Radiatii Ionizante 2012

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII
INSTITUTUL NAŢIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ

NATIONAL INSTITUTE OF PUBLIC HEALTH cnmrmc@insp.gov.ro
CENTRUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR
SĂNĂTATEA PUBLICĂ ÎN RELAȚIE

CU RADIAȚIILE IONIZANTE
2012
Rezultate ale activităților derulate de

structurile rețelei de igiena radiațiilor ionizante a
Ministerului Sănătății
EDITURA UNIVERSITARĂ CAROL DAVILA BUCUREŞTI

2012
Pagina 1/146
Autor coordonator: Dr. Alexandra Cucu
Autori:
Dr.Alexandra Cucu, Dr. Felicia Steliana Popescu, Fiz. Olga Girjoaba, Dr. Cristina May, Dr. Rita Burkhardt,
Fiz. Teodora Dan, Fiz Loredana Bogdan, Ing. Anca Sorescu, Chim. Edda Prodan, Fiz Dan Fulea, Fiz Ciprian
Cîndea, Dr. Irina-Anca Popescu, Chim Andreea Teodor, Mihaela Bragea, Fiz. Laszlo Toro, Dr Silvia Voican,
Fiz. Silvia Iovita, Chim. Adam Corina, Fiz. Malai Georgiana, Dr. Gorcea Liana, Fiz. Cosman Aurel, Chim.
Sabau Rodica, Dr. Doina Borsa, Fiz. Ciprian Cîndea, chim. Savuli Ioana, Dr. Mirela Calboreanu, Fiz. Elena
Curuia, Dr. Constanta Apostu, Dr. Ghinet Micaiela Gabriela, Dr. Nora Burlacu Dr. Adriana-Codruţa Palcu,
Dr. Stefan Elisa Larisa, Dr. Carmen Brezai, Dr. Elisei Garofita, fiz.Pataki Péter Sándor, Dr. Fulger Ciupagea,
Dr. Marina Anghene.
Comitet științific Conferinta:
Dr. Alexandra Cucu

Dr. Andra Neamtu
Dr. Adriana Carlan
Dr. Amalia Serban
Pagina 2/146
CUPRINS
CONFERINŢA NAŢIONALĂ “SĂNĂTATEA SI RADIAȚIILE IONIZANTE”

OLĂNEȘTI, OCTOMBRIE 2012
Evolutia capacitatilor institutionale a retelei lir a ministerului sanatatii ………………………….….5
Expunerea profesionala la radiatii ionizante ………………..…………………………………….…..8
Rezultatele monitorizarii radioprotectiei pacientului in expunerea medicala

la radiatii ionizante pentru anul 2011…………………………………………………………...…12
Supravegherea starii de sanatate a populatiei din jurul obiectivelor nucleare majore ………………20
Supravegherea expunerii personalului medical la radiatii ionizante ...................................................27
Informarea şi educarea pentru sănătate în domeniul radiaţiilor ionizante .......................................... 32
Auditul clinic al activităţii medicale cu radiaţii ionizante .................................................................. 34
Protejarea stării de sănătate a populaţiei împotriva expunerii la radon............................................... 38
Supravegherea radioactivității apei potabile și alimentului conform cerințelor Euratom…………....43
Supravegherea conţinutului radioactiv al apelor minerale şi evaluarea

efectului asupra stării de sănătate ...................................................................................................... 49
SUPRAVEGHEREA SANATATII POPULATIEI IN RELATIE CU RADIOACTIVITATEA

NATURALA SI ANTROPICA
Rezultate activitati de supraveghere Laboratorul de igiena radiatiilor DSP ARGES.........................55
Rezultate activitati de supraveghere Laboratorul de igiena radiatiilor DSP BACAU ……………....62
Rezultate activitati de supraveghere Laboratorul de igiena radiatiilor DSP BIHOR ......................... .68
Rezultate activitati de supraveghere Laboratorul de igiena radiatiilor DSP BRASOV ...................... 82
Rezultate activitati de supraveghere Laboratorul de igiena radiatiilor DSP CARAS .........................84
Rezultate activitati de supraveghere Laboratorul de igiena radiatiilor DSP CLUJ ........................... 86
Rezultate activitati de supraveghere Laboratorul de igiena radiatiilor DSP CONSTANŢA ..............92
Rezultate activitati de supraveghere Laboratorul de igiena radiatiilor DSP GALAŢI ....................... 99
Rezultate activitati de supraveghere Laboratorul de igiena radiatiilor DSP HARGHITA ................102
Rezultate activitati de supraveghere Laboratorul de igiena radiatiilor DSP IASI………………..…103
Rezultate activitati de supraveghere Laboratorul de igiena radiatiilor DSP MARAMURES ...........114
Rezultate activitati de supraveghere Laboratorul de igiena radiatiilor DSP MURES .......................118
Rezultate activitati de supraveghere Laboratorul de igiena radiatiilor DSP PRAHOVA .................119
Rezultate activitati de supraveghere Laboratorul de igiena radiatiilor DSP SIBIU ……………..…126
Rezultate activitati de supraveghere Laboratorul de igiena radiatiilor DSP SUCEAVA ……….…134
Rezultate activitati de supraveghere Laboratorul de igiena radiatiilor DSP BUCURESTI…….…..138
Pagina 3/146
CONFERINŢA NAŢIONALĂ “SĂNĂTATEA SI RADIAȚIILE IONIZANTE”
OLĂNEȘTI, OCTOMBRIE 2012
Pagina 4/146
EVOLUTIA CAPACITATILOR INSTITUTIONALE
A RETELEI LIR A MINISTERULUI SANATATII
Dr.Alexandra Cucu
Institutul National de Sanatate Publica
Introducere:
Evenimentul de la Fukushima a fost, nu numai din prisma perceptiei publice, dar si din perspectiva
Regulamentului Sanitar International, un eveniment de sanatate publica. Unul nefericit, care a resituat pe
agenda publica energia nucleara si radiatiile ionizante asociate, acel pericol tacut si nesesizat de organele
noastre de simt, pe care perceptia publica il asociaza unor efecte nespecifice si grave asupra sanatatii
populatiei, indiferent de nivelul real de expunere.
Reteua laboratoarelor de Igiena Radiatiilor din subordinea Ministerului Sanatatii si structurile de coordonare
tehnica si administrativa a acestora, similar altor institutii bugetare, desi pastreaza aceleasi responsabilitati
legale si, prin experienta si dedicarea specialistilor sai si deontologice, au avut o evolutie influentata atat de
criza economica si austeritatea bugetara generale cat si de situatia particulara a reformei perpetue in sanatate.
In acest context identificarea punctelor slabe, a celor forte si a oportunitatilor de reechilibrare si concentrare a
resurselor sistemului constituie o interventie esentiala pentru dezvoltarea planificata a sistemului si nu numai
supravietuirea acestuia.
Metoda:
Analiza capacitatii sistemului LIR MS de indeplinire a responsabilitatilor specifice bazate pe integrarea
evaluarii cantitative a capacitatilor efectuate pe baza chestionarului retelei RANET, completata cu analiza
principalelor evolutii, masuri si produse generate in perioada 2009-2012.
Rezultate:
Cadrul legal:
Ministerul Sanatatii realizeaza, prin reteaua celor 18 Laboratoare de Igiena Radiatiilor din cadrul Directiilor
de Sanatate Publica judetene si 4 laboratoare din Centrele Regionale din cadrul Institutului National de
Sanatate Publica, activitatile de ocrotire a sanatatii si prevenire a imbolnavirilor generate de expunerile la
radiatii ionizante. Laboratoarele Centrelor Regionale asigura elaborarea si coordonarea aplicarii
metodologiilor, iar implementarea nemijlocita a activitatilor de supraveghere a sanatatii si expunerii, in
limitele competentelor legale (limitate la apa, aliment si expunere medicala) este asigurata de cele 18
laboratoare de Igiena radiatiilor ionizante, care functioneaza, conform prevederilor Ordinului ministrului
sanatatii nr. 431/ 2004 privind organizarea si functionarea laboratoarelor si compartimentelor de igiena
radiatiilor ionizante in reteaua Ministerului Sanatatii. Responsabilitatile acestora asigura implementarea
nationala a cerintelor de protejare a sanatatii pupulatiei conform cerintelor Directivei 96/29 Euratom privind
standardele de baza de protectie a sanatatii populatiei generale si a lucratorilor fata de radiatiile ionizante,
Directivei 97/43 Euratom privind protecţia sănătăţii persoanelor împotriva pericolelor pe care le prezintă
radiaţiile ionizante rezultate din expunerea în scopuri medicale si Recomandarii 2000/473 Euratom privind
monitorizarea nivelurilor de radioactivitate a mediului in vederea evaluarii expunerii populationale
(monitorizare apa si aliment).
Sunt astfel implementate cerintele Titlului I, Sanatatea publica, din Legea nr. 95 privind reforma în domeniul
sănătăţii care prin articolele 5 si 6 asuma ca functie esentiala a sanatatii publice si domeniu prioritar de
interventie, protejarea sanatatii populatiei impotriva riscurilor din mediu, inclusiv radiatiile ionizante.
Cadrul responsabilitatilor Ministerului Sanatatii in protejarea sanatatii in relatie cu radiatiile ionizante este
limitat conform legii cadru privind desfãsurarea în sigurantã a activitãtilor nucleare, modificata, completata si
republicata prevede, Legea nr. 111/1996 care in articolele 38 si 39, prevede ca: “art. 38.1. Ministerul Sănătăţii
Publice autorizează: a) introducerea în circuitul economic şi social, în vederea utilizării sau consumului de
către populaţie, a produselor care au fost supuse iradierii sau care conţin materiale radioactive; b) introducerea
în domeniul medical, pentru diagnostic şi tratament medical, a surselor închise, deschise, a dispozitivelor
generatoare de radiaţii ionizante şi a produselor farmaceutice care conţin materiale radioactive [...] Art 39 (1)
Ministerul Sănătăţii Publice organizează: a) potrivit legii, reţeaua de supraveghere a contaminării cu materiale
Pagina 5/146
radioactive a produselor alimentare, pe întregul circuit alimentar, inclusiv a surselor de apă potabilă, precum şi
a altor bunuri destinate folosirii de către populaţie. Se va asigura astfel activitatea de supraveghere a gradului
de contaminare radioactivă a acestor bunuri şi produse din ţară sau provenite din import, destinate utilizării pe
teritoriul României; b) sistemul epidemiologic de supraveghere a stării de sănătate a personalului expus
profesional şi a condiţiilor de igienă în unităţile în care se desfăşoară activităţile nucleare. De asemenea,
urmăreşte influenţa acestor activităţi asupra sănătăţii populaţiei şi emite avizele prevăzute de reglementările în
vigoare.”
Activitatile se realizeaza in cadrul Programului naţional, reglementat conform Hotararii de Guvern cadru si
Ordinului ministrului sanatatii emis pentru doi ani, Ordin nr. 1591/1110 din 2010 al ministrului sănătăţii şi al
preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate pentru aprobarea Normelor tehnice de realizare a
programelor naţionale de sănătate pentru anii 2011 şi 2012 cu modificările şi completările ulterioare,
component privind sanatatea in relatie cu factorii determinanţi din mediul de viaţă şi muncă, obiectivul privind
prevenirea efectelor asociate radiatiilor ionizante si include activitati privind:
 Supravegherea radioactivităţii apei potabile şi alimentului
 Supravegherea expunerii profesionale la radiaţii ionizante
 Supravegherea stării de sănătate a populaţiei din jurul obiectivelor nucleare
 Monitorizarea protecţiei radiologice a pacientului în procedurile cu radiaţii ionizante
 Supravegherea radioactivitatii naturale
 Avizarea si autorizarea sanitara
 Inspectia si controlul de sanatate publica
Complementar, responsabilitatile legale sunt completate prin atributiile in pregatirea si raspunsul in situatie de
urgenta prevazute de Hotararea de Guvern nr. 2288/2004 pentru aprobarea repartizării principalelor funcţii de
sprijin pe care le asigură ministerele, celelalte organe centrale şi organizaţiile neguvernamentale privind
prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă in aplicarea caruia ordinele de ministru, respectiv Ordinele
MAI nr. 683/2005 privind aprobarea Procedurilor generice pentru colectare datelor, validare şi răspuns pe
timpul unei urgenţe radiologice si Ordinul MAI nr. 684/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice
privind planificarea, pregătirea şi intervenţia în caz de accident nuclear sau urgenţă radiologică stabilesc
atributii specifice raspunsului structurilor sistemului de sanatate curativa si de sanatate publica. O serie de
responsabilitati specifice, detaliind in special raspunsul de sanatate publica sunt prevazute in Protocolul de
colaborare MS/MAI RA 911/91968/2009.
Responsabilitati generice in evaluarea si notificarea urgentelor internationale de sanatate publica sunt statuate
prin HG nr. 784/2009 pentru punerea in aplicare a Regulamentului sanitar international 2005.
Cadrul institutional:
Constituirea unei institutii nationale cu rol de coordonare tehnica a activitatilor domeniului sanatatii publice,
cu un Centru National de Monitorizare a Riscurilor din Mediul Comunitar, conform HG 1414/2009, a
constituit un plus din punct de vedere al coordonarii tehnice si complementaritatii activitatilor de coordonare.
In plus a adus coerenta in reprezentare si vizibilitatea mai mare a activitatilor programului. Din nefericire
resursele reduse de personal pe fondul pensionarilor masive si a imposibilitatii atragerii de noi specialisti nu
au facut posibila o incadrare adecvata cu specialisti a departamentului de coordonare pentru radiatiile
ionizante, aceasta functie fiind indeplinita de coordonatorul LIR CRSPB. Distributia coordonarii pe teme
mari, in functie de competentele echipelor, intre Centrele regionale face posibila o mai buna planificare si
valorificare a activitatilor derulate la nivel local.
La nivel local, organizarea institutionala a Laboratoarelor de sanatatate publica care inglobeaza Laboratoarele
de Igina Radiatiilor, conform Ordinului nr. 1.078/2010 al ministrului sănătăţii privind aprobarea
regulamentului de organizare şi funcţionare şi a structurii organizatorice ale direcţiilor de sănătate publică
judeţene şi a municipiului Bucureşti, cu modificările şi completările ulterioare in conditiile asigurarii
indeplinirii atributiilor in 2-3 judete si limitrofe, pe fondul absentei unei finantari dedicate compartimentului
de radiatii si a limitei maxime de carburant (nespecifica) au contribuit la acoperirea cu dificultate a teritoriului
de interventie.
Pagina 6/146
Resursele umane:
Ultima evaluare a acoperirii cu personal releva o reducere cu 17% fata de anul 2008 pentru totalul
personalului sistemului LIR MS, reducerea cea mai mare afectand numarul de fizicieni care a scazut cu 6 fata
de cei 27 specialisti existenti in 2008. Consecinta o constituie afectarea partiala a activitatilor care necesita
expertiza fizicienilor. Persista si o inegalitate in distributia teritoriala a personalului, unele Laboratoare
functionand cu echipe complete, altele fiind cert dezechilibrate.
Echipamentele:
Pe fondul activitatilor de autorizare si intervente in incidentele radiologice se constata o crestere numerica a
echipamentelor de masurare a radioactivitatii mediului. In schimb capacitatile de asigurare a separari lor si
determinarii radionuclizilor individuali sunt in continuare slab reprezentate, desi unele echipamente au fost
reinnointe iar la nivelul CRSP Iasi s-a dotat si se operationalizeaza un laborator complet echipat. Dotarile si
expertiza pentru dozimetrie biologica raman la nivelul celor doua laboratoare de la nivelul CRSP Bucuresti si
CRSP Timisoara. O deficienta comuna sistemului o reprezinta dotarile insuficiente cu echipamente de
protectie pentru interventia in urgenta radiologica.
Competente actualizate:
Pregatirea resurselor umane din ultima perioada a fost focalizata pe interventia in urgenta radiologica. In anul
2009 personalul sistemului LIR MS a fost instruit pentru raspunsul in urgenta radiologica (Olanesti si Albac
2009, TMT handbook). In domeniul raspunsului terapeutic in anul 2010 au fost instruiti pe tema Raspunsului
medical in caz de urgente radiologice un numar de 44 specialisti de medicina de urgenta din Spitale de urgenta
din: Bucuresti, Constanta, Craiova, Cernavoda, Iasi, IFIN- Magurele si Mures. Se adauga competentele
specialistilor de medicina muncii, care prin medicii abilitati pentru supravegherea expusilor prfesional la
radiatii sunt instruiti periodic pentru raspunsul in urgenta radiologica.
Cercetare si Raportare nationala si internationala

Raportul sanatatii in relatie cu mediul 2010-2011 asigura valorificarea si vizibilitatea nationala a activitatilor
si rezultatelor. Raportarea rezultatelor privind monitorizarea nivelurilor de radioactivitate a mediului conform
Recomandarii 2000/473 (monitorizare apa si aliment) si Directivei apei potabile 98/83/CEE, asigura
interconecatrea cu sistemele internationale.
Participarea in cadrului retelei RENEB – Realizing the European Network of Biological Dosimetry, finantate
printr-un proiect FP7 asigura exersarea, cooperarea si dezvoltarea competentelor in domeniul biodozimetriei.
Concluzii: Principalele puncte forte identificate includ: un cadru legal vast care statueaza multe
responsabilitati sistemului; opeartionalizarea si consolidarea functionalitatii si autoritatii Institutului national;
actualizarea competentelor personalului in special pentru raspunsul in urgenta radiologica, elaborarea si
publicarea metodologiilor de distributie iodura de potasiu si ghidurile de informare a publicului privind
radiatiile ionizante, ambele afisate pe site-ul INSP; coerenta si vizibilitatea domeniului prin dezvoltarea
obiectivului dedicat in cadrul programelor nationale; finalzarea investitiei in noul laborator de la Iasi;
participarea in retelele internationale si reluarea legaturilor cu AIEA. Punctele slabe prezente sunt: reducerea
numerica a personalului si descompletarea echipelor, generata de reducerea posturilor si imposibiliatatea
angajarilor; uzura morala si deprecierea echipamentelor corelarea cu imposibilitatea achizitiei unora noi;
dificultatea finantarii activitatilor pe fondul alocarii inadecvate pe articole bugetare;, absenta imputernicirii
personalului pentru efectuarea controlului de sanatate publica. Amenintarile care greveaza reteaua sunt:
continuarea procesului de dezinstitutionalizare a retelei LIR; mecanismele limitate pentru atragerea de
personal; dificultatea obtinerii finantarii pentru activitatile LIR; dezechilibrul investitional comparativ cu alte
institutii. Oportunitatile identificate sunt: programarea pentru fondurile structurale 2014-2020; actualizarea
reglementarilor; operationalizarea RSI; dotarea noului laborator de la Iasi; participarea in unele retelele
internationale si protocolul de colaborare cu dozimed; operationalizarea comunicarii operative cu DSP-urile si
institutiile partenere; evolutia institutionala in contextual descentralizarii; participarea la identificarea
prioritatilor strategice ale MS pentru perioada 2014-2020.
Pagina 7/146
EXPUNEREA PROFESIONALĂ LA RADIAŢII IONIZANTE
Dr. Felicia Steliana Popescu, Dr. Lavinia Delia Călugăreanu
Institutul National de Sanatate Publica – CNMRMC
Introducere:
Expunerea profesionala la radiatii ionizante reprezinta toate expunerile lucrătorilor ce apar în cursul muncii
lor, cu excepţia expunerilor excluse de Standardele de Bază de Securitate şi expunerile din practici sau surse
exceptate de Standarde. Activitatea de supraveghere a stării de sănătate a personalului expus profesional la
radiaţii ionizante, este una specifica, interdisciplinara, la interfenţa igienei radiaţiilor si a medicinii muncii.
Scopul lucrarii:
Scopul sintezei este de a culege date necesare pentru a avea o privire de ansamblu, la nivel national a
urmatoarelor aspecte: evidenţa personalului expus profesional la radiaţii ionizante, analiza stării de sănătate a
personalului expus profesional la radiaţii ionizante, evidenţa situaţiilor de supraexpunere, anchete şi raportări,
centralizarea naţională a situaţiei privind „EXPUNEREA PROFESIONALA LA RADIATII IONIZANTE”
Metoda:
Metoda se bazeaza pe trei categorii mari de informatii culese:
1. Date privind evidenţa expusilor profesional la radiatii ionizante la nivelul cabinetelor de medicina
muncii abilitate de către Ministerul Sănătăţii şi la nivelul laboratoarelor de igiena radiaţiilor ionizante din
ţară
2. Date rezultate din supravegherea dozimetrică a expuşilor profesional la radiaţii ionizante
3. Date privind inregistrarea situaţiilor de supraexpunrere la radiaţii ionizante (dozimetrie, medicale).
Evidenţa personalului expus profesional la radiaţii ionizante se realizeaza din Registrul judeţean al expuşilor
profesional la radiaţii ionizante conform COR (ORDIN Nr. 1832/856 din 6 iulie 2011 EMITENT:
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE Nr. 1.832 din 6 iulie 2011, INSTITUTUL
NAŢIONAL DE STATISTICĂ r. 856 din 11 iulie 2011 PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL NR. 561
din 8 august 2011 , privind aprobarea structurii Clasificării Ocupaţiilor din România – nivel grupă de bază,
conform Clasificării internaţionale standard a ocupaţiilor – ISCO 08).
Evidenţa instalaţiilor radiologice pentru diverse practici se face conform Normele CNCAN de dozimetrie
individuală din 2002, anexa 13.
Analiza stării de sănătate a personalului expus profesional la radiaţii ionizante se realizeaza folosind
urmatoarele date: lista reactualizată anual a medicilor de medicina muncii abilitaţi pentru supravegherea stării
de sănătate a personalului expus profesional la radiaţii ionizante, distribuirea pe judeţe. Lista se găseşte pe
site-ul www.insp.gov.ro/cnmrmc /informatii.php; lista cabinetelor medicale în care se desfăşoară
supravegherea stării de sănătate a personalului expus profesional la radiaţii ionizante; date privind bolile
profesionale semnalate si declarate, date privind bolile legate de profesiune semnalate, date rezultate din
supravegherea medicală a expuşilor profesional la radiaţii ionizante.
Evidenţa datelor de dozimetrie individuală, a situaţiilor de supraexpunere, anchete şi raportări se

refera la: evidenţa situaţiilor de supraexpunere şi raportarea lor, anchetarea şi dispensarizarea, date privind
dozele individuale înregistrate în situaţii normale şi de supraexpunere
Centralizarea naţională a situaţiei

Evidenţa expuşilor profesional la radiaţii ionizate la nivel naţional cu detalierea situaţiei la nivel judeţean
privind:
 Numărul persoanelor expuse profesional la radiaţii ionizante,
 Clasificarea lor pe tipuri de practici radiologice,
 Clasificarea pe profesii conform COR ,
 Datele dozimetrice inregistrate,
 Datele medicale inregistrate (prin medicii de medicina munci abilitaţi şi prin cabinetele medicale
abilitate în supravegherea stării de sănătate a personalului expus profesional la radiaţii ionizante),
 Situaţiile de supraexpunere (depistarea, anchetarea, investigarea medicală şi raportarea lor).
Actualizarea evidenţei se face, pe tabelele indicate, de către Direcţiile de Sănătate Publică, prin:
Compartimentul Sănătate Publica, Laboratorul Igiena Radiaţiilor ionizante si Compartimentul de
Pagina 8/146
evaluare a factorilor de risc din mediu – laboratorul de Medicina muncii.
REZULTATE 2011
Din informatiile pe care le-am primit 2 medici au decedat, 4 medici sunt plecati din tara, 15
medici nu au facut cursurile la zi, conform ordinului MS nr 1032/2003.
Repartitia medicilor de medicina muncii abilitati in supravegherea medicala a expusului profesional la radiatii
ionizante pe judete:
JUDET NUMAR MEDICI
ALBA 1
ARAD 2 Conform evidentelor reiese ca sunt 10 judete in
ARGES 3 care nu exista medici de medicina muncii
BACAU 5 abilitati in supravegherea medicala speciala a
BIHOR 3 expusilor profesional la radiatii ionizante. In aceste
BOTOSANI 1
judete exista 943 de expusi profesional. Acesti
BRAILA 1
lucratori expusi profesional la radiatii ionizante
sunt supravegheati medical de catre medici din alte
BRASOV 5
judete, de unde si controlul deficitar si raportarea
BUCURESTI 55
incompleta a datelor solicitate in metodologie.
BUZAU 1 Judetele in care nu se afla medici abilitati
CARAS SEVERIN 2 JUDET NR. EXPUSI
CLUJ 5 Bistriţa Nasaud 77
CONSTANTA 6 Călăraşi 56
DAMBOVITA 2 Covasna 63
DOLJ 2 Hunedoara 259
GALATI 1
Ialomiţa 42
GORJ 1
Olt 102
Satu-Mare 115
HARGHITA 1
Ilfov 79
IASI 6
Tulcea 76
MARAMURES 2
Vaslui 74
MEHEDINTI 3 TOTAL 943
MURES 1
NEAMT 1 In anul 2011 s-au raportat un numar total obiective
PRAHOVA 7 in evidenta laboratoarelor de igiena
SALAJ 1 radiatiilor: 3691, un numar total de expusi
SIBIU 5
profesional la radiatii ionizante de 14853, din care
SUCEAVA 1
8135 femei si 6709 barbati. Pentru doar 4550 de
expusi profesional la radiatii ionizante am primit si
TELEORMAN 2
clasificarea pe domenii: 3674 domeniu medical
TIMIS 7
(80,74%) si 876 domeniu nemedical (19,26%). La
VALCEA 2 nivel mondial profesiile medicale reprezinta 75%
VRANCEA 2 din expunerile profesionale.
Total 137
Pagina 9/146
Situatie comparativa a evidentelor in timp
LIRI JUDET NR UNITATI Nr expusi
2002 2003 2006 2007 2008 2009 2011 2002 2003 2006 2007 2008 2009 2011
Bucureşti Mun.Buc. 1257 3543 2783 2943
Ialomiţa 30 34 32 57 59 12
Călăraşi 24 22 55 54 54
Teleorman 14 112 94
Giurgiu
Ilfov
Total 1325 56 32 3767 2849 2943
Argeş Arges 106 82 112 53 1345 1365 1174
1230
Vilcea 38 40 26 188 294 206
Total 106 120 152 102 79 1230 1533 1659 1648 1380
Bihor Bihor 55 75 70 84 93 233 279 409 397 434
Bacău Bacău 103 83 83 152 88 210 187 153 153 188
Harghita Harghita 71 75 75 54 62 95 82 82 81 129
Constanţa Constanta 104 109 129 128 113 1663 1782 1782 1825
Tulcea 15 15 18 15 1453 46 45 45 76
Total 104 124 144 146 128 1453 1709 1827 1827 1901
Dolj Dolj 255 130 403
Gorj 62 150
656
Mehedinţi 40 100
Olt 49 102
Total 255 241 261 281 281 656 716 778 778 755
Maramure Maramure 63 47 168
ş ş 47 31 48 656 168 208 216
Satu Mare 15 28 28 29 37 154 128 128 141 115
Total 78 75 75 60 85 267 296 296 349 331
Caraş- Caraş
Severin Severin 85 20 17 20 401 176 167 146
Hunedoara 40 33 37 243 193 259
Total 85 49 60 50 57 401 434 419 360 405
Cluj Cluj 127 83 183 174 528 569 701 575
Sălaj 15 16 28 30 98 117 111 128
Total 142 211 204 626 686 812 703
Galaţi Galaţi 1104 118 51 120 308 532 318 305
Brăila 53 66 25 69 121 146 157
Vrancea 42 54 22 57 79 94 123
Total 1199 217 239 72 246 508 553 591 585
Iaşi Iaşi 119 119 166 551 561 356
84 494
Vaslui 28 29 34 61 87 74
Total 84 105 147 148 200 494 612 651 430
Mureş Mureş 88 63 76 166 355 428 471 471 543
Bistriţa- 32
Năsăud 10 21 30 59 59 79 77
Total 120 73 97 196 414 530 550 310
Neamţ Neamţ 63 61 61 61 48 171 159 159 159 98
Prahova Prahova 48 132 530 530 426
Buzău 208 29 40 661 149 149 108
Dămboviţa 27 66 107 107 107
Total 208 104 104 238 601 786 786 641
Pagina 10/146
LIRI JUDET NR UNITATI Nr expusi
2002 2003 2006 2007 2008 2009 2011 2002 2003 2006 2007 2008 2009 2011
Suceava Suceava 56 51 60 61 57 1111 989 1107 936 1018
Botoşani 32 16 19 22 20 73 73 93 93 97
Total 88 67 79 83 77 1184 1062 1200 1029 1115
Timiş Arad 30 38 68 68 89 227 248 227 227 207
Timiş 60 58 38 38 87 443 459 479 479 495
Total 90 96 106 126 670 707 706 706
Sibiu Sibiu 80 75 63 63 64 203 195 235 234 228
Alba 65 59 52 52 41 100 113 116 116 116
Total 145 134 115 115 303 308 351 350
Braşov Braşov 115 108 852 937
101 818
Covasna 17 15 63 90
Total 101 100 132 818 826 848 915
TOTAL 4422 2992 1678 2060 2149 3691 14161 11392 9371 15267 15086 14853
Din acest tabel reiese ca in fiecare an s-au înregistrat date partiale. Aceasta din cauza ca nu s-au trimis datele
complete conform metodologiei de lucru. Acest lucru a dus la o diferenta mare de la an la an, atat in ce
priveste numărul total de expusi profesional, cat si a unitatilor care sunt înregistrate cu surse de radiatii
ionizante. Unul din motivele inregistrarii partiale a datelor este reprezentat de faptul ca la nivel national sunt
doar 18 laboratoare de igiena radiatiilor ionizante in cadrul Directiilor de Sanatate Publica judetene si a
municipiului Bucuresti.
CONCLUZII: Am intampinat greutati in culegerea datelor, mai ales din cauza personalului foarte redus
numeric din cadrul Directiilor de Sănătate Publica judetene si a municipiului Bucuresti.
Avem insa si judete care au raportat complet datele solicitate, dovedind ca au o evidenta stricta
atat in ceea ce priveste unitatile care utilizeaza surse de radiatii ionizante, cat si numarul si repartitia pe sexe si
domenii de activitate a expusilor profesional la radiatii ionizante.
In acest program sunt urmărite o serie de variabile:
structura populaţiei de expusi profesional la radiatii ionizante pe grupe de vârsta, profesii
(conform Codului Ocupatiilor din Romania), sexe si domeniul de activitate - clasificarea lor pe tipuri de
practici radiologice (medical si nemedial);
modalitatile de supraveghere a starii de sanatate a expusilor profesional la radiatii ionizante;
distributia in tara a medicilor de medicina muncii abilitati in supravegherea starii de sanatate a
expusului profesional la radiatii ionizante.
datele medicale inregistrate (prin medicii de medicina munci abilitaţi şi prin cabinetele medicale
abilitate în supravegherea stării de sănătate a personalului expus profesional la radiaţii ionizante),
situaţiile de supraexpunere (depistarea, anchetarea, investigarea medicală şi raportarea lor).
Aceste date trebuie raportate anual. Datele sunt colectate de către laboratoarele teritoriale de
igiena radiaţiilor si colectivele de medicina muncii din Directiile de Sanatate Publica judetene si a
Municipiului Bucuresti.
Pagina 11/146
REZULTATELE MONITORIZARII RADIOPROTECTIEI PACIENTULUI IN
EXPUNEREA MEDICALA LA RADIATII IONIZANTE PENTRU ANUL 2011
Fiz. Olga Girjoaba, Dr. Alexandra Cucu

Institutul National de Sanatate Publica - Centrul Regional de Sanatate Publica Bucuresti
Colaboratori: Laboratoarele de Igiena Radiatiilor – Directiile de Sanatate Publica teritoriale
Expunerea medicala constituie cea mai importanta sursă de expunere artificiala a populatiei la radiatii
ionizante. Sinteza naţională intitulată: “Monitorizarea radioprotecţiei pacientului în expunerea medicala“, are
drept scop reducerea riscului asociat expunerii medicale diagnostice cu radiatii X, prin optimizarea calităţii
actului radiologic, constand in obtinerea unei imagini radiologice de buna calitate cu minimum de expunere
pentru pacient.
Obiectivul principal al sintezei este estimarea nivelului expunerii populaţiei datorat expunerilor medicale la
radiatii ionizante exprimat în termeni de doză colectivă anuală şi evaluat din frecvenţele anuale ale diferitelor
tipuri de examene radiologice, repartizate pe grupe de vârstă şi sex ca şi din dozele efective medii per
procedură. Alte obiective: realizarea unei baze nationale de date privind expunerea medicala a populatiei, care
va putea evidentia tendintele negative si va oferi elemente obiective pentru dezvoltarea viitoare a practicii,
asigurarea posibilitatii raportarii corecte a datelor solicitate de UE si UNSCEAR.
Sinteza a fost initiata in anul 2006 cand a fost promovat Ordinul M.S.P. nr. 1542/2006 privind înregistrarea şi
raportarea dozei pacienţilor, ceea ce a asigurat reglementarea sistemului de inregistare, centralizare si
raportare a datelor privind expunerea medicala la radiatii ionizante. Ordinul constituie o reglementare
specifica a Ministerului Sanatatii, parte a programului de implementare in Romania a Directivei UE nr.
97/43/EURATOM. Formularele de înregistrare si raportare centralizata a datelor privind expunerile medicale
la radiatii ionizante au fost aprobate prin Ordinul MSP nr. 1003/2008 fiind accesibile pe pagina de internet a
INSP (www.insp.gov.ro), la sectiunea “Info utile”.
Metodologie
Indicatorii analizati in cadrul sintezei sunt numarul de pacienti per tip de procedura medicala; frecvenţa anuala
a diferitelor tipuri de expuneri medicale de diagnostic si tratament; frecvenţa relativă a diferitelor tipuri de
expuneri medicale; consumul radiologic anual si contribuţia principalelor expuneri medicale la consumul
radiologic total, doza efectiva medie pe tip de examinare; consumul radiologic pe grupe de vârsta si sex,
numarul de echipamente radiologice.
Pentru a asigura raportarea nationala si internaţionalã a informaţiilor, conform angajamentelor internaţionale

mentionate mai sus, Ministerul Sănătăţii Publice, prin Institutul National de Sanatate Publica – Centrul
Regional de Sanatate Publica Bucuresti, centralizează datele referitoare la expunerea medicală a populaţiei la
radiaţii ionizante, raportate de către Directiile de Sanatate Publica şi întocmeşte un raport anual, care este adus
la cunostinta Comisiei de radiologie-imagistica medicala si medicina nucleara.
Fisierele Excel sunt transmise trimestrial la responsabilul de sinteza din cadrul INSP-CRSPB, in format
electronic sau in format tiparit pentru laboratoarele care nu au posibitatea de transmitere electronica. Datele
sunt prelucrate pe tip de procedura, fiind evaluate frecventele anuale per tip de procedura, distributia pe grupe
de varsta si sex, dozele efective medii per tip de procedura si contributiile la doza colectiva. Primele date
centralizate au fost obtinute in anul 2009, ca urmare a implementarii prevederilor Ordinului M.S.P. nr.
1003/2008.
Rezultate
Eşantionul statistic s-a constituit din datele raportate in anul 2011 pentru 33 de judete, cu raportari pentru toate
cele 4 trimestre ale anului 2011, pentru 2 judete cu raportare doar pentru trimestrul I si pentru Bucuresti cu 32
unitati sanitare cu laboratoare de radiologie, 7 cu laboratoare de medicina nucleara si 3 cu laboratoare de
radioterapie, ceea ce reprezinta aproximativ 12-13% din totalul unitatilor sanitare din Bucuresti cu laboratoare
de radiologie, medicina nucleara si radioterapie. Bucurestiul impreuna cu cele 6 judete care nu au raportat sau
Pagina 12/146
au raportat partial reprezinta aproximativ 20% din populatia Romaniei. Statistica a fost realizata pentru
aproximativ 47% din numarul total de instalatii radiologice, de medicina nucleara si radioterapie iar dozele
medii si contributiile acestora la doza colectiva au fost calculate pe un esantion de 54% din numarul celor
raportate.
Numarul examinarilor in functie de tipul procedurilor de diagnostic (radiografice, radioscopice, CT si

dentare), precum si distributiile acestora in functie de varsta si sexul pacientilor sunt prezentate in Fig. 1 - 11,
iar frecventa procedurilor radiologice interventionale si distributia acestora in functie de varsta pacientilor sunt
prezentate in Fig 12 si 13.
Fig. 1: Numarul examinarilor radiografice in functie de tipul procedurilor de diagnostic

Numarul examinarilor de radiografie in functie de tipul de examinare
Torace
M e mbre si articulatii
Coloana lombara
Craniu
Coloana ce rv icala
Pe lv is si sold
Coloana toracica
San
Abdome n
Urografie
Tract gastrointe stinal
Explorare colon
ERPC
0 200,000 400,000 600,000 800,000 1,000,000 1,200,000 1,400,000
Fig. 2: Distributia examinarilor radiografice in functie de varsta pacientilor

Distributia procentuala a examenelor radiografice in functie de varsta
pacientilor
ERPC
Urografie
Explorare colon
Tract gastrointe stinal supe rior
Abdome n
Pe lv is si sold
< 15 ani
Coloana lombara 16 - 40 ani
> 40 ani
Coloana toracica
Coloana ce rv icala
M e mbre si articulatii
San
Torace
Craniu
0% 20% 40% 60% 80% 100%
Fig. 3: Distributia examinarilor radiografice in functie de sexul pacientilor

Distributia procentuala a examenelor radiografice in functie de sexul pacientilor
ERPC
Urografie
Explorare colon
Tract gastrointestinal superior
Abdomen
Pelvis si sold
Masculin
Coloana lombara
Feminin
Coloana toracica
Coloana cervicala
Membre si articulatii
San
Torace
Craniu
0% 20% 40% 60% 80% 100%
Fig. 4: Numarul examinarilor radioscopice in functie de tipul procedurilor de diagnostic

Pagina 13/146
Numarul examinarilor de radioscopie in functie de tipul de examinare
Colon
Gastroduoden
Torace
0 50,000 100,000 150,000 200,000 250,000 300,000 350,000 400,000
Fig. 5: Distributia examinarilor radioscopice in functie de varsta pacientilor

Distributia procentuala a examenelor radioscopice in functie de varsta
pacientilor
Colon
< 15 ani
Gastroduode n 16 - 40 ani
> 40 ani
Torace
0% 20% 40% 60% 80% 100%
Fig. 6: Distributia examinarilor radioscopice in functie de sexul pacientilor

Distributiaprocentuala a examenelor radioscopice in functie de sexul
pacientilor
Colon
M asculin
Gastroduode n
Fe minin
Torace
0% 20% 40% 60% 80% 100%
Fig. 7: Numarul examinarilor CT in functie de tipul procedurilor de diagnostic

Numarul examinarilor CT in functie de regiunea examinata
Cap
Abdomen
Torace
Pelvis
Extremitati
Coloana lombara
Coloana cervicala
Altele
0 20,000 40,000 60,000 80,000 100,000 120,000 140,000
Fig. 8: Distributia examinarilor CT in functie de varsta pacientilor

Distributia procentuala a examenelor CT in functie de varsta pacientilor
Cap
Extremitati
T orace
Abdomen < 15 ani

16 - 40 ani
Pelvis > 40 ani
Coloana lombara
Coloana cervicala
Altele
0% 20% 40% 60% 80% 100%
Pagina 14/146
Fig. 9: Distributia examinarilor CT in functie de sexul pacientilor
Distributia procentuala a examenelor CT in functie de sexul pacientilor
Cap
Abdomen
Torace
Pelvis M asculin
Extremitati Feminin
Coloana lombara
Coloana cervicala
Altele
0% 20% 40% 60% 80% 100%
Pentru optimizarea expunerilor medicale, respectiv stabilirea nivelelor de referinta si reducerea dozei
pacientului in procedurile de radiologie de diagnostic si interventionala fara a se pierde calitatea informatiei de
diagnostic, din perspectiva sanatatii publice, este necesara evaluarea dozei efective colective. Aceasta tine
cont de expunerea la radiatii ionizante a tuturor persoanelor dintr-un grup (esantion) si reprezinta un
instrument pentru evaluarea masurilor de radioprotectie in radiologie. Contributiile diferitelor proceduri
radiologice la doza efectiva colectiva sunt prezentate in Fig 14. Frecventa procedurilor de medicina nucleara si
contributiile acestora la doza efectiva sunt prezentate in Fig. 15 si 16.
Fig. 10: Numarul examinarilor radiografice dentare in functie de tipul procedurilor de diagnostic
Numarul examinarilor de radiografie dentara in functie de tipul de examinare
De ntar ge ne ral
De ntar panoramic
De ntar intraoral
0 100,000 200,000 300,000 400,000 500,000 600,000
Fig. 11: Distributia examinarilor radiografice dentare in functie de varsta pacientilor

Distributia procentuala a examinarilor radiologice dentare in functie de varsta
pacientilor
Dentar general
< 15 ani
Dentar panoramic 16 - 40 ani
> 40 ani
Dentar intraoral
0% 20% 40% 60% 80% 100%
Pagina 15/146
Fig. 12: Frecventa procedurilor radiologice interventionale in functie de tipul acestora
Distributia frecventelor procedurilor in radiologia interventionala
Coronarografie
2.9% 2.8% Angioplastie coronariana

3.3% (PTCA)
3.9%
Angiografie abdominala
4.2% (renala, mezenterica,
aortografie)
Angiografie membre
inferioare
6.4%
Angiografie cerebrala
47.2%
7.2% Angiografie pelvina
Angiografie carotidiana
Angiografie membre
superioare
22.1%
Altele
Fig. 13: Distributia procedurilor radiologice interventionale in functie de tipul acestora

Distributia procedurilor radiologice interventionale in functie de varsta
pacientilor
Angiografie membre
superioare
Angiografie pelvina
Angiografie
abdominala
Angiografie
carotidiana
< 15 ani
Angioplastie
16 - 40 ani
coronariana (PTCA)
> 40 ani
Altele
Angiografie membre
inferioare
Coronarografie
Angiografie cerebrala
0% 20% 40% 60% 80% 100%
Fig. 14: Contributiile procedurilor radiologice la doza efectiva colectiva
Contributia la doza efectiva colectiva
1.2%
1.6%
2.2%
1.4% 1.2% CT Abdomen
2.5%
20.0% Gastroduoden scopie
4.2%
CT Cap
4.2% CT Torace
Torace scopie
4.5% CT Pelvis
Colonoscopie
Torace grafie
16.2% Coloana lombara grafie

8.1% CT Extremitati
Pelvis si sold grafie
Urografie
9.3%
Abdomen grafie
CT Coloana cervicala
12.8%
10.5% Coronarografie
Pagina 16/146
Fig. 15: Frecventa procedurilor de medicina nucleara
Distributia procentuala a procedurilor de medicina nucleara
0.3%
1.4%
2.1%
3.7% Scintigrafie osoasa
6.8%
Scintigrafie tiroidiana
PET CT
7.4%
Scintigrafie functie tiroidiana

(iodocaptare )
Scintigrafie cardiov asculara
9.4% 52.0%
Scintigrafie re nala
Paratiroide
Scintigrafie pulmonara pe rfuzie
16.8% Scintigrafie de pe rfuzie ce re brala
Fig. 16: Contributiile procedurilor de medicina nucleara la doza efectiva colectiva
Contributia la doza efectiva colectiva a procedurilor de medicina nucleara
0.7%
0.5%
0.8%
1.0% 0.1%
Scintigrafie osoasa
2.0%
9.0% 18FDG
Scintigrafie cardiovasculara
9.5% Scintigrafie tiroidiana
Paratiroide
Scintigrafie renala
57.0%
Scintigrafie functie tiroidiana
(iodocaptare)
19.4% Sccintigrafie pulmonara perfuzie
Altele
Scintigrafie de perfuzie cerebrala
Discutii si propuneri
Analiza distributiei consumului radiologic anual pe tipuri de examinari, releva faptul ca atat radiografia cat si
radioscopia toracica raman expunerile la radiatii ionizante cu frecventa cea mai mare, urmata de radiografia
membrelor si articulatiilor. De remarcat este faptul ca cea mai mare frecventa a examinarilor radiografice si
radioscopice este pentru grupa de varsta de peste 40 de ani, iar in cazul copiilor (grupa de varsta sub 15 ani)
frecventa examinarilor nu depaseste 8% din numarul total al expunerilor raportate decat in cazul radiografiei
extremitatilor (18%), a craniului (14%) si toracelui (11%). Frecventa examinarilor in functie de sexul
Pagina 17/146
pacientilor este in general echilibrata, cu exceptia radiografiei extremitatilor si a mamografiei unde evident,
femeile sunt majoritare (98%).
In cazul examinarilor CT, regiunea capului este cea mai frecvent investigata, reprezentand 38% din totalul
examinarilor CT. Din punct de vedere al distributiei pe grupe de varsta se constata ca indiferent de localizare,
grupa cu frecventa cea mai mare este cea a adultilor de peste 40 de ani, iar pentru grupa de varsta 0-15 ani, se
constata o frecventa mai ridicata in cazul examinarilor CT a extremitatilor (16%) si a capului (6%). In ceea ce
priveste frecventa examinarilor CT in functie de sexul pacientilor se constata o distributie echilibrata, foarte
usor mai ridicata in cazul pacientilor de sex masculin pentru examinarile CT a toracelui.
In cazul radiologiei dentare se remarca o frecventa ridicata pentru examinarile intraorale, acestea reprezentand
aproximativ 76% din totalul examinarilor raportate, iar din punctul de vedere al distributiei examinarilor
radiologice dentare in functie de varsta pacientilor, se remarca o frecventa usor mai ridicata pentru grupa de
varsta 16-40 ani fata de grupa de varsta peste 40 ani, atat pentru examinarile intraorale cat si pentru cele
panoramice.
Din analiza frecventei procedurilor in cazul radiologiei interventionale, se observa ca ponderea cea mai mare o
are coronarografia, 47% din numarul de proceduri raportate, urmata de angioplastia coronariana (22%),
preponderente fiind expunerile pentru grupa de varsta mai mare de 40 de ani. Se evidentiaza pentru grupa de
varsta 16-40 ani, din totalul examinarilor pentru fiecare tip de procedura angiografica, un procent de 20.5% in
cazul angiografiei cerebrale si un procent de 24% in cazul angiografiei pelvine. Pentru grupa de varsta 0-15
ani se remarca pentru angiografiile cerebrale un procent de 2.6% din totalul examinarilor.
Din punct de vedere al distributiei procedurilor angiografice in functie de sexul pacientilor, numarul
barbatiilor care au suferit astfel de proceduri este mai mare in raport cu numarul femeilor, cu exceptia
angiografiei pelvine.
Graficul structurii contributiei la doza efectiva a diferitelor proceduri de diagnostic evidentiaza ca ponderea
cea mai mare o inregistreaza examinarile CT in regiunea abdomenului, urmate de examinarile radioscopice
gastroduodenale, examinarile CT in regiunea capului si CT torace, examinarile radioscopice toracice, CT
pelvis si colonoscopie (Fig.14).
Pentru procedurile de medicina nucleara se constata ca scintigrafia osoasa reprezinta jumatate din totalul
procedurilor de medicina nucleara efectuate in 2011, urmate de scintigrafia tiroidiana, PET-CT, scintigrafia
functiei tiroidiene si scintigrafia cardiovasculara. Din punct de vedere al contributiei la doza efectiva colectiva
a procedurilor de medicina nucleara, o pondere ridicata este detinuta de scintigrafia osoasa (57%), urmata de
examinarile PET-CT, scintigrafia cardiovasculara si scintigrafia tiroidiana (Fig. 16).
Din analiza functionarii sistemului de inregistrare si raportare a datelor la nivelul unitatilor sanitare, atat din
domeniul privat cat si de stat, in anii 2009-2012, s-au desprins urmatoarele observatii:
1. Sistemele informatice implementate in institutiile sanitare sunt, din perspectiva Ordinului 1003/2008,
necorespunzator documentate.
2. Valorile indicate de DAP-metre sunt inregistrate gresit, fara aplicarea coeficientului de transformare a
unitatilor de masura.
3. Sunt folosite alte codificari ale tipurilor de examinari fata de cele stabilite in Ordinul 1003/2008.
4. Cadrele medicale cu atributii in domeniul radiologic nu cunosc notiunilor de baza din radioprotectie si
sunt dezinteresate in ceea ce priveste inregistrarea si raportarea datelor privind monitorizarea
frecventei procedurilor radiologice si a dozelor primite de pacienti.
5. Neimplicarea si neraportarea datelor de catre marile spitale/unitati sanitare pentru care consumul
radiologic este foarte important.
In vederea unei mai bune functionari a sistemului de inregistrare si raportare a datelor privind dozelor primite
de pacienti din expunerile medicale, propunem urmatoarele:
1. Introducerea altor tipuri de examinari cu codificari nationale: la tomografie computerizata:
TR(trunchi=T+A+P), AP (A+P), TA (T+A), CAP (C+A+P), CTA (C+T+A), CTAP (C+T+A+P), CCC
(C+CC), S, CCT (CC+T), CTCL (CT+CL), H (histerosalpinografia), osteodensitometria (OST),
Pagina 18/146
Pansdorf /examinare radioscopica intestine subtire, iar in cazul radiologie interventionale - in
domeniile ortopedie (MI) si urologie (litotritie extracorporeala, endourologie - U3)
2. Introducerea a doua grupe de varsta suplimentare, pentru copii: 0-1 an si respectiv 1-5 ani.
3. Modificarea ritmicitatii de raportare de la 3 luni la 6 luni (raportare semestriala).
4. Pentru Formularele de raportare centralizata din Anexa nr.3 la Ordinul M.S.P. nr. 1003/2008, rubrica
privind raportarea dozei medii se va completa diferentiat, dupa cum urmeaza: in cazul instalatiilor care
au montat DAP-metru se vor înregistra valorile DAP in prima coloana; in cazul instalatiilor care nu au
montat DAP-metru, se va înregistra Doza la piele, daca exista posibilitatea ca aceasta sa fie masurata,
in a doua coloana. In cazul instalatiilor de tomografie computerizata, sa vor inregistra valorile DLP.
Atentie speciala acordata unitatilor de masura, din momentul centralizarii datelor si pana la
completarea formularului de raportare (mGy ∙ m², mGy ∙ m², Gy ∙ cm²).
5. In cazul centralizarii datelor la nivelul DSP-urilor, pentru valoarea medie a DAP-metrului, la un
anumit tip de examinare, se va calcula media ponderata cu numarul de examinari corespunzator
fiecarei unitati sanitare, in locul valorii medii/mediane calculata in prezent. Acelasi mod de calcul si
pentru DLP-uri, in cazul tomografiei computerizate. In cazul medicinei nucleare, avand in vedere ca
activitatea administrata este diferita, chiar in cadrul aceleiasi proceduri, functie de diagnosticul
pacientului, de medicatia lui, de starea lui, se va calcula media ponderata atat pentru activitatea
administrata cat si pentru doza efectiva, chiar la nivelul laboratoarelor de medicina nucleara.
6. Determinarea coeficientilor de conversie pentru toate tipurile de proceduri radiologice si de medicina
nucleara. In prezent folosim coeficientilor de conversie din RP 154, dar acestia nu acopera toate
tipurile de proceduri.
7. Determinarea nivelelor de referinta (NRD) la nivel national.
8. Pentru echipamente radiologice care nu au montate DAP-metre, de stabilit un mod comun de calcul al
dozelor la suprafata pielii si respectiv a dozelor efective.
Pagina 19/146
SUPRAVEGHEREA STARII DE SANATATE A POPULATIEI DIN JURUL OBIECTIVELOR
NUCLEARE MAJORE
Dr. Alexandra Cucu, Dr. Cristina May, Biol. Doina Obreja

Institutul Naţional de Sănătate Publică – Centrul Regional de Sănătate Publică Bucureşti
Colaboratori: Direcţiile de Sănătate Publică judeţene-Laboratorul de Igiena Radiaţiilor Ionizante Constanţa,
Dolj, Argeş, Braşov
Orice obiectiv nuclear reprezintă, în cazul unei funcţionări defectuoase sau al unui accident, un potenţial risc
pentru sănătatea umană. Uneori, incidentele/accidentele au loc, în ciuda planurilor de securitate.
Frecvenţa îmbolnăvirilor de cancer este în continuă creştere, în România şi în întreaga lume. Desigur, nu
radiaţiile sunt principalul factor cancerigen, dar acestea sunt probabil cele mai temute, pentru că nu sunt
obişnuite (ca alimentele sau tutunul) şi pentru că nu pot fi simţite.Pentru a putea aprecia eventualul impact
asupra populaţiei, este esenţială existenţa unui nivel de referinţă – un tablou general al stării de sănătate a
populaţiei înainte de incident, şi în perioada de funcţionare normală a instalaţiei nucleare. La apariţia oricărei
probleme de sănătate mai puţin obişnuită, oamenii, organizaţiile ecologiste, sau politicienii, solicită
investigaţii cu privire la posibilitatea ca radioactivitatea din mediu să fi cauzat respectiva problemă. Ţinând
cont de faptul că nu există date centralizate la nivel de localităţi, fără o supraveghere permanentă şi activă a
acestui tip de informaţii ar fi imposibil de răspuns la aceste solicitări.
În activitatea reţelei de igiena radiaţiilor a fost adoptată o metodologie de supraveghere a stării de sănătate a
populaţiilor care locuiesc în vecinătatea unor obiective nucleare. Conform metodologiei, în Laboratorul
Sănătatea şi Radiaţiile Ionizante din CRSPB sunt analizate anual o serie de date demografice şi de morbiditate
referitoare la aceste populaţii – date culese şi raportate de către laboratoarele teritoriale de igiena radiaţiilor.
În paralel se desfăşoară şi o activitate de supraveghere a contaminării radioactive a mediului, prin analiza apei
potabile şi a unor alimente recoltate din aceste zone.
Prin monitorizarea stării de sănătate a populaţiei din jurul unor obiective nucleare se realizează nu numai un
tablou momentan al indicatorilor de morbiditate şi mortalitate, dar se poate urmări şi în dinamică evoluţia
acestor indicatori. Acest lucru este important mai ales în cazurile în care posibilele modificări ale stării de
sănătate pot apărea după perioade lungi de timp (10 – 20 de ani).
Monitorizarea radioactivităţii factorilor de mediu asigură depistarea în cel mai scurt timp a oricăror depăşiri
ale valorilor normale.
Metodologia de lucru include următoarele componente:

- Analiza stării de sănătate a populaţiilor supravegheate
- Supravegherea epidemiologică a frecvenţei neoplasmelor în zonele de influenţă ale obiectivelor nucleare
majore
Populaţie; Supravegherea interesează toţi locuitorii cu domiciliul stabil în localităţile din vecinătatea
obiectivelor nucleare din ţara noastră, precum şi locuitorii rezidenţi în zona de influenţă a centralei nucleare
din ţara vecină, Bulgaria. Aceste zone sunt:
1. Zona Bechet, aflata în aria de influenţă a centralei nuclearo-electrice de la Kozlodui
2. Zona Cernavodă - în jurul centralei nuclearo-electrice
3. Zona Feldioara – în vecinătatea Uzinei R.
4. Zona Mioveni - în aria de influenţă a FCN Piteşti
Analiza datelor
Sunt urmărite o serie de variabile: structura populaţiei pe grupe de vârsta şi sexe; mortalitatea generală şi
specifică (tumori maligne solide şi leucemii); incidenţa tumorilor şi a leucemiilor. Datele sunt colectate de
către laboratoarele teritoriale de igiena radiaţiilor de la medicii de familie din zonele respective, de la
Cabinetele teritoriale de oncologie, de la Registrul unic teritorial de cancer (acolo unde acesta funcţionează),
precum şi de la laboratoarele judeţene de statistică sanitară şi direcţiile judeţene de statistică. Datele
comparative pentru întrega ţară au fost preluate din Anuarul de statistică sanitară din anul 2010, precum şi de
Pagina 20/146
la Centrul Naţional de Statistică şi Informatică pentru Sănătate Publică (CNSISP) al Ministerului Sănătăţii.
Analiza datelor are la bază calcularea de rate standardizate pentru parametrii urmăriţi, baza datelor raportate în
Anuarul Statistic 2010. Indicatorii stării de sănătate a populaţiilor din zonele supravegheate au fost derivaţi din
datele culese pe centralizatoare, cazurile de cancer fiind raportate de către medicii de familie din teritoriu.
Conform metodologiei modificate din anul 2008, pentru fiecare caz nou de tumori solide sau
leucemie/limfom, se completează o fişă individuală, cu date culese de la Cabinetul Judeţean de Oncologie şi
de la Registrul teritorial de cancer (acolo unde acesta funcţionează).
Pentru compararea mortalităţii prin leucemii şi limfoame între zonele supravegheate, au fost calculate rate
standardizate prin metoda directă, aplicând mortalitatile specifice pe grupe de vârstă în populaţiile studiate, la
structura populaţiei pe ţară.
1. ZONA CERNAVODA
Numărul total de persoane raportate pentru zona de supraveghere din jurul CNE-Cernavoda este de 91879,
cuprinzând oraşele Cernavoda, Medgidia şi o serie de localităţi rurale situate pe o rază de 30 de km în jurul
obiectivului.
Distribuţia pe grupe de vârstă a populaţiei evidenţiază predominenţa grupelor de copii
şi tineri 0-19 ani şi a populatiei de vârsta activă 40 - 49 de ani faţă de structura populaţiei pe întreaga ţară
(Fig.1).
Figura 1. Structura populaţiei în zona Cernavoda
75-79
RO
65-69 CT
55-59
45-49
35-39
25-29
15-19
5-9
0-1
0.00 1.00 2.00 3.00 4.00 5.00 6.00 7.00 8.00 9.00
Mortalitatea generală: Pe parcursul anului 2011 au fost înregistrate un număr de 621 de decese prin toate
cauzele, rata standardizată a mortalităţii generale pentru zona Cernavoda fiind de 7,18/1000 locuitori, cu mult
sub valorile mortalităţii pentru întreaga ţară (mortalitatea generală la nivelul întregii ţări în anul 2010 a fost de
12,12/1000 de locuitori). Pe tot parcursul perioadei de supraveghere (1999 – 2011) valorile mortalităţii
generale s-au situat la nivele puţin mai mari decât jumătate din valorile pentru întreaga ţară.
Mortalitatea specifică prin tumori solid: În anul 2011 numărul total înregistrat de decese prin tumori solide a
fost de 127, rata mortalităţii prin tumori în zona Cernavoda fiind de 136,28/100.000 (în anul 2010,
mortalitatea prin tumori în România a fost de 221,7/100.000). Valoarea reprezintă o foarte uşoară creştere faţă
de nivelul anului precedent, paralelă cu creşterea înregistrată la nivelul întregii ţări.
Mortalitatea prin leucemii:Cu un număr de 5 decese prin leucemii/limfoame înregistrate în anul 2011 la
populaţia din zona Cernavoda, rata standardizată a mortalităţii prin leucemii şi limfoame este de 5,40/100.000
de locuitori. După cum se poate observa în graficul de mai jos, în anii 2009 şi 2010, mortalitatea prin leucemii
prezintă o creştere importantă faţă de anii precedenţi, iar în anul 2011 valoarea scade.
Pagina 21/146
Fig. 2. Evoluţia mortalităţii prin leucemii şi limfoame în perioada 2002 - 2011
14
12
10
0
2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
Comparativ cu celelalte obiective nucleare supravegheate, în anul 2011 mortalitatea prin leucemii/limfoame
raportată în zona Cernavoda este mai mare decât în zonele Bechet şi Feldioara, dar mai mică decât valoarea
înregistrată pentru zona Mioveni.
Fig. 3. Evoluţia mortalităţii prin leucemii/limfoame în cele patru obiective nucleare supravegheate, în
perioada 2002-2011
30
CERNAVODA
FELDIOARA
25
BECHET
MIOVENI
20
15
10
0
2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
Incidenţa tumorilor solide: În anul 2011 au fost raportate de către medicii de familie din zona supravegheată
Cernavoda un număr de 109 cazuri noi (52 bărbaţi şi 57 femei) de tumori solide, ceea ce înseamnă o rată
standardizată a incidenţei de 115,6/100.000 locuitori (incidenţa tumorilor solide pentru întreaga ţară, calculată
de CNSISP pe baza raportărilor de la medicii de familie din teritoriu, a fost de 217,37/100,000). Dacă modelul
de incidenţă valabil pentru întreaga ţară s-ar fi aplicat la populaţia din zona supravegheată, ar fi fost de
aşteptat să se înregistreze un număr de 195,86 cazuri noi de cancer. Raportul standardizat calculat al
incidenţelor tumorilor solide (cazuri observate/cazuri aşteptate) este de 0,55. De altfel, acest raport a fost cu
mult subunitar pe tot parcursul perioadei de supraveghere. Frecvenţa îmbolnăvirilor prin cancer este mai mare
la bărbaţi: 56% dintre cazuri (pentru analiza epidemiologică a cazurilor, am lucrat cu date culese activ de către
personalul din DSP Constanţa). Grupa de vârstă la care s-au înregistrat cele mai multe cazuri este 75-79 de
ani, dar numărul de cazuri creşte începând de la 40 de ani. Aproape toate cazurile înregistrate la tineri cu
vârste sub 30 de ani sunt la femei. Vârsta medie la diagnostic pentru femei a fost de 63,02 ani (mediana 65,
dev.st. 14,75), iar pentru bărbaţi 62,2 ani (mediana 62, dev.st. 11,4).
În ceea ce priveşte localizarea tumorilor solide, neoplaziile pulmonare sunt cele mai frecvente localizări,
reprezentând peste 22% din totalul cazurilor de cancer. Acestea includ şi două cazuri noi de mezoteliom
pleural, ambele din Medgidia. Mezoteliomul pleural este un tip de malignitate frecvent asociat expunerii la
fibre de azbest. A doua localizare ca frecvenţă este aparatul genito-urinar, cu peste 13% din totalul cazurilor
de cancer. Este de menţionat şi frecvenţa tumorilor cu localizare renală (7,12% din totalul cazurilor).
Incidenţa leucemiilor: În decursul anului 2011, au fost raportate de către medicii de familie din teritoriu un
număr de 14 cazuri noi de leucemie şi limfom, ceea ce înseamnă o rată a incidenţei de 15,32/100.000 de
locuitori. Din datele furnizate de CNSISP rezultă (pe baza raportărilor de la medicii de familie din România),
pentru anul 2010, o incidenţă a leucemiilor şi limfoamelor de 13,03/100.000 pentru întreaga ţară. Dacă
modelul de incidenţă rezultat pentru toată populaţia României s-ar aplica la populaţia de studiu, ar fi de
aşteptat să apară un număr de 11,93 cazuri (faţă de cele 14 cazuri observate în populaţia supravegheată);
astfel, raportul între numărul de cazuri observate şi cel al cazurilor aşteptate este supraunitar (O/A = 1,17).
Pagina 22/146
Această valoare reprezintă o creştere faţă de toţi anii precedenţi, fiind cea mai mare valoare înregistrată la
populaţia din zona Cernavoda din anul 1999, când a fost iniţiată supravegherea. În ceea ce priveşte vârsta la
diagnostic, datorită numărului mic din punct de vedere statistic, nu putem aprecia dacă există sau nu deplasări
faţă de modelul de fond din populaţia generală.
Fig.4. Evoluţia incidenţei leucemiilor şi limfoamelor în zona Cernavoda în perioada 1999-2011
18
CERNAVODA
16
14
12
10
0
1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
Comparativ cu celelalte obiective supravegheate, valoarea înregistrată în anul 2011 pentru zona Cernavoda
este cea mai mare valoare a incidenţei leucemiilor şi limfoamelor dintre cele patru zone supravegheate.
Fig. 5. Evoluţia incidenţei leucemiilor/limfoamelor în cele patru obiective nucleare supravegheate, în

perioada 1999-2011
30
BECHET
CERNAVODA
25
MIOVENI
FELDIOARA
20
15
10
0
1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
2. ZONA FELDIOARA
Populaţia supravegheată în zona de influenţă a FCN Feldioara cuprinde 12.961 de locuitori, cu domiciliul în
trei localităţi situate pe o rază de 30 de km în jurul obiectivului nuclear. Structura pe grupe de vârstă arată o
populaţie mai tânără în zona supravegheată faţă de populaţia întregii ţări, cu predominenţă a copiilor şi
adulţilor tineri şi proporţii mai mici de persoane peste 40 de ani (Fig. 6).
Fig. 6. Structura populaţiei în zona supravegheată Feldioara, 2011
75-79
65-69
55-59
45-49
RO
35-39 BV
25-29
15-19
5-9
0-1
0.00 0.02 0.04 0.06 0.08 0.10 0.12
Mortalitatea general: Numărul total de decese prin toate cauzele înregistrat în anul 2011 în zona Feldioara a
fost de 59, adică o rată a mortalităţii de 5.47/1000 de locuitori (mortalitatea pe ţară în anul 2010 a fost de
12,12/1000), valoare cu mult mai mică decât cea înregistrată în anul precedent. Din 1999 şi până în prezent,
mortalitatea generală în zona de influenţă a Uzinei R Feldioara s-a situat constant sub nivelele înregistrate
pentru întreaga ţară, cu excepţia unui maxim înregistrat în anii 2004 şi 2005, când mortalitatea a atins nivele
mai mari decât cele naţionale.
Pagina 23/146
Mortalitatea specifică prin tumori solide: În anul 2011 a fost raportat zona supravegheată Feldioara un număr
de 15 decese prin tumori solide, adică o rată a mortalităţii prin tumori de 146,88/100.000 locuitori. Rata de
mortalitate prin tumori pentru întreaga ţară a fost de 221,7/100.000.
Mortalitatea prin tumori solide în această zonă a variat foarte mult de-a lungul timpului. Dacă la începutul
intervalului (1999-2001) valorile se situau aproximativ la valorile pentru întreaga ţară, în anul 2002 aceste
valori înregistrează un maxim, valori ridicate menţinându-se până în anul 2005. După anul 2006, în mod
paradoxal, aceste valori menţin constant o tendinţă descrescătoare, opusă tendinţei ascendente la nivel
naţional. Cu toate acestea, o comparaţie între mortalităţile prin tumori solide între cele patru obiective
supravegheate arată că, în zona Feldioara, valorile au fost constant mai mari decât în toate celelalte zone.
Mortalitatea prin leucemii: În anul 2011, în zona Feldioara nu s-au raportat decese prin leucemii/limfoame.
Incidenţa tumorilor solide: În anul 2011 au fost raportate de către medicii de familie din zona Feldioara 12
cazuri noi de tumori solide, adică o rată a incidenţei de 115,26/100.000 locuitori (rata pe ţară 217,37/100.000).
Dacă modelul de incidenţă al întregii ţări s-ar aplica populaţiei din zona supravegheată, ar fi de aşteptat să se
înregistreze un număr de 24 de cazuri noi de tumori solide. Raportul dintre numărul de cazuri observate şi cele
aşteptate este O/A = 0,49, adică o incidenţă de circa o jumătate din media pe ţară.
Ca şi ceilalţi indicatori, incidenţa tumorilor solide în zona Feldioara prezintă fluctuaţii importante de-a lungul
timpului. Incidenţa tumorilor a avut valori cu mult mai mari decât media pe ţară până în anul 2006. Începând
cu anul 2007 valorile au înregistrat o scădere până în anul 2010, când creşterea incidenţei este paralelă cu cea
a valorii pe întreaga ţară, egalând valorile înregistrate în celelalte obiective supravegheate.
Incidenţa leucemiilor: În anul 2011 nu s-a raportat nici un caz nou de leucemie/limfom la populaţia
supravegheată în zona Feldioara.
3. ZONA BECHET
Populaţia supravegheată în zona de influenţă a CNE Kozlodui cuprinde 77.197 de locuitori, cu domiciliul în
mai multe localităţi rurale situate pe o rază de 30 de km pe teritoriul judeţelor Dolj şi Olt. Structura pe grupe
de vârstă arată o populaţie vârstnică, cu procente mult mai mari ale persoanelor cu vârste peste 60 de ani decât
populaţia întregii ţări (Fig. 7).
Fig. 7. Structura populaţiei în zona Bechet, 2011
75-79
65-69
55-59
45-49
RO
35-39 DJ
25-29
15-19
5-9
0-1
0.00 1.00 2.00 3.00 4.00 5.00 6.00 7.00 8.00 9.00
Mortalitatea general: Numărul total de decese prin toate cauzele înregistrat în anul 2011 în zona Bechet a fost
de 1187, adică o rată standardizata a mortalităţii de 10,87/1000 de locuitori, în timp ce mortalitatea
standardizata pe ţară în anul 2010 a fost de 12,12/1000. Nivelul mortalităţii generale este similar cu nivelul
pentru întreaga ţară, aşa cum a fost pe parcursul întregii perioade în care populaţia din zona Bechet a fost
supravegheată (începând cu anul 1999).
Mortalitatea specifică prin tumori solide: În anul 2011 s-au înregistrat în zona supravegheată Bechet un
număr de 162 decese prin tumori solide, adică o rată standardizata a mortalităţii prin tumori de
157,10/100.000 locuitori. Rata standardizata de mortalitate prin tumori pentru întreaga ţară a fost de
221,7/100.000, prezentând o uşoară creştere faţă de valoarea înregistrată în anul precedent, similară cu
creşterea înregistrată la nivel naţional. Pe tot parcursul perioadei de supraveghere valorile înregistrate s-au
situat sub valoarea medie pentru întreaga ţară.
Pagina 24/146
Mortalitatea prin leucemii: Numărul de decese prin leucemii/limfoame raportate în zona Bechet în anul 2011
a fost de 3, rata mortalităţii prin leucemie/limfom fiind de 2,89/100.000 locuitori, ceea ce reprezintă o valoare
mai mică decât cea din anul precedent. De altfel, de-a lungul întregului interval de supraveghere mortalitatea
prin leucemii în zona de influenţă a CNE Kozlodui a evoluat fără diferenţe spectaculoase.
Incidenţa tumorilor solide: În anul 2011, in urma validarii datelor raportate, au fost înregistrate 195 de cazuri
noi de tumori solide. Rata incidenţei tumorilor solide a fost 197,11/100.000 (rata pe ţară 217,37/100.000).
înregistreze un număr de 196,06 cazuri noi de tumori solide. Raportul dintre numărul de cazuri observate şi
cele aşteptate este aproape unitar (O/A = 0,99), adică o incidenţă similară cu media pe ţară.
Cea mai mare frecvenţă a îmbolnăvirilor se înregistrează la bărbaţi (65% din totalul cazurilor). Cea mai mică
vârstă la care se înregistrează cazuri noi de tumori solide este 34 de ani, iar grupa de vârstă la care se
înregistrează cele mai multe îmbolnăviri este 70-74 de ani. Vârsta medie la diagnostic pentru femei a fost de
64,05 ani (mediana 67, dev.st. 12,10), iar pentru bărbaţi de 65 de ani (mediana 67, dev.st. 10,29). Localizările
cele mai frecvente sunt la nivelul aparatelor genital şi urinar (cca. 24% din totalul cazurilor), urmate de cele la
nivelul colonului (11,68%) şi pulmonar (10,15%). Unele dintre cele mai frecvente localizări sunt la nivelul
căilor digestive superioare (limbă. faringe, esofag, laringe), cu o frecvenţă egală cu localizarea tegumentară.
Comparativ cu celelalte zone supravegheate, zona Bechet a avut, începând cu anul 2002, a doua cea mai mare
frecvenţă a îmbolnăvirilor prin cancer, după Feldioara, însă fără a prezenta valorile maxime înregistrate în
această zonă.
Fig.8. Evoluţia mortalităţii prin leucemii/limfoame în zona Bechet în perioada 2002-2011
MORTALITATE LEUCEMII BECHET
0
2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
modelul de incidenţă rezultat pentru toată populaţia României s-ar aplica la populaţia din zona supravegheată,
ar fi de aşteptat să apară un număr de 11,39 cazuri (faţă de cele 3 cazuri observate); astfel, raportul între
numărul de cazuri observate şi cel al cazurilor aşteptate este O/A = 0,26. În Fig. 9 este reprezentată evoluţia
incidenţei leucemiilor şi limfoamelor în zona Bechet, pe parcursul perioadei în care a fost supravegheată.
Fig. 9. Incidenţa leucemiilor/limfoamelor în zona Bechet în perioada 1999-2011

INCIDENTA LEUCEMII BECHET
18
16
14
12
10
8
6
4
2
0
1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
Pagina 25/146
4. ZONA MIOVENI
Populaţia supravegheată în zona de influenţă a FCN Piteşti cuprinde 78.755 de locuitori, cu domiciliul în mai
multe localităţi rurale situate pe o rază de 30 de km în jurul FCN Piteşti (Mioveni).
Structura pe grupe de vârstă arată o populaţie cu o uşoară predominenţă a grupelor tinere şi a grupelor adulte
40-49 de ani şi cu vârste de peste 50 de ani în proporţii ceva mai mici decât populaţia întregii ţări (Fig. 10).
Fig. 10. Structura populaţiei în zona supravegheată Mioveni, 2011

75-79
65-69
55-59
45-49
RO
35-39 AG
25-29
15-19
5-9
0-1
0 0.02 0.04 0.06 0.08 0.1
Mortalitate general: Numărul total de decese prin toate cauzele înregistrat în anul 2011 în zona Mioveni a
fost de 501, adică o rată a mortalităţii de 7.47/1000 de locuitori (mortalitatea pe ţară în anul 2010 a fost de
12,12/1000), ceea ce nu este surprinzător având în vedere populaţia mai tânără decât cea generală.
Pe tot parcursul perioadei de supraveghere mortalitatea generală în zona Mioveni s-a situat sub valorile pentru
întreaga ţară.
Mortalitatea specifică prin tumori solide: În anul 2011 a fost raportat zona supravegheată Mioveni un număr
de 106 decese prin tumori solide, adică o rată a mortalităţii prin tumori de 145,82/100.000 locuitori. Rata de
mortalitate prin tumori pentru întreaga ţară a fost de 221,7/100.000.
Pe parcursul intervalului 1999-2011, ratele mortalităţii prin tumori au prezentat variaţii destul de mari la
începutul acestui interval, culminând cu un maxim atins în anul 2004, când de altfel a fost şi singurul an în
care mortalitatea prin tumori pentru zona Mioveni a atins valoarea medie pe întreaga ţară. Între anul 2005 şi
2010, variaţiile în timp au fost mult mai discrete, iar tendinţa a fost uşor descendentă, contrar tendinţei
naţionale ascendente. În 2011, evoluţia tinde să se alinieze cu tendinţa ascendentă înregistrată la nivel
naţional.
Mortalitatea prin leucemii: Numărul de decese prin leucemii/limfoame raportate în zona Mioveni în anul
2011 a fost de 4, rata mortalităţii prin leucemie/limfom fiind de 6,14/100.000 locuitori.
În decursul anului 2011 rata mortalităţii prin leucemie/limfom a avut cea mai mare valoare dintre toate zonele
supravegheate. Până în anul 2010 atât mortalitatea, cât şi incidenţa afecţiunilor maligne ale sângelui şi
sistemului hematoformator în zona Mioveni s-au menţinut la cele mai scăzute valori dintre toate cele patru
obiective nucleare supravegheate.
Incidenţa tumorilor solide: În anul 2011 au fost raportate de către medicii de familie din zona Mioveni 71 de
cazuri noi de tumori solide, adică o rată a incidenţei de 94,48/100.000 locuitori (rata pe ţară 217,37/100.000).
înregistreze un număr de 174,67 cazuri noi de tumori solide. Raportul dintre numărul de cazuri observate şi
cele aşteptate este cu mult sub 1 (O/A = 0,40), adică o incidenţă de circa o treime din media pe ţară.
Vârsta medie la diagnostic a fost de 60,16 ani pentru femei (mediana 64, dev.st. = 13,69) şi de 60,09 ani
pentru bărbaţi (mediana 61, dev.st. = 11,63). În ceea ce priveşte localizările, cele mai frecvente sunt la nivelul
aparatelor genital şi urinar (aproape 20% din totalul cazurilor de cancer diagnosticate în anul 2011), urmate de
colon (13,6%), mamar (circa 12%) şi pulmonar (9,88%).
Cu excepţia perioadei de la începutul intervalului (1999 – 2002), incidenţa tumorilor solide în zona Mioveni a
evoluat într-un paralelism aproape perfect cu tendinţa la nivelul întregii ţări, situându-se constant cu mult sub
valorile naţionale.
Pagina 26/146
Fig.11. Evoluţia mortalităţii şi a incidenţei leucemiilor/limfoamelor în intervalul 1999-2011
MIOVENI MORTALITATE
INCIDENTA
14
12
10
0
1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
modelul de incidenţă rezultat pentru toată populaţia României s-ar aplica la populaţia din zona supravegheată,
ar fi de aşteptat să apară un număr de 12,3 cazuri (faţă de cele 9 cazuri observate); astfel, raportul între
numărul de cazuri observate şi cel al cazurilor aşteptate este O/A = 0,84.
Pagina 27/146
SUPRAVEGHEREA EXPUNERII PERSONALULUI MEDICAL LA
RADIATII IONIZANTE
Ing. Anca Sorescu, Dr. Cristina May, Dr. Alexandra Cucu

Centrul Regional de Sanatate Publica Bucuresti
Personalul expus profesional la radiatii ionizante este reprezentat de o categorie profesionala cat mai diversa,
cu personal din variate domenii de activitate, de la medicina pana la industria nucleara. Acesta isi desfasoara
activitatea in medii de inalta tehnologie, cu surse de radiatii ionizante si este supus riscurilor specifice
acestora. In aceasta categorie intra medicii radiologi, radioterapeuti si de medicina nucleara, asistentii si
tehnicienii de radiologie, lucratorii din sectorul energeticii nucleare si din cercetarea nucleara, precum si cei
din industrie, agricultura si alte domenii. Rezultatele supravegherii expusului profesional din sectorul medical
la radiatii ionizante au evidentiat:
 Cresterea numărului unităţilor nucleare din domeniul medical la 3287 in anul 2011. Din perspectiva
distributiei teritoriale cele mai multe unitati nucleare medicale se afla in zona de asistenta a DSP
Bucuresti, peste 1000 de unitati, conform ilustrarii de mai jos.
1500
1105 UN medicale 2011
1000
500 257 217

211 243 187 193
71 79 79 114 51 110 57 73 90 75 75
0
B AG BC BH BV CS CJ CT DJ GL HR IS MM MS PH SB SV TM
Fig. 1. Distributie unitati nucleare arondate DSP-urilor cu LIR, domeniul medical, 2011
 Din perspectiva personalului din unitatile medicale, se remarca o crestere a personalului din sectorul
medical: de la 7059 in 2009 la 9345 in anul 2010, respectiv la 9759 in anul 2011; Distributia acestora
evidentiaza un plus de activitate pentru Laboratoarele de Igiena Radiatiilor din teritoriul de competenta al
DSP Bucuresti, Arges si Dolj, conform ilustrarii din graficul de mai jos.
TM 0 559
SV 267
267
SB 300
282
PH 388450
MS 591
576
MM 294
272
IS 94
502
526
HR 94
GL 489
501
DJ 636
648
CT 352 480
CJ 724
724
CS 362
343
BV 310
284
BH 279
282
BC 146
148
AG 367 487
B 2579 2899
0 500 1000 1500 2000 2500 3000 3500
Expus profesional RI 2010 - UN medicale

Expus profesional RI 2011 - UN medicale
Fig. 2. Distributie personal unitati nucleare arondate DSP-urilor cu LIR, domeniul medical, 2011
Pagina 28/146
De asemenea au fost raportate 4 cazuri de supraexpunere a personalului medical expus la radiatii ionizante de
catre serviciile de dozimetrie fotografica ( in Brasov, Galati, Braila, iar altul in Vrancea); persoanele expuse la
radiatii ionizante sunt supravegheate medical conform legislatiei in vigoare(conform directivei
96/29/EURATOM);
Rezultatele unui studiu pilot derulat in perioada noiembrie- decembrie 2011 care a vizat evaluarea
cunostintelor, atitudinilor si practicilor curente de radioprotectie, efectuat pe un lot de profesionisti din
servicile de radiologie, radioterapie si medicina nucleara, provenind dintr-un grup santinela de 89 de unitati
sanitare a evidentiat urmatoarele aspecte:
● Din perspectiva cunoştinţelor se observă ponderi crescute ale raspunsurilor corecte la toate categoriile
profesionale pentru responsabilitatile proprii ale practicianului, respectiv optimizarea expunerii, inregistrarea
datelor privind expunerea, eliberarea fisei individuale privind nivelul expunerii. Rezultate mai putin bune s-au
obtinut in ceea ce priveste decizia finala a efectuarii sau neefectuarii unui examen in absenta prescriptiei
ordonatorului, conform ilustrarii din graficul de mai jos:
instalatiilo Optimizare securitate medicala a privind prescrierii de catre individuala
responsabi privind Raportare medicale daca a fost expunerea
Decizia procedura inregistrar
ordonator ionizante"
Decizia de Eliberarea
efectuarii radiologica ea datelor
la radiatii
lului cu expunerea a datelor in absenta prescrisa medicala
privind
efectua o pentru
"Fisei
Altele
Radiologie
expunerii , chiar
Altele
a nu
un
Radiologie
populatiei expunerea orodnator
Altele
ului
Radiologie
medicala
Altele
Radiologie
Inregistrar
radiologice ea datelor
Altele
dozei radiologice expunerii radiologica la RI
Radiologie
accidentel
Raportare
incidentel
Altele
or si
or
a
Radiologie
Altele
a
Radiologie
, repararea
Intretinere
verificarea
Altele
a,
Radiologie
interventio Evaluarea
Altele
Radiologie
proceduril
diagnostic
Justificare
or de
Altele
nale
si
a
Radiologie
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
Corect Incorect Lipsa Nu stiu
Fig. 3. Distributie raspunsuri corecte cunostinte responabilitati legale practician
Pagina 29/146
● Din perspectiva atitudinilor se observa ponderi crescute ale raspunsurilor in acord cu aspectele privind
utilitatea cursurilor de radioprotectie si utilitatea protocoalelor scrise. Principalele aspecte care au inregistrat si
opozitie, procentul de dezacord al respondentilor variind intre intre 10 si 20%, sunt cele legate de raportarea
dozei pacientilor in modalitatea actuala si, in procente mai mici, cele legate de claritatea reglementarilor
existente, conform graficului de mai jos:
Lipsa
Medicala este util raportarii dozei
forma actuala
Consider utila
pacientului in
aplicarea
Altele
Med. Nucleara
Radiologie
Ghidul de utilizare
Lipsa
a examenelor
Societatea de
radiologice si
elaborate de
Radiologie si
ordonatori
imagistice
Imagistica
medicilor
medicale
Altele
Med. Nucleara
Radiologie
scrise si tehnicile
Lipsa
radiologica sunt
privind cerintele radioprotectiei pacinetului sunt pacientului si a

standardizate
pentru fiacre
Protocoalele
personalului
utile pentru
asigurarea
protectiei
practica
Altele
Med. Nucleara
Radiologie
Lipsa
Reglementarile
protectiei
incidente
Altele
clare
Med. Nucleara
Radiologie
Perfectionarea in
Lipsa
domeniul
este utila
Altele
Med. Nucleara
Radiologie
de radioprotectie
Lipsa
corect informat
Ma consider
Altele
Med. Nucleara
Radiologie
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90%100%
Lipsa Nu stiu Dezacord Acord
Fig. 4. Distributie raspunsuri atitudini privind instrumentele de radioprotectie disponibile
In privinta aplicarii in practica a celor afirmate anterior observam ponderi crescute ale raspunsurilor pentru
practicile de radioprotectie privind: informarea asupra riscurilor si beneficiilor examinarii, afisarea
avertismentelor pentru gravide, completarea acordului scris ca si pentru eliberarea si solicitarea fisei dozelor
pacientului. Practici pozitive, dar cu ponderi ceva mai reduse se inregistreaza si pentru aspectele privind
efectuarea examinarilor fara prescriptie. Un raport egal se inregistreaza insa pentru cei care efecteaza sau nu
un examen pe care nu il considera corect justificat, conform ilustrarii din graficul din gigura 5.
In privinta nivelurilor masurate ale expunerii, din rezultatatele activitatii de dozimetrie fotografica individuala
in anul 2011 pentru un numar de de 4587 expusi monitorizati prin metoda film-dozimetrica, din care 4375
persoane din sectorul sanitar, observam ca frecventa mai mare a dozelor mari se inregistraeza in radioterapie
Pagina 30/146
si medicina nucleara. Rezultatele au evidentiat urmatoarea distributie expusilor in functie de nivelul de doza si
domeniul de activitate, conform valorilor din tabelul nr.1.
efectuareaordonator. justifica. In fixarea Informez medical expunerea expunerea

r de a inregistrar inregistrar
mestruatii frecvent frecvent asistentei examinarii arcini ionizante" ionizante"

informa ea datelor ea datelor
. Inscriu raspunsul raspunsul pacientulu privind radiologie individual individual

medicala medicala
obligativit pacientulu Eliberez
privind
radiatii
pentru
Altele
"Fisa
a la
Radiologie
personalul privind
sprijinul beneficiile posibile radiatii

pacientelo pentru
Solicit
i "Fisa
Altele
i cer riscurile si asupa unei a la

Radiologie
Afisez
vizibil
Altele
atea
de
Radiologie
pozitiei pacientul
Altele
Radiologie
Altele
Radiologie
de catre ca aceasta
Efectuez investigati
radiologic radiologic
pacientei prescrierii consider
este DA, este DA,

a atunci
Refuz o
cat de
pentru un medic nu se
Altele
Daca
cand
e
Radiologie
investigatii
scris al absenta
cat de
Altele
examinarii Daca
e in
Radiologie
acordul
ultimei
fertile
Altele
data
Cer
Radiologie
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
Foarte rar Rar Deseori Intotdeauna Nu stiu Lipsa
Fig. 5. Distributie raspunsuri practici privind instrumentele de radioprotectie disponibile
DENUMIRE ACTIVITATE ACTIVITATE <0.17 0,17-0,2 0,2-0,5 0,5-1 1-2 2-5 Nr.tot.expusi
RADIOLOGIE DIAGNOSTIC M10 P 3404 6 30 16 19 4 3479
D 0 1,08 8,8 11,43 24,33 10
RADIOLOGIE
INTERVENTIONALA M11 P 5 1 6
D 0 0,23
RADIOLOGIE CHIRURGICALA M13 P 9 1 10
D 0 0,47
RADIOLOGIE+TERAPIE
SPITALE M15 P 8 8
D 0
RADIOTERAPIE M20 P 116 12 8 5 3 1 145
D 0 2,09 2,26 3,47 4,03 2,81
MEDICINA NUCLEARA M30 P 80 2 10 1 5 98
D 0 0,35 2,97 0,69 5,31
RADIOLOGIE DENTARA M40 P 383 383
D 0
RADIOLOGIE VETERINARA M50 P 28 28
D 0
ALTE UTILIZARI MEDICALE M90 P 68 1 2 71
D 0 0,18 0,51
SERVICE E0 P 5 5
D 0
EDUCATIE NIVEL SUPERIOR E1 P 26 26
D 0
CERCETARE RADIATIE
SECURITATE SI INSPECTIE E2 P 108 5 3 116
D 0 0,87 3,74
Tabel 1. Evidenta expusilor profesional la radiatii ionizante din sectorul sanitar in perioada 01.01.2011 - 31.12.2011 monitorizati la
LIR CRSPB Observatii: 1. Conform art. 1.1.6.1, din anexa nr.13 a Normelor de dozimetrie individuala, sunt inregistrate in fisele de dozimetrie
individuala numai valorile mai mari decat nivelul de inregistrare, respectiv 0.17 mSv.
Pagina 31/146
INFORMAREA ŞI EDUCAREA PENTRU SĂNĂTATE ÎN DOMENIUL RADIAŢIILOR
IONIZANTE
Dr. Rita Burkhardt, fiz. Teodora Dan, fiz. Loredana Bogdan, chim. Edda Prodan, fiz. Dan Fulea
Centrul Regional de Sănătate Publică Cluj
Rezumat: Protejarea sănătăţii şi prevenirea îmbolnăvirilor asociate radiaţiilor ionizante prin activităţi de informare,
educare, comunicare privind sănătatea în relaţie cu factori determinanţi din mediu reprezintă obiectivul general al
studiului de faţă. Iniţiat ca studiu local, proiectul se desfăşoară în cadrul Programului Naţional de monitorizare a
factorilor determinanţi din mediul de viaţă şi muncă, având drept scop informarea elevilor din unităţile de învăţământ
reprezentative din Cluj-Napoca cu privire la noţiunile generale despre radiaţii ionizante, efectele radiaţiilor ionizante
asupra sănătăţii şi măsurile de radioprotecţie. În acest sens s-au desfăşurat activităţi pe durata anilor şcolari 2010-2011
si 2011-2012, conform protocoalelor de colaborare încheiate între Centrul Regional de Sănătate Publică Cluj şi unităţile
de învăţământ participante la proiect.
Activităţile s-au concretizat în elaborarea, distribuirea de chestionare şi materiale informative, interpretarea rezultatelor
şi organizarea unor mese rotunde şi lecţii deschise cu participarea elevilor şi a profesorilor.
În urma centralizării şi interpretării rezultatelor studiului local s-a constatat: în primul rînd că elevii au cunoştinţe
confuze şi puţine despre radiaţiile ionizante; în al doilea rînd necesitatea aprofundării informării şi educării elevilor cu
privire atât la noţiunile generale despre radiaţii ionizante, cât şi la efectele lor asupra sănătăţii şi măsurile necesare de
radioprotecţie. Considerăm utilă informarea şi educarea pentru sănătate în domeniul radiaţiilor ionizante a întregii
populaţii, astfel încât în anul 2013 activităţile de informare se vor adresa atât elevilor, cât şi populaţiei adulte, respectiv
pacienţilor din unităţile radiologice din Cluj-Napoca.
Mulţumiri: Mulţumim pentru colaborare cadrelor didactice (directori, şefi catedră, profesori de fizică) din
cadrul şcolilor din Cluj-Napoca implicate în studiu.
Introducere
Proiectul a fost iniţiat în anul 2010 ca studiul local, în cadrul Programului Naţional de monitorizare a
factorilor determinanţi din mediul de viaţă şi muncă. Scopul proiectului constă în informarea elevilor din
unităţile de învăţământ reprezentative din Cluj-Napoca cu privire atât la noţiunile generale despre radiaţii
ionizante, cât şi la efectele radiaţiilor ionizante asupra sănătaţii şi măsurile necesare de radioprotecţie.Grupul-
ţintă al acestui studiu a fost format din elevii şcolilor reprezentative din Cluj-Napoca, în special cei din clasele
a VIII-a si a XII-a. Aceste clase au fost selectate astfel încât activităţile desfăsurate în cadrul studiului să
reprezinte o completare a noţiunilor predate de către profesori de fizică din şcolile participante.
Obiectivul general îl constituie protejarea sănătăţii şi prevenirea imbolnăvirilor asociate radiaţiilor ionizante
prin activităţi de informare, educare, comunicare privind sănătatea în relaţie cu factori determinanţi din mediu.
Obiective specifice sunt atât informarea elevilor din scolile reprezentative cu privire la noţiunile generale
despre radiaţii ionizante, cât şi efectele radiaţiilor ionizante asupra sănătaţii şi măsurile necesare de
radioprotecţie, precum şi informarea şi educarea în scopul prevenirii anxietăţii relativ la radiaţiile ionizante.
Metoda
Proiectul s-a desfăşurat pe baza protocoalelor de colaborare încheiate cu fiecare unitate de învăţământ în parte,
în urma obţinerii acordului Inspectoratului Şcolar Judeţean Cluj. Planificarea activităţilor desfaşurate s-a
stabilit de comun acord cu profesorii colaboratori din fiecare şcoală, pentru fiecare clasă în parte.
Proiectul s-a derulat prin parcurgerea următoarelor etape:
1. Încheierea de protocoale de colaborare cu unităţile de învăţământ;
2. Elaborarea materialelor informative pentru elevi (chestionare de evaluare a nivelului iniţial de
cunoştinţe al elevilor, pliante informative, prezentări orale);
3. Distribuirea chestionarelor pentru evaluarea nivelului cunoştinţelor elevilor şi interpretarea
rezultatelor;
4. Distribuirea la clasă a pliantelor informative şi prezentarea orală a informaţiilor utile;
5. Organizarea unor mese rotunde şi lecţii deschise cu participarea elevilor şi a profesorilor;
Pagina 32/146
6. Centralizarea şi interpretarea rezultatelor activităţii de informare a elevilor din şcolile participante.
Rezultate obţinute în anii 2011-2012
În perioada anilor şcolari 2010-2011 si 2011-2012 s-au încheiat protocoale de colaborare cu trei şcoli
reprezentative din Cluj-Napoca: Colegiul National “Emil Racoviţă”, Liceul Teoretic “Onisifor Ghibu” şi
Şcoala Generală “Liviu Rebreanu”. Au avut loc întâlniri cu cadrele didactice în vederea stabilirii obiectivelor
şi activităţilor ce s-au desfăsurat pe durata anului şcolar în curs, activităţi regăsite în protocoalele de
colaborare încheiate cu fiecare unitate de învăţământ în parte. S-au distribuit chestionare iniţiale care să
evalueze nivelul cunoştinţelor elevilor privind radiaţiile ionizante, s-au centralizat şi interpretat rezultatele. În
urma interpretării rezultatelor chestionarelor s-au elaborat materialele informative sub formă de pliante cu
tema “Trăim cu radiaţiile” şi “Efectele radiaţiilor asupra sănătăţii”.Rezultatele obţinute în urma aplicării
chestionarului iniţial, pentru şcolile participante la acest studiu sunt prezentate mai jos.
Răspunsul elevilor chestionaţi la întrebarea "Ce efecte au radiaţiile ionizante asupra corpului uman ?" este
reprezentat în fig.1, majoritatea considerând că radiaţiile ionizante produc efecte negative, în special cancer.
Fig.1
14,46%
efecte negative
1,20%
efecte pozitive
nu stiu
84,34%
La întrebarea din chestionar care solicita elevilor să specifice care este scopul unei radiografii, majoritatea au
ales ca răspuns observarea organismului ca întreg sau a unui organ în scop de diagnostic.Răspunsul la
întrebarea "În timpul unei călătorii cu avionul, corpul nostru absoarbe radiaţii. Nivelul expunerii creşte cu cât
zburăm la o altitudine mai mare. Ce fel de radiaţii sunt şi de unde provin?", continută în chestionarul iniţial,
este prezentat în fig.2.
Fig.2
60
rad solare
50
sateliti
40 atmosfera
% elevi
30 altitudine
20 avion
rad ioniz
10
nu stiu
0
1
raspunsul 2
Răspunsul la întrebarea chestionarului “Dati 2-3 exemple de surse de radiatii ionizante la care omul este expus
în viata de zi cu zi” este reprezentat în fig.3, încadrând exemplele date de către elevi în două tipuri de radiaţii
(ionizante / neionizante).
Fig.3
Pagina 33/146
7,23% 13,25% rad ionizante
rad neionizante
nu stiu
79,52%
În urma interpretării rezultatelor chestionarului s-au distribuit elevilor pliantele informative, susţinute de
informaţii orale de către profesorii colaboratori. Au fost susţinute lecţii deschise (prezentări şi discuţii) cu
participarea elevilor şi profesorilor în vederea clarificării şi completării informaţiilor transmise şi obţinerea
feedback-ului studiului.
Observaţii si concluzii
În urma interpretării rezultatelor studiului la nivel local în Cluj-Napoca a rezultat faptul că majoritatea elevilor
nu deosebesc tipurile de radiaţii ionizante de cele neionizante, fiind familiarizaţi doar cu radiaţiile
electromagnetice neionizante. Deşi radiografiile sunt percepute ca o procedură de diagnosticare a unor boli,
majoritatea elevilor chestionaţi consideră că radiaţiile sunt dăunătoare pentru sănătate. Totodată, elevii nu
cunosc aproape deloc aplicaţiile radiaţiilor ionizante.
Informarea şi educarea elevilor cu privire atât la noţiunile generale despre radiaţii ionizante, cât şi la efectele
radiaţiilor ionizante asupra sănătăţii şi măsurile necesare de radioprotecţie s-au dovedit a fi foarte necesare. În
colaborare cu cadrele didactice, elaborarea materialelor informative şi lecţiilor deschise s-au efectuat astfel
încât să aducă elevilor participanţi la studiu informaţii suplimentare şi utile privind sănătatea umana si
efectele radiaţiilor ionizante asupra omului.
Studiul “Informarea şi educarea pentru sănătate în domeniul radiaţiilor ionizante pentru elevii din Cluj-
Napoca” se desfăsoară în continuare în anul scolar 2012-2013. De asemenea considerăm utilă extinderea unei
asemenea informări şi asupra populaţiei adulte, urmând ca în anul 2013 să se extindă studiul la pacienţii din
unităţile radiologice din Cluj-Napoca. Totodată, a fost propusă extinderea acestui studiu la nivel naţional sub
forma unei sinteze în cadrul Programului Naţional al MS de monitorizare a factorilor determinanţi din mediul
de viaţă şi muncă în perioada 2013-2016.
Bibliografie:
1. Legea 111/1996 privind desfăşurarea în siguranţă, reglementarea, autorizarea si controlul activităţilor

nucleare, republicată în Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.552 din 27 iunie 2006.
2. HG 1414/18.11.2009 - pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea INSP.
3. Ordinul MS nr. 1.591 din 30 decembrie 2010 pentru aprobarea Normelor tehnice de realizare a
programelor naţionale de sănătate pentru anii 2011 şi 2012
4. Cătălin Tufănaru, Luminiţa Barbu, Lena Enciu Elaborarea materialelor de informare şi educare pentru
promovarea sănătăţii şi educaţie pentru sănătate, - Şcoala Naţională de Sănătate Publică şi Management
Sanitar Bucureşti, 2006
Pagina 34/146
AUDITUL CLINIC AL ACTIVITĂŢII MEDICALE CU RADIAŢII IONIZANTE
fiz. Loredana Bogdan1, Dr. Rita Burkhardt1, fiz. Teodora Dan1, Fiz. Dan Fulea1,
fiz. Ciprian Cîndea2, As. Maria-Magdalena Hristu2
1
Institutul Naţional de Sănătate Publică Bucureşti, Centrul Regional de Sănătate Publică Cluj
2
Direcţia de Sănătate Publică a Judeţului Cluj
Rezumat
Deoarece utilizarea radiaţiilor ionizante în medicină contribuie cu peste 95% la expunerea artificială la radiaţii a omului,
la nivel mondial există tendinţa implemetării sistemelor de calitate în radiologie şi introducerii auditurilor de calitate
corespunzătoare pentru îmbunătăţirea şi menţinerea calităţii procedurilor medicale radiologice. Ordinul comun MSF şi
CNCAN nr 285/79/2002, ca transpunere a Directivei Consiliului 97/43/Euratom, introduce conceptul de audit clinic în
cazul procedurilor radiologice medicale şi recomandă punerea în aplicare acestuia în conformitate cu procedurile
naţionale. Pe baza acestui concept am propus sinteza naţionala cu titlul “Auditul clinic al activităţii medicale cu radiaţii
ionizante”, care se derulează pe perioada 2011 – 2013. Scopul sintezei constă în elaborarea pentru prima data a unei
proceduri naţionale de audit clinic şi apoi implementarea ei în unităţile radiologice conform recomandarilor legislaţiei în
vigoare. Am considerat utilă elaborarea unei forme preliminare a procedurii de audit clinic pe parcursul anului 2011 şi
aplicarea ei în cadrul unui studiu pilot, în câteva unităţi medicale reprezentative din Cluj începând din 2012. Procedura
naţională de audit clinic a fost elaborată pe baza Publicaţiei 1425 din IAEA Human Health Series No. 4, Viena, January
2010, ţinând cont de criteriile de calitate, standardele de bună practică şi rezultate cercetărilor şi recomandările
societăţilor profesionale. S-au stabilit criteriile de audit clinic pe tipuri de practici radiologice şi s-au elaborat
chestionarele de audit clinic pentru practica de radiodiagnostic. Forma preliminară a procedurii naţionale de audit
clinic acoperă toate etapele legate de "foaia de parcurs", ce contribuie la calitatea întregului proces de îngrijire a
pacientului: structura, procesul, rezultatul. Prin aplicarea acestei proceduri în cadrul studiului pilot s-au urmărit două
aspecte: evidenţierea beneficiile obţinute de unitatea auditată (identificarea oricăror neconformităţi în tehnologie, resurse
umane şi proceduri, astfel ca instituţia să fie capabilă să planifice îmbunătăţirile) şi identificarea îmbunătăţirilor care pot
fi aduse formei preliminare a procedurii de audit astfel încât acesta să nu se suprapună cu auditurile privind sistemul
calităţii, acreditare sau inspecţiile de reglementare. Rezultatele parţiale ale studiului pilot au evidenţiat faptul că prin
auditul clinic în procedurile de radiodiagnostic, o atenţie specială se va acorda punerii în aplicare a procedurilor de
optimizare (principiul ALARA), care implică evaluarea calităţii imaginii radiologice în corelaţie cu evaluarea dozei
pacientului.Pentru finalizarea procedurii naţionale de audit clinic se impune identificarea organizaţiei care va efectua
auditul clinic şi instruirea / calificarea personalului care urmează să efectueze auditul clinic.
Mulţumiri: Mulţumim pentru colaborare specialiştilor (medici radiologi, fizicieni medicali, asistenţi de
radiologie) din Laboratoarele de Radiologie ale instituţiilor medicale auditate în cadrul studiului pilot.
Introducere:
Utilizarea radiaţiilor ionizante în medicină contribuie cu peste 95% la expunerea artificială la radiaţii a
omului, ca sursă de expunere a populaţiei fiind depăşită doar de fondul natural de radiaţii, (UNSCEAR, 2000).
La nivel mondial există tendinţa implemetării sistemelor de calitate în radiologie şi introducerii auditurilor de
calitate corespunzătoare pentru îmbunătăţirea şi menţinerea calităţii procedurilor medicale radiologice.
Conceptul de audit clinic în cazul procedurilor radiologice medicale a fost introdus prin Directiva Consiliului
97/43/Euratom (articolul 6 alineatul 4) din 30 iunie 1997 privind protecţia sănătăţii persoanelor împotriva
pericolelor pe care le prezintă radiaţiile ionizante rezultate din expunerea în scopuri medicale. Directiva a fost
transpusă în legislaţia din România prin Ord. MSF şi CNCAN nr 285/79/2002 – NSR-04. Aceste norme
recomandă punerea în aplicare a auditurilor clinice în conformitate cu procedurile naţionale. Pe baza acestui
concept am propus sinteza naţională cu titlul “Auditul clinic al activităţii medicale cu radiaţii ionizante”, care
se derulează pe perioada 2011 – 2013.
Scopul sintezei constă în primul rând în elaborarea de proceduri naţionale şi apoi implementarea auditului
clinic în unităţile radiologice conform recomandarilor legislaţiei în vigoare.Prin definiţie, auditul clinic este o
examinare sistematică sau o revizuire a procedurilor medicale radiologice, care urmăreşte îmbunătăţirea
calităţii şi rezultatelor îngrijirii pacientului printr-o analiză structurată prin care practicile radiologice,
procedurile şi rezultatele sunt examinate comparativ cu standardele acceptate privind procedurile radiologice
Pagina 35/146
medicale, implicând modificări ale practicilor radiologice în urma indicaţiilor şi aplicarea noilor standarde
dacă este necesar.
Activitatea de audit clinic urmăreşte standardele şi normele general acceptate bazate pe reglementările legale
internaţionale, naţionale sau locale sau pe liniile directoare elaborate de către societăţi internaţionale, naţionale
sau locale din domeniu. Ea este o activitate sistematică şi continuă, în urma căreia recomandările formulate în
rapoartele de audit sunt puse în aplicare.
Este de subliniat faptul că auditul clinic nu reprezintă o activitate de cercetare, audit privind sistemul calităţii,
acreditare sau reglementare. Activitatea implică evaluarea de date, documente şi resurse pentru a verifica
performanţa în raport cu standardele de bună practică. Totodată, oferă un instrument eficient pentru
monitorizarea şi îmbunătăţirea calităţii practicilor medicale.
Obiectivele generale ale auditului clinic sunt:
 îmbunătăţirea calităţii îngrijirii pacienţilor
 promovarea utilizării eficiente a resurselor materiale si umane
 dezvoltarea organizării serviciilor clinice şi furnizării acestora către pacient
 educaţia şi formarea profesională
Metoda utilizată în elaborarea procedurii naţionale de audit clinic
Având în vedere că abordarea acestei tematici este nouă pe plan naţional am considerat utilă elaborarea unei
forme preliminare a procedurii de audit clinic pe parcursul anului 2011 şi aplicarea ei în cadrul unui studiu
pilot, în câteva unităţi medicale reprezentative din Cluj începând din 2012, urmând ca în 2013 auditul clinic să
poată fi efectuat la nivel naţional.
În scopul elaborării formei preliminare a procedurii naţionale de audit clinic, în anul 2011, s-au selectat
standardele de bună practică pe baza cerinţelor legale naţionale şi internaţionale, a rezultatelor cercetărilor şi
recomandărilor societăţilor profesionale. S-au stabilit criteriile de audit clinic pe tipuri de practici radiologice
şi s-au elaborat chestionarele de audit clinic pentru practica de radiodiagnostic. Pentru studiul pilot
implementat pe judeţul Cluj, în cursul anului 2012, s-au distribuit formulare de aplicare prin care se evaluează
unităţile radiologice din punctul de vedere al amplorii practicii (echipamente, personal) şi adresabilităţii
populaţiei. După centralizarea şi analizarea acestor formulare s-au selectat unităţile care au urmat a fi auditate.
Procedura naţională de audit clinic a fost elaborată pe baza Publicaţiei 1425 din IAEA Human Health Series
No. 4, Viena, January 2010, ţinând cont de criteriile de calitate şi standardele de bună practică.
Rezultate obţinute în anul 2011-2012
Procedura naţională de audit clinic, în forma preliminară, acoperă toate etapele legate de "foaia de parcurs",
ce contribuie la calitatea întregului proces de îngrijire a pacientului: structura, procesul, rezultatul.
Structura se referă la calitatea resurselor materiale (cum ar fi instalaţii, echipamente şi bani), resurselor
umane (cum ar fi numărul şi calificările personalului) şi la structura organizaţională. Acesta din urmă
include o evaluare a rolului fiecarei discipline profesionale în furnizarea de servicii de îngrijire a pacientului şi
modul în care nivelul educaţional al personalului implicat este potrivit responsabilităţilor acestuia.
Procesul indică ceea ce este de făcut în a da şi a primi îngrijiri medicale şi include acţiunile pacientului în
încercarea sa de a obţine îmbunătăţirea stării de sănătate şi acţiunile practicantului în a oferi un diagnostic
fiabil.
Rezultatul indică efectele actului medical asupra stării de sănătate a pacienţilor (follow-up). Rezultatele
aşteptate ale auditului clinic se referă la identificarea oricăror neconformităţi (lacune) în tehnologie, resurse
umane şi proceduri, astfel ca instituţia să fie capabilă să planifice îmbunătăţirile şi la recomandarea măsurilor
preventive/corective. În evaluarea recomandărilor privind calitatea examinărilor radiologice, o atenţie specială
se va acorda punerii în aplicare a procedurilor de optimizare (principiul ALARA), care în radiodiagnostic
implică evaluarea calităţii imaginii radiologice în corelaţie cu evaluarea dozei pacientului.
În vederea efectuării auditului clinic unitatea medicală care urmează să fie auditată completează o cerere de
audit clinic şi formularul de evaluare. Stabilirea componenţei echipei de audit se face în funcţie de activităţile
care urmează să fie auditate dar include minim un radiolog, un fizician medical (de preferinţă, expert în fizică
medicală), un tehnician, familiarizaţi cu metodologia de audit clinic.
Pagina 36/146
Succesul unui audit clinic depinde foarte mult de pregătirea temeinică a tuturor participanţilor (organizaţia de
audit, unitatea medicală care urmează să fie auditată). Programul vizitelor auditului clinic include o sedinţă
initială, o evaluare (analiză) şi o sedinţă finală. Auditul clinic se finalizează cu elaborarea de către
coordonatorul echipei de audit a raportului de audit şi predarea lui către unitatea medicală auditată.
Ca scop final al auditului clinic, instituţia medicală ar trebui să elaboreze un plan de acţiune ca răspuns la
recomandările auditului. Orice probleme grave constatate ar trebui să fie abordate de instituţia medicală
auditată cât mai curând posibil. În cazul în care, după un interval de timp convenit, organizaţia de audit
constată faptul că instituţia medicală nu a reuşit să rezolve recomandările importante referitoare la probleme
grave de siguranţă, vor fi informaţi că au responsabilitatea de a notifica autorităţile de reglementare
corespunzătoare.
In departamentele de diagnostic radiologic, secţiunile procesului de audit clinic se referă la:
o Procedurile de gestiune a calităţii şi a infrastructurii
o Proceduri legate direct de pacient
o Proceduri tehnice
o Proceduri de predare, formare şi cercetare
Pentru fiecare din aceste secţiuni, în cadrul metodologiei de audit clinic, s-au elaborat chestionare de
audit. Pentru auditarea procedurilor tehnice, chestionarele de audit sunt distincte pentru fiecare tip de
procedura de radiodiagnostic (radiografie, fluoroscopie, tomografie computerizată, mamografie).
Auditul clinic este diferit de alte sisteme de evaluare a calităţii şi de inspecţiile de reglementare. Există
diferenţe clare în ceea ce priveste scopul evaluării, domeniul de aplicare, precum şi metodele utilizate, cât şi în
consecinţele rezultatelor observaţiilor, impactului şi utilizarii lor. In concluzie, auditul clinic trebuie stabilit şi
implementat astfel încât să reducă acţiunile inutile care se suprapun cu alte sisteme de evaluare a calităţii şi
inspecţii de reglementare.
Concluzii
Rezultatele parţiale ale studiului pilot au evidenţiat faptul că prin auditul clinic în procedurile de
radiodiagnostic, o atenţie specială se va acorda punerii în aplicare a procedurilor de optimizare (principiul
ALARA), care implică evaluarea calităţii imaginii radiologice în corelaţie cu evaluarea dozei pacientului.
Observaţii
În scopul elaborării formei finale a procedurii naţionale de audit clinic, în etapele următoare se va urmări
îmbunătăţirea procedurilor de audit pe baza analizei rezultatelor obţinute şi a feedbach-ului studiului pilot. Un
alt factor important este stabilirea organizaţiei care va efectua auditul clinic. În acest sens se vor distribui şi
centraliza formulare de evaluare a capacităţii DSPJ-urilor de efectuare a sintezei. Pe baza analizării acestora se
va propune instruirea / calificarea personalului din LIRI care urmează să efectueze auditul clinic.Procedura de
audit clinic şi metodologia sintezei naţionale de audit clinic se va transmite LIRI teritoriale din CRSP şi
DSPJ care vor planifica auditul împreuna cu unităţile auditate şi vor efectua auditul clinic conform
metodologiei propuse. Se va urmări păstrarea unui sistem de feedback permanent din partea colaboratorilor şi
participanţilor în urma căruia rezultatele auditului să fie evaluate în scopul îmbunătăţirii continue a procesului
de auditare.
Bibliografie:
5. Directiva 97/43/Euratom a Consiliului din 30 iunie 1997 privind protecţia sănătăţii persoanelor împotriva pericolelor pe care le prezintă radiaţiile ionizante
rezultate din expunerea în scopuri medicale şi de abrogare a Directivei 84/466/Euratom.
6. Normele Fundamentale de Securitate Radiologică (NSR-01), aprobate prin Ordinul CNCAN nr. 14 din 24 ianuarie 2000, M.O. nr. 404 bis din 29 august
2000.
7. Normele privind radioprotecţia persoanelor în cazul expunerilor medicale (NSR-04), aprobate prin Ordinul comun MSF si CNCAN, nr. 285/79/2002, M.O.
Partea I, nr. 446 bis din 25 iunie 2002
8. Norme de securitate radiologică în practicile de radiologie de diagnostic şi radiologie intervenţionala (NSR-11) aprobate prin Ordinul preşedintelui CNCAN
nr.173 din 16 octombrie 2003 şi publicate în Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, Nr. 924 din 23 decembrie 2003 .
9. Normele privind expertul în fizicã medicalã (NSR-38) aprobate prin Ordinul comun nr. 1272 din 17.10.2006 al MSP si nr. 266 din 09.10.2006 al
Preşedintelui CNCAN, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 906 din 07/11/2006.
10. Publicaţiei 1425 din IAEA Human Health Series No. 4, Vienna, January 2010: Comprehensive clinical audits of diagnostic radiology practices: A tool for
quality improvement - Quality assurance audit for diagnostic radiology improvement and learning (QUAADRIL).
11. European Guidelines on Quality Criteria for Diagnostic Radiographic Images: EUR 16260 EN June 1996
12. European Guidelines on Quality Criteria for Diagnostic Radiographic Images in Paediatrics: EUR 16261 EN June 1996
13. European Guidelines on Dosimetry in Mammography: EUR 16263 June 1996
14. European Guidelines on Quality Criteria for Computed Tomography: EUR 16262 EN May 1999
15. Recommendations for Patient Dosimetry in Diagnostic Radiology using TLD. Nuclear Science and Technology Topical Report. EUR 19604 EN, 2000
Pagina 37/146
PROTEJAREA STĂRII DE SĂNĂTATE A POPULAŢIEI ÎMPOTRIVA EXPUNERII LA RADON
Irina-Anca Popescu, Andreea Teodor

Centrul Regional de Sănătate Publică Iaşi-Laborator Radiaţii
INTRODUCERE
Expunerea populaţiei la descendenţii de viaţă scurtă ai radonului (222Rn) inhalaţi din aerul interior al
locuinţelor reprezintă componenta dominantă din valoarea dozei medii anuale provenită din surse naturale, cu
o contribuţie de 1,26 mSv (52,5%) din fondul natural radioactiv de 2,40 mSv/an (Tabel 1).
Tabel 1: Contribuţia surselor naturale de radiaţie la doza efectivă anuală individuală (1)
Sursa Doza medie Intervalul de Comentarii
anuală (mSv) variaţie
Inhalare (Radon gaz) 1,26 0,2 – 10,0 Există doze mult mai mari în anumite locaţii
Gama terestră 0,48 0,3 – 1,0 Există doze mult mai mari în anumite locaţii
Ingestie 0,29 0,2 – 1,0
Radiaţia cosmică 0,39 0,3 – 1,0 Doza creşte cu altitudinea
Total 2,40 1,0 – 13,0 Grupuri populaţionale pot fi expuse la doze de
(surse naturale) 10,0 – 20,0 mSv
Radioactivitatea Radonului (Rn) este dependentă de mecanismele de difuzie la nivelul solului astfel că nivelul
concentraţiei de Rn în aerul atmosferic depinde în principal de factorii geologici: textura solului, nivelul de
apă din sol precum şi de diferenţa de presiune a gazului radioactiv în sol şi la suprafaţă. Relativ mai greu decat
aerul, Rn este prezent în concentraţii mai scăzute în mediul exterior şi cu acumulări mari în spaţiile din
subsolurile şi beciurile locuinţelor.
Radonul este considerat a fi al doilea principal contribuitor la apariţia cancerului pulmonar, după fumat, cu o
mortalitate de aprox. 20.000 decese/an în ţările Uniunii Europene (UE), reprezentand 9% din totalul deceselor
prin neoplazii pulmonare şi 2% din totalul tumorilor maligne înregistrate în UE. (2) Conform raportului
publicat de European Commission-Joint Research Center (EC-JRC) în 2005, Romania figurează cu date
pentru monitorizarea Rn în interiorul locuinţelor furnizate de campaniile efectuate de către laboratoarele de
igiena radiaţiilor din Institutele de Sănătate Publică Bucureşti şi Iaşi (Tabel 2, 3, 4). În acest raport Romania
nu este reprezentată cu interpretarea cartagrafiată a zonelor în care s-au desfăşurat aceste monitorizări şi nici
cu date despre determinări de Rn la nivelul solului. (2)
Tabel 2: Campanii de monitorizare a Radonului în locuinţe (2)
Perioada studiului Număr locaţii investigate Măsurători integrate/locaţie
1987 - 1990 119 (Milu&colab., 1992) 1
1990 - 1994 348 (Iacob&colab., 1996) 1
2000 100 (Dumitrescu&colab., 2001) NA*
*NA = not available
Tabel 3: Tehnici de măsurare utilizate în campanile de monitorizare (2)
Tipul detectorului Timpul de măsurare Anotimpul Locaţia
(zile) măsurătorilor
Probe de aer pe filtre membrană 10 minute Toate Dormitoare
(Milu&colab.)
Probe de aer pe filtre membrană 10 minute Toate Dormitoare
(Iacob&colab.)
Detectori (track-etch) 31 minute Decembrie Clase şi parter de
(Dumitrescu&colab.) şcoală
Pagina 38/146
Tabel 4: Rezultatele măsurătorilor de Radon în interiorul locuinţelor
Statistica măsurătorilor (Bq/m3)
Medie Medie Deviaţie Minim Maxim
Măsurători geometrică standard
(Milu&colab.) 119* NA 17,20 4,66 3 127
(Iacob&colab.) 348* 20,2 NA NA 3,8 534
(Dumitrescu&colab.) 100 146 128,18 1,65 43 477
*EEC = Equilibrium Equivalent Concentrations
Cele mai recente informaţii despre măsurători ale Rn pe teritoriul Romaniei, însumate din diferite studii
efectuate după anul 2000 şi pană în prezent, au fost colectate într-o bază de date de colectivul Universităţii
Babeş-Bolyai Cluj-Napoca şi transmise în ultimul raport publicat de EC-JRC în 2011, unde figurăm cu
determinări ale concentraţiilor medii anuale în interiorul locuinţelor-parter, ce reprezintă doar 30% din totalul
teritoriului naţional. (3).
SCOP
Sinteza are ca scop îndeplinirea responsabilităţilor legale rezultate din domeniile de intervenţie ale sănătăţii
publice şi din transpunerea naţională a “aquis”-ului comunitar în vederea constituirii bazei de date specifice
privind expunerea populaţiei la radiaţii ionizante din surse naturale – Rn, în conformitate cu Recomandările
Comisiei Europene (CE) privind protecţia publicului împotriva expunerii la radonul din interiorul locuinţelor
(7). Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) şi UE au inclus 222Rn în aerul interior în categoria de indicatori
Environmental Health Indicator System (ENHIS) cu indicativul-House_Ex5
(European Community Health Indicator - ECHI).
Avand în vedere cadrul legislativ naţional (4, 5) şi european (6, 7, 8), competenţa specifică a reţelei de igiena
radiaţiilor completată cu experienţa acumulată în campaniile de studii anterioare, precum şi disponibilitatea
pentru colaborare cu parteneri interni şi externi, ne propunem implementarea unor direcţii strategice coerente
în domeniul protejării stării de sănătate a populaţiei generale în contextul Planului de acţiune european pentru
întărirea capacităţilor şi serviciilor de sănătate publică „Sănătate 2020”.
OBIECTIV
Campaniile de prelevare de probe şi determinări ale concentraţiilor în sol şi interiorul locuinţelor urmăresc:
identificarea regiunilor susceptibile de existenţă a concentraţiilor mari de Rn; dimensionarea acestei surse
naturale majore de expunere şi cartagrafierea zonală a întregului teritoriu din Romania; estimarea riscului
asociat expunerii la Rn şi a modificărilor în starea de sănătate; informarea, educarea şi comunicarea privind
sănătatea populaţiei în relaţie cu expunerea precum şi implementarea unor măsuri de protecţie radiologică
specifice.
METODOLOGIE
Perioada de derulare a sintezei este de trei ani (2013-2016) şi va cuprinde într-o primă etapă evaluarea
resurselor materiale şi umane din reţeaua de laboratoare de igiena radiaţiilor ionizante din DSP judeţene
(LIRI), conform chestionarului privind capacitatea tehnico-organizatorică (Tabel 5).
Tabel 5: Aparatura existentă în fiecare laborator şi tipuri de măsurători posibile

DSP Aparatura existentă (tip detector) Tipul radionuclidului investigat
pentru măsurare în probe de
218 214 214 212
AER APĂ SOL Po Pb Bi Pb
În următoarele etape sunt prevăzute activităţi de monitorizare prin prelevări de probe, determinări şi prelucrări
statistice ale măsurătorilor (Bq/mc) din sol şi interiorul locuinţelor (şcoli, grădiniţe, apartamente din blocuri,
case) din mediul rural şi urban şi în perioade de anotimp diferite (iarna, vara) concomitent cu determinări în
aerul din exteriorul locuinţelor şi in probe de sol şi apă. Concentraţia descendenţilor de viaţă scurtă ai
radonului şi thoronului se poate determina pe un lot de locuinţe, urbane şi rurale, tipice pentru teritoriul
Romaniei, acoperind pe cât posibil, cele mai utilizate materiale de construcţie. Determinările şi statistica
Pagina 39/146
măsurătorilor vor fi raportate respectand parametrii menţionaţi în ghidurile europene de bune practici (Tabel
6, 7, 8, 9,10-10.1).
Tabel 6: Concentraţiile activităţilor în aerul din interiorul locuinţei şi în aerul exterior
DSP INTERIOR EXTERIOR
Şcoli Gradinite Apartamente Case Şcoli Gradini Apar Case
bloc te t.
bloc
U R U R U R U R U R U R U R U R
Număr
măsurători
Concentraţia medie a activităţii (Bq m-3)
218
Po
214
Pb
214
Bi
212
Pb
U = Urban; R= Rural
Tabel 7: Statistica măsurătorilor (Bq/mc)/tip de locaţie
Statistica măsurătorilor (Bq/mc)/tip de locaţie
Număr măsurători Media Media Deviaţia Minim Maxim
concentraţiilor geometrică standard valoric valoric
măsurat măsurat
Şcoli Interior U / R
Şcoli Exterior U / R
Grădiniţe Interior U / R
Grădiniţe Exterior U / R
Apartamente Interior U / R
Apartamente Exterior U / R
Case Interior U / R
Case Exterior U / R
Tabel 8: Locaţia măsuratorilor

DSP INTERIOR
Şcoli Gradinite Apartament Case Observaţii*
e
bloc
U R U R U R U R
Concentraţia medie a activităţii (Bq m-3)
218
Po
Subsol/Parter Etaj I - V
214
Pb
Subsol /Parter Etaj I - V
214
Bi
Subsol /Parter Etaj I - V
212
Pb
Subsol/ Parter Etaj I - V
*Precizare locaţie apartamente/case (dormitor, sufragerie, alte camere) şi număr măsurători / locaţie
Pagina 40/146
Tabel 9: Perioada de măsurare, anotimpul şi tipul materialului de construcţie
DSP INTERIOR EXTERIOR
Şcoli Gradinite Apartament Case Şcoli Gradinite Apar Case
e t.
bloc bloc
U R U R U R U R U R U R U R U R
Timp mediu de
măsurare
Sezonul
măsurătorilor
Tip material
construcţie
(prefabricate,
caramida, BCA,
lemn,chirpici,
valatuci, altele)
An construcţie
Tabel 10: Concentraţii medii ale activităţii radionuclizilor în sol (2)

Statistica măsurătorilor (Bq/mc)
Număr Media Media Deviaţia Minim valoric Maxim
măsurători concentraţiilor geometrică standard măsurat valoric
măsurat
Tabel 10.1.: Caracteristicile tehnice ale măsurătorilor din sol

Tipul detectorului Timpul de măsurare (min) Adancimea măsurătorii (cm)
Evaluarea stării de sănătate a populaţiei cuprinde identificarea numărului total de persoane expuse la Rn, cu
obiectivarea modificărilor (indicatori de morbiditate specifică) şi a numărului de decese prin cancer pulmonar
(indicator de mortalitate specifică). (Tabel 11)
Tabel 11. Starea de sănătate a populaţiei expuse
Indicatori în starea de sănătate INTERIOR
Şcoli Gradinite Apartament Case
e
bloc
U R U R U R U R
Număr persoane expuse
Numar de persoane ce au prezentat
modificarea starii de sanatate
Număr decese înregistrate prin cancer
pulmonar (nefumători) în ultimii 15 ani.
Principalele activităţi la nivelul coordonatorului naţional rezultate din implementarea sintezei se referă la:
elaborarea metodologiei şi instruirea colaboratorilor (evaluarea personalului necesar derulării proiectului;
planificarea şi realizarea training-ului, deplasari, inventarierea necesităţilor pentru determinările specifice);
dimensionarea expunerii prin controlul şi asigurarea calităţii bazei de date obţinute din teritoriu; prelucrarea
statistică a datelor; întocmirea hărţii concentraţiilor de radon (catagrafierea) pentru Romania; elaborarea şi
transmiterea rapoartelor finale; elaborarea de propuneri de acte normative şi armonizarea cu legislaţia
europeană; valorificarea şi diseminarea rezultatelor obţinute; informarea, educarea şi comunicarea privind
riscul pentru sănătatea populaţiei generale (copii şi adulţi – din unităţi publice-grădiniţe, şcoli, spitale,
reşedinţe particulare – case de locuit, blocuri, din medii de viaţă diferite) în relaţie cu expunerea la radon.
Pagina 41/146
Principalele activităţi la nivelul colaboratorilor din reţeaua naţională de igiena radiaţiilor cuprind: organizarea
şi derularea activităţilor de supraveghere a expunerii populaţiei la Rn şi descendenţii săi (determinări efectuate
în interiorul locuinţelor, în aerul din exteriorul locuinţelor, apă, sol); evaluarea efectelor în starea de sănătate a
populaţiei (culegere date reprezentate de indicatori de morbiditate şi mortalitate); elaborare şi transmitere
rapoarte trimestriale şi anuale către CRSP Iaşi şi Centru Naţional de Monitorizare a Riscurilor din Mediul
Comunitar (CNMRMC) – Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP).
REZULTATE ESTIMATE
Se vor urmări şi raporta indicatorii fizici şi de eficienţă cu relevanţă pentru evaluarea şi evoluţia în timp a
fenomenului la nivel naţional. Strategia naţională de evaluare a expunerii la radon se va concretiza în raportul
final privind regiunile susceptibile de existenţa concentraţiilor mari ale Rn prin cartagrafierea zonală a
întregului teritoriu din Romania în vederea raportării către CE.
De asemenea se vor formula, în contextul concluziilor sintezei, propuneri de acte normative pentru adoptarea
concentraţiilor de referinţă naţionale ale Rn în aerul din interiorul locuinţelor, avand în vedere şi
recomandarea din 2009 a World Health Organization (WHO) care stabileşte nivelul de referinţă de 100 Bq/m3,
considerat practic ca limitand riscul individual, depăşirea valorii de 300 Bq/m3declanşand măsuri imediate
specifice de reducere a expunerii la Rn (9).
BIBLIOGRAFIE
1. United Nations Scientific Committee on the Effects of Atomic Radiation, UNSCEAR 2008 Report,
Sources and effects of ionizing radiation, vol. I: Sources, Report to the General Assembly Scientific
Annexes A and B, ed. United Nations, New York, 2010
2. An overview of Radon Surveys in Europe, European Commission, Joint Research Center, Luxembourg:
Office for Official Publications of the European Communities, 2005
3. Status of the European Indoor Radon Map, T. Tollefsen, V. Gruber, P. Bossew, M. De Cort, Radiation
Protection Dosimetry, vol. 145, no. 2-3, pp. 110-116
4. Legea nr. 95/2006 - privind reforma în domeniul sănătăţii, Titlul I, Sănătatea publică, cu modificări şi
completări
5. Ordin al preşedintelui CNCAN nr. 14/2000 - pentru aprobarea Normelor Fundamentale de securitate
radiologică, cap. VII Creşterea semnificativă a expunerii datorată surselor naturale, cap.VIII
Implementarea radioprotecţiei populaţiei în condiţii normale
6. Directiva 96/29 EURATOM - privind standardele de bază, de protecţie a sănătăţii populaţiei generale
faţă de radiaţiile ionizante provenite din surse naturale – supravegherea populaţiei expuse, estimarea
dozei efective a populaţiei şi implementarea măsurilor de protecţie radiologică în circumstanţele
expunerii naturale la surse de radiaţii ionizante.
7. Directiva 90/143 EURATOM - privind protecţia publicului împotriva expunerii la radonul din interior
8. Directiva EUR-17628 / 1997- Review of CEC radon research
9. World Health Organization, WHO Handbook on Indoor Radon: A Public Health Perspective,
http://www.who.int/ionizing_radiation/env/radon/en/index1.html, 2009
Pagina 42/146
SUPRAVEGHEREA RADIOACTIVITĂȚII APEI POTABILE ȘI ALIMENTULUI CONFORM
CERINȚELOR EURATOM
Mihaela Bragea1, Alexandra Cucu2, Toro Laszlo1

1
Centrul Regional de Sănătate Publică Timișoara, 2Centrul Regional de Sănătate Publică Bucuresti
Abstract
Obiectivele specifice ale acestei lucrări au fost: realizarea unei supravegheri la nivel național a conținutului
radioactiv natural al alimentelor și al apei potabile, depistarea eventualelor contaminări radioactive,
identificarea tipului de contaminare, cuantificarea nivelului de contaminare în vederea evaluarii dozelor
implicate în iradierea populației și a instituirii unor măsuri de protecție radiologică. Reteaua Laboratoarele
Igiena Radiațiilor din cadrul DSP-urile teritoriale au efectuat analize privind determinarea radioactivitatii
naturale si artificiale. Din determinările efectuate în anul 2011, în apa potabilă sau aliment, pe teritoriul
Romaniei nu a fost evidențiată nici o contaminare care să conducă la o creștere semnificativă a dozei prin
ingestie.
Multumiri
Multumiri specialistilor (medici, fizicieni, chimisti, biologi, asistenti) Laboratoarelor de Igiena Radiatiilor din
cadrul DSP: Arges, Bacau, Bihor, Brasov, Caras-Severin, Cluj, Constanta, Dolj, Galati, Harghita, Iasi,
Maramures, Mures, Prahova, Sibiu, Suceava, Timis, Bucuresti, care au furnizat toate rezultatele sintezei
nationale “Supravegherea radioactivității apei potabile și alimentului conform cerințelor EURATOM”,
desfasurate in anul 2011.
Introducere
Activitatea de monitorizare a radioactivității apei potabile și alimentelor, factori de mediu al căror conținut
radioactiv contribuie la expunerea la radiații a populației, asigură menținerea dozei efective prin ingestie în
limitele prevăzute de norme și face parte din responsabilitățile sistemului de sănătate publică. Modificarea
radioactivităţii apei potabile si alimentului se poate realiza prin creşterea conţinutului în elemente radioactive
naturale datorat industrializării excesive (producerea materiei prime prin îngrăşăminte; concentrate în hrana
animalelor; artificiile tehnologice de diversificare şi prezentare comercială a produsului final), prin apariţia
radionuclizilor artificiali ce parcurg căile de transfer până la lanţul alimentar (din efluenţii industriilor nucleare
;din teste şi accidente nucleare ce pot genera situaţii de criză). Obiectivul principal îl constituie evaluarea
expunerii populației României la radiații ionizante prin ingestia alimentelor și apei potabile, precum și evitarea
expunerilor suplimentare prin contaminări accidentale ale acestora. Cadrul legislativ național, armonizat cu
prevederile comunitare în domeniu prevăd obligativitatea și responsabilitatea rețelei de sănătate publică de a
asigura supravegherea radiologică a apei potabile și alimentului. Acțiunea de supraveghere a radioactivitații
apei potabile și alimentului permite evaluarea expunerii populației prin ingestie și permanentă supraveghere
radiologică a unei importante căi de expunere; permite îndeplinirea responsabilităților atribuite prin legislația
națională și începând din 2007 și obligațiilor și recomandărilor CE (EURATOM) privind supravegherea
radiologică a alimentului și apei potabile ca factori de mediu și a raportării datelor către CE; permite
îmbunătățirea metodologiei și evaluarea ei ca factor de risc asupra sănătății. Populatia tinta a fost populatia
generala in raport cu radioactivitatea mediului naturala sau antropica.
Material si metoda
Indicatorii de expunere prin ingestie urmariti au fost: apa potabila, alimentul, laptele de consum și produselor
derivate din lapte, dieta mixtă.
Indicatorii globali de radioactivitate luati in considerare au fost: activitatile alfa si beta global, activitatile
gamma spectrometrice, activitatile Cs-137, Sr-90, Ra-226, U-nat, Pb-210, Po-210, Th nat, K-40.
In acest scop, un numar de 18 Laboratoare de Igiena radiațiilor din cadrul DSP-urilor teritoriale au efectuat
analize privind determinarea radioactivitatii naturale si artificiale pe 2870 probe din care: 1901 probe de apă
potabilă, 241 probe de lapte, 630 aliment și 97 dietă mixtă. Metodologia a inclus recomandările CE
(EURATOM) și OMS (apa potabilă) în domeniu. Supravegherea radioactivității apei potabile s-a făcut în
funcție de sursele de apă de consum pentru populație, si anume:
Pagina 43/146
1. Apa potabila din zone de aprovizionare (ZAP) cu apa în sistem centralizat;
2. Apa din fântâni particulare și izvoare cu apa potabilă;
3. Apa îmbuteliată (minerală de izvor sau de masă).
România are un numar de 340 ZAP distribuite pe toată suprafața sa, care aprovizionează cu apă 67% din
populația țării. Distribuția lor geografică poate fi asimilată foarte bine cu o rețea deasă, fie ea și neuniformă.
Pentru supravegherea radioactivității apei au fost recoltate în medie 4 probe de apa/ZAP, una in fiecare
trimestru.
REZULTATE SI DISCUTII
Conținutul radioactiv în apa potabila

Valori medii ale activității alfa si beta globale/județe in apa potabila sunt reprezentate in figurile 1 si 2.
Fig. 1: Valori medii ale activității alfa globale/județe
Nivelurile valorilor rezultate din determinarile alfa și beta global, considerate ca parametrii de screening,
pentru care există valori limite în legislația națională, s-au situat în general sub valorile considerate a fi limite
în evaluarea calității apei potabile.
Nu au fost evidențiate depășiri ale parametrilor indicatori de calitate de bază: doza medie anuală de 0.1 mSv și
concentrația de H-3 de 100 Bq/m3.
Fig. 2: Valori medii ale activității beta globale/județe
După cum se observă din figura 3, nu s-au înregistrat depășiri ale parametrilor indicatori de calitate de baza:
doza medie anuala de 0.1 mSv și concentrația de H-3 de 100 Bq/m3.
Pagina 44/146
Fig. 3. Contribuţia elementelor radioactive la doza de ingerare (mSv/an)
a. grupa de vârstă sub 1 an 3,40E-07; 1% 1,48E-07; 0%
2,24E-07; 0%
6,05E-07; 0% 1,20E-07; 0% 5,63E-06; 12%
2,13E-05; 6%
9,20E-07; 0% 1,38E-05; 29%
8,40E-05; 22%
5,64E-05; 15% 2,04E-05; 44%

6,72E-06; 14%
2,21E-04; 57%
Cs-137 Sr-90 Pb-210 Ra-226 Po-210 U-nat H-3

Cs-137 Sr-90 Pb-210 Ra-226 Po-210 U-nat H-3
b. grupa de vârstă peste 18 ani

Doza medie internă datorată ingerării apei potabile a fost de 0.38μSv pentru grupa de vârstă de sub 1 an şi
0.05 pentru grupa de vârstă de peste 18ani (adulţi).
Conținutul radioactiv în aliment

Valorile continutului radioactiv in aliment constituite la nivelul României, in 2005, reprezinta nivelul ‘0”.
Acest nivel a devenit nivelul de referință pentru depistarea eventualelor contaminări, în programul de
supraveghere radiologică a alimentului, pentru fiecare laborator implicat în activitatea de supraveghere a
alimentului și apei potabile. Valorile concentratiilor medii si maxime pentru diverse tipuri de aliment în 2011
sunt prezentate în tabelele 1 si 2.
Tabel 1: Valorile concentratiilor medii in 2011
Concentratii medii anuale (Bq/l, kg)
Tip Radionuclizi emitatori beta Radionuclizi emitatori alfa
aliment Cs-137 Sr-90 K-40 Pb-210 C-14 Beta gl. Ra-226 Po-210 U-nat Th-nat Alfa gl.
LAPTE 0.074 0.059 45.5 0.034 44.0 0.023 0.042 0.49

PAINE 0.168 0.045 42.9 0.052 48.7 0.039 0.061 0.004 0.42
CARNE 99.8 0.54
LEGUME 0.05 0.038 110.2 0.29
MENIU 0.182 0.092 50.8 0.049 46.1 0.031 0.021 1.69
Tabel 2: Valorile concentratiilor maxime in 2011

Concentratii maxime anuale (Bq/l,Kg)
Tip Radionuclizi emitatori beta Radionuclizi emitatori alfa
aliment
Cs-137 Sr-90 K-40 Pb-210 C-14 Beta gl. Ra-226 Po-210 U-nat Th-nat Alfa gl.
LAPTE 0.278 0.169 99.8 0.079 76.5 0.09 0.069 1.6

PAINE 0.343 0.171 46.5 0.082 45.6 0.078 0.068 0.9
CARNE 171.2 1.9
LEGUME 0.035 0.04 437.5 0.06
MENIU 0.286 0.237 58.8 0.06 48.9 0.024 0.029 1.51
Pagina 45/146
Pentru a evalua cantitatea de radionuclizi ingerată, s-a determinat conținutul radioactiv în dieta mixtă zilnică
în conformitate cu recomandarile CE. Din analiza rezultatelor obținute, dieta mixta a fost înlocuită cu meniul
complet (3 mese) din cantine.
Valorile în timp ale concentrațiilor pentru Cs-137 și Sr-90 în alimente și meniu sunt reprezentate in figura 4.
Valorile parametrului beta global sunt date, în lipsa unor contaminanți naturali sau artificiali, de radionuclidul
natural 40K. Atunci când valorile beta global sunt peste valorile de referință ale laboratorului este obligatorie
determinarea K-40 pentru a se elimina contribuția lui și a se evidenția eventualele contaminări.
Prezența radionuclizilor artificiali Cs-137 și Sr-90 sunt consecința depunerilor radioactive în România în urma
accidentului de la Cernobâl. Ei sunt în același timp și radionuclizii urmariți și în zonele de impact a centralelor
nucleare CNE Cernavoda și CNE Kozlodui.
Fig. 4: Valorile concentrațiilorde radionuclizi naturali și artificiali în diferite tipuri de aliment
0.450
Concentratii medii: - radionuclizi artificiali (Cs-137 si Sr-90)
- radionuclizi naturali (Ra-226, Po-210, Pb-210, U si Th nat)
0.400
0.350
radiocesiu Sr-90
0.300
Ra-226 Po-210
0.250 U-nat Th-nat
0.200 Pb-210
0.150
0.100
0.050
0.000
lapte produse carne peste oua cartofi vegetale vegetale vegetale cu fructe meniu
panificatie foioase radacinoase fructe
Conținutul radioactiv în laptele de consum și produselor derivate din lapte
Laptele este un aliment esențial în dietă, în special în dieta copiilor sub 2 ani. In același timp, categoria din
populație cu riscul cel mai mare în caz de contaminare prin ingestie este grupa de varsta 0-2 ani. Acesta este
unul din motivele pentru care în cadrul Recomandarii 2000/473/Euratom, laptele este alimentul indicat în mod
special pentru supraveghere.
Media pe țară a activității globale în lapte în 2011 este aproximativ similară cu cea obținută în 2010, cu o
ușoară scădere.
Mediile pe județe ale activității beta global din probele de lapte sunt relativ uniform distribuite geografic, cu
valori maxime in Covasna și Teleorman, și minime în Cluj și Sălaj.
Dupa cum se observă în graficele de mai jos, în nici una din probele de lapte n-au fost depășite nivelele de
raportare pentru radionuclizii artifciali.
Prezența radionuclizilor artificiali Cs-137 și Sr-90 sunt o consecință a depunerilor radioactive în România în
urma accidentului de la Cernobâl. Prin urmare s-a urmărit evoluția concentrațiilor acestor radionuclizi în timp,
fiind evidentă descreșterea concentrațiilor acestor radionuclizi în lapte, ajungând ca in 2011 concentrațiile
medii pe țară sa fie sub limita de raportare (figura 5).
Pagina 46/146
Fig.5: Valorile concentrațiilor de radionuclizi naturali și artificiali în lapte
In ceea ce privește concentrațiile pentru Cs-137 și Sr-90 în lapte în zonele de impact a centralelor nucleare
CNE Cernavoda (Constanța) și CNE Kozlodui (Dolj, Olt) în 2011 sunt de asemenea sub limita de raportare.
Estimarea dozelor din ingestie:
Deși concentrațiile radionuclizilor artificiali sunt mai mari decât a celor naturali, radiotoxicitatea mare a celor
din urmă se materializează prin contribuția majoră la doza de ingestie (figura 6).
Pagina 47/146
Fig.6. Doza medie de ingestie categoria de varsta>18 ani
Doza medie ingestie categoria de varsta >18ani

0.0278mSv/an
0,0019 0,0004
Cs tot
0,0092
Sr-90
Pb-210
Ra-226
Po-210
0,0123
0,0032
Doza medie ingestie categoria de varsta 1 an 0.42mSv/an
0,0153
0,0007
Cs tot
0,1502 Sr-90
0,1993
Pb-210
Ra-226
Po-210
0,0532
CONCLUZII:
Calitatea apei potabilă a fost monitorizată prin parametrii α și β global care păstrându-se în marea lor
majoritate sub valorile de 0.1 Bq/l și 1 Bq/l, asigură conformitatea cu valoarea parametrului indicator de
calitate, doza totala de 0.1 msv pe an, stipulata în lege. De asemeni, valorile concentrațiilor de tritiu, în zona
de impact a CNE Cernavoda s-au situat sub 100 Bq/l.
Media pe țară a activității globale în lapte în 2011 este aproximativ similară cu cea obținută în 2010, cu o
ușoară scădere.
Mediile pe județe ale activității beta global din probele de lapte sunt relativ uniform distribuite geografic, cu
valori maxime in Covasna și Teleorman, și minime în Cluj și Sălaj.
Determinările efectuate în anul 2011, în apa potabilă sau aliment, pe teritoriul Romaniei nu a fost evidențiată
nici o contaminare care să conducă la o creștere semnificativă a dozei prin ingestie.
Bibliografie
1.Legea nr. 95, privind reforma în domeniul sănătăţii, articolele 5 si 6.

2.Legea nr. 111/1196, privind desfãșurarea în siguranțã a activitãților nucleare.
3.Ordinul MS 431/2004 privind organizarea și funcționarea laboratoarelor și compartimentelor de igiena
radiațiilor ionizante din rețeaua Ministerului Sănătății.
4.HG 974 din 15 iunie 2004 (M. Of. Nvr.669/26 iulie 2004.)
5.HG 1020 din din 1 septembrie 2005, (M. Of.nr. 854/ 22.09.2005
6.Recomandarile OMS/2004 privind calitatea apei potabile.
7.Recomandarea Comisiei din 20 decembrie 2001 privind protecția populației împotriva expunerii la radonul
din sursele de apa potabila (2001/928/Euratom) în completare la Directiva 98/83/EC.
8.Recomandarea Comisiei din 8 iunie 2000 în vederea aplicării articolului 36 a tratatului EURATOM.
Pagina 48/146
SUPRAVEGHEREA CONŢINUTULUI RADIOACTIV AL APELOR MINERALE ŞI
EVALUAREA EFECTULUI ASUPRA STĂRII DE SĂNĂTATE
Chim. Edda Prodan1, Dr. Rita Burkhardt1

1
Institutul Naţional de Sănătate Publică, Centrul Regional de Sănătate Publică Cluj
Rezumat
Cunoaşterea radioactivităţii apelor minerale naturale, precum şi a fenomenelor şi activităţilor care pot cauza
modificarea radioactivităţii surselor de apă minerala are o mare importanţă în privinţa radioprotecţiei
populaţiei. In scopul radioprotecţiei populaţiei au fost stabilite norme şi au fost adoptate legi care recomandă o
limita maximă a dozei efective totale anuale datorate ingestiei de apă de 0,1mSv/an. Activitatea de
supraveghere a radioactivităţii apelor minerale naturale destinate consumului alimentar, al căror conţinut
radioactiv contribuie la expunerea la radiaţii a populaţiei, este importantă pentru menţinerea dozei efective
prin ingestie în limitele prevazute de norme şi face parte din responsabilităţile sistemului de sănătate publică.
Sinteza naţională “Supravegherea conţinutului radioactiv al apelor minerale şi evaluarea efectului asupra stării
de sănătate” se desfaşoară începand din anul 2011 în cadrul Programelor Naţionale de Sănătate, coordonată de
către Centrul Regional de Sănătate Publică Cluj. Sinteza se bazează pe rezultatele analizelor efectuate în
cadrul Laboratoarelor de Igiena Radiaţiilor din Direcţiile de Sănătate Publică teritoriale şi Centrele Regionale
de Sănătate Publică, centralizate, sistematizate şi interpretate la centrul coordonator. Obiectivul principal al
sintezei este evaluarea expunerii populaţiei României la radiaţii ionizante prin ingestia apelor minerale
imbuteliate şi evitarea expunerilor suplimentare.
Supravegherea radioactivităţii apelor minerale constă în analiza radioactivităţii alfa şi beta globale a apelor
minerale naturale destinate consumului uman, exploatate pe teritoriul României; analiza radiochimică pentru
apele care prezintă activitate αglobală>0,1 Bq/L şi/sau βglobală>1 Bq/L şi verificarea realizării unei doze efective
sub 0,1mSv/an. Radiometria globală oferă posibilitatea aprecierii gradului de contaminare iar pentru
aprecierea radiotoxicităţii elementelor radioactive prezente în apă şi estimarea efectelor asupra sănătăţii
populaţiei este necesară analiza radiochimică şi calculul dozei efective.
In anul 2011 au fost analizate 18 ape minerale naturale îmbuteliate reprezentative din punct de vedere al
consumului de către populaţie si 19 ape minerale naturale brute exploatate în scopul îmbutelierii şi respectiv
comercializării. Rezultatele obţinute pentru activitatea alfa globala şi beta globală a apelor minerale
îmbuteliate analizate arată ca acestea asigură o doză efectivă anuală totală sub 0,1 mSv/an. In cazul apelor
minerale cu activitate alfa globală apropiată de 0,1 Bq/l s-a efectuat şi analiza radiochimică a continutului de
Ra-226, iar în cazul unor ape minerale cu activitatea beta globală apropiată de valoarea de referinţă s-a
efectuat şi determinarea conţinutului de K-40.
Rezultatele obţinute arată că apele minerale naturale îmbuteliate analizate, prezintă activităţi ce asigură o doză
efectivă totală anuală sub 0,1 mSv, astfel fiind îndeplinite condiţiile de potabilitate. Rezultatele obţinute
pentru activitatea alfa şi beta globală a apelor minerale naturale brute analizate arată că acestea prezintă
activităţi ce permit exploatarea lor prin îmbuteliere şi comercializare, în scopul consumului alimentar de către
populaţie, asigurând o doză efectivă totală anuală sub 0,1 mSv, astfel fiind îndeplinite condiţiile prevăzute în
Hotărârea nr. 1020/2005 pentru aprobarea Normelor tehnice de exploatare şi comercializare a apelor minerale.
Mulţumiri Mulţumim pentru colaborare specialiştilor (medici, fizicieni, chimişti, biologi, asistenţi)
Laboratoarelor de Igiena Radiatiilor din cadrul DSP participante, în special celor din cadrul DSP Bihor,
Bucureşti, Iaşi, Maramureş, Mureş şi Timiş precum şi celor din cadrul secţiei Sănătatea în relatie cu mediul
din cadrul CRSP Cluj.
Introducere
Calitatea apei destinate consumului uman, managementul şi proţectia apelor de suprafaţă şi de profunzime
sunt subiecte de interes naţional şi mondial. In ultimele decenii s-a pus un accent deosebit pe studiul
Pagina 49/146
distribuţiei şi comportamentului radionuclizilor în ape precum şi evaluarea efectelor asupra sănătăţii.
Cunoaşterea radioactivităţii apei, precum şi a fenomenelor şi activităţilor umane care pot cauza modificarea
radioactivităţii surselor de apă destinată consumului alimentar are o mare importanţă în privinţa
radioprotecţiei populaţiei.Radioactivitatea globala şi concentraţia radionuclizilor naturali în apele provenite
din diferite surse variază în funcţie de o serie de factori naturali cum sunt: tipul sursei, structura geochimică şi
radioactivitatea naturală a zăcământului acvifer, pH-ul, salinitatea, precum şi de o serie de factori antropici.
Cercetările medicale şi biochimice precum şi preocuparea organizaţiilor mondiale WHO, FAO, IAEA, au
rezultat conştientizarea faptului ca nivele ridicate ale concentraţiilor radionuclizilor naturali in apa destinată
consumului alimentar prezintă un risc asupra sănătăţii, în special în cazul copiilor, deoarece aceştia au
radiosensibilitatea organismului mai mare decat a adulţilor. In scopul radioprotecţiei populaţiei au fost
stabilite norme şi au fost adoptate legi care recomandă o limită maximă a dozei efective totale anuale datorate
ingestiei de apă de 0,1mSv/an.
Cadrul legislativ naţional, armonizat cu prevederile comunitare în domeniu, prevede obligativitatea

supravegherii radioactivităţii apelor minerale, datorită ponderii importante pe care apa minerala naturală o are
în alimentaţia populaţiei. Cadrul legislativ comunitar: Directiva 2009/54/EC privind exploatarea şi
comercializarea apelor minerale naturale; Directiva 96/29 Euratom privind standardele de bază de protecţie a
sănătăţii populaţiei în general şi a lucrătorilor faţă de radiaţiile ionizante. Cadrul legislativ naţional: Hotarare
nr. 1.020/2005 pentru aprobarea Normelor tehnice de exploatare şi comercializare a apelor minerale; Legea
nr. 111/1996 privind desfăşurarea in siguranţă a activităţilor nucleare, modificată, completată şi republicată.
Cerinţele legislative referitoare la radioactivitatea apelor minerale sunt:

 Supravegherea radioactivităţii apelor minerale la sursa
 Doza efectivă anuală < 0,1 mSv/an
Criteriul limitativ de doză este îndeplinit în cazul b):
a) activitatea α globală < 0,1 Bq/l si
activitatea β globală < 1 Bq/l
b) Σi{Λi x Can x fi} < 0,1mSv/an,
Λi concentraţie de activitate a radionuclidului i [Bq/l]
Can consum anual [l/an]
fi factor de conversie încorporare-doză prin ingestie a
radionuclidului i [mSv/Bq]
Observaţie: cazul a) implică realizarea condiţiei cazului b).
Activitatea de supraveghere a radioactivităţii apelor minerale naturale destinate consumului alimentar, al căror
conţinut radioactiv contribuie la expunerea la radiaţii a populaţiei, este importantă pentru menţinerea dozei
efective prin ingestie în limitele prevăzute de norme şi face parte din responsabilităţile sistemului de sănătate
publică. Sinteza naţională “Supravegherea conţinutului radioactiv al apelor minerale şi evaluarea efectului
asupra stării de sănătate” se desfaşoară începand din anul 2011 în cadrul Programelor Naţionale de Sănătate,
conform Ordinului comun MS/CNAS nr.1591/01.10.2010 pentru aprobarea Normelor tehnice de realizare a
programelor naţionale de sănătate pentru anii 2011 si 2012, coordonată de Laboratorul de radiaţii din cadrul
Secţiei Sănătatea în relatie cu mediul a Centrului Regional de Sănătate Publică Cluj.
Scopul monitorizării radioactivităţii apelor minerale este protejarea sănătăţii populaţiei şi prevenirea
imbolnăvirilor asociate radiaţiilor ionizante prin menţinerea dozei efective datorate ingestiei în limitele
prevazute de lege. Obiectivul principal al sintezei este evaluarea expunerii populaţiei României la radiaţii
ionizante prin ingestia apelor minerale îmbuteliate şi evitarea expunerilor suplimentare.Sinteza implică analiza
conţinutului radioactiv al apelor minerale naturale brute exploatate pe teritoriul României şi a apelor minerale
naturale îmbuteliate şi comercializate în România, destinate consumului alimentar, precum şi evaluarea
efectului asupra stării de sănătate a populaţiei.Sinteza se bazează pe rezultatele analizelor efectuate în cadrul
Laboratoarelor de Igiena Radiaţiilor din DSP judetene si CRSP Cluj, centralizate, sistematizate şi interpretate
la centrul coordonator.
Pagina 50/146
Metoda utilizată: Sinteza implică analiza radioactivităţii alfa şi beta globale a apelor minerale naturale
destinate consumului uman, exploatate pe teritoriul României, analiza radiochimică pentru apele care prezintă
activitate αglobală>0,1 Bq/L si/sau βglobală>1 Bq/L, respectiv verificarea realizării unei doze efective sub
0,1mSv/an. Radiometria globală oferă doar aprecierea gradului de contaminare iar pentru aprecierea
radiotoxicităţii elementelor radioactive prezente în apă şi estimarea efectelor asupra sănătăţii populaţiei este
necesară analiza radiochimică şi calculul dozei efective. Metodele de referintă utilizate sunt: SR 2852:94
Apă potabilă. Prelevarea, conservarea, transportul, păstrarea şi identificarea probelor; ISO 9696/2007
Calitatea apei. Măsurarea activităţii alfa globale la apa nesalină, ISO 9697/2008 Calitatea apei. Măsurarea
activităţii beta globale la apa nesalină, STAS 10447-3:1996 Apă. Determinarea conţinutului de Radiu-226,
STAS 11592-83 Apă. Determinarea conţinutului de K-40.
Sinteza se derulează prin parcurgerea urmatoarelor etape:
1. Inventarierea surselor de apă minerală naturală exploatate în scopul îmbutelierii şi comercializării şi
estimarea ponderii pe care o are apa minerală în dieta populaţiei României,
2. Determinarea conţinutului radioactiv al apelor minerale naturale brute exploatate pe teritoriul
României,
3. Determinarea conţinutului radioactiv al apelor minerale naturale îmbuteliate consumate de populatia
României,
4. Evaluarea dozei interne datorată consumului apelor minerale,
5. Indicarea măsurilor preventive şi/sau corective pentru asigurarea dozei efective datorate ingestiei de
apa sub 0,1 mSv/an.
Rezultate obţinute în anul 2011
Inventarierea surselor de apă minerală naturală exploatate în scopul imbutelierii şi comercializării şi estimarea
ponderii apei minerale în dieta populaţiei României s-a realizat pe baza rapoartelor DSP teritoriale şi a datelor
pubicate oficial de Societatea Naţională a Apelor Minerale. Rezultatul inventarierii surselor hidrogeologice
(foraje şi izvoare) de apă minerală exploatate pe teritoriul ţării noastre:
 44 surse ( foraje şi izvoare ) de apă minerală naturală sunt exploatate în scopul îmbutelierii si
comercializării,
 34 mărci înregistrate de apă minerală naturală românesti,
 consum mediu anual pe locuitor de aproximativ 45 litri.
In anul 2011 au fost analizate 18 ape minerale naturale îmbuleliate reprezentative din punct de vedere al
consumului de către populaţie şi 19 ape minerale naturale brute exploatate în scopul îmbutelierii si respectiv
comercializării. Rezultatele obţinute pentru activitatea alfa globală şi beta globală a apelor minerale
îmbuteliate analizate arată ca acestea asigură o doză efectivă anuală totală sub 0,1 mSv/an, astfel fiind
îndeplinite condiţiile de potabilitate. In cazul apelor minerale cu activitate alfa globală apropiată de 0,1 Bq/l s-
a efectuat şi analiza radiochimică a conţinutului de Ra-226. In cazul unor ape minerale cu activitatea beta
globala apropiată de valoarea de referinţă s-a efectuat şi determinarea conţinutului de K-40.
Rezultatele obţinute sunt prezentate în fig.1 respectiv fig.2 şi arată că apele minerale naturale îmbuteliate
analizate prezinta activităţi ce asigură o doză efectivă totală anuală sub 0,1 mSv, astfel fiind îndeplinite
condiţiile de potabilitate.
Fig.1 Activitatea alfa globala a apelor minerale imbuteliate
( Bq/l )
0.18
0.16
0.14
0.12
0.1
0.08
0.06
0.04
0.02
0
U RU
rR
S ita
TE A
O E
H ei
a
B NI
in A
S ad
ZE
Tu i
B OR
s
C
en
FI IN
IB U
C IA
qu
l a Oa
ei
l M ER
t
E
gh
hi
TE
ilo
sn
A AT
B IQ
TE
nc
K
Z
LP
S
B
ta
pr rg
ar
un
U
ru H
R
R
T
IL
ta
an
R
S Ha
A
B
A
g
Q
in
M
er
A
P
vo
Iz
Activitate alfa globala (Bq/l) Ra-226 (Bq/l)
Pagina 51/146
Fig.2
Activitatea beta globala a apelor minerale imbuteliate (Bq/l)
1.2
0.8
0.6
0.4
0.2
0
B I
C IAS
IB UE
U
IT A
A
E
R
rR
C
i
s
S ta
a
N
T i
a
S ad
g ite
en
F IN
la Oa
R
R
Z
ei
O
qu
TE
i
gh
TE
Q
A AT
i lo
in h
n
lM E
S
K
Z
B
nc
LP
ta
us
pr rg
H
TI
U
R
IL
R
un
ar
ta
R
E
an
S Ha
A
B
O
O
A
H
E
in
B
U
Q
B
M
er
ru
A
P
vo
Iz
Activitate beta globala (Bq/l) K-40 (Bq/l)
Rezultatele obţinute pentru activitatea alfa şi beta globală a apelor minerale naturale brute analizate sunt
prezentate grafic in fig.3 respectiv fig.4 şi arată ca acestea prezintă activităti ce permit exploatarea acestor
ape în scopul îmbutelierii si comercializării acestora în scopul consumului alimentar de catre populaţie,
asigurând o doza efectivă totală anuală sub 0,1 mSv, astfel fiind îndeplinite condiţiile de potabilitate
prevazute in Hotărârea nr. 1020/2005 pentru aprobarea Normelor tehnice de exploatare şi
comercializare a apelor minerale.
Fig.3
Activitatea alfa globala a apelor minerale brute (Bq/l)
0.18
0.16
0.14
0.12
0.1
0.08
0.06
0.04
0.02
0
B a
1 a
ia
ze
H Bu a
F as
2 ia
a
C na
uc s
T ni
ez T u d
T ad
L2 ia
ez T ad
ez T u d
S d
ez T ad
F Tu d
r 2 rs
B ia
H r
F or s
L1 ini
tin
a
4 na
A a 1 sna
na
in
1 e
H n
F He
tin
te
A ia2 sn
35 sn
i
A a3 n
A S2 sn
1 z
vo Bo
F Liti
ov
S Ri
lit
t
es
us
s
ia us
er
Li
Li
i u
2
Iz is
2
1b
H
i
r
vo
rt
rt
Iz
rt
rt
Activitate alfa globala (Bq/l) Ra-226 (Bq/l)
Fig.4
Activitatea beta globala a apelor minerale brute (Bq/l)
1.8
1.6
1.4
1.2
1
0.8
0.6
0.4
0.2
0
B a
1 ra
ia
ze
F 2 B r sa
2 s
2 ia
Li a
a
C ina
A S usn i
uc s
ez T ad
T ad
L2 ia
ez T ad
ez T ad
S ad
ez T ad
F 4 T ad
T n
r 2 rs
B ia
F a
i
tin
in
1 ie
H n
L1 itin
H e
tin
te
A ia2 sn
35 sn
n
A ia usn
n
A ia 1 sn
1 uz
vo Bo
F Liti
ov
F o
F H
lit
S R
es
us
ia us
er
H u
u
Iz is
b
rt 3
rt 2
r1
H
vo
rt
rt
Iz
Activitate beta globala (Bq/l) K-40 (Bq/l)
Pagina 52/146
Observaţii: In cazul apelor minerale naturale, metoda radiometrică a determinării activităţii alfa şi
beta globale are o sensibilitate redusă datorită conţinutului mineral natural al acestor probe. Incertitudinile
experimentale asociate măsuratorilor radiometrice sunt relativ mari datorită valorilor măsurătorilor
probelor apropiate de cele de fond. In unele cazuri datorită valorii mari a masei reziduului sec rezultă
valori ale activitătii minim detectabile mai mari decat valoarea de referintă pentru cazul a) al îndeplinirii
condiţiei limitei de doză. Apele minerale naturale cu conţinut mineral ridicat analizate îndeplinesc conditia
limitei de doză conform cazului b) (pag.2 a acestei prezentări).
Sinteza coordonată de Centrul Regional de Sănătate Publică Cluj, a fost realizată în colaborare cu
Laboratoarele de Igiena Radiatiilor din cadrul Directiilor de Sănătate Publică teritoriale Bihor, Braşov,
Bucureşti, Caraş-Severin, Iaşi, Harghita, Maramureş, Mureş, Suceava, Timiş.
Supravegerea conţinutului radioactiv al apelor minerale şi evaluarea efectului asupra stării de sănătate se
efectuează în continuare în anul 2012 şi a fost propusă derularea sintezei naţionale în continuare în
perioada 2013-2015 în cadrul Programelor Naţionale de Sănătate în scopul monitorizării spaţio-temporale
a radioactivităţii apelor minerale naturale şi efectuarea unei baze de date la nivel naţional având ca
obiectiv principal radioprotecţia populaţiei României.
Bibliografie:
16. WHO Drinking water quality guidelines 4th edition,
http://whqlibdoc.who.int/publications/2011/9789241548151_eng.pdf
17. Directiva 2009/54/EC privind exploatarea şi comercializarea apelor minerale naturale;
18. Directiva 96/29 Euratom privind standardele de baza de protectie a sănătătii populatiei în general şi a
lucratorilor faţa de radiatiile ionizante – Art. 45
19. Hotărâre nr. 1.020/2005 pentru aprobarea Normelor tehnice de exploatare şi comercializare a apelor
minerale;
20. Legea nr. 111/1996 privind desfaşurarea în siguranţă a activitătilor nucleare, modificată, completată şi
republicată- art. 39
21. SR 2852:94 Apă potabilă. Prelevarea, conservarea, transportul, păstrarea şi identificarea probelor
22. ISO 9696/2007 Calitatea apei. Măsurarea activităţii alfa globale la apa nesalină
23. ISO 9697/2008 Calitatea apei. Masurarea activităţii beta globale la apa nesalină
24. STAS 10447-3:1996 Apă. Determinarea conţinutului de Radiu-226
25. STAS 11592-83 Apă. Determinarea conţinutului de K-40
26. Societatea Naţională a Apelor Minerale, site oficial 2011, http://www.snam.ro
Pagina 53/146
SUPRAVEGHEREA SANATATII POPULATIEI IN RELATIE CU
RADIOACTIVITATEA NATURALA SI ANTROPICA
Pagina 54/146
LABORATORUL DE IGIENA RADIATIILOR DSP ARGES
Dr Silvia Voican ( medic coordonator LIR DSP Arges)

colaboratori: Fiz Lucian Marinescu ( fizician LIR DSP Arges), As. Dulica Floarea (as. pr. igiena, ig. radiatiilor
LIR DSP Arges), As Ganceanu Lucretia (as. pr. igiena, ig. radiatiilor LIR DSP Arges), As Nitescu Dragos (as.
pr. igiena, ig. radiatiilor LIR DSP Arges), As Gratar Petrisor (as. pr. igiena, DSP Valcea)
A.COORDONATE GENERALE:
Descrierea sumara a judetelor arondate:
LIRI Arges, conform Ordinului MS nr 431/2004, are in supraveghere si control pe probleme de radiatii
judetele Arges si Valcea.
1. Judetul Arges
Situat in partea central - sudica a tarii, intre paralele 44083' si 45037' latitudine nordica si meridianele 24025' si
25020' longitudine estica. Pe teritoriul sau intr-un punct situat in vecinatatea municipiului Pitesti, se intretaie
paralela 450 si meridianul 250. Are o suprafata de 682.631 ha (2.9% din teritoriul Romaniei), o populatie de
625.625 locuitori si cuprinde 100 de localitati intre care 3 municipii (Pitesti, Campulung si Curtea de Arges),
3 orase (Mioveni, Topoloveni, Costesti) si 94 de comune cu 578 sate. Teritoriul sau cuprinde in cea mai mare
parte bazinul superior al raului Arges, de la care si-a luat numele si pe care il pastreaza de la infiintare pana in
prezent. Relieful judetului este ca un urias amfiteatru care coboara de la nord la sud, cuprinzand toate unitatile
geo-morfologice intalnite in spatiul Carpato-Danubian de la 2.500 m pana la 160 m altitudine. Predomina
dealurile care ocupa mai mult de jumatate din suprafata. Muntii reprezinta 25% din teritoriul judetului si fac
parte din Carpatii Meridionali, respectiv versantul sudic al Masivului Fagaras, care se intinde intre culoarul
Rucar-Bran si defileul Oltului.In zona de munte si deal se intalnesc o multitudine de lacuri naturale de origine
glaciara cat si lacuri de acumulare artificiale. Lacurile glaciare din munti sunt de asemenea prezente, dintre
acestea ramarcandu-se: Capra, Caltun, Paltinu, Buda, Podu Giurgiului.Cel mai mare lac de acumulare din
bazin este Vidraru cu o capacitate de 465 milioane m3 destinat producerii de energie electica, acumulare care
a fost inaugurata in anul 1965. Mai jos de barajul Vidraru se afla noua acumulari de apa, construite de-a
lungul Argesului Superior, in special pentru producerea de energie electrica si alimentarea cu apa (pentru
industrie, irigatii, populatie).Alte acumulari mari din bazin sunt Pecineagu (69 milioane m3) si Vacaresti (54.1
milioane m3) pe raul Dambovita si Rausor (60 milioane m3) pe Raul Targului.In 1997 a fost inaugurata
acumularea Ogrezeni de pe Argesul Inferior pentru alimentarea cu apa a Bucurestiului in timp ce pentru
atenuarea viiturilor a fost construita inca din 1987 acumularea Lacul Morii pe raul Dambovita.
Principalele industrii din zona sunt industria chimica si metalurgica, industria constructoare de masini,
industria textila, industria alimentara, industria de materiale de constructii (balastiere - nisip si pietris de rau),
de exploatare a resurselor naturale (petrol si gaze) si industria miniera.Domeniile prioritare in care s-a
dezvoltat industria sunt:
 industria energiei electrice si termice (hidrocentralele de pe raurile Arges, Valsan, Targului, Doamnei,
Dambovita, Filiala Electrocentrale Pitesti - Nord si Sud, Curtea de Arges);
 industria petrolifera si a gazelor de sonda (Schela Petrol Pitesti si Gaesti);
 industria constructiilor de masini (SC Automobile Dacia Colibasi, SC ARO SA Campulung, SC
Subansamble auto SA Pitesti);
 industria chimica, petrochimica si nucleara (SC Rolast Pitesti, SC Rotan SA Pitesti, Fabrica de
Combustibil Nuclear Mioveni, SC Arpechim SA Pitesti);
 industria materialelor de constructii (Holcim Cimentul SA Campulung);
 industria exploatarii si prelucrarii lemnului (Stalpeni, Curtea de Arges, Rucar, Domnesti, SC Alprom
SA Pitesti).
Poluare de fond: În judeţul Argeş, monitorizarea poluării de fond se realizează în raport cu scara de
reprezentativitate spaţială, pe trei niveluri: nivel regional, nivel periurban/rural şi nivel urban. Poluarea de
fond reprezentativă la scară regională este monitorizată în cadrul unei staţii amplasate la Fundata, aflată la
1000m altitudine, în NV judeţului, unde se măsoară concentraţiile următorilor poluanţi gazoşi: SO2, NO2,
NH3. În 2002 nu s-au înregistrat depăşiri la nici unul din poluanţii măsuraţi. Poluarea de fond reprezentativă la
Pagina 55/146
scară periurbană/rurală este monitorizată prin staţia amplasată la intrare în Curtea de Argeş, iar cea urbană este
monitorizată în cadrul staţiei amplasate în Piteşti staţia Stadion. La cele doua staţii nu s-au înregistrat depăşiri
faţă de normele admise prin STAS 12574/87.
Poluarea de impact: Cunoscându-se impactul important asupra calităţii aerului produs de traficul rutier intens,
este necesară cunoaşterea zonelor critice şi de risc, în vederea limitării efectelor negative datorate acestuia.
APM Piteşti a stabilit un număr de 4 staţii pentru monitorizarea poluării generate de traficul rutier, precum şi
poluanţii ce trebuie măsuraţi conform STAS 12574/87 şi Ordinului nr.592/2002.
Staţii industriale:Datorită industrializării deosebite de care dispune judeţul nostru, APM Argeş a creat o reţea
de monitorizare, formată din cinci staţii amplasate în jurul principalelor surse de poluare (Bradu, Oarja,
Căteasca, Prundu, Mioveni). Nu s-au înregistrat depăşiri la indicatorii monitorizaţi: dioxid de sulf (SO2),
dioxid de azot (NO2), amoniac (NH3), formaldehidă (CH2), fenol (C6H5-OH), acid clorhidric (HCl).
Principalele surse de poluare industrială din judeţ sunt :
- industria chimică şi petrochimică
- industria materialelor de construcţii (ciment, var)
- centralele termice
Starea radioactivitatii mediului
Programele de supraveghere a radioactivitatii mediului sunt executate de statia de radioactivitate Pitesti, si
efectueaza masuratori de radioactivitate beta globala pentru toti factorii de mediu, calcule de concentratii ale
radioizotopilor naturali radon si toron, cat si supravegherea dozelor gamma absorbite in aer.
Sunt bine stabilite fluxurile de date zilnice si lunare, proceduri standard de notificare, avertizare alarmare in
cazuri de depasiri praguri de atentionare.
Scopul este de asigura supravegherea la nivelul regiunii, a zonelor de interes in scopul detectarii cresterilor
nivelelor de radioactivitate in mediu si realizarii avertizarii/alarmarii factorilor de decizie in cazurile ce se
impun.
2. Judeţul Vâlcea
Situat în partea central - sudică a României, între creasta principală a Carpaţilor Meridionali la nord şi
Câmpia Română la sud. Se întinde de-a lungul bazinului mijlociu al râului Olt pe o suprafaţă de 5765 km2
(2.42% din suprafaţa totală a ţării). Cadrul administrativ teritorial este reprezentat de 11 oraşe, 2 municipii
(Râmnicu Vâlcea, reşedinţa judeţului şi Drăgăşani), 78 comune şi 556 sate.
Judeţul Vâlcea prezintă un relief variat cu circa 33% munţi incluzând şi depresiunea Loviştea, 20% dealuri şi
depresiuni subcarpatice, 45% dealuri piemontane si 2% lunci, fiind marcat de pronunţate fragmentări, dispus
în trepte de la N la S pe o diferenţă de nivel de 2274 m (între vârful Ciortea de 2426 m, altitudinea maximă si
lunca Oltului, aflată la 152 m alt. în aval de Drăgăşani). Lacurile naturale, de origine glaciară sunt
numeroase dar de dimensiuni reduse. Dintre lacurile antropice se menţionează lacurile sărate de la Ocnele
Mari şi Ocniţa, formate în urma prăbuşirii unor saline. Importante sunt lacurile de acumulare de pe Olt: Dăeşti
(S = 209 ha), Râmnicu Vâlcea (S = 319 ha), Râureni (S = 174 ha), Govora (S = 477,2 ha), Băbeni (S = 905
ha), Ioneşti (S = 466 ha), Zăvideni (S = 839 ha), Drăgăşani (S = 828 ha), şi de pe Lotru: Vidra (S = 940 ha),
Malaia. La acestea se adaugă acumulările Jidoaia de pe râul cu acelaşi nume şi Petrimanu pe Latoriţa, de
dimensiuni mai reduse.
La nivelul judeţului Vâlcea concentraţiile de poluanţi în atmosferă sunt monitorizate prin intermediul unei
reţele de monitorizare constituită din 7 puncte de prelevare repartizate astfel:
5 în arealul platformei industriale chimice
2 pe teritoriului intravilanului municipiului
Pe teritoriul judeţului sunt identificate multiple zone cu risc la inundaţii precum si zone cu alunecari de teren.
Zone expuse la risc
Riscurile tehnologice cuprind o gamă largă de accidente legate de activităţile industriale (explozii, incendii,
scurgeri de substanţe toxice, exploatarea necontrolată a unor substanţe minerale, emisii şi poluări accidentale
etc.) şi de managementul defectuos al întreprinderilor, cu impact asupra omului şi mediului ambiant. Sunt şi
situaţii în care accidentele tehnologice cum sunt ruperile de baraje sau exploziile unor instalaţii sunt iniţiate de
cauze naturale (inundaţii, cutremure) având loc o succesiune de evenimente extreme complexe sub forma unor
Pagina 56/146
reacţii în lanţ.Existenţa obiectivelor industriale în arealele intens poluate, cu densitate mare a populaţiei şi a
construcţiilor amplifică riscul producerii unor accidente de amploare.
Riscuri legate de industria chimică şi petrochimică
Dintre ramurile industriale care prezintă riscul potenţial al unor accidente tehnologice, cele mai numeroase
sunt în industria chimică şi petrochimică. În judeţul Vâlcea există numeroase întreprinderi care utilizează
substanţe periculoase: substanţele foarte toxice, substanţele cu proprietăţi toxice specifice (alergice,
cancerigene, mutagene), substanţele inflamabile, explozive şi oxidante şi substanţele cu impact dăunător
asupra mediului. Poluări accidentale cu hidrocarburi şi alte substanţe periculoase sunt legate de gradul ridicat
de uzură şi de proiectarea necorespunzătoare a instalaţiilor din industria energetică şi din reţeaua de distribuţie
şi transport a hidrocarburilor. Accidentele sunt localizate în arealele de exploatare şi prelucrare a petrolului şi
produc o accentuată poluare a solului, apelor de suprafaţă şi a pânzelor freatice. Spargerea conductelor este
datorată unor cauze diferite – inundaţii, fisurări în timpul cutremurelor sau furturi din conducte generează
scurgerea unor cantităţi mari de combustibili lichizi.
Zonele care prezintă riscuri legate de industria chimică sunt următoarele :
 Potenţial mare de poluare cu clor (1000 – 10000) tone – Rm Vâlcea
 Potenţial mic de poluare cu amoniac (0 – 100) tone - Govora
 Potenţial mediu de poluare cu amoniac (1000 – 2000) tone - Rm Vâlcea
 Potenţial mediu de explozie (1000 – 50000) tone - Rm Vâlcea, Horezu
Există arealele cu potenţial de poluare cu petrol şi apă sărată localizate în partea centrală a judeţului Vâlcea,
dar cea mai mare parte este localizată în sudul judeţului.
Riscuri de accident nuclear
Partea de sud a judeţului face parte din « Zona de planificare de urgenţă în caz de accident nuclear », in cazul
expunerii prin ingestie a materialului radioactiv provenit de la centrala nucleară de la Koslodui.
B. In cadrul programului de actiuni de supraveghere a mediului pentru zonele cu expunere radioactiva naturala
se monitorizeaza urmatorii indicatori:
-apa potabila
-aerosol
-aliment
-apa suprafata
-depuneri atmosferice, astfel:
1. apa potabila – distribuita in sistem centralizat si ape minerale si termominerale (geotermale).
-frecventa recoltare- lunara
-puncte de monitorizare: din localitatile jud Arges si trimestrial din jud Valcea
-analize efectuate- cate 2 per fiecare proba-analiza alfa si beta globala.
-nu s-au inregistrat depasiri ale valorilor masurate.
2. aerosoli
-frecventa recoltare – saptamanal
-puncte de monitorizare: sediul DSP Arges.
-analize efectuate- cate 3 per fiecare proba-analiza alfa, beta si gama globala.
3. aliment
- frecventa recoltare – trimestrial
-puncte de monitorizare: institutii si cantine prescolari, scolari, servicii comunitare din jud Arges si Valcea
-analize efectuate- cate 3 per fiecare proba-analiza alfa, beta globala si spectrometrie gama
4. apa suprafata
- frecventa recoltare: lunara
-puncte de monitorizare: Baraj Bascov pe Raul Arges, Baraj Prundu situat pe Raul Arges + afluenti R
Targului, R Doamnei, Pod Valea Mare situat pe Raul Targului si R Doamnei.
- analize efectuate- cate 3 per fiecare proba-analiza alfa, beta si gama globala.
Pagina 57/146
5. depuneri atmosferice
- frecventa recoltare: lunara
-puncte de monitorizare: SCN Mioveni zona statie de epurare ape uzate, Colibasi, sediul DSP Arges.
C. Controlul radioactivitãtii apei potabile si alimentelor in zona de impact a obiectivului nuclear -

Fabrica de Combustibil Nuclear si Sucursala Cercetari Nucleare Pitesti
si a zonelor cu fond radioactiv natural ridicat modificat tehnologic
In vederea evaluarii impactului asupra sanatatii in zonele de influenta a marilor obiective nucleare si in
zonele cu fond radioactiv natural ridicat modificat tehnologic se vor analiza:
factorii de mediu ce pot influenta pe termen lung contaminarea alimentului si apei potabile: depunerile
atmosferice, apã de suprafata ca sursã de apã potabilã, sol, vegetatie spontanã precum si alimente si apa
potabila cu provenienta din zona respectivã;
radionuclizii specifici in functie de tipul de activitate ( de ex. H-3, C-14, alti radionuclizi artificiali potential
prezenti in efluentii CNE Cernavodã, U-natural Th-natural, Ra-226, Po-210 în zonele de extractie si
prelucrare a minereurilor radioactive)
Frecventa de
Tip proba Loc recolta Tip analiza
recoltare si analiza
1 2 3 4
Depuneri Localitati din zona lunar Alfa, beta,gama global
atmosferice trimestrial (proba gamaspectrometrie
cumulata)
Apa suprafata Aval punct deversare Trimestrial Alfa, beta, gama global,
efluenti gamaspectrometrie,
Apa potabila Reteaua de alimentare a Trimestrial Alfa, beta global
localitatilor din zona de
impact
Din principalele panze anual Alfa, beta global
freatice, fantani din zona
Alimente, alte Localitati din zona de Trimestrial Alfa, beta global
produse impact gamaspectrometrie
agroalimentare de
provenienta locala
Controlul radioactivitãtii mediului si pregatirea pentru situatii de urgenta radiologica sau accident
nuclear
In vederea cunoasterii si monitorizariii evolutiei nivelurilor de baza (in situatii normale), de radioactivitate a
factorilor de mediu, precum si al mobilizarii si utilzarii resurselor umane si echipamentelor existente si in
vederea antrenarii acestora pentru raspunsul adecvat in situatii de urgenta radiologica se vor efectua
urmatoarele determinari:
1. Debitul dozei absorbite în aer (nGy/h) a radiatiei gama la 1 m de sol; mãsurãtorile vor fi efectuate o datã
pe luna, cu un dozimetru având o limitã de detectie în jur de 0,06 mGy/h si o sensibilitate de 0,02 - 0,03
mGy/h.
2. Activitatea aerosoli alfa si beta global(Bq/m3 ); – se realizeaza o proba lunar Metodologie: pentru
aceasta se aspirã continuu pe filtru de aerosoli, aproximativ 18 ore, o datã pe trimestru la un debit redus (20-50
l/min.). Se mãsoarã dupã 2 zile , la o instalatie având fondul nu mai mare de 10 imp/min pentru beta
global si 1 imp/min pentru alfa global. Filtrul se pãstreazã si se remãsoarã dupã 15 zile la un spectrometru
gama, cu dtector NaI pentru determinarea prezentei sau absentei I-131, Cs-137 (da sau nu).
Pagina 58/146
3. Laptele (Bq/l) si depunerile atmosferice (precipitatii, zãpadã , depuneri uscate ) (Bq/m2). Se determina o
data pe trimestru. Se mãsoarã direct, în cutie Marinelli ( aprox. 1 litru) , la o instalatie gamaspectrometricã,
având un diametru de minimum 5 cm.
Rezultate:
1. apa potabila – distribuita in sistem centralizat si ape minerale si termominerale (geotermale).
-frecventa recoltare- lunara
-puncte de monitorizare: din localitatile jud Arges si trimestrial din jud Valcea
-analize efectuate- cate 2 per fiecare proba-analiza alfa si beta globala.
2. aerosoli
-frecventa recoltare – saptamanal
-puncte de monitorizare: sediul DSP Arges
3. aliment
- frecventa recoltare – trimestriala
-puncte de monitorizare: institutii si cantine prescolari, scolari, servicii comunitare din jud Arges si Valcea
-analize efectuate- cate 3 per fiecare proba-analiza alfa, beta globala si spectrometrie gama
4. apa suprafata
-puncte de monitorizare: Baraj Bascov pe Raul Arges, Baraj Prundu situat pe Raul Arges + afluenti R
Targului, R Doamnei, Pod Valea Mare situat pe Raul Targului si R Doamnei.
-frecventa recoltare-lunara
- analize efectuate- cate 3 per fiecare proba-analiza alfa, beta si gama globala.
5. depuneri atmosferice
-puncte de monitorizare: SCN Mioveni zona statie de epurare ape uzate, Colibasi, sediul DSP Arges.
-frecventa recoltare-lunara
6. lapte
- puncte de monitorizare: SC Lactag SA Costesti si comert SC Annabela Valcea
--frecventa recoltare-trimestriala
--analize efectuate- cate 3 per fiecare proba-analiza alfa si beta globala + spectrometrie gama.
--nu s-au inregistrat depasiri ale valorilor masurate.
7.sol si vegetatie spontana si cultivata
- puncte de monitorizare: zona limitrofa SCN-FCN
-frecventa recoltare-trimestriala
-analize efectuate- cate 4 per fiecare proba-analiza alfa, beta si gama globala+ spectrometrie gama.
8. debit doza absorbita in aer a radiatiei gama la 1 m de sol.
- puncte de monitorizare: sediul DSP Arges
-frecventa recoltare-saptamanala
-analize efectuate- cate 1 per fiecare proba
9.In cadrul acestui program de monitorizare Societatea de Cercetari Nucleare raporteaza catre
DSP _LIRI Arges lunar situatia concentratiilor de poluanti (inclusiv radioactivitatea) din apele evacuate de
catre statia de epurare a SCN in Raul Doamnei.
Pagina 59/146
- puncte de monitorizare: statia de epurare ape uzate SCN
-frecventa recoltare-zilnica
-analize efectuate- se efectueaza cate 9 analize pentru fiecare esantion proba zilnic (Ph, CCOCr, suspensii,
reziduu fix, CBO5, azot total, fosfor total, conc uraniu, conc activa beta globala)
D. Supravegherea starii de sanatate a populatiei din jurul obiectivelor nucleare- Fabrica de

Combustibil Nuclear si Sucursala Cercetari Nucleare Pitesti
Scopul activităţii de supraveghere a stării de sănătate este detectarea oricăror modificări în starea de sănătate a
populaţiei, datorate factorilor de risc din mediu (radiaţii ionizante).
STAREA DE SANATATE A POPULATIEI DIN ZONA SUPRAVEGHEATA A OBIECTIVULUI

NUCLEAR MAJOR SCN – FCN
ANUL 2011
( SITUATIA SE REFERA LA NR. PACIENTILOR INREGISTRATI IN EVIDENTELE MEDICILOR DE
FAMILIE)
1. ORAS MIOVENI
total populatie : 27.469
nr.decese de orice cauza : 80
nr. decese prin cancer : 16
nr. decese prin leucemii : 0
cazuri noi de cancer : 23
COMUNA BALILESTI
nr. decese prin limfom : 0
3. COMUNA BUDEASA
4. COMUNA CALINESTI
5. COMUNA DAVIDESTI
Pagina 60/146
6. COMUNA DARMANESTI
7. COMUNA MARACINENI
- total populatie : 4.476
8. COMUNA MICESTI
9. ORAS STEFANESTI
10. COMUNA STALPENI

11. COMUNA TITESTI

Pagina 61/146
LABORATORUL DE IGIENA RADIATIILOR DSP BACAU
Fizician pr. Silvia Iovita, Chimist pr. Adam Corina
A . Descrierea coordonatelor judetului BACAU
1) Populatie ,relief, industrie cu impact radiologic :

Date generale
Populatie: 708.751 locuitori (2002) - 98,15% români, 1,11% rromi, 0,59% maghiari, 0,15% ceangai
Suprafata: 6.621 kmp
Localizare: in partea de est a Romaniei si are ca vecini judetele: Neamt la nord, Vaslui la est, Vrancea la sud,
Covasna si Harghita la vest
Orase: Bacau, 175.921 locuitori (resedinta de judet), Onesti (51.681), Comanesti (25.020), Moinesti (24.204),
Buhusi (18.980), Darmanesti (13.883), Târgu Ocna (13.598), Slanic Moldova (5.017)
Despre judetul Bacau

Localizat în zona centrala a Regiunii de Nord-Est a României, pe cursul mijlociu al raului Siret, la întretaierea
drumurilor europene E 85, E574 si E 577, judetul Bacau se situeaza pe coordonatele de 46° latitudine nordica
si 26° longitudine estica si ocupa 2,8% din suprafata Romaniei. Primele atestari arheologice ale Bacaului
dateaza din paleolitic si dovedesc nu numai existenta unei populatii active, dar si legaturile stranse stabilite
intre locuitorii acestor parti si cei din restul Moldovei, estul Transilvaniei si Tara Romaneasca. Conservarea
urmelor paleolitice confirma existenta omului pe teritoriul judetului Bacau inainte de anul 10.000 i.Hr, cele
mai fascinante vestigii fiind descoperite la Bogdanesti-Oituz, Viisoara-Targu-Ocna, Targu-Trotus, Comanesti.
Mult mai numeroase sunt asezarile care dateaza din timpul Epocii de Bronz (pana in prezent au fost
descoperite 250 de asemenea asezari), unde s-au gasit numeroase si semnificative relicve ale triburilor dacice,
creatori si mesageri ai culturii bronzului. In cateva asezari datand din Epoca Fierului s-au descoperit monede,
cat si vase ceramice asemanatoare cu cele de la Tomis si Histria. Au fost aduse la lumina frecvente vestigii ale
civilizatiei romane. Existenta unor asezari bine organizate si intens populate in zona Bacaului este atestata in
documente foarte vechi apartinand cancelariei domnesti a Moldovei (un prim asemenea document dateaza din
12 Martie 1399). Daca in secolele XIV-XV Bacau era un important oras manufacturier si comercial, in aceasta
regiune, in prima decada a secolului al XIX-lea s-au pus bazele exploatarii si prelucrarii petrolului si a
lemnului la scara industriala, cat si prima fabrica de hartie, textile si incaltaminte.
Relieful judetului Bacau este format dintr-o zona muntoasa, puternic cutata, la vest ingloband grupa central-
estica a Carpatilor Orientali, o zona deluroasa cuprinzand subcarpatii si depresiunea Tazlau-Casin si o parte
din lunca Siretului si a podisului Barladului. Carpatii de pe raza judetului sunt formati din muntii Tarcaului,
Oituzului, Gosmanului si Berzuntului. Cea mai mare altitudine se atinge in muntii Tarcaului, pe varful
Grindusul-Tarbaus (1662 m).
Pe teritoriul judetului nu exista amplasate unitati nucleare si nu se desfasoara activitati cu impact radiologic
semnificativ,
In judetul nostru nu exista surse naturale de expunere radiologica ;
3 ) Solul poate fi poluat prin depozitări de deseuri si substante radioactive periculoase. În judeTul BACAU
se pot mentiona:
- halda de fosfogips de la Combinatul Chimic (SC SOFERT )
- depozitul de zgură si cenusă al CET-ului pe lignit,
4 ) Debitul dozei gamma în aer Agentia de protectia mediului Bacau
Un indicator important al radioactivităţii atmosferei este mărimea dozei gamma absorbită în aer.
Debitul dozei gamma absorbită în aer este înregistrată din oră în oră, efectuându-se medii zilnice pe durata
programului de lucru - respectiv 6 h.
Pagina 62/146
Evoluţie anuală : Debitul dozei gamma în aer - medii anuale
Tabel (μGy/h)
Staţia RA Bacău 2006 2007 2008 2009 2010
Medie anuală 0,067 0,068 0,068 0,068 0,068
Debitul dozei gamma în aer

medii anuale - uGy/h
0.069
0.068
uGy/h
0.067
0.066
2006 2007 2008 2009 2010
medie anuală
Fig. nr. 1.- debitul dozei gamma în aer - medii anuale

Media anului 2010 a dozei gamma s-a menţinut la aceeaşi valoare cu cea măsurată la nivelul anului 2009 şi de
asemenea nu s-au înregistrat depăşiri ale nivelului de atenţionare de 0,250 μGy/h.
Debitul dozei gamma în aer

medii lunare 2010- uGy/h
0.069
0.068
uGy/h
0.067
0.066
ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sept. oct. nov. dec.
medie lunară
Fig.nr 2.- debitul dozei gamma în aer - medii lunare 2010
B) Descrierea programului de actiuni de supraveghere a mediului pentru zonele cu expunere

radioactive naturala.
a ) Data initierii : planul de activitate pe anul 2012

Determinarea continutului radioactiv în : materiale de constructii, depuneri atmosferice, sol, ape de suprafata,
materii prime si deseuri din industrii nenucleare.
Factorii de mediu sunt supusi activitatilor umane care conduce la modificarea activitatii, fie cã este vorba de
extractia minereului uranifer, de exploatarea centralelor cu combustibil fosil, extractia titeiului sau de
accidente nucleare. În unele zone are loc reconstructia ecologicã: fostele depozite de zgura si cenusa de la
Comãnesti si Onesti, halda de fosfogips de la Sofert Bacãu.
Radioactivitatea naturalã si artificialã a factorilor de mediu este investigatã si evaluatã din punct de vedere al
efectelor produse de radiatii asupra organismului uman: apã de suprafatã, sol, vegetatie, aerosoli, depuneri
atmosferice.
Pagina 63/146
Se vor determina concentratiile de radioelemente prin spectrometrie gama, beta global si 226Ra –separare
radiochimica.
Materialele de constructii clasice (argila, nisip, piatra, granit,etc.) contin radielemente naturale-deci si radiu- în
diferite concentratii în functie de specificul locului de provenienta.
2. Expunerea la fondul natural radioactiv reprezinta în România 84% din expunerea datorata tuturor surselor
naturale si artificiale de radiatii ionizante. Industriile identificate ca surse de radioelemente naturale includ
productia de energie prin utilizarea combustibililor fosili, industria ingrasamintelor fosfatice, industria
extractiva si de prelucrare a petrolului si gazelor, industria materialelor de costructii.
În acest proiect se iau în studiu industria fosfatilor,industria materialelor de constructii, propunãndu-ne sã
determinãm:
Nivelele de radioactivitate naturalã în materiale (materie primã, subproduse, deseuri, praf si aer la locurile de
muncã, probe de mediu )
Impactul radiologic al depozitarii deseurilor si utilizarea potentiala a subproduselor si a deseurilor si din alte
industrii ca materiale de constructii.
Dozele de iradiere primite de angajati.
Dozele de iradiere primite de populatie.
Eventualul risc de sanatate a nivelelor de radioactivitate naturala a celor patru industrii.
Se va face evaluarea practicilor de lucru pentru stabilirea zonelor cu expunere mare si pentru depistarea cailor
de transfer a radionuclizilor catre om prin inhalare, ingestie sau iradiere externa.
Studiul va incerca sa determine daca anumite industrii nenucleare reprezinta o sursa semnificatuva de
expunere cronica a populatiei la radiatii ionizante.
Materialele de constructii pentru locuinte pot fi diferite, începând cu cele de origine naturala (pietris,
nisip,lut), conventionale (ciment, caramida rosie, lemn, beton) sau neconventionale (rezultate din valorificarea
unor deseuri industriale), fiecare având un continut radioactiv specific si determinâd iradieri diferite.
Determinarea radioactivitatii factorilor de mediu :
Recoltare , prelucrarea si analiza cotinutului radioactiv:
- sol – 10probe – spectrometrie gama
- vegetatie – 5 proba – beta global, spectrometrie gama
- depuneri atmosferice – 40 probe – beta global, la 12 probe – spectrometrie gama
- aerosoli – determinare beta global la sediul laboratorului – 12 probe
- radon –20 probe – determinare Rn-222 si a descendentilor de viata scurta.
- ape de suprafata – 14 probe – alfa, beta global, Ra-226.
Determinarea radioactivitatii în industria nenucleara :
Determinarea nivelurilor de radioactivitate (materiale si mediu ) la locul de munca.
Determinarea nivelului de radioactivitate la probe de mediu (aer, apa, sol, vegetatie).
Calculul dozei primite de angajati si de populatie.
Industria îngrasamintelor fosfatice Sofert Bacau :
- sol la diferite distante de halda de fosfogips – 5probe spectrometrie gama .
Determinarea radonului în zona periuzinala – 10 probe
Industria materialelor de constructii : determinarea radioactivitatii la 10 probe de materiale de
constructii conventionale si neconventionale .
Prin reevaluarea contributiei apei si produselor alimentare la iradiera populatiei se realizeaza controlul
alimentelor si apei potabile din punct de vedere al continutului în elemente radioactive naturale si artificiale,
respectiv, protejarea populatie împotriva expunerii la radiatii ionizante.
C. Descrierea programului de actiuni de supraveghere a mediului pentru zonele cu expunere
radioactive antropica si zonele cu fond radioactive natural modificat tehnologic ( depozitele de deseuri
radioactive,depozite fosfogips ).
1) AMURCO SRL BACAU ( SC SOFERT SA , C.I.Ch.) Platforma chimica de la BACAU a fost pusa in
functiune in anul 1978 –sub denumirea de Combinatul de ingrasaminte chimice Bacau. Instalatia de acid
fosforic ,producatoarea deseului de fosfogips ,a fost pusa in functiune in anul 1978. In anul 1991 si-a
schimbat denumirea in SC SOFERT SA Bacau In anul 2004 o parte a activelor Sofert (fabricarea
ingrasamintelor cu azot ) au fost preluate de VIROMET Victoria .Instalatia de acid fosforic si halda de
Pagina 64/146
fosfogips au ramas in proprietatea Sofert SA Bacau .In luna august 2004 s-a sistat activitatea de producere
acid fosforic . In anul 2005 firma HHCompany a preluat obligatiile de mediu aferente haldei de fosfogips .
Halda de fosfogips este situate in partea de Nord a societatii pe o platforma de 16 ha din care 2,5
impermeabilizata ,cu un perimetru de 1759,21 m3 ,inaltimi ale deseului cuprinse intre 20-30 m si un volum
estimate de 4 milioane m3.Forma de proprietate a haldei este : 2,5 ha proprietate HH Company si 13,52 ha
proprietate – Consiliul Local Bacau.
Conform Avizului de mediu nr. 5/16.05.2006, pentru halda de fosfogips era prevazuta ecologizarea haldei.
2) In ceea ce priveste evaluarea riscului radiologic generat de tehnologia de prelucrare a rocilor fosfatice,
laboratorul nostru a efectuat in colaborare cu ISP IASI inca din 1983 cercetari privind redistribuirea uraniului
,thoriului si a produsilor lor de filiatie in produsele ,subprodusele ,deseurile de la Combinatul de ingrasaminte
fosfatice Bacau (Sofert ). Punctele de prelevare acopera o zonă reprezentativă, iar numărul de probe este
suficient pentru a putea interpreta şi valida datele obţinute .
Pentru evaluarea impactului haldei de fosfogips cu mediul inconjurator au fost studiate anual in cadrul
programului de sanatate ,,Supravegherea starii de sanatate a populatiei din jurul obiectivelor nucleare “ ,probe
de fosfogips ,ape uzate care vehiculeaza spre emisar (raul Bistrita ) , vegetatie de pe halda ,sol, aer , debitul
dozei gamma externe in aer la 1 m de sol .
Un studiu mai amplu s-a efectuat in anul 2008 cand au fost recoltate si masurate direct
 10 probe radon de pe halda,20 probe radon din vecinatatea haldei si 2 probe de radon pista carting si
restaurant; (7 probe de apa –alfa si beta global;10 probe de fosfogips,5 probe de sol,3 probe cruste din
vasul de reactie si de stocare;
 prin spectrometrie gamma,
 4 probe de vegetatie spectrometrie gamma,alfa si beta global;
 30 masuratori ale debitului gamma externe din aer in urmatoarele zone: Pista carting,restaurant Fosta
linie de fabricatie a acidului fosforic, si Halda de fosfogips.
Puncte de recoltare :
Fosfogips: halda est,halda vest,halda sud,halda nord,halda partea superioara .baza halad pista
carting,bazahalda lateral stanga cantina,baza halda atelier mechanic ,baza halda Sofert,poarta acces atelier
mecanic;
Sol : pista carting,gard spre uzina,gard uzina;
Ape reziduale : apa ploaie baza halda,put foraj 1 halda CFR ,put foraj 2 Interserv,put foraj decantare ,apa
varsare Bistrita, Bistrita aval,Bistrita amonte
Vegetatie :atelier mechaniclanga halda,la baza haldei,de pe halda ,spre pista carting;
Cruste : vas reactie,vas stocare;
Radon aer : pista carting , vecinatate halda (cimitir), zona nord halda,zona nord est halad , cartier
Izvoare,zona CET ,str.Ciresoaia, Nivelul mediu anual al radioactivităii factorilor de mediu, măsurati în
cursul anilor, este în continuă scădere .
Programe de supraveghere a activitǎţii cu impact radiologic Agentia de protectia mediului Bacau
Probele de fosfogips şi sol (recoltate din zona de lângă halda de fosfogips) au fost prelevate şi măsurate o dată
pe lună, în perioada aprilie - octombrie. Halda este amplasată în imediata vecinatate a societăţii, în partea de
sud a oraşului Bacău la aproximativ 3 km de zona locuită. Valorile lunare ale activităţii beta globale
determinate la nivelul anului 2010 sunt prezentate în figura :
Activitate specifică beta globală

sol şi fosfogips - anul 2010
1000.0
Bq/Kg
500.0
0.0
apr. mai iun. iul. aug. sept. oct.
Sol Fosfogips
Figura nr.3. Activitatea specifică beta globală a solului şi fosfogipsului
Pagina 65/146
Ca urmare a primirii unei solicitări din partea SC H&H COMPANY SRL din Bacău (actualul deţinător al
haldei de fosfogips rezultate din operarea fostului combinat de îngrăşăminte chimice din Bacău) şi a Agenţiei
de protecţia mediului din Botoşani, în luna martie 2008, o echipă CNCAN s-a deplasat la faţa locului. În urma
evaluării situaţiei din teren, precum şi a buletinelor de analiză a conţinutului radioactive din probele de
fosfogips, prezentate de firma deţinătoare, reprezentanţii CNCAN au identificat o situaţie potenţială de
expunere cronică la radiaţii datorată unor activităţi din trecut. Ca urmare, în conformitate cu prevederile
Normelor Fundamentale de Securitate Radiologică, CNCAN a dispus SC H&H COMPANY SRL să
întreprindă o serie de acţiuni imediate de restricţionare a accesului populaţiei pe bataluri şi de avertizare a
populaţiei, precum şi efectuarea unei analize de securitate radiologică a haldei de fosfogips, în vederea
estimării impactului radiologic al acesteia asupra populaţiei şi mediului. Analiza de securitate radiologică,
efectuată de un expert acreditat în radioprotecţie, în baza determinării concentraţiilor radioactive din factorii
de mediu şi din fosfogips, într-un laborator de încercări acreditat, concluzionează că până în prezent nu a fost
pusă în evidenţă o creştere semnificativă a expunerii la radiaţii a populaţiei ca urmare a prezenţei haldei de
fosfogips în mediu. Dat fiind însă că terenul pe care este amplasată halda nu este impermeabilizat, iar halda nu
este stabilizată, CNCAN a dispus deţinătorului haldei de fosfogips de la Bacău menţinerea măsurilor de
restricţionare a accesului populaţiei pe haldă, monitorizarea concentraţiilor radioactive din factorii de mediu
din zona de influenţă a haldei, cu o frecvenţă anuală şi transmiterea rezultatelor la CNCAN, în vederea
supravegherii evoluţiei situaţiei radiologice din zonă.
CET BACAU
CET Bacau este o centrala noua si moderna cu electrofiltre care asigura o retinere a cenusei zburatoare de
99,98 % . Pentru determinarea nivelelor de radioactivitate existente ,in perioada 8-9 iunie 1998 s-au prelevat
probe de carbune,cenusa ,zgura,sol si aer . Prin spectrometrie gama multicanal s-a determinat continutul de
radioelente naturale radiu-226,thoriu-232,potasiu -49 din probele solide.S-au efectuat determinari ale
concentratiilor de radon-222,radon-220 (thoron) si a descendentilor lor in aerul ambiental si in aerul locurilor
de munca. Determinarile de radon au fost efectuate in aerul locurilor de munca de la sectiile Combustibil si
Cazane ,in ateliere,laboratoare,statii pompe si compresoare. Valorile se incadreaza in limitele gasite pentru
Romania in aerul exterior care sunt de 0,8-11,9 Bq/m3 pentru radon ,mult mai mici decat in interiorul
locuintelor.Cenusa zburatoare care are radioactivitatea cea mai mare ,a fost prezenta in multe locuri ca praf.
Cantitatea de pulberi a variat , incadrandu-se in limitele valorilor gasite la alte termocentrale.
Concentratia descendentilor de viata scurta ai radonului in aerul exterior din proxima vecinatate a
termocentralei se incadreaza in media generala de 3-10 Bq/m3,pentru Moldova si nu poate evidentia aportul
descendentilor radonului emanati din halda de fosfogips situata in imediata apropiere a CET Bacau. Pentru
evaluarea impactului cenusei si zgurii cu mediul inconjurator au fost studiate anual in cadrul programului de
sanatate ,,Supravegherea starii de sanatate a populatiei din jurul obiectivelor nucleare “ ,probe de cenusa si
zgura. S-au recoltat si masurat in februarie 2012 -2 probe de cenusa si zgura ,rezultatele fiind in limite
normale. Concluzii :
1.Continutul de radioelente naturale al carbunelui,zgurei si cenusei de la CET Bacau este in limitele citate de
literatura de specialitate ca valori normale;
2. Expunerea la radon si descendenti in incinta locurilor de munca este mai mica decat expunerea populatiei si
nu depaseste CMA .
D. Descrierea programului de actiuni de supraveghere a starii de sanatate a populatiei din aceste
locatii.
Studiind morbiditatea personalului muncitor la SC SOFERT SA in intervalul de timp 1989-1996 s-a putut
constata ca nu este caracteristica expunerii cumulului de noxe radioactive si substante chimice. Morbiditatea
inregistrata in intervalul mentionat evidentiaza pe primul loc afectiunile aparatului respitator ,afectiuni
nespecifice expunerii ,dar justificata de actiunea iritativa a substantelor chimice existente dar si a conditiilor
sociale ,precum si a microclimatului necorespunzator de la locul de munca. Cele 3 cazuri de cancer pulmonar
din perioada studiata nu pot fi legate de expunerea la noxa radioactiva si conditiilor de munca ,ele
reprezentand doar 17 % si nu pot fi semnificativ statistic.
Laboratorul nostru a participat la sinteza nationala ,,Incidenta leucemiei,limfoamelor si cancerului tiroidian in
Moldova coordonata de ISP IASI. Bolile cercetate au fost: leucemia,limfom Hodgkin,limfom non-Hodgkin si
Pagina 66/146
cancerul tiroidian in perioada : 1995-2001 pentru leucemii si limfoame ;1980-2001 pentru cancerul tiroidian .
Populatia cercetata a fost copii 0-14 ani pentru leucemii si limfoame si copii si adulti pentru cancerul
tiroidian. S-au scos datele din fisele medicale de la cabinetele oncologice judetene,foile de observatie de la
clinicile de pediatrie, chirurgie si endocrinologie din spitalele judetene,registre cu rezultatele punctiilor
medulare si ale examenelor anatomopatologice ,datele demografice privind populatia judetului pe grupe de
varsta ,sex si mediu de resedinta( urban,rural) de la Directia judeteana de statistica. Prelucrarea statistica s-a
facut de catre ISP IASI. In ultimii 5 ani situatia bolilor oncologice din judetul nostru se prezinta astfel :
MUNICIPIUL BACAU(CAB MED FAM)
AFECTIUNE 2007 2008 2009 2010 2011
TUMORI 264 320 396 557 601
LIMFOM 2 2 1 7 0
LEUCEMII 5 4 5 17 0
ANUL 2007
AFECTIUNE TOTAL 0-1 Jan-14 15-64 65+
TUMORI 264 1 3 166 94
LIMFOM 2 0 1 1 0
LEUCEMII 5 0 0 5 0
ANUL 2008
TUMORI 320 0 0 231 89
LIMFOM 2 1 1
LEUCEMII 4 2 2
ANUL 2009
TUMORI 396 0 2 283 111
LIMFOM 1 1
LEUCEMII 5 3 2
ANUL 2010
TUMORI 557 6 8 402 141
LIMFOM 7 0 1 5 1
LEUCEMII 17 0 0 12 5
ANUL 2011
TUMORI 601 3 11 455 132
LIMFOM 0
LEUCEMII 0
POPULATIE MUN BACAU (1IANUARIE)

AN POPULATIE
2007 179442
2008 178135
2009 177087
2010 175867
2011 175191
Laboratorul nostru participa in continuare la programul national de sanatate : ,,Supravegherea starii de
sanatate a populatiei din jurul obiectivelor nucleare “ si conform metodologiei monitorizeaza anual
radioactivitatea factorilor de mediu (depuneri atmosferice ,apa de suprafata ,apa potabila ,alimente ) si
studiaza frecventa neoplasmelor la populatiile rezidente din vecinatatea haldei de fosfogips.
Pagina 67/146
LABORATORUL DE IGIENA RADIAŢIILOR DSP BIHOR
Dr. Gorcea Liana, fiz. pr. Cosman Aurel, chim. pr. Sabau Rodica, as.pr. Miere Ana-Maria
COORDONATE GENERALE:
A. Descrierea coordonatelor judetului Bihor :
Judetul Bihor, situat în partea de nord-vest a
României, este străbătut de râurile Barcău, Crişul
Repede şi Crişul Negru, care curg de la est spre vest.
Suprafaţa judeţului Bihor, de 7.535 km pătraţi, este
destul de întinsă în comparaţie cu suprafaţa altor
judeţe, iar populaţia se ridică la 634 854 de locuitori,
cifre ce reprezintă 2,94% şi respectiv 3% din teritoriul
şi populaţia întregii ţări.
Densitatea populaţiei este de 84,0 loc./km2. Resedinţa
judeţului se află în municipiul Oradea.
Relieful judetului Bihor este variat, fiind dispus în
trepte ce coboară de la est la vest, dinspre culmile
Munţilor Apuseni spre Câmpia de Vest. În est, pe
teritoriul judeţului Bihor, se găsesc culmile înalte,
vestice, ale Munţilor Bihorului ce se ridică peste
1.800 m şi masivele Codru-Moma, Pădurea Craiului
şi Plopis (Ses) - de înălţimi mai mici (500-1.000 m) -
ce completează ca o treaptă mult mai joasă silueta înaltă a Bihorului. Dealurile fac trecerea spre treapta cea
mai joasă, spre Câmpia de Vest (Câmpia Crişurilor, în sud şi Câmpia Barcăului, în nord).
Pe raza judeţului există un număr de nouă puncte de trecere a frontierei, vama Borş fiind principala poartă a
ţării spre Vest, situaţie care alături de existenţa staţiunilor balneoclimaterice, dintre care mai cunoscute sunt
Băile Felix şi Băile 1 Mai, staţiunea Stâna de Vale, punctele turistice Peştera Urşilor şi Padiş, monumente
istorice şi muzee, care fac ca Bihorul să cunoască o mare afluenţă de turişti străini şi autohtoni (cca. 280000 -
300000 anual) şi să ocupe locul 2 pe ţară în ceea ce priveşte capacitatea de cazare turistică.
Laboratorul de Igiena Radiaţiilor Oradea este unul din cele 18 Laboratoare de Igiena Radiaţiilor din ţară.
Este judeţ de graniţă, am efectuat sute de analize/an la probele destinate exportului.
Laboratorul de Igiena Radiaţiilor are în supraveghere Depozitul Naţional de Deşeuri Radioactive de mică şi
medie activitate şi Compania Naţională a Uraniului în zona Băiţa Plai.
Judeţul Bihor este judeţul cu cele mai multe foraje de apă geotermală din ţară ( 57 de foraje), exploatate şi
utilizate, Băile Felix fiind a doua staţiune de agrement şi tratament după litoralul Mării Negre . De asemenea
supraveghează unităţi nucleare medicale şi industriale cu risc mare cum sunt: Laborator Medicină Nucleară,
PET-CT, Terapie cu energie înaltă (Cobaltoterapie), Laborator de analize chimice care utilizează 2 surse de
neutroni (S.C. Holcim), pe lângă cele 96 unităţi nucleare medicale şi industriale cu surse închise şi deschise.
Autorizatii/notificari C.N.C.A.N. : Autorizaţie de utilizare CNCAN nr. MG 342/2012
: Autorizaţie de utilizare CNCAN autolaborator nr. MG 348/2012
Acreditari/competente:
- Acreditare RENAR ISO 17025/2005, Nr. LI 363 din 22.03.2010 – sunt acreditate 7 analize
- Notificat pe apă potabilă la Ministerul Sănătăţii, conform Ord M.S. nr. 764/2005 (monitorizare de control,
monitorizare audit, prelevare probe).
- Notificat la CNCAN cu certificat de desemnare Nr. LI 349 / 2012
Suntem al doilea judeţ cu Laborator de Igiena Radiaţiilor din ţară ca şi număr de analize acreditate RENAR (7
analize).
Incadrare cu personal: 6 (Medic şef laborator, Fizician principal, Chimist principal, Asistent principal
laborator radiochimie, Conducător auto şi Îngrijitoare de curăţenie)
Pagina 68/146
C. Descrierea programului de acţiuni de supraveghere a mediului pentru zonele cu fond radioactiv
natural ridicat modificat tehnologic (Depozitul Naţional de Deşeuri Radioactive, Compania Naţională a
Uraniului – sector Ştei).
Supravegherea nivelurilor de radioactivitate în factorii de mediu se face conform indicaţiilor metodologice din
Anexa 2 a Metodologiei „Supravegherea radioactivităţii apei potabile şi alimentului în zona de impact a
obiectivelor nucleare şi a zonelor cu fond radioactiv natural ridicat modificat tehnologic” conform cerinţelor
Euroatom”.
 depuneri atmosferice: alfa global, beta global, gama spectrometrie, analize radiochimice pentru
radionuclizii relevanţi pentru obiectivul supravegheat
 apă de suprafaţă: alfa global, beta global, gamaspectrometrie, analize radiochimice pentru radionuclizii
relevanţi
 apă potabilă:
 reţeaua comunală de alimentare cu priză în ape de suprafaţă receptoare de efluenţi radioactivi
 principalele pânze freatice de alimentare
 alimente: produse agroalimentare cu provenienţă din zona de influenţă a obiectivului nuclear
I. Pe Valea Crişului Băiţa punctele de recoltare care intră în monitorizarea zonei supravegheate se împart în
două categorii: unele sunt amplasate în incinta carierei de uraniu Baiţa-Bihor şi a Depozitului Naţional de
Deşeuri Radioactive şi celelalte sunt situate în afara perimetrului zonei miniere.
Monitorizarea radiologică din jurul Depozitului Naţional de Deşeuri Radioactive şi Compania Naţională a
Uraniului a constatat în efectuarea de măsurători dozimetrice, prelevări şi prelucrări de probe şi efectuarea de
analize prin măsurători de radioactivitate alfa şi beta global respectiv separări radiochimice.
Punctele de recoltare convenite cu CNU ca fiind puncte de control reprezentative sunt următoarele:
Probe de apă:
Apă reziduală DNDR
Apă bazin colectare DNDR
Apă mină Galeria 23
Apă mină Galeria 11
Apă suprafată Valea Baiţa la barieră Băiţa Plai
Apă suprafată Valea Baiţa Sat - staţie auto
Apă suprafată Valea Baiţa, amonte confluenţa Crisul Negru la Ştei – pod
Monitorizarea valorilor concentratiei radioactive masurate la alfa si beta global, la apele mentionte mai sus,
sunt prezentate in anexa 1.
2. Probe de vegetaţie spontană:

2.1 Vegetaţie spontană platforma DNDR
2.2 Vegetaţie spontană gura minei - Galeria 23
2.3 Vegetaţie spontană gura minei - Galeria 11
2.4 Vegetaţie spontană Valea Băiţa – barira Baiţa Plai
2.5 Vegetaţie spontană Valea Baiţa Sat - staţie auto
2.6 Vegetaţie spontanţ Ştei – pod
Scopul punctelor de control a fost de a obţine informaţii prvind urmatoarele diseminări în

mediu a radionuclizilor de la DNDR şi CNU.
Monitorizarea radiologică s-a efectuat trimestrial cu excepţia lunilor de iarnă.
Probele recoltate şi analizate in LIRI (apă şi vegetaţie spontana) în perioada 2004-2011 pe traseul
Crişul Băiţa (zona supravegheata) sunt prezentate în tabelele următoare.
Menţionăm ca activitatea alfa şi beta global pentru apa analizată s-a raportat la valorile pentru apa potabilă. De
asemenea, pentru valorile obţinute la vegetaţia spontană, raportarea s-a facut cu probe de vegetaţie recoltate
din zona martor(valori medii), şi anume malul Crişului Repede din Aleşd şi împrejurimi.
Pagina 69/146
APA
ANII MONITORIZAŢI
Puncte de recoltare Număr 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
DEPOZIT-DNDR Nr. probe 1 2 3 1 1 1 1 2
-Apă reziduală Nr. analize 6 12 18 5 5 5 2 5
Nr. probe depăşite 1 2 3 1 1 1 1 2
DEPOZIT -DNDR Nr. probe 1 1 1 1 1 1 1 2
-Apă bazin Nr. analize 2 4 4 6 6 2 2 4
colectare Nr. probe depăşite - - - - - - - 1
GALERIA 23 Nr. probe 2 3 2 3 5 4 3 4
-Apă mină Nr. analize 11 16 11 16 25 20 15 20
GALERIA 11 Nr. probe - 2 3 3 5 4 3 4
-Apă mină Nr. analize - 10 15 15 25 20 15 20
Nr. probe depăşite - 2 3 3 5 4 3 4
BARIERA BAIŢA Nr. probe 2 3 3 3 5 4 3 5
PLAI Nr. analize 10 15 15 15 25 20 15 25
-Apă suprafaţă Nr. probe depăşite 2 3 3 3 5 4 3 5
BAITA SAT Nr. probe 1 3 3 3 5 4 3 5
STAŢIE AUTO Nr. analize 2 6 6 6 10 8 6 10
-Apă suprafaţă Nr. probe depăşite - - - - - - - -
ŞTEI – POD Nr. probe 2 2 2 3 4 4 3 5
-Apă suprafaţă Nr. analize 6 6 4 6 8 8 6 10
Nr. probe depăşite - - - - - - - -
VEGETAŢIE SPONTANĂ
ANII MONITORIZAŢI
DEPOZIT-DNDR Nr. probe 1 - - 1 1 1 1 2
-Vegetaţie spontană Nr. analize 3 - - 3 2 2 2 4
Nr. probe depăşite 1 - - 1 1 1 1 2
GALERIA 23 Nr. probe 2 2 1 2 4 3 1 3
-Vegetaţie spontană Nr. analize 5 5 3 5 10 8 2 6
GALERIA 11 Nr. probe - 2 1 2 4 3 1 3
-Vegetaţie spontană Nr. analize - 6 2 4 8 6 2 6
Nr. probe depăşite - 2 1 2 4 3 1 3
BARIERA BAIŢA Nr. probe 2 2 1 2 4 3 1 2
PLAI Nr. analize 3 6 3 4 8 6 2 4
-Vegetaţie spontană Nr. probe depăşite 2 2 1 2 4 3 1 2
BAITA SAT- Nr. probe 2 2 1 2 4 3 1 2
STAŢIE AUTO Nr. analize 6 6 3 4 10 6 2 4
-Vegetaţie spontană Nr. probe depăşite 1 2 1 2 4 1 - 1
ŞTEI – POD Nr. probe 2 1 1 2 3 3 1 2
-Vegetaţie spontană Nr. analize 6 3 3 6 6 6 2 4
Nr. probe depăşite 1 - 1 2 3 3 1 -
Pagina 70/146
DOZE GAMMA MĂSURATE PE TRASEUL DE RECOLTARE PROBE:
CRIŞUL BĂIŢA-27.07.2011
Nr. Locul măsurării Doza gamma la Doza gamma la
Crt. sol 1m de sol - μSv/h
μSv/h
1 Galeri 23 0,85 0,67
2 Clădire paznici 0,59 0,50
3 Drum spre depozit 0,97 0,72
4 Baia miniera 1,57 1,05
5 Galeria 11 2,5 1,20
6 Pod la bariera CNU 0,65 0,52
7 Malul Crisului Baita 0,62 0,44
8 Bariera CNU (in interior CNU-ului) 0,56 0,49
9 Marcaj rutier Baita, dinspre Nucet pe malul 0,15 0,11
Crisului Baita
10 Baita sat – statie auto la şosea 0,13 0,10
11 Pod iesire din Stei – spre Oradea 0,11 0,08
II. Pe valea Crişului Negru, punctele de recoltare probe de mediu ( apă şi vegetaţie spontană) sunt:
1. Probe de apă:
1.1 Apă mină amonte Galeria Noroc Bun
1.2 Apă mină Galeria Noroc Bun
1.3 Apă mină Galeria 23 – ieşire Poiană
1.4 Apă suprafaţă Crişul Negru - decantor
1.5 Apă suprafaţă afluent Crişul Negru - decantor
1.6 Apă suprafaţă Crişul Negru aval 100 m – Galeria Noroc Bun
1.7 Apă suprafaţă Crişul Negru aval 1 Km – Galeria Noroc Bun
1.8 Apă suprafaţă Crişul Negru – ieşire sat Poiană
1.9 Apă suprafaţă Crişul Negru – Ştei gară
Monitorizarea valorilor concentratiei radioactive masurate la alfa si beta global, la apele mentionte mai
sus, sunt prezentate in anexa 2.
2. Probe de vegetaţie spontană:

2.1 Vegetaţie spontană amonte Galeria Noroc Bun
2.2 Vegetaţie spontană Galeria Noroc Bun
2.3 Vegetaţie spontană Galeria 23 – ieşire poiană
2.4 Vegetaţie spontană Crişul Negru aval 100 m – Galeria Noroc Bun
2.5 Vegetaţie spontană Crişul Negru aval 1 Km – Galeria Noroc Bun
Rezultatele pentru apă şi vegetaţie spontană sunt prezentate în cele două tabele care urmează.
Comparaţia pentru activitatea alfa şi beta global, ca şi în cazul precedent, s-au facut cu valori admise pentru
apa potabilă conform Legii 458/2002 modificata si respectiv cu valoti pentru vegetaţia spontană din zona
martor Aleşd şi împrejurimi.
APA
ANII MONITORIZAŢI
Puncte de recoltare Număr 2005 2006 2007 200 2009 2010 2011
8
GALERIA NOROC BUN Nr. probe - - 1 - - 3 2
AMONTE- Nr. analize - - 5 - - 9 4
-Apă mină- Nr. probe depăşite - - 1 - - 3 2
GALERIA NOROC BUN Nr. probe 1 1 1 - 2 3 2
-Apă mină Nr. analize 5 5 5 - 10 15 10
Nr. probe depăşite 1 1 1 - 2 3 2
Pagina 71/146
GALERIA 23 -IESIRE Nr. probe 1 1 1 - 2 3 -
POIANA Nr. analize 5 2 2 - 10 15 -
-Apă mină Nr. probe depăşite - - - - 1 2 -
DECANTOR-CRISUL Nr. probe - - - - 2 3 2
NEGRU Nr. analize - - - - 10 15 4
-Apă suprafată Nr. probe depăşite - - - - - - -
DECANTOR-AFLUENT Nr. probe - - - - 2 3 2
CRISUL NEGRU Nr. analize - - - - 10 15 4
CRISUL NEGRU -100 m Nr. probe - 1 1 - 2 3 2
DE GALERIA NOROC Nr. analize - 5 5 - 4 6 4
BUN Nr. probe depăşite - - - - - - -
-Apă suprafată
CRISUL NEGRU -1000m Nr. probe - 1 1 - 2 3 2
DE GALERIA NOROC Nr. analize - 5 5 - 4 6 4
BUN Nr. probe depăşite - - - - - - -
-Apă suprafată
CRISUL NEGRU IESIRE Nr. probe - - - - 1 3 2
SAT POIANA Nr. analize - - - - 2 6 10
CRISUL NEGRU – STEI Nr. probe - - - - 2 3 2
GARA Nr. analize - - - - 4 8 4
VEGETAŢIE SPONTANĂ
ANII MONITORIZAŢI
Puncte de recoltare Număr 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
GALERIA NOROC BUN Nr. probe - - 1 - - - -
AMONTE- Nr. analize - - 2 - - - -
-Vegetaţie spontană Nr. probe depăşite - - 1 - - - -
GALERIA NOROC BUN Nr. probe - 1 - - 1 2 2
-Vegetaţie spontană Nr. analize - 2 - - 3 6 4
Nr. probe depăşite - 1 - - 1 1 2
GALERIA 23 -IESIRE Nr. probe - - 1 - - 1 -
POIANA Nr. analize - - 2 - - 2 -
-Vegetaţie spontană Nr. probe depăşite - - 1 - - 1 -
CRISUL NEGRU AVAL - Nr. probe - - 1 - - 1 -
100 m DE GALERIA Nr. analize - - 2 - - 2 -
NOROC BUN Nr. probe depăşite - - 1 - - - -
-Vegetaţie spontană
CRISUL NEGRU –AVAL Nr. probe - 1 - - 1 1 -
1000m DE GALERIA Nr. analize - 3 - - 3 2 -
NOROC BUN Nr. probe depăşite - 1 - - 1 - -
-Vegetaţie spontană
Pagina 72/146
DOZE GAMMA MĂSURATE PE TRASEUL DE RECOLTARE PROBE:
CRIŞUL NEGRU-14.09.2011
Nr. Locul măsurării Doza gamma la Doza gamma
Crt. sol la 1m de sol -
μSv/h μSv/h
1 Amonte - Galeria Noroc Bun-decantor - pe malul 0,15 0,12
Crisului Negru
2 Drum forestier, amonte Crisul Negru 0,15 0,12
3 Traseu cale ferata intre Galeria Noroc Bun si 1,58 1,34
Galeria 23
4 Galeria 23 iesire spre Poiana dupa pod 0,48 0,38
5 Galeria Noroc Bun – canal scurgere apa 2 1,73
6 Galeria Noroc Bun – calea ferata 0,42 0,39
7 Platforma linga Crisul Negru si taluz calea ferata 0,21 0,19
8 Decantor afluent Crisul Negru dinspre Galeria 23 0,13 0,12
9 Al doilea decantor in aval pe Crisul Negru – pe mal 0,14 0,12
10 100 m aval – pe malul Crisului Negru 0,16 0,12
11 1 Km aval – pe Crisul Negru pe mal 0,14 0,12
12 Iesire din sat Poiana – la izvor Horea 0,12 0,09
13 Gara Stei – pe malul apei Crisului Negru 0,10 0,08
În concluzie putem spune că în zona controlată (unde ecceesul populaţiei este interzis) apele de mină şi
vegetaţie spontană au valori depăşite faţă de apa potabilă respectiv vegetaţia recoltată din zona martor.
Din zona supravegheată s-au recoltat probe de apă potabilă conform legii 458/2002 modificată, atît din reţea
cît şi din fîntîni publice. Din totalul celor 40 de analize/an din zona supravegheată, valorile se încadrează în
cele admise conform legii.
În perioada 2003-2011 au fost recoltate şi analizate probe de alimente din perimetrul zonei supravegheate în
general plante cultivate, produse lactate şi de carne. Din totalul celor, în medie, 50 de analize/an (alfa global,
beta global, K40 şi separări radiochimice de Sr90, Cs137, Ra226 ) din zona supravegheată, valorile pentru
radioactivitatea alfa şi beta global sunt comparabile cu rezultatele obţinute pentru acelaşi tip de probă
recoltată din doua zone martor: Aleşd şi Marghita.
Depunerea atmosferică s-a recoltat din Ştei, conform metodologiei, cu frecvenţa aproximativ trimestrială
(2009-2011 şi în continuare). Pentru activitatea alfa şi beta globală, rezultatele sunt comparabile cu valorile
obţinute la sediul DSP din Oradea, şi anume:
III. Apa de profunzime (apă geotermală, termominerală) monitorizate în perioada 2003-2011 sunt
prezentate în tabelul următor.
APA GEOTERMALA
ANII MONITORIZAŢI
FORAJ 1705 –strand Nr. probe foraj - - 2 1 - - 1 -
hotel Marghita Nr. probe bazin 1 1 - - - - 1 -
Nr. analize 4 4 6 4 - - 6 -
Nr. probe depăşite - - 2 1 - - 1 -
FORAJ 1714 – Nr. probe foraj 1 - 1 - - - - -
unitatea militara Nr. analize 4 - 3 - - - - -
Marghita Nr. probe depăşite 1 - 1 - - - - -
FORAJ 1021 –strand Nr. probe foraj - 1 1 1 - - 1 -
Tamaseu Nr. probe bazin 1 1 1 - - 1 - -
Nr. analize 2 6 6 3 - 2 4 -
Nr. probe depăşite - 1 1 1 - - 1 -
Pagina 73/146
FORAJ 3001 –strand Nr. probe foraj 2 1 - - 1 1 1
Beius Nr. probe bazin - - - 1 - 1 - 1
Nr. analize 5 4 - 4 - 8 4 8
Nr. probe depăşite 2 1 - 1 - 2 1 2
FORAJ 4014 – Nr. probe foraj 1 1 1 1 1 - 1 -
strand Chislaz Nr. analize 3 2 2 2 2 - 2 -
FORAJ 4028 –strand Nr. probe foraj 1 1 1 - - 1 - -
Sinicolau de Munte Nr. analize 3 3 2 - - 2 - -
FORAJ 4078 - Nr. probe foraj - 1 1 - 1 - - -
strand Sarcau Nr. probe bazin - - - - - 1 - -
Nr. analize - 4 4 - 3 3 - -
Nr. probe depăşite - 1 1 - 1 1 - -
FORAJ 4691 –strand Nr. probe foraj 1 1 2 - 1 1 - -
Sacuieni Nr. analize 4 3 5 - 2 2 - -
FORAJ 4777-strand Nr. probe foraj 1 1 - 2 1 - - -
Madaras Nr. analize 4 3 - 4 2 - - -
FORAJ 4785 –strand Nr. probe foraj - 1 - - 1 - 2 2
Alesd Nr. analize - 3 - - 2 - 4 4
FORAJ 507 –strand Nr. probe foraj - - - -1 - - - -
Livada Nr. analize - - - 4 - - - -
Nr. probe depăşite - - - 1 - - - -
FORAJ 4003-Baile Nr. probe foraj 1 1 1 1 1 1 1 2
Felix Nr. probe bazin 1 - 1 - - - - -
Nr. analize 6 2 4 2 3 2 3 4
Felix Nr. probe bazin 1 1 1 - - - - -
Nr. analize 4 4 4 2 2 2 2 4
Felix Nr. probe bazin 1 - 1 - - - -
Nr. analize 4 2 4 2 2 2 2 4
Felix Nr. probe bazin 1 - 1 - - - -
Nr. analize 6 2 4 2 2 2 2 4
FORAJ Balint-Baile Nr. probe foraj 1 1 1 1 1 1 1 2
Felix Nr. probe bazin 1 - 1 - - - - -
Nr. analize 6 2 4 2 3 2 3 5
FORAJ FP1-Baile 1 Nr. probe foraj 1 1 1 1 1 1 1 2
Mai- Felix Nr. probe bazin 1 - 1 - - - - -
Nr. analize 4 2 4 2 2 2 2 4
FORAJ FP2-Baile 1 Nr. probe foraj 1 1 1 1 1 - - 2
Mai- Felix Nr. probe bazin 1 - 1 1 - - - -
Pagina 74/146
Nr. analize 4 2 4 4 2 - - 4
FORAJ FP3-Baile 1 Nr. probe foraj 1 1 1 1 1 1 - 2
Mai- Felix Nr. probe bazin 1 - 1 1 - - -
Nr. analize 4 2 4 4 2 2 - 4
FORAJ 4763- strand Nr. probe foraj 1 1 1 - - - - 1
Iosia-Oradea Nr. probe bazin - - - - - 1 - 1
Nr. analize 5 5 5 - - 3 - 6
Nr. probe depăşite 1 1 1 - - - - 1
FORAJ 4004-strand Nr. probe foraj 1 - - - 1 - - -
Hotel Continental Nr. probe bazin - - - - - - - 1
Oradea Nr. analize 4 - - - 4 - - 4
Nr. probe depăşite 1 - - - 1 - - 1
FORAJ 4006 –strand Nr. probe foraj 3 - 1 1 1 1 - 2
Municipal-Oradea Nr. probe bazin - 1 1 - - - 1
Nr. analize 9 8 6 3 4 12
Nr. probe depăşite 3 2 2 1 1 3
CONCLUZIE
Cel mai important zăcământ geotermal din Romania se află în judeţul Bihor (prezentat în harta de mai jos).
Probele prelevate, din ştrand sau din foraj, sunt din zone cu ape geotermale cunoscute: Oradea, Baile Felix,
Tamaseu, Chislaz, Săcuieni, Sânicolau de Munte, Marghita, Mădăras, Beiuş, Aleşd, depăşirile datorându-se
conţinutului radioactiv al zonei exploatate.
Analizele care s-au făcut pentru sursele de ape geotermale sunt: alfa şi beta global, Ra226, K40, Unat.
Pentru forajele de apă geotermală analizate (adîncimi mai mari de 2500m) şi care au valori mărite pentru
activitatea alfa sau beta global şi nu numai, utilizate în ştranduri s-a verificat periodic şi gradul de diluţie cu
apa potabilă în bazinele de agrement (ordin MS nr. 3812004/) .
D. Programul de acţiuni de supraveghere a mediului pentru aceste zone a fost stabilit de MS sub
denumirea de ,, SUPRAVEGHEREA STĂRII DE SĂNĂTATE A POPULAŢIEI DIN JURUL
OBIECTIVELOR NUCLEARE’’
Începând cu anul 1989, în activitatea reţelei de igiena radiaţiilor a fost adoptată o metodologie de
supraveghere a stării de sănătate a populaţiei care locuieşte în vecinătatea unor obiective nucleare. Conform
metodologiei iniţiale, amendată în 1994 şi în 2004, anual, în Compartimentul Sănătatea şi Radiaţiile Ionizante
(LIR) din CRSPB sunt analizate o serie de date demografice şi de morbiditate referitoare la aceste populaţii –
date culese şi raportate de către laboratoarele teritoriale de Igiena Radiaţiilor.
În paralel se desfăşoară şi o activitate de supraveghere a contaminării radioactive a mediului, prin analiza
depunerilor atmosferice, a apelor de suprafaţă, apei potabile şi a unor alimente, recoltate din aceste zone.
Prin monitorizarea stării de sănătate a populaţiei din jurul unor obiective nucleare se realizează nu numai un
tablou momentan al indicatorilor de morbiditate şi mortalitate, dar se poate urmări şi în dinamică evoluţia
acestor indicatori. Acest lucru este important mai ales în cazurile în care posibilele modificări ale stării de
sănătate pot apărea după perioade lungi de timp.
Monitorizarea radioactivităţii factorilor de mediu asigură depistarea în cel mai scurt timp a oricăror depăşiri
ale valorilor normale.
Pagina 75/146
ANEXA 1
Monitorizarea valorilor concentratiei radioactive masurate la alfa si beta global pe punctele de recoltare Crisul
Baita.
Punct de recoltare Galeria 23
Baita Plai Galeria 23-concentratii alfa global Baita Plai Galeria 23-concentratii beta global
1.2 Gal23
3
Gal23
2.66
1 0.954
CMA458 2.5
0.8 2
1.664 1.708
Beta global Bq/l
Alfa global Bq/l
0.6 1.5 1.43

1.548
1.152 1.174 1.225
0.4 0.385 0.387 1
0.298 0.328 0.273 0.275
0.2 0.191 0.5
0 0
2002 2004 2006 2008 2010 2012 2002 2004 2006 2008 2010 2012
Perioada de monitorizare-valori medii anuale Perioada de monitorizare-valori medii anuale
Pagina 76/146
Punct de recoltare Galeria 11
Baita Plai Galeria 11-concentratii alfa global

Baita Plai Galeria 11-concentratii beta global Gal11
2.5 0.4
Gal11 0.35 0.355 CMA458
2.125 0.329
2 0.3
CMA458
0.25 0.245 0.25 0.238 0.219
Alfa global Bq/l

1.5 1.467 1.513 0.2
Beta global Bq/l
1.162 0.15 0.155

1.134
1 0.994 0.1
0.808 0.05
0.5 0
0 2004 2006 2008 2010 2012
2004 2006 2008 2010 2012
Punct de recoltare bariera CNU
Bariera CNU -concentratii alfa global Bariera CNU-concentratii beta global

0.2 1.2
0.181 BarCNU
0.166 1
CMA458
0.15 0.911
0.8
0.115 0.67
Beta global Bq/l
Alfa global Bq/l
0.11
0.1 0.099 0.6 0.591
0.504 0.534 0.559
0.4
0.357
0.05 0.265
0.039 0.2
BarCNU
0
0
2002 2004 2006 2008 2010 2012 CMA458
2004 2006 2008 2010 2012
Punct de recoltare Baita sat

Baita sat -concentratii alfa global
0.12
0.1
0.08 0.087
0.076 0.073
Alfa global Bq/l
0.06
0.04 0.039 0.041 0.035 Baita s
0.032
0.02
0 CMA458
2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
Perioada de monitorizare-valori medii anuale
Punct de recoltare Stei pod iesire

Baita sat-concentratii beta global
1.2
1
0.8
Beta global Bq/l
0.6
0.4 0.455 Baita s
0.356 0.289
0.2 0.268
0.168 0.177 CMA458
0 0.083
0
2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
Pagina 77/146
Stei pod iesire -concentratii alfa global
0.12
0.1
0.08 0.079
Alfa global Bq/l
0.06 0.062
Stei p
0.04 0.04
0.02 0.022 0.022 0.025 CMA458
0.015
0
2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
Stei pod iesire-concentratii beta global

1.2
1
0.8
Beta global Bq/l
0.6
0.4 Stei p
0.329 0.364
0.2 0.238 0.219 0.18 0.184 CMA458
0.125
0 0
2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
Media pe cele 5 puncte de recoltare
Media pe 5 pct. de recoltare alfa global/pct. recoltare

0.4 G23, 0.38
0.3
G11, 0.256
Alfa global Bq/l
0.2
Val medii
0.1 BCNU, 0.102
BSAT, 0.055 SPOD, 0.038 CMA458
0
0 1 2 3 4 5 6
Media pe 5 pct. de recoltarebeta global/pct. recoltare

1.8
1.6 G23, 1.57
1.4
1.2 G11, 1.173
1
Beta global Bq/l
0.8 Val medii

0.6 BCNU, 0.549
0.4
0.2 BSAT, 0.257 SPOD, 0.234 CMA458
0
0 1 2 3 4 5 6
Pagina 78/146
ANEXA 2
Monitorizarea valorilor concentratiei radioactive masurate la alfa si beta global pe punctele de
recoltare Crisul Negru
Anonte galeria Noroc Bun
Alfa global, beta global si G - galeria Noroc Bun amonte

1.2
Valori medii anuale Bq/l
1
0.8 0.68
0.6
0.4
0.2 0.014 0.07 0.011
0 0
0
2007 2010 2011
α Bq/l 0 0.014 0.011
CMAα 0.1 0.1 0.1 0.1
β Bq/l 0 0.07 0.68
CMAβ 1 1 1 1
G g/l 0.036 0.039 0.051
Galeria Noroc Bun
Alfa global, beta global si G - galeria Noroc Bun

5 4.575
4.5
4
3.5
3
2.5 2.141 2.03 2.211
2
1.344
1.5 0.986
1 0.376 0.43
0.329 0.2 0.345
0.5 0.136
0
2005 2006 2007 2009 2010 2011
α Bq/l 0.986 0.376 0.329 0.2 0.345 0.136
CMAα 0.1 0.1 0.1 0.1 0.1 0.1 0.1
β Bq/l 4.575 2.141 2.03 0.43 1.344 2.211
CMAβ 1 1 1 1 1 1 1
G g/l 0.227 0.15 0.141 0.144 0.158 0.187
3.Galeria Noroc Bun- Crisul Negru decantor

Alfa global, beta global si G - galeria Noroc Bun decantor
1.2
1 1 1
0.8
0.6
0.4
0.148 0.172
0.2 0.1 0.057 0.058 0.1 0.1 0.055
0.03 0.047 0.052 0.041
0
2009 2010 2011
α Bq/l 0.03 0.058 0.041
CMAα 0.1 0.1 0.1 0.1
β Bq/l 0.047 0.148 0.172
CMAβ 1 1 1 1
G g/l 0.057 0.052 0.055
Galeria Noroc Bun- Crisul Negru decantor affluent
Alfa global, beta global si G - galeria Noroc Bun decantor afluent
1.2
1 1 1
1
0.8
0.6
0.4
0.2 0.1 0.045 0.1 0.048 0.046 0.1 0.074 0.048
0 0.042 0.012 0.017
0
2009 2010 2011
α Bq/l 0 0.012 0.017
CMAα 0.1 0.1 0.1 0.1
β Bq/l 0.042 0.048 0.074
CMAβ 1 1 1 1
G g/l 0.045 0.046 0.048
Galeria 23 spre Poiana

Alfa global, beta global si G - galeria Noroc Bun galeria 23 Poieni
1.2
1 1 1 1 1
1
0.729
0.8
0.566
0.6
0.392
0.4 0.251 0.236
0.204 0.167 0.15 0.195
0.1 0.1 0.1410.1
0.2 0.08 0.10.088 0.043
0.1
0 0.024
0
2005 2006 2007 2009 2010
α Bq/l 0 0.024 0.08 0.195 0.141
CMAα 0.1 0.1 0.1 0.1 0.1 0.1
β Bq/l 0.204 0.167 0.088 0.729 0.566
CMAβ 1 1 1 1 1 1
G g/l 0.251 0.15 0.043 0.392 0.236
Galeria Noroc Bun- Crisul Negru aval 100m
Alfa global, beta global si G - galeria Noroc Bun -aval 100m

1.2
1 1 1 1 1
0.8
0.6
0.4
0.185
0.1 0.105 0.1 0.1 0.1 0.111
0.2
0.024 0.01 0.041 0.044 0.022 0.064 0.045 0.018 0.055 0.04 0.0530.1 0.052
0
2006 2007 2009 2010 2011
α Bq/l 0.024 0.01 0.022 0.018 0.053
CMAα 0.1 0.1 0.1 0.1 0.1 0.1
β Bq/l 0.185 0.041 0.064 0.055 0.111
CMAβ 1 1 1 1 1 1
G g/l 0.105 0.044 0.045 0.04 0.052
Galeria Noroc Bun- Crisul Negru aval 1km
Alfa global, beta global si G - galeria Noroc Bun la 1 km aval
1.2 1 1 1 1 1
1
0.8 0.633
0.6
0.4 0.182
0.1 0.094 0.082 0.088 0.1 0.032 0.1 0.063 0.046 0.1 0.087 0.042 0.036 0.1 0.055
0.2 0.013 0.018 0.02
0
2006 2007 2009 2010 2011
α Bq/l 0.013 0.088 0.018 0.02 0.036
CMAα 0.1 0.1 0.1 0.1 0.1 0.1
β Bq/l 0.094 0.633 0.063 0.087 0.182
CMAβ 1 1 1 1 1 1
G g/l 0.082 0.032 0.046 0.042 0.055
Galeria Noroc Bun- Crisul Negru iesire sat Poiana
Alfa global, beta global si G - galeria Noroc Bun iesire sat Poiana
1.2 1 1 1
1
0.8
0.6
0.4
0.1 0.1 0.1 0.139
0.2 0.057 0.067 0.019 0.055 0.048 0.021 0.064
0.004
0
2009 2010 2011
α Bq/l 0.004 0.019 0.021
CMAα 0.1 0.1 0.1 0.1
β Bq/l 0.057 0.055 0.139
CMAβ 1 1 1 1
G g/l 0.067 0.048 0.064
Galeria Noroc Bun- Crisul Negru –gara Stei

Alfa global, beta global si G - galeria Noroc Bun gara Stei
1.2
1 1 1
0.8
0.6
0.4
0.151 0.17 0.162
0.2 0.1 0.1 0.1 0.117 0.1
0.018 0.061
0.011 0.014
0
2009 2010 2011
α Bq/l 0.011 0.018 0.014
CMAα 0.1 0.1 0.1 0.1
β Bq/l 0.1 0.117 0.061
CMAβ 1 1 1 1
G g/l 0.151 0.17 0.162
LABORATORUL DE IGIENA RADIATIILOR DSP BRASOV
Autori fiz.pr.Malai Georgiana, coordonator LIR DSP Brasov

Colaborator: As.pr. Rusu Constantin, as.pr.igiena LIR DSP Brasov.
A.COORDONATE GENERALE:
Descrierea coordonatelor judetului Brasov:
Situat în partea centrală a țării, pe cursul mijlociu al Oltului, în interiorul Arcului Carpatic și
deținând 2,3% din suprafața țării (5351 Km2), județul Brașov se învecinează cu opt județe. La est se
mărginește cu județul Covasna, în sud-est cu județul Buzău, în sud cu județele Prahova, Dâmbovița
și Argeș, la vest cu județul Sibiu, iar în nord cu județele Mureș și Harghita.
Municipiul Brașov (reședința județului) este situat la 25o30' longitudine estică și 45o45' latitudine
nordică cu o altitudine medie de aproximativ 600 m.
Relieful județului este accidentat și crește în altitudine de la nord spre sud. La nord se află
Depresiunea Făgărașului și Depresiunea Brașov, despărțite de către culmile scunde ale Munților
Perșani, iar la nord-vest se întinde o parte din Podișul Târnavelor. Spre sud se înalță versantul
nordic al Făgărașului, care depășește în unele locuri 2000m altitudine, Munții Bucegi, Piatra
Craiului, Postăvaru, Piatra Mare, Munții Ciucaș și o parte din Munții Întorsura Buzăului.
Populația este așezată în 4 municipii: Brașov, Făgăraș, Săcele și Codlea, 5 orașe (Predeal, Râșnov,
Rupea, Victoria, Zărnești) și 43 comune cu 150 sate. Economia judetului Brasov este complexă. La
începutul anului 2001 numărul agenților economici cu capital integral sau majoritar de stat se ridica
la 79, din care 6 regii autonome si 73 societati comerciale. Numarul agenților economici cu capital
privat se ridică la 14.717. Ritmul de scădere a fost de-a lungul acestor ani mai mare în județul
Brașov decât la nivel național. Scăderile au fost substanțiale iar creșterile, atunci când s-au produs,
au fost nesemnificative. În industria județului Brașov, scăderea producției industriale în perioada de
după 1990, se datorează în primul rând desfiintarii celor două societăți mari cu capital majoritar de
stat, S.C. Tractorul S.A. și S.C. Roman S.A.La aceasta data, la nivelul judetului Brasov, industria cu
impact radiologic este din ce in ce mai redusa, din cele 13 unitati industriale, sunt in stare de
functionare doar 7 unitati, celelalte 6 fiind inchise pe o perioada determinata.Cele 7 unitati
industriale folosesc in activitatea lor,preponderent generatori de radiatii, de tip MXR
200,Baltograph,Andrex, si mult mai putin surse de radiatii cu Ir-192.
Sursele antropice de poluare radioactivă la nivelul judetului Brasov sunt următoarele:

 zona de preparare de minereuri de uraniu _ Obiectivul Nuclear Major Uzina R Feldioara
 depozitarea necorespunzătoare a materialelor rezultate radioactive
 accidente sau avarii la instalaţiile nucleare
 instalaţiile de control defectoscopic (cu raze X sau izotopi radioactivi) din industria
judetului Brasov
 aplicăţiile radioizotopilor în medicina nucleara
 numeroase surse de poluare radioactivă cu importanţă secundară datorită activităţi lor mici,
dar care cumulate pot deveni deosebit de periculoase,precum:
 aparate generatoare de raze X
 surse radioactive diferite, cu activitate mică utilizate în diferite procese industriale (măsurat
grosimi sau nivele în rezervoare, controlul proceselor tehnologice.
C. Programul de acţiuni de supraveghere a mediului pentru zonele cu expunere radioactivă antropică şi zonele
cu fond radioactive natural ridicat modificat tehnologic
Laboratorul de Igiena Radiatiilor Ionizante din Brasov, desfasoara o activitate sustinuta de

supraveghere a mediuli pentru zonele cu expunere radioactiva antropica, in conformitate cu
Programul National de Monitorizare a Factorilor Determinanti din Mediul de Viata si de
Munca,avand drept obiectiv major protejarea sanatatii si prevenirea imbolnavirilor asociate
expunerii la radiatii ionizante.
Aceasta activitate a fost initiata odata cu aparitia Programelor Nationale de Sanatate si a fost
aplicata la nivelul judetului Brasov incepand cu anul 2000, intr-un mod coerent si continuu.
Metodologia de monitorizare cuprinde :
 supravegherea apei potabile distribuite in regim centralizat Legea 458/2002 ( retea si sursa)
 supravegherea apei minerale imbuteliate
 supravegherea alimentului, distribuite de catre marii producatori de pe raza judetului
Brasov, cat si a altor producatori cu impact asupra populatiei judetului nostru(Recomandarea
2000/473/Euratom)
 Supravegherea factorilor de mediu
Reţeaua Globală OMS/PNUM de Monitorare a Radioactivităţii Mediului (GERMON) în caz de
accident nuclear,in cadrul careia monitorizam :
 Debitul dozei absorbite în aer (nGy/h) a radiaţiei gamma la 1 m de sol
 Depuneri atmosferice (Bq/m2/lună)
 Lapte consum (Bq/l)
Numarul punctelor de monitorizare in judetul Brasov = 12 pct
(Brasov,Zarnesti,Rasnov,Sacele,Feldioara,Codlea,Predeal,Fagaras,Victoria,Rupea,Poiana
Marului,Apata,Ucea,Brasov). Amplasarea acestor puncte este in stransa legatura cu sursele
antropice de poluare radioactivă la nivelul judetului Brasov, respectiv unitatile care folosesc
instalatii generatoare de raze X sau surse radioactive diferite, utilizate în procesele industriale
.Alegerea acestor puncte de monitorizare a avut drept scop acoperirea unei arii cat mai mari din
suprafata judetului Brasov, unde exista un numar relativ mare de populatie si unde,exista surse
antropice de poluare radioactiva.
Numarul probelor pe tip si numarul de analize efectuate :
Nr.crt. Tip proba Nr.probe Nr.analize Neconforme
1 Apa potabila 38 86 0
2 Ape minerale 5 10 0
3 Alimente 51 63 0
4 Probe mediu 12 24 0
D. Programul de acţiuni de supraveghere a stării de sănătate a populaţiei
Activitatea de supraveghere a starii de sanatate a populatiei arondate, a fost initiata odata cu

aparitia si implementarea Ordinului 1003/19 mai 2008 privind expunerile medicale la radiatii
ionizante.La nivelul judetului Brasov sunt 94 unitati nucleare, unde populatia poate efectua analize
radiologice, cuprinzand 141 echipamente radiologice, o instalatie de cobaltoterapie si un simulator.
Nr.crt. Tip echipament Nr.total Nr.expuneri
medicale 2011
1 Fluroscopie 13 49279
2 Radiografie 38 60175
3 Mamografie 6 13126
4 Rx dentar 71 46469
5 Tomografie computerizata 6 22855
6 Rx interventionala cardiologica 2 1931
7 Dexa 3 3006
8 Med.nucleara-scanere rectiliniare 1 344
9 Terapie Cobalt 60 1 992
LABORATORUL DE IGIENA RADIATIILOR DSP CARAS
Dr. Doina Borsa
A.Descrierea coordonatelor judetelor asistate de laborator:

Caras – Severin:
 populatie – 333.219 locuitori – in anul 2002
 relief – 65% relief muntos
 industrie cu impact radiologic – exploatare materii prime uranifere – actualmente in
ecologizare
 expuneri naturale existente: zona Ciudanovita – Lisava – cu fond natural radioactiv ridicat
 surse antropice – halzi de cozi sau de steril rezultate din exploatarea uraniului in zona
 niveluri medii de fond si dinamica acestora – vezi tabelele
Hunedoara – nu este cazul
 populatie 487.115 locuitori)
B.Descrierea programului de supraveghere a mediului pentru zonele cu expunere radioactive

naturala:
 data initierii – 1981
 descrierea metodologiei de monitorizare:
- determinarea dozei debit gama la 1 m de sol – trimestrial
- determinarea continutului radioactiv al apelor reziduale deversate de cele 2 instalatii de
decontaminare din zona (alfa global, beta global, uraniu natural, toriu natural, potasiu 40) – 2
probe/trimestru
- determinarea continutului radioactiv (alfa global, beta global, uraniu natural, toriu natural,
potasiu 40) al celor 2 parauri colectoare de afluenti radioactivi din zona – 2 probe/trimestru
- determinarea continutului radioactiv din sol si vegetatie - 3 probe/an
 numarul si amplasarea punctelor de monitorizare:
- 5 puncte pentru determinarea dozei debit gama
- 2 puncte pentru determinarea continutului radioactiv al celor doua parauri din zona
 numarul probelor pe tip, numarul analizelor efectuate si numarul probelor cu depasiri:
- 620 probe doza debit gama
- 248 probe apa de suprafata cu 1240 determinari
- 248 probe apa reziduala cu 1240 determinari
- 93 probe de vegetatie spontana cu 186 determinari
- 93 probe de sol cu 186 determinari
Rezultatele determinarilor se incadreaza in limitele normale de suprafata.
Pentru cele doua parauri colectoare activitatea alfa globala si beta globala, conform legii 458/2002
si H.G. 974/2004, prezinta valori mai mari de 0,1 Bq/l pentru activitatea alfa globala si 1 Bq/l
pentru activitatea beta globala, dar doza efectiva totala de referinta este mai mica de 0,1 mSv/an.
C.Expunerea radioactiva antropica si zonele cu fond natural ridicat tehnologic:

 la supravegherea mediului se face si controlul cu determinari din zona fostelor exploatari
uranifere Ciudanovita – Lisava - datele sunt cele prezentate la punctul B
D.Descrierea programului de actiuni de supraveghere a starii de sanatate a populatiei

- data initierii: 1983
- analiza indicatorilor starii de sanatate: in 1986 – studiu privind starea de sanatate a populatiei pe
perioada 1981 – 1986.
Tabel cu rezultatele determinărilor de doză debit gama efectuate în perioada anilor 1981 - 2011
din zona fostelor mine uranifere Ciudanoviţa - Lişava
Nr. Locul determinării Intervalul de Observaţii

Crt. valori minime
şi maxime
(nSv/h)
1. Brădişorul de Jos – şcoala generală 106-114
2. Lişava - 20m modul decontaminare 145-216
3. Ciudanoviţa colonie - 20m modul 128-142
decontaminare
4. Ciudanoviţa colonie - primărie 108-115
5. Ciudanoviţa sat 105-112
LABORATORUL DE IGIENA RADIATIILOR DSP CLUJ
fiz. Ciprian Cîndea, chim. Savuli Ioana
JUDETUL CLUJ
A.Descrierea coordonatelor
Judeţul Cluj se află în Transilvania, regiunea Nord-Vest, România, cu reşedinţa în municipiul Cluj-
Napoca. Suprafaţă totală a judeţului este de 6674 km2 (reprezentând 2.8% din teritoriul României),
cu centrul poziţionat la 46.81226 - latitudine nordică şi 23.529023 - longitudine estică.
Circa o treime (24%) din suprafaţa judeţului este muntoasă, ocupată de Munţii Apuseni, cu înălţimi
de până la 1800 de metri, localizaţi în partea sud-vestică a judeţului. Restul suprafeţei este format în
proporţie de 76% din dealuri şi văi ale Podişului Someşan şi Câmpiei Transilvaniei. Terasele şi
luncile din sectoarele inferioare ale Someşului Mic şi Arieşului suplinesc lipsa câmpiilor. Teritoriul
judeţului aparţine bazinului Someşului Mic şi parţial bazinului Arieşului şi al Crişului Repede.
Conform structurii administrative din anul 2008, judeţul Cluj numără 434 localităţi. În judeţ se află
5 municipii - Câmpia Turzii, Cluj-Napoca, Dej (cu 4 localităţi în componenţă), Gherla (cu 3
localităţi în componenţă) şi Turda, un oraş - Huedin (cu o localitate în componenţă) şi 75 comune.
În cadrul comunelor se află 420 de sate.
Conform estimărilor, la 1 ianuarie 2009 populaţia stabilă (de reşedinţă) a judeţului Cluj constituia
690.590 persoane, 16.21% dintre acestea fiind sub 18 ani, iar densitatea populaţiei în limitele
judeţului era de 103 locuitori/km2. Cea mai mare densitate a populaţiei a fost înregistrată în toate
cele 5 municipii - Cluj-Napoca, Câmpia Turzii, Turda , Gherla şi Dej. Cea mai mică densitate
populaţiei a fost înregistrată în comunele Valea Ierii, Beliş, Mărgău şi Măguri-Răcătău .
Pe teritoriul judetului Cluj nu exista industrie

cu impact radiologic si nici surse antropice.
Avand in vedere acest lucru se poate
considera ca expunerea populatiei din judetul
Cluj este datorata doar surselor naturale
nefiind depistate pe teritoriul judetului zone
cu fond natural radioactiv ridicat.
Nivelurile medii ale fondului natural de
radiatii pe teritoriul judetului sunt
monitorizate de catre Laboratorul de Igiena
Radiatiilor prin masuratori ale debitului dozei
absorbite in aer la 1 m de sol efectuate
periodic.
Valorile determinate se situeaza in intervalul
0.12-0.22 μSv/h fara a putea fi pusa in
evidenta o dinamica specifica acestora.
B. Activitatea de monitorizare a radioactivităţii apei potabile, alimentelor şi factorilor de mediu

al căror conţinut radioactiv contribuie la expunerea la radiaţii a populaţiei, asigură menţinerea dozei
efective prin ingestie în limitele prevăzute de norme şi face parte din responsabilităţile sistemului de
sănătate publică.
Dintre factorii de mediu, ponderea cea mai importantă în relaţia dintre starea de confort şi sănătate a
populaţiei pe de o parte şi calitatea mediului în zonele locuite pe de altă parte, o deţine aerul. Astfel,
depunerile atmosferice reprezintă principalul factor de mediu în monitorizarea radioactivităţii atât în
situaţii normale cât şi în cazul accidentelor sau incidentelor nucleare.
Cadrul legislativ naţional, armonizat cu prevederile comunitare în domeniu prevăd obligativitatea şi
responsabilitatea reţelei de sănătate publică de a asigura supravegherea radiologică a apei potabile şi
alimentului.
Starea radioactivităţii mediului pentru judeţele Cluj rezultă din măsurătorile alfa şi beta globale
pentru factorii de mediu: aerosoli atmosferici, depuneri atmosferice, ape şi vegetaţie.
Programele de acţiuni de supraveghere a mediului pentru zonele cu expunere radioactivă naturală
aferente judeţului Cluj, monitorizate de catre DSP Cluj, au fost iniţiate in anul 2005, odată cu
elaborarea de către ISP-Bucureşti a Metodologiei privind întocmirea Sintezei naţionale
“Monitorizarea radioactivităţii apei potabile şi alimentelor”.
Obiectivul principal îl constituie evaluarea expunerii populaţiei României la radiaţii ionizante prin
ingestia alimentelor şi apei potabile, precum şi evitarea expunerilor suplimentare prin contaminări
accidentale ale acestora. Obiectivele specifice constau în:
• Realizarea unei supravegheri la nivel naţional a conţinutului radioactiv natural al alimentelor şi al
apei potabile şi depistarea eventualelor contaminări radioactive.
• Identificarea tipului de contaminare şi cuantificarea nivelului de contaminare în vederea evaluarii
dozelor implicate în iradierea populaţiei şi a instituirii unor măsuri de protecţie radiologică.
Supravegherea radioactivităţii apei potabile se face în funcţie de sursele de apă de consum pentru
populaţie, şi anume:
1. Apa potabilă din zone de aprovizionare (ZAP) cu apa în sistem centralizat;
2. Apa din fântâni particulare şi izvoare cu apă potabilă;
3. Apă îmbuteliată (minerală , de izvor sau de masă).
Conform statisticilor naţionale, dat fiind tendinţa crescătoare din ultimii ani a consumului de apă
îmbuteliată, de la 26.3 l/cap de locuitor/an în 2000 la 46.5 l/cap de locuitor/an în 2011, apa
îmbuteliată trebuie luată în considerare în cadrul programului de supraveghere a radioactivității apei
destinată consumului uman. Mai mult, mai ales în zonele urbane, apa îmbuteliată este utilizată
exclusiv de anumite categorii din populaţie, înlocuind astfel consumul apei din reţeaua de
distribuţie. In judetul Cluj exista un singur astfel de producator monitorizat de catre laboratorul de
igiena radiatiilor.
În cadrul acţiunii Supravegherea radioactivităţii apei potabile şi alimentului conform cerinţelor

EURATOM în conformitate cu ordinul MS de aplicare a PN de Sănătate, Laboratorului de Igiena
Radiaţiilor din cadrul DSP Cluj îi revin următoarele sarcini:
- organizarea şi derularea activităţilor de supraveghere a nivelului de radioactivitate a alimentelor şi
apei potabile în conformitate cu recomandările la nivel naţional;
- efectuarea determinărilor conţinutului radioactiv al apei potabile şi ale principalelor alimente din
dieta umană;
- transmiterea datelor în sistem standardizat la INSP Bucureşti- LIRI şi la Institutele Regionale de
Sănătate Publică
În cadrul acţiunii Monitorizarea radioactivităţii apei potabile conform LEGII 458/2002 în
conformitate cu ordinul MS de aplicare a PN de Sănătate, Laboratorului de Igiena Radiaţiilor din
cadrul DSP Cluj îi revin următoarele sarcini:
- organizarea şi derularea activităţilor de monitorizare a nivelului de radioactivitate a apei potabile
pe zone de aprovizionare;
- efectuarea determinărilor conţinutului radioactiv al apei potabile
transmiterea datelor în sistem standardizat la CRSP-Bucureşti- LIR si la Centrele Regionale de
Sănătate Publică
- constituirea bazei de date locale şi elaborarea raportului local
În vederea realizării acestor acţiuni, activităţile desfăşurate la nivelul Laboratorului de Igiena

Radiaţiilor din DSP Cluj au fost:
- iniţierea colaborării cu specialiştii din cadrul igienei mediului din DSP-ul propriu şi din judeţul
coordonat (Sălaj)
- întocmirea listei cu toate Zonele de Aprovizionare cu Apă (ZAP) din judeţ, pentru
toate sistemele publice, din toate localităţile din zona de jurisdicţie a DSP-ului judeţean.
stabilirea pentru fiecare ZAP a coordonatelor geografice (coduri NUTS sau GIS), conform
metodologiei
- stabilirea pe baza informaţiilor furnizate numărul minim de probe pentru efectuarea
determinărilor de radioactivitate (şi a estimării financiare) care trebuie efectuat pentru fiecare zonă
de aprovizonare.
- elaborarea şi agreerea planului de recoltare.
În concordanţă cu acestea, au fost întocmite listelor cu toate Zonele de Aprovizionare cu Apa
(ZAP) din Cluj şi stabilirea pentru fiecare ZAP a coordonatelor geografice, listă care a fost
coroborată cu lista primită de la specialiştii din cadrul Colectivului de Igiena Mediului din DSP
Cluj. Pentru judeţul Cluj s-au stabilit 14 zone de recoltare a apei potabile. Ţinând cont de relevanta
datelor menţionate anterior, s-au întocmit în cadrul Laboratorului de Igiena Radiaţiilor Ionizante al
DSP Cluj planurile de recoltare aferente, planuri întocmite lunar, trimestrial şi anual, atât pentru apa
potabilă, cât şi pentru alimente şi factorii de mediu monitorizaţi.
Pentru apa potabilă s-a stabilit o frecvenţă de 1 punct de recoltare/zonă de recoltare/2 ori pe an, iar
pentru alimente şi factorii de mediu planurile de recoltare au fost întocmite în concordanţă cu
indicaţiile metodologice privind efectuarea analizelor de laborator pentru determinarea conţinutului
radioactiv al alimentelor, conţinut în Sinteza naţională “Supravegherea radioactivităţii apei potabile
şi alimentului conform cerinţelor EURATOM”.
În anul 2011 au fost efectuate un număr de 82 determinări ale radioactivităţii alfa şi beta globale
pentru probe de apă si 48 pentru probe de alimente, în cadrul monitorizării radioactivităţii apei
potabile, alimentului şi factorilor de mediu, la nivelul judeţelor Cluj şi Sălaj.
În anul 2011, pentru ZAP-urile stabilite pentru judetul Cluj s-au efectuat 72 determinări de
radioactivitate.
În ceea ce priveşte factorii de mediu, la nivelul anului 2011 au fost efectuate un număr de 12
determinări ale radioactivităţii alfa şi beta globale, pentru vegetaţie spontană, depuneri atmosferice
şi zăpadă.Rezultatele parametrilor determinaţi pentru probele de apă s-au situat sub concentraţiile
admisibile de 0.1 Bq/l pentru radioactivitatea alfa şi 1 Bq/l pentru radioactivitatea beta pentru toate
probele analizate astfel fiind asigurată şi conformitatea cu valoarea parametrului indicator de
calitate, doza medie anuala de 0.1 mSv/an. De asemenea, în cursul anului 2011 s-au realizat un
număr de 4 separări radiochimice: separarea Sr-90 pentru 3 probe de alimente şi Cs-137 pentru o
probă de apă potabilă, de pe raza judeţului Cluj.
Pentru probele de alimente rezultatele nu au pus în evidenţă prezenţa unor contaminanţi artificiali
sau naturali în toate componentele dietei umane analizate .
Deasemenea in cursul anului 2010, activităţile specifice beta globale determinate nu au evidenţiat
abateri de la media multianuală şi nu s-au înregistrat depăşiri ale limitelor de atenţionare, avertizare
sau alarmare pentru radioactivitatea aerului, depunerilor atmosferice şi apelor. Nivelurile valorilor
rezultate din determinările alfa şi beta global, considerate ca parametri de screening, pentru care
există valori limite în legislaţia naţională, s-au situat în general sub valorile considerate a fi limite în
evaluarea calităţii apei potabile.
Avand in vedere faptul ca pe raza judetului Cluj nu au fost identificate zone cu expunere radioactiva
antropica si zone cu fond natural ridicat modificat tehnologic, Laboratorul de Igiena Radiatiilor Cluj
Napoca nu desfasoara actiuni specifice in vederea supravegherii mediului respectiv de supraveghere
a starii de sanatate a populatiei.
JUDETUL SALAJ
A. Descrierea coordonatelor
Judeţul Sălaj se află în Transilvania, regiunea Nord-Vest, România, cu reşedinţa în municipiul
Zalău. Suprafaţa totală a judeţului este de 3864 km2 (reprezintând 1.6% din suprafaţa ţării), cu
centrul poziţionat la 47.186367 - latitudine nordică şi 23.109522 - longitudine estică. Judeţul Sălaj
este caracterizat de o zonă de dealuri şi depresiuni situate pe cursul văilor Almaşului, Agrijului,
Someşului, Crasnei si Barcăului. Zona montană este reprezentata în partea de Sud-Vest prin două
ramificaţii nordice ale munţilor Apuseni: culmile Meseşului si Plopişului. Depresiunile au o largă
răspândire pe teritoriul judeţului şi reprezintă importante zone agricole de concentrare a
localităţilor.
Conform structurii administrative din anul 2008, Judeţul Sălaj numără 289 localităţi. În judeţ se află
un municipiu - Zalău (cu o localitate în componenţă), 3 oraşe - Cehu Silvaniei (cu 4 localităţi în
componenţă), Jibou (cu 4 localităţi în componenţă) şi Şimleu Silvaniei (cu 3 localităţi în
componenţă) şi 59 comune. În cadrul comunelor se află 273 localităţi.
Conform estimărilor, la 1 ianuarie 2009 populaţia stabilă (de reşedinţă) a judeţului Sălaj constituia
242.472 persoane, 20.23% dintre acestea fiind sub 18 ani, iar densitatea populaţiei în limitele
judeţului era de 63 locuitori/km2. Cea mai mare densitate a populaţiei a fost înregistrată în comuna
Horoatu Crasnei, municipiul Zalău şi oraşul Şimleu Silvaniei . Cea mai mică densitate a populaţiei
a fost înregistrată în comunele Almaşu, Zimbor, Dragu, Cuzăplac şi Lozna.
Pe teritoriul judetului Salaj nu exista industrie

cu impact radiologic si nici surse antropice.
Avand in vedere acest lucru se poate
considera ca expunerea populatiei din judetul
Salaj este datorata doar surselor naturale
nefiind depistate pe teritoriul judetului zone
cu fond natural radioactiv ridicat.
Nivelurile sunt monitorizate de catre
Laboratorul de Igiena Radiatiilor prin
determinari efectuate periodic.
Valorile medii ale fondului natural de radiatii
determinate pe teritoriul judetului, prin
masuratori ale debitului dozei absorbite in aer
la 1 m de sol se situeaza in intervalul 0.12-
0.22 μSv/h fara a putea fi pusa in evidenta o
dinamica specifica acestora.
B. Activitatea de monitorizare a radioactivităţii apei potabile, alimentelor şi factorilor de mediu

al căror conţinut radioactiv contribuie la expunerea la radiaţii a populaţiei, asigură menţinerea dozei
efective prin ingestie în limitele prevăzute de norme şi face parte din responsabilităţile sistemului de
sănătate publică. Dintre factorii de mediu, ponderea cea mai importantă în relaţia dintre starea de
confort şi sănătate a populaţiei pe de o parte şi calitatea mediului în zonele locuite pe de altă parte, o
deţine aerul. Astfel, depunerile atmosferice reprezintă principalul factor de mediu în monitorizarea
radioactivităţii atât în situaţii normale cât şi în cazul accidentelor sau incidentelor nucleare.
Cadrul legislativ naţional, armonizat cu prevederile comunitare în domeniu prevăd obligativitatea şi
responsabilitatea reţelei de sănătate publică de a asigura supravegherea radiologică a apei potabile şi
alimentului.
Starea radioactivităţii mediului pentru judeţul Sălaj rezultă din măsurătorile alfa şi beta globale
pentru factorii de mediu: aerosoli atmosferici, depuneri atmosferice, ape şi vegetaţie.
Programele de acţiuni de supraveghere a mediului pentru zonele cu expunere radioactivă naturală
aferente judeţelor Cluj şi Sălaj, monitorizate de catre DSP Cluj, au fost iniţiate in anul 2005, odată
cu elaborarea de către ISP-Bucureşti a Metodologiei privind întocmirea Sintezei naţionale
“Monitorizarea radioactivităţii apei potabile şi alimentelor”.
Obiectivul principal îl constituie evaluarea expunerii populaţiei României la radiaţii ionizante prin
ingestia alimentelor şi apei potabile, precum şi evitarea expunerilor suplimentare prin contaminări
accidentale ale acestora.
Obiectivele specifice constau în:
• Realizarea unei supravegheri la nivel naţional a conţinutului radioactiv natural al alimentelor şi al
apei potabile şi depistarea eventualelor contaminări radioactive.
• Identificarea tipului de contaminare şi cuantificarea nivelului de contaminare în vederea evaluarii
dozelor implicate în iradierea populaţiei şi a instituirii unor măsuri de protecţie radiologică.
Supravegherea radioactivităţii apei potabile se face în funcţie de sursele de apă de consum pentru
populaţie, şi anume:
1. Apa potabilă din zone de aprovizionare (ZAP) cu apa în sistem centralizat;
2. Apa din fântâni particulare şi izvoare cu apă potabilă;
3. Apă îmbuteliată (minerală , de izvor sau de masă).
Conform statisticilor naţionale, data fiind tendinţa crescătoare din ultimii ani a consumului de apă
îmbuteliată, de la 26.3 l/cap de locuitor/an în 2000 la 46.5 l/cap de locuitor/an în 2011, apa
îmbuteliată trebuie luată în considerare în cadrul programului de supraveghere a radioactivității apei
destinată consumului uman.
Mai mult, mai ales în zonele urbane, apa îmbuteliată este utilizată exclusiv de anumite categorii din
populaţie, înlocuind astfel consumul apei din reţeaua de distribuţie
În cadrul acţiunii Supravegherea radioactivităţii apei potabile şi alimentului conform cerinţelor
EURATOM în conformitate cu ordinul MS de aplicare a PN de Sănătate, Laboratorului de Igiena
Radiaţiilor din cadrul DSP Cluj îi revin următoarele sarcini:
- organizarea şi derularea activităţilor de supraveghere a nivelului de radioactivitate a alimentelor şi
apei potabile în conformitate cu recomandările la nivel naţional;
- efectuarea determinărilor conţinutului radioactiv al apei potabile şi ale principalelor alimente din
dieta umană;
- transmiterea datelor în sistem standardizat la INSP Bucureşti- LIRI şi la Institutele Regionale de
Sănătate Publică
În cadrul acţiunii Monitorizarea radioactivităţii apei potabile conform LEGII 458/2002 în
conformitate cu ordinul MS de aplicare a PN de Sănătate, Laboratorului de Igiena Radiaţiilor din
cadrul DSP Cluj îi revin următoarele sarcini:
- organizarea şi derularea activităţilor de monitorizare a nivelului de radioactivitate a apei potabile
pe zone de aprovizionare;
- efectuarea determinărilor conţinutului radioactiv al apei potabile
transmiterea datelor în sistem standardizat la CRSP-Bucureşti- LIR si la Centrele Regionale de
Sănătate Publică
- constituirea bazei de date locale şi elaborarea raportului local
În vederea realizării acestor acţiuni, activităţile desfăşurate la nivelul Laboratorului de Igiena
Radiaţiilor din DSP Cluj au fost:
- iniţierea colaborării cu specialiştii din cadrul igienei mediului din DSP- Sălaj
- întocmirea listei cu toate Zonele de Aprovizionare cu Apă (ZAP) din judeţ, pentru
toate sistemele publice, din toate localităţile din zona de jurisdicţie a DSP-ului judeţean.
stabilirea pentru fiecare ZAP a coordonatelor geografice (coduri NUTS sau GIS), conform
metodologiei
- stabilirea pe baza informaţiilor furnizate a numărului minim de probe pentru
efectuarea determinărilor de radioactivitate (şi a estimării financiare) care trebuie efectuate pentru
fiecare zonă de aprovizonare.
- elaborarea şi agreerea planului de recoltare.
În concordanţă cu acestea, au fost întocmite listele cu toate Zonele de Aprovizionare cu Apa (ZAP)
din Salaj şi stabilirea pentru fiecare ZAP a coordonatelor geografice, listă care a fost coroborată cu
lista primită de la specialiştii din cadrul Colectivului de Igiena Mediului din DSP Salaj .
Astfel pentru judeţul Sălaj au fost stabilite 7 zone de recoltare a apei potabile. Ţinând cont de
relevanta datelor menţionate anterior, s-au întocmit în cadrul Laboratorului de Igiena Radiaţiilor
Ionizante al DSP Cluj planurile anuale de recoltare aferente acestor zone atât pentru apa potabilă,
cât şi pentru alimente şi factorii de mediu monitorizaţi.
Pentru apa potabilă s-a stabilit o frecvenţă de 1 punct de recoltare/zonă de recoltare/2 ori pe an, iar
pentru alimente şi factorii de mediu planurile de recoltare au fost întocmite în concordanţă cu
indicaţiile metodologice privind efectuarea analizelor de laborator pentru determinarea conţinutului
radioactiv al alimentelor, conţinut în Sinteza naţională “Supravegherea radioactivităţii apei potabile
şi alimentului conform cerinţelor EURATOM”.
În anul 2011 au fost efectuate un număr de 18 determinări ale radioactivităţii alfa şi beta globale
pentru probe de apă, în cadrul monitorizării radioactivităţii apei potabile.
Rezultatele parametrilor determinaţi pentru probele de apă s-au situat sub concentraţiile admisibile
de 0.1 Bq/l pentru radioactivitatea alfa şi 1 Bq/l pentru radioactivitatea beta pentru toate probele
analizate astfel fiind asigurată şi conformitatea cu valoarea parametrului indicator de calitate, doza
medie anuala de 0.1 mSv/an.
Mentionam ca pentru probele de alimente relevanta celor recoltate in judetul Cluj a fost extinsa si la
nivelul judetul Salaj
Deasemenea in cursul anului 2010, activităţile specifice beta globale determinate nu au evidenţiat
abateri de la media multianuală şi nu s-au înregistrat depăşiri ale limitelor de atenţionare, avertizare
sau alarmare pentru radioactivitatea aerului, depunerilor atmosferice şi apelor.
Nivelurile valorilor rezultate din determinările alfa şi beta global, considerate ca parametri
de screening, pentru care există valori limite în legislaţia naţională, s-au situat în general sub
valorile considerate a fi limite în evaluarea calităţii apei potabile.
Avand in vedere faptul ca pe raza judetului Salaj nu au fost identificate zone cu expunere
radioactiva antropica si zone cu fond natural ridicat modificat tehnologic, Laboratorul de Igiena
Radiatiilor Cluj Napoca nu desfasoara actiuni specifice in vederea supravegherii mediului respectiv
de supraveghere a starii de sanatate a populatiei.
LABORATORUL DE IGIENA RADIATIILOR DSP CONSTANŢA
Dr. Mirela Calboreanu, Fiz. Elena Curuia
JUDEŢUL CONSTANTA
A. Descrierea coordonatelor judeţului Constanţa
Judeţul Constanţa este situat în extremitatea Sud–Estică a României fiind limitat de Marea Neagră
la Est, iar la Nord de judeţul Tulcea. Spre Vest fluviul Dunărea desparte judeţul Constanţa de
judeţele Călăraşi, Ialomiţa şi Brăila. La Sud se află o parte din frontiera României cu Bulgaria.
Populaţia: La 1 iulie 2010, populaţia judeţului Constanţa era de 722.360 persoane din care 351.184
persoane de sex masculin. Populaţia urbană este de 504.667 locuitori.
Relief: In judeţul Constanţa predomină relieful de podiş cu altitudine redusă, cu valori sub 200m,
doar în partea de Nord a judeţului altitudinea atingând 250m. Podişul Casimcea ocupă partea de
Nord a judeţului, iar în partea de Sud se întinde Podişul Dobrogei de Sud care seamănă cu o câmpie
înaltă, având un aspect calcaros. Litoralul Mării Negre este format la Nord din cordoane de nisip
care separă lacurile de mare. In partea sudica, se afla o faleză abruptă formată din calcare şi loess cu
înălţimi de 15-20m.
Industrie cu impact radiologic: Singura întreprindere din judeţul Constanţa cu posibil impact
radiologic este societatea S.C. Marway - Fertilchem S.A. Năvodari care se ocupă cu producerea
îngrăşămintelor chimice.
B) Descrierea programului de acţiuni de supraveghere a mediului pentru zonele cu expunere

radioactivă naturală
Programul de monitorizare a nivelelor de radioactivitate în mediu în scopul evaluării expunerii
populaţiei a fost demarat în anul 1996. Pentru realizarea acestui program colectivul Laboratorului
de Igiena Radiaţiilor Ionizante a prelevat probele necesare în vederea determinării nivelelor de
radioactivitate.Mediile din care s-a făcut recoltarea de probe sunt: depuneri atmosferice, apă de
suprafaţă, sol şi aer.
Depunerile atmosferice (precipitaţii, depuneri uscate, zăpadă) (Bq/m2).
Depunerile atmosferice au fost recoltate de laborator lunar la sediul instituţiei. Numărul probelor
este de 12 în fiecare an.Depunerile atmosferice sunt recoltate în borcane de sticlă cu diametrul de
18-20 cm şi sunt păstrate la poziţie timp de o lună.
Se măsoară direct, în cutie Marinelli la o instalaţie gamaspectrometrie timp de 60.000 s.
Se determină K-40, Ra-226, Th-232 şi eventualii radionuclizi artificiali. După aceea se procedează
la evaporarea depunerii atmosferice la sec şi rezidiul obţinut va fi depus pe tăviţe de măsurare la o
instalaţie alfa/beta global. Timpul de măsură pe probă este de 12 ore.
Apa de suprafaţă ( Bq/l) este recoltată de laborator lunar. Se recoltează apă din Canalul Dunăre-
Marea Neagră. Din probele recoltate se determină H-3 şi activitatea alfa şi beta global.
Pentru măsurarea activităţii alfa şi beta global se evaporă un litru de apă la sec, iar rezidiul obţinut
se depune pe tăviţe de măsură la instalaţia alfa/beta. Timpul de măsură este de 720 min.
Pentru măsurarea tritiului se distilează 500 ml de apă iar distilatul obţinut este amestecat cu un
cokctail de scintilaţie şi pus în fiole de măsură la instalaţia cu scintilatori lichizi. Timpul de măsură
este de 720 min.
Doza gama ambientală (nGy/h). Determinarea debitului dozei radiaţiei gama absorbită în aer se
face la distanţa de 1 m faţă de sol. Măsurătorile de efectuează trimestrial. Se utilizează un dozimetru
care trebuie să aibă o limită de detecţie, în jur de 0,06 mGy/h şi o sensibilitate de 0,02-0,03 mGy/h.
Determinarea concentraţiei de radioactivitate pentru sol (Bq/kg). Probele de sol sunt recoltate
trimestrial. Proba de sol este recoltată de pe o suprafaţă de 1m2 şi numai stratul superficial, după ce
s-a îndepărtat vegetaţia de pe acea suprafaţă. Proba de sol este păstrată timp de o lună în laborator
până se atinge echilibrul descendenţilor de viaţă scurtă din seria U-238 şi Th-232.
Apoi proba este pregătită pentru măsurare. Pământul este sfărâmat, cernut şi pus în cutia de măsură
care este de tip Sarpagan, în conformitate cu geometria detectorului. Masa probei trebuie să fie de
(150-200) g. Timpul de măsură este de 60.000 s.
Nu s-au înregistrat valori peste cele conforme cu valorile medii ale radionuclizilor naturali U-238,
Th-232, K-40, din crusta Pământului, respectiv, 35 Bq/kg, 30 Bq/kg şi 400 Bq/kg.
Activitate aerosoli, alfa şi beta global ( Bq/m3 )

Pentru oraşul Constanţa se determină o probă lunar.Se aspiră pe un filtru de aerosoli la o pompă de
aspiraţie reglată la un debit redus (25-50 l / min). Se va aspira un volum de 30 m3 . Filtrul va fi
măsurat după două zile la o instalaţie alfa/beta, care să aibă fondul mai mic de 10imp/min pentru
beta global şi 1 imp/min pentru alfa global.
C.Descrierea programului de acţiuni de supraveghere a mediului pentru zonele cu expunere

radioactivă antropică şi zonele cu fond natural ridicat modificat tehnologic
În localitatea Năvodari se află întreprinderea S.C. Marway – Fertilchem S.A. care s-a ocupat cu
producerea îngrăşămintelor chimice fosfatice. În momentul de faţă întreprinderea nu mai produce
îngrăşăminte chimice şi se ocupă doar cu ambalarea lor.Există activităţi industriale ce utilizează
materiale ce conţin radionuclizi naturali (izotopi de uraniu, radiu, potasiu şi thoriu). În aceste
cazuri, procesele industriale pot conduce la concentrarea acestor radionuclizi naturali în produsele
finale, în produsele intermediare şi în apele de procesare sau materiale reziduale. Aceste activităţi
pot avea un impact radiologic asupra populaţiei şi a mediului. Una din aceste activităţi este industria
de îngrăşăminte fosfatice, bazată pe atacul rocii fosfatice cu acid sulfuric.
Materialele brute folosite în fabricarea acidului fosforic sunt:
- rocă fosfatică cu conţinut P2O2 de 29-39%;
- H2SO4 concentrat 94-98%.
Din acest proces rezultă două produse:
- acid fosforic ( faza lichidă) în care se regăseşte mai mult de 90% din uraniu, din roca fosfatică;
- fosfogips (faza solidă) care poate conţine 80% din radiu aflat iniţial în roca fosfatică. El poate
conţine, de asemenea 5-20% din uraniu aflat în roca fosfatică.
Acidul fosforic P2O5 poate fi combinat:
- cu amoniac şi produce fosfat de amoniu;
- cu rocă fosfatică în raport 3/1 şi produce superfosfat.
Deşeurile rezultate sunt:
- solide – fosfogips;
- lichide – ape acide;
- gazoase – acid florhidric.
Materialul brut folosit în cei 35 de ani de funcţionare a uzinei a fost importat din Maroc,
Algeria, Egipt, Indonezia, Tunisia şi Israel.
Fosfogipsul neutralizat a fost depozitat, în trei zone, în partea de vest a uzinei.
- Batalul 1 – exploatat în perioada 1961-1975: are un volum de 1,3 mil m3 şi este potenţial acoperit
cu vegetaţie spontană;
- Batalul 2 – exploatat în perioada 1975-1996: ocupă o arie de 21 de ha şi înălţime 7-11m;
- Batalul 3 – a început exploatarea lui în anul 1996 şi ocupă o suprafaţă de 10 ha.
Laboratorul de Igiena Radiaţiilor Ionizante din judeţul Constanţa a monitorizat zona
Năvodari, S.C. Marway-Fertilchem S.A., Ovidiu, Lumina, Peninsula–Mamaia, Mamaia–sat pentru a
determina şi inventaria sursele suplimentare de radiaţie naturală apărute ca un rezultat a activităţii
industriale.
Valorile experimentale obţinute în urma monitorizării sunt:
LOCALITATE : NĂVODARI
Cod Data Denumire Locaţie
probă recoltă probă
A$1 10.06.09 Apă reţea Centrul oraşului
A$8 20. 03.2012 Apă reţea Centrul oraşului
A$9 18.06.09 Apă fântână Centrul oraşului
A$10 18.06.09 Apă fântână Centrul oraşului
S$1 18.06.09 sol Centrul oraşului
Ape reţea şi fântână
Cod Unitatea de Alfa global Beta global
probă măsură
A$1 Bq/l 0.054 0.117
A$2 Bq/l 0.08 0.131
A$3 Bq/l 0.104 0.109
A$4 Bq/l 0.062 0.079
A$5 Bq/l 0.134 0.153
A$6 Bq/l 0.106 0.211
A$7 Bq/l 0.111 0.168
A$8 Bq/l 0.231 0.444
A$9 Bq/l 2.021 2.73
A$10 Bq/l 0.661 0.902
Soluri
Cod Unitatea K-40 Bi-214 Tl-208 Pb-214 Ra-226 Th-234
probă de măsură
S$1 Bq/kg 552 44 46 69 50 36
S$2 Bq/kg 483 34 41 40 42 22
S$3 Bq/kg 583 43 52 65 45 37
LOCALITATE: NĂVODARI – S.C. MARWAY-FERTILCHEM S.A.
Cod probă Data recoltă Denumire probă Locaţie
F$1 15.06.2007 fosfogips Zona batal 2
S$4 02.07.2007 sol Zona batal 2
S$5 02.07.2007 sol Zona batal 2
S$6 18.06.2009 sol Fertilchem pădure
A$11 02.07.2007 Apă potabilă Fertilchem
A$12 12.08.2008 Apă pânză freatică Zona batal 2
A$13 12.08.2008 Apă industrială Cămin evacuare
A$14 12.08.2008 Apă industrială Cămin tampon
Fosfogips, soluri şi ape
probă de măsură
F$1 Bq/kg 39 457 17 723 469 106
F$2 Bq/kg 90 670 27 1116 717 184
F$3 Bq/kg <3 490 14 741 466 94
F$4 Bq/kg <3 308 6 483 295 46
S$4 Bq/kg 488 40 57 63 45 14
S$5 Bq/kg 518 33 48 60 51 21
S$6 Bq/kg 439 44 43 64 56 37
A$11 Bq/l <1 < 0.3 < 0.2 < 0.2 < 0.1 < 0.08
A$12 Bq/l 0.57 0.046 0.008 0.018 1.06 0.59
A$13 Bq/l 0.45 0.058 < 0.2 0.042 0.5 0.29
A$14 Bq/l 0.71 0.041 < 0.2 0.023 0.48 0.26
LOCALITATE: MAMAIA-SAT
A$15 12.08.2008 Apă fântână Str. M12
V$1 12.08.2008 Vegetaţie Str. M12
S$7 12.08.2008 Sediment Str. M12
A$16 18.06.2009 Apă fântână Str. M12
V$2 18.06.2009 Vegetaţie Str. M12
S$8 18.06.2009 Sol Str. M12
A$17 18.06.2009 Apă Canal Dunăre - Str. M12
Marea Neagră
A$18 18.06.2009 Apă reţea Str. M14
Ape
Cod Unitatea de măsură Alfa global Beta global
probă
A$15 Bq/l 1.760 1.82
A$16 Bq/l 13.733 17.35
A$17 Bq/l 0.260 0.402
A$18 Bq/l 0.272 0.273
Soluri, vegetaţie şi ape
probă de măsură
S$7 Bq/kg 345 68 36 108 79 42
S$8 Bq/kg 611 44 49 65 64 37
V$1 Bq/kg 787 < 1.33 < 1.55 < 1.23 < 0.85 < 0.40
V$2 Bq/kg 458 < 2.3 8.1 < 1.66 < 0.78 < 0.68
A$15 Bq/l 0.29 0.052 0.012 0.037 1.97 2.28
A$16 Bq/l 0.36 0.069 0.03 0.059 5.71 4.16
LOCALITATE: LUMINA
A$19 18.06.2009 Apă reţea Str. Năvodari
A$20 18.06.2009 Apă fântână Str. Morii
A$21 18.06.2009 Apă fântână Str. Morii
V$3 18.06.2009 Vegetaţie Str. Morii
S$9 18.06.2009 Sol Str. Morii
Ape
probă
A$19 Bq/l 0.051 0.294
A$20 Bq/l 0.106 0.389
A$21 Bq/l 0.426 0.326
Sol şi vegetaţie
probă de măsură
S$9 Bq/kg 575 39 45 61 45 31
V$3 Bq/kg 810 < 1.25 < 0.88 < 0.91 < 0.43 < 0.40
Zona Peninsula Mamaia

A$22 18.06.2009 Apă reţea Fermă agricolă
S$10 18.06.2009 Sol Fermă agricolă
V$4 18.06.2009 Vegetaţie Fermă agricolă
Ape
probă
A$22 Bq/l 0.07 0.302
Sol şi vegetaţie
probă de măsură
S$10 Bq/kg 721 59 38 57 32 20
V$4 Bq/kg 470 < 1.38 < 0.97 < 1.0 < 1.19 < 0.4
LOCALITATE: OVIDIU
A$23 19.09.2006 Apă reţea Şcoala nr.3
A$24 31.03.2008 Apă reţea Liceul nr. 1
Ape
probă
A$23 Bq/l 0.09 0.07
A$24 Bq/l 0.088 0.088
Valori mari ale concentraţiei radioactive s-au înregistrat la apele de fântână din Mamaia- sat.
Menţionăm că localitatea Mamaia-sat este racordată la reţeaua centrală de distribuţie a apei
potabile, la fel ca oraşele Constanţa şi Năvodari. Fântânile particulare din Mamaia-sat sunt folosite
(conform declaraţiilor proprietarilor) numai la irigarea culturilor din grădinile proprii.
JUDEŢUL TULCEA
A. Descrierea judeţului Tulcea
Judeţul Tulcea este situat în extremitatea de E – S-E a României, în partea central-nordică a
Dobrogei, la gurile Dunării şi la Marea Neagră (E). Vecinii judeţului tulcea sunt: Republica
Moldova şi Ucraina (în N), judeţele galaţi (N-V), Brăila (V) şi Constanţa (S).
Se află la intersecţia paralelei de 450 latitudine nordică cu meridianul de 290 longitudine estică.
Populaţia: La 1 iulie 2010, populaţia judeţului Tulcea era de 245.899 persoane din care 122.019
persoane de sex masculin. Populaţia urbană este de 121.992 locuitori.
Relief: Relieful judeţului Tulcea se caracterizează prin existenţa a două unităţi fizico-geografice
distincte: una mai înaltă, iar partea central vestică în cadrul căreia se întâlnesc elemente ale celui
mai vechi relief de pe teritoriul României (respectiv unităţi de orogen vechi, hercinic/kimmeric).
şi alta mai joasă şi mai nouă (din Cuaternar) în N, N-E şi E, respectiv lunca şi Delta Dunării,
precum şi nordul complexului lagunar Razim – Sinoe. Unităţile mai înalte de relief sunt dispuse în
trei mari subunităţi paralele:
 subunitatea nordică este constituită din Munţii Măcinului, Podişul Niculiţel şi Dealurile Tulcei;
 subunitatea centrală este reprezentată de Podişul Babadag;
 subunitatea sudică corespunde compartimentului nordic al Podişului Casimcea făcând parte
integrantă din Podişul Dobrogei Centrale, constituit predominant din şisturi verzi prepaleozoice
în fundament (care apar adeseori la suprafaţă) peste care se află depozite jurasice şi cretacice.
Regiunile joase de relief de pe teritoriul judeţului includ Delta Dunării, lunca Dunării precum şi
câmpia aluvială din preajma lacului Razim.
Industrie cu impact radiologic: Singura întreprindere cu posibil impact radiologic este Alum Tulcea,
rafinărie de alumină. Cea mai mare parte a aluminei fabricate la Tulcea este utilizată de Alro Slatina
pentru producerea aluminiului.
B) Descrierea programului de acţiuni de supraveghere a mediului pentru zonele cu expunere

radiactivă naturală
Programul de monitorizare a nivelelor de radioactivitate în mediu în scopul evaluării expunerii
populaţiei a fost demarat în anul 1996. Pentru realizarea acestui program s-a colaborat cu
Laboratorul de chimie din D.S.P. Tulcea pentru prelevarea probelor şi prelucrarea lor în vederea
determinării nivelelor de radioactivitate.Mediile din care s-a făcut recoltarea de probe sunt:
depuneri atmosferice, apă de suprafaţă, sol şi aer.
Depunerile atmosferice (precipitaţii, depuneri uscate, zăpadă) (Bq/m2).

Depunerile atmosferice au fost recoltate de Laboratorul de chimie din D.S.P.Tulcea lunar la sediul
instituţiei. Numărul probelor este de 12 în fiecare an. Depunerile atmosferice sunt recoltate în
borcane de sticlă cu diametrul de 18-20 cm şi sunt păstrate la poziţie timp de o lună. Se măsoară
direct, în cutie Marinelli la o instalaţie gamaspectrometrie timp de 60.000 s. Se determină K-40,
Ra-226, Th-232 şi eventualii radionuclizi artificiali. După aceea se procedează la evaporarea
depunerii atmosferice la sec şi rezidiul obţinut va fi depus pe tăviţe de măsurare la o instalaţie
alfa/beta global. Timpul de măsură pe probă este de 12 ore.
Apa de suprafaţă ( Bq/l) este recoltată de Laboratorul de chimie din D.S.P.Tulcea lunar. Se
recoltează apă din fluviul Dunăre din următoarele locaţii: Măcin, Tulcea, Sulina şi Sfântu-
Gheorghe. Din probele recoltate se determină H-3 şi activitatea alfa şi beta global. Pentru măsurarea
activităţii alfa şi beta global se evaporă un litru de apă la sec iar rezidiul obţinut se depune pe tăviţe
de măsură la instalaţia alfa/beta. Timpul de măsură este de 720 min. Pentru măsurarea tritiului se
distilează 500 ml de apă iar distilatul obţinut este amestecat cu un cokctail de scintilaţie şi pus în
fiole de măsură la instalaţia cu scintilatori lichizi. Timpul de măsură este de 720 min.
Doza gama ambientală (nGy/h). Determinarea debitului dozei radiaţiei gama absorbită în aer se
face la distanţa de 1 m faţă de sol. Măsurătorile de efectuează trimestrial. Se utilizează un dozimetru
care trebuie să aibă o limită de detecţie, în jur de 0,06 mGy/h şi o sensibilitate de 0,02-0,03 mGy/h.
Determinarea concentraţiei de radioactivitate pentru sol (Bq/kg). Probele de sol sunt recoltate
trimestrial. Proba de sol este recoltată de pe o suprafaţă de 1m2 şi numai stratul superficial, după ce
s-a îndepărtat vegetaţia de pe acea suprafaţă. Proba de sol este păstrată timp de o lună în laborator
până se atinge echilibrul descendenţilor de viaţă scurtă din seria U-238 şi th-232.
C. Descrierea programului de acţiuni de supraveghere a mediului pentru zonele cu expunere

radioactivă antropică şi zonele cu fond natural ridicat modificat tehnologic
În oraşul Tulcea se află societatea Alum Tulcea, cel mai mare producător de alumină calcinată din
ţară, utilizată pentru obţinerea aluminiului. Producţia medie de alumină este de 500.000 tpa. În anul
2009, Alum a fost repornit după un program de modernizare şi retehnologizare, început în februarie
2007. Alum a înlocuit o parte din echipamentele existente pentru eficientizarea producţiei şi pentru
conformarea cu normele europene pentru protecţia mediului.
Tulcea produce alumină prin prelucrarea bauxitei din import. Bauxita este cel mai important
minereu pentru producţia de aluminiu. Ea este un amestec de hidroxizi de aluminiu cu hidroxizi de
fier şi oxizi (în special de fier), cu silicaţi hidrataţi de aluminiu, dioxid de titan şi apă. Compoziţia
bauxitei variază apreciabil: Al2O3:40-75%, Fe2O4:2-37%, SiO2:1-25%, TiO2:1-5%, H2O:8-28%.
Bauxita folosită în producţia de aluminiu are un conţinut de peste 45% Al2O3 în raport Al2O3 / SiO2
=3. Uzina Alum Tulcea foloseşte bauxită din import pentru producerea aluminei.
Datele de radioactivitate pentru constituenţii din procesul de fabricare a aluminei, publicate de
Institutul Naţional de Cercetare şi Dezvoltare pentru Metale şi Resurse Radioactive Bucureşti sunt:
Concentraţia constituenţilor radioactivi:
Radon Thoron Uraniu Ra-226 Toriu

Material procesat PH
( Bq/m3 ) ( Bq/m3 ) ( ppm ) ( Bq/g ) ( ppm )
Materie primă importată
– Brazilia - - 40 1,5 21 -
zona Trombeta
Guinea Bissau
- - 17 0,27 27 -
zona Boke
Reziduu roşu - - 15 0,212 62 -
Apă de la batal - - 0,010 0,026 - 12,2
Aer la suprafaţa
248 6270 - - - -
batalului
Există posibilitatea de limitare a creşterii expunerii la radiaţii pentru personalul expus şi pentru
populaţie prin următoarele căi:
- limitarea producţiei fabricii pe an;
- prin limitarea superioară a concentraţiei activităţii materiei prime radioactive;
- prin limitarea concentraţiei prafului;
- creşterea expunerii la radiaţii se realizează mai ales prin inhalare. Măsurile de igiena muncii de a
purta mască de praf, au condus colateral la scăderea dozei de radiaţie prin inhalare.
LABORATORUL DE IGIENA RADIATIILOR DSP GALAŢI
Dr. Constanta Apostu
Judetul Nr. Populatie Procent

Galati 626.277 45%
Braila 391.833 28%
Vrancea 374.318 27%
Cele 3 judete arondate laboratorului de igiena

radiatiilor ionizante Galati aveau la nivelul anului
2011, o populatie insumata de aprox. 1.392.428
persoane:
Dupa cum se poate observa ponderea principala o
reprezinta judetul Galati, cu aproape jumatate din
totalul populatiei insumate.
Judeţul Galaţi,
A. COORDONATE GENERALE:
1. Descrierea sumara a judetului Galati
Cu o suprafaţă de 4.466,3 km2, reprezentând 1,9% din suprafaţa României, se înscrie în aria judeţelor
pericarpatice, dunărene, fiind situat relativ aproape de Marea Neagră, la confluenţa a trei mari ape curgătoare -
Dunărea, Siret, Prut şi la încrucişarea unor mari drumuri comerciale.
Aşezat în sud-estul ţării , se mărgineşte în partea de nord cu judeţul Vaslui şi judeţul Vrancea, spre sud cu
judeţul Brăila şi judeţul Tulcea la est cu Republica Moldova iar la vest cu judeţul Vrancea.
Clima - teritoriul judeţului Galaţi aparţine în totalitate sectorului de climă continentală, verile sunt foarte calde
şi uscate, iar iernile geroase, marcate de viscole puternice.
Relieful - prin poziţia sa la exteriorul arcului carpatic, judeţul Galaţi ocupă zona de întrepătrundere a marginilor
provinciilor fizico-geografice est-europeană, sud-europeană şi în parte, central-europeană, ceea ce se reflectă
fidel atât în condiţiile climaterice în învelişul vegetal şi de soluri, cât şi în structura geologică a reliefului.
Acestea din urmă oferă o privelişte cu înălţimi, cuprinse între 310 m în nord şi 5 -10 m la sud.
Populaţia: Judeţul Galaţi are 2 municipii (Galati, Tecuci), 2 oraşe (Tg. Bujor, Beresti) şi 61 comune.
Industrie cu impact radiologic: SC ARCELOR MITTAL, SC SANTIERUL NAVAL DAMEN SRL, SC
EUROSTEEL SRL, SC MENAROM PEC SA, SC COMMET SA, SC TUBULAR PRODUCT (TEVI
SUDATE), SC MOLDOVULCAN SA, SC NEDISTRUCTIV SRL.
2. Expuneri naturale existente: un avem
3. Surse antropice: nu avem
4. niveluri medii de fond si dinamica acestora: valoarea medie a fondului natural este de 0,075 μSv/h.
B. Descrierea programului de actiuni a mediului pentru zonele cu expunere radioactiva naturala:

2. nr., amplasarea si semnificatia punctelor de monitorizare:
- aerosol – 1 punct de recolta – liri Galati
- depuneri atmosferice - 1 punct de recolta – Liri Galati
- ape de suprafata_ 3 puncte de recolta – Dunare, Siret , Prut
- doza la 1 m de sol - 1 punct de recolta – curtea liri Galati
- radon din locuinte – 15 puncte de recolta ( 8 puncte in 2011; 9 puncte in 2012)
Toate punctele de monitorizare reprezinta zone de interes public
3. nr. Probelor pe tip , nr. Analizelor efectuate, nr. probelor cu depasiri:

- aerosol: 12 probe/an, 24 determinari/an (alfa, beta global)
- depuneri atmosferice: 12 probe/an, 24 determinari/an (alfa, beta global)
- ape de suprafata: 3 probe /an , 18 determinari,
- doza la 1 m de sol : 500 masuratori/an, doze cuprinse intre 0,057-0,200 μSv/h.
- radon din locuinte- in derulare
Judetul Braila
1. Descrierea sumara a Judetului arondat: Braila
Brăila este un oraş în sud-estul României, reşedinţa judeţului cu acelaşi nume. Oraşul este situat pe malul stâng
al Dunării, la distanţă de aproximativ 20 de kilometri de Galaţi. Aşezările formează o reţea alcătuita din 3 oraşe
(municipiul Braila - reşedinţa judeţului, Faurei, Ianca).
Relief: Cea mai mare parte a orasului se intinde in zona de terasa, care are inaltimea cuprinsa intre 12m si 25m
si care se ridica peste un versant paralel cu fluviul cunoscut sub numele de faleza. Terasa Brailei este plana,
coborand de la nord unde se afla Piscul Brailei (33m) spre sud unde atinge 15m, iar de la est la vest inaltimile
variaza intre 25m la Gradina Mare si 10m in cartierul Lacu Dulce.
Industrie cu impact radiologic: SC TMUCB SA –FILIALA BRAILA, SC PROMEX SA, STX RO Offshore
BRAILA SA

- depuneri atmosferice - 1 punct de recolta – locuinta particulara
- radon din locuinte –un s-a efectuat
3. nr. probelor pe tip , nr. Analizelor efectuate, nr. probelor cu depasiri:

Judetul Vrancea
1. Descrierea sumara a Judetului arondat: Vrancea
Judetul Vrancea este asezat în sud-estul României; cu o suprafaţa de 4857 km2.
Relief: Se desfăşoară pe un relief dispus în trei trepte, de la vest la est - Munţii Vrancei (alcătuiţi din gresii,
marne, argile, altitudini de 1000-1785 m în Vf. Goru), Subcarpaţi (ansamblu de dealuri împădurite, culoare de
văi şi depresiuni în care sunt concentrate numeroase sate) şi nord-estul Câmpiei Române; se adaugă Şiretul şi un
sector din Colinele Tutovei.
Clima: Climatul temperat, diferenţiat altimetric (temperaturi medii anuale de la 10°C în câmpie la 2°C pe
crestele Carpaţilor; precipitaţiile cresc de la 450 mm la 1000 mm), cu influenţe foehnale în dealuri şi câmpie a
determinat etajarea solurilor şi vegetaţiei (păduri de conifere şi amestec în munţi; păduri de fag şi gorun în
dealuri, în bună măsură înlocuite de păşuni şi fâneţe; silvostepâ şi stepă în est, ce-au fost desţelenite aproape
complet.
Asezari: Aşezările formează o reţea alcătuita din 5 oraşe (municipiul Focşani - reşedinţa judeţului, Adjud,
Panciu, Marasesti, Odobesti), 59 de comune şi 331 de sate.
Industrie cu impact radiologic: SC NDT TESTING SRL FOCSANI


1. data initierii=
- depuneri atmosferice - 1 punct de recolta – DSP Vrancea
- radon din locuinte –6 puncte de recolta (6 puncte in 2012)
Toate punctele de monitorizare reprezinta zone de interes public
3. nr. Probelor pe tip , nr. Analizelor efectuate, nr. probelor cu depasiri:

LABORATORUL DE IGIENA RADIATIILOR DSP HARGHITA
fiz.Pataki Péter Sándor
A. Coordonatele judeţului asistat de LIRI Harghita

Harghita este un judeţ situat în centrul României cu o suprafaţă totală de 6639 km2 şi o populaţie de peste
304.000 locuitori, relief dominant montan . Judeţul Harghita este slab industrializat, nu există industrie cu
activităţi cu impact radiologic.
Expuneri din surse naturale sunt cele produse de activităţile balneare, cauzate de băi cu apă minerală precum şi
tratamentele efectuate în mofete.
Expuneri datorate surselor antropice în momentul de faţă nu există, Acestea au existat dar a fost dezafectat şi
ecologizat în 2008 sectorul minier de la JOLOTCA.
Valoarea medie a fondului natural oscilează în jurul valori de 127 nGy/h
Debitul dozei gama la 1m de sol

nGy/h
180
160
140
120
100
Series1
80
60
40
20
0
1 4 7 10 13 16 19 22 25 28 31 34 37 40 43 46 49 52
saptamana
B,C,D Program de acţiune de supraveghere a mediului pt. zonele cu expunere radioactivă naturală
precum şi expunerea antropică .
Pe raza judeţului Harghita sunt numeroase băi cu ape minerale şi băi cu bioxid de carbon numite mofete.Au
fost efectuate numeroase determinări din surse antropice, a fost identificate 5 mofete folosite in scop medical
( tratament). Nivelul concentraţiilor de radon se situează între 140Bq/mc - 30000Bq/mc, valorile obţinute de
multe ori depăşesc nivelul de acţiune stabilit de norme. Nu a fost iniţiat o acţiune anume de monitorizare în
lipsă de metodologie. Pentru o bună desfăşurare a activităţii de colectare a probelor de pe teren ar fi necesar
un mijloc de transport propriu.
În ultimii 5 ani nu au fost constatate sau semnalate situaţii deosebite din aceste zone din punct de vedere
medical.
LABORATORUL DE IGIENA RADIATIILOR DSP IASI
Dr. Ghinet Micaiela Gabriela

Colaboratori: chim. Andriescu Elena, fiz. Dascaleanu Vasile, asistent pr. igiena Aanei Cezar, asistent. pr. igiena
Abaitancei Magdalena
Judetul Iasi Geografie. Este situat : - la 47010'24" latitudine

nordică şi 25015'3" longitudine estică
- partea nord-estica a Romaniei
- in Podisul Moldovei,
- in bazinul raului Prut si al raului Siret
- aproape de granita cu Republica Moldova
- în Câmpia Moldovei
- pe râul Bahlui, un afluent al Jijiei, care se varsă în
râul Prut
- în centrul provinciei Moldova, care se întinde de la
munţii Carpaţi până la râul Nistru – râu aflat până
nu demult la confluenţa unor importante trasee
comerciale
- pe vechile drumuri comerciale care legau nordul si
vestul Europei de sud-estul continental si de
Orientul Apropiat
Suprafata :- de 5.500 km patrati cu o medie de
altitudine de mai putin de 250m.
Industrie: energetica - termocentrale; constructii de masini - utilaj greu la Iasi; materiale de constructii-
prefabricate; industrie usoara - confectii, tricotaje, textile, incaltaminte; electronica - Iasi; industrie alimentara -
panificatie si paste fainoase, carne si mezeluri, branzeturi, semipreparate, ulei, zahar, conserve legume fructe;
Demografie
Populatia judetului Iasi este de 774 075 locuitori dintre care 297 541 locuitori in resedinta conform ultimelor
estimări oficiale ale Institutului Naţional de Statistică din anul 2011,
Judetul Vaslui
Asezare geografica
Judetul Vaslui este situat în estul României, la granita cu Republica Moldova si are o suprafata de 5 318
kilometri patrati, reprezentând 2,23 la suta din suprafata tarii. Judetele vecine sunt Iasi, Neamt, Bacau, Vrancea
si Galati. Din punct de vedere administrativ, judetul Vaslui se compune din trei municipii (Vaslui, Bârlad si H
usi), doua orase (Negresti si Murgeni), 8 1 de comune si 456 de sate.
Principalele forme de relief sunt dealurile joase (în partea centrala si de vest) si câmpiile deluroase (în partea de
est). Principalele bazine hidrografice sunt cele ale râurilor Prut si Bârlad. Lacurile naturale nu sunt foarte multe
la numar, mai importante fiind cele din lunca Prutului. Predomina lacurile de natura antropica.
Populatia: Populaţia totala a judetului, potrivit datelor recensamântului din 2011, este de 393 340 de locuitori
Alimentarea cu apa în sistem centralizat este
asigurata în proportie de 92 la suta pentru locuitorii
din centrelor urbane si de 15 la suta pentru locuitorii
de la sate.
La reteaua de canalizare sunt racordati 68 la suta din
locuitorii oraselor si doar 5 la suta din locuitorii
satelor.
Economia judetului Vaslui are un caracter
predominant agrar, datorita, în primul rând,
suprafetei mari de teren agricol, si numarului ridicat
de persoane care locuiesc în mediul rural si se ocupa
cu agricultura. Cea mai importanta ramura
industriala este industria usoara: tesaturi, confectii,
tricotaje, încaltaminte.
Judetul Neamt
Judetul Neamt ocupa o pozitie central-estica in

ansamblul teritorial national si se suprapune, partial,
Carpatilor Orientali, Subcarpatilor Moldovenesti si
Podisului Moldovenesc, face parte din categoria
unitatilor administrativ - teritoriale cu o suprafata
medie, avand 5896 km patrati, ceea ce reprezinta
2,5% din teritoriul tarii. Organizarea administrative:
2 municipii : Piatra Neamt, Roman; 3 orase : Targu
Neamt, Bicaz, Roznov
78 comune cuprinzand un numar de 344 sate.
Populatia judetului in 2011 a fost de 507 399
locuitori
Asezare: Cu un teritoriu in suprafata de 5.896 km2, judetul Neamt este situat in zona central-vestica a
Moldovei. Prin amplasarea sa, judetul Neamt se invecineaza:la nord cu judetele Suceava si Iasi; la est cu
judetele Iasi si Vaslui
la sud cu judetul Bacau ;la vest cu judetele Harghita si Suceava
Reprezentand 2,5% din suprafata totala a tarii, respectiv locul 18, incadrandu-se in categoria judetelor mici, este
strabatut de cursul mijlociu al raurilor Bistrita si Siret.
Partea de est a judetului este strabatuta de magistrala rutiera si feroviara care face legatura Capitelei tarii cu
nordul Moldovei, iar ramificatiile acesteia spre vest asigura legatura cu zona Ardealului.
Relieful: Relieful are in ansamblu aspectul unui amfiteatru natural, cu fatada orientata spre est: partea vestica o
formeaza culmile inalte ale muntilor (800 - 1907 m), dupa care urmeza treptele descrescatoare ale dealurilor
subcarpatice (500 - 700 m), de podis (400 - 450 m) si luncile joase (100 - 200 m). Muntii, cu o suprafata de
2653 km2, reprezinta 45% din suprafata totala a judetului, iar dealurile si podisurile 55%, cu o suprafata de 3245
km2. Muntii au forma unor culmi si platouri cu varfuri izolate, puternic fragmentati de vai adanci, inclusi in
intregime Carpatilor Orientali- grupa muntilor Bistritei Moldovenesti si cuprind: muntii Bistritei, Ceahlau,
Hasmas, Tarcau si Stanisoarei. Dealurile subcarpatice formeaza o fasie continua de la nord la sud, lata de 15 km
incluzand depesiunile subcarpatice Neamt, Cracau - Bistrita si Tazlau ce se individualizeaza ca niste campii
colinare de-a lungul vailor, intens cultivate. Culoarele de vale ale Siretului, Bistritei si Moldovei ocupa un loc
aparte in relieful judetului avand aspectul unor campii largi terasate, dezvoltate la o altitudine de 180-200 m.
Reteaua hidrografica - Judetul Neamt dispune de importante resurse de apa de suprafata si subterane.
Ape de suprafata - intreaga retea hidrografica ce dreneaza teritoriul judetului apartine raului Siret si principalilor
sai afluenti Bistrita si Moldova la care se adauga raurile Ozana, Cracau, Tarcau, Cuiejdi.
Ape subterane - Regimul si raspandirea lor sunt determinate de conditiile structural - litologice si de etajarea
principalelor conditii fizico - geografice, cele mai bogate panze freatice fiind cuprinse in complexul luncilor si
teraselor raurilor Siret, Moldova, Bistrita, Cracau, Ozana.
Lacuri - Lacurile constituie un element nou in peisajul geografic al judetului avand nivelul influentat de regimul
de functionare al hidrocentralelor, ele se desfasoara pe valea Bistritei: Izvorul Muntelui, Pangarati, Vaduri,
Batca Doamnei.
Resursele de subsol: materiale de constructie si materii prime pentru industria materialelor de constructii
(calcare, gresii, argile, marne, pietrisuri, nisipuri) pe vaile Bicazului, Tarcaului, Tazlaului, Moldovei, Cracaului,
Neamtului ape minerale la Baltatesti, Oglinzi, Ghindaoani, Agarcia, Bicazu Ardelean, Borca, Garcina, Pipirig,
Straja, Tarcau, Vanatori Neamt saruri de potasiu la Cracaoani, Negresti, Garcina, Cut, Mastacan, Borlesti,
Baltatesti, Tazlau sare gema la Targu Neamt, Dobreni, Piatra Neamt, Borlesti
sisturi bituminoase la Tazlau gaze naturale la Tazlau, Roman, Pipirig
B.EXPUNERI NATURALE EXISTENTE

Judetul Neamt
Halde dezafectate de la Sectorul de explorare pentru minereuri uranifere Primatar I – II
Halde dezafectate de la Mina Bicazul Ardelean
Halde dezafectate de la Sectorul de explorare pentru minereuri uranifere Primatar I – II
Haldele dezafectate sunt localizate in stanga vaii Bistricioara, pe cursurile superioare a paraielor Grinties,
Primatar, Bradu si Prisecani (fig. 1)
Accesul in zona este asigurat pe soseaua nationala
DN 15 (Toplita – Borsec – Grinties – Poiana
Teiului) iar in apropierea lucrarilor miniere se poate
ajunge pe drumuri forestiere
Zonele cele mai apropiate sunt amplasate,
fata de perimetrul miniere astfel:
- com. Grinties – 1021 locuinte si 2486
locuitori formata din:
- satul Grinties - la cca. 6 Km
- satul Bradu – la cca. 3 Km
Aprovizionarea cu apa potabila a populatiei
se realizeaza:
centralizat, in mare parte, prin doua captari si
distributia in satele Bradu si Grintes
fantanile sunt de adancime mica 0,5 – 3 m si sunt
localizate in apropierea albiei minore a Bistricioarei
si Grintesului Mare.
Administrativ, perimetrul minier apartine de com.

Grinties, jud. Neamt.
Sursele de poluare sunt haldele de minereu si apele de mina.
Pentru a urmari continutul de radioelemente care prin diferite cai de transfer ar
putea modifica dozele efective ale unor persoane din populatie, s-au efectuat urmatoarele investigatii;
 determinarea dozei debit gamma pe haldele de steril
 recoltarea de probe de roca de pe halde si analiza lor in laborator
 recoltarea de probe de apa de mina
 determinarea concentratiei de Ra pe suprafata haldelor
 analiza apei potabile din reteua centralizata
haldele de minereu sunt situate in patru areale din care doar unul singur mai
prezinta interes si anume, haldele situate pe paraul Rusu Mare Primatar, restul haldelor sunt acoperite de
vegetatie si foarte greu accesibile.
halda G27 Primatar
la suprafata acesteia s-au inregistrat valori ale dozei gamma cuprinse intre 0,2 – 4 µSv/h
in rocile de pe halda s-au pus in evidenta Ra 0,2 - 3,8 Bq/g
ape de mina Ra 0,017 Bq/l
- halda G26 Primatar
la suprafata acesteia s-au inregistrat valori ale dozei gamma cuprinse intre 0,2 – 0,35 µSv/h
in rocile de pe halda s-au pus in evidenta Ra 0,16 Bq/g
b. Ape de suprafata:
Puncte de recolta:
- Paraul Primatar dupa confluenta cu paraul Afinis
- Ra 226 - 0.004 – 0,012 Bq/l
- gamma global 1,9 Bq/l
- Paraul Afinis inainate de confluenta cu paraul Primatar
- Ra 226 – 0,023 – 0,024 Bq/l
- Paraul Grinties
- Ra 226 – 0,004 – 0,008 Bq/l
c. Ape potabile
Instalatie centralizata punct recolta primarie Grintiesi
Radon 86,7 pCi/l
Beta global 0,405 Bq/l
Instalatie centralizata punct recolta dispensar Grinties
Radon 26,8 pCi/l
Beta global 0,397 Bq/l
d. lapte
- centrul de recoltare
Gamma global 2,6 Bq/l
e. vegetatie
- vegetatie spontana – fosta rampa de minereu
Gamma global 22 Bq/Kg
- vegetatie spontana – bifurcatie parau Afinis

f. sedimente
- sediment paraul Afinis
- sediment paraul Grinties
Monitorizarea radiologica se va efectua pe aceleasi puncte de recolta.

Analiza indicatorilor starii de sanatate a populatiei: Tabelul din Anexa 1
2. Haldele dezafectate de la Mina Bicazul Ardelean
Localizare: perimetrul de cerecetare geologica Bicazul Ardelean se afla situat in partea vestica a jud. Neamt
intre izvoarele paraului Telec in partea de NV si izvoarele paraului Tepeseni in extremitatea SE (fig 1)
Caile de acces constau din DN 12 C Bicaz – Lacul Rosu – Gheorghieni apoi pe drumul comunal de pe Valea
Caprei, paraul Judanului
Com. Bicazul Ardelean – 1849 locuinte si 4075 locuitori formata din:sat Telec, sat Ticos,sat Tosorag,sat
Tepeseni.
Com. Damuc – 1398 locuinte si 3076 locuitoei formata din
Huisrez
Trei Fantani
Cele mai apropiate localitati:satul Tosorog satul Telec satul Tepeseni, Bicazul Ardelean
Aprovizionarea cu apa potabila a populatiei se realizeaza:
centralizat, in mare parte, in Bicazul Ardelean si Tepeseni
fantanile sunt de adancime mica si sunt localizate in apropierea albiei minore a paraului Jidanului si Tepeseni.
Sursele de poluare sunt haldele de minereu si apele de mina.
Pentru a urmari continutul de radioelemente care prin diferite cai de transfer ar

putea modifica dozele efective ale unor persoane din populatie, s-au efectuat urmatoarele investigatii;
determinarea dozei debit gamma pe haldele de steril
recoltarea de probe de roca de pe halde si analiza lor in laborator
recoltarea de probe de apa de mina
determinarea concentratiei de Rn pe suprafata haldelor
analiza apei potabile din reteua centralizata
a haldele de minereu sunt situate in doua areale din care doar doua halde mai
prezinta interes si anume, halda 6 Tepeseni situata pe paraul Tepeseni si halda 5 Telec situata pe paraul Telec
restul haldelor sunt acoperite de vegetatie si foarte greu accesibile.
 halda 6 Tepeseni
la suprafata acesteia s-au inregistrat valori ale dozei gamma cuprinse intre 0,17 –0,29 µSv/h
in rocile de pe halda s-au pus in evidenta Ra 0,2 - 0,8 Bq/g
la suprafata haldei Ra 33 Bq/m3
 halda 5 Telec
la suprafata acesteia s-au inregistrat valori ale dozei gamma cuprinse intre 0,10 –3,10 µSv/h
la suprafata haldei Ra 203 Bq/m3
b. Ape de suprafata:
Puncte de recolta:
- Paraul Tepeseni inainte de confluenta cu Raul Bicaz in com. Bicazul Ardelean (in spatele primariei)
- Ra 226 - 0.002 – 0,06 Bq/l
- Paraul Jidanului in satul Tepeseni inainate de confluenta cu raul Bicaz
- Ra 226 – 0,02 – 0,06 Bq/l
c. sedimente
- sediment din Paraul Tepeseni inainte de confluenta cu Raul Bicaz in com. Bicazul Ardelean (in spatele
primariei)
Ra 0,06 Bq/g
- sediment din Paraul Jidanului in satul Tepeseni inainate de confluenta cu raul Bicaz
Ra 0,04 Bq/g
Monitorizarea radiologica se va efectua pe aceleasi puncte de recolta.
Analiza indicatorilor starii de sanatate a populatiei: Tabelul din Anexa 2
Anexa 1 Com. Grintesti jud. Neamt

total total 0-1 0-1 1-4 ani 1-4 5- 5- 10- 10- 15- 15- 20- 20- 25- 25- 30- 30- 35-
M F an an M ani 9 9 14 14 19 19 24 24 29 29 34 34 39
M F F a a ani ani ani ani ani ani ani ani ani ani ani
A ni ni M F M F M F M F M F M
N CATEGORIA M F
20
09 1.1 nr. locuitori 1.309 1.226 - - - - - - - - - - - - - - - - -
20 7
10 1.1 nr. locuitori 1.315 1.217 7 4 52 32 1 56 84 55 80 64 93 87 103 83 91 71 89
20 6
11 1.1 nr. locuitori 1.298 1.220 11 10 42 27 9 54 75 55 82 67 93 86 94 80 106 81 81
20 1.2 nr. decese
09 (orice cauza) 14 18 - - - - - - - - - - - - - - 1 - -
20 1.2 nr. decese
10 (orice cauza) 17 14 - - - - - - - - - - - - - - - - -
20 1.2 nr. decese  -
11 (orice cauza) 23 18 - 1 - - - - - 1 - 1 - - - - - 1
20 1.3 nr. decese
09 prin cancer 3 1 - - - - - - - - - - - - - - - - -
20 1.3 nr. decese
10 prin cancer - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
20 1.3 nr. decese
11 prin cancer 4 1 - - - - - - - - - - - - - - - - -
1.4 nr. decese
20 prin leucemii,
09 limfom (c81-c96) 1 - - - - - - - - - - - - - - - - - -
1.4 nr. decese
20 prin leucemii,
10 limfom (c81-c96) - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
1.4 nr. decese
20 prin leucemii,
11 limfom (c81-c96) - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
20 2.1 leucemie,
09 limfom - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
20 2.1 leucemie,
10 limfom - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
20 2.1 leucemie,
11 limfom - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
20 2.2 tumori
09 maligne 2 1 - - - - - - - - - - - - - - - - -
20 2.2 tumori
10 maligne 1 3 - - - - - - - - - - - - - - - - -
20 2.2 tumori
11 maligne 4 1 - - - - - - - - - - - - - - - - -
35-39 ani 40- 40- 45- 45- 50- 50- 55- 55- 60- 60- 65- 65- 70- 70- 75- 75- >=80 >=80
F 44 44 49 49 54 54 59 59 64 64 69 69 74 74 79 79 ani ani
ani ani ani ani ani ani ani ani ani ani ani ani ani ani ani ani M F
AN CATEGORIA M F M F M F M F M F M F M F M F
2009 1.1 nr. locuitori - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
2010 1.1 nr. locuitori 92 116 89 73 65 78 53 57 88 59 75 67 68 74 99 65 74 56 62
2011 1.1 nr. locuitori 91 116 91 76 70 75 39 65 91 59 80 57 62 75 94 60 77 62 65

1.2 nr. decese
2009 (orice cauza) - - - 1 - - 1 - - 1 1 1 2 3 - 5 6 2 8
1.2 nr. decese
2010 (orice cauza) - - - 1 1 1 - - - 3 - 1 1 3 2 - 4 8 6
1.2 nr. decese
2011 (orice cauza) - - - 1 - 4 - - - 2 1 1 - 5 2 2 2 5 12
1.3 nr. decese
2009 prin cancer - - - - - - 1 - - - - 1 - - - 2 - - -
1.3 nr. decese
2010 prin cancer - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
1.3 nr. decese
2011 prin cancer - - - - - 1 - - - - - - - 2 - 1 - - 1
1.4 nr. decese
prin leucemii,
2009 limfom (c81-c96) - - - - - - - - - - - 1 - - - - - - -
1.4 nr. decese
prin leucemii,
2010 limfom (c81-c96) - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
1.4 nr. decese
prin leucemii,
2011 limfom (c81-c96) - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
2.1 leucemie,
2009 limfom - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
2.1 leucemie,
2010 limfom - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
2.1 leucemie,
2011 limfom - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
2.2 tumori
2009 maligne - - - - - - - - 1 - - - - 1 - 1 - - -
2.2 tumori
2010 maligne - - - - 1 1 - - - - - - - - - - - - 2
2.2 tumori
2011 maligne - - - - - 1 - - - 1 - - - 1 1 1 - - -
Anexa 2 com. Bicazul Ardelean

total total 0-1 0-1 1-4 1-4 5-9 5-9 10- 10- 15- 15- 20- 20- 25- 25- 30- 30- 35- 35-
M F an an ani ani ani ani 14 14 19 19 24 24 29 29 34 34 39 39
M F M F M F ani ani ani ani ani ani ani ani ani ani ani ani
AN CATEGORIA M F M F M F M F M F M F
2009 1.1 nr. locuitori 2.115 1.964 - - - - - - - - - - - - - - - - - -
2010 1.1 nr. locuitori 2.095 1.943 20 10 77 65 126 97 120 124 124 92 162 114 128 134 177 168 181 123
2011 1.1 nr. locuitori 2.064 1.928 9 12 78 54 114 102 118 111 122 116 148 103 153 163 141 127 187 132
1.2 nr. decese
2009 (orice cauza) 23 22 - - - - - - - - - - - - - - 1 - 1 -
1.2 nr. decese
2010 (orice cauza) 32 22 - - - - 1 - - - - - 1 - - - - - - -
1.2 nr. decese
2011 (orice cauza) 32 15 - - - - - - - - - - - - - - - - 1 -
1.3 nr. decese prin
2009 cancer 4 1 - - - - - - - - - - - - - - - - - -
1.3 nr. decese prin
2010 cancer 6 3 - - - - - - - - - - - - - - - - - -
1.3 nr. decese prin
2011 cancer 6 1 - - - - - - - - - - - - - - - - - -
1.4 nr. decese prin
leucemii, limfom
2009 (c81-c96) 1 - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
1.4 nr. decese prin
leucemii, limfom
2010 (c81-c96) - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
1.4 nr. decese prin
leucemii, limfom
2011 (c81-c96) - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
2.1 leucemie,
2009 limfom - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
2.1 leucemie,
2010 limfom - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
2.1 leucemie,
2011 limfom - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
2009 2.2 tumori maligne - 2 - - - - - - - - - - - - - - - - - -
2010 2.2 tumori maligne 7 - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
2011 2.2 tumori maligne - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
40- 40- 45- 45- 50- 50- 55- 55- 60- 60- 65- 65- 70-74 70- 75-79 75- >=80 >=80
44 44 49 49 54 54 59 59 64 64 69 69 ani 74 ani 79 ani ani
ani ani ani ani ani ani ani ani ani ani ani ani M ani M ani M F
AN CATEGORIA M F M F M F M F M F M F F F
2009 1.1 nr. locuitori - - - - - - - - - - - - - - - - - -
2010 1.1 nr. locuitori 162 122 135 113 123 120 102 118 84 106 109 111 100 126 90 108 75 92
2011 1.1 nr. locuitori 188 120 122 107 128 108 100 125 93 118 85 96 111 133 92 99 75 102
1.2 nr. decese (orice
2009 cauza) 1 - - - - - 2 1 - 1 1 - 2 2 5 7 10 11
2010 cauza) - - - - 2 - 1 - - - 4 2 5 1 5 12 13 7
2011 cauza) 1 - 1 - 4 - 2 - 2 1 1 1 5 2 6 2 9 9
2009 1.3 nr. decese prin cancer - - - - - - 1 - - - 1 - 1 - - 1 1 -
2010 1.3 nr. decese prin cancer - - - - - - - - - - 2 - 1 - 1 1 2 2
2011 1.3 nr. decese prin cancer - - - - 1 - 1 - 2 - - - 1 - 1 - - 1

1.4 nr. decese prin
2009 leucemii, limfom (c81-c96) - - - - - - - - - - 1 - - - - - - -
1.4 nr. decese prin
2010 leucemii, limfom (c81-c96) - - - - - - - - - - - - - - - - - -
1.4 nr. decese prin
2011 leucemii, limfom (c81-c96) - - - - - - - - - - - - - - - - - -
2009 2.1 leucemie, limfom - - - - - - - - - - - - - - - - - -
2010 2.1 leucemie, limfom - - - - - - - - - - - - - - - - - -
2011 2.1 leucemie, limfom - - - - - - - - - - - - - - - - - -
2009 2.2 tumori maligne - - - - - - - - - 1 - - - - - - - 1
2010 2.2 tumori maligne - - - - - - 1 - 1 - 2 - 1 - 1 - 1 -
2011 2.2 tumori maligne - - - - - - - - - - - - - - - - - -

Anexa 2 Com. Damuc Jud. Neamt
total total 0-1 0-1 1-4 1-4 5-9 5-9 10- 10- 15- 15- 20- 20- 25- 25- 30- 30- 35- 35-
M F an an ani ani ani ani 14 14 19 19 24 24 29 29 34 34 39 39
M F M F M F ani ani ani ani ani ani ani ani ani ani ani ani
AN CATEGORIA M F M F M F M F M F M F
2009 1.1 nr. locuitori 1.584 1.508 - - - - - - - - - - - - - - - - - -

2009 cauza) 12 13 - - - - - - - - - - - - - - - - 1 -
1.3 nr. decese prin
2009 cancer 3 1 - - - - - - - - - - - - - - - - 1 -
1.4 nr. decese prin
leucemii, limfom (c81-
2009 c96) 1 - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
2009 2.1 leucemie, limfom - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
2009 2.2 tumori maligne - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
2010 1.1 nr. locuitori 1.592 1.498 20 14 76 56 105 86 95 96 75 82 111 78 108 111 127 117 153 123
2010 cauza) 20 24 - - 1 - - - - - - - - - - - 1 - - -
1.3 nr. decese prin
2010 cancer - 5 - - - - - - - - - - - - - - - - - -
1.4 nr. decese prin
2010 c96) - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
2010 2.1 leucemie, limfom - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
2010 2.2 tumori maligne 1 - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
2011 1.1 nr. locuitori 1.581 1.488 17 15 70 56 108 82 91 94 94 79 100 82 119 132 102 97 147 118
2011 cauza) 21 21 - - - - - - - - - - - - - - - - - -
1.3 nr. decese prin
2011 cancer 5 6 - - - - - - - - - - - - - - - - - -
1.4 nr. decese prin
2011 c96) - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
2011 2.1 leucemie, limfom - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
2011 2.2 tumori maligne 1 1 - - - - - - - - - - - - - - - - - -
40- 40- 45- 45- 50- 50- 55- 55- 60- 60- 65- 65- 70- 70- 75- 75- >=80 >=80
44 44 49 49 54 54 59 59 64 64 69 69 74 74 79 79 ani ani
ani ani ani ani ani ani ani ani ani ani ani ani ani ani ani ani M F
AN CATEGORIA M F M F M F M F M F M F M F M F
2009 1.1 nr. locuitori - - - - - - - - - - - - - - - - - -

2009 cauza) - - 1 - - - - - - - 3 - 4 4 1 3 2 6
1.3 nr. decese prin
2009 cancer - - - - - - - - - - 1 - - - 1 1 - -
1.4 nr. decese prin
2009 c96) - - - - - - - - - - 1 - - - - - - -
2009 2.1 leucemie, limfom - - - - - - - - - - - - - - - - - -
2009 2.2 tumori maligne - - - - - - - - - - - - - - - - - -
2010 1.1 nr. locuitori 118 103 113 65 101 101 75 113 88 95 61 64 71 78 50 66 45 50
2010 cauza) - - - - - 1 - 1 1 2 1 2 4 3 5 4 7 11
1.3 nr. decese prin
2010 cancer - - - - - - - 1 - 2 - 1 - - - 1 - -
1.4 nr. decese prin
2010 c96) - - - - - - - - - - - - - - - - - -
2010 2.1 leucemie, limfom - - - - - - - - - - - - - - - - - -
2010 2.2 tumori maligne - - - - - - - - - - - - - - 1 - - -
2011 1.1 nr. locuitori 128 106 112 82 110 86 68 109 96 96 55 64 67 72 50 63 47 55

2011 cauza) - - 2 - 1 - 1 1 1 - 2 2 3 4 2 8 9 6
1.3 nr. decese prin
2011 cancer - - - - 1 - - 1 1 - 1 1 1 1 1 2 - 1
1.4 nr. decese prin
2011 c96) - - - - - - - - - - - - - - - - - -
2011 2.1 leucemie, limfom - - - - - - - - - - - - - - - - - -
2011 2.2 tumori maligne - - - - - 1 - - - - - - - - 1 - - -

LABORATORUL DE IGIENA RADIATIILOR DSP MARAMURES
Dr. Nora Burlacu
Judeţul Maramureş:
A. Coordonatele judeţului :
 Populaţie 461290 persoane, 56,6% urban şi 43,4% rural. Din punctul de vedere al mărimii populaţiei
stabile, judeţul Maramureş se situează pe locul 16 în ierarhia judeţelor.
 Judeţul Maramureş este situat în partea de nord - vest a ţării, între paralelele 47º20’00” şi 48 º 00’15”
latitudine nordică şi meridianele 22 º 52’30” şi 25 º 07’30” longitudine estică, are o suprafaţă de 6304
km2 (2,6% din suprafaţa României). Relieful este variat: zona montană – 43 %; dealuri, podişuri şi
piemonturi – 30 %; depresiuni – 27 %. Părţile joase ale depresiunilor coboară până la 135 m pe Someş la
Seini şi 204 m pe Tisa. Contrastele de altitudini sunt mari: Pietrosul Rodnei (2303 m) domină
Depresiunea Maramureşului cu peste 1600 m, iar Ignişul (1307 m) se ridică peste Depresiunea Baia
Mare cu aproximativ 1000 m.
Bazine hidrografice: Bazinul superior al Tisei (rau de granita cu Ukraina) cu afluentii Viseu si
Iza.Bazinul Lapusului in totalitate, pana la varsarea in Somes. Lacul Firiza pe valea Firizei, lacul Nistru,
lacul Sasar pe valea Sasarului, Amenajarile Piscicole ale Lapusului.
 Industrie cu impact radiologic conform adresei APM Maramureş : încetarea activităţii la mina Repedea-
Poienile de sub Munte aviz nr. 18/20.07.2007 şi acordul de mediu nr. 1/09.01.2008 care stabileşte
condiţiile de realizare a lucrărilor din punct de vedere al impactului asupra mediului , necesare pentru
închiderea şi ecologizarea perimetrului minier menţionat
 Zone naturale cu fond crescut nu avem
 Surse antropice : zona Repedea –Poienile de sub Munte unde au fost efectuate cu ani în urmă
prospecţiuni de către Compania Naţională a Uraniului SA – Sucursala Suceava. Haldele rămase şi
neconsolidate sunt supuse eroziunii şi pot conduce la contaminarea mediului în zonele limitrofe.
Haldele de steril sunt spălate de paraurile din zonă , care străbat localităţile Repedea, Poienile de sub
Munte, Ruscova :
- Obnuju, Vinderel, Tomnatic, afluenţi ai raului Repedea care la randul său este afluent al raului
Ruscova
- Parau Rau, afluent al Cvasniţei care este afluent al raului Ruscova
 Nivelele medii de fond nu au variaţii semnificative de la un an la altul şi se incadrează sub nivelul de
avertizare de 0,250 µGy/h, valoarea medie în 2011 este de 0,098 µGy/h - conform declaraţiei APM
Maramureş
B. Programul de acţiuni de supraveghere a mediului pentru zonele cu expunere radioactivă naturală

Pentru zonele cu expunere radioactivă naturală APM Maramureş derulează programul de monitorizare a
radioactivităţii mediului susţinut de Staţia de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului (SSRM) Baia Mare care
face parte din Reţeaua Naţională de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului. Staţia se află în subordinea
autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, în coordonarea Agenţiei Naţionale pentru Protecţia
Mediului şi în administrarea Agenţiei pentru Protecţia Mediului-Maramureş.
Programul standard de monitorizare asigură supravegherea factorilor de mediu de pe teritoriul judeţului
Maramureş şi are ca scop detectarea creşterilor nivelelor de radioactivitate în mediu şi realizarea
avertizării/alarmării factorilor de decizie, fiind activ de peste 20 de ani. Nivelul radioactivităţii factorilor de
mediu din judeţul Maramureş rezultă din măsurătorile -globale, de dozimetrie gamma în aer, precum şi de
spectrometrie gamma, efectuate pentru toţi factorii de mediu (aerosoli atmosferici, depuneri uscate, precipitaţii,
ape, sol şi vegetaţie).In anul 2011 s-au efectuat 1702 prelevări de probe care au fost prelucrate şi supuse
masurătorilor  - globale şi spectrometriei gamma, ponderea acestora fiind: aerosoli – 42,8%; depuneri
atmosferice uscate şi umede – 21,44%; ape de suprafaţă şi de adâncime – 29%; vegetaţie – 2,59%; sol – 3,47%.
 Aerosoli atmosferici si depuneri atmosferice –prelevare in Baia Mare sediu APM-Maramures
 Ape de suprafaţă - puncte de prelevare: Lac acumulare Firiza – Baraj Firiza
Râu Someş – Buşag
Râu Tisa – Teceu
Râu Săsar – Baia Mare Podul Viilor
 Ape de adâncime - puncte de prelevare: Foraj F1 – Hideaga
Foraj F6 – Sat Săsar
 Vegetaţie şi sol - puncte de prelevare: Baia Mare
Numărul de măsurători efectuate la SSRM- Baia Mare în anul 2011 a fost de 8641 din care 3891 sunt
măsurători -globale, 4437 reprezintă numărul de citiri orare de dozimetrie gamma şi 313 măsurători de
spectrometrie gamma prin care s-au indentificat de la 1 la 14 radionuclizi/măsurătoare. Ponderea acestora este
reflectată, în procente, după cum urmează: aerosoli atmosferici – 25,31%; depuneri atmosferice – 8,45%; ape –
9,94%; vegetaţie – 0,51%; sol – 0,68%; spectrometrie gama – 3,62%; dozimetrie gamma – 51,53 %.
In urma măsurătorilor efectuate nu s-au înregistrat valori care să depăşească limita nivelului de avertizare.
Probele zilnice au fost cumulate lunar şi supuse analizei de gamma – spectrometrie. Au fost indentificaţi si
radionuclizi artificiali I-131 şi Cs-137 ca urmare a accidentului nuclear de la Fukushima (martie 2011), dar care
au avut activităţi foarte mici .
Analiza detailată a rezultatelor monitorizării radioactivităţi mediului poate fi urmărită în Rapoartele anuale
privind starea mediului în judeţul Maramureş, ce sunt publicate pe site-ul agenţiei
(http://apmmm.anpm.ro/files/APM_Maramures/Starea_Mediului_in_RO/Pag_3053/
RASM_2010/11_CAP_VIII_2010-Mediul_sanatatea_si_calitatea_vietii.pdf)
C. Programul de acţiuni de supraveghere a mediului pentru zonele cu expunere radioactivă
antropică şi zonele cu fond radioactive natural ridicat modificat tehnologic
Pentru zonele cu expunere radioactivă antropică APM Maramureş , prin Staţia de Supraveghere a
Radioactivităţii Mediului, a fost preocupată de monitorizarea trimestrială a zonei Repedea încă din anul 2002.
Incepând din anul 2008 monitorizarea se face semestrial asupra tuturor factorilor de mediu din zona respectivă,
în conformitate cu Programul de monitorizare a factorilor de mediu din zone cu radioactivitate naturală
modificată, program aprobat anual de Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului (ANPM nr.
1/1445/IN/21.06.2011; APM Maramureş nr. 6047/22.06.2011).
S-au efectuat măsurători -globale la toţi factorii de mediu din zona comunei Repedea (pârâurile Obnuju,
Vinderel, Tomnatic, râurile Repedea şi Ruscova; sedimente, vegetatie, sol) precum şi din zona Poienile de sub
Munte (pârâul Cvasniţa). S-au făcut măsurători de dozimetrie gamma în aer într-un număr de 10 puncte în
lungul cursului râului Repedea şi 10 puncte în lungul pârâului Cvasniţa. Valorile înregistrate au variat între
0,077 şi 0,103 μGy/h pe cursul râului Repedea şi între 0,078 şi 0,106 μGy/h pe cursul pârâului Cvasnita. Limita
de avertizare este de 0,250 μGy/h. Valorile înregistrate s-au situat în limitele de variaţie a fondului natural din
zonă. Au fost monitorizate 2 fântâni din localitatea Repedea (la şcoală şi la o locuinţă particulară situată la nr.
90) şi o fântână din Poienile de sub Munte nr. 1405.
Măsurători -globale au fost efectuate în 2010 pentru :
-ape de suprafaţă zona Repedea Poienile de sub Munte, cele mai mari valori medii anuale fiind de 550 Bq/mc
rau Ruscova şi 680 Bq/mc parau Cvasnita, cu valoari crescute în semestrul 1 de 1100 Bq/mc rau Ruscova şi
respectiv 1400 Bq/mc parau Cvasnita comparativ cu semestrul 2 unde nu depăşesc valoarea de 200 Bq/mc
- ape de profunzime 3 fantani (scoală Repedea, Repedea nr. 90 şi Poienile de sub Munte nr. 1405), cea mai mare
valoare a fost inregistrată la , Repedea nr. 90 şi este mai mică decat 700 Bq/mc
- sedimente din raurile menţionate, cu valori care nu depăşesc 1000 Bq/kg
-sol cu valori sub 1200 Bq/kg
- vegetaţie cu valori sub 500 Bq/kg
Măsurători de spectrometrie gamma au fost efectuate pentru:
- ape de suprafaţă şi profunzime fiind găsiţi doar radionuclizi naturali, cel mai frcvent K-40, răspunzător de 600
Bq/mc din cei 700 Bq/mc de la fantana din Repedea nr. 90
- sedimente, unde s-a identificat Cs -137 cu activitate mică şi pondere scăzută în activitatea totală
-sol necultivat unde s-au identificat radionuclizi naturali şi artificiali :Cs -137<100 Bq/kg, K-40<1400 Bq/kg
- vegetaţie , K-40<800 Bq/kg, Be-7 <600 Bq/kg
D. Programul de acţiuni de supraveghere a stării de sănătate a populaţiei

Pentru zona Repedea Poienile de sub Munte în februarie 1998 alături de APM Baia Mare s-a desfăşurat o
actiune complexa de determirări din apă, sedimente, debitul dozei absorbite pentru captare dren rau Tomnatecu,
captare Jolob, Tomnatecu str. Plai, fantană şcoală Repedea, rau Repedea, izvor apă pichet grăniceri . Valorile
obtinute de cele două laboratoare sunt comparabile şi se situează:
- pentru ape : alfa sub 0,1Bq/l iar beta sub 1 Bq/l
- pentru sedimente se situează sub nivelul de atenţionare şi la nivelul celor existente în zona Baia Mare, Baia
Borşa.
- pentru debitul dozei absorbite valoarea măsurată este de 0,110μGy/h
Avand în vedere cele constata de cele două instituţii razultă că nivelele de radioactivitate determinate nu pun în
pericol sănătatea populaţiei sau mediul înconjurător, fapt comunicat în data de 17.02.1998 Prefecturii MM,
Primăriei Repedea, Insectoratului de Protecţie Civilă, Mass Media.
În 20.05.2003 Prefectura MM ne solicită punct de vedere vizavi de Raportul bilanţului de mediu realizat de SC
ICPMRR SA pentru exploatarea uraniului din zona Repedea, în care se specifică următoarele :
-măsurătorile de radon de pe suprafaţa haldelor şi din gurile galeriilor celor două perimetre depăşesc limitele
pentru populaţie , fiind la nivelul a 55 Bq/mc, dar probabilitatea ca o persoană din populaţie să ajungă acolo este
mica deoarece zona este greu accesibilă
- radonul are un grad mare de dispersie în aer, ajungand la limite normale la distanţă de cativa metri de gura de
mină
- la intrarea în satul Repedea dinspre mină, concentraţia de radon din fantani este mare, fapt care conduce la
concluzia că există un fond ridicat al acestei zone.
- măsurarea rodonului în pivniţa locuinţei de la nr. 497 alături de concentraţia radonului în apa de fantană a dus
la concluzia că radonul din aceasta zonă se datorează substratului geologic al zonei şi nu lucrărilor miniere din
perimetrul Repedea situat la 10 km în amonte pe raul Repedea.
În răspunsul dat de DSP MM :
- se atrage atenţia asupra efectelor negative generate de prospecţiunea şi exploatarea zăcămantului uranifer de
pe valea raului Repedea în urmă cu mai bine de trei decenii la distanţă de 6-7 km în amonte de comună fără
ecologizarea ulterioară a zonei de influenţă a perimetrelor de lucru, cu guri de galerii şi halde abandonate după
încetarea activităţii;- concentraţia emanaţiilor radioactive din sol variază pe fondul radioactiv natural
caracteristic alcătuirii geologice a teritoriului iar campul radioctiv natural al zonei, determinat prin studii
aerospectrometrice şi/sau măsurători radiometrice şi spectrometrice de sol, poate avea unele abateri locale
(anomalii) datorate mai ales filoanelor mineralizate aflate în apropierea suprafeţei
-rezultatele măsurătorilor fantanilor se referă la concentraţiile de radon în aerul de la suprafaţa apei şi nu din apa
de fantană,
- migraţia subsanţelor radioactive din roci şi sol la suprafaţă se face în principal prin apele subterane ,
radioactivitatea acestor ape este dată de prezenţa uraniului, radiului şi radonului asociat, importanţă sanitară mai
mare o are radiul pt. care exista CMA în sursele subterane şi în bazinele de suprafaţă,conţinutul radonului nu se
normează deoarece prin contact cu aerul atmosferic se volatilizează
- în concluzie , rezultatele din bilanţul de mediu menţionat sunt corecte şi obiective.
Judeţul Satu Mare .
A. Coordonatele judeţului :
 Populaţie 329079 persoane, 44 % urban şi 56% rural. Din punctul de vedere al mărimii populaţiei
stabile, judeţul Satu Mare se situează pe locul 29 în ierarhia judeţelor. Densitate 83,5 locuitrori/km2
 Judeţul Satu Mare are o suprafaţă de 4418 km2 (1,2 % din teritoriu naţional).
Folosirea terenurilor : 72% terenuri agricole, 18% păduri, 3% rauri, 7 % alte suprafeţe.
Relief : altitudini de la 120 m pană la 1240m, campii 63 %, dealuri 20%, munţi 17 %
 Industrie cu impact radiologic conform APM SM nu există
 Zone naturale cu fond crescut nu există
 Surse antropice conform APM SM nu există
 Nivelul mediu de fond 0,85 μG/h
Pentru zonele cu expunere radioactivă naturală APM Satu Mare din 04.2007 derulează programul de
monitorizare a radioactivităţii mediului susţinut de Staţia de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului (SSRM)
Satu Mare deruland un program de permanenţă (zilnic) de 11 ore, efectuand masurători β globale şi pregăteşte
probe pentru măsurători gamma respectiv tritiu pentru laboratorul central din Bucureşti.
Măsurătorile β globale a probelor de mediu se realizează în două etape :
- măsurători imediate după prelevarea şi pregătirea probelor, care au ca scop determinarea rapidă a
oricărei creşteri semnificative ale nivelelor de radioactivitate din mediu
- măsurători întarziate la 5 zile de la colectarea probei respective pentru determinarea nivelului
global al radioactivităţii artificiale în mediu
În cadrul programului standard de recoltare de 11 ore sunt monitorizaţi :
- aerosolii atmosferici – 2 aspiraţii/zi
- depuneri şi precipitaţii atmosferice – 1/zi
- apă potabilă, apă de suprafaţă rau Someş 1/ zi
- vegetaţie, sol- 1/zi
- probe de precipitaţii pt. analiza de tritiu – în funcţie de numărul de precipitaţii pe lună
În cazul cazul depăşirii următoarelor valori : 10 Bq/mc pentru aerosoli, 200 Bq/mp zi pentru depuneri, 2 Bq/l
pentru ape se fac remăsurări.Datele de radioactivitate a mediului sunt validate zilnic (flux rapid) şi lunar ( flux
lent) şi stocate în baze de date atat la nivelul staţiilor de radioactivitate cat şi în Laboratorul Central De
Radioactivitate A Mediului Bucureşti.Orice depăşire a valorii medii lunare cu 100% a debitului de doză
absorbită se anunţă la Laboratorul Central De Radioactivitate Mediu Bucureşti pentru validarea valorii şi
identificarea cauzelor.De asemenea se monitorizează activitatea principalelor rauri transfrontalire Someş, Tur,
Crasna.
B.Programul de acţiuni de supraveghere a mediului pentru zonele cu expunere radioactivă naturalăNu
există zone cu expunere antropică conform adresei APM SM, consecutiv nu există derulate acţiuni de
supraveghere a stării de sănătate a populaţiei în judeţul SM.
LABORATORUL DE IGIENA RADIATIILOR DSP MURES
Dr. Adriana-Codruţa Palcu
A. Coordonatele judeţelor asistate de Laboratorul de Igiena Radiaţiilor
Județul Mureş este situat în zona central-nordică a țării în centrul Podișului Transivaniei, fiind cuprins între
meridianele 23°55’ și 25°14’ longitudine estică și paralele 46°09’ și 47°00’ latitudine nordică. Județul se
întinde între culmile muntoase ale Călimanului și Gurghiului până în Podișul Târnavelor și Câmpia
Transilvaniei. Axa fizico-geografică a județului este râul Mureș care străbate județul de la NE către SV pe o
distanță de 140 km; râul împrumutând şi numele județului.Relieful colinar și de podiș deluros este prezent pe
suprafața județului într-o proporție de 50%. Din cealaltă jumătate fac parte dealurile subcarpatice transilvănene
și munții vulcanici Călimani - Gurghiu. Profilul topografic al reliefului apare sub forma unei curbe hipsografice
ascendente cu relative echilibrări orizontale și salturi altimetrice pe sectoare având ca punct de minim Valea
Mureșului din apropierea Ludușului cu o altitudine de 300 m și ca punct de maxim creasta Munților Călimani
la 2100 m. Pe suprafața județului pot fi identificate următoarele unități de relief: Munții vulcanici Călimani-
Gurghiu, Dealurile subcarpatice transilvănene ale Reghinului și Târnavei Mici, podișul Târnavelor și Câmpia
colinară a Transilvaniei. Judetul Mureş are o populaţie de 540.508 locuitori.
Unităţi industriale care deţin surse închise de radiaţii: S.C Azomureş S.A - CND Gama, S.C TMUCB S.A -
CND, S.C. Atlas Gip S.A - Lab. de carotaj radioactiv, S.C. E-On Gaz S.A - CND Gama, S.C. Termoserv S.A.-
CND, S.C. Minel Mureş S.A. – CND.
Judeţul Bistriţa-Năsăud este situat în nordul României, în partea de nordest a Transilvaniei, între paralelele
4648’ latitudine nordică şi meridianele 2327’ şi 2536’ longitudine estică şi se desfăşoară pe o suprafaţă de 5.355
km/p, reprezentând 2,24% din suprafaţa ţării (situându-se pe locul 28 printre judeţele României din punct de
vedere al suprafeţei). Mărginit de judeţele Maramureş la nord, Suceava la est, Mureş la sud şi Cluj la vest,
judeţul Bistriţa-Năsăud, cuprinde pe o suprafaţă relativ restrânsă numeroase frumuseţi peisagistice dispuse într-
un vast amfiteatru, format de cele două trepte majore de relief : munţii şi dealurile.Elementele teritorial-
administrative ale judetului sunt: un municipiu , Bistriţa – a cărui atestare documentară este datată din 1264,
fiind un vechi burg german şi un valoros centru istoric, trei oraşe : Năsăud – vechi oraş grăniceresc, Beclean –
un oraş monoindustrial, Sângeorz Băi – staţiune balneoclimaterică pentru boli gastrice şi cu importante izvoare
de ape minerale, 53 comune şi 248 sate.Judetul Bistriţa-Năsăud are o populaţie de 301.425 locuitori.
Unităţi industriale care deţin surse închise de radiaţii: S.C. CND Control S.R.L, Cluj-Napoca – CND X
B. Descrierea programului de acţiuni de supraveghere a mediului pentru zonele cu expunere radioactivă

naturală:
Descrierea metodologiei de monitorizare - conform metodologiei stabilite de I.S.P Bucureşti.
Laboratorul de Igiena Radiaţiilor efectuează un număr de aproximativ 48 de probe / an de aerosoli cu
determinări α globale- având valori SLD respectiv β globale având valori cuprinse între 0,002-0,009 Bq/m3.
Doza γ globală la 1m de sol De asemenea în cadrul laboratorului de igiena radiaţiilor se efectuează doza γ
globală la 1m de sol cu un număr aproximativ de 240 măsurători /an valorile fiind cuprinse între 120-170
mSv/an. Punctul de monitorizare este la Laboratorul de Igiena Radiatiilor.
C, D: Nu este cazul
LABORATORUL DE IGIENA RADIATIILOR-DSP PRAHOVA
Dr. Stefan Elisa Larisa
colaboratori: As. Niculescu Dan (as. pr. igiena, LIR DSP Prahova), As. Stan Gabriela (as. pr. igiena, ig.
radiatiilor- DSP Dambovita), As. Ilie Ionut (as. pr. igiena, ig. radiatiilor- DSP Buzau)
Teritoriu arondat Laboratorului de Igiena Radiatiilor Prahova este reprezentat de judetele Prahova, Buzau si
Dambovita, conform O.M.S. 431 / 2004 modificat si completat de O.M.S. nr. 1373 / 2009.
Activitatea este asigurata de personalul LIR Prahova (1 medic primar igiena, 1 chimist principal, 1 asistent
principal igiena, 1 asistent principal laborator si 1 conducator auto – consilier transport clasa 7 ADR) si de catre
asistentii pricipali igiena desemnati cu atributii pe igiena radiatiilor din cadrul DSP Buzau, respectiv Dambovita
(1/judet).
In evidenta Laboratorului de Igiena Radiatiilor exista un numar de 233 obiective nucleare autorizate din care
188 in sectorul medical si 45 in sectorul industrial – 19 tehnica nucleara
Se asigura monitorizarea localitatii Valea Calugareasca (jud. Prahova) – zona cu radioactivitate modificata
tehnologic conform metodologiei transmisa de INSP.
In registrele unice judetene ale personalului expus profesional la radiatii ionizante figureaza 641 persoane (349
de sex masculin si 292 de sex feminin) din care 426 in judetul Prahova, 108 in judetul Buzau si 107 in judetul
Dambovita.
Prin recoltari de probe si analizele radiometrice de laborator, LIR Prahova supravegheaza radioactivitatea
factorilor de mediu (apa, alimente, vegetatie, depuneri atmosferice, etc) conform metodologiilor transmise de
INSP in cadrul PN II – Subprogram I, Obiectiv 2. Nu s-au inregistrat depasiri ale activitatilor alfa si beta
globale pentru probele analizate in intervalul 2011 – prezent.
A. Descrierea coordonatelor judetelor arondate

1. Populatie, relief, industrie cu impact radiologic:
a) Judet Prahova:
- pozitionare: este situat in partea de centru-sud a tarii; vecinatati : N - jud. Brasov, E - jud. Buzau, S - jud.
Ialomita, jud. Ilfov, V- jud. Dambovita; suprafata = 4 716 kmp (al 33-lea ca suprafata din Romania);
- relief, hidrografie, clima: de la N la S sunt dispuse in trepte descendente cele 3 forme de relief, in proportii
relativ egale : munte 26% (Muntii Bucegi, Muntii Ciucas), deal 37% (Subcarpatii Curburii) si campie 37%;
hidrografia este tributara raului Prahova, cu afluentii importanti – raurile Doftana, Teleajen, Cricov; exista 5
lacuri naturale - Balta Doamnei, Saracineanca, Fulga, Vitioara si Slanic si 2 lacuri artificiale – baraj Paltinu,
amenajat pe cursul raului Doftana si baraj Maneciu, amenajat pe cursul raului Teleajen; climatul este temperat
continental moderat cu medii anuale de 2 grd. C la munte si 10 grd. C la campie;
- populatia : - la 01.07.2011 = 809 124 locuitori, din care 391 798 populatie de sex masculin (48,42%) si 417
326 populatie de sex feminin (51,58%);405 815 persoane au domiciliul in mediul urban (50,16%) si 403 309
persoane au domiciliul in mediul rural (49,84%);
- ocupa locul II ca densitate a locuitorilor din tara (172 locuitori / kmp), dupa municipiul Bucuresti;
- este cel mai urbanizat judet al tarii, avand 100 de localitati din care 2 municipii (Ploiesti-resedinta
de judet si Campina), 12 orase si 86 de comune cu 405 sate;
- industria cu impact radiologic : este reprezentata de unitati nucleare autorizate pentru utilizare-functionare,
transport si detinere instalatii radiologice si surse radioactive - laboratoare de control nedistructiv (defectoscopie
industriala), carotaj radioactiv (investigatii geofizice), tehnici nucleare din industria petroliera, industria
constructoare de masini si utilaje, industria materialelor de constructii, industria de prelucrare a cauciucului,
industria petrochimica, industria alimentara si de bauturi precum si de unitati autorizate de service, manipulare,
dezafectare aparatura radiologica din dotarea unitatilor nucleare apartinand sectorului industrial si medical.
b) Judet Buzau:
- pozitionare: este situat in partea de sud – est a tarii; vecinatati : N-V - jud. Brasov, Covasna, N-E – jud.
Vrancea, E - jud. Braila, S - jud. Ialomita, V- jud. Prahova; suprafata = 6 102,6 kmp;
- relief, hidrografie, clima: - de la N-V la S-E sunt dispuse in trepte descendente cele 3 forme de relief : munte
(Muntii Buzaului, Muntii Vrancei), deal si campie; hidrografia este tributara raului Buzau, cu afluentii
importanti – raurile Siriu, Nehoiu, Basca Mare, Basca Mica, Basca Chiojdului, Bisoca, Slanic, Ramnic; exista
lacuri naturale – Lacul Vulturilor, Joseni, Policiori, Meledin, Odaile, Amara, Balta Alba, Lacul Talharilor si
lacuri artificiale – baraj Siriu, baraj Candesti; climatul este temperat continental moderat cu medii anuale de 12 -
14 grd. C la campie;
- populatia : - la 01.07.2011 = 480 022 locuitori, din care 234 245 populatie de sex masculin ( 48,78%) si 245
977 populatie de sex feminin (51,22%); 197 436 persoane au domiciliul in mediul urban (41,13%) si 282 686
- are 87 de localitati din care 2 municipii (Buzau-resedinta de judet si Ramnicu Sarat), 3 orase si
82 de comune cu 482 sate;
industriala) si tehnici nucleare din industria constructoare de masini si utilaje, industria alimentara si de bauturi .
c) Judet Dambovita:
- pozitionare: este situat in partea de centru-sud a tarii; vecinatati : N- jud. Brasov, E – jud. Prahova, S-E - jud.
Ilfov, S - jud. Giurgiu,Teleorman, V- jud. Arges; suprafata = 4 054 kmp;
- relief, hidrografie, clima: - de la N la S sunt dispuse in trepte descendente cele 3 forme de relief : munte – 9%
(Muntii Bucegi, Muntii Leaota), deal – 41% si campie – 50%; hidrografia este tributara celor 2 rauri : Ialomita
(N-E) si Arges (S-V) cel din urma cu afluentul important - raul Dambovita; exista lacuri naturale reprezentare
de iazuri, helestee si lacuri artificiale – barajele Bolboci si Scropoasa; climatul este temperat continental
moderat cu medii anuale de 10 grd. C la campie;
- populatia : - la 01.07.2011 = 529 650 locuitori, din care 258 365 populatie de sex masculin ( 48,78%) si 271
294 populatie de sex feminin (51,22%); 162 448 persoane au domiciliul in mediul urban (30,67%) si 367 202
- are 89 de localitati din care 2 municipii (Targoviste-resedinta de judet si Moreni), 5 orase si 82
de comune cu 361 sate;
industriala) si tehnici nucleare din industria petroliera, industria constructoare de masini si utilaje, industria
metalurgica.
2. Sursele antropice sunt reprezentate de instalatii radiologice si surse radioactive inchise aflate in dotarea
laboratoarelor autorizate pentru practici in domeniul nuclear din sectorul industrial si medical, fiind reprezentate
de 233 laboratoare (188 in sectorul medical si 45 in sectorul industrial); dintre acestea, in judetul Prahova exista
130 laboratoare - 97 in sectorul medical si 33 in sectorul industrial (13 sunt unitati de tehnica nucleara cu risc
radiologic nesemnificativ), in judetul Buzau exista 39 laboratoare - 36 in sectorul medical si 3 in sectorul
industrial (1 este unitate de tehnica nucleara cu risc radiologic nesemnificativ) si in judetul Dambovita, exista
64 - 55 in sectorul medical si 9 in sectorul industrial (5 sunt unitati de tehnica nucleara cu risc radiologic
nesemnificativ).
Mentionam faptul ca, pentru unitatile radiologice autorizate, prin aplicarea procedurilor de radioprotectie
operationala, riscul de expunere la radiatii ionizante se limiteaza doar la zona controlata si cea supravegheata,
neianregistrandu-se depasiri de doze peste limita maxim admisa pentru persoanele expuse profesional la radiatii
ionizante (20 mSv / an); in aceste zone, persoanele din populatie nu au acces. In spatiile publice s-a verificat
eficacitatea ecranelor de protectie la radiatii ionizante, titularii de autorizatie luand toate masurile care s-au
impus astfel incat sa nu se depaseasca limita de doza admisa pentru populatie (max. 1 mSv / an).
3. Expuneri naturale existente

- radioactivitatea naturala la nivelul judetelor Prahova, Buzau si Dambovita se incadreaza in nivelul mediu al
fondului natural radioactiv masurat la 1 m de sol pentru toate cele 3 judete arondate LIR Prahova, valoarea
fondului natural radioactiv variind intre 0,11 – 0,22 μSv / h.
4. Niveluri medii de fond si dinamica acestora

a) Niveluri medii fond natural radioactiv si dinamica acestora pentru judetul Prahova:
- pentru anul 2011 valoarea medie a fondului natural radioactiv masurat la 1 m de sol a fost de 0,18 μSv / h;
- pentru anul 2012 (ianuarie – prezent) valoarea medie a fondului natural radioactiv masurat la 1 m de sol a fost
de 0,17 μSv / h.
Nivelurile medii ale fondului natural radioactiv s-au calculat in urma masuratorilor efectuate de catre
reprezentantii LIR –Prahova cu aparatura de control dozimetric din dotare, verificata metrologic; frecventa
masuratorilor a fost bisaptamanala la locatia din Ploiesti, str. Transilvaniei, nr. 2 a DSP Prahova si prin sondaj
in restul judetului, cu ocazia verificarilor in cadrul controalelor efectuate in unitatile radiologice autorizate.
Grafic A.4.1. Dinamica fondului natural radioactiv 2011-2012 judet Prahova
Dinamica fondului natural radioactiv judet Prahova
2011-2012
0.185
0.18
0.175
0.17
0.165
0.16
0.155
0.15
.
l.
n.
n.
.
ai
t ie
t.
e
b.
ov
ec
ug
ct
Iu
ep
ili
Ia
Iu
M
Fe
ar
N
pr
D
A
S
M
2011 fond natural radioactiv (μSv/h) 2012 fond natural radioactiv (μSv/h)
b) Niveluri medii fond natural radioactiv si dinamica acestora pentru judetul Buzau:
- pentru anul 2011 valoarea medie a fondului natural radioactiv masurat la 1 m de sol a fost de 0,13 μSv / h
de 0,135 μSv / h
asistentul de igiena desemnat cu atributii pe igiena radiatiilor din cadrul DSP Buzau, cu aparatura de control
dozimetric din dotare, verificata metrologic; frecventa masuratorilor a fost zilnica la locatia DSP Buzau din str.
General Grigore Bastan, nr. 3 si prin sondaj in restul judetului, cu ocazia verificarilor in cadrul controalelor
efectuate in unitatile radiologice autorizate.
Grafic A.4.2. Dinamica fondului natural radioactiv 2011-2012 judet Buzau
Dinamica fondului natural radioactiv judet Buzau
2011-2012
0.155
0.15
0.145
0.14
0.135
0.13
0.125
0.12
Ian. Feb. Martie Aprilie Mai Iun. Iul. Aug. Sept. Oct. Nov. Dec.
fond natural (μSv/h) 2011 fond natural (μSv/h) 2012
c) Niveluri medii fond natural radioactiv si dinamica acestora pentru judetul Dambovita:
- pentru anul 2011 valoarea medie a fondului natural radioactiv masurat la 1 m de sol a fost de 0,16 μSv / h;
de 0,15 μSv / h.
Grafic A.4.3. Dinamica fondului natural radioactiv 2011-2012 judet Dambovita

Dinamica fondului natural radioactiv judet Dambovita
2011-2012
0.18
0.16
0.14
0.12
0.1
0.08
0.06
0.04
0.02
0
Ian. Feb. Martie Aprilie Mai Iun. Iul. Aug. Sept. Oct. Nov. Dec.
fond natural radioactiv ((μSv/h) 2011 fond natural radioactiv ((μSv/h) 2012
asistentul de igiena desemnat cu atributii pe igiena radiatiilor din cadrul DSP Dambovita, cu aparatura de
control dozimetric din dotare, verificata metrologic; frecventa masuratorilor a fost bisaptamanala la locatia DSP
Dambovita din str. Tudor Vladimirescu, nr. 15-19 si prin sondaj in restul judetului, cu ocazia verificarilor in
cadrul controalelor efectuate in unitatile radiologice autorizate si in cadrul expertizarilor din incidentele
radiologice.
B. Descrierea programului de actiuni de supraveghere a mediului pentru zonele cu expunere radioactiva

naturala din teritoriul arondat
1. Data initierii : Determinarile de laborator s-au facut incepand cu trim. IV 2011 deoarece pana la data de
06.06.2011 nu a existat incadrare cu personal de specialitate (chimist si asistent de laborator).
2. Descrierea metodologiei de monitorizare: Programul de actiuni de supraveghere a mediului s-a derulat
respectandu-se metodologia de supraveghere a apei si alimentului conform cerintelor EURATOM, metodologia
de monitorizare a calitatii apei potabile conform legii 458 / 2002 si a radioactivitatii apelor minerale pentru anii
2011-2012. (Programe Nationale – PN II, Subprogram I, Obiectiv 2, literele a), b) si h).
Punctele de monitorizare a radioactivitatii apei potabile sunt reprezentate de iesiri statie si robinete retea din
zonele de aprovizionare (pentru statii care livreaza peste 1000 mc apa / zi sau aprovizioneaza peste 5000
locuitori) precum si apa minerala imbuteliata provenind din sursele – izvor Busteni si izvor Ciucas (judetul
Prahova).Depunerile atmosferice sunt prelevate la sediul DSP Prahova, locatia str. Transilvaniei, nr. 2,la sediul
DSP Buzau, locatia str. General Grigore Bastan, nr. 3 si la sediul DSP Dambovita, locatia str. Tudor
Vladimirescu, nr. 15-19.
3. Analiza rezultatelor monitorizarii pentru judetul Prahova:
Pentru anul 2011 – trimestrul IV au fost prelevate 86 probe la care s-au facut 172 determinari (activitatea
alfa si beta globala) din care 53 probe cu 106 determinari pentru judetul Prahova (apa potabila, apa de suprafata,
alimente, vegetatie, depuneri atmosferice etc.), 25 probe cu 50 determinari pentru judetul Buzau si 8 probe cu
16 determinari pentru judetul Dambovita. Pentru anul 2012, pana in luna iunie, au fost prelevate 179 probe la
care s-au efectuat 358 determinari (activitatea alfa si beta globala) din care 140 probe cu 280 determinari pentru
judetul Prahova, 16 probe cu 32 determinari pentru judetul Buzau si 23 probe cu 46 determinari pentru judetul
Dambovita.
Tabel B.3.1 2011 – Probe prelevate si prelucrate pentru judetul Prahova:
Nr. Determinari radiometrice
crt. Tip proba Nr. probe prelevate Alfa globala Beta globala
1. Apa potabila 32 32 32
2. Apa minerala 3 3 3
3. Apa suprafata 1 1 1
4. depuneri atmosferice 6 6 6
5. Sol 1 1 1
6. Vegetatie 2 2 2
7. Legume, zarzavaturi 5 5 5
8. Paine 1 1 1
9. fosforita, fosfogips 2 2 2
Total 53 53 53
Tabel B.3.2. 2012 – Probe prelevate si prelucrate pentru judetul Prahova:

Nr. Determinari radiometrice
crt. Tip proba Nr. probe prelevate Alfa globala Beta globala
1. Apa potabila 116 116 116
2. Apa minerala 0 0 0
3. Apa suprafata 2 2 2
5. Sol 2 2 2
6. Vegetatie 1 1 1
7. Verdeturi 6 6 6
8. Paine 3 3 3
9. Carne 1 1 1
10. Meniu 1 1 1
11. fosforita, fosfogips 2 2 2
Total 140 140 140
Tabel B.3.3. 2011 – Probe prelevate si prelucrate pentru judetul Buzau:
Nr. Tip proba Nr. probe prelevate Determinari radiometrice

crt. Alfa globala Beta globala
1. apa potabila 7 7 7
Total 25 25 25
Tabel B.3.4. 2012 – Probe prelevate si prelucrate pentru judetul Buzau:

2. apa suprafata 1 1 1
4. sol 1 1 1
5. vegetatie 1 1 1
6. paine 2 2 2
Total 16 16 16
Tabel B.3.5. 2011 – Probe prelevate si prelucrate pentru judetul Dambovita:

Total 8 8 8
Tabel B.3.6. 2012 – Probe prelevate si prelucrate pentru judetul Dambovita:

2. apa suprafata 2 1 1
4. sol 1 1 1
5. vegetatie 1 1 1
6. lapte 1 2 2
Total 23 23 23
Mentionam ca activitatea alfa si beta globala determinata s-a incadrat in valoarea normala de radioactivitate,
neinregistrandu-se depasiri de concentratii maxim admise la toate probele analizate.
C. Descrierea programului de actiuni de supraveghere a mediului pentru zonele cu fond radioactiv natural
modificat tehnologic – Valea Calugareasca – judet Prahova
1. Data initierii programului : 2011 – martie, dupa difuzarea metodologiei de supraveghere
2. Descrierea metodologiei de monitorizare : La nivelul judetului Prahova se deruleaza programul de actiuni
cuprinse in metodologia de supraveghere a starii de sanatate a populatiei din jurul depozitelor de deşeuri solide
apartinand fostului combinat de îngrăşăminte chimice pe bază de fosfaţi din Valea Călugărească (Programe
Nationale – PN II, Subprogram I, Obiectiv 2, litera e). Metodologia cuprinde 2 etape importante: monitorizarea
factorilor de mediu si studiul starii de sanatate prin colectarea datelor demografice, de morbiditate si mortalitate
pentru localitatea Valea Calugareasca.
SC Rom Fosfochim SA – combinat de ingrasaminte chimice care a functionat in comuna Valea Calugareasca,
s-a desfiintat in anul 2000; constructiile existente si terenul cu haldele de fosforita si fosfogips au fost preluate
pe rand de diverse firme; in prezent, haldele sunt in proprietatea SC Mega Company SRL cu sediul in Bucuresti,
fiind reprezentate de 3 depozite (2 inierbate, cu crusta), delimitate partial prin gard care asigura perimetrul de
protectie, paza realizandu-se cu firma specializata.
Alimentarea cu apa potabila a comunei Valea Calugareasca se asigura prin sistem centralizat, apa provenind
de la Statia de tratare Rachieri, sursa fiind reprezentata de apa de profunzime extrasa prin foraje de adancime
amplasate in satul Rachieri (situat in amonte si la distanta de depozitele de fosforita si fosfogips). Pentru satele
Darvari si Radila, situate la cca. 2 km spre sud de depozite, aprovizionarea cu apa se face din fantani publice si
particulare.
Punctele de monitorizare a factorilor de mediu au fost stabilite dupa cum urmeza :
- apa potabila – din fantana proprie sat Darvari fam. Cazanescu, iesire statie Rachieri si robinet retea
distributie sat Valea Calugareasca;
- apa reziduala canal colector;
- vegetatie spontana teren agricol din vecinatate;
- sol – teren agricol din vecinatate;
- fosforita, fosfogips – de la nivelul haldelor.
3. Analiza rezultatelor monitorizarii :
Au fost recoltate si prelucrate probe de apa potabila –retea si fantana particulara, sol, vegetatie spontana, apa
potabila retea, fosforita, fosfogips, lapte, pepene cu frecventa anuala in puncte situate in vecinatatea zonei de
interes si de la nivelul depozitelor de fosforita si fosfogips; exista la nivelul laboratorului evidente din 1993 cu
privire la monitorizarea localitatii.
Pentru cele 20 de probe prelevate si prelucrate din 2007- prezent, valoarea radioactivitatii se incadreaza in
limite normale, neinregistrandu-se depasiri ale concentratiilor maxim admise pentru activitatea alfa si beta
globala.
Cu privire la valoarea fondului natural radioactiv, la data de 02.03.2012 – data ultimelor determinari
radiometrice, acesta se incadreaza in limite normale, fiind intre 0,07 – 0,16 μSv/h.
D. Descrierea programului de actiuni de supraveghere a starii de sanatate a populatiei din Valea

Calugareasca
1. Data initierii: Incepand cu luna noiembrie 2010 s-a realizat incadrarea cu medic de igiena a Laboratorului de
igiena radiatiilor, astfel incat din anul 2011, dupa difiuzarea metodologiei, s-a realizat culegerea datelor
demografice si de morbiditate de la nivelul comunei Valea Calugareasca.
2. Analiza indicatorilor starii de sanatate de la initiere pana in prezent :
Datele demografice si mortalitatea prin neoplazii au fost preluate de la serviciul statistica al DSP Prahova, iar
cazurile noi de cancer au fost culese activ de catre medicul de igiena al laboratorului prin deplasarea la cabinetul
de oncologie al Spitalului Municipal Ploiesti, la sectia hematologie a Spitalului Judetean de Urgenta Ploiesti si
prin contactarea celor 4 medici de familie din comuna Valea Calugaresca.
Completarea fiselor de declarare s-a facut cu dificultate datorita deficientelor de raportare a datelor (lipsa
unui sistem unitar de raportare intre institutiile sanitare din judet si tara, lipsa unui registru unic judetean de
evidenta a tuturor pacientilor oncologici, lipsa informatiilor privind pacientii ocologici - copii).
Datele obtinute pentru anul 2011 sunt urmatoarele :
- numar total locuitori 2011: 10 777
- numar populatie de sex masculin : 5232 (48,55%)
- numar popultatie de sex feminin: 5545 (51,45%)
- numar total decese 2011: 131 decese (66 persoane de sex masculin, 65 persoane de sex feminin)
- numar decese prin neoplazii 2011: 30 decese (22,90 % din totalul deceselor) din care : 20 decese la persoane
de sex masculin – 18 cancere solide si 2 limfoame / leucemii si 10 decese la persoane de sex feminin – 9
cancere solide, 1 leucemie / limfom.
- numar cazuri noi de cancere depistate in 2011: 19 cazuri noi – 11 tumori maligne la persoane de sex masculin,
cu varsta cuprinsa intre 40 si peste 80 ani si 8 tumori maligne la
persoane de sex feminin, cu varsta cuprinsa intre 40 si peste 80 ani
Concluzii pentru anul 2011 :
Numarul populatiei de sex feminin este mai mare (reprezinta 51,45 % din numarul total al locuitorilor) decat
numarul populatiei de sex masculin (reprezinta 48,55 % din numarul total al locuitorilor ), raportul devenind
dublu / triplu pentru grupele de varsta 65-69, 70-74, 75-80, peste 80.
Numarul brut de decese inregistrate la persoanele de sex masculin (66) este aproape egal ca numarul brut de
decese inregistrate la persoanele de sex feminin (65).
Decesele avand drept cauza neoplaziile reprezinta 22,90 % din totalul deceselor . Se constata ca numarul brut
de decese prin cancere la populatia de sex masculin (20 decese) este dublu fata de numarul brut de decese prin
cancere la populatia de sex feminin (10 decese).
Cele 19 cazuri nou depistate de neoplazii se inregisreaza la grupele de varsta de peste 40 ani. Din numarul
cazurilor nou depistate cu neoplazii in anul 2011, 57,89% sunt neoplazii la persoanele de sex masculin (11
cazuri) si 42,10% la persoanele de sex feminin (8 cazuri).
E. Semnalare situatii deosebite la nivelul teritoriului LIR Prahova :

Pe parcursul anilor 2011(aprilie) – 2012 (iulie) s-a intervenit in 33 incidente radiologice semnalate la centrul
de colectare fier vechi din Targoviste – SC Mechel SA si Buzau - SC Hoganaens Corporation Europe SA avand
ca puncte de plecare centre de colectare fier vechi din judetul Dambovita (majoritatea) dar si din alte judete ale
tarii; personalul LIR-DSP Prahova impreuna cu asistentii desemnati pe igiena radiatiilor au asigurat un total de
50 interventii (inclusiv la punctele de plecare ale materialelor feroase depistate contaminate radioactiv),
realizand monitorizarea radioactivitatii fondului natural, a autocamioanelor cu incarcaturile contaminate
radioactiv, catagrafiind personalul care a venit in contact cu deseurile contaminate, facand educatie sanitara si
de radioprotectie si dispunand efectuarea controlului medical la acestia (examen clinic general si analize de
laborator).
Un succes al interventiilor echipei de pe igiena radiatiilor a fost reprezentat de depistarea unei surse
radioactive printre deseurile de fier vechi contaminate in luna noiembrie 2011.
Prin masurile luate in toate aceste situatii, a fost evitat riscul de contaminare / iradiere a populatiei si
contaminare a factorilor de mediu. Informarile privind gestionarea interventiilor au fost transmise operational
catre COSU – MS, INSP-LIR precum si catre DSP-LIR pentru judetele care au avut centre de colectare –
furnizoare de deseuri feroase contaminate radioactiv.
LABORATORUL DE IGIENA RADIATIILOR - DSP SIBIU
Dr. Carmen Brezai
Laboratorul de Igiena Radiatiilor Sibiu asigura supravegherea si controlul, din punct de vedere al
radioactivitatii, pentru judetele Sibiu si Alba.
A. DESCRIEREA SUMARA A JUDETULUI SIBIU
Populatie, relief, istoric

Judetul Sibiu este un judet situat in sudul Transilvaniei in podisul cu acelasi nume, la nord de Carpatii
Meridionali.Judetul Sibiu are o populatie de 422,224 locuitori, din care in mediul urban 277,717 locuitori si in
mediul rural 144,507 locuitori. Resedinta judetului este municipiul Sibiu. Sibiul este situat in partea de sud a
Transilvaniei in depresiunea Cibinului, strabatuta de raul cu acelasi nume. Orasul se afla in apropierea Muntilor
Fagaras (cca. 20 km), al Muntilor Cindrel (cca. 12 km) si Lotrului (cca. 15 km), care marginesc depresiunea in
partea de sud-vest.În nord si est, teritoriul municipiului Sibiu este delimitat de podisul Tarnavelor, care coboara
pana deasupra Vaii Cibinului, prin Dealul Gusteritei. Ca repere cartografice localitatea se situeaza la 45°47'
latitudine nordica si 24°05' longitudine estica .Altitudinea fata de nivelul marii variaza intre 415 m in Orasul de
Jos si 431 m in Orasul de Sus. Localitatea se afla in zona temperat-continentala, cu influente termice datorate
muntilor din vecinatate.Putine oraşe din Romania se pot mandri cu o istorie atat de bogata. In vremea romana
zona Sibiului era cunoscuta sub denumirea de Cibiniensis / Cibinium, de aici derivand numele raului ce trece
prin oras (Cibin) si denumirea romaneasca a orasului.Orasul a fost fondat pe locul unei mai vechi asezări,
probabil slave, imediat dupa mijlocul secolului XII de colonistii sasi din teritoriul Rin-Mosela. Prima mentiune
a cetatii este facuta in 1191 sub numele Cibinium intr-un document ecleziastic de la Vatican. Prima atestare
documentara in forma Hermannstadt dateaza din anul 1223. In secolul XIV, Sibiul a devenit un mare centru de
comert si timp de secole a fost cea mai importanta cetate germana din Transilvania. Orasul era organizat in
bresle, fiind cunoscute un numar maxim de 19 bresle. La Sibiu a fost publicat in anul 1544 Catehismul Lutheran
prima carte tiparita in limba romana.In anul 1366 Sibiu a fost declarat "oras", intr-un document din acel an fiind
pomenit numele localitatii prima data sub forma Hermannstadt. Din 1692, odata cu cresterea influentei
austriece, Sibiul devine capitala Transilvaniei. Aceasta este o perioada infloritoare a orasului, cea mai
importanta constructie din aceasta perioada fiind Palatul Brukenthal.Denumirea orasului se schimba oficial in
Sibiu in anul 1919, iar in anul 1968, Sibiul devine resedinta judetului cu acelasi nume.O caracteristica a zonei
Sibiului este prezenta bisericilor fortificate, datând din secolele XII - XVI, prezente in cea mai mare parte a
satelor si targurilor colonizate de populatia germana si cunoscuta sub genericul de sasi (saxones). Marginimea
Sibiului este o zona etnografica unica in Romania situata la vest de Sibiu, limitata la sud de valea Sadului si la
nord de valea raului Saliste, ce cuprinde 18 localitati.
DESCRIEREA SUMARA A JUDETULUI ALBA
Populatie, relief, istoric

Alba este un judeţ al României situat în Transilvania. Reşedinţa lui este municipiul Alba Iulia cu 72.405 de
locuitori. Judeţul are o suprafaţă de 6.242 km² şi populaţie de 382.747 de locuitori. Se învecinează cu judeţele
Cluj şi Mureş la nord, Sibiu la est, Hunedoara la sud-vest şi Arad şi Bihor la nord-est. Capitala judeţului, Alba
Iulia, este situată pe malul drept al Mureşului (la 220-250 metri altitudine), la confluenţa cu râurile Ampoi şi
Sebeş, si are o populaţie de 69.000 de locuitori. Oraşe principale sunt: Alba Iulia, Aiud, Sebeş şi Blaj, urmate de
oraşe mai mici ca: Abrud, Baia de Arieş, Câmpeni, Cugir, Ocna Mureş, Teiuş şi Zlatna. In judet predomină
regiunile înalte de podiş, deal şi munte, în est cu Munţii Metaliferi (M.Trascăului cu "Muntele Mare") în sud,
Munţii Şurianu, în nord-vest Munţii Bihorului, Munţii Parângului. Judeţul Alba este acoperit la est de Podişul
Târnavelor şi Podişul Secaşelor, iar la vest de Munţii Apuseni.
Zona de podiş şi deal este alcătuită din: Podişul Secaşelor, Podişul Târnavelor, depresiunile montane Zlatna,
Abrud, Câmpeni, şi depresiunile joase de câmpie Alba Iulia, Turda, Orăştie. Culoarul Mureşului separă Munţii
Apuseni de Podişul Târnavelor (400-500 m altitudine).
Reţeaua hidrografică este alcătuită din: cursul mijlociu al Mureşului care colectează pe malul drept: Arieşul,
Aiud, Geoagiu, Valea Teiului, Galda, Cricăul, Ampoiul, Vintul etc. iar pe malul stâng: Târnava (Mare si Mică),
Secaşul, Sebeşul, Pianul, Cugirul etc. În zona Munţilor Apuseni mai important este râul Arieş cu afluenţii
Arieşul Mare şi Mic.
Numeroase izvoare atesta existenta pe acest teritoriu si in imprejurimile lui imediate, a unor asezari preistorice
acum 5000 de ani. Cetatea bastionara din Alba Iulia a fost ridicata între anii 1714-1738, fiind considerata cea
mai reprezentativa fortificatie bastionara de tip Vauban din tara noastra.In Alba Iulia se pot gasi o serie de
monumente si grupuri statuare de o importanta deosebita atat din punct de vedere istoric cat si arhitectural. In
cetate, cele mai importante sunt monumentele dedicate lui Mihai Viteazul si rascoalei de la 1784, precum si cele
doua monumente din fata Universitatii dedicate eroilor cazuti in bataliile de la Custozza si pentru apararea
orasului. Tot in cetate, in fata salii Unirii se afla un grup statuar cu personalitati de seama care si-au adus
contributia la realizarea Marii Uniri. Monumente si statui se gasesc si in afara zidurilor cetatii, cum ar fi statuia
lui I.C. Bratianu, statuia lui Mihai Eminescu si monumentul Lupoaica, reprezentand legenda intemeierii Romei.
În fata portii a III-a a cetatii a fost ridicat în anul 1937, din initiativa "Astrei" si cu contributia populatiei, un
frumos obelisc închinat memoriei conducatorilor rascoalei de la 1784-1785. Catedrala ortodoxa, cunoscuta si
sub numele de Catedrala Încoronarii, constituie expresia artistica a unitatii noastre nationale realizata prin actul
din 1918. Muzeul National al Unirii din Alba Iulia se numara printre cele mai importante institutii muzeale din
Romania, atat din punctul de vedere al patrimoniului sau, cat si al prestigiului stiintific.Catedrala romano
catolica ridicata în secolul XIII, este cel mai valoros monument al arhitecturii medievale timpurii din
Transilvania, îmbinând armonios elementele romanice cu cele gotice.
Industrie cu impact radiologic

In prezent in judeţul Sibiu funcţionează 6 unităţi industriale , care au autorizatii sanitare in vigoare si autorizaţii
CNCAN: laboratoare de control nedistructiv cu radiaţii gama si transport instalatii radiologice pentru lucru in
exteriorul unitatii, instalatii radiologice de defectoscopie cu radiatii X, laborator de difractie cu raze X, laborator
carotaj radioactiv si alte 4 unitati de tehnici nucleare sunt in evidenta laboratorului .
In judetul Alba functioneaza 1 unitate industriala Laborator de control nedistructiv care are autorizatie sanitara
si autorizatie CNCAN in vigoare si alte 4 unitati de tehnici nucleare sunt in evidenta laboratorului .
Niveluri medii de fond si dinamica acestora

In vederea cunoasterii si monitorizarii evolutiei nivelurilor medii de fond a radioactivitatii mediului, LIR Sibiu
determina debitul dozei absorbite in aer a radiatiei gama la 1 m de sol în mun. Sibiu si in judetul Alba incepand
din anul 1993. In perioada 1993-1996 determinarile s-au efectuat cu aparatul din dotare Gamarad DL 7, in
perioada 1997-2000 cu contaminometru alfa-beta tip Victoreen 190, iar de atunci si in prezent cu Monitorul
universal de radioprotectie Umo LB 123 Berthold.
In judeţul Sibiu determinarile se efectueaza la sediul LIR Sibiu. Analizand rezultatele in dinamica, constatam ca
in perioada 1993-1996 media anuala a valorilor a fost 0,150 µGy/h, in perioada 1997-2000 a fost 0,138 µGy/h,
iar din 2000 pana in 2011 valorile s-au încadrat in intervalul 0,136-0,140 µGy/h.
In judetul Alba determinarile se efectueaza cu ocazia deplasarilor in diferite localitati. Astfel in mun Alba Iulia
in perioada 1993-1996 valoarea media anuala a fost 0,150 µSv/h, in perioada1997-2000 a fost 0,140 µSv/h, iar
in intervalul 2000-2011, media valorilor a fost 0,130 µSv/h. Valori asemanatoare s-au inregistrat si in celelalte
localitati ale judetului Alba, respectiv Aiud( 0,132 µSv/h), Blaj( 0,129 µSv/h) , Campeni( 0,138 µSv/h), Ocna
Mures ( 0,131 µSv/h).Deci, in ambele judete valorile s-au incadrat in limita fondului natural.
B Descrierea programului de acţiuni de supraveghere a mediului pentru zonele cu expunere radioactivă
naturală.
In judeţele Sibiu si Alba nu avem in evidenta zone cu expunere radioactiva naturala.
C. Descrierea programului de acţiuni de supraveghere a mediului pentru zonele cu expunere
radioactivă antropică şi zonele cu fond radioactiv natural ridicat modificat tehnologic.
Inceputul activitatii de igiena radiatiilor în judetul Sibiu are loc în anul 1975, când teritoriul era arondat,
Laboratorului de igiena radiatiilor Nucleare Brasov. Pentru judetul Alba activitatea de supraveghere a
radioactivităţii factorilor de mediu s-a desfasurat pana in anul 1992 de catre LIRN Cluj.
În anul 1990 s-a infiintat prin ordin al ministrului sanatatii Laboratorul de Igiena Radiatiilor Nucleare Sibiu iar
incepand cu anul 1992 LIRN Sibiu are arondate doua judete Sibiu si Alba.
ACTIUNI DE MONITORIZARE IN CADRUL SINTEZELOR NATIONALE

1. Supravegherea radioactivitatii apei potabile si alimentului conform cerintelor Euroatom
Situatia contaminarii radioactive a aerului atmosferic s-a evidenţiat prin determinari de radioactivitate globala
alfa si beta, iar dupa anul 1992 si prin determinari de radionuclizi artificiali: cesiu-137, stronţiu-90, raportati la 2
parametrii de aer: aerosoli si depuneri atmosferice.Debitul dozei absorbite in aer, activitatea aerosolilor alfa şi
beta global,si controlul radioactivitatii laptelui si depunerilor atmosferice, se determina in cadrul programului de
control al radioactivitatii mediului si pregatirea pentru situatii de urgenta radiologica sau accident nuclear
(GERMON).
Urmarind in evolutie activitatea Laboratorului de radiochimie a LIR Sibiu se observa o crestere treptata si
semnificativa a numarului total de probe si de determinari precum si a importantei activitatilor si problematicii.
Astfel in anul 1992 au fost prelevate 125 de probe, in total din ambele judete, numarul a crescut progresiv, mai
ales dupa anul 2000, cand s-a efectuat un numar mare de determinari a radioactivitatii produselor destinate
exportului la o gama laga de produse alimentare: carne, fructe, ciuperci, melci dar si alte produse cum ar fi
materiale de constructie, deseuri metalice. In ultimii 3 ani a scazut numarul de probe si de determinari de
radionuclizi din cauza reducerii numarului de personal. In prezent laboratorul functioneaza cu un medic, un
chimist si un asistent si nu avem incadrat fizician.
Anul Nr. probe Nr. determinari de Nr determinari de Nr. determinari Total
prelevate radioactivitate alfa si beta radionuclizi K- 40 determinari
globala
1992 125 250 41 - 291
2005 480 336 572 68 976
2007 163 304 27 48 379
2009 131 244 25 - 400
2011 118 236 28 - 382
Din analiza in dinamica a valorilor medii anuale a radioactivitatii beta globale in probele de aerosoli atmosferici
se observa costant valori mici.
Situatia multianuala a radioactivitatii beta globale in aerul atmosferic (aerosoli) din judetul Sibiu
Anul Nr. probe prelevate Nr. determinari de radioactivitate Valoare medie Bq/mc
beta globala
2000 49 98 0,003
2005 49 98 0,006
2007 48 96 0,004
2009 45 90 0,004
2011 12 24 0,007
Depunerile atmosferice reprezinta cel mai bun indicator al nivelului global de poluare al factorilor de mediu.
Situatia în dinamica a radioactivitatii beta globale a depunerilor atmosferice in mun. Sibiu este redata astfel:
Situatia multianuala a radioactivitatii beta globale in pulberile sedimentabile din judetul Sibiu
Anul Nr. Nr. determinari Nr Total Valoare Concentratia
probe de radioactivitate alfa determinari determinari medie de cesiu-137
prelevate si beta globala de Bq/mp/lună
radionuclizi
2000 26 52 2 54 13,37 0,330
2005 32 56 4 60 12,403 0,251
2007 20 40 2 42 14,33 0,078
2009 25 48 1 49 11,44 0,079
2011 25 48 1 49 7,949 0,088
Pentru determinarea continutului radioactiv al alimentelor, s-au prelevat probe din toate grupele alimentare
stabilite prin metodologiile în vigoare. Din cauza personalului redus nu se poate respecta in totalitate frecventa
de recoltare si analiza si din cauza ca nu avem incadrat fizician, din anul 2008, nu se efectueaza
gamaspectrometrie.In prezent se efectueaza determinari alfa si beta global la toate tipurile de probe prelevate si
analize radiochimice la probele medii anuale de lapte, carne (pe tipuri) si meniuri, cu determinarea de Cs-137,
Sr-90 si Ra-226.Se observa ca numarul cel mai mare de probe s-a recoltat si analizat in anul 2005.
Situatia probelor de alimente recoltate din judetul Sibiu pentru determinarea continutului radioactiv
Nr. probe Nr. determinari de Nr determinari Nr. Total
Anul prelevate radioactivitate alfa si beta de radionuclizi determinari determinari
globala K- 40
2000 27 54 46 13 113
2005 31 62 30 26 118
2007 15 30 6 9 45
2009 12 18 9 - 27
2011 26 36 12 - 48
Situatia probelor de alimente recoltate din judetul Alba pentru determinarea continutului radioactiv
Nr. probe Nr. determinari de Nr determinari Nr. Total
Anul prelevate radioactivitate alfa si beta de radionuclizi determinari determinari
globala K- 40
2000 28 56 42 12 110
2005 29 52 18 22 92
2007 21 42 9 21 72
2009 18 30 9 - 39
2011 23 38 10 - 48
Situatia probelor de lapte recoltate din judetul Sibiu pentru determinarea continutului radioactiv
Anul Nr. Nr. Nr Nr. Total Valoare Concentratia
probe determinari determinari determinari determinari medie de cesiu-137
prelevate de de K- 40 Bq/l
radioactivitate radionuclizi
alfa si beta
globala
2000 17 34 9 1 44 36,18 0,007
2005 19 38 12 11 61 42,66 0,09
2007 11 22 3 11 36 41,053 0,081
2009 3 4 3 - 7 44,173 0,104
2011 5 8 3 - 11 45,126 0,087
Situatia probelor de lapte recoltate din judetul Alba pentru determinarea continutului radioactiv
Anul Nr. Nr. Nr Nr. Total Valoare Concentratia
probe determinari de determinari determinari determinari medie de cesiu-137
prelevate radioactivitate de K- 40 Bq/l
alfa si beta radionuclizi
globala
2000 4 8 9 3 20 58,62 0,10
2005 10 20 6 6 32 51,93 0,11
2007 5 10 3 4 17 34,13 0,07
2009 4 6 3 - 9 47,22 0,09
2011 5 8 3 - 11 44,81 0,09
Radioactivitatea beta globala in probele alimentare prelevate din judetul Sibiu pe categorii de alimente-
valoarea medie
Aliment analizat 2000 2005 2009 2010 2011
Carne (Bq/kg) 101,29 100,01 101,25 76,98 59,98
Oua (Bq/kg) 35,30 40,38 49,25 43,87 40,628
Legume rosii(Bq/kg) 64,86 52,35 69,12 59,23 58,243
Cartofi (Bq/kg) 219,67 - - 100,52 104,61
Radioactivitatea beta globala in probele alimentare prelevate din judetul Alba pe categorii de alimente-
valoarea medie
Aliment analizat 2000 2005 2009 2010 2011
Carne (Bq/kg) 110,83 94,25 75,47 87,19 59,17
Oua (Bq/kg) 36,10 39,91 31,65 36,11 35,45
Legume- rosii(Bq/kg) 57,06 73,30 65,43 68,15 67,45
Cartofi (Bq/kg) 219,67 129,65 121,28 101,24 102,18
2. Monitorizarea radioactivitatii apei potabile

Situatia contaminarii radioactive a apei potabile se evidentiaza prin determinari de radioactivitate globala la apa
potabila distribuita populatiei prin sistem centralizat sau individual. In decursul unei perioade de 10 ani LIR a
analizat continutul radioactiv al apei poatbile distribuita populatiei din toate localitatile urbane, astfel incat
exista o caracterizare a fiecarei surse de apa. Deoarece rezultatele s-au mentinut ani la rand la valori foarte mici
comparativ cu normele admise si in absenta unor surse de contaminare, ritmul de supraveghere s-a micsorat
pentru majoritatea surselor.
Pana in anul 2007 centralizarea rezultatelor determinarilor cuprinde probele de apa recoltate din toate tipurile de
sursele de apa. Dupa anul 2007, centralizarea rezultatelor analizelor se face separat pentru probe de apa
potabila recoltate din zonele de aprovizionare cu apa (ZAP), pentru sistemele publice, zone stabilite de Igiena
mediului din DSP Sibiu, si separat pentru probele de apa recoltate din alte tipuri de surse utilizate ca apa
potabila: de adancime si de suprafata, sau apa imbuteliata.Deoarece permanent nivelurile parametrilor
indicatori de radioactivitate alfa si beta global nu au depasit valorile din legislatie, nu s-au determinat
radionucilizii.
Situatia probelor de apa recoltate din judetul Sibiu pentru determinarea continutului radioactiv
Anul Nr. probe Nr. determinari de Nr determinari Nr. Total
prelevate radioactivitate alfa si beta de radionuclizi determinari determinari
globala K- 40
2000 15 30 12 10 52
2005 19 38 1 18 57
2007 25 50 - - 50
2009 10 20 - - 20
2011 18 36 - - 18
Dinamica radioactivitatii beta globale in apa potabila furnizata de instalatii centrale urbane din judetul
Sibiu
Anul 2000 2008 2009 2010 2011
Valori 0,12 0,034 0,032 0,032 0,036
medii
Bq/l
Situatia probelor de apa recoltate din judetul Alba pentru determinarea continutului radioactiv
Anul Nr. probe Nr. determinari de Nr determinari Nr. Total
prelevate radioactivitate alfa si beta de radionuclizi determinari determinari
globala K- 40
2000 4 8 9 3 20
2005 6 12 6 - 18
2007 9 18 - - 18
2009 13 26 - - 26
2011 14 28 - - 28
Dinamica radioactivitatii beta globale in apa potabila furnizata de instalatii centrale urbane
Anul Mun. Alba Iulia Oras Campeni Valoarea CMA
Activitate Activitate Activitate Activitate Activitate Activitate
alfa globala beta globala alfa globala beta globala alfa globala beta globala
( Bq/l) ( Bq/l) ( Bq/l) ( Bq/l) ( Bq/l) ( Bq/l)
2000 0,007 0,019 0,002 0,094 0,1 1
2005 0,007 0,062 - - 0,1 1
2007 0,005 0,062 - 0,025 0,1 1
2009 0,002 0,029 0,003 0,056 0,1 1
2011 0,003 0,059 0,016 0,122 0,1 1
3. Expunerea profesională la radiaţii ionizante
Din datele centralizate în cadrul sintezei Expunerea profesională la radiaţii ionizante reiese numărul de unităţi
şi numărul de persoane expuse profesional aflate în evidenţa Laboratorului.
Situatia datelor privind expunerea profesională la radiaţii ionizante in judetul Sibiu
Anul 2002 2005 2007 2008 2009 2011
Nr. unităţi în evidenţă 80 75 63 55 55 64
Nr. personal expus 203 195 234 328 318 228
profesional în evidenţă
Situatia datelor privind expunerea profesională la radiaţii ionizante in judetul Alba

Anul 2002 2005 2007 2008 2009 2011
Nr. unităţi în evidenţă 65 59 52 61 61 41
Nr. personal expus 100 113 116 125 125 116
profesional în evidenţă
Din evidente rezulta ca peste 80% din personalul expus lucreaza in unitati medicale, iar din acestia 30% sunt
medici radiologi, expusi inca unei doze de iradiere mai mare in cursul procedurilor de radioscopie , fata de
celelalte categorii de personal medico-sanitar expus profesional din unitatile de radiodiagnostic. Peste 60% din
totalul personalului expus profesional la radiatii ion izante sunt femei, iar din repartizarea pe grupe de varsta
reiese ca 8% sunt persoane tinere cu varste cuprinse intre18 si 30 de ani, 82% cu varste cuprinse intre 31 si 55
de ani si numai 10%sunt persoane de 56 de ani si peste.
Supravegherea starii de sanatate a personalului expus profesional la radiatii ionizante s-a efectuat
intotdeauna in conformitate cu metodologiile difuzate.Supravegherea expunerii externe a personalului expus
profesional se realizeaza prin controlul individual al expunerii, precum si prin supravegherea si controlul
modului de aplicare a masurilor de radioprotectie tehnice. In ambele judete nu s-au semnalat boli profesionale si
nu s-au inregistrat supraexpuneri si incidente radiologice.
LABORATORUL DE IGIENA RADIATIILOR - DSP SUCEAVA
Dr. Elisei Garofita
Colaboratori : Fiz. Dranca Sorin ( fizician L.I.R. , D.S.P. Suceava), Asist. Cojoc Dinu ( asistent principal igiena
L.I.R. , D.S.P. Suceava), Biol. Donabidovici Anda ( biolog principal L.I.R. , D.S.P. Suceava), Asist.
Bosanceanu Mihai ( asistent principal laborator L.I.R. , D.S.P. Suceava)
Judetul Suceava este situat in partea de nord-est a tarii si are o suprafata de 85553,5 kmp, reprezentand 3,6%
din suprafata totala a tarii .
Se invecineaza la nord cu Ucraina (frontiera de arabil are o suprafata de 1813kmp si bazinul

stat), la est cu judetul Botosani, la sud cu judetele hidrografic cuprinde 136kmp de rauri si iazuri .
Neamt si Mures, la vest cu judetele Maramures si
Bistrita . Organizarea administrativa a teritoriului
judetului Suceava cuprinde 5 municipii, 11 orase,
98 comune si 379 sate, cu o populatie de 709452
de locuitori din care 303508 in mediul urban si
405944 in mediul rural (date obtinute in urma
recensamantului din noiembrie 2011) . Clima
este temperata si umeda, cu o temperatura medie
anuala de 8 grade Celsius . Dealurile si muntii
sunt formele de relief predominante, iar 54% din
suprafata judetului este acoperita de paduri ( ¾
din acestea fiind paduri de conifere ), terenul
Industria cu impact radiologic cuprinde Exploatarea Miniera Crucea si Depozitul de minereu uranifer
Argestru . In anul 1965 activitatea de cercetare geologica a Sectiei II Tulges infiinteaza la Crucea un sector
de explorari care evidenteaza si contureaza zacamantul de uraniu Crucea-Botusana care a condus la
infiintarea in anul 1983 a Exploatarii Miniere Crucea (in prezent Sucursala Suceava), cu scopul exploatarii
si valorificarii minereului de uraniu din cele doua structuri mineralizate Crucea si Botusana, in prezent cea
mai mare exploatare a uraniului din tara . Sucursala Suceava isi desfasoara activitatea in provincia uranifera
a Carpatilor Orientali in care mineralizatiile de uraniu au caracteristici asemanatoare cu celelalte
mineralizatii hidrotermale de uraniu cunoscute in tara, asociate depozitelor cristaline si avand un control
tectonic . Concentratiile uranifere sunt gazduite in complexul rocilor mezometamorfice, fiind localizate pe
zone fracturate ce graviteaza in jurul Liniei Central Carpatice, prin care cristalinul deverseaza peste fistul
cretaci. In prezent activitatea este in plin proces de restructrare, de modernizare, reutilare si retehnologizare
a productiei .
Laboratorul de Igiena Radiatiilor Suceava este arondat pe raza a doua judete : Suceava si Botosasni.
Ca obiectiv nuclear major are in supraveghere Exploatarea Miniera Crucea si Depozitul de Minereu
Uranifer Argestru . De asemenea,are in supraveghere unitati medicale si industriale .
S Autorizatii/Notificari :
- Autorizatie de Utilizare C.N.C.A.N. Nr. VI 1802/2011
- Notificat pentru apa potabila la Ministerul Sanatatii conform Ordinului Ministerul Sanatatii nr.
764/2005 ( monitorizare de control, monitorizare audit, prelevare probe ) .
- Notificat C.N.C.A.N cu certificat de desemnare nr. : LI 608/2011
Incadrare cu personal : 5 ( Medic sef laborator, fizician, biolog principal, asistent principal igiena,
asistent principal laborator ) .
Descrierea programului de activitati de supraveghere a mediului pentru zonele cu fond radioactiv ridicat
modificat tehnologic ( CNU Crucea si Depozitul de minereu uranifer Argestru ) .
Supravegherea nivelurilor de radioactivitate in factorii de mediu s-a efectuat conform indicatiilor
metodologice din Anexa 2 a metodologiei “ Supravegherea radioactivitatii apei potabile si alimentului in
zona de inpact a obiectivelor nucleare si a zonelor cu fond radioactiv natural ridicat modificat tehnologic”
conform cerintelor Euratom :
a.) depuneri atmosferice : alfa global, beta global, analize radiochimice pentru radionuclizii relevanti,
b.) apa de suprafata : alfa global, beta global , analize radiochimice pentru radionuclizii relevanti ,
c.) apa potabila : alfa global, beta global ,
d.) alimente : produse alimentare cu provenienta din zona de influenta a obiectivului nuclear .
Monitorizarea zonei supravegheate cuprinde puncte amplasate in incinta perimetrului sanitar al E.M.
Crucea, comuna Crucea, traseul de transport al minereului si incinta si perimetrul sanitar al Depozitului de
Minereu Uranifer Argestru . Trimestrial se efectueaza masuratori de debit doza pe traseul de transport al
minereului de uraniu Crucea-Argestru conform punctelor de pe harta : Crucea, Chiril, Rusca, Ortoaia,
Cozanesti, Dorna Arini, Vatra Dornei, Argestru sat . Nu au fost inregistrate depasiri de debit doza .
Masuratorile de debit doza pentru Depozitul

de Minereu de Uraniu Argestru se efectueaza - 1 Poarta acces incinta depozit
in punctele care se regasesc in schita alaturata - 2,3,4,5,6,8 Perimetru exterior
. - 7 Perimetru interior
- 9 Statie radiometrica
- 10 Statie epurare
- 11 Buncar
- 12 punct control basculare
- 13 Depozit temporar nr.2
Punctele de recoltare sunt urmatoarele :
 Probe apa de mina - Sediu E.M. Crucea

- Intrare statie depoluare Crucea - Fantani comuna Crucea
- Iesire statie depoluare Crucea  Probe vegetatie
 Probe apa de suprafata - Comuna Crucea
- Parau Crucea  Probe aliment
- Bistrita amonte parau Crucea - Comuna Crucea
- Bistrita aval parau Crucea  Depuneri atmosferice
- Bistrita 50m amonte depozit Argestru - Municipiul Suceava
- Bistrita 50m aval depozit Argestru - Depozitul de Minereu Uranifer
Argestru
 Probe apa potabila

Puncte de Numar Anii monitorizati
recoltare 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
Intrare statie Nr. probe 4 4 6 4 4 4 4 4 4 5
depoluare Crucea Nr. analize 20 20 30 20 20 20 20 20 8 25
Iesire statie Nr. probe 4 4 6 4 4 4 4 4 4 5
depoluare Crucea Nr. analize 20 20 30 20 20 20 20 20 8 25
Parau Crucea Nr. probe 3 3 4 4 4 4 4 4 4 4
Nr. analize 15 15 20 20 20 20 20 20 20 20
Fantani comuna Nr. probe 2 2 2 3 4 4 2 3 4 7
Crucea Nr. analize 4 4 4 6 8 8 4 6 8 14
Sediu E.M. Nr. probe 4 4 3 3 4 4 4 4 4 1
Bistrita aval parau Nr. probe 3 4 4 2 4 4 4 4 2 5
Bistrita amonte Nr. probe 4 4 4 4 4 4 4 4 2 5
parau Crucea Nr. analize 20 20 20 20 20 20 20 20 10 25
Bistrita 50m Nr. probe 4 4 4 4 4 4 2 4 2 1
amonte depozit Nr. analize 20 20 20 20 20 20 11 20 4 2
Argestru
Vegetatie
recoltare
2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
Comuna Nr. probe 2 2 2 2 2 2 1 1 1 1
Crucea
(fan) Nr. analize 16 16 20 16 16 16 1 1 1 1
Legume , fructe
recoltare
Comuna Nr. probe 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
Crucea 2 2 4 2 2 3 10 2 2 2
Nr. analize 16 18 12 16 16 3 62 18 16 18
Meniu cantina
recoltare
Comuna Nr. probe 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
Crucea 4 4 4 4 3 4 3 4
Nr. analize 36 36 36 36 27 36 27 36
Depuneri atmosferice
Puncte Numar Anii monitorizati
de 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
recoltare
Argestru Nr. probe 4 9 9 10 11 10 10 12 5 11
Nr. analize 12 27 27 30 33 30 30 36 15 24
Suceava Nr. probe 12 12 12 12 12 12 12 12 12 12
Nr. analize 36 36 36 36 36 36 36 36 24 24
Activitatea alfa si beta global pentru apa analizata s-a raportat la valorile pentru apa potabila .
Pentru valorile obtinute la vegetatia spontana, depuneri atmosferice raportarea s-a facut cu probe de
vegetatie si depuneri recoltate din zona martor . Se constata ca in zona controlata apele de mina si
vegetatie spontana au valori depasite fata de apa potabila respectiv probele recoltate din zona martor .
La probele de apa potabila recoltate din zona supravegheata (din retea, fantani) valorile obtinute se
incadreaza in cele admise conform legii . Din perimetrul zonei supravegheate au fost recoltate si
analizate probe de alimente al caror valori se incadreazain cele admise .
Supravegherea starii de sanatate a personalului expus profesional este efectuata prin examen medical de
incadrare in munca si examen medical periodic conform legislatiei in vigoare .In urma investigatiilor
medicale din ultimii ani s-a constatat ca structura principalelor varfuri de morbiditate la expusii
examinati cuprinde urmatoarele boli : de nutritie (obezitate, dislipidemie, hipocalcemie, guta, diabet
zaharat, )cardiovasculare (HTA, varice, CIC);osteoarticulare (gonartroze, discopatii, spondiloze);
digestive; urogenitale;respiratorii.
In ultimii trei ani structura morbiditatii a ramas aceeasi. Bolile de nutritie au ramas pe primul loc,
dar indicele de morbiditate a scazut de la an la an . Cauza principala a bolilor de nutritie a ramas
obezitatea. Numarul bolilor cardiovasculare care au ramas pe locul doi in morbiditate a crescut
datorita numarului mai mare de hipertensiuni diagnosticate .
In concluzie se poate afirma ca bolile care au fost diagnosticate la expusii profesional in cadrul
examenului medical periodic sunt boli care afecteaza intreaga populatie. Supravegherea starii de
sanatate a populatiei din jurul obiectivului nuclear se efectueaza conform metodologiei elaborate de
catre Compartimentul de Sanatate si Laboratorul de Igiena Radiatiilor din Centrul Regional de Sanatate
Publica Bucuresti unde sunt analizate datele de morbiditate si demografice referitoare la aceste
populatii, trimise de catre toate laboratoarele de igiena radiatiilor din tara . In localitatea Crucea sunt
perioade lungi in care nu exista medic de familie si activitatea de supraveghere este dificil de realizat .
LABORATORUL DE IGIENA RADIATIILOR - DSP BUCURESTI
Dr. Fulger Ciupagea, Dr. Marina Anghene
Municipiul Bucuresti
Municipiul Bucureşti are o suprafaţă de 228 km pătraţi (0.8 % din suprafaţa României), din care
suprafaţa construită este de 70%. Oraşul este aşezat la 44°24'49" latitudine nordică, în Câmpia Română,
având o altitudine maximă de 96.3 m şi este străbătut de două râuri, Dâmboviţa şi Colentina. Cele două
văi formate în jurul râurilor, împart oraşul în cateva zone, sub formă de platouri cu meandre şi terase.
Prezenţa a două terase locale (2 - 4 m şi 8 -12 m) de-a lungul celor două văi oferă varietate peisajului
din centrul oraşului. Lunca Dâmboviţei a fost modificată prin lucrări de canalizare.
Caracteristicile geomorfologice ce definesc regiunea sunt rezultatul acţunii de eroziune, transport şi
depunere a cursului inferior al râului Dâmboviţa care străbate zona mediană a Bucureştiului pe direcţia
aproximativă NV-SE, precum şi a râului Colentina.Solul din centrul Bucureştiului s-a format şi
dezvoltat sub influenţa factorilor naturali şi umani. În zona oraşului şi a împrejurimilor, defrişarea
excesivă din ultimele două secole a Codrului Vlăsiei, a permis extinderea agriculturii pe bogatele soluri
brune. În condiţiile bioclimatice actuale ale zonei dintre cele două râuri, solul a devenit argilos. Cea de-
a doua categorie de sol este cel aluvionar, format prin erodarea humusului datorită acţiunii apei de
suprafaţă.Din punct de vedere litologic, zona Bucureştiului face parte din tipul de câmpie joasă cu
terase, caracterizată prin prezenţa numeroaselor terase desfăşurate de-a lungul râurilor ce o drenează,
zonă alcătuită din depozite exclusiv cuaternare reprezentate prin loess şi depozite loessoid. Din datele
oferite de Comisia Naţională de Statistică rezultă că, la 1 ianuarie 2008 Bucureştiul avea o populaţie de
1943981 locuitori. Bucureştiul se bucură de condiţii favorabile de mediu pentru o mare concentrare
urbană Totalul suprafeţei nete plantate în Bucureşti este de cca.3000ha (parcuri, grădini publice,
scuaruri, aliniamente şi ansambluri de locuinţe , poduri) ceea ce reprezintă aproximativ 15% din
teritoriul administrativ. Suprafaţa aferentă unui locuitor este de 16mp. Terenurile acoperite permanent
de ape au de asemenea, un aport semnificativ la menţinerea calităţii mediului. Ele totalizează 350 ha.,
ceea ce reprezintă 6,0% din teritoriul administrativ. Suprafaţa aferentă unui locuitor este de 6,6mp.
Expunere naturala: radiatiile cosmice si radiatiile telurice. Structurile geologice din aria Bucurestiului,
nu contin concentratii crescute de substante minerale radioactive naturale.
Surse antropice: 272 unitati de imagistica medicala, terapie si medicina nucleara, 50 unitati industriale
(defectoscopie industriala si carotaj radioactiv) si 54 alte unitati (invatamint, cercetare, control bagaje,
autolaboratoare,etc.)
In conformitate cu datele furnizate de ANPM, la nivelul anului 2009:

Radioactivitatea aerului
Aerosoli atmosferici
Activitatea beta globală (media anuală) a probelor de aerosoli atmosferici prelevaţi, s-a situat intre 1,5-
4 Bq/mc
Variaţia activităţii specifice anuale a radonului din atmosferă: 4-12 Bq/mc.
Variatia activitatii specific anuale a toronului din atmosfera: 0,1-0,3 Bq/mc.
Variaţia debitului dozei gama absorbite în aer: 0,09-0,12microSv/ora
Activitatea medie anuală beta globală a depunerilor atmosferice totale: 0,3 Bq/mp
Radioactivitatea apelor
Variaţia activităţii beta globale a apelor de suprafaţă: 150 Bq/mc
Radioactivitatea vegetaţiei
Variaţia activităţii beta globale în probe de vegetaţie spontană: 250-430Bq/kg m.v.
Radioactivitatea solului:Variaţia activităţii beta globale a probelor de sol necultivat: 280-470 Bq/kg
m.u
Laboratorul de Igiena Radiatiilor Ionizante din DSP Bucuresti, isi desfasoara activitatea intr-un imobil
amplasat intr-o zona locuita la o distanta de aprox.22m de cel mai apropiat spatiu locuit sau comercial.
Activitatea desfasurata in cadrul laboratorului nu influenteaza starea de sanatate a mediului inconjurator
si a populatiei din vecinatate, nu se produc efluenti gazosi si nu se elimina deseuri radioactive in mediul
ambiant. Conform prevederilor legale privind desfasurarea in siguranta a activitatilor in domeniul
nuclear, lunar se executa monitorizarea radioactivitatii atat in spatiile de lucru cat si in afara cladirii , in
imediata vecinatate de zona locuita. Punctele de masura a campurilor de radiatii acopera zonele
controlate si zonele adiacente si sunt prevazute in autorizatia de functionare.Valorile masurate ale
debitului echivalentului de doza externa se situeaza in limitele fluctuatiilor fondului natural, care este
de 0.08-0.13 μSv/h
Judetul Calarasi
Suprafaţa judeţului este de 5.088 km2, reprezentând 2,1% din teritoriul României, judeţul Călăraşi
ocupând locul 28 ca mărime în rândul judeţelor ţării.
Organizarea administrativ teritorială: judeţul cuprinde 2 municipii, 3 oraşe, 50 comune şi 160 sate.
Reşedinţa judeţului este municipiul Călăraşi
Populaţia judeţului, la 1 iulie 2009, era de 312.879 locuitori (1,5% din populaţia ţării). Din punct de
vedere al distribuţiei pe medii, 38,5% din populaţia judeţului trăieşte în mediul urban şi 61,5% în
mediul rural, gradul de urbanizare al populaţiei fiind sub media pe ţară.
Relieful judeţului Călăraşi este reprezentat de câmpie, lunci şi bălţi. Fiind predominantă, câmpia se
grupează în patru mari unităţi: Câmpia Bărăganului Mostiştei (Bărăganul Sudic), Câmpia Vlăsiei,
Câmpia Burnazului, Lunca Dunării.
Reţeaua hidrografică se compune din 2 bazine hidrografice, bazinul Dunării şi al Argeşului şi dintr-
un subbazin, cel al Mostiştei. Fluviul Dunărea, care delimitează teritoriul judeţului în sud şi sud - est de
la km 300 (Cernavoda) la km 450 (Gostinu), se desparte în două braţe - Borcea pe stânga şi Dunărea
Veche pe dreapta - care închid între ele: Balta Ialomiţei sau Insula Mare a Ialomiţei.
Expunere naturala: radiatiile cosmice si radiatiile telurice. Structurile geologice din aria judetului nu
contin concentratii crescute de substante minerale radioactive naturale.
Surse antropice: 17 unitati medicale de radiologie si 1 unitate de defectoscopie industriala.
Comunele Borcea, Jegalia, Perisoru si Stefan cel Mare, se afla in aria de influenta din jurul CNE
Cernavoda.
Staţia de Supraveghere a Radioactivitatii Mediului Calarasi derulează un program de monitorizare a
radioactivitatii mediului de 11 ore /zi. In cadrul activitatii sale sunt exercitate doua programe de
monitorizare a radioactivitatii mediului:
 un program standard, care include urmatorii indicatori: aerosoli, depuneri atmosferice, apa
de suprafata, sol, vegetatie si doza gamma, pentru acestea efectuandu-se masuratori beta
globale si cumulare lunara in vederea masuratorilor gamma spectrometrice
 un program special care include urmatorii indicatori: apa de foraj, pentru masuratori beta
globale, precum si pregatirea probelor de precipitatii atmosferice, apa de foraj si apa de
suprafata in vederea analizelor beta spectrometrice ( T si C14)
Programul standard cat si programul special de recoltări şi măsurători, asigură supravegherea

radioactivitatii mediului la nivelul judetului Calarasi, în scopul detectării creşterii nivelelor de
radioactivitate în mediu şi realizării avertizării / alarmării factorilor de decizie.
In conformitate cu datele furnizate de ANPM, la nivelul anului 2009:

Aerosoli atmosferici:
 Activitatea beta globală (media anuală) a probelor de aerosoli atmosferici prelevaţi, s-a situat
intre 2,5-6,5 Bq/mc
 Variaţia activităţii specifice anuale a radonului din atmosferă: 13-20 Bq/mc.
 Variatia activitatii specific anuale a toronului din atmosfera: 0,7-0,9 Bq/mc.
 Variaţia debitului dozei gama absorbite în aer: 0,06-0,1microSv/ora
 Activitatea medie anuală beta globală a depunerilor atmosferice totale: 4,9Bq/mp
 Activitatea volumică a tritiului în probe de precipitaţii atmosferice: 0,15Bq/l
 Variaţia activităţii beta globale a apelor de suprafaţă: 610Bq/mc
 Variaţia activităţii beta globale a Dunării: 0,7-0,9Bq/l
 Concentraţia medie anuală a tritiului în Dunăre: 0,7Bq/l
 Variaţia activităţii beta globale în probe de vegetaţie spontană: 200-420Bq/kg m.v.
Radioactivitatea solului:
 Variaţia activităţii beta globale a probelor de sol necultivat: 1100-1300 Bq/kg m.u
Radioactivitatea mediului în zona de influenţă a CNE Prod Cernavodă:
La nivelul anului 2009, programul de supraveghere a mediului în zona de influenþã a CNE PROD
Cernavodã a avut ca scop principal identificarea unor eventuale eliberãri radioactive în mediu peste
limitele de reglementare, precum si estimarea expunerii suplimentare a populaþiei ca urmare a
funcþionãrii obiectivului nuclear. Punctele de prelevare din zona de influenþã a CNE Prod Cernavodã,
cuprinse în acest program de supraveghere au fost alese la diferite distante de centralã, pe toate
directiile de vânt, în limita a 20 km, nefiind cuprinse localitatile din judetul Calarasi.
S-au ales insa, puncte de prelevare din mai multe sectoare ale Dunării şi Canalului Dunăre – Marea
Neagră, în amonte şi aval de centrală, precum şi din Canalul Ecluză şi Canalul Seimeni, în scopul
monitorizării emisiilor lichide. Printre acestea, Dunare-Bratul Borcea, aflat pe raza judetului Calarasi,
la o distanta de 60 km, in linie dreapta fata de CNE Cernavoda.
S-au ales, de asemenea, ca puncte de control oraşele Constanţa, Călăraşi şi Slobozia. Alegerea acestor
puncte a avut la bază următoarele considerente:
 se aflã la distante relativ mari, la aproximativ 60 km fiecare, fatã de centralã, comparativ cu

celelalte puncte de prelevare, care se aflã în zona de influenþã a CNE Prod Cernavodã;
 sunt asezãri urbane mari;
 sunt situate pe douã cursuri importante de apã: Cãlãrasi pe Bratul Borcea (în amonte de
centralã), ceea ce permite prelevarea si compararea acelorasi tipuri de probe;
 nu se aflã pe directii predominante de vânt, motiv pentru care nu sunt puternic influentate de
emisiile provenite de la centralã.
În plus fatã de programul standard de supraveghere, s-au prelevat si analizat urmãtoarele tipuri de
probe: precipitatii, apã de suprafatã, apã freaticã, apã potabilã, sol necultivat, sol arat, vegetatie
spontanã, vegetatie comestibilã si probe biologice (pesti, lapte). Obiectivele sunt:
 monitorizarea emisiilor în mediu de la CNE Prod Cernavodã, în scopul comparãrii cu limitele
derivate de concentratie pentru fiecare radionuclid analizat;
 determinarea radioactivităţii zonelor de provenienţă a probelor, prin analize globale şi
spectrometrice;
 calculul dozelor efective si echivalente cãtre populatie, pe baza concentratiilor radionuclidice
mãsurate în probe.
În probele analizate nu a fost detectatã prezenta unor radionuclizi artificiali gama emiþãtori a cãror
sursã sã fie CNE PROD Cernavodã.
Programul de recoltare a probelor de precipitaþii si ape, constã în prelevarea cu o frecventã prestabilitã
a probelor din locatiile alese în programul de supraveghere.
Judetul Ialomita
Situare: Judeţul Ialomiţa se află în partea de sud-est a ţării, în Câmpia Bărăganului, diviziune estică a
Câmpiei Române, pe cursul inferior al Ialomiţei şi la interferenţa unor vechi şi importante drumuri
comerciale, prin care capitala ţării este legată cu Moldova şi cu litoralul Mării Negre.
Coordonate geografice
Coordonate geografice extreme în care judeţul Ialomiţa este încadrat sunt următoarele:
spre Nord -
spre Sud -
spre Est -
spre Vest - imnicea, comuna Brazii).
Suprafaţa totală a judeţului Ialomiţa este de 4.453 km2 (445.289 ha.), din care : 3.736 km2 suprafaţă
agricolă, 258 km2 suprafaţă cu vegetaţie forestieră, 389 km2 terenuri cu altă destinaţie şi aproape 69 km2
terenuri neproductive. Judeţul Ialomiţa are în componenţa sa 3 municipii încadrate, potrivit legii, ca
localităţi de rangul II: Slobozia, Urziceni şi Feteşti, 4 oraşe: Ţăndărei, Amara, Căzăneşti, Fierbinţi-Tîrg
care au rangul III şi 57 de comune, cu un total de 121 de sate (57 de sate - cele reşedinţă de comună -
având gradul IV, iar restul de sate având rangul V). Reşedinţa judeţului Ialomiţa este municipiul
Slobozia.
Relieful judeţului Ialomiţa poartă amprenta situării sale în diviziunea estică a Câmpiei Române –
Bărăganul, fiind dominat de câmpuri tabulare întinse şi lunci. Circa 65% din suprafaţa judeţului aparţine
Câmpiei Bărăganului, 15% Luncii Dunării, 9% Câmpiei Vlăsiei şi 11% luncii Ialomiţei şi câmpiei de
divagare Argeş – Buzău.Din punct de vedere geologic, zona Ialomiţei este un bazin de sedimentare
maritimă lacustră.Altitudinal, relieful în judeţ se desfăşoară în trepte de la nord la sud şi de la vest spre
est. Zona cea mai înaltă – 91 m se află pe Platoul Hagienilor, lângă satul Platoneşti, ei alăturându-i-se
Piscul Crăsani – 81 m şi Câmpul Grindu – 71 m. Altitudinea minimă este de 8 m, în nordul incintei
îndiguite a Braţului Borcea.
Reţeaua hidrografică a judeţului Ialomiţa cuprinde :
• ape curgătoare : Dunărea veche (75 km.), Braţul Borcea (48 km.), Ialomiţa (175 km.), Prahova (30
km.), Cricovu Sărat, Livezile (7 km.), Bisericii (10 km.);
• limane fluviatile : Strachina (5,75 km2), Fundata (3,91 km2), Iezerul (2,16 km2), Şcheauca (1,07
km2), Cotorca (0,72 km2), Jilavele (0,59 km2), Sărăţuica (0,52 km2), Comana (0,43 km2), Maia (0,29
km2), Rogozu (0,26 km2), Ratca, Murgeanca, Valea Ciorii, Cătruneşti, Hagieşti, şi altele.
• lacuri de luncă : Piersica, Bentu, Bataluri, Marsilieni, Bărbătescu ;
• lacuri de albie : Amara (1,68 km2) ;
• lacuri artificiale : Dridu (9,69 km2).
Reţeaua hidrologică este formată din ape freatice potabile, aflate la adâncimi de 2 – 7 m în lunci şi 5
– 30 m în cea mai mare parte a judeţului.Au fost identificate resurse de apă termală în zonele Amara şi
Giurgeni, cu o temperatură de 400C.
Judetul Ialomita se intinde pe o suprafata de 4453 kmp, avand o populatie de 286 980 locuitori si o
densitate medie de 64.5 loc/kmp. Teritoriul este impartit administrativ in 64 de unitati, astfel :
- urban : 7 localitati,rural : 57 localitati.
Aprovizionarea cu apa a localitatilor se face numai din surse de profunzime de medie si mare adancime.
Surse antropice: 8 unitati de radiologie medicala. Judetul se afla , in mare parte, in aria de influenta, de
30 km, din jurul CNE Cernavoda. Localitatile vizate sunt: Fetesti, Vlasca, Buliga, Stelnica, Retezatu,
Bordusani, Cegani, Facaeni.
Statia de supraveghere a radioactivitãþii mediului Slobozia deruleazã un program standard de recoltãri

si mãsurãtori de supraveghere a radioactivitãþii mediului de 11 ore/zi. Acest program standard de
recoltãri si mãsurãtori asigurã supravegherea la nivelul judetului, în scopul detectãrii cresterii nivelelor
de radioactivitate în mediu si realizãrii avertizãrii/alarmãrii factorilor de decizie.
APM Ialomita are în dotare douã statii automate de monitorizare a debitului dozei gamma în timp real,
amplasate în Slobozia – la sediul APM Ialomiþa si în Fetesti – la statia meteo Fetesti, statii care fac
parte din Sistemul de Monitorizare – Avertizare Radiatii în zona CNE PROD Cernavodã.
Mãsurãtoarea beta globalã a probelor s-a realizat în douã etape:
· mãsurãtoarea imediatã dupã prelevare - “flux rapid”.
· mãsurãtoarea întârziatã, la 5 zile - “flux lent”.
Sunt bine stabilite fluxurile de date zilnice si lunare pentru situatii normale, SSRM Slobozia
transmiþând date zilnice si rapoarte lunare cãtre Serviciul Laborator Radioactivitate din cadrul Agenþiei
Nationale pentru Protectia Mediului. Pe lângã programul standard, SSRM Slobozia recolteazã si
pregãteste zilnic probe de: precipitatii atmosferice si apã brutã - râu Ialomita pentru analize beta
spectrometrice, activitãti desfãsurate în cadrul Programului de monitorizare a factorilor de mediu din
zona cu radioactivitate naturalã modificatã în judetul Ialomita.
SSRM Slobozia recolteazã, pregãteste si trimite lunar la Serviciul Laborator Radioactivitate din cadrul
Agenþiei Nationale pentru Protecþia Mediului Bucuresti probe de reziduu apã brutã - Râu Ialomita,
reziduu depuneri atmosferice, filtre aerosoli pentru analize gamma spectrometrice.
În perioada 02.02.2011-03.02.2011, SSRM Slobozia a participat la exercitiul de urgentã radiologicã,
ECURIE de nivel 3, derulând un program de 24 ore.
In conformitate cu datele furnizate de ANPM, la nivelul anului 2009, in municipiul Slobozia s-au
inregistrat urmatoarele date :
intre 2,5-7,5 Bq/mc
 Variaţia activităţii specifice anuale a radonului din atmosferă: 8-21 Bq/mc.
 Variaţia debitului dozei gama absorbite în aer: 0,09-0,11microSv/ora
 Activitatea medie anuală beta globală a depunerilor atmosferice totale: 4,6Bq/mp
 Variaţia activităţii beta globale a apelor de suprafaţă: 860 Bq/mc
 Variaţia activităţii specifice a tritiului în riul Ialomita(Slobozia): 1,12 Bq/l
Radioactivitatea mediului în zona de influenţă a CNE Prod Cernavodă:

La nivelul anului 2009, programul de supraveghere a mediului în zona de influentã a CNE PROD
Cernavodã a avut ca scop principal identificarea unor eventuale eliberãri radioactive în mediu peste
limitele de reglementare, precum si estimarea expunerii suplimentare a populaþiei ca urmare a
funcþionãrii obiectivului nuclear. Punctele de prelevare din zona de influentã a CNE Prod Cernavodã,
cuprinse în acest program de supraveghere au fost alese la diferite distante de centralã, pe toate
directiile de vânt, în limita a 20 km, fiind cuprinsa si localitatea Fetesti din judetul Ialomita, aflata la
exact 20km in linie dreapta, fata de CNE Cernavoda. S-au ales insa, puncte de prelevare din mai multe
sectoare ale Dunării şi Canalului Dunăre – Marea Neagră, în amonte şi aval de centrală, precum şi din
Canalul Ecluză şi Canalul Seimeni, în scopul monitorizării emisiilor lichide. Printre acestea, Dunare-
Bratul Borcea (Fetesti), la o distanta de 20km, in linie dreapta fata de CNE Cernavoda.
S-au ales, de asemenea, ca puncte de control oraşele Constanţa, Călăraşi şi Slobozia. Alegerea acestor
puncte a avut la bază următoarele considerente:
 se aflã la distante relativ mari, la aproximativ 60 km fiecare, fatã de centralã, comparativ cu

celelalte puncte de prelevare, care se aflã în zona de influenþã a CNE Prod Cernavodã;
 sunt asezãri urbane mari;
 sunt situate pe douã cursuri importante de apã. Slobozia, pe riul Ialomita (care se varsa in
Dunare), ceea ce permite prelevarea si compararea acelorasi tipuri de probe;
 nu se aflã pe directii predominante de vânt, motiv pentru care nu sunt puternic influentate de
emisiile provenite de la centralã.
În plus fatã de programul standard de supraveghere, s-au prelevat si analizat urmãtoarele tipuri de
probe: precipitatii, apã de suprafatã, apã freaticã, apã potabilã, sol necultivat, sol arat, vegetatie
spontanã, vegetatie comestibilã si probe biologice (pesti, lapte). Obiectivele sunt:
 monitorizarea emisiilor în mediu de la CNE Prod Cernavodã, în scopul comparãrii cu limitele
derivate de concentraþie pentru fiecare radionuclid analizat;
 determinarea radioactivităţii zonelor de provenienţă a probelor, prin analize globale şi
spectrometrice;
 calculul dozelor efective si echivalente cãtre populaþie, pe baza concentratiilor radionuclidice
mãsurate în probe.
În probele analizate nu a fost detectatã prezenþa unor radionuclizi artificiali gama emitãtori a cãror
sursã sã fie CNE PROD Cernavodã.
Programul de recoltare a probelor de precipitatii si ape, constã în prelevarea cu o frecventã prestabilitã a
probelor din locatiile alese în programul de supraveghere.
Variaţia activităţii volumice a tritiului în probe de Dunăre, în anul 2009, au fost la Borcea-Fetesti
(valori semnificative) in martie – 9Bq/l si in septembrie- 4Bq/l.
Judetul Giurgiu
Judetul Girgiu se afla in sud-estul Romaniei, la granita cu Bulgaria. La o distantă de 65km la sud de
capitala Bucuresti. Este situat în lunca Dunării, pe malul stang al fluviului Dunărea. Judetul Giurgiu este
situat în partea de sud a tării, în cadrul marii unităti geografice numită Câmpia Română si este străbătut
de paralela 43°53` latitudine nordică si meridianul 25°59` longitudine estică. Are o suprafată de 3.526
km2 si se învecinează la Est cu judetul Călărasi, la Vest cu judetul Teleorman, la Nord-Est cu
municipiul Bucuresti, la Nord cu judetul Dâmbovita, la Nord-Vest cu judetul Arges, iar la Sud pe o
lungime de 72 km, fluviul Dunărea îl desparte de Bulgaria.
Din punct de vedere teritorial-administrativ, judetul Giurgiu cuprinde municipiul Giurgiu, orasul
Bolintin-Vale, orasul Mihăilesti si 51 de comune cu 166 sate. El face parte din cele 7 judete care
alcătuiesc Regiunea Sud Muntenia. Resedinta judetului este municipiul Giurgiu
Din totalul populatiei, 88.537 persoane locuiesc în mediul urban (29,72%) si 209.322 persoane locuiesc
în mediul rural (70,27%).
Densitatea populatiei judetului este de 84,5 locuitori/km².Pe teritoriu judetului Giurgiu isi desfasoara
activitatea 12 producatori-operatori de apa, care se afla in administrarea Consiliilor locale. De aemenea,
in municipiul Giurgiu exista un singur producator regional de apa, SC. Apa Service.SA, care are in
administrare instalatiile de apa din comuna Slobozia si orasele Bolintin Vale si Mihailesti.
Surse antropice: 13 unitati medicale de radiologie In conformitate cu datele furnizate de ANPM, la
nivelul anului 2009:
Judetul Teleorman
Situat la intersectia paralelei 440N cu meridianul 250E, teritoriul judetului Teleorman este asezat in
partea sudica, in zona centrala a Campiei Romane.Suprafata judetului este de 5872 Km 2Campia
Munteniei de Vest, numita si Campia Centrala sau a Teleormanului, este o subunitate a Campiei
Argesene, cuprinsa intre Olt si Arges, o regiune geografica bine individualizata, care incepe in nord, la
peste 300 m altitudine, scazand sub 100 m in apropierea depresiunii Calnistei. Altitudinea campiei este
cuprinsa intre 38-43 m la nivelul terasei. Lunca Dunarii este treapta cea mai joasa din relieful regiunii
si prezinta particularitati foarte diferite de restul teritoriului, altitudinea fiind de 24 m la Turnu Magurele
si 20 m la confluenta cu Vedea. Latimea variaza Lunca Dunarii reprezinta in mod natural o asociere de
grinduri, brate parasite, rivaluri, jopse, depresiuni, puturi ocupate permanent sau temporar cu apa,
cunoscute sub numele de balti, fiind rezultatul activitatii marelui fluviu, ce s-a desfasurat prin eroziune
laterala si acumulare longitudinala, prin procesul de revarsare peste maluri, in timpul apelor mari de
primavara, Dunarea a creat in imediata apropiere a malului o succesiune de grinduri fluviatile, ce
formeaza partea cea mai ridicata din lunca. Morfologia zonei formeza terasele si luncile Dunarii si
Oltului, se intalnesc aici soluri zonale in conditii bioclimatice specifice, soluri intrazonale, cernoziomuri
freatic-umede si argile fluvionare brun-roscate, soluri de lunca si soluri selinizate.Reteaua hidrologica a
judetului Teleorman prezinta anumite particularitati specifice zonei in care este asezat fiind formata din
fluviul Dunarea si afluentii sai principali din acest sector: Oltul, raurile Calmatuiul si Vedea. Judetul
este traversat de parurile Dimbovnic, Glavacioc si Calnistea, care sunt afluenti ai Neajlovului, precum si
de raul Teleorman, paraurile Burdea, Cainelui, Clanita, Tinoasa, Nanov si Tarnava.Resursele de apa
(exceptand Dunarea si Oltul) sunt moderate sub raport cantitativ si se gasesc sub forma apelor subterane
(ape freatice si ape de adancime) si a apelor de suprafata ( rauri, lacuri naturale si artificiale).
Vedea(120km) si Calmatuiul(118km) sunt principalele rauri ale judetului care, impreuna cu afluentii
lor, dreneaza peste 80 % din suprafata. Dunarea, fluviu de interes european, margineste judetul pe o
lungime de 90 Km in partea sudica, reprezentand o deosebita importanta pentru teritoriul in care apa
este deficitara. Dunarea a creat in imediata apropiere a malurilor sale o succesiune de grinduri fluviale,
catre interior s-au format depresiuni ocupate temporar de ape numite ,,listeve” ( Listeava Mare, Mica,
Vasluiului, Lupilor, Lata, La Plopi, Zimnicea).In campie, in exteriorul luncii, cele mai multe depresiuni
sunt ocupate de lacuri permanente sau temporare, multe dintre ele desecate (Bercelu, Sarat, Balta
Populatie:
Numarul total al locuitorilor stabili ai judetului Teleorman este de 453 mii. Numarul de localitati
este de 97, din care: 3 municipii, 2 orase, 231 sate.
Muncipiile si orasele judetului sunt:
- Alexandria–57 mii locuitori,
-Turnu Magurele–35 mii locuitori,
- Rosiorii de Vede–36 mii locuitori,
- Zimnicea–17 mii locuitori.
- Videle–13 mii locuitori.
Populatia activa a judetului este de 212 mii, iar rata somajului de 9.4 % sub media pe tara. Populatia
ocupata numara 192 mii persoane, din care 125 mii in agricultura si 27 mii in industrie. Numarul mediu
al salariatilor angajati in economia nationala este de 66 mii: in industrie 26 mii; in administratie,
educatie, sanatate 14 mii; in comert 9 mii; in agricultura 6 mii, in constructii 3 mii.
Populatia stabila la nivelul judetului Teleorman este de 453 mii de locuitori, iar pe grupe de varsta se
prezinta astfel:
- tineri intre 7-18/20 ani - 79 mii persoane,
- persoane intre 30-50 ani - 115 mii persoane,
- persoane peste 50 ani - 172 mii persoane.
Surse antropice: 36 unitati medicale de radiologie, 2 unitati de defectoscopie industriala si 1 de carotaj

radioactiv.
In conformitate cu datele furnizate de ANPM, la nivelul anului 2009, in orasul Zimnicea, s-au
inregistrat urmatoarele date:
intre 2,5-6 Bq/mc
 Variaţia activităţii specifice anuale a radonului din atmosferă: 5,4-15,2 Bq/mc.
 Variaţia debitului dozei gama absorbite în aer: 0,1-012 microSv/ora
 Activitatea medie anuală beta globală a depunerilor atmosferice totale: 0,9 Bq/mp
 Variaţia activităţii specifice medii a radionuclizilor naturali şi artificiali identificaţi în probele
de depuneri atmosferice totale: 110 Bq/mp/an Pb210; 600 Bq/mp/an Be7; 0,1 Bq/mp/an Cs137
 Variaţia activităţii beta globale a apelor de suprafaţă: 200 Bq/mc
 Variaţia activităţii beta globale a Dunării: 0,18-0,68 Bq/l
 Concentraţia medie anuală a tritiului în Dunăre: 0,48 Bq/l
Judetul Ilfov
Judeţul este situat în partea de S-SE a României, în centrul Câmpiei Valahe. La fel ca un zid protector
ce înconjoară o cetate, judeţul se desfăşoară în jurul Capitalei României, Bucureşti, fiind înconjurat la
rândul său de judeţele vecine Prahova la nord, Dâmboviţa la vest, Giurgiu la sud-vest, Călăraşi la sud-
est şi Ialomiţa la est. Se întinde pe o suprafaţă de 1583 kmp, fiind cel mai mic judeţ al ţării. Pe teritoriul
lui se află 8 oraşe (Bragadiru, Buftea, Chitila, Măgurele, Otopeni, Pantelimon, Popeşti Leordeni şi
Voluntari), 32 comune şi 91 sate. Reşedinţa judeţului Ilfov se află pe teritoriul municipiului Bucureşti.
Judeţul este situat în exclusivitate în zona de câmpie, cu o altitudine între 50 şi 120 m, aparţinând
(integral sau parţial) subunităţilor Câmpiei Vlăsiei (porţiuni din câmpiile Snagovului, Moviliţei,
Câlnăului ş.a, precum şi Câmpia Bucureştiului în întregime) în cadrul căreia se evidenţiază interfluviile
largi (48 km), presărate cu crovuri, movile, văiugi, lacuri.Zona, în trecut, era acoperită de foarte
cunoscutul Codru Vlăsiei, devenit Câmpia Vlăsiei, care este străbătută acum de râurile Ialomiţa, Argeş,
Sabar şi Dâmboviţa. De asemenea există şi o serie de râuri mai mici care îşi au obârşia pe teritoriul
judeţului Ilfov (Pasărea, Mostiştea, Ilfov, Câlnău, Cociovăliştea, Slotea, Cocioc, Vlăsia etc.). Reţeaua
hidrografică are o densitate de 0.2-0.3 km/kmp, multe din râurile mici având un curs semipermanent,
secând în timpul verilor secetoase. Lacurile naturale şi antropice sunt concentrate, cu precădere în
partea de N, de V, şi de E a judeţului. Cele mai importante lacuri sunt: Snagov (575 ha), Căldăruşani
(224 ha), Buftea (307 ha), Buciumeni (60 ha), Mogoşoaia (92 ha), Pantelimon (313 ha), Cernica (360
ha). Suprafaţa ocupată de ape este de 5311 ha în 2006 faţă de 5479 în anul 2001.
Surse antropice: 11 unitati medicale de radiologie si terapie, 4 unitati de defectoscopie industriala si 19

unitati de cercetare, control bagaje si unitati speciale.
In comuna Pantelimon este amplasata o Unitate de Producere a Radiofarmaceuticelor , in incinta careia
este amplasat un microciclotron medical, ce produce FDG (fluorodeoxiglucoza) pentru investigatiile
PET-CT.
Tot in judetul Ilfov este situata platforma Magurele, unde functioneaza toate unitatile IFIN-HH, dupa
cum urmeaza: Ciclotron, Tandem, Statia de Tratare Desuri Radioactive, Centrul de Producere
Radioizotopi, IRASM-iradiator, laboratoarele aferente de testari, etalonari,etc…care lucreaza tot cu
surse sau radioizotopi, etc…
În ceea ce priveşte obiectivele nucleare de pe platforma Platforma Măgurele, rezultatele analizelor

efectuate în cadrul programelor de supraveghere derulate de agenţiile pentru protecţia mediului şi
Laboratorul Naţional de Referinţă pentru Radioactivitatea Mediului, indică respectarea de către unităţi a
limitelor de evacuare în mediu, impuse de legislaţia în vigoare.

Radiatii Ionizante 2012

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Radiatii Ionizante 2012

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII

INSTITUTUL NAŢIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ

CENTRUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR

SĂNĂTATEA PUBLICĂ ÎN RELAȚIE

Rezultate ale activităților derulate de

EDITURA UNIVERSITARĂ CAROL DAVILA BUCUREŞTI

Comitet științific Conferinta:

Dr. Alexandra Cucu

CONFERINŢA NAŢIONALĂ “SĂNĂTATEA SI RADIAȚIILE IONIZANTE”

Evolutia capacitatilor institutionale a retelei lir a ministerului sanatatii ………………………….….5

Expunerea profesionala la radiatii ionizante ………………..…………………………………….…..8

Rezultatele monitorizarii radioprotectiei pacientului in expunerea medicala

Supravegherea expunerii personalului medical la radiatii ionizante ...................................................27

Informarea şi educarea pentru sănătate în domeniul radiaţiilor ionizante .......................................... 32

Auditul clinic al activităţii medicale cu radiaţii ionizante .................................................................. 34

Protejarea stării de sănătate a populaţiei împotriva expunerii la radon............................................... 38

Supravegherea radioactivității apei potabile și alimentului conform cerințelor Euratom…………....43

Supravegherea conţinutului radioactiv al apelor minerale şi evaluarea

SUPRAVEGHEREA SANATATII POPULATIEI IN RELATIE CU RADIOACTIVITATEA

OLĂNEȘTI, OCTOMBRIE 2012

Cercetare si Raportare nationala si internationala

Evidenţa datelor de dozimetrie individuală, a situaţiilor de supraexpunere, anchete şi raportări se

Centralizarea naţională a situaţiei

Fiz. Olga Girjoaba, Dr. Alexandra Cucu

Pentru a asigura raportarea nationala si internaţionalã a informaţiilor, conform angajamentelor internaţionale

Numarul examinarilor in functie de tipul procedurilor de diagnostic (radiografice, radioscopice, CT si

Fig. 1: Numarul examinarilor radiografice in functie de tipul procedurilor de diagnostic

Tract gastrointe stinal

0 200,000 400,000 600,000 800,000 1,000,000 1,200,000 1,400,000

Fig. 2: Distributia examinarilor radiografice in functie de varsta pacientilor

Tract gastrointe stinal supe rior

0% 20% 40% 60% 80% 100%

Fig. 3: Distributia examinarilor radiografice in functie de sexul pacientilor

0% 20% 40% 60% 80% 100%

Fig. 4: Numarul examinarilor radioscopice in functie de tipul procedurilor de diagnostic

0 50,000 100,000 150,000 200,000 250,000 300,000 350,000 400,000

Fig. 5: Distributia examinarilor radioscopice in functie de varsta pacientilor

0% 20% 40% 60% 80% 100%

Fig. 6: Distributia examinarilor radioscopice in functie de sexul pacientilor

0% 20% 40% 60% 80% 100%

Fig. 7: Numarul examinarilor CT in functie de tipul procedurilor de diagnostic

0 20,000 40,000 60,000 80,000 100,000 120,000 140,000

Fig. 8: Distributia examinarilor CT in functie de varsta pacientilor

Abdomen < 15 ani

0% 20% 40% 60% 80% 100%

0% 20% 40% 60% 80% 100%

0 100,000 200,000 300,000 400,000 500,000 600,000

Fig. 11: Distributia examinarilor radiografice dentare in functie de varsta pacientilor

0% 20% 40% 60% 80% 100%

2.9% 2.8% Angioplastie coronariana

7.2% Angiografie pelvina

Fig. 13: Distributia procedurilor radiologice interventionale in functie de tipul acestora

0% 20% 40% 60% 80% 100%

Fig. 14: Contributiile procedurilor radiologice la doza efectiva colectiva

Contributia la doza efectiva colectiva

16.2% Coloana lombara grafie

Scintigrafie functie tiroidiana

Scintigrafie pulmonara pe rfuzie

16.8% Scintigrafie de pe rfuzie ce re brala

Fig. 16: Contributiile procedurilor de medicina nucleara la doza efectiva colectiva

Contributia la doza efectiva colectiva a procedurilor de medicina nucleara

9.5% Scintigrafie tiroidiana

Scintigrafie de perfuzie cerebrala