www.dacoromanica.

ro
 Lucrare intocmild de un colectiv condus de
STEFAN BUDESCU
Director General al lucairilor Hidrocenfralei .V. I. Lenin"

www.dacoromanica.ro
aplina. mama
can istaria
yatriei, noctstre

BICAZUL VOL. I

www.dacoromanica.ro
 I//

lnforci fila corunf6 a cronicii, care-ti deopanci taptele

moldovenilor ;i-ti povestesc despre mindra Tara a Moldovei.
Oameni vifeji la oaste, iubifori de taro ;i asculfeifori de sta.
pinire; harnici la muncei ;i pazifori de credinta. Tara-i bo-
gala, cu cimpuri rodifoare ;i codri semeti. Voevozi ;i Dom -
nifori se perindei la cirma, unii mai cu dragoste de popor
;i de taro, altii mai impil afori ;i mai plecati cofrOpiforilor turci.
De sudoarea palma;ilor, picurafa cu obida pe glia
acaparata de boierii lacomi ;i asuprifori, prea putin graesc
cronicile. Nu s-au ajuns filele penfru cinfecul haiducesc al
;erbilor razvratiti contra stopinirilor nedrepfe, pentru cei
reipu;i de domnie in reizmeritele faro numar, alaturi de fratii
for munteni ;i ardeleni. Se spune despre unul Pene; Curcanul,
Ca s-a bafuf cu vifejie fora seaman la Plevna, dar cu osinda
lui dupa rascoala din 1907 nu ;i-au mai infinat" croni-
cile lila.
Beitrine cronicar! multe ti-au scopar ochilor, macor
cei singe din bel;ug ai avut sa-ti moi in el pana ;i sa ves-
fest/ cif s-au luptat si cif a singerat grumazul stramosilor
no;fri. De unul Horia, de Dojo, de Tudor din Vladimiri, de
rosculatii din 1907, oare n-ai auzit indestul ? N-ai vomit cum
firul de singe ii leaga din tats -n fiu, cum sfrigei-n sirena lui
Roaita, in plumbii lui Played, in cintul cafiu;ei ce-a Print bi-
ruifoare lacafele infunericului ;i impilcirii, redind vietii libere
;i clocofitoare acesf popor harnic ;i rivnifor de pace?

`-b

www.dacoromanica.ro
 6.1

, _."
,
* -

espicind in lung Carpatii Mol-

dovei, Bisfrita colDoar6 inspumalci
spre Siref, purfind in spinarea nCirava§e,
plufe cu rodul bogat al minunafelor pa-
duri de brazi ce-i sfrdjuie malurile.
Dupe) ce -ti aduna izvoarele in loazinul
inframunfos, populaf, al Dornelor, se fu- i0.4- 'Lt.
.-e - 04- "
rieaza prinfre plaiurile netede, ce nu pion.
:
infrec 1000-1300 m. ti udci pe dreapfa -
.5.-
poala masivelor impundfoare ale Grintie- _ _.--
ului, Budacului §i Ceahlaului, care o "7-
-

domino cu virfuri ce acing 1900 m., iar

pe sfinga iii reazimcli valul pe culmea Plutc4i pe Bistrita
mai joasci i mai ingusIci a Sfiniparei,
care se pierde in dealurile §i esurile dinspre reisarit. Cind frece de Bicaz, ii mai infunecci
°data undo masivul Tarcaului, pe dreapfa apoi, se infinde la cale lunge' spre dealurile ti
depresiunile subcarpafice, sa-§i infrateascCi apa cu Sireful.
Pe parcursul inframunfos, valea Bisfritei desparfe i relieful in cloud zone cu sfrucfurd
geologica diferifa. -
Pe dreapfa, un soclu crisfalin mezozoic, pesfe care adese on infilne0 sedimente din
era secundara. Dolomite in formatiuni semefe §i accicienfafe, cu un colorif care frece de
la cen4u la galbenul ruginiu. Pesfe dolomite se suprapun adesea gresii vinetii jaspuri, i

iar pe alocuri masive de calcar alb-cen4u. Infre acesfe masive de calcar, cel mai semet

www.dacoromanica.ro
in zori, duper poposul de noapte

www.dacoromanica.ro
 70; 7,1

. .

se gdsefe pe valea Bicazului,

in care apa a sepal perefi -70425:1tCk
.1

impuneifori de 300-400 m.
ineilfime, formind renumifele Chei
ale Bicazului, care sfreibaf mun- t

fele prinfr-un drum in serpenfinei

de 2 km. pind la sfatiunea cli-
maferica de la Lacul Row.
Pe sfinga, pine la marginea
munfilor, se desfeqoarei zona
fliplui carpafic, cu roci sedi- 14. " ;41
menfare de componenfa §i virsfe
diferife, aranjafe in sfrafuri care
se orinduesc paralel, in lungul ,01Ir

munfilor. Conglomerate, gresie, d ...I, ;v..6

mama §i calcare, infilne0i in

diferife variefeili, Bind regiunii
un aspect muff mai sobru deaf 134% .1.kr

piforescul pe care-I ofera malul

drepf al riului. ,s I Tot . 1.-&'"
Itt

Apa Bisfrifei esfe ingro§afei

*ea "
. 2

de numer4 afluenfi de pe am- -

t4 Ct.
K.,
bele maluri, care daforif6 pan- ,1
.

felor repezi i sfrucfurii solului, 444

au un pronunfaf caracler foren-

fial, favorizaf §i de despaduririle - A*6.114-'
;(1.4#0,!'
,
nemiloase care s-au pracficaf ti

a
. .
in frecuf. Ei au creaf un relief
foarfe accidenfaf, in care rare ""ttte-:
e-s irk rw."11k1 dri.41Z611:Att L'

on infilne§fi §esuri aluviale i Sfincer pe Ceahlau

ferase inalfe, care sei face
posibile a§ezeirile omene§fi i

agriculfura. Pe loofa porfiunea inframunfoasei a Bisfrifei, nu se geisesc (Jed' douei centre

urbane: Vafra Dornei §i Piafra Neamf, la o depeirfare de pesfe 120 km. unul de celedalf.
Calamifeifile provocafe de viifuri §i inundafii, din cauza caracferului forenfial al apelor,
le infilne§fi pe o suprafafei de 61.000 ha.

www.dacoromanica.ro
 MCiretia pe care ti-o oferd natura in acesfe locuri piforepi este infregifa de minuna-
fele monumenfe isforice din regiune.
La poalele Ceahlaului, pe piriul Schifului, se gasesc ruinele veckiului paid. at cnezilor
Canfacuzino, zidif in a doua jumelfafe a secolului al XVI-lea de cdfre hafmanul Gkeorgke,
frafele lui Vasile Lupu.
Pe piriul Borca, afluenf pe dreapfa al Bisfritei, se gase§fe un vecki izvor de apti
minerals, in a ceirui apropiere se veld ruinele caselor de pialret ce serveau cirepf bdi
domniforului Dimifrie Canfemir.
Minunafe sinf priveli§file
Virful Panaghia (Ceahlau) ce-ti deslafa ochiul pe Valea
Bistritei. Cind coborai insd
privirea mai aproape de fine,
pe malurile apei, acolo uncle
furnicCi oameni, n-ai genii in
ochiul lor aceecii
incinfare.
Mulfe erau necazurile care-i
opreau sei se bucure de frumu-
setile acesfui colt de taro. Oa-
meni in opinci, cu genunchiul
ie§if prin itari i cdciula ciupifa
de vechime. Case le lor de lemn,
acoperife cu §inclrild, inveckife
i pusfiife de sdracie. Cite un
plug de lemn in baRifurei psi

ici colo cite un car. Copii cu

gusts, oameni in floarea virsfei
fuberculo§i sau reumafici din
plufdriful facut in conditii ne-
omenoase, lipsiti de asisfentei
L; ,
medicaid, de coli suficienfe §i
de orice preocupare a sociefdtii
... ov penfru culfura i civilizatia lor.
3
,/' % 4-
: "Alt - OP
In loc sa fie ei sfdpini ai mi-
=,`,11""i cit 1\7,4
"14.7 * nundtiilor ce-i inconjoard, erau
dominafi de puferea nesfavilifd
. , a nafurii, care le ineca ogoarele
.,` exr- -

.
; i casele, le sfdrima plufele §i
podurile de birne de pesfe ape.
.

I -.7, ' V417: 44 V

,1. * 4:47' 4! +.7.1.

.1.- , . ...--..4-ki ...,._
1,...- ,
. .
,

1. ..
'`
. ...

S ........ .> ..- :

.. ,. ........;:,
,
....4.4,.. A
,,,.

,_..; % IN
. 2 ." 1
7,,%. .l.", -:' r 71 ,
.,. r . r , *.,
%

' r/ A ,,,,__, www.dacoromanica.ro

_L-,,.,.!-
Tunel in Cheile Bicazului

Lacul Ro;t1

www.dacoromanica.ro
 " er 4, p se.r,,,,fri I'
.,
' Ill_.. 67jp , t tiFfj.;,7 .r-e-W, ..7.7-7:-
,,,:;..n ' ' ' L't :!, :. ' I
,
''';,'4LjOr7:. , ij
u
-

. ' 0
i.
a..
.
.
,
. .....
.--
-.7
. A
e
.""':
'

_I

0
'41 f- 10". ,.., .,...r4. F.:o0, . "'.°
1 ' 1. ' ,,..e li ,,- j-,, .!
*

z4 .
.0 1
:
, ,.
.

,-,
e j-,:t.:,--.
,ell 1
=
..,.
I
tov 'a .
4.

* j

n v Ar

A.
" ;I
I
MI
4 1
.
.; 4116
3
°

14

° rr
1.,.
J

);1110

4 .
.

^.11.

a-

Ruinele palafului cnezilor

4.fitgra-CM'V40 "A"-%- fffn

4"
ff

Alfeidata

www.dacoromanica.ro
 r'77 '740:11V..9 SiC?..' 7tre. A ,V.A
Fosful Castel
Of I" pr,
Regal
' c

11

1.

....
-, . t!':'
- a
1 1nv
r

--irrillrfr r ,
...
grAl56. t I ,_, '.r,iinikkra s
1
., I
4' r.. !r.

&will iitiguto,..
., ,, 4 ........
t. -:... ;yrn mr. TrrOlq.17,1::3 . , g .,, .
.__
.,
FI

T g

...Ye
.

"j' r-Jr '14.0';L:11..0.;'

44,
.-1g 4-

Manasfirea Bisfrita

°9, t' 1. rf, 9 VA. e.

. .

o
,I,
p
.
.
II 4.
:
I, :4 ..
4.
r.4

. .- C -° .

i s ., . vv..,
VS '

,
Iriti3r1,1 krtifrr.
7.7%7.77
a4

t.
s:

si-1
Y-
www.dacoromanica.ro
" , N .
 Nici sal mai rdsdrif, nici case de Oran muncifor mai indesfulafel, InfIlneai, oricif
1111

ai fi iscodif cu ochiul meleagurile Bisfritei. hoar in Bicaz, pe locul cel mai ales, se indlta
un casfel regal, in care se aduna fruda tdranilor ce munceau infr-un sisfem semi-feudal pe
mo§ia fosfei familii domnifoare. Coborind pe cursul Bisfritei, regiunea dinfre Bicaz §i Piafra
Neamf ifi ()fere' de asemeni priveli0 nafurale incinfdfoare, presdrate cu monumenlele ark-
fecfonice ale mandsfirilor zidire de domniforii Moldovei. Mdndsfirea Bisfrita, inaltaki de
Alexandru cel Bun in secolul al XIV-lea, careia Stefan cel Mare i-a clddif clopoinita de
la infrare, s-a pdsfraf cel mai bine dealungul veacurilor. In apropierea ei, pe coama mun-
tilor, s-a pdsfraf incd desful de tine Manastirea Bisericani, a carei zidire a fosf Incepuld
de 5fefeinif6 Vodd, in anul 1612 §i desdvir§ifd de domniforii care i-au urmaf. Ceva mai
veche esfe Mcindsfirea Pingeirali, in acelea0 imprejurimi. Ina Itafer in anul 1560, de cafre
Alexandru Lapu§neanu, in vecindfalea unui caste' domnesc, ea nu a pufuf supraviefui in
infregime fimpurilor.
Arhifecfura §i picfura acesfor cqezdminfe, pe care Sfaful le resfaureazd astazi, ne vor-
besc despre comorile spirifuale cu care poporul romin a fosf inzesfraf din cele mai vechi
incepufuri ale sale. Nici o industrie nu se pripdise pe aici, decif mici Infreprinderi fores-
fiere care macinau fora mils podoaba muntilor. Baca nu robofeau pe m4a regale, mai
mull decif fdiefori de lemne sau plufa0 lot nu le era harazit tdranilor sa ajungd.
Nu gaseau de lucru oamenii nevoia0 de pe valea Bistritei, nici in ora§ele mai depeirfafe,
deoarece indusfria nationald era in acee4 sfare de inapoiere prefufincleni. A§a dar, ei
pdreau a fi sorliji usd scoafd apd din piafra seacd", deli fare lor gemea de loogatii.
lata cum au trail, secole clearindul, harnicii moldoveni de pe valea Bisfritei.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 Ind inforci fila de our a isforiei poporului romin file ce povesfe§fe mdreata clips
a eliberdrii viola lui se lumineazd din paging in paging i infeipfuirile cresc alit de
-furfunos ;i sinf calf de mulfe, Ind./ e greu sei le cuprinzi in stove. Nu-i loc in fomurile not
penfru osinda celor ce asudd pe ogoare, in uzine, on penfru cei ce-mpra§fie invatafura;
clor fapfele acesfora sinf cu adevdraf osindd penfru cei ce i-au asuprif pind mai eri.
Dace' rasfoie§fi aceasfd isforie a vremurilor not ;i cauti o paging de pret penfru
Moldova, la fila anului 1950 vei gdsi Hofdrirea nr. 1.182 a Consiliului de Mini Ori al
Republicii Populare Romine, care spune:

Acordinci o insemndfafe cleose6ifd lickicicirii tnapoierii economics a Mo lc:lovely in care a fast lasafa
cle regimul burghezo-moOeresc ;
Pentru a ridica nivelul material §i cultural al populafiei din Moldova, de pe valea Bisfritei §I Sire-
iului prin :
crearea unei baze energetice pufernice, necesara inclustrializarii §i valorificdrii bogatillor solului ;1
subsolului Molclovei;
combaterea inundatiflor §i seceiei dealungul yeti' Sirefului §i in nordul Baraganului ;
desvolfarea culturilor agricole intensive, bazata pe folosirea largo a irigatiilor §i a energiei electrice
fn vederea asigurdrii unei recolte stabile §i abundenie ;
in scopul pregaiirii conditiunilor pentru crearea unei arfere de navigatie infre Moldova §i Dundre.

Consiliul de Mini§fri, in edinta din 13 noiembrie 1950, ilolare0e:

consfruirea pe rtul Bistrita, in regiunea Bicaz, a unui baraj perdu, crearea unul lac de acumulare
cu o capacitate de cca 1.200.000.000 m. c. ape', care se' asigure compensarea debitelor riului intre anii
seceto§i §i ploio§i ;
kw. §i cu
construirea unei cenirale hic/roelectrice pe Bistrita, la Siejaru, cu o pufere de 210.000
c productie de aproximativ 430.000.000 kwh. anual, care se va numi Cenirala Hidroelectriai Vladimir Ilici Lenin.
Prin folosirea apelor °cumulate la Bicaz §i celelalte amenajari de pe riul Bistrita, care se vor proiecta
li executa ulterior, se va ridica puierea electric instalatd la cel putin 450.000 kw. tar productia de energie
elecfrica, intr-un an normal, la aproximativ 1.000.000.000 kw11.;

13

www.dacoromanica.ro
 amenajarea penfru irigaile In lunca Sirefului §i in nordul Baraganului, a unei suprafete de cco
300.000 ka. Pe ferenurile frigate se vor amenaja culfuri intensive, In special de plank, industrials §i se vo
folosi energia elecfrica la mecanizarea muncilor agricole ;
crearea unei cal navigabile in valea Sirefului §I recuperarea pentru agriculture a ierenurilor inun-
clalpile din 6azinul acesful du ;
energia electrica produsa de cenfrala kidroelectrica de pe Bistrita va il distribuita to primul rind!
to Moldova, penfru alimentarea Indusfrillor prevazute a se crea to perioada planului cincinal, precum §i o
oralelor i safelor din Moldova ;
se vor construi linii de 220.000 §i 110.000 volt', care vor lega central° kidroelectrica de pe
BIstrila cu Transilvanla, Muntenia, Moldova, etc."

Iota cum a colporif din plin viata noun in napasfuifa vale a Bisfrifei, cum prinde s6
infloreasc6 Moldova.
Dar sisfemul energetic care se creaza pe Bistrifa nu esfe un fenomen izolaf. El face
parte din vasful program al Parfidului Munciforesc Romin pentru dezvoltarea economics a
!aril. A§a cum se araf6 in raporful Comitetului Central al Parficlului Muncitoresc Romin
asupra Planului de Elecfrificare a Drii, prezentaf in faja plenarei din 26 ocfombrie 1950.
Electrificarea tarsi noastre se impune ca o sarcina de cea mai mare urge* 0 insemnatate. Lichidarea
tnapoieril economice §I culturale a farii, pe baza treceril la marea product's socialists In industrie §i agriculture,
este de neconcepuf fora elecfrificare... PunInd In valoare energia apelor noastre, vom trezi la viola regiuni
tnapolate, vom crea posibilifati penfru marl lucrari de irigatie, pentru asanari §1 lucrari de ferfilizare o
pamtnfurilor degradate §i inundalpile... Electrificarea va contri6u1 simflfor la tm6unafatirea traiului material ;1
cultural al maselor muncifoare. Elecfrificarea are numeroase aplicafil In medicine, in procese biologice §I
chimice; ea ajufd la raspinclirea culfurii prin telecomunicatii, cinematografe §i radioficare ".
Chemaf s6 dea viola unor alit de marefe §i isforice sarcini, poporul muncifor din
Republica Populara Romin6 i§i claruie0e infreaga sa pufere de munca, priceperea sa §i
dragosfea fier6inte de pafrie, acesfor nobile teluri. El face aceasfa penfru ail exprima
marea sa voinja de pace, dornic s6-§i consfruiasca o viola noun, pe femelii nos. Infrcijincl
nesecafa sa energie creafoare cu cele mai marl cuceriri ale §fiinfei, cu ajuforul neprecupefif
al marei §i pufernicei noastre vecine §i priefene, Uniunea Sovieficci, el va pune sfavilci
Bisfrifei §i o va capf a infr-o pufernic6 uzin6 hidroelectrica, din care se va impra§fia lumina
§i loel§ug peste o buns parte a farii.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 rin consfruirea Hidrocenfralei Vladimir Ilici Lenin §i a lacului sdu de acumulare,
profilul economic al 6azinului mijlociu al Bisfrifei se schim6d considerabil, daforifd
disponibilului de energie elecfrica ce spare in regiune, cif §i imporfanfelor maferii prime
exisfenfe. °data cu aparifia marilor lucrari din complexul hidrocenfralei, iau na§fere indusfrii
noi, cal de comunicatie, cai ferafe, precum §i safe §i ora§e noi, mutt superioare din puncf
de vedere fehnic §i urbanisfic actualelor a§ezari. Se va iriga o suprafala de cca 300.000 ha.
cu apele din lacul de acumulare, unite cu apele regularizafe ale riului Siref. Tofodafd

Noua ;osea §i cale ferato

411.-
ge.1

W-114.2.!

www.dacoromanica.ro
 5721161Zerm.crs.....-
.P
ic "

--r.,-71.1120:!"G

Noile case la-

rone0i

r-411.01p;,

'1. -!".14!1111 11°9111'

. rt;', 43 14,i

. .4.
br

. 4n.ti 1,.? . so '/S.,.

iLz
0

se va reduce debiful de viifurd in jos de baraj, prin rezerva preveizufd in lac contra
inundafiilor, lucru care va permife redarea penfru agriculture a unor suprafele de feren din
albia majors a riului, supuse anterior inundafiilor. Aldfuri de crearea noului cenfru industrial
de la Bicaz, se va dezvolfa §i un nou cenfru furisfic, care va gravifa in jurul masivului
Ceall leiu §i a Iacului de acumulare.
Amenajdrile corespunzdfoare acesfor obiecfive se desfeiparei in rifmul de consfruire a
hidrocentralei §i ele au Incepuf se] se confureze Inca din primul plan cincinal. S-a consfruit
asffel un important spafiu Iocafiv modernizaf §i higienic penfru populafia care a fosf mutate
din perimefrul marilor consfructii.
Cdile de comunicafie au fosf reamenajafe §i modernizafe, asfaltindu-se §oseaua natio-
nald Piafra Neamf Bicaz pe o porfiune de 30 km. Ulfimii 2 kilomefri din fraseul §oselei
asfalfafe se abaf spre creasfa barajului. Aceasfd §osea esfe clesfinafei se] face in viifor
legdfura de la coronamenful barajului pins la coada Iacului de acumulare, penfru a inlocui
pe acea porfiune acfuala §osea situate dealungul riului Bistrifa. Penfru accesul din oseaua
Piafra NeamfBicaz la fabrica de cimenf .Congresul al XIX -Iea" din Bicaz, s-a refeicut
i modernizaf o porfiune de 2 km. din oseaua de pe valea riului Bicaz, urmind ca in viifor
amenajarea se] se prelungeasca pine!' dincolo de Cheile Bicazului.
Infrucif singurele puncfe de acces la cdile ferafe normale erau in sfafia Piafra Neamf
psi Vafra Dornei, ambele la o mare departure de cenfrul de consfrucfie de viiforul cenfru
industrial, a fosf consfruifei o noun cale feral!!! Infre Piafra Neamf i Bicaz, asffel amplasatei,
Incif se] face! §i o legdfura cu fabrica de cimenf din Bicaz §i sa exisfe posibilifeifi de
prelungire ulferioard a ei spre Vafra Dornei.

16

www.dacoromanica.ro
 I

1 If
.11, A

-
Viaduct pe noua
;osea

f
t tilq ,001t...!!
N
:IA
.

1C? ,'
;."! -"rt
at-1 1 7.

. t
-
.... : - .7'4.
1110.:7-. 1
' . c a;
..
..
.
4CP241

,,.AP. ' g......7 V F :i , 4"......

c " ,
rxrt 1r
f./ 1!. a ,-; be Ci

^
-
.. , , , ....f.1 441 .
'I

Pod modern de cale ferata

o A

'0. .

..mnotr. *-
".
°N. -

° . '

. &I

, ! ' .
jo
11Ae7 .

.47°
P .4
7
47:4nr".-
. .

www.dacoromanica.ro
 a ,

pa.. amp OW 1118 SAM, NM

'7. A

for., W.
. t tr4

.73:211t -7:;1

Silozurile fabricii
de cimenf

-
.;, re."- t 4 e a

I ''i . t 4
.,.......,-........,_ -.c.,it7.-
...i t_4Ii.....
c - ... o..P
..
411-1L6P;. :
,
P "7

a
r

L7;
!!:
......... .1111.,4

.,..: -.1:-.. ,3'

..rc
.

''. '''
4111 : ,r .,
' . S. ,,
. i

`f,42NO bh4-,
1:44110.::
- -1-,414* A

.. A-,.
......,,, . )4' 4.. .-.5-r
IA .t...:-.. I
.

Vedere de 2 ..,,,,' A.. j

lerW.
ansamblu a fabricii 4.1%.414
C''114 : 9tC11'--
.._.' , ;. ,
4.. m...iiaa-°-:

www.dacoromanica.ro
 Desigur ca acesfe mijloace de comunicajie au impus refacerea §i modernizarea fufuror
podurilor de pe fraseul caii ferafe §i a §oselei asfaltafe.
Penfru crearea posibilifdtilor de fransporf a eckipamenfului de fonaj greu al uzinei
kidroelecfrice, se amenajeaza podurile §i §oselele pe infregul fraseu din porful Braila
Bac CiuPiafra NeamtSfejaru.
..,

In scopul asigurdrii unei surse de energie electric& care sd deserveasca instalatiile

din perioada de consfruire a hidrocenfralei, precum §i indusfria creata penfru nevoile §an-
fierelor, s-a consfruif o uzind provizorie fermica la Bicaz.
Cimenfurile speciale stnf asigurafe prin consfruirea fabricii de cimenf Congresul
al XIX -Iea" din Bicaz, penfru care exist in regiune maferii prime de excelenfd califafe.

Fabrica de asbociment

kaki tri

r ,.,-, '2 r

.
'
.
fiai.*0
rp,r_
719 7
Ili
1
.
14.
trinTr.7.T.IrritT
- , 'I: ---'i
.. . y

.., I I 1 1 1

..... i
i 4

I .11.,Kr
,
.:: L.
1 . . 44 O

. 4. 7.1.'
.

_
mu. i 'r
vi, ., .

In Ira ir 7:re,..r.,..ar'irirrIt gr.

".";... ,L,fait
rin:111:7401'N
nfir:ifl
's r.
: ' ' :'
L.

orr'r
74-.
.,.. ' -" 2
. .111

;
"v:174P/1
- . .
,_
t
.r
"P. SIN .
, L

F. . .

P ',.. , r,, _,...,,,.,,.

;

... r -- --
'
I.
, .0... p . - --.-7ifia.,,,,,-14. .. .0. -. .,..-..1-ktp . at"
Lg La 1.....
g: ,,- - 4, :
'.-:....NL'I'ltaj . ,iltii,!--
5.
' -r '' ir.

, 12' irrr

www.dacoromanica.ro
 Asigurarea cu oxigen a §anfierelor de consfructie-monfaj, alit penfru hidrocenfrald, cif
;i penfru amenajdrile din regiune, s-a facuf prin consfruirea unei fabrici de oxigen Ia
Sfejaru.
Infre alfe realizdri din cursul primului plan cincinal in regiunea Bicaz se numard §i
fabrica de asbocimenf, fabrica de Wine i modernizarea fabricilor de cheresfea.
Acesfe consfructii §i amenajdri care s-au efectuaf deja in zona lucrdrilor hidrocenfralei
de Ia Bicaz, au schimbaf complef aspecful economic i social al vii Bisfrifei, creind con-
ditii de frai material i cultural nemai cunoscufe de populatia din aceasfei regiune.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 azinul riului Bistrila, pine] in amplasamentul barajului de Ia Bicaz, are o suprafaja
de 4.070 km. p. §i o valoare medie a precipitatiilor anuale de 800 mm., in limp
ce debitul este de 50,7 m. c. pe secuncla.
Sfocul anual ce se scurge pe aces., riu variaza de la 1.600.000 m. c. intr-un an
normal, la 2.230.000 m. c. tnfr -un an ploios.
Cenfrala Hidroelecfrica V. I. Lenin va reprezenta o acumulare villa de 65°/o din
acumularile utile posibile in bazinul hidrografic al Bisfrifei.
In hnii generale, complexul hidroenergefic de la Bicar are urmatorul profil:
Un baraj de greutate de beton, amplasaf intr-o zone] cu gresii de Tarcau, care
°tinge deasupra falpii de fundatie o inaltime pine la 127 m., asigurind o refentie normak
la o cofa cu 7 m. mai jos fate] de coronamenful sau. La parfea superioara, coronamentul
se amenajeaza pentru circulatie cu o ;osea de 7,5 m. latime, flancata de doua frotoare
de cite 1 m. !Mime. In acest fel se sfabile§fe comunicatia pesfe vale, infrerupfa de lacul
de acumulare.
Lacul de acumulare ce se creaza in amonfe de baraj va avea pesfe 1.200.000.000 m. c.
ape], desfa§urindu-se pe firul vaii pe o lungime de cca 35 km., cu leitimi care afing 2 km.
El are drepf scop s6 regularizeze debifele riului se] se obtinal o cadere de ape] penfru
psi

producerea energiei electrice. Totodata va proteja albia inferioara a Bisfrijei impotriva

apelor marl, prinfr-un volum de protecjie care amortizeaza debifele de viitura §i asigura
asffel recuperarea penfru agriculture a unor ferenuri inundabile, in suprafata fofala de
cca. 10.000 ha. Deasemeni se creaza posibilifati de irigare a unei suprafete de 300.000 ha.
din sudul Moldovei §i nord-esful Baraganului, impreuna cu debifele riului Siref. Lacul de
acumulare pregale§fe §i conditiile necesare pentru crearea unei cai navigabile infre Moldova
§i Dunare.
Priza de ape] a uzinei hidroelectrice esfe situate] pe versanful sting al riului §i are
radierul Ia o cots cu 59 m. sub cola coronamentului barajului. Apele captafe sin+ conduse

21

www.dacoromanica.ro
prinfr-o galerie circulars de acluctiune, sub presiune, cu diamefrul inferior de 7 m., i lun-
gime de aproape 5 km. Aces+ funel de aducfiune esfe cdpfu0 cu daub' inele concenfrice
de beton, din care unul de beton armaf. Derivajia apei din lacul de acumulare se 'ermine':
la Stejaru, uncle se amplaseaze uzina.
La i4rea din tunelul de aducfiune, apa esfe conduse prinfr-o conducts fortafci,
alcafuife din daub' fire cu diamefrul inferior variabil, de la casa vanelor la uzine, intre
4,20-3,80 m.
Echilibrarea se face prin intermecliul unui casfel de ape, de tip cilindric, cu diafragme,
avind diamefrul de 32 m. §i ineltimea fatale de 100 m.
Cenfrala, sifuaf pe ferasa Pingerati, se echipeazd cu 4 turbine mici, avind o capa-
citate de inghitire de 23 m. c. pe secunde i 2 'turbine marl cu o capacifafe de inghitire
de 43 m. c. pe secunde.
Resfituirea apei in riul Bisfrifa se face prinfr-un canal de fuge, lung de pesfe km.
1

§i sifuaf in albia majors a riului.

Cederea brute a centralei variaza infre 100 m. i 149 m.

www.dacoromanica.ro
 .. .
11,11b.

41

tor',
'
f1.
M. I, 17.

g'ofFros. aVrftWig-. 4:410:r. ,

' 15 -; ;;;..*Nr;.?!?1

c_

n cursul primului cincinal

s-au execufaf foafe lucrd-
rile de organizare a anfierului
i consfrucjiile auxiliare necesare, 1:4
-147,
precum §i o Lind parte din Ao.' ;

lucrarile definitive. p t.
a.

Mare §i grea a Post munca,

plind de avinf, pe care con- 2'
7.

ant 111 4.11.

sfrucforii au desfdpraf-o penfru

-3 fi
_

pregdfirea amplasamenfului in p

."7:"C' J Pr>sis
care se va furna barajul. Lu- i
.1.44.411,15 .1
Grind la marl indllimi i pe faluze 1,`4 ", 1, °

periculoase, ei au smuts mun-

5antier sub nivelul Bisfritei
felui canfifeifi impresionanfe de
pdminf i sfincd, penfru a pregdfi
incresfarea barajului in cei doi umeri de munfe. Deosebif de grele pro6leme fehnice ;i de
execufie a ridicaf excavafia adincd sub nivelul Bisfrifei, penfru a se ajunge la o sfincd
compacfd sandfoasd, care sd asigure o fundafie frainicd.
i

Munciforii §i inginerii care au execufaf §i condus acesfe lucreiri, au daf dovada de o

inalfd pregdfire feknicd §i de o aleasd con§fiinfd pafrioficd. Ei au rezolvaf excavafia pine]
la marl adincimi, prin sisfemul abaferii succesive a apelor Bisfrifei de pe un mal pe alful,
cu ajuforul unui pufernic bafardou mefalic, combinaf cu un sisfem mecanic de pompare a
apelor de infilfrafie din incinfa bafardoului. Evacuarea sferilului a necesifaf proectarea §i

www.dacoromanica.ro
 Aspect din §anfierul Barai
;. "-
b

v,to 54L+104

46/:1

.
--.4.11::10.T. .
-

Kati ;

sso '.,;/
A

evacuarea sferilului
b -. .":11g. °

71. Via
z
.-

Skip penfru evacuarea sferilului

Aspecf din §anfierul Baraj

"° ' '" 1. ,11,

. ,
-4s. , k °
.
.4 a 1.'1, vre
.; . .

4
1.14.

0
1..C1 '74* .. ,
....
el
3. ',...4. a

ri*
.
5.
o h

'Nall, rfv* ,-... `:.

.
. "Y'',,`' -.1
r 71 . : ,-_ f
t Al:: -..ath;t11..1,
1,. \ 4"
in .
'''%' -a
`11
.. r-r-r,.-f,-,.# -::::.. 7_-.*,,tf - -- ..

p'
' Imp le, ts
:' t.; ..

.1 t°
..
., .. .- iSt
-.....r ,.,- ,1 g o °t 0

a..-°'-'1, a. °. ° N....o- 4,11t4

amm.... ._

.. a. . ,.
!''
[4,
, -_1
-..'_- .. 114

;Z .1.+.......'4 '' * ;''

-ii-"--
'

o Ire

.r.:.Tbt,
.
&C. '1.:
3,1
www.dacoromanica.ro
'-
Sea: ik
 execufarea in lard a unei insfalafii mecanice de mare randament, infregul proces fehno-
logic -hind asiguraf prin organizarea unui complex mecanizaf bine inckegaf, care combing
utilajul de seipare-inceircare, cu transport la inalfime, fransporful la nivelul caii de
comu-
nicatie normals:5 §i imprei§fiere pe halda de evacuare. Pesfe un milion §i jumeitafe de mefri
cubi de pdminf §i sfincd s-au scos asffel din amplasamenful barajului in cursul primului
cincinal.
Nespus de frumoase sinf in deosebi diminetile de yard pe valea Bisfrijei, in zona
barajului. La ceasul cind soarele i§i sfrecoara poleiul vi§iniu prinfre cresfele malului
sting
;i scinfeiazd in boabele de roue) din frunzi§ul pCidurii de pe celalalt mal, murmurul pasarilor
se ingina cu Hsu oful apei greibife a riului. Cind infra in lucru primul schimb de zi, puFe-
turile minerilor improaFei zarea cu prof de sfinca i de hduliful munfilor ;i al vaii, amufesc
foafe viefafile, iar drume-
fului strain i se pare ca
s-a iscaf furfunei din senin. Foraje penfru injecfii de cenaelidare
Apoi, foafe se lini§fesc 7- 1 d' "17.-L
1L
pentru o buns bucatet de
vreme §i nu se mai aude
decif zumzeful mofoarelor e'
y.
PA" ,
§i in rasfimpuri vorbele
vesele ale constructorilor ,..11"" -< 1/4

3.3

harnici. Dace infri prinfre -00 1,

ei, poll afla mulfe ispreivi

de ale celor mai iscusifi
meferi in lupfa cu indel- a

ralnicia apei ssi a sfincii. trfi ,

Pe unul II cheama Stefan

Ivacioni, care cu brigada r

a lb;
so a inscris in carfea de
our a consfructiei peste Ir
12.000 m. de pdminf
c.
i sfincei izgonifi din loca-

§ul pe care I -au pregdfif

cu grija §i dragosfe ma-

relui baraj.
De insemnafei impor-
tanta pentru consfruirea
barajului a Post i exe-
-.

fiA o
Id

yr..... AV 2. ....F-.1*. 4-
-,........,.... ''--- or
. -.,
I' . .4 n
Kj V' or
1-
.
4.2.- . r.-
J.'
www.dacoromanica.ro
: ...a.lait .., - -t. .1 -
- `
 r cufarea unor marl lucrari auxiliare.
Asffel s-a consfruif o fabricd de
beton, dofaid cu cel mai modern
ufilaj livraf de Uniunea Sovieficd.
Aceasfd fabrics are o capacitate
de 4000 m. c. beton in 24 ore.
Ea asigurd asffel i debiful ne-
cesar rifmului de 6efonare, cif
li o calitate specials a befonului.
La monfarea ei, Uniunea Sovieficd
4
ne-a ajufaf i cu personalul de
specialifafe, de la care inginerii
i mecanicii no§fri au inveitaf pracfic
minuirea acesfui ufilaj de o inalfd
fehnicifafe. Este mare i pufernica
I L'
41,11 -
f Arica noasfrd, spun munciforii,
..P.
spune maisfrul Luclovic Melniciuc,
,,, :4; .iii ,: . , 2, , :: -../....4....:.1......40.',..C......si.c...- . ..

care-i cunoa0e foafe ungherele;

$TEFAN IVACIONI
el cu echipa sa i-a execufaf Infreaga

Ansamblul fabricii de beton

*"--70-A4AN.autk., 41\)-1

D*. - ;
t[ .

r nr
x" ro"-
?C °
2 r 7tsy o

/ APT
;....;
"gl'
a II
r . 4!J 0.01

AN4'
SA, .7
t -r
'-'

. I
Le o
rel
4 ". .
e
ii
. , www.dacoromanica.ro
,
 ,0111111MIC= 774SMIllf
MNIMMIEWNMosamem?

Depozitarea agregatelor sortate

'tilo"-, .71 00
JIJ
cePr
' r . St IN

1,
4. -
1,
\ 4 ! _4. k.
''
4-."-". .4 .4. 4.4 4,44.,4 44
94 ' tANP. 4. '..-
....04-
"."'1'71-79
.nAl.
5 .!. ,

n°7 `,
7 ;lc "C4t

ip
Cr

5%.
4.
.1.0.%!,"/".r7.
o

[3.

iu

Accesul trenurilor la inceircare,

in fabrics

11

4
Wir

,
It .

mr......4& - .,. ^."'"--.

U.
U 0
Ulf1,11,

_ 41':
-:'
* ' .

-
A

.
.
17. 11
A

W1-

www.dacoromanica.ro Am . If ,171171 it
 ki

Macaralele funicular

Macarale in montal
wyy.

Macarale in mental

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 CONSTANTIN DORNEANU LUDOVIC MELNICIUC

dulgherie, a§a cum de alifel a consfruif mare pane din dulgheria fa6ricii de beton de la
Sfejaru si pe aceea a marilor afeliere centrale de la Izvorul Munfelui, care deservesc foafe
§anfierele consfrucfiei.
Tof asffel ifi vor6e0e despre ufilajul mecanic al §anfierului, maisfrul mecanic Constantin
Dorneanu, figures cunosculd iiubifd de fofi consfrucforii 6arajului. Pe ger, pe fimp de
ploaie sau in epocile de umflare a apelor Bisfrifei, mina sa pricepufe gdse§le leac fiecarei
ezifari a masinilor sau mecanismelor care deservesc lucrarea barajului.
El a facuf §i imporfanfe inovafii, care se aplicd pe infregul anfier si a calificaf un
insemnaf num& de fineri in meseria de mecanic. Cadre noi, pricepufe §i devofafe con
sfrucfiei socialisfe, au ridicaf dealffel §i fefan Ivacioni si Ludovic Melniciuc.
Dace! {Arica de beton asigurd o vifezd de befonare din cele mai rapide, fransporful
.;i punerea in opera a acesfui impresionanf volum de beton cer deasemeni mijloace cu

foful speciale. Penfru acesf mofiv a fosf necesara consfrucfia unor macarale funicular de
mare profit, livrafe de Republica Democrald Germane!. Munciforii barajului au consfruif
pentru acesf ufilaj fundafii speciale, pe cele cloud maluri ale Bisfrifei, la o indIfime care
infrece viifoarea cold a marelui sfdvilar. Monfarea lor s-a facuf in cele mai tune condi-

31

www.dacoromanica.ro
 5

-u

e= tee.

RAY
r
.0
..4 t.
- tit .
76

,,gott

m its

(v. .

r . r
n
-fr :Ai,

r _

Aspect din viitorul fund

al lacului de acumulare

Draga refulanto N. Z. 20
V= MEM

,,,--- -...
''''-- -S.... I
, -- -,----:.-- _. -t. 9.... .
/ __-4. 1 ,....1 0

-_-.-----.4-_,- 7 - t
..

$7,,i1
1
i
.,-,a
1
- -)...,"..;
.1;Zr.

to -: L. ,:.
1-1 ,.. ;IR
L:4 r, ... ....
,
...okiriirorth_ 11 .-10, ; it's' ? -° .

'
rat .
, .
;-..- ,--:
el '.. ,:''Z' .0.1,1 444' .
u
-,..
1

n..11 , Ia.
ot s .,

ra. . , .. .
,
,r401
CI
'I-

"ir.
.1*

\i / %.L

;
iwww.dacoromanica.ro
 Desceircarea befonufui din frenul de lucru

I .
,

1,0
- I

I.,

Nt! '
.
"Z
.

.
s

, SSI.,:*
)' \ . . .
ow. .!

11:" '
.1

- 2' . e
V,
441Si.,

-
'el
- "1,P'
t" *: .

. 7
*, 110u sj., .
,

Ito-.1.0
1

1
74X .40
tr. 4 1,

'
' .
,

, .... .

.
i : ''.2' ..,
18,- ;
.' . 44-
''' 3'
: ' '"F.,
. I
. ....
-L
. " ,.....
li . t_

, II -.11-..t
;)
1.kl.

Pt'
. N
4 I. :.4 \ al
' .it'- -.4,_ r '- - A I a

:,:e ,-,. het .

. 1:-.1:flik-
- ..: ' : b.;
sit". .14Nv
. . i'' ? ,
'."-- . . '

`0. .0
0 "06
-.....-...._, .
,, V '...1.

.....
)../.. *;
41
4 Ile
. ,.4
1
..., ;grit , AN .,. .
0

1 '' A 1 i
iif" ` v ..-

.1l t
L i

EA
i,

o.
.

_
saIrig

fi'
_nom ...3''r,L'''----
%....
4

-: .
,

,. .., 4-
.;,-,-..-.4.
. . . 'e
www.dacoromanica.ro
',1!1011111.
..._,,,-1,4'44?0 :
at
oc4

," ,
- -.' , s ''
.5'.
.
:.........,,iii,....._....

E., *-
. lk.
.e.
--.4
V
,
14. so t
.
---

11/4 6*-. .1 0 1..

,. .:
i
.f.

..IN.
,...6.L' .. . I. .2
. 4. . 4
4
11 1 1:11* Iatiei._ . ..a. liSi
 tiuni de califafe, ajuiati fiincl de monfeuri speciali§fi germani, care au insfruif i personalul
penfru manipularea acesfui ufilaj modern. Befonul livraf de {Arica esfe asffel fransporfaf
cu Frei macarale funicular, infr-un loc sau alful, de pe marele front de lucru din valea
riului, circulind in canfifciti impresionanfe la indltimi mutt pesfe 100 mefri deasupra cdilor
de comunicatie normald din zona §antierului. Oamenii care insotesc 6enele pline cu beton,
la asemenea indltimi §i in deplind sigurantd, simf cu adevdirat ca domino nafura, ca au
devenit sfdpini pe ea. i sin' multi munciforii care §i-au riclicaf con§fiinta la un asffel de

nivel, in bdfdlia penfru consfruirea acesfei mdirete lucrdiri din planul de elecfrificare. Multi
sinf frunfa0 in infrecerea socialisfd, daforifd ajuforului §i grijii cu care ii inconjoard Parfidul
§i daforifd cuno§fintelor pe care le primesc neconfenif de la inginerii §i fehnicienii crescuti
§i educati de Partici. Avind in frunfe asemenea ingineri ca Aurel Coca §i Ral<o§i Ladislau,
ei merg cu pas sigur din succes In succes.
Mulfe s-ar mai pufea scrie despre oamenii care consfruiesc barajul §i despre ma§inile
§i mecanismele care le u§ureazd munca. N-a cunoscuf niciodafd valea Bisfritei o asemenea
frdminfare §i oameni alit de hofdiriti sd-i imbogateasca §i sdi-i infrumuseteze 0 mai mull
meleagurile. De uncle cdrau alfddafd tdranii, cu biafa cdruta, piefri§ penfru acarefurile

ING. AUREL COCA ING. LADISLAU RAK05(

ao,

g4
tt
.11

--.
I

www.dacoromanica.ro
 f

ott
r- .

_ ,

Inn '

Bena cu beton coboara la punctul

de furnare

L o 4. :'

,
;
r -. 3

Alta bens a pornif spre locul de

betonare

%).
t
,
www.dacoromanica.ro
 boiere§fi, asfazi ma;ini nemaivazufe de ei
r scot piefr4 §i nisip penfru consfructia care
le va educe belpg §i bunasfare. Pufernice
dragi refulanfe se scalds in soare pe apa
riului §i scot mecanic mii de lone de agre-
gate. Insfalatii din cele mai perfectionafe
le fransporfa apoi in static de sorfare a
fabricii de befon, de uncle iau drumul spre
sectiile de amesfecare a befonului. Un
infreg complex mecanizaf, in buns masura
t .1
.111.44,
aufomafizaf, asigura asffel executia rapids
§i de cea mai buns califafe a marelui baraj
al Hidrocenfralei Vladimir Ilici Lenin" de
la Bicaz.
Inckeierea primului plan cincinal a
marcaf terminarea unei grele efape in exe-
cufia acesfei lucrari §i fofoclafa a insemnaf
Descarcarea pe bunkerul pompei de beton inckeierea cu succes a parfii de pregafire
a furnarii propriu zise a barajului.
Consfrucforilor de la aceasfd unifafe
le-au revenif §i alfe imporfanfe sarcini pri-
Bafardoul de polpian§e mefolice vincl execufarea majorifaiii lucrairilor provizorii

1.01

1;7 "mai .
: a
Je
. ;-

""`".. N

.414
4:4451,1&-,
- 16146-71 57r
a
. :ir . /
* f
E.
1
I 1° 1 .

...) r !14:riakrf
,
.11171r.
r f

"
I

. . .
/
V1,1

_
"-- ,

e?
.

c
2.-
ti r i`aa'a . a-

www.dacoromanica.ro
 11., .1011011116,
--4.

y'Ni F.
I,

,. r

411%.0 '',16

dr , Ft'

1111

, t
II

er
MINN
-ire. r vsyrom.

'
0 I..
pii,001,

Valea Bistritei impinsa pe malul drept

din ulfimii doi ani ai primului cincinal. Ei au consfruif numeroase baracamenfe penfru
spafiul de locuif, precum i cladiri cu caracfer social-culfural.
Pe lingo acesfea, au execufaf i lucrarile de insfalatii elecfrice §i sanifare de pe Infregul
anfier de la Bicaz. Sint pretioase rezulfafele o6finufe, cu afit mai muff, cu cif majorifafea
munciforilor au frebuif calificati la fata locului, in limp ce insd§i inginerii §i fehnicienii
conduceau penfru prima data o asemenea lucrare de specialifale. Acesf colecfiv a dovedif
un minunaf afa§amenf fala de cauza consfruirii socialismului in pafria noasfrd, muncind cu
mullet abnegajie chiar in perioadele end nafura le punea piedici din cele mai grele.
Zapezile marl i indelungafe in fimpul iernii, sau viifurile i umflarile Bisfrifei in epoca
dezgketului §i a ploilor, au fosf infrinfe uneori prin adevdrafe acfe de eroism. Confinuifafea
lucrului a -lost realizaki asffel in mod permanent, asigurindu -se indeplinirea i depd§irea
sarcinilor de plan, an de an.
In problemele fehnice i geologice de mare raspundere care s-au ivif in aceasfd
perioada, ajuforul speciali§filor soviefici §i cehoslovaci a fosf deosebif de valoros. Numai
in felul acesfa s-au putut invinge foafe piedicile infilnife in decursul pregdfirii sfincii penfru
a oferi o deplina securifafe masivului de befon i s-a facuf fate' tufuror surprizelor pe care
le-ar oferi ferenul. Cadre le fehnice §i munciforii au ci§figat folodaki o bogata experienja,
care le va servi in viifor §i penfru consfruirea alfor hidrocenfrale in Para noasfrd.

37

www.dacoromanica.ro
 Ulfimele luni ale anului 1955, lunile de incheiere a primului cincinal, au adus cons-
fructorilor de la Bicaz succesul cu care s-a incununaf inclelungafa lor muncd de pregafire.
S-a pus in fundune fabrica de befon ;i primele mii de mefrii cubi de beton au Post furnafe
in adincul vaii Bisfrifei.
A§a a fast clesckisd marea lodfdlie penfru inchiclerea la Bicaz a apelor acesfui riu
nardva§, in scopul credrii lacului de acumulare.
Aminfirile consfrucforilor de la Bicaz s-au infors, in acele zile, cu ani in urmd, cind
fdranii de pe acesfe meleaguri ii priveau cu mulfd indoiald. Nu-§i pufeau inchipui pe afunci
cum va reu§i cineva sei infringd Hill lor ndprasnic, care i-a 66110 din mo§i-sfrdm4. Pufine
zile au daf ei bafardoului mefalic care a pus prima sfrund apei §i s-au afepfaf ca infiia
primdvard, cind Bisfrifa iese involburafd din mafcd, sd-I fdrime, cum le farima lor gardurile
§i podurile de Lime.
Dar de afunci e mulf §i mulfe s-au schimbaf, cle§i ani s-au scurs foarfe pufini. Au
schimbaf oamenii §i ndravurile Bisfrifei, s-au schimbaf §i fdranii in viafa §i cugeful lor, se
schimkd §i inflore§fe infreaga faro.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 o
munca giganfica s-a depus in cursul primului cincinal penfru sfrapungerea funelului
de aductiune, care sfrasafe munfele Bofo§anu pe o lungime de aproape 5 km.,
lucrindu-se infr-o sectiune de pesfe 16 m. p. Concomifenf cu sfrapungerea munfelui s-a
desfCisuraf i operajia de 6efonare a ceimC4uelii exferioare a funelului.

Sanfierul Tune! Infrare, noapfea

.4190111114Vi

1'

. o ,
, e

-"ei° Nom °
,
'.7,1,; .1 4440r5,6 .

MI. ...MEIN -:

.
ow

° it
0
.44,-
.
g

www.dacoromanica.ro
 Formatiunile geologice strakdfufe sint predominate de marnocalcare §istoase, marno-
argile §istoase, marnocalcare lifografice, gresii calcaroase in procent redus §i infercalatii
marl de marne ro§ii-cdrdmizii. Rocile se schim6d des §i se repefa pe clistanta foarte mica.
In contact cu apa, ele se desfac in numeroase suprafete de §isfozitate §i se inmoaie,
mtirindu-§i volumul simtifor, fapt care duce la presiuni foarte marl, care de cele mai multe
on se dezvolta in Limp. Tectonizarea s-a resimfit puternic in acest complex Senonian §i a
modificat profund consistenta initials a rocilor, slAindu-le rezistenfa §i dind loc la o cutare
generals a sfrafurilor, o cutare desarmonica a infercalatiilor §istoase, aparitia de numeroase
falii mici care provoacd sdrifuri §i brecieri in complexul de straturi; multiple zone 6reciafe,
cu material zdrobit §i prezenfa a numeroase diaclaze.
Apa apare pe infreg fraseul tunelului, variind ca debit cu gradul de fectonizare a
rocii. Ea circuld in masiv prin reteaua numeroase de fisuri, suprafete de sfratificatii, diaclaze
i falii care strabat masivul in facile directiile. Sub influents apei §i aerului, rota suer

Graficul deslawarii intrecerii socialisfe in tune!

q44 if; 7'
° 9.0 AO g. Ci

, :1 ° o
"
nTh. 9. '6.

'.' 13

tly
.10

°
.°
o.0
i 11.

ggg

"t '
gr

na
I, ° ° r
.44
4

. .

www.dacoromanica.ro
 rlr-
s

I
.

r 1-
4
'4.° 0. : L.
r0
'M.'
:.Z. ;
AI
A* n
. r
.. V'

n
,
r''
Ak

.
:1$1! . .
,
1,0

.1

al
te,

It

.r
Ilk
As ..
to *44._ '.
-

Miner in galeria de bath

umflari §i micari in sfrafrr fenomene care meiresc considerabil presiunile initiate §i duc la
necesifatea unor sprijiniri pufernice care frebuiesc monlate imedial dupe' deschiderea profilului.
Din aceasta cauzd este necesarCi ceima§uireci exterioard a galeriei cu inel de beton, care
in timpul executiei sa preia presiunile marl exterioare, iar in timpul exploata'rii viitoare sa
preia importante eforturi de tensiune. In vederea exploatarii tunelului de aducfiune, se va
executa §i o dirnCipiald interioara din beton armat, capabila sa rezisfe la presiunea inte-
rioara a apei i sa asigure efaneifafea i uzura.
Prin lungimea §i sectiunea acestui tune! de aductiune, el se numeir6 prinfre cele mai
marl funele hidrotehnice din lume. Pentru executarea sa este necesara in total excavarea
unui volum de aproape 600 mii m. c. de steril, turnarea a 300 mii m. c. de beton; din
care 126 mii m. c. de beton armaf, precum §i injectii de 15 mii lone ciment.
Consfrucforii tuneli§fi au depus eforturi marl pentru executarea primei parti a lucreirii,
strdpungerea prin galeria directionald, pe care §i-a lust angajamentul sa o infelpfuiasca in

41

www.dacoromanica.ro
 cinsfea celui de al II-lea Congres al Parfidului Munciforesc Romin. Sarcina a lost incle-
plinild la 11 decembrie 1955, cu 170 zile inainfe de fermenul prevazuf in proiecful fehnic
al lucrdrii. S-au infrunfaf presiunideosebif de marl pe o zone' fatale! de 1.724 m., cu
infilfratiuni §i izvoare pufernice de ape', iar pe o zone de 1.568 m. streil)Cifinciu-se portiuni
Cu infilfratii marl de gaze explozive.

Lucrul s-a desfa§ural pe cloud fronturi de afac, unul la infrarea i alful la iesirea din
funel, realizindu-se o vifezei medie de inaintare de 5,35 m. I. pe zi. In cursul Infrecerii
socialisfe care s-a desfa'praf in cinsfea celui de al II-lea Congres al Parfidului Munciforesc
Romin Infre echipele de la Intrare §i lesire, vifeza de inainfare s-a ridicaf la o medie
zilnicd de 7,48 m. I., iar in ulfima lund vifeza de inainfare a unui singur front de atac a

Transportul sterilului din tune!

,F

e 4

t4.

a
1%.

4
4
in; °

. raa MT'

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
fast de pesfe 5 m. I. pe zi. Canfitafea de sferil evacuaf din munfe prin excavarea galeriei
directionale s-a ridicaf la 72.270 m. c., ceeace egaleazei cu incarctitura a 18.405 vagoane
de tale feratei normala de steril.
Acesfe realizdri au lost posibile clatorita enfuziasmului i priceperii cu care intregul
colecfiv al consfrucforilor a muncif zi de zi, indrumat §i insufletif in permanents de Partidul
clasei muncifoare §i de organizatiile U. T. M., care au Oaf in fruntea lupfei penfru a invinge
bate greufatile care s-au ivif. Au fast posibile daforita fapfului ca am avuf un insemnat
ajufor felmic din parfea Uniunii Soviefice, care ne-a livraf numeroase ufilaje de consfructie
penfru funel, ca: perforafoare, ciocane de abataj, compresoare, pompe de beton, fractoare
§i munfe alfe ma§ini i maferiale imporfanfe. Deasemeni, din nesecaful izvor de experienta
al consfrucforilor comunismului s-au insu§if, pe anfierul funelului, cele mai inainfate mefode
de munca, cum este aceea a graficului ciclic Ivan Golovin, care a facut posibila ridicarea
productivifatii muncii Ia un nivel de record in domeniul sapeirii de galerii subferane.
Lucrdrile de funele sint cunoscufe in Cara noasfrd, exisfind cadre inginerepi i muncifori
cu mulfd experienta in acest clomeniu. Tunelul Hidrocenfralei de Ia Bicaz nu este insa un
funel obinuif, nici prin sectiunea sa, nici prin lungimea i cu alit mai putin prin cerinfele de

Armarea inelelor f nainfe de befonare

www.dacoromanica.ro
 Consfructia prizei de apes

.1-,
p- .m

e ° ,' dE
er 0 . .,,,,, F ' . ."^ ' . i. ..rileS
'4', I.
.^ ^
5 °
. '. ...i1,;` ..,r'd'. ' "n.' .4^' .^ '4.'"t"g
. 1. ,to o .

"Fr
1.(i."7.1 .q ).
o t

1..,Sr

J.

1!:

ri

'. r
. 1

I' of
.
ly

, ;., '
to pgt:' r2;.7 . ,

of

www.dacoromanica.ro
 4 6 3

-fr.

rezisfentd. La conditiile ce- ,41

rufe de destinatia sa hi-

drofehnica s-a addogaf ryJy .
o

an,

strucfura geologicd dificila

a munfelui pe care-I sfrd-
bate. Infilfratiile de gaze
au confribuif la ingreunarea M

e J
muncii §i au consfifuit o
piedica grea i aproape
r
permanent d in executie.
Organizarea venfilatiei a
1111...
necesifaf un ufilaj special, .

precum i mdsuri deosebif ..\ 34 , ..

r.,
1 ,..
.

.N
L: . .
a .
de precaufe penfru asigu- .

rarea securitatii muncii. `..

Mari greutati au fre-

buif invinse i in ce prive0e
asigurarea unei evacuari
sisfematice a apei, mai cu
seams in zonele uncle se
infercepfau pufernice iz-
voare subferane, care reu-
§eau sa arunce incarcatura
de exploziv din gdurile_ de
mind §i sa ceard serioase P.

C
eforfuri minerilor penfru a
continua inainfarea.
Tot alit de neoloi§-
r _ .

nuife au fosf §i problemele

ridicafe de organizarea Excavare cu ciocan pneumatic
transporfurilor in funel,
penfru a se asigura
simulfan alit excavatia pe cloud galerii suprapuse, cif §i befonarea inelului exterior.
lata penfruce munciforii i inginerii funeli§fi au frebuit sa rezolve la Bicaz o sifuafie
nemai infilniki in pracfica lor. Dar in afar de priceperea pe care au dovedif -o cu pri-
sosintei, a fosf necesard i o hofdrire i devofament fats de constructie, care nu rare on

45

www.dacoromanica.ro
 ro.

r.

Miner la reprofilarea
galeriei

'7

649-

-
ot: f.."1-y.::

a t 13

Galeria de bath

www.dacoromanica.ro
 sr,

4.
N

4*

= "e

,.... .15i
.

.=!.. ....
: i.. t '''
rf.
. :
:;,;;, 1! ..re

Pregatirea gauri-
!or de mina

,k. .r E.,10 v.%

^1 t.
II,

..*

_ -`.
e.P.
31..

s.
' .

.v

Luarea probelor
I
de beton

www.dacoromanica.ro
 47
.

Efectele presiunii muntelui

a r

0
/'
.41
01

ij

t 4 ..
"JO
41:

4.4

I 4.

.
ti
A .

I 0

oli
Oet''
e r.,+ .
www.dacoromanica.ro , I .1. .7 .tsi
 79.70

S
.

DUMITRU ZAINESCU GAVRILA PASCA

au dus 'Dina' la acfe de eroism. Uneori presiunea exceptionald a munfelui, favorizafd de

6recierea rocilor claforifd apei de infilfratii, produceau ruperea celor mai pufernice armeifuri
;i surpari in galeria directional&
Nici un moment insd colecfivul de funeli;fi nu a fosf surprins nepregdfif ;i niciodafd
nu a ezifaf silt rezolve rapid ;i hofdrif bale incidenfele.
Nimic nu a puluf sfavili elanul brigazilor de inainfare, ca aceea a lui Gavrila Pa;ca,
care a cucerif fiflul de Erou al Muncii Socialisfe. El cu brigada sa a objinuf rezulfafe cu
adeveiraf exceptionale in sdparea galeriei directionale, din care au strapuns 1.770 m. I. ;i
au obtinuf tofodafd cele mai marl vifeze de inainfare.
In limp ce ace;fi bravi funelipi dau pafriei o lucrare alit de pretioasd, ei i;i perfec-
tioneazd necontenit ;i pregdfirea profesionald, penfru a deveni consfrucfori valoro;i ai altar
marl lucrdri hidrofehnice.
Mineri experimenfati ca Samoild Gagy ;i Dominciuc Filip, ajufati de mai;fri ca Roman
Stefan ;i Luca Raicovici, au consfifuif exemple minunate pentru fineri.

49

www.dacoromanica.ro
 ING. DUMITRU MOSORA

'

11,...111sX

FILIP DOMINCIUC

www.dacoromanica.ro
 o

;.
*ut'f

'

.111'

eq.)

".

(
1.4

Momenful stropungerii se apropie

'

a (::11,;.W.-- .,.._ .' -

Lok-t. 1.. 1

.L!/L
Iti 1 5rf- V
t N''' xr'
. ',
k I,
'AaS '.4:'
,-, .r. A ,
. i.'i A

...,,,c
i 0

\1. . It-

www.dacoromanica.ro
 In urma realizdrilor de seams pe care le-au obfinuf acesfi neinfrecuji mineri, pe piepful
lor si a numerosi alli muncifori, ingineri si feknicieni strdlucesc orcline si medalii ale

Repu6licii, simloolizind pretuirea cu care poporul nosfru cinsfe§fe munca neobosiki a acestor
consfrucfori ai viefii noi, fericife §i imbelsugate.
Primul plan cincinal a fosf §i penfru lucrarea funelului o efapei de grele incerceiri,
incununaki cu mCireful succes al sfreipungerii lui la data de 11 de'cemlorie 1955, in cinsfea
celui de al II-lea Congres al Parfidului Munciforesc Romin.
Colecfivul funelisfilor, in frunfe cu karnicul §i pricepuful inginer Dumifru Masora, au
frdif in acele zile minunafe clipe de implinire a nazuintelor lor celor mai ferbinfi.
Vittoria lor a fosf cunoscuki de la un coped la alful al Orli, bucurindu-se alCifuri de
noi, foji priefenii poporului nosfru de pesfe hotare.
In mijlocul consfrucforilor de la Bicaz au venif delegafi ai guvernului, in frunfe cu
fovarCipl Chivu Sfoica, preedinfele Consiliului de MiniOri, delegafi ai Comifefului Central

In funel delegatii Parfidului ;i Guvernului a0eapfai ulfima explozie

inainfe de sfrapungere

0,
+1pil
L

j.
-t "7-
ti

I
. ,

.
. R. .

' o'

isr www.dacoromanica.ro
 11=1-d; :

r Pr
014,
7
. Nr ,--....-. :11,
.1 . T
Oact. ire
oar" 'tk A/IP-411,n
i*r I .
. .6
p o' .
0, 1,
`;
'''' ' ,,,

.,,

o r

,*.

.,e-.;*4-- r .

L-am stra puns !

al Parfidului Munciforesc Romin §i ambasadorii fdrilor prietene, Imparki§ind cu consfructorii

mares bucurie a sfrapungerii funelului de aductiune.

Un nou §i pufernic imbold in munca lor neo6osita au primit consfructorii Hidrocenfralei

de la Bicaz In zilele succesului de la 11 decemlorie 1955 si increderea lor in forjele si
priceperea ce Ii se cere au sporif nemcisuraf de mull.
Aceasia a intdrif premizele care s-au creaf penfru punerea in functiune a centralei
k idroelecfr ice V. I. Lenin" [Dina' la fermenul fixaf..
Colectivului care consfrue0e funelul de aductiune ii revin si alte sarcini de mare

insemnafate.

53

www.dacoromanica.ro
 °a Vii,44.31," Adri

a
4
wo 7",

1 .

../

. .414211.. '....- 10

'4 s

-0

s. r t
F .

r.,
.19711

6;

Minerul Gavrila Pc4ca, erou al Muncii Socialisie

Oaspetii viziteaza funelul

J. P .17

It
. .

ti

-
www.dacoromanica.ro
 o ' o

t
1
,
'
I .
.I fr 61

%41

Decorarea frunfaMor

Miting dupes victorie

t, 1 Ill ;
11 sill ..1 :1""
.11%,
tr

4. , .. '14z

;.,dop :. `" Lf .
%Ii%.1 CP 011' A 7
.1; .. - ,,,...?: ...i ° 4W- te '.',4--:-
Af..f.. '47,
23.4
itttill . ilti;- ' .;-4 ,
g
,,rrcl' 't .. =. -4 ..- i-.
low .400 0 .

A
.. ....
=
:4,- f 07 ri
!a. 4
e ,
--7

4 ftt
.
*

..fr, If il. ,.
1111

--
I' 0 006

°It

www.dacoromanica.ro
wm-
 Ei sinf aceia care vor consfrui i castelul de echilibru, precum §i uzina definitive'
de la Stejaru.
Really:Ili de seams s-au oblinut §i pe aceastd linie Inca In ulfimul an al primului
cincinal, cind lucreirile preliminare penfru Inceperea turnarii fundatiei uzinei s-au apropiaf
de sfir§if.
Primul an din cel de al doilea cincinal i-a gdsit pe funeli0 cu Coate fortele organi-
zate i desfequrate penfru 6dfdlia hotdrifoare, care va infeiri §i va face se' 1nfloreascd o
bunei parfe a scumpei noastre fari, Republica Populara Romina.

www.dacoromanica.ro
 enfrala hidroelectricd este amplasald pe terasa aluvionald superioard a riului Bisfrita,
in regiunea Sfejaru. Ea va fi echipafd cu 6 agregafe verficale tip Francis, de
210.000 kw. Agregafele primesc apd de la cele cloud fire ale conducfei fortafe pupa
uzinare, apa delou§eazei in bazinul de lini§fire
prin aspirafoarele furbinelor §i apoi prinfr-un
Aspect din §anfierul cenfralei
canal de fuga de 1.280 m. esfe restifuild riului.
Consfructia cenfralei se realizeazd din
.

befon armaf, avind o arbitecfurd inspirafd din 7

stilul moldovenesc. ;4 1
4^
.it
Sarcina consfruirii cenfralei i a castelului
1 wrs-77
de echilibru a revenif tehnicienilor funeli§ti, :,14;si; V44111' 4
vv 'KRA'
-

care au pd§if in cel de al doilea cincinal cu

succese imporfanfe §i la aceasfa lucrare. Pe
r
....V
"' Ilk
lingd ferminarea excavatiei de lunclatie, ei au " - '
..L.41.44.4
cr *"!-:-:1:°4

terminal deja befonarea disfribuiforului §i be- 111

-,--ay."4<ii;
IY7A,
foneazd in plin fundatia furbinelor. .-.., 4
-- .1
A

Primul an din cel de al doilea cincinal f

este marcaf asffel prin realizdri de seams la
, ......,
foate obiectele care formeazd complexul hi- .4
4.444..
rta r4g
" 6411 ,r7IV
7J
droenergefic de la Bicaz, stied marfurie hotdririi -

nestrdmufate a consfrucforilor de a da pafriei . - I I

p- -.ru -
IN 4.
.44
et .
la fermen acesf important o6iectiv al primei 441

etape de electrificare a tOrii. ro. ; rr '41:!71:

r,
-
4trier"'

4
;
b..
. r00
'"'",-.17
-

www.dacoromanica.ro J ARV
 .11`'
r/7.

yr

mgr

P
a ri
GA

,.
a

,r
'i
Z il! *Tan

L'Iterg:=:'.
3t'
;'Ff1141 TrAliv ill
',,e , i ri _1.....

r ..$*
44...- -411114,-.1..411

4-1
rins , A 011)_. ] A e--1
-r-4 r .'
Till I °, r .
0: /
1
rter4.4116.

AMP

16 P .1
; "9 L!

14\ f .`

1
..-
i'ji .
.
: '''
1::: 41140,.4 ?..,. ,,,,,, -
....-
.
.. .,
4.
.... , . ....
, e I.

J.'
.1- 4-
1, .1,
1o' 4>`-=
,p,.,. ,

-4.

Prime le befoane la fundatia cenfralei

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
I

Zr
n viitorul apropiaf sint preveizufe in 6azinul Bisfrifei imporfante lucrari de impaduriri,
atif penfru consolidarea ferenurilor i menfinerea unui regim favorabil de precipitafii,
cif §i penfru extinderea i imbunCikifirea fondului foresfier din regiune. In afard de impd-
cluririle caracterisfice fondului foresfier, in jurul lacului de acumulare este prevazuld crearea

Valea Bistritei
r
.1.

-
,

t e.3 4.4.: b7/27, P';

,..
,".... 3_,' Ao.'444'...
.._ 0.
...
.
r A
w. ' '
--,
J . . - .. r. ,-- .
., - -t "41,4 1
J _ .s 6n
f.1

'
4+G1 2.!ili: ';...., 1....41-47.
2Sre.;10;:#:
..7
fl!.2..!;"'
-'-
' ',war , . _,
.mss
dr-4. ,.:_,E.....,,,,,,......4774m..--. -;;._ ,-,...... -'---,
v:.. '..... 40. !. P116- .. ea.v! - .....-C0A;
....
.
,.
7AZ --.^4 ' - ..ififfiErriA
.4...
'''
......_....;...
... ..
A .
.1- ;Piiibtple r,,
*7.4. , . (I."- 1. a. ..7.,
45.:71

r.
°
,,,,p ..

. L W. 1
t, ' .

.
' .

---:"Palli-
P_

es

www.dacoromanica.ro
 unei benzi filtrante, prin plantarea pe cca 100 m. latime
de la marginea lacului a versanfilor, in scopul consoli-
%

,a . tj ddrii lor.
Sint prevdzute daasemeni importante meisuri agro-
fehnice pentru conservarea ssi combaterea eroziunii solului,
pentru utilizarea cursurilor de apd in scopuri agricole, precum
§i meisuri de sporirea eptelului, care reprezintd o insemnata
resursd economics a regiunii.
Nu mai pufin important este dezvolfarea pe care o
a
va lua pisciculfura, deoarece Bistrifa §i afluentii sdi Neagra,
- °;
Bistricioara, Bicaz i Tarcau, reprezinfa una din cele mai
;row a

importante valori piscicole ale teirii, alit ca lungime de riu,

Interior de locuinta
cif i ca luciu de apd, debit §i fauna. Prin crearea lacului
de acumulare, luciul de apa create de la 50 ha. la 3.500 ha.
Case muncitoreA
. -77.4 rp:

ff

eramonr

rt

?,

. .

www.dacoromanica.ro
 Pe lingo amenajdrile de marl proportii pe care le-a necesifaf regiunea in care se
consfruesfe hidrocenfrala de la Bicaz, s-au execufat importante amenajari si numeroase

consfructii cu caracter social-cultural, destinate alit credrii celor mai bune conditii de des-
fa'surare a marilor lucrari de construcjii propriu zise, cif si credrii celor mai bune conditii
sociale si culturale penfru bravii constructors ai celei mai marl lucrdri din planul de electri-
ficare. Incepind cu locuinfe inzestrafe cu contort modern, confine, magazine alimenfare si
textile, unitati sanifare, cluburi, teatre, scoli, biblioteci si terminInd cu laboratoare si marl
ateliere de sanfier, s-au crest conditii de frai material si cultural nemai cunoscute de cdtre
munciforii, inginerii si tehnicienii
care lucreaz6 in consfructii. Oiled de afelier
Asigurarea acesfor conditii este
'wr '
o ckezasie ca lucrdrile se vor
fermina la data fixate si tot- .04
C

°data ele fac posibila calificarea 4,

0
4-
in cele mai bune condijiuni a I
Cr
unui insemnat numar de oa- Ir

meni ai muncii, in diferite meserii ti

si specials }ai, asffel ca sa asi- 1

0
gure si penfru viitor cadre de
valoare penfru noile lucrdri hi-
r ' . 4.
drotehnice care se vor clesfasura
in Republica Popular Rominci.

Asa cum la fiecare puncf

de lucru gasesti mijloace de
munca din cele mai moderne
si echipamenf si mdsuri feknice
penfru asigurarea securifatii de- o

I
pline a muncii, cu aceeasi grije
r
si dragosfe sint inconjurati con-
structorii si in acfivitaile ce le
desfeisoarei in timpul lor de

odihna si recreatie.

www.dacoromanica.ro
 . lf

L
Fie

. r .,
011

r. 1
,
I

.1 I
-
.
1

.4
V

4:11T--0
Y. C
"tZ

I'' ;
s
.
I`
7-01"44--`7"'" ;;;".,.. -;`10

ike- t
A

At:-#.(J.cAlebfit07411+

Ansamblul Afelierelor Centro le

Cinemafograful Clubului Central

Nor

'to 400recti'Y ALTVirjr-r:

--pc\ r=-4713TItt

IF
.70 r

www.dacoromanica.ro
 -
.

r .111. i010
"11

1111

tr

Biblioteca

Prea putine sinf binefacerile fiintei ;i progresului social, care sa nu fi pafruns pind la Bicaz.
Dupd o zi de muncci, o bale calda se oferd fiecaruia, in colonia uncle locue0e. Dupe'
amiaza se petrece Infr-o biblioteca, la un cabinet tehnic, la cinemafografele din colonii,
sau la un spectacol dal de cafre formatiunile
orfisfice i feafrale ale antierelor sau ale
La cantina
marilor feafre din lard, care au la dispozitie
Tie sale cluburilor din colonii, fie sala clubului
central de 800 locuri. Multi urmeazei ;colile
cle calificare sau de perfectionarea calificarii, 1

uncle lectiile sinf predate de titre cele mai i

valoroase cadre tehnice de pe arrlier. Grija
penfru semafafe se vade§fe aft' prin nume- I v t
L" v. 4--
4V
.. , , Iff .' , : to i _.
..,;
t
-14 1
. os,
, , , ..,
,,
-s .., ......
,f ,4e,,- NI tl

.4
1..- s.1
ID
. .
4

www.dacoromanica.ro
roasele puncfe sanifare, dispensare un spital unificaf, incadrafe cu un personal bine
i

pregeitit, cif §i prin preocuparea permanentd pentru dezvolfarea conditiei fizice a construc-
forilor. Numeroase ferenuri sportive consfruife in fiecare colonie de locuinte, cif i stadionul
polisporfiv central din Bicaz, ofera posibilifdifi pentru clesfdprarea unei intense i variate
activitditi de culture! fizica §i sport. Hrana, imbrdcdmintea, sint puce la dispozitie in confine
spatioase, bine aprovizionafe, precum i in numeroasele magazine alimentare i textile care

s-au consfruif pe §anfier.

Nimic nu se precupefe0e pentru cre0erea ;i educarea copiilor, care incepind cu casa
de nosier', cdminele de zi, colile de diferite grade i clubul pionierilor, au la indemind
cele mai tune condifii de dezvoltare iizica i intelectuald, precum psi un mediu prielnic
pentru educarea lor in spiriful dragosfei Cafe' de muncd, de popor i de pafrie.

Cumin de zi

a.
.

a 18 AR)

; Inn*.
AL

-.4

f.

www.dacoromanica.ro
 ..121;k3-

ow'

Seine; fafea copiiior grija tufurora

Seara, dupd o zi de muncei i de recreafie, consfrucforii se refrag in locuintele con-

fortabile care s-au consfruif in jurul celor mai imporfanfe puncfe de lucru §i asculfd la radio
emisiunile posfurilor cenfrale, sau pleicuta ors locale!" emisa de sfatiile de radioficare ale
anfierului.
Copiii i i§i pefrec viata in cadrul unor condijii educative §i
familiile consfrucforilor
sociale cu toful noi, create prin grija parfidului §i a guvernului, penfru a se bucura din
plin de 6inefacerile civilizafiei i culfurii.
Ace§fi copii cresc in spiriful dragosfei fate] de muncei psi fats de pafrie, penfru a deveni
vajnici apeiralori ai Ii6erfeitilor ci§figafe cu atitea sacrificii de cdfre poporul nosfru, penfru
a deveni karnici consfructori ai socialismului.
Viola noun care s-a pleimeidit la Bicaz 'i -a imprei§fiat roadele §i in rindul Omni lor
din regiune, care se bucurd de un Iarg sprijin al consfrucforilor.

65

www.dacoromanica.ro
 Sfatiunile de ma§ini §i fracloare §i gospocldriile agricole coleclive din imprejurimi pri-
mesc ajuforul necesar penfru repararea ufilajului agricol, penfru ridicarea nivelului lor cultural-
artistic §i penfru elecfrificarea safelor.
Indusfria care s-a neiscuf la Bicaz a creaf noi posibilifeifi de muncei penfru fdranii
care nu pot fi ocupafi in agriculture'', daforiki fapfului ca ferenurile arabile din regiune sinf
resfrinse prin conformafia reliefului.
laid' cum aceasfa mare consfrucfie hidrofehnicd reispuncle cliff Ia nevoile de inclusfria-
lizare a IOW, cif §i la fransformarea uneia din regiunile leisafe in inapoiere economics §i
socials de cafre regimurile burghezo-m4ere§fi din +recut.
Mii de oameni s-au adunaf, Ia chemarea Parfidului Munciforesc Romin, din foafe
colfurile fdrii, penfru a da viald meirefului plan de elecfrificare. Cei mai multi au slat limp
indelungaf pe acesf mare §anfier, inveifind cum se" lucreze cu ma§inile moderne, cum sei-§i
pefreacd in mod placuf fimpul liter §i fimpul de odifinCi, cum seiii ingrijeascd sdnelfatea
lor §i a copiilor.
Munca din anii primului cincinal a format pe anfier oameni noi, minunafi, care vor
duce cu ei experienfa fel-mica §i socials ci§figafd, penfru a o impeirki§i lufuror oamenilor
muncii in mijiocul cdrora vor lucra in viifor.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 a.

, I,
"S 4i

,, r ., ..
.... pow-. . 4 ..
1
... .
f
.-
-.4r '
' ''
--.
, Y *2 .4- --f. ;bi...,.X*
$1411.7. ,_'. der
i'f''iNt.';'_P*.&.' ..- '
i:
*i^..;
e-
`,7.- -.0vitt.i.:7;;., .

,q P. ,,z. ..,i,
tVr...'
s ....2...;:,
-' 1 .
'...-
'rny
pPi ",tra

.2 r. - 11.47 ..- .;-,.. ..'-

'-
.-
-.., !Fr
.±.1 yr . ,.4.
,.4.
..
.... . ,...
4 .7%
.1
.x. 4 ti . elk,
-.,r. ..
\ :-
, ....:,,,.
4' ,oti 2.,
--,.
is .. .

,:#,. ". ", 1-4''s -,70,-4t....A,

;4,17,-
..,.. '''/'; -tj'''.,% ,xt;:-- 1 44 in.;:c^

Ii..,,....: "ii".', 4,
v t° T PiP .
. A, .
ot

'7-1,.." 4.' '''-',.,

.; ,,:',4.',...4-...c,_ *"
1. 4
. r,C.AVA ..

. ;,,,:',111c .-.'4-, i-
4I w)147.Z.48,5,
-44
o '',- ..,s?': . 41',....eirt'.. .;,1. ,.._"*.

',4'. '' ',....: '5iel U. .7.1 -;,,,...

'AV= . .4... ,
...d:i

; - r`. :..-..
A

10,3:- tax- 4t.--

.- r 4 '-. .--,....- e p

V' ''' `.`; ).- _.,.*;

40 -
, ''',Zi:.it -Aiii - - ...

. =

°
aVaales Bisfrifei... Bicazul... un ...., ..,.;:tit. , -P :

7::+. ' -.:.-...

sat de munfe cu impreju- .... r''...7?-r...5.,?__3".:;47 1,1,11.,
l_ ... &
.,....
- ...
rimi pifore0i, tune penfru desldfarea ... tr.'
prj CO "41:r'' n 3; v, i 44;: IA ..,'
t v
a§a era
2D

frupului odihnif §i satul e-

.

., 4., : v.::
cunoscuf Bicazul in {recut. Numai
'01. '''.'. _v
.4.
tlfl
is .. "":": ,Y4
....
cei frupuri odihnife §i sdtule erau ° '" `P
....
.
, ,

fare putine! Cele mulfe erau des-

culte i fldminde. Muntii semetul
Cecil Idu erau folositi de popor
in vremuri de cofropire, on drepf ,
refugiu penfru cei napdsfuiti care
Riul Bicaz
porneau la haiducie impotriva sfd-
pinirilor strimbe care s-au scurs cu
nemiluifa dealungul veacurilor. Dacd
priveA munfii de azi §i ei ifi par mai veseli, mai primifori, cdci pofecile lor insorife sinf
calcafe de multimea muncifoare, care le ocrofe0e frumusefile rar infilnife undeva §i le rcisdcle§fe
podoaba pdclurilor fdicrie faro mild sub regimurile de exploatare din 'recut. Din virful
Ceahlaului, pe rdsdrit de soare, zeci de consfrucfori §i fdrani i§i odihnesc privirea in
peisajul piforesc ce se desfd§oara pine) deparfe, spre Galati. Freamdfd minunafele Cher
ale Bicazului de veselia oamenilor liberi, care au devenif sfdpini pe foafe minundfiile !aril.
Dar dace! oamenii §i viola lor prezenfau alfddafa un contrast nepldcuf in fata marefei
nafuri dimprejur, fapfele i Iupfa lor penfru fringerea ceifi4elor puse samavolnic pe braful
lor vinjos §i indeminafic, au fast fofdeauna la indltimea unui viifor de aur. si iata ca
76

www.dacoromanica.ro
 Sfincei la infrarea in Cheile Bicazului

pz,

-el (
11 ";
111%%

...
....4g .,.
.4
b t' 4-/,
4 i
.)1,- ..., _no

1
I: -eif /
,
,-
.. ,
r .e :.

. 1
.. r'e .

lei
1 N4, ... r 12 4 ?
.

"1"
\4 '
. r
44,

j i.7g44
1.14.

T1)

r ..e ''k 4:
0

--) cb ,: I+
,-_ 2A.1 1 . .. 44 1 . AN
1) 4610 fr./ '
-4,,,b, * '''' AC4.:2:141.44.1" .14. ...7....
I
1 . .t.

' ".....,.
. : 7 e I' ,?
4
-;'.5- '.
'.., ^ ,, ,,,,. ' . i . P
...... t .: , '.'X . _, ,," 1:1:, ..i
.- , 4alf %.
. . -
I -e:
L
- t.
r

;
te' I
.*. '
. ° .
L.

'_
.. a e.

wt°

oid.r.?75

I3

0 v IPV.
ar'
°moo

4 rAL exi.""t;.1/4'''

.
AAA
VW, 111111,....

,
:" . .

44. 0

www.dacoromanica.ro
 Cheile

LA

; '

;40 ^ a

tn. °

i ok".;3,

.4'

P.,

tiro
i t k '10
, F
t

)?#
;
`r
;I.
. I. t

157

of C

7.:
e . *1.41'redi.0,.A1
o .
www.dacoromanica.ro
-
!

Floarea Reginei podoaba prefuif a a munfilor

www.dacoromanica.ro
 nreia'A
,
gie
-1

"s*
t't
g.
.0 '
e I.
,

. 3p4 7.
;.' 44_ t, °
1.4
- 5

chef,
D.,
- ,
Z. 5

aa

Ala
'
°
" .'"* 4 ..
.0.
. rt., °
:4- :.
.:
r.41,
" ,

. ;.;
I i".
.1

-
nt .
..,/-t,f4.1,,,;t4t--.
.° 4t
Pr?
1611
°.o ,o ,:

4.11
tsi . '5.`
". t4.
.4 t vim :
,,
.

r. '4
13

; F.,
r .
. 51,

t ,t
r'
15.

1.4

7"' -7
-49
0
ele
, .
. . 4 .
11 ..
° ,.4. o It 1
°
S .4 ril le
° .i. -.4.1%.
-
- .
' 55'" ' 5-,*:-"11W1 lir !-Po
..,..
'..9 :_, 4 ..... I :. t. -
4." PA..; M. .. - .,,,,,, ,:r.; P . t
satj
.
-- . r
E2
f:
7 .,-- a-
:- is %; 10 t" e.... .,., '1
rt.: -... .2 f- -4 0. 4, ,=',.. 4, .,, 4 .., . .-. -.--c
...
00 ,a
ror:0 --- 4 _ .-i
..:°' 4.
,4:.0,
...
'''... * t ' .r..r..''
:....f -_,,,t. ,
.....k. 4,:4.r. .
t;.,
S ... ,
*
1..
t 4, .. P , '
..
c C.4
.-
. ''fj *' UL ./1, I" .

www.dacoromanica.ro
 Muncifori pornind
spre excursie

LPAA

tie

c.12 1',.
.r .tike,

Irt a

r, 5 6°;...

.
= ..
,

t.
. 04
rok.

,"
1.4

Spre virf

1 .

3,7

; ,t;

u
4,
'
r!

Jt-** Lr._

www.dacoromanica.ro
 t. n

. . .
t /I',°
t
,, '1..

'N,,,,
.,-;.rf -1''
... '4.-4
-. v r' All'` n- - _r .
i
, . 1 -''.4
0,1 .-,c,ft,
.4 ,
-
'

%: . ,t.
tc
--1:'
4,.-
_ ...
---7 :...4r."
-
i;,..iii.1. `7..1
. i it
-'';:° .

' fi
lt,''.1

''.4..k444''' 4;:: f4-111-

.:Itri
-..p.::.,..-,-. -, , ,..4... ,,.4, kf,!..1
pt4 ,-t `',, .:::,-"s'.- 1.4, I t , ,,...,, *1..
jf.." r.

ie?,
, r !:i /Ti. ,,K tic .
Atit*
( lireflpf r
E : f;frt
, ,
vrt).1 F.; 1,4 r °
AI ,`.

;4:.
404k ri ../
4'11'
114 ""\..
v.` --

.
.X1 1.,- WI

t; '4t---54

Papas la Lacul
Ro5u

'..
,

Fl

...
....---
$ i416:..
Scrf.--"*-- ......; : .-- II. -... 1
Tr.i7.1 -_;,;::: -- 4."-
_, - 't,-.: 0
Pe Lacul Ro5u --.45 --
..1-_--i,

--Z.--'---...14. '''',..- 4- -;-

- 4
10

-r-',1;:-F.-'.
--- 6.;
4"-t,17-b.... ;7;70

LA4 ."
A .
14.1. :. '.r '. ., & .-..--... 1.:
. .
r- .
. t' . * ":: . " 'Pr: d ',
.. .
r1t, ',4.4 '. j
"tc": -.°1-,,..
...- . 1' g'

www.dacoromanica.ro
-1 r
2`
-C,11
 v.t
u
1

I n

.
9 Nr.

e-11

Yrrn r

.
[1

u _Ai

°J.

L -;
,

tt;141..-55

; 0,
11u 41

el 4,-0A . 1.1.1,0eri-

rT

*1- 9r
r ir'``

c
. k
.:1

1. r

ii
..
.11
,,,t, I Do
'4 t ,!,f-....-:. ... r,

,,,...
74,0.7,-,-el .Y e -E ,-'. .; it3
r, I .. le
a ,

.
:4' 4
I. Af 7 :, '
"r1 '
air
.
...t.."

C
..4; I i1U 41 I ;i . p

C.1' //' fs . .
..
l'. . r,

, tri )
° A.) f

.
),L. .1! : Lig
41

: 441 ii, i, ,, .
, ..t..
...3

ci*
..., ') :.
0.

%
* 4., v.
I .
n. 0
;
. 74, 4., ,,e
4
, 1 T .., . ...
.4
..", . ,
...
.-: ' ,'. rIIf , '' Y4
, r. .
4. e
. A
.
r Y 4' VA .'v
f .0k
1 . !

?. ..

,,f -

.0; .;it. I- Am:.

.-. .
r

1.

o.
it
ft. ,Y 11
LP rL

Ligli,dr pie t CO
f" "li.:iIR. --Zumarr sorrIrtralralfarrire ata SW
Pe stincile din Chei

www.dacoromanica.ro
 -7 '6 .-. -74

-,
6,

% ..1
N'' .
-te-
...,It .
' i ° .:--
-.
- t
t
.11
. OR
_;,,.. 1.,
I LI .6, 0. - -i :Fr 5 - er,-..* .....
`'
_".. .I 44 st ..
,.
.

ir .- ". .

. 6.
, . .
. TL',..R, -i -
,
ir ...
.
s
c
. . no. . - --; tv:;,,,
' "I, .. . .-
11
II- '.*,
. 14 i .
moldovean
.
4

ti i . ,, ° ''''- '1,
4
..
O .
,
...
9.
.
rk .
A -

..
' ,,
%., '-,1/ 1
. °
4 b* ,If 44
io,1- 0
, ,_ 1 1. "' ..
. ": '0 , "' 4, it'
,°.
- ii 2t1

h. ... .., I
A .0 Iii
..,":',"
illNY6 .

?
4W
.
03 -t 't,
F itb V
11

s too
-Mt
L
IN
Q

01
4,
,' I F
tr
.li .. 1 ). I A
`a

ci' . :...e 1,,,.. .. r .

;( ,A. :
0 ;'S

'
,,. 1,

i7-Ike

-
.:1!.. ' A-V ' ; .-
A' .."
. ,
14. il
1 .
'....2.1::.
Vt.
r-...4, 4. i ti
F. -
, t
4 t., 4.1- ,..,
Al...,
,V

....:.6.4--_, . 0 ,

ti
t*

,
1..
10 .1,...,16
. 11.r., 14

t,;-
.1
Q., 61'

www.dacoromanica.ro
 n, Er.3

411

1. 1411,, °

-
, e

1 r %.64

D .-- .
11,.' . ....i
a

. ° ": .j. 71
':

i -N, ...5...44 tINE.,

...-

4 ,,,,,ipa-.
.
...e. o'
i"..
4.47.
..- ,, ..' .
"l
, ..--. 41-1011r7" -.'" _,,..
-- 0- -
... ' '. %
._.,.

. .-410. I.:.
91t ----- ..; :01'P 0,YA- - ...?'31...
,"

11111h
111

t?'W
9i. '

ER

'
I 4 4.4

www.dacoromanica.ro
 0`.

v.

'
ice_
..,L":" L

ti

41,
t

o `

ii

`41....nt

ND.

tirr

I
f."."
t'
C41
14:
44,
1
.11

,1 -,
on

t A
4t,;.c. .7;1
iq 4 - .
rk
'r,
.7., ...11 ,1
I

1,13 '' .I it .e.

.1' .' ..dr 1.
i Irig ,

Bujor de munfe

www.dacoromanica.ro
 n

isforia a fdurif palopl aduccifor

de liberfafe penfru tali cei a-
suprifi ;i zorile fericirii s-au
coborif ;i pesfe pafria noasfrd
eliberafd. Ochiul calaforului nu
va mai pribegi numai pe cres-
fele munfilor ca sa-§i gdseasca
desf 'afore°, ci se va umple de
bucurie §i incinfare din pragul
' e

.1
fiecdrui cumin, din fiecare pefec
de drum nou, din fiecare under
7 - t a Bisfritei.
t 411I
r,
Poporul muncifor 'i -a do-
c ' o vedif neconfenif marile comori
Li
.16 spirifuale pe care le posedo
i dib6cia cu care poafe da
viatei celor mai indrdznete pla-
.%

nuri de fransformare economics,

41 '10
socials §i culfurald a pafriei.
111.
.1
r .
Aldfuri de nenumdrafele
-Y ,
vicforii obfinufe pe fronful cons-
/11
fructiei papice, socialisfe, lumina
ce va Nni in curind din pu-
p.6
, fernica cenfrald hidroelecfricd
de la Bicaz, va insori plaiurile
Spre cabana
i viola acesfui harnic popor,
care-i ddruie§fe cele mai alese
forte penfru consfruirea viefii noi.
Condu§i de gloriosul parfid al clasei muncifoare, oamenii muncii vor pune din zi in
zi mai muff in valoare nesecaful fezaur pe care-I poarfd solul §i subsolul Republicii
Populare Romine.
Ei pof face cu u§urinta aceasfa, penfrucd asfdzi sin' singurii sfdpini ai muntilor, ai apelor
§i ai Infregului cuprins al pafriei, pe care o iubesc i o °paten ca lumina ochilor.

www.dacoromanica.ro

411Vita
organ al comitetului de partid, al directiei generale a hidrocentralei V. I. Lenin" 4 pagini
si al comitetului sindical Bicaz.
Ritmicitate in trimestrul II!
Succesele dobindite del con-
structoril hidrocentralei in pri-
mul trimestru al anului nu sint
nici putine, nici mica. Sub con-
ducerea organizatillor de par-
tid muncitorii, tehnicienii, ingi-
neat si functionarii sectoarelor
de liter Kri ale hidrocentralei, au
asigurat indeplinirea inainte de
termen a planului la numeroase
si impottante lucrari. Planul de
extavatii in 'tune', planul de
avans in galeria superioara la
tunel intrare, excavatiile la fun-
datia uzinel de la Stejaru, pla-,
nul' de betonare a radierelor la
tune]' intrare, excavarea grosie-
relor Ia tnalul sting al baraju-
lui, latA numal citeva objective
realizate inainte de termenul
stabilit. Insemnate succese s-au
realikat de asemenea in lupta
pentru reducerea . pretului de
cost (in mod special la tune')
sr, in ridicarea productivitatii
muncii. Intreprinderile care con-
curl la inAlf area hidrocentralei
au -obtinut de asemenea rezul-
tate frumoase. Colectivul uzinel
Diesel a asigurat exploatarea in-
tensive -a utilajului in conditil
economice avantajoase. Remits'. ductivitate a utilajelor.
tele obfinute in curse' acestui
trimestru sint eft atit mai insem- viciilor de resort ale directiei ge-
nate cu cit perioada aceasta a nerale' au datoria A analizeze
Mut greutAti constructorilor da- in mod amanuntit situatia apro-
torltA lentil' asprOALgrelungite..4 vizionatti santierelor. noastre la
Munca desfasurata in primul limp si in ritmul impus de in-
trimestru indica si o serie de su§i ritmul lucrariloro cu mate-
lipsuri dintre 'care una generalli: rialele necesare. Trebuie spus ca
neindeplinirea ritmica a planu- una din cauzele care a influ-
lui la multe objective. La sec- entat serios ritmul lucrarilor in
torul baraj de exemplu, deli primul trimestru a fost tocmai a-
planul pe luna februarie a fost
Indepilnit in prOportie de 104,3
la, suta, totusi, aceasta depAsire
reprezinta eforturile din cea de
a treia decadA cind sarcina de-
cadala a fost depasitA cu 25,8
la suta. In momentul cind insa
s-a trecut la tuna martie, ritmul
nu a mai fost pastrat st planul
pe prima decadA a lunii nu s-a
realizat deeit in proportie de
89,4 la suta. AceastA situatle se
intilneste si to atelierele centra-
le si la santierul 8 constructii al
Trustului 2. In mod special in
ultimul caz neindeplinirea rit-
mica a planului duce la imposi-
,
DRAGA N. Z, 20
Se lac ultimele pregatirr pentru punerea in functiune a
drogii N. Z. ?0 de la sectorul baraj.
PROLETARI DIN TOATE VARILE- UNIT)- A
.:;
tENT \LEI
lommln
bilitatea respectarii termenelor
de dare in folosinta a- construe-
fillor, prejudiciind, realizarea
planului sau organizarea .lucra-
rilor altor intreprinderi (fabri-
ca de ciment sau azbociment).
Tendinta este daunatoare, ea
ducind la tragerea" de masini
si de agregate in perioadele de
sfirsit de luny deci la o ne-
rationala exploatare a lor.
In acelasi timp, asaltul" pro-
voaca dezorganizare, dezorgani-
zare care este sofa bung cu lu-'
crul de mintuiala, cu risipa etc.
Sarcinile trimestrului Ott -- in
mod- deosebit pentru sectoarele
de bazar ale lucrarilor hidrocen-
tralei sint mai marl si mai
insemnate. Indeplinirea ritmica
a planului' in fiecare zi si la fie-
care punct de lucru trebuie si
constitute o sarcina demna de a-
tentia tuturor organelor de con-
ducere tehnico-administrative si
a- celor politice. In scopul pnei
mune' ritmice -trebuie asigurat
traducerea in viata a Masurilor
tehnico-organizatorice deja sta-
bilite, trebuie urmarita realiza
rea indicilor de exploatare si pro-
Organele din conducerea ser-
provizionarea ,la un tuveli ne-
corespiinzAtor.
Ritmicitatea muncii in trimes-
trul II trebuie asigurata prin e-
fectuarea din timp a lucrarilor
de organizare a punctelor si o-
biectivelor care vor lua amploa-
re si prin pregatirea din timp si
repartizarea juste a cadrelor co-
respunzAtoare.
Indeplinirea ritmica a planu-
lui este una din condipile de ba-
d care va asigura desfasura-
rea unei munci organizate pen-
tru traducerea in viatA a obiec-
tivelor chetnarii fruntasilor in
productie.
ca. feta de rimestrul 1 al anu-
lui 1955 -4 in trimestrul I al
anului 1956 s-au distribuit con
# nr. 16
20 bani
Economic
la Incrarile inelelor
Chemarea lansata de consfa-
tuirea fruntasilor In productie
pe hidrocentrala, mobilizeaza
brigazile de tunetisti la lupta
pentru ieducerea pretultii de
-cost. UrmArind acest obiecitiv in-
semnat minerii din brig*la lui
Marcu Raieovici au gospodalf
cu grija materialele primite pen-
tru inelul la care au lucrat. La
incheierea lucrarilor s-a consta-
tat ca minerii lui Marcu Raico-
att recuperat importante
vici
eantitAti de material lemnos si
au economisit exploziv.
Economia la pn inel a totali-
zat 3.300 lei.
Incheind lucriirile, unui alt
inel, methbrii btfgazii de mineri
condusa .de Alexandru Pasca au
realizat si ei p<4Etcotomie In va-
loare de 2.828 'lei.
re.
DepA4e c sarcinile de plan
Contirmind cli nvint intrecerea
socialisti; minerii de la tunel in-
trare ittregistreaza frumoase
snccese att itAplirtirea arcinilor
de-pTae.. Brigades de miners con-
dusa de Broad Muncii Socialiste
Gavrila Pasca are pe graficul
de productie fin avans' de 4 zile
la inelul aflat in eXcavatie si 2
zile la inelul pe care II betonea,
za. Foartebine a,lutrat si bri-
gada condusa de Francisc Me-
zei. Urmarin indeplinirea rit-
mica a ,sarcii ilor membrit a-
cestei brigaz* au inregistrat la
excayarea in elor pe care le au
ifi primire, un avans de 5 zile.
of marfuri distribuite
prz magazinele de pe antier
Consfatuirile cJganizate de ca
tre O.C.L. Produse InduKriale`
Piatra Neamt cu consumatorii si
lucratorti din comert, au scos
In evidentA faptul ca magazinele
noastre de produse industrial°,
atit magazinul central Bicaz, cit
si magazinele de 15 tunel intra-
re, tunel iesire si Dodeni, nu
erau aproyizionate in mAsura
suficienta ctt articole necesare
consumatorilor. In urma acelor
sezisari s -au luat nasuri si
in ultimele saptamini au so-
sit nenumarate sortimente pe
santier. Astfel s-au distribu-
it 2.200 m. stora pentru lodene,
s-au adus pantofi bArbAtesti si
de dams modele noi, precum si
numeroase gerechi de sandale
pentru primhvara. Prin maga-
zinul Metalochimic" s-au yin-
dut cumpa-4orilor un numar de
9 aragaze si 20 aparate de ra-
dio.
Ca o comppratie trebuie spus
7
www.dacoromanica.ro
IN CUPRINSUL ZIARULUI:
Anul III Arhitect Romeo Vlad
(pag. II-a).
vineri
Viata de partid
litice in discutia adunarilor g-nerale ale
organizatii for de bath (pag. III-a).
30
martie
1956
Cicatricis Elemer
vizion5rii cu materiale (pag. III-a).
Constructorli seziseaza (pag. IV-a).
Carnet turistic (pag. IV-a).
.
)ed.aetc, fite,6vau: de cod
1% ea .../...4ea tout" 4e;;40A
4fet9 14 4otee 14/I ecoomie
ry'OT.Y+,
ISI POT
PETIZECE GRATUIT
CONCEDIUL DE oD11-11rA
DEPlZILE UN NUMAR,
mu Ng IT 0 RI
Contributia brigazilor frunta-
se si a celorlalte brigazi de mi-
ilea' a dus la depasirea sarcini-
lor fizice de productie pe luna
martie:PinA la 25. martie
de exemplu planul a fost
1 consunnd f.nologic de cher-
depasit la excavatii cu 38 la su-
ta, la betonarea inelelor cu 32 la
sta. iar cel de avans in galeria
superioara cu 66 la suta. 0 cons'
tributie de seams au adus la rea-
lizarea acestor succese brigadie-
rii si, in mod special, cei con-
aj.10 de Alexandru Tolea.
M. ARON
.corespondent
structorilor cu 15 la suta mai
multe confectii si cu 6 la suta
mai multe metraje.
Trebuie remarcat ca in aceas-
ta actiune de aprovizionare cu
not sortimente si desfacerea la
consumatori, se evidentiazA ma-
gazinele Nr. 19 Bicaz (resp.
N. Gribincea) Nr. 53 Dodeni
(resp. Ion Ciobanu), si Nr, 114
tunel intrare (resp. Constantin
Tofan).
DUMITRU PATRICHI
corespondent
Pentru eel mai frumos dormitor
La tunel iesire tinerii au por-
nit actiunea de organizare a ce-
lui mai frumos dormitor. In In-
trecere cu brigada nr. 8 condusA
de Dumitru Stoian, brigada nr. 7
a lui Pavel Borbei s-a situat in
frunte, cistigind plancarda prin
care dormitorul for a fost decla-
rat cel mai frumos. Curat, ordo-
POPAS PESTE ANI
Imbunatatirea muncii po-
Mai mutt' atentie apro-
au
&
ceae
\
/
\ /y
IDE mil am
1 WE WE 1523--WIL5
r
.1.1..
Economii in valoare
de 82.564 lei
Tinerii de la uzina Diesel in-
cheie trimestrul 1. 1956 cu fru-
moase economii la combustibil
gie electrica. S-au economisit
in primele 3 luni ale anului
99.700 kg, motoring, 8.176 kg.
ulei si 33.795 kw.
Valoarea tuturor acestor eco-
nomii insunteaza 82.564 lei.
Printre muncltorii care au a-
dus cea mai mare contributie la
obtinerea acestor rezultate se
af15 turele de exploatare conduse
de Ion Plic, Gheorghe Ioanovici,
precum si muncitorii Dumitru
Popescu, Zaharia Gheorghe si
altii.
Cu elan sporit
Indreptarea vremji a permis
constructorilor barajului sa ata-
ce o serie de lucrari la toate
punctele de lucru.
Planul valoric lunar a fost
astfel realizat In proportie de
104 la suta iar cel trimestrial a
fost dep5sit cu 18 la suta.
Brigazile lui Cozac Stefan,
Muteriicu Gheorghe, Alexa- Mol-
doveanu, Bente Vasile si altele
au obtinut indict medii de in-
deplinirea normei cuprinsi in-
tre 1,30-1,67 procente.
nat, pavoazat frumos, dormitorul
brigazii nr. 7 are un aspect atra-
gator. Aici timput liber es-
te petrecut cu placere si folos.
Actiunea pentru a face cit mai
frumoase dormitoarele s-a extins
si la celelalte brig5zi.
N. RO$CA
corespondent
 Pag. 2-a
Marturisiri de calator
deseori mi se in-
timpla sa intru in
vorba cu oameni
eu care ma intil-
nese in tren pe
distanta Bicaz-Pia-
tra Neamt.
Nu curiozitatea obisnuita care
reclamg intrebarea: uncle mer-
ger ma determing sa incerc o
discutie, ci altceva lead firul con-
vorbini. Mai intii, on cit de ciu-
dat ar parea, taut totdeauna Sa
aflu ce profesie au eel cu care in-
tru in discutie *i n-o fac aceasta
dintr-un interes de ocazie.
Af lu raspunsuri ea acestea: shit
4
inginerspecialist in beton" sau
sant strungar calificat, yin Si ma
angajez la Bicaz" sau sint pictor
si vreau sa pictez citeva aspecte
din viata sannerului pentru expo-
zitia anuala".
Amanuntele pe care le aflu ma
umplu de mindrie. Faptul ca ala-
tun de harnicii constructori de pe
*antler, atilia oameni mai e-
xact spus, atitea energii creatoare
venue de pe intreg cuprinsul pa.-
triei
concentreaza tortele pen-
tru riciicarea cetatii Alumni ma fa-
ce sa strabat cu gmdul timpul
care ne mai despatte de ziva darn in
functiune a hicirocentralei V. I.
Lenin" Bicaz. Si ma vad in acele
zile cind itnpreizha cu oaspetii so-
siti la marea sarbitoare ma in-
drept de la Piatra Neamt spre
Bicaz.
Prefacerea vechilor
meleaguri
utomotorul electric
e arhiplin. Oaspe-
tii sositi la inau-
gural', hidrocen-
tralei V. . Lenin"
ce va ave loc a
intre
doua zi
Sint
straits(
care *t iiumeroSi
nergbdafoti s,1 ajunga +.4 Bicasz-si
cu toatii viteza automotorului care
indite lacom kilometril, li se pare
totusi ca mergem prea Incet. 0 cli-
pa mi- arruntesc de o convorbire a-
vuta cu ani in urma cind venisem
pentru prima oara pe aceste lo-
curi. Meieagurile mi-erau necunos-
cute, asteptain sa le vad *i totusi
apatia care caracteriza raspunsu-
nie interlocutoruluj meu ma de-
zarma.
Cu ne pot ajunge la Bicaz,
tovara*e?
Acolo?... se incrunta, ma cin-
tire*te din ochi... Stiu eu? Cu tre-
nut mic, cu vreb marina daca yeti
avea norm. ori, cu vreo caruta4
E departe?
vreo 20-30 km. Pin-
Nu...
deseara ajungeti.
$I Tina seara am strabatut dru-
muri desfundate, vgzind salbaticia
muntelui impletita cu saracia sate-
lor care Inca mai purtau urniele
mizenei, obscurantismului in care
fusesera tinute ani de zile de ex-
ploatatorii de pe domeniile coma-)
nei.
Cu riscul de a ma desprinde de
atmosf era generals de nerabdare,
eu .as vrea totusi, ca automotorul
sa meargg mai incet, pared, prin
absurd, cu aceeasi incetineala cu ca-
re mergea sj atunci, cu ani in ur-
ma, caruta care ma ducea spre
Bicaz ca sg, astern prilejul sa ad-
miram pas cu pas rodul muncii si
eroismul constructorilor.
Desi oaspetii sint interesati sa
vada cit mai repede uzina de la
Stejaru totust null pot stgpini
curiozitatea cind, privind pe fe
reastra zaresc oglinda Una a unui
lac.
Acesta e lacul V. I. Lenin"?
Nu, este doar until din cele
35 de lacuri din bazinul Bistritei,
ce s-au realizat in cincinalul al
doilea.
Apoi privirile ne sint atrase de
fostul sanatoriu Bisericani *i ping
ad le diai amanunte despre monu-
mentul istoric, ne defileaza prin
fata ochilor marele complex fores-
tier de la Vaduri.
$i privirile oaspetilor fug m4
departe *i se opresc atrase de ca-
sutele- miei, albe ce se zaresc ici,
cote, pierdute in bogata vegetatie
de pe arufiteatrul ce Ymbrati§eszi
ZRUCTORUL HIDROCENTRALVI 1Nr. 16.
_JP
:X:X:AXtkzx.X?X,X1>cvAVriatxlicINgz>c7ii,akt6e3.
castelul de la Pinggrati. Aici e Unde-i? Unde a disparut? Pe infatisarea ;i recolta care domneau In vole in satele de
pe- fundul de lac, sate sdrace, cu
muzeul satului, iar casutele cu unde trece?
oameni draci, impilati si obiditi
ceardacele pline de flori, au fost Cine? hectarelor de apa de marele exploatator regele
salvate de pe fundul lacului si a- Bistrita.
si de vatafii lui de pe domeniile
duse si redate vietii, cu grija pe Intr-adevar Bistrita care a Irmo- grim de pe baraj,
care o poartg guvernul tuturor lit automotorul pins hu de mult In stinga, nesftr- coroanei. Apele lacului au innecat,
realizarilor valoroase ale trecutu- ca until dintre localnici" autari- sita parca, oglinda intunericul pentru a naste lumina.
lui. Ele reprezinta cele mai carac- zati daca nu chiar gel mai au- marelui lac; sute- Cit mai putem distinge drim
teristice realizgri ale geniului nos- tarizat sa ne arate schimbgrile, le de milioane de deodatA o ambarcatinne eiudati,
tru popular. In acest muzeu care se xtrecute pe aceasta striveelie vale masiva, care se orofilead pe fon-
metrj cubi de api dul tntunecat al zarii. AS intreba
desfasoara in jurul castelului lui 'In anii regimului de democratic
Alexandru Lgpusneanu in afara de populara, ne-a Orbit Inca de la L`2 oprite azi in spa-
tele gigantului treat de om ne face
si eu la fel ca vizitatorii
ce este vorba dach nu mi-as amin-
despre
obiectele de arta comori ale ge- gura ftingaratulul. Ne tnsoteste
sa ne gindim la amarul de ener- ti la timp ca misterioasa amber-
niului popular adunate de cer- acum doar o dire mica de api a
cetatori *i aduse din satele care piraielor ce complete inainte apa gie irosita de-a lungul anilor, pi- ;catiune nuri alteevai decft bisei-
au fost mutate de pe fundul de bogata a Bistrite(. ng acum. rica de la Buhalnita (datind de pe
lac se mai gasesc imortalizate ma- Marele autocar O N.T. Carpar Azi, apa datatoare de lumini is vremea lui Miron- Barnovschi
nifestgrile caracteristice ale popu- care he asteapta in7gara Bicaz ne calea hotAritA de partid, muntele 1626) Cards 4, s-a flout o subzi-
latiei bastina*e de pe fundul de oblige sa -1 utilize n desi mar- simte in maruntaiele lui o unde dire un radier de beton ell p
lac mestesuguri pe cale de dis- turisim am fi prcferat sa mer- rece ce-1 strabate iar la Stejaru reti intorsi ca ai unei hard 4i care
pantie. gem pe jos spre a admira in voie uzina trimite fire nesfirsite ce due abea asteapta apa prielnIca pentru
Prin construisea hidrocentralki, stadionul si teatrul d yard. veste luminoasA stripinind valea a fi pornita acolo trade in noi-
s-a schimbat esential viata local- Terenurile de tenis, bas7beti vo- toatA pin5 hat departe, in Moldova le sate i s-a stab:it boil deft-
nicilor 5i faptul ca, morile *i fergs- lei, fotbal, bazinul orte Moat, si si in toata Cara. Zeci, sute de uzi- nitiv. Aproape s-a Innoptat si daca
am vrea sa vizitarn Potociul
traiele de ara, fabricarea de do- poligonul de fir parta ne imbie ni, fabrici, furnale, laminoare, son-
nite si ciubere, stravechea piug, sa ne oprim sl d ne delectim in de, mine, vor fi miscate de azi n-am mai avea vreme. N-am avea
plutgritul, sint indeletniciri pe ca- vole privind multimea de tineri inainte de mina nevazuta a Bis- prilejul sa cercetim pe inelete ma-
le de disparatie, aproape ca nu mai dezvoltati armonios, cu costumele tritei care, docile, s-a allturat noui nevrarea celor citev.i mit de mete
miry pe nimeni. Mestesuguri vechi for multicolore, cage-ti, creazi o In mind' de fiecare zi pe drumul cubi care tree zilnic prin.
Potoci, nici fabricile de prelucrare,
de veacuri au intrat in mai putin impresie de mozaic4vIu. Profitam victories al construirii socialismu-
de un deceniu la muzeu; ce salt de ocazie si urmarim din marina lui. a lemnului si a de.e.tiriior de lenin,
s-a petrecut Pn viata oamenilor de antrenamentele. Sintent siguri ca Dar sintem atrasi Ia acest ceas fabrici de mobilii, de ambalaje
pe aceste meleaguril dace azi s-ar desfasura ,vreo corn-- un ceas at zilei in care splen- si mai ales 1'26d:7st de conserve dp
poste care nu e departe.
Aici, ca o confruntare tacita, e- petitie sportive cu to4te gele 3.000 didut crepuscul solar 41 gaseste
videnta intre data lumi e si se- de locuri ale trilyinelor, pro- oglinda in apele calme ale lacului Majoritatea mun.itoriior din fa-
diul expozitiei cu aspecte din viata curarea unui lac ar fi destul de de hotelul turistic. brici sent localnin din satele int:n-
ame, care s as stat)iii: 1,1 none a
santierului de la Bitaz, in cele problematid. Teatrul de vara, si- De la acest hotel turistic vom
mai insemnate etape ale construc- tuat in imediata apropiere a sta- putea piece miine spre casa de, sezari de pe malul lacului, Pe ma-
lurile lacului dealminteri viata se,
tiei. dionului isi inalta 1iniile svelte, creatie dla Pingarati de-a lun-
Privirile, ne coboarg ademenite elegante. Are o ,capacitate de 5.000 gul muntelui pe vechiul drum al desfasoarit absolut normal ca in-
de scinteierile apei $i lunecind de locuri si totusi, Inca de plutasilor. j ft 14-:: site silt!. tro localitate obisnuita. Astfel ga%
pe drumul ei luminos se opresc pe acum o mare midttme de ceta- feta pe drumul acesta functIonead siin retele culturale, scolare, sank
tare, alimentare, baze pentru cir-
acolo unde apele Bistritei framiln- tent asalteaza casa de bilete, pen- acum un funicular care transpqrta
tate in paletele turbiuelor, ies Prn tru spectacolul de asta sears. lemn la .Stejaru si Vaduri; cu of culatia autobuzelor, cluburi spor-
volburate *i se indreaptg spre .lacul Se zare*te acum si colonia Mar- circula si excursionistii. De-a lungul tive (In majoritate nautice) baze
de lini*tire. cent cu blocurile fabricii de ciment salbaticii di plutasilor se desfa- piscicole, etc. tilt i se Iss
Traversam canalul de NO *i *i desi autabuzul nostru a cotit soarA acum un sat turistic aleatuit Localnicii, cei mai numerosi slot
in fata noastra se, ridica uzina Hi- repede; urmind panglica *oselei as- din case asemanAtoare pensiunilor pescari in timpul fibers Neobisnu-
drocentralei V. I. Lenin", rebus- faltate, avem timp _Inca sa arun- dip marile centre turistice. t sit iti ind cu masuratorile marine cal-
ta, creind o armonie cromatica cu cam a privire fugara catre fabrica Dar de,ocamdata trecem peste ba- culele for se desfAsoarA dupe ve-
Verdele padurilor si statuia alba de,cintent, cu lnaltele -i turnuri ce- raj si indreptindu-ne spre Poia- chile dimensiuni terestre astfel
un localnic pescar poate fi au=
a lui Lenin. nusii si catre fabrica de azboci- na Cirnului iata-ne ajunsi intr-un zit spunind:
Sosele largi, asfaltate, leaga In frumos amfiteatru natural unde --
circuit u*or uzina de *oseaua na- la o altitudine de circa 800 de me- De pe un hectar de alai (e
vorba de un hectar de teren, din
tionala. de_ ROMEO Wall tro a situat hotelul turistic, o eta-
Automotortd 5,a oprit si prj dire -spatioasa, una din dele ceed fundul lacului, acoperit acern -cu
Arhiteet fel frumoase din Europa, inzestrata apa) iau pe an pins la 300 kg. de
vim in Mina castelul de echilibru
si conducta fortata prinsa de masi- tit ,microregiunti Biesz cu restaurant, cofetarie, bar, cu peste si in curind mai mult. Pe
said de cinematograf, salt de lee vremuri, acolo sub apl, abea dad/
vul muntelui. Se mai Vag Inca ur- I
mele santierului; mai sint citeva 'turd si jocuri si avind un- mic ba- scoteam citeva zeci de kg. de car-
baraci in curs de demontare
ment pe care bine inteles ca le vom
zin si un solar amenajate pe te- tofi.
vizita cit de curitirl. Dupg cotul so- Casele localnicilor construite
care vor pleca pe alte santiere, selei nu mai avem ochi deficit pen- rasa ultimulin etaj. in urma studlilor (acute dupe celis
spre alte constructii. Trebuie sa ex- tru marele, bark' care .ne-a aparut Cind ne ipropiem, hotelul pare
pile oaspetilor ca pe marea terasa aproape nepopulat, Mudd majori- mai frumoase sate din microregi-
alb, robust, grandios ca un ade- tatea locatarilor sint la campiona- unea Bicaz-Calugareni, Popesti Si.
de la Stejaru functioneaza fabri- vArat stapin al apelor $istritei, pe Piriul Ctrjil ofera privirit o plas-
cile de oxigen, de azot, de carbid care le-a abatut din drumul for 4ele de canatoj care se des-
de apa Brea care intrebuinteaza cu.) f a*oara pe intreaga intindere a tid specified precum si o organi,.
milenar si navalnic, lacultii. Tot soiul de ambarcatiuni zare de sat.
rentul direct din generator si care Invitatia de a cobori la masa,
folosesc ca materie prima apa, ae- yole cochete $i sprintene schi*
rul, elemente atit de abundente
este primita oarecum indiferent, in furl, caiace, chiar si simple bare' intiinire necesara
prima clipg. Dacil nu' ne-ar fi foa- Sint prezente la campionate, iar
aict. me, aproape am refuza restaurane -a innoptat de-al
Colonia definitive a uzinei le- tul care. ne imbie sa poposim, in-
dad 'ne-am -propune si discutilm
cu sportivii cancurent1/4 ar trebui sa binelea. cind ne-am,
gatg de o frumoasa esplanade cu tr-atit sintem de coplesiti de prive- tutors la hotelul
pomi fructiferi se desfawara listea barajului. Coborim totusi. lint poliglotl, turistic. Inainte de
pe terasa superioara a piriului Ste- Lasam bagajele la hotel si
jaru si tsi leaga armonios intreaga
Desi sintem destul de numero*i, pe
intirziati fiind ne grgbim sa a ajunge Ind la
terasele largi ate restaurantului, ajungem mgcar la ultima fad din
'
-\ locul de odihndr
compozitie urbanistica de sinuozi- cofetariei *i berfiriei, capabile sa ne-a fost dat si
Utile terenului. Sint 170 de apar- primeasca aproape 400 de oameni, desfasurarea demonstratiilor spor-
tamente confortabile catre care to avem insa q impresie de intimi- tive de pe lac. fim martorii unei Intilniri pe cit
aplinse in de nea*teptata pe atit de necesari.
conduc strazi largi si curate, iar tate, sugerata , poate dek verdeata Primele lumini,
garduri joase, transparente aduc care invadeaza totul, de sterile de Potoci ne arata Ind ca e mult Nu era prima Dug cind 11 vedeam
pe aici pe Mos Grigore, drutasul
spre trecatori privelistea gradinilor piatra strajuite de plante ()ma, prea tirziu. Resemnati tntrucitva,
pline de flori din fata caselor. Clu; mentale, de umbrelele- marl ca niste prolitAm Ind de inserarea foartei care ma adusese cu ani Pn urma
bul cu Wile de recreatie si festivi4 gigantice ciuperci variat colorate ce albastra care s-a lasat ,pests lac pentru, prima bard pe. santier. Lo-
tati, cresa, caminele de zi tit scoat prin asociatie de si coborim pins la mal. cuia pe atunci pe fundul lacului de
la, dau coloniei iptregi aspectul
amintesc
Intinderea jinx- -a lacului ea, actunulare_ si fati de interesut pe
peisajul ce-1 ofera marble, restau- care-1 arAtam pentru Bicaz, maid-
unui oral in care prospetimea se tants de pet malul marii. sutele de pe mal ale caror lumini mfesatnat:un scepticism cu totul dezar-
imbina cu confortul Ia tot pasul. Imi pare rail ca nu putem intra se vad sclipind fac pe vizitatori
s5 se indoiascA aproape la gindul mant:
rt bucgtgria restaurantului pentru
Din ce pricing s-a ascuns a admire utilajiil electric modern ea inainte pe aid, nu era nici ur- Las-ca nu s-or face ele toate
cu care e. Inzestrata. ma de lac, ca acum citeva veacuri Ahiar anal Om trai si-orn vedeal
Bistrita Acum batrinul se ducea acad.
Printre. brazi se deschide a pers- in urma pe fundul actualului lac
ornim din nou *i pectiveCa un
grandioasg
adevgrat
r
Ceahlau,.
catre baraj. trecea o vestitg cale comercialg eu-
mult mai ropeana numita Calea Mare. Par
Locuieste tntr-o case noui, pe mg-
lul lacului §i recunoscindu-ma
°well admire jmpresionant pentru ca este ridicat mirati cind and ca de-a lungul printre straini, m-a intrebat 474 in-
ce e su
casutele t 'cochete de mina omului, el doming Intinde- call ce venea din Ardeal trecind vitindu-ma la a parte
ale acelora care rile. Barajul aparp astfel ca ml eta- prin Tulghes trav_ersind Bistrita, oaspetii. Aflind scopul vizitet ex-
L\\
*itqaut stitamutat Ion superior, cu care se masoara Poiana Teiului mergind spre Pipi- clama deodata cu legitima §i
din faptele si elanul comtmistilor pen, rig, Tg. Neamt pe sub cetate trecind a§ spune personals mIndrie,
gospodarille mai departe spre Polonia sl spre Ei, dal Au ce vedeal
regiunile inundate, tru transformarea patrigi noastre.
Straja, Satul Dodeni si sanatoriul care Rusia, au fast in vremuri foarte Vrind sd fac o giuma 4-am spus
aici la Gura Oantului fostei Bistrite, departate asezari de origine daci- mosului ca oaspetii sint amatori
se zareste pe malul
Cazaci.
Nerabdarea de a ajunge la Bi- (ciudat, dar adevarat epitet plin ca $i to tn urma sapaturilor Made de lucruri vechi, si ca la bogata
de sensuri poetize), dau oaspetilor in anti trecuti de cercetatorii Aca- for colectie opaitul care luminase
caz, ti face pe oaspeti sa se opreas- deiniei s-au gasit asedri paleoli- casa lui de pe fundul laculuj. ar
ca mai putin asupra Tarcaului *i un alt prilej de aclmiratie. Luam ur- tice aici ca si de-a lungul Bistritei, fi o plead de pret.
desi in grabs au avut timp drumul Izvorului Muntelui
ameti- Calea Mare, pe care Matei Corvin 0 fi fost, riposte Mo§daGri-
totusi sa se informeze despre cele cam pe soseaua ce serpuiedrum pe cu oastea sa invinsa in bitAlia de gore oarecum suparat ode
trei uzine, *i despre exploatarile fo- tor pe crestele dealultri la Baia a flout drum tutors acum
restiere. Peisajul pe care II ofera care-I continuum si pe deasupra cind ii el un hirb uitat pe, fundul
la citeva veacuri, a fost innecata de de lac, as fit matale &halos. Ce-zni
ochiului, padurile ii incintii si dis- barajului si ne situam deodata
cutia despre risii si ursii care ha- o altitudine majors care ne °fell apele lacului.
Apele lacului au innecat hid
trebuie acum clod am electrica si-n
ladniesc si azi in codri ca si cele privirii Vecinatatea, intimitatea pei- grajd?...
care se stabileste in- altceva pe care oaspetll sositi
Ce alts concluzie mai buns decit
citeva amgnunte privitoare la pas- sagistica acum n-au cum sa-1 stie si nici
trilvi este intrerupta doer de cite- tre Ceablau si baraj, ultimul apl- mi- acesta poate fh data aproplate1 ci
va Intrebari pe un ton de surpri- rind acum ca o rouiv forma des ram cum sa 0-1 imagineze: WWI 11t *hot?
arta, enelfabetiertml, svperetitillt
ta;
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro