Tip Cu spirală Cu spirală

Tip cuvă cuvă extractibilă cuvă fixă


Capacitate 200 kg aluat 300 kg aluat
încărcare
Putere putere electrică 12 kW putere electrică 9,0 kW

Greutate 1140 kg 620 kg

Dimensiuni 1950x1255x2220 mm 1515x920x1440 mm

23
2. Divizorul de aluat volumetric cu modelator, capacitate 150 kg îl vom înlocui cu
divizor aluat volumetric cu modelator, capacitate 350 kg.

Caracteristici Divizorul de aluat volumetric cu Divizor aluat volumetric cu


modelator, capacitate 150 kg modelator, capacitate 350 kg.

Capacitate pâlnie 150 kg 350 kg


Gramaje de 100 - 1600 g 100 - 1600 g
lucru (1 rând)

Gramaje de 50 - 600 g 50 - 600 g


lucru (2 rânduri)
Amplasare frontal lateral
bandă evacuare

24
2.4. Se va descrie conformitatea obiectivelor investiţiei urmărite prin proiect
cu obiectivele măsurii şi se va preciza capacitatea existentă şi capacitatea propusă a
se realiza la finalizarea investiţiei. De asemenea, se va prezenta cantitatea de materie
primă folosită, cantităţile de produse finite obţinute şi consumul specific pentru
fiecare produs.

Principalul obiect de activitate al S.C. MOPAN S.A. îl reprezintă morăritul şi


panificaţia. Astfel strategiile societăţii au urmărit în special dezvoltarea activităţilor
specifice cât şi procesarea superioară a materiei prime şi optimizarea producţiei de
panificaţie. Dacă la început societatea producea o gamă restrânsă de produse de
panificaţie în judeţul Suceava, în anul 2002, după integrarea sa în Grupul RACOVA,
domeniul de activitate s-a diversificat, astfel că în momentul actual S.C. MOPAN S.A.
produce o gamă variată de făinuri, de produse de panificaţie şi patiserie comercializate în
magazine din judeţul Suceava cât şi din judeţele vecine.
Fabrica de pâine Suceava situată pe platforma sediului S.C. MOPAN din strada
Trăian Vuia nr.2 aflată în perfectă stare de funcţionare are capacitatea de producţie de 10
tone/ 24 ore.
Prin modernizarea liniei tehnologice de fabricaţie vom încerca să mărim
capacitatea de producţie la pâine de la 10 tone/ 24 ore la 15tone/24 ore.

2.5. Descrierea investiţiilor ce urmează a fi executate în vederea adaptării


unităţii la standardele de mediu, sanitar-veterinare, sanitare, ale Uniunii Europene,
cu precizarea standardului/standardelor la care se adaptează (pentru proiectele
care vizează adaptarea unităţii la standardele specifice).

 Evacuarea apelor uzate se face în sistem divizor astfel:


Apele uzate menajere, tehnologice (rezultate de la spălare utilaje, precum şi cele
rezultate de la rampa de spălare a autovehiculelor proprii), împreună cu apele pluviale
colectate din zona pompelor de alimentare cu combustibili, sunt evacuate prin pompare în

25
reţeaua de canalizare publică prin intermediul unui racord cu Dn=200mm, situat in
sos.Trăian Vuia, conform Contract nr. 482 din 19.07.2010, încheiat cu S.C. APACANAL
SUCEAVA S.A.;

Apele pluviale provenite de pe suprafeţele betonate (dupa preepurare), împreuna


cu restul apelor pluviale colectate de pe acoperişuri, sunt evacuate prin intermediul a
două racorduri în reţeaua de ape pluviale aparţinând S.C. United Romanian Breweries
Bereprod S.R.L, conform Acordului nr.125 din 26.03.2010, încheiat între părţi.

 Utilizarea eficentă a energiei


Alimentarea cu energia electrică se face din reţeaua de medie tensiune existentă în zonă şi
prin intermediul unui post de transformare aparţinând S.C .TITAN S.A. :
•2 tablouri de distribuţie;
•5 grupuri condensatoare 12 x 50 KV;
•5 transformatoare ABB de 2000 KVA puse în funcţiune în anul 2000;
•5 separatoare de 20 KV.
Puterea instalată fiecăruia dintre transformatoare este de 2000 KVA.
Totalul de energia electrică consumată într-o lună este ~ 1500 MWh /lună.
Pe amplasament nu există alte transformatoare sau condensatoare susceptibile să conţină
bifenili policloruraţi şi produşi secundari.
Utilajele noi cumpărate pentru modernizarea liniei de panificaţie sunt de ultimă
generaţie şi nu poluează mediul.

26
2.6 Fundamentarea necesitatii si oportunitatii investitiei.

Produsul fabricat şi oferit de S.C. MOPAN S.A. SUCEAVA fiind un produs


final, va fi realizat pe piaţă consumatorului şi este orientat persoanelor de toate vârstele.
Piaţa aleasă de întreprindere este o piaţă în creştere. În viitorul apropiat, dacă veniturile
de la activitatea vor spori, se aşteaptă deschiderea noilor filiale şi în alte oraşe.
Dat fiind faptul că în oraș nu există concurenţi reali ai întreprinderii, cota pe piaţă
va fi majoră . Clienţii potenţiali ai întreprinderii sunt persoanele de toate vârstele,
începând cu copiii până la oamenii în vârstă.
Pentru ai determina pe clienţii să cumpere produsele fabricate de întreprindere,
conducerea va pune accentul, în primul rând, pe calitatea deosebită a serviciilor prestate,
preţul convenabil, amabilitatea la îndeplinirea comenzii, noutatea serviciului şi
produsului.
Cam 60% din vânzări reprezintă clenții regulați.
Distribuirea în raza pieţei alese va fi efectuată timp de 15-20 min., produsele fiind livrate
în condiţii speciale, păstrându-se calităţile specifice.
Odată cu lărgirea activităţii şi pieţei de desfacere, se preconizează de a desface
produsele şi prin intermediul unei reţele de magazine de firmă.

Concurenţa
În raza orașul Suceava mai există un producător de produse de panificaţie,
CUPTORUL DE AUR S.R.L. Suceava. Ocupă locul 3 in Top Afaceri Romania
Microintreprinderi, judetul SUCEAVA, domeniul 1061: Fabricarea produselor de morarit.

27
Concurenţa pe ţară este reprezentată de:

1. S.C. Casa Painii, S.R.L. BOTOŞANI

Povestea Casa Pâinii începe în anul 2003. Totul a pornit de la o idee simplă şi, în
acelaşi timp, frumoasă prin simplitatea ei. Aceea de a crea un produs sănătos, gustos şi
plin de personalitate. De a mulţumi, în acest fel, toţi consumatorii indiferent de
categoriile sociale.
Odată cu trecerea timpului însă, ne-am axat în mod special pe un target de vârf, din
rândurile unui anumit gen de consumator, mai pretenţios. Astfel unele din produsele
noastre şi-au însuşit apelativul de ―premium‖, pe care urmărim să-l menţinem şi, mai
mult de-atât, să-l ducem cât mai departe. Anul 2006 reprezintă momentul în care am
intrat în rândul celor mari. În 2006 lucrăm într-o secţie mică a cărei capacitate maximă a
fost atinsă imediat datorită produselor noi dezvoltate pe piaţă cu ajutorul celor de la
Esarom România.
Tot atunci s-a luat decizia realizării unei investiţii de 1,5 mil de euro într-o fabrică
nouă cu o capacitate de 12to produse şi sistemul de management HACCP implementat.
Astăzi, în 2009, Casa Pâinii distribuie producţia de panificaţie la nivelul judeţului
Botoşani printr-o reţea de 250 clienţi zilnic facturati. Deasemeni Casă Pâinii deţine o
reţea de 8 magazine proprii specializate în distribuţia de panificaţie – patiserie şi
cofetăriei pe care le-am amenajat şi standardizat. În prezent am elaborat un portofoliu
care să acopere complet toată gama de „aluaturi dulci‖ asociate cu băuturi calde şi reci,
gelaterie, clătite, bombonarie, masă caldă şi servire în interor. Pentru viitor, dorim că
acest portofoliu complet de dulciuri să-l transformăm într-o franciză sută la sută
românească şi în următorii ani vom lucra la dezvoltarea reţelei în România

28
2. S.C. Agropan Impex, S.R.L. IAŞI

Procesul de fabricaţie al pâinii respectă standardele de fabricaţie europene, fluxul de


fabricaţie fiind complet, începând de la intrarea materiilor prime în unitate şi până la
livrarea produsului finit. Secretul produselor atât de căutate de către clienţii Panifcom îl
reprezintă atât reţetele proprii, propuse de către specialiştii din unitate, cât şi respectarea
tehnologiei de fabricaţie a pâinii. Având acest avantaj, produsele Panifcom arată la fel,
mirosul lor este unul îmbietor, iar culoarea rumenă a cojii este uniform distribuită. Echipa
de tehnologi a unităţii, în colaborare cu specialişti elveţieni, au lansat un produs nou, sută
la sută natural, respectiv pâinea de secară, pentru a veni în întâmpinarea consumatorilor
ieşeni.

29
3. S.C. Rompan, S.A. BUCUREŞTI

Prezentare Patronatul Român din Industria de Morărit, Panificaţie şi Produse


Făinoase ROMPAN este asociaţia reprezentativă care reuneşte, pe baza liberului
consimţământ şi a comunităţii de interese, cei mai importanţi producători din industria de
morărit, panificaţie şi produse făinoase, furnizori de materii prime şi auxiliare,
constructori de utilaje şi echipamente specifice sectorului, cercetători şi proiectanţi,
depozitari, distribuitori şi comercianţi.
ROMPAN este o asociaţie neguvernamentală, apolitică şi independenţa, înfiinţată în
anul 1991, care reprezintă şi apară interesele profesionale, economice, sociale şi morale
ale membrilor săi în faţă organismelor naţionale guvernamentale şi neguvernamentale.
ROMPAN realizează legătură cu organizaţiile patronale europene în vederea susţinerii
intereselor generale ale morarilor şi brutarilor în relaţia cu oficialităţile europene, fiind
singurul patronat român din domeniu recunoscut în statele membre UE. ROMPAN
contribuie la promovarea şi dezvoltarea tehnică şi economică a firmelor membre,
furnizându-le servicii de: Asistenţă şi consultanţă tehnică, economică şi legislativă în
derularea afacerilor; Consultanţă în vederea implementării sistemelor de: Management al

30
calităţii (SR EN ISO 9001/2008) Management al Siguranţei Alimentelor (HACCP; SR
EN ISO 22000/2005) Management de mediu (SR EN ISO 14001/2005) Management
pentru sănătate şi securitate operaţională (OHSAS 18001) Cursuri de calificare şi
perfecţionare pentru personalul din industria de morărit, panificaţie şi produse făinoase;
Cursuri de iniţiere în implementarea sistemelor de management al calităţii şi siguranţei
alimentelor; Cursuri de formare auditori pentru sistemele de management al calităţii şi
siguranţei alimentelor; Evaluarea competenţelor profesionale pentru calificările specifice
sectorului de morărit-panificaţie; Consultanţă pe teren acordată de echipe de specialişti în
vederea găsirii unor soluţii sigure şi economice pentru implementarea sistemelor de
management al calităţii şi siguranţei alimentelor; Echipe de proiectare pentru construcţia
de noi unităţi de producţie, precum şi retehnologizarea celor existente pentru întreagă
industrie de morărit, panificaţie, paşte făinoase, biscuiţi, patiserie şi cofetărie; Strategii
privind funcţionarea şi modernizarea sectorului; Oportunităţi de finanţare pentru investiţii
şi pregătire personal prin programe naţionale şi europene.

Despre Municipiului Suceava

Poziţie geografică: situat în partea de NE a României, 47°40`38" latitudine


nordică şi 26°19`27" longitudine estică, aproximativ în centrul Podişului Sucevei - pe
două trepte de relief: un platou a cărui altitudine maximă atinge 385 m pe Dealul Zamca,
lunca şi terasele râului Suceava, cu altitudine sub 330 m.
Suprafaţa: 5210 ha.
31
Populaţia: 105.865 locuitori, din care: 50.684 bărbaţi si 55.181 femei (după
ultimul recensământ din 2002).

Stema oraşului Suceava: în scut, pe câmp de azur, o cetate


crenelata roşie, cu şapte turnuri, dotată cu ferestre luminate negru şi
aşezată pe o câmpie verde; în faţa construcţiei Sfântul Gheorghe
ecvestru, de argint, nimbat de aur, străpunge cu lancea un balaur, de
asemenea, de aur. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint,
formată din cinci turnuri, din care iese stema Moldovei: capul de bour cu
gât cu tot şi cu stea între coarne.
Semnificaţia. Sfântul Gheorghe, considerat în epocile feudală şi modernă, purtătorul de
biruinţă al creştinătăţii, evocă faptul că oraşul s-a remarcat în lupta anti-otomană. Capul
de bour, plasat deasupra coroanei murale, demonstrează că această urbe a fost odinioară
capitala Moldovei.

Relief:Aspectul caracteristic al reliefului Sucevei este cel al unui vast


amfiteatru,cu deschidere spre valea râului Suceava, cu înălţimea maximă de 435 m
(dealul Ţarinca) şi cea minimă de 270 m (în zona albiei râului Suceava).
Relieful din zona oraşului şi din împrejurimi este foarte variat, cu o fragmentare sub
formă de platouri, coline (cueste) şi dealuri (Zamca, 385 m; Viei, 376 m; Mănăstirii, 375
m; Ţarinca, 435 m) separate de văile râurilor Suceava, Şcheia, Tîrguluţ (Cacaina),
Bogdana şi Morii.
Orientarea generală a interfluviilor, cât şi a văii Sucevei este NV—SE, conform
structurii geologice cu caracter monoclival. Pantele reliefului se prezintă destul de variat.
Majoritatea lor, aproximativ 60% din suprafaţa teritoriului, sunt sub 3°, 25% din teritoriu
cuprinde pante între 3 şi 10°, iar 15% din teritoriu are pante peste 10°.
Principalele unităţi de relief din oraş şi din zona înconjurătoare, de vârstă cuaternară, pot
fi clasificate în trei mari grupe:

32
 platourile, larg vălurite, reprezentate prin dealul Zamca şi dealul Cetăţii;
cele sub formă de coline se întâlnesc numai în partea de sud-est a oraşului;
 versanţii deluviali (circa 25% din suprafaţă), apăruţi ca urmare a dinamicii
active a proceselor geomorfologice (alunecări de teren, eroziuni areolare şi
liniare), se întâlnesc mai ales în bazinul superior al văii Ţîrgului, pe
versanţii de vest şi sud-est ai dealului Zamca şi pe versantul drept al
Sucevei;
 şesurile aluvionare, modelate sub forma unor trepte, au un caracter îmbucat.

Ele s-au detaşat ca trepte prin adâncirea succesivă a albiei Sucevei astfel:

 treaptă între 0 şi 2 m, inundabilă;


 treaptă mai înaltă între 2 şi 4 m, inundabilă periodic;
 ultima treaptă între 4 şi 7 m este cea mai înaltă a şesului.

În afara acestor trei trepte ale şesului se mai pot delimita încă şase terase:

 terasa de 20-25 m în zona abatorului Burdujeni;


 terasa de 60-70 m, dealul Burdujeni;
 terasa de 100 m, dealul Viei şi dealul Mănăstirii;
 terasa de 130-140 m, dealul Velniţei;
 terasa de 150-160 m, dealul Ţarinca;
 terasa de 180-190 m, dealul Căprăriei.

Hidrografie: Teritoriul județului Suceava aparține în întregime bazinului


hidrografic al Siretului. Râul Suceava, principala apă curgătoare din perimetrul
municipiului cu același nume, creează în dreptul orașului o albie largă, un culoar de 1,5

33
km lățime, în cea mai mare parte neinundabil, ca urmare a măsurilor de îndiguire și
protejare a întregului spațiu afectat zonei industriale și de agrement. De-a lungul
timpului, râul Suceava a suferit deplasări succesive către sud și sud-vest, lăsând în partea
opusă vechi albii sub formă de terase.
Un rol important atât în evoluția văii principale, cât și a celor afluente l-au avut
procesele geomorfologice de modelare a versanțiior. Râul Suceava primește pe partea
dreaptă pâraiele Șcheia și Târgului, cu versanți asimetrici, iar pe stânga Mitocu, Bogdana
și Morii. Apele stătătoare, sunt, în general, puțin răspândite, ele fiind recente creații
artificiale (lacul de acumulare de la Dragomirna, iazurile de la Fetești, Moara, Bunești
sau Siminicea).

Geologie:În fundamentul orașului, la adâncimea de 1500 metri, se găsește


scufundată marea unitate geostructurală a Platformei Ruse, acoperită de depozite
sedimentare necutate, de vârstă paleozoică, mezozoică și terțiară, cele mai noi straturi
care alcătuiesc relieful actual fiind de vârstă sarmatică și cuaternară.
Structurile depozitelor sarmatice (gresii și calcare oolitice) reflectă regimul de
platformă. Straturile sunt necutate, cu o ușoară înclinare sub 1° de la nord-vest către sud-
est. În zona vetrei orașului relieful este și mai nou, el fiind în întregime de vârstă
cuaternară.
Râul Suceava a constituit agentul principal de modelare al reliefului. Structura
geologică de platformă se reflectă în mod evident în relief prin formarea de creste, văi
subsecvente (Șcheia, Târgului), văi cu caracter reconsecvent (Suceava) și prin platouri și
coline cu caracter structural (zona Cetatea Zamca, zona Cetatea de Scaun a Sucevei) și cu
aspect etajat.
Soluri: Solurile din raza orașului intră, în general, în categoria celor de
silvostepă, solurile cernoziomice levigate fiind specifice zonei. Aceste soluri par o formă
relictă, corespunzătoare unei epoci mai secetoase din trecut, dat fiind faptul că sunt soluri
tipice de silvostepă. Ele sunt cele mai fertile soluri din zonă, folosite la cultura cartofului,
sfeclei de zahăr și a cerealelor.

34
Pe terasele superioare ale Sucevei se găsesc soluri cenușii de pădure, cu o
fertilitate mai scăzută. În lunca Sucevei există soluri aluvionare, formate din depozite
fluviale de pietriș și nisip, utilizate, în parte, pentru cultura legumelor și a cartofului.

Clima: temperat continentală. Temperatura medie anuală este de 8.2 grade C.


Aerul de origine nordică aduce ninsori iarna şi ploi reci primăvara şi toamna. Din est -
influenţe climatice continentale cu secetă vara, cu cer senin, ger şi viscole iarna.
Precipitaţiile căzute sub forma de ploaie reprezintă 70-80% din totalul acestora. Cele mai
mici cantităţi de precipitaţii se înregistrează în luna februarie, iar cantităţile cele mai
abundente sunt de obicei în lunile mai şi iunie.

Căi de acces: rutiere: E85, Suceava - Bucureşti, Suceava - Siret; E576 Suceava -
Vatra Dornei; DN29 Suceava - Botoşani; DN29A Suceava - Dorohoi; feroviare; aeriene
(aeroportul Salcea), curse Suceava - Bucureşti.

2.7. În cazul în care beneficiarul este o formă asociativă, se va descrie


modul în care investiţia deserveşte majoritatea membrilor acesteia
(jumatate plus unu din membri).

Nu este cazul: solicitantul nu este o formă asociativă.

35
2.8 Pentru proiectele care prevăd investiţii în energie regenerabilă, în cazul
utilizării biomasei ca materia primă folosită pentru obţinerea acesteia, se va
prezenta modalitatea de obţinere a biomasei din unitatea proprie şi modul de
folosinţă, exclusiv în unitate, a energiei obţinute.

 Pentru producerea energiei electrice vom folosi panouri fotovoltaice.

Pentru a avea energie electrică de la soare, aveţi nevoie de un panoul solar ce are o celulă solară
sau mai multe celule. Celulă solară absoarbe o parte din particulele de lumina ce cad pe această,
numite şi fotoni. Fiecare foton conţine o cantitate mică de energie. Atunci când un foton este
absorbit, acesta eliberează un electron din materialul celului solare. Deoarece fiecare parte a
celulei solare este conectată la un cablu, un curent va trece prin acesta. Celulă va produce
electricitate ce poate fi folosită instantaneu sau înmagazinată în acumulatori.

1. Lumina (fotoni)

2. Suprafaţa frontală

3. Strat negativ

4. Strat izolator

5. Strat pozitiv

6. Suprafaţa posterioară

36
Energia electrică este produsă atât timp cât panoul este expus la lumina. Materialele din care
sunt fabricate celulele solare sunt semiconductoare şi au o durata de viaţă de cel puţin 20 de ani.
Randamentul panourilor solare va scădea în timp. Ritmul de scădere în timp al randamentului
este garantat de fiecare producător de panouri solare. Uzură panourilor este dată de mediul
înconjurător şi modalitatea de montaj a acestora.

Panourile solare sunt alcătuite din celule solare. Deoarece o celulă fotovoltaică nu produce
suficientă energie că să poată fi folosită eficient, este nevoie că mai multe celule, acestea fiind
legate în serie - paralel, formând astfel un panou fotovoltaic.
Panourile solare fotovoltaice sunt produse în diferite dimensiuni având puteri variate. Cele
mai folosite panouri în gama rezidenţială sunt cele de 50 şi 75 W, iar pentru centrale fotovoltaice
de puteri mari, panouri solare de 220W.
Suprafaţă unui panou solar cristalin de 50W este de aproximativ 0,5 m2.
Panourile solare se pot conecta şi ele la rândul lor în serie - paralel formând sisteme de
puteri mai mari.
Un sistem solar ce va fi contectat la un singur charger trebuie să aibă panouri solare de
acelaşi tip, acelaşi producător, aceaşi orientare şi înclinare şi să nu fie umbrit parţial. Dacă acest
lucru nu este posibil, se vor folosi mai multe chargere.
Panourile solare disponibile comercial au o eficientă cuprinsă între 5 - 15%. Acest lucru
înseamnă că 5-15% din energia luminoasă va fi transformată în energie electrică.
Orientarea
Rază luminoasă parcurge o linie dreapta de la Soare spre Pământ. La intrarea în atmosfera
Pământului, o parte din lumina se împrăştie iar o parte ajuge la sol într-o linie dreapta. O altă
parte a luminii este absorbită de atmosfera. Lumina ce s-a împrăştiat în atmosfera este ceea ce
noi numim lumina difuza sau radiaţie difuza. Rază de lumina ce ajunge pe suprafaţă solului fără
să fie imprastiala este denumită radiaţie directă. Radiaţia solară directă este cea mai cunoscută şi
simţită în mod direct de către oameni.
1. direct
2. absorbţie
3. reflexie
4. indirec

37
Numai o mică parte a radiaţie solare ajunge cu adevărat pe solul Pământului.
Un panou solar produce energie electrică chiar şi când nu există radiaţie directă.
Aşadar, chiar dacă este înnorat afară, un sistem solar va produce energie electrică. Totuşi,
cele mai bune condiţii de obţinere a energiei electrice sunt în zilele însorite, iar panoul
îndreptat direct spre Soare. Dacă nu se optează pentru siteme de orientare automată în
funcţie de soare, se va face un compromis în aşezarea panourilor. Pentru zonele ce se află
în emisfera nodica, panourile se vor orienta spre sud iar pentru cele din emisfera sudică,
se vor orienta spre nord.

 Pentru producerea apei calde vom folosi sistemul solar complex


Acest tip de sistem solar este folosit pentru încălzirea apei menajere tot timpul anului
şi poate fi interconectat cu centrală termică cu pompă internă de recirculare prin
intermediul celei de-a două serpentine.
Panourile solare cu tuburi solare pot fi instalate pe acoperiş pentru a transferă căldură
solară în boilerul montat la sol sau în interior. La sol, montajul vertical al boilerului creşte
eficientă sistemului.

38
Caracteristici:
- Se integrează foarte bine în arhitectură casei
- Instalarea boilerului se realizează în camera tehnică
- Funcţionează tot timpul anului, producând întregul necesar de apă caldă exclusiv cu
ajutorul energiei solare în timpul verii şi contribuind la economii semnificative pentru
producerea acesteia în timpul iernii.
- Este o instalaţie fiabilă şi eficientă
- Durata ridicată de viaţă (minimum 20 de ani).
Sistemul solar complex cuprinde următoarele componente principale:
- Panouri solare cu tuburi vidate superconductoare (heat-pipe) tip FCY-1858
- Grup de pompare ce include pompă, degazor, vâlvă de umplere/golire, debitmetru,
supapă de presiune, termometru, manometre, kit de izolaţie al grupului de pompare.
- Automatizare
- Vas de expansiune de tip solar
- Boiler solar cu rezistenţă electrică suplimentară.
În cadrul firmei S.C. MOPAN S.A. panourile fotovoltaice sunt utilazate pentru
iluminatul secţie de panificaţie şi pentru alimentarea utilajelor cu energie electrică.
Panourile solare pentru apă caldă se folosec pentru spălarea naveletelor de transport şi
pentru spălarea utilajelor de panificaţie.

2.9. Piaţa de aprovizionare/desfacere, concurenţa şi strategia de piaţa ce


va fi aplicată pentru valorificarea produselor/serviciilor obţinute prin
implementarea proiectului.

Pentru procurarea materiilor prime, materiale societatea S.C. MOPAN S.A. Suceava
va trebui sa apeleze la serviciile furnizorilor. Aprovizionarea se va efectua de la
producători interni, societăţi private şi va fi realizată în concordanţă cu necesarul
cantitativ, calitativ şi sortimental societăţii.
39
Tabelul nr.3
POTENTIALII FURNIZORI AI SOLICITANTULUI
Denumire furnizor de Adresa Produs Valoare % din total
materii prime/materiale furnizat şi aproximativă achiziţii
auxiliare/produse/servicii cantitate -Lei-
aproximativă
1. Food Distribution Iaşi Drojdie/ 50kg 500 20%

2. Marathon Botoşani Seminţe mac , 200 10%


susan/ 10 kg
3. S.C. AGRANA S.A. Roman Zahăr/60 kg 800 20%

4. S.C. MORA S.A. Roman Făină secară/ 1200 50%


500 kg

Tabelul nr. 4
POTENTIALII CLIENTI AI SOLICITANTULUI
Nr. Client (Denumire si adresa) Valoare % din vanzari
crt -Lei -
1 S.C. BILLA ROMANIA S.R.L. 300000 30%
2 S.C. CARREFOUR ROMANIA S.A. 250000 25%
3 S.C. PROFI ROM FOOD S.R.L. 250000 25%
4 S.C. NEVILA S.R.L 150000 15%
5 S.C. ZANFIR S.N.C. 50000 5%

40
Politica de promovare şi distribuţie
Politica de promovare a societăţii va avea în vedere obţinerea unui renume pe
piaţa panificaţiei acest lucru obţinandu-se prin obţinerea şi livrarea unor produse net
calitative .
Deasemenea se va avea în vedere stabilirea unor relaţii armonioase cu
colaboratorii , atenţia fiind îndreptată către livrarea de produse calitative la termenele de
livrare stabilite, achitarea la termenele stabilite a datoriilor către furnizori, precum şi
participarea la târguri şi expoziţii interne de profil.

Politica de pret
Solicitantul , va ţine cont ,în vederea stabilirii preţurilor, de costurile implicate în
activitatea de producţie, puterea de cumpărare a populaţiei precum şi de segmentul de
piaţaă căruia i se adresează produsul.
Preţurile practicate vor avea un nivel mediu, corelat cu puterea de cumpărare a pieţei
ţintă şi comparabil cu nivelul preţurilor concurenţei.

41
3. Date privind forţa de muncă

3.1 Total personal existent

Personalul întreprinderii, structura lui şi indicatorii utilizării resurselor de muncă


Forţa de muncă (personalul) întreprinderii este principala resusă a oricărei întreprinderi,
de calitateaşi eficienţa utilizătii căreia în mare măsură depind rezultatele activităţii
întreprinderii şi competitivitatea ei. Resursele de muncă pun în mişcare elementele
materiale ale producţiei, creează produsul, valoarea şi produsul adăugător sub formă de
profit.
Structura personalului de conducere si executie.
Managementul firmei în cauză va fi asigurat prin munca celor doi asociaţi ajutaţi
şi de un economist ce va fi angajat ca director economic ce va conduce compartimentul
de contabilitate.
Putem practic proiecta o organigrama avand o structura simpla, piramidala,
constituita astfel :

CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE

DIRECTOR ECONOMIC DIRECTOR TEHNIC

DEPARTAMENTUL PRODUCŢIE
CONTABILITATE

42
Consiliul de administraţie este format din cei 2 asociaţi. Structura pe
categorii si calificări a personalului fabricii este compatibilă cu cerintele unei bune
activităţi de producţie şi reflectă un potenţial favorabil extinderii afacerii. În acelaşi timp,
aceasta este rezultanta unei politici de personal corespunzatoare obiectivelor pe care şi
le-a propus echipa managerială.
Din punct de vedere al timpului efectiv de lucru, firma înregistrează o
stabilitate a personalului. Personalul ce îşi desfăşoară activitatea în cadrul fabricii de
pâine este renumerat într-un sistem diferenţiat în funcţie de :
- atribuţiile postului ;
- posibilitatea de individualizare a operaţiilor efectuate ;
- gradul de participare la realizarea performanţelor economice ale firmei;
- gradul de calificare.
Firma şi-a asigurat loialitatea personalului şi data fiind activitatea
omogenă a firmei se poate considera ca structură organizatorică este competitive cu
obiectul unei bune functionari şi a controlului eficient.

Necesarul de personal la momentul actual se prezintă după cum urmează:

Nr. crt. Denumire presonal Numar Cheltuieli aferente


[EURO]
1 Director 2 456
2 Contabil 2 274
3 Casier 1 123
4 Operator Calculator 3 330
5 Gestionar 7 840
6 Soferi 17 1500
7 Muncitori 80 10.917
TOTAL 112 14.440

43
3. 2. Estimări privind forţa de muncă ocupată prin realizarea investiţiei
Locuri de muncă nou-create 15

Nr. crt. Denumire presonal Numar Cheltuieli aferente


[EURO]
1 Director 2 456
2 Contabil 2 274
3 Casier 1 123
4 Operator Calculator 3 330
5 Gestionar 7 840
6 Soferi 19 2.090
7 Muncitori 93 12.192
TOTAL 127 16.305

3.3. Responsabil legal (nume, prenume, funcţie în cadrul organizaţiei, studii şi


experienţă profesională) , relevante pentru proiect.
Elaboratorul este Creţu Mirela cu fucţia de inginer manager cu studii superioare şi
experienţă profesională de 3 ani în domeniu.

44