Sunteți pe pagina 1din 514
9g { PENELOPE DOUGLAS AUTOARE DE BESTSELLERURI NEW YORK TIMES in Regisive, Tatum Brandt are, in sfarsit, tot ce-si doreste. Este tntr-adevar libera si decida asupra vietii ei. Cat au fost in liceu, Jared Trent a condus totul. El hotdra dacd ea trebuie sa fie bucuroasd sau tristd, tnfricosatd sau liberd. Era stapan pe inima ei. Dar acum, este ea cu adevarat implinita? th urma cu doi ani, cand Jared a parisit orasul, inima ei a tncetat si bata, si nu exista decat un singur mod th care sd se simta din nou vie: la cursele de vineri seara, cu masina pe pista. Numai ca& Jared s-a tntors si lumea ei se clatina. ee in Aproape niciodata, facem cunostintd cu urmatoarea generatie a familie’ de pe Fall Away Lane Quinn, mezina familie’ Caruthers, are parte de dragostea superprotectoare a tatalui ei, Jason, si a celor trei frati, Jared, Madoc si Jaxon. Sub permanenta lor supraveghere, ti este imposibil ssi desfacd aripile sau chiar s& iask cu un baiat. Mai ales cu Lucas Morrow, un prieten din copilavie mai mare cu cativa ani, care a pus stapanive pe inima ei. O relatie cu un tandr ca el — experimentat, sofisticat si important — i-ar fi ca si interzisd. Desi Lucas a plecat din oras cu ani tn urma si nu d& semne cd s-ar intoarce, totusi ea, th taind, 1 asteapta. Dar cénd primeste un colet misterios, al cdrui continut fi dezvaluie secrete de familie, Quinn incepe sa vada lucrurile cu alti ochi si intelege ca trebuie sa aleaga intre a astepta visind th continuare sau a porni, tn sfarsit, spre ceea ce vrea cu adevarat. ASL lel etal EPICLOVE S 'SBN 978-606-8754-56-7 mee will Sane k Pare 86068"75456 715 Teens Love BOOKS ait ony PENELOPE DOUGLAS FLACARA DINTRE NOI Traducere din limba engleza gi note de ADRIAN DELIU EPICLOVE Editura Epica, Bucuresti, 2019 REGASIRE Pentru fete... Pentru Juliet, care e de parere ca oricine merita sa aibit o viata asa cum si-o doreste, Pentru Fallon, care crede ct, daca stim precis ce ne dorim, n-avem de ales. $i pentru Tate, care stie ca sa lupfi cu cineva nu e nici pe departe la fel de mulfumitor ca a lupta pentru cineva. Credeti in continuare, fetelor. Melodii care m-au inspirat in conturarea personajelor si a unor scene. Auditie placuta! Adrenaline” de Shinedown. Alive” de P.O.D. »Blow Me Away” de Breaking Benjamin »The Boys of Summer” de The Ataris »Breath” de Breaking Benjamin »Click Boom” de Saliva Girls, Girls, Girls” de Métley Criie ol Get Off” de Halestorm I Hate Everything About You” de Three Days Grace »My Way” de Limp Bizkit »Nothing Else Matters” de Apocalyptica »She’s Crafty” de Beastie Boys ,Something Different” de Godsmack s This Is the Time” de Nothing More »Weak” de Seether »Wish You Hell” de Like a Storm »You Stupid Girl” de Framing Hanley NOTA AUTOAREI Flacéra dintre noi este ultima parte a seriei Intimidare, din care fac parte romanele Intimidare, Rivali si Descdtusare. Chiar dacd fiecare carte din aceasta serie a fost scrisd ca si poati fi cititd sepa- rat, Flacdra dintre noi va fi savurata indeosebi de cei care au citit micar Intimidare, deoarece este continuarea acestei povestiri. PROLOG TATE CUM PATRU ANI —Jared Trent, l-am apostrofat, daci dau de belea cu trei sap- tdmni inainte de absolvirea liceului, 0 si-i spun tatalui meu ca tu ai fost de vina! Aproape cé alergam, in timp ce ma trigea de mani pe corido- rul intunecos al scolii, muzica din sala de dans invaluindu-ne ca un zamzet continuu. — Tatil tau te-a invatat si fii responsabila, Tate, mi-a atras el atentia, iar eu i-am simtit amuzamentul din voce. Haide, mi-a zis strangandu-mia de mani. Fii blanda! M-am impiedicat cind m-a facut si ure si mai repede scara spre etajul doi, cu rochia parci prea stramta. Era aproape de mie- zal noptii, iar balul nostru de absolvire, care se desfigura la parter, nu parea si-l intereseze pe iubitul meu. Nici nu m-as fi agteptat si fie altfel. Uneori, imi inchipuiam ci el indura activitatile sociale doar ca sd puni la cale ceea ce urma si-mi faci imediat ce aveam si rima- nem, in sfarsit, singuri. Jared Trent avea doar cateva persoane pre- ferate pe lume si, daci nu ficeai parte din grupul respectiv, beneficiai doar de o atentie minima din partea lui. Dacd era cu mine, atunci singurele persoane pe care le suporta in preajma erau fratele lui, Jax, si cel mai bun prieten al nostru, Madoc Caruthers. 13 Penelope Douglas Detesta balurile, detesta si danseze si-i era sili de Alecatelle monotone. $i totusi, chiar daca-i respingea pe ceilalti prin purtg. rea lui, asta nu fitcea decat si le starneascd doringa de a-1 Cunoaste mai bine, Spre marea lui incantare, evident, Totusi, el tolera toate astea. Numai pentru mine. $i o ficeg cu zimbetul pe buze. Adora sa mi faca fericita, Mergeam in pas alergitor, ca si nu riman in urma, si ma 4. neam cu amandous mainile de bratul lui. A deschis larg usa une} sili de clasi si mi-a tinut-o, asteptind sa intru. Am tidicat din sprin- cene, intrebandu-mi ce-avea de gand, dar m-am grabit si intry in clas, de teama si nu ne prinda cineva. In definitiv, n-aveam niciun motiv si bantuim prin scoali. Odati ajunsa in sala pustie, m-am risucit pe calcaie in timp ce intra ¢i el, inchizand usa. — In clasa lui Penley? I-am intrebat. Nu mai puseserim piciorul in sala aceea din semestrul trecut. Ochii lui ciocolatii m-au privit neastamparati inainte ca el si-mi rispunda: —Da. Am pornit pe intervalul dintre doud siruri de binci goale, sim- findu-i privirea cu care mi urmirea. — Cand ne uram reciproc, i-am amintit, pe un ton glumet. — Da. Mi-am plimbat usor degetele peste un pupitru din lemn. — Unde am inceput si ne iubim, am zis, continuand jocul. —Da. T-am simtit soapta delicata ca pe o paturi calda pe pielea mea. Am zambit in sinea mea, amintindu-mi perioada aceea. — Cand am fost nordul tau. Elizabeth Penley fusese profesoara noastri de literaturi. Faicu- serim amAndoi cu ea cAteva cursuri, dar numai unul impreuna, toamna trecuti: Subiecte din filme si din literatura. Cand eu si Jared eram dusmani. 4 Regasire Profesoara ne diduse o tema pentru care trebuia si ne gisim parteneri pentru fiecare dintre punctele cardinale, Jared ajunsese a fie Nordul” meu, Fara voia lai, Sandalele mele argintii cu barete gi tocuri — asortate cu pietrele pretioase de pe rochia mea aproape flirt spate — au izbit podeaua cand m-am intors si-1 privese cum stiltea, neclintit, ling upd. lar infitisarea lui inexpresivit, stoict nu-i ascundea catugi de putin intentiile periculoase, Dintr-odata, am simfit imboldul de a mit cipira pe el ca pe un copac, Stiam ci ura si se tmbrace fn costum, dar, sincer’ si fiu, arita al naibii de bine asa, Pantalonii negri, croiti la comandi, fi acope- reau picioarele si-i puneau gi mai mult fn evidenfi talia subfire. ‘CAmasa neagri nu-i era strimt’, dar nici nu-i ascundea trupul, in timp ce sacoul si cravata, negre si ele, ii completau aspectul intr-un fel care emana putere gi sexualitate, ca intotdeauna. In cele opt luni de cind eram impreuni, invifasem si ma abfin si-I sorb din priviri chiar tot timpul. Din fericire, si el mi privea la fel. S-a rezemat de tocul usii, si-a strecurat mainile in buzunare, ceea cea ficut ca sacoul si i se indepitrteze de talie, si m-a privit cu mult interes, Pirul lui saten-inchis ii cidea dezordonat, dar elegant peste frunte, ca o umbrit intunecata ce-i plana chiar deasupra ochilor, — La ce te gindesti? l-am intrebat, viiziind ci nu se migca. — La cat de dor mi-e si te vad intrand in sala asta, mi-a ris- puns, privindu-ma de sus pana jos. Am simtit 0 cilduri in tot trupul, pentru ci-mi dideam seama lace se referea, Imi plicea si flirtez.cu el cind stiam c& mi privea in acea sali, — $i, a continuat, o si-mi fie dor de felul cum ridicai tot tim~ pul mina, ca o tocilard, ca si rispunzi la intrebari. Am icnit si am ficut pe supirata. 15 a — Tocilara? am repetat, punindu-mi bind din gurd, ca si-mi maschea zimbera "4 El a zambit, continuand oma ae ee aetna ena tt ss rae if ronfaiai creioanele agitata. Sing Am aruncat repede o privi handy, apne ihe crcattnen ee te Soa ji-a continuat j inzandu- eee Sisal jocul, desprinzandu-se de usi si apropiindu-se — O sa-mi mai fie dor gi de cum te it i cand iti la ureche tot ee ee Si-a inclinat capul intr-o parte, iar eu mi-am ridicatprivirea spre el, cand s-a apropiat de mine. _Mcau recut fiori si mi s-a facut pielea de guind pe bratecind mi |-am amintit pe Jared aplecindu-se peste banca lui gi gidi- landu-mi urechea cu promisiunile lui excitante. Am inchis ochii, simtind cum pieptul lui il atingea pe-al meu. — O sa-mi fie dor sd te vad stand la o jumitate de metru de mine, mi-a soptit, si de cum n-a observat nimeni cand m-am stre- curat in dimineata aia in camera ta, ca sa-ti fac ce ti-am ficut. ‘Am inspirat precipitat, simfind cum isi apleca fruntea spre a mea. — O si-mi fie dor, a continuat, de tortura prin care am trecut dorindu-te in timpul orei de curs si neputind sé te am. O si-mi fie dor de noi doi in sala asta, Tate. Si mie. Atvactia a existat intotdeauna intre noi. Chiar si intr-o sali de last aglomeratd, plind de 2gomote si de nebunie, pe noi ne lege tan fir invizibil. El ma atingea chiar si cind n-avea cum si ajungi la mine. {mi soptea la ureche gi de la o distanpi de dowtzeci de pasi. Si chiar gi cAnd nu eram impreund puteam sii simt buzele Am zambit si am deschis ochii, observand ca buzele lui ajun- sesera acum la doi centimetri de gura mea. 16 Regasire — Chiar daca stateai in spatele meu, puteam mereu sa-ti simt privirea, Jared, Chiar gi cind te prefiiceai ci ma urai, simfeam c& ma urmireai cu ochii. — Nu te-am urit niciodata. — $tiu, am zis, dand usor din cap si cuprinzandu-i mijlocul cu brafele. Cei trei ani in care fuseserim dugmani mise piruserd insuporta- bili pe atunci. Acum doar mi bucuram cd se sfarsise totul. Ma sim- feam recunoscatoare sorfii pentru faptul ci eram acolo. Impreuna. Dar, privind in urma, n-ag putea spune ci liceul a fost o expe- rienta foarte plicuti gi stiam ca o mare parte din vind o avea el. Toati viata, Jared suferise din cauza abandonului si a singura- titi, A tatilui siu ingrozitor si a mamei alcoolice. A vecinilor nepisatori fata de ceea ce se petrecea si a profesorilor care-si intor- ceau privirile in alta parte. in vara de dinaintea primului an de liceu, parintii lui, care ar fi trebuit sa-1 protejeze, ti provocaseri unele rini aproape de nevin- decat. Tatil lui il agresa fizic, iar mama lui nu era in stare si-1 ajute cu nimic. Asa cd Jared a luat o hotirare: cel mai bine era si fie singur. $i s-a izolat de toat lumea. Dar cu mine a mers si mai departe. Mult mai departe, de fapt. A ciutat si se razbune. Pe atunci, fi eram cea mai bund prietend, insi lui i s-a parut ci sieu l-am abandonat. Aceea a fost picitura care a umplut paharul, un pahar deja plin cu foarte multe lucruri rele intamplate intr-un timp prea scurt, iar Jared nu mai suporta si fie uitat de nimeni. N-avea de gand s& permit una ca asta. Doar cu mine putea sd se poarte urat, ca s4 simta cd detinea din nou controlul, si asa am devenit prada lui. Pe toat& durata liceului am suferit din cauza lui. Pani vara trecut’, in august, cand m-am intors dupa un an pe- trecut in strdinatate. 17 Penelope Douglas Am inceput si ripostez ciind ma ataca Jared. L s-a dat peste cap si, dup& mai multe fave unite pee mi le amintese, am reugit s& ne apropiem din nou, — Clasa asta ne evocd o multime de amintiri placute, lisindu-mi capul pe spate ca st-L privese, Dar exist ¢i un nu ne starneste amintiri plicute... M-am desprins din bratele lui si m-am. Indreptat candu-mi din mers ca si-mi scot sandalele cu toc, — Hai, -am indemnat, aruncind o privire fnapoi si zambind, Am deschis usa, m-am repezit afar pe coridor gi am tupt-o la fuga. — Tate! |-am auzit strigind, aga cli m-am risucit gi am Inceput sa alerg de-a-ndiratelea cand I-am vizut iegind din clast, M4& privea nedumerit, cu sprincenele impreunate. Mi-am muscat buza de jos ca si-mi inibus hohotul de ris, dupa care m-am intors brusc si am pornit din nou in fuga pe coridor, — Tate! a strigat iar. Tu faci atletism! Nu ¢ corect, esti in avantajl Am izbucnit in ris, surescitarea oferind energie bratelor gi pi- cioarelor mele cand am coborat in salturi treptele a doua etaje, apoi am gonit de-a lungul coridorului, spre sala de sport, Auzeam tropotul vibrant al trupului masiv, alergind dupa mine. Sirea peste trepte. Am scos un tipat de emotie cind am deschis usa de la vestiar, fugind de apropierea lui, Grabindu-ma spre cel de-al treilea rind de dulapuri, m-am prabusit peste micile usi metalice, respiratia mea ingreunata intin- zandu-mi pieptarul rochiei in timp ce dideam drumul incalpirilor din mana. imi lisasem desficut pirul lung si blond, insi o pusesem pe K.C., cea mai buna prietend a mea, si mi-l aranjeze in bucle mari, ca niste valuri. Incinsi dupa efort, eram tentati si-I dau la 0 parte de pe fafa, insi Jared adora cand imi cidea peste ochi, iar eu voiam s&-l innebunesc in seara aceea. AMER Hoag APO NU Vo ag ANN is, oe care §PTe LRA, ape 18 ios |g ol celeeenmena Regasire Uga vestiarului s-a deschis. Am strins din pumni, auzindu-| ca se apropia. Pagii lui lengi au trecut de colf, ca gi cum ar fi gtiut exact unde avea si ma gilseascd, — In vestiarul fetelor? m-a intrebat, cu o stanjeneala vizibila pe toatd fata. Stiusem ci asta avea si-l fasticeascd, dar n-aveam de gand s4-1 Jas si-mi scape. Am tras adanc aer in piept. — Ultima data cnd am fost aici... — Nu vreau si ma gandesc la ultima data cand am fost aici, mi-a tiiat el vorba, scuturand din cap. Totusi am fortat nota. — Ultima data cand am fost aici, am repetat, rostind cuvintele apasat, m-ai amenintat gi ai incercat s& ma intimidezi. M-am apropiat de el si l-am apucat de man’, ducandu-l spre Jocul de lang’ dulapuri unde avusese loc confruntarea noastra de toamna trecutd. M-am lsat pe spate, prinzandu-I de mijloc gi tra- gandu-l spre mine, astfel incat si fie deasupra mea. — Mi-ai invadat spatiul gi te-ai aplecat peste mine exact aga, j-am zis in soaptd, iar eu m-am simtit ingrozitor de jenata in fata intregii scoli. Ti-aduci aminte? ‘Am dat toate c&rtile pe fafa. Nu se mai putea si ne temem de discugia asta. Trebuia si radem, fiindca imi ajunsese cat plansesem. ‘Trebuia si ne infruntim temerile gi si mergem mai departe. — Ai fost rau cu mine, am insistat. Intrase in vestiar chiar dup ce terminasem de facut dus, imi gonise colegele de echipa din inc&pere si-mi trantise o serie de ameninfiiri, in timp ce eu incercam sa stau semeati, fiind acoperita doar cu un prosop. Apoi au intrat cAfiva elevi si ne-au facut poze, care nu ne surprindeau in flagrant, dar faptul ci eram aproape goala in fata unui baiat intr-un vestiar nu didea prea bine in ochii celor din gcoala care au vazut fotografiile. 19 Penelope Douglas Ochii lui Jared, care in ultima vreme mA priveay merey blandefe, cu mult caldura, pareau suparati. L-am apucat de — ul sacoului si mi-am lipit trupul de al lui, dorindu-mj 8% cree, acum 0 amintire plicutd si in vestiar, Si-a apropiat si mai mult fata de a mea i mi s-a tiiat respira cand i-am simgit degetele strecurandu-se Pe partea interioary : coapsei si ridicdndu-mi rochia din ce in ce mai sus. — Asadar, ne-am intors Ia locul de un aproape de buzele mele. De data asta ai de cum merit? Simyeam cum imi venea si rad, Mam retras si am sirit de am pornit, a $Optit gand si ma lovesti, aga pe banca din spatele lui, ajungand dea. supra lui. Mi-a plicut la nebunie cum a facut ochii mari cand sa intors spre mine. Proptindu-mi amandoua mainile pe dulapuri, i-am flancat capul cu bratele si m-am aplecat, invadandu-i spatiul cu apropierea mea. — Daci te voi atinge vreodati, am zis, soptind aceleasi cuvinte Pe care mi le spusese el cu multe luni in urmé, va fi pentru ci doresti acest lucru. A tas pe infundate, atingandu-mi buzele cu ale lui, Mi-am inclinat capul intr-o Parte, jucandu-mi cu el, — Asa e? l-am imboldit, Ti-o doresti, adica? Mi-a cuprins fata intre — Da. Dupi care a pus stépanire pe buzele mele, — Da, la naiba! Si m-am topit. Mereu mi topese. palme si mi-a rispuns, Pe un ton rugitor: 20 CAPITOLUL 1 JARED INPREZENT Copiii sunt nebuni. Nebuni de legat, cu patalama, nebuni la modul descreierati. Daca nu le explici ceva, dupa care si le explici din nou, din cauz4 cd prima dat& nu te-au ascultat, imediat ce le explici, iti pun aceeasi intrebare pentru care tocmai ti-ai consumat douazeci de minute ca si le explici raspunsul! $i intrebarile! Pastele ma-sii, intrebirile. Unii dintre copiii agtia vorbesc intr-o singuri zi mai mult decat am vorbit eu in toatd viata si nu poti s scapi de ei, pentru ci te urméaresc. La modul, ai prins aluzia? —Jared! Vreau eu casca albastré, Connor a luat-o data trecutd, acum e randul meu! a inceput sa se vaicdreasca pustiul blond, de vreo sapte ani, de pe pistd, in timp ce tofi ceilalti copii se urcau in carturile lor, pe doua siruri de cate gase. Mi-am [sat barbia in jos si am tras aer in piept, exasperat, finandu-mi strans cu mainile de gardul din jurul pistei. —Nu conteazi ce culoare are casca, am marait, incordandu-mi toti muschii spatelui. Blondutul — cum naiba !-o chema, la urma urmei? — s-a schi- monosit, inrosindu-se din ce in ce mai mult. 21 <4 Penelope Douglas — Dar... dar nu e corect! El a purtat-o de doua ori, — Ia casca neagra, i-am ordonat, tdindu-i vorba. E rocoasi, ai uitat? Pustiul si-a impreunat sprancenele, stramband din nasul pj, — Chiar e norocoasa? Pisa, — Da, i-am rispuns, accentuandu-mi minciu: : b 2 i " na, sub torid al Californie, care-mi incalzea umeii scopes de oe negru. Ai avut-o pe cap cand ne-am risturnat cu masinuta ti trei siptamani. Te-a ajutat si scapi teafir. an — Dar parc’ o aveam pe aia albastra! — Nu. Pe-asta neagra, am zis, mintindu-l incd 0 data. ? In realitate, nu stiam ce culoare avusese casca Pe care 0 purtase 5 atunci. iar ey. Ca8Ca ta ng. BWWwuw0® 2 Ar fi trebuit si ma simt vinovat pentru cd minteam, dar nu era cazul. Cand copiii vor deveni mai rezonabili, voi putea si nu mai recurg la viclesuguri ca si-i determin si fac ceea ce le cer. — Hai, mai repede! i-am strigat, auzind cum se umplea aerul de zgomotul micilor motoare ale carturilor. Vrei si plece fara tine? Pustiul a dat fuga pana in cealalta parte a portii, pana la rafturile pe care se aflau cistile si a ingficat-o pe cea neagri. am Privit pe tofi copiii, cu varste cuprinse intre cinci si opt ani, cum isi legau castile si-si fiiceau reciproc semne aprobatoare cu degetul mare ridi- cat, surescitati. Strangeau volanele in maini, incordandu-si bratele subtirele. La vederea lor, un zambet mi-a aparut pe buze. Asta a fost partea nu foarte rea. Incrucisandu-mi bratele la piept, i-am privit cu mandrie cum demarau, fiecare copil manevrandu-si magina cu o precizie tot mai mare, cu fiecare siptimani de cand venea acolo. Castile lor strilu- citoare sclipeau in soarele inceputului de vara in timp ce micile motoare vajaiau la viraje si rasunau in departare cand accelerau. Unii copii inc& apasi pedala pana la podea pe tot parcursul cursei, pe cand altii au invatat si-si masoare timpul si si evalueze drumul din fata lor. E greu s& mai ai rabdare atunci cand nu-ti doresti 22 Regdsire decat si fii in frunte cat fine cursa, insd unii au prins repede ideea ci o bund apiirare e cea mai bund ofensiva. Nu ¢ vorba numai des- pre cum si ajungi inaintea masini din fafa ta; ¢ gi despre cum sa rimai in fruntea maginilor care sunt deja in spatele tau. Si mai important decat faptul ci invata e c4 ei se gi distreaz4. Miacar dac-ar fi existat un loc ca asta cand eram de varsta lor... ‘Totusi, chiar si la douazeci si doi de ani, incd sunt recunoscator c& exist’ aga ceva. Cand mi-au intrat copiii Astia prima data pe usd, nu stiau aproape nimic, iar acum se descurci de minune pe pist4. Mulfumita mie si altor voluntari. Sunt mereu fericiti cd se afld aici, cu zambe- tul pe buze gi privindu-mi cu nerabdare. Ei chiar vor sd fie in preajma mea. De ce, habar n-am, dar un lucru stiu sigur. Oricat de mult m-ag plange sau m-as ascunde in biroul meu, striduindu-ma si mai am méacar inca un pic de ribdare, nu exista nicio urma de indoiala ca si cu vreau si fiu in preajma lor. Unii dintre ei sunt niste rahati cu ochi foarte simpatici. Cand nu sunt in deplasare si nu concurez in vreo cursa cu pro- pria echip’, ma aflu aici, ajutand Ja derularea programului pentru copii. Evident, nu era numai o pist pentru carting. Mai erau si un garaj si un atelier, o multime de piloti de curse petrecandu-si tim- pul pe-aici, cu iubitele lor, lucrand la motociclete si trancdnind tot felul de prostii. in difuzoare se auzea ,Something Different” de Godsmack. Am ridicat capul spre cer, privind soarele care dogorea, orbindu-ma. Probabil cA in acea zi avea si ploud pe-acasa. Luna iunie e plina de furtuni de vara in Shelburne Falls. — Uite, mi-a zis Pasha pe un ton poruncitor, indesindu-mi o mapa la piept. Semneaza aici. 23 | Am luat mapa, incruntindu-ma pe sub ochelarii de Soate Ig asistenta mea cu pirul negru gi mov, pe cind carturile treceay vuind pe Langit noi. — Ce e? am intrebat, scofind capacul stiloului gi Privind cee ce pirea si fie un ordin de achizifie. Ea mi-a rispuns, urmarind ce se intampla pe pista: — Una dintre ele ¢ 0 comanda pentru componentele tale de motocicleta. Am cerut si fie livrate in Texas. Echipa ta Poate $3 ge ocupe, ciind ajungi acolo, in august... — Asta e peste doud luni, am strigat, lisandu-mi bratele 5 cada pe lang corp. De unde sti dac-o si mai mearga treaba cand © s-ajung eu acolo? Austin urma sa fie prima mea descindere cand aveam SA reiau cursele dupa pauza pe care mi-o luasem. Ii intelegeam logica. Nu aveam nevoie de echipament pana atunci, dar era vorba despre piese in valoare de mii de dolari, pe care ar fi putut si pun3 mana altcineva. De aceea as fi preferat si le am aici, cu mine, in Califor- nia, nu la trei state distanta, nesupravegheate. Ea m-a sagetat cu privirea de parca i-as fi pus mustar pe clitite, — Celelalte doua sunt formulare trimise prin fax de contabilul tau, a continuat, neluandu-mi in seama ingrijorarea. Acte de com- Pletat pentru constituirea JT Racing. Apoi m-a scrutat. — Cam suni a infatuare, nu crezi? Si pui afacerii tale Propriile initiale? Mi-am coborit din nou privirea pe documente si am inceput Penelope Douglas sd semnez. — Nu sunt initialele mele, am bombinit. $i nu te plitesc ca s4-ti dai cu parerea gi, cu atat mai putin, ca si ma calci pe nervi. T-am intins mapa, pe care a luat-o zambind. — Nu, mi platesti ca si-ti aduc aminte cand e ziua de nastere a mamei tale, a ripostat. $i ma mai platesti si ca s4-ti pun muzici noua pe iPod, sa-ti achit facturile, si-ti pizesc motocicletele, si 24 Regasire am grijé de programirile din agenda ta, de rezervarea biletelor de avion, si-fi umplu frigiderul cu mancirurile tale preferate, plus ceea ce-mi place cel mai mult: s te sun la o jumatate de ord dupa ce ai ajuns la vreo reuniune sau petrecere la care ai fost obligat s4 te duci si si-fi ofer un pretext infiorator ca si trebuiascd s4 parasesti acel eveniment social, fiindca tu detesti oamenii, corect? Tonul ei mustea de insolenta. Dintr-odata, m-am bucurat c4 n-am avut 0 sora. Nu-i adevarat ca detest oamenii. Ma rog, ba da. Detest majoritatea oamenilor. —Te programez la tuns, a continuat ea, administrez locul asta si pagina ta personali de Facebook — apropo, imi plac la nebunie pozele topless pe care ti le trimit gagicile — si sunt cea dintai persoana pe care o caufi atunci cand ai chef sa urli la cineva. Si-a proptit mainile in solduri, mijind ochii. — Ei bine, am uitat. Pentru ce mu ma platesti si fac? Un oftat adanc mi-a umflat pieptul; am inceput si-mi muse colfurile buzelor pana cand a priceput aluzia si a plecat. Practic, pu- team si-i simt zambetul infatuat in timp ce se indrepta spre atelier. Stia ca era de nepretuit si cA eu fi cézusem in plas’. Chiar daca eram nevoit sa-i inghit o gramada de obraznicii, stiam ci avea dreptate. Inghitea si ea destule din partea mea. Pasha era de varsta mea. Era fata asociatului meu de la atelierul de motociclete. Cu toate ci batranul Drake Weingarten a fost o legenda a curselor de motociclete pe circuit, a preferat s4-mi fie partener din umbra si si se bucure de pensie la sala de biliard din capitul strizii, atunci cand era in oras, sau in casuta lui din apro- piere de Tahoe. imi ficea plicere si am locul acela ca baz de pornire, aproape de activitatile din Pomona’, si descoperisem, cam in urma cu doi " Localitate din California in care se afli NHRA Auto Club Raceway, unde se desfigoaré competifiile internationale anuale pentru dragstere, numite Winternationals. 25 vw Penelope Douglas ani, cind incepusem si-mi fac de lucru prin ateierul de moto, clete, ci eram cu adevarat interesat de programul pentru COPii pe care-1 sponsoriza. Cind Drake m-a intrebat dact voiam a4 stabilesc si si investesc in acel loc, a nimerit momentul Perfect, Acasi nu-mi mai rimisese nimic. Viata mea era acum in California. O mini mica si rece s-a strecurat intr-a mea; am Lisat Privireg in jos si am vazut-o pe Gianna, o fetitd bruneti cu ten deschis ly care ajunsesem si tin destul de mult. Am zambit, cdutindu obignuita infatisare vesela, numai ci ea m-a strans de mani sigia atins buzele de bratul meu, parand cuprins de o mare tristete, — Care-i problema, pustoaico? m-am interesat Pe un ton glumef. Cui trebuie s4-i trag cateva guturi? Fata mi-a inconjurat brarul cu amandoua miinile si am simgit ca tremura. — Scuze, a baiguit, banuiesc ca plansul e de fete, nu-i aga? Sarcasmul din vocea ei nu putea si treacd neobservat.O, Doamne! Gagicile — chiar si cele in varsti de opt ani — sunt compli~ cate. Femeile nu vor si-ti spuna pe sleau care anume e problema. O, nu. Nu poate fi atat de simplu. Trebuie si faci rost de o cazma sis sapi pana cand afli. Gianna venea mereu pe-acolo de mai bine de doua luni, dar abia de curand incepuse sa faca parte si din clubul de curse. Dintre toti copiii, ea promitea cel mai mult. Avea grija si caute perfec- fiunea, privea intotdeauna inapoi peste umar $i pirea sd stie mereu ce contraargument si-mi serveasca, inainte chiar de a afla ce urma s4 spun; avea acel har. — De ce nu esti pe pista? am intrebat-o, desprinzindu-mi bratul din stransoarea ei si asezandu-ma la masa pentru picnic, ca s-o pot privi in ochi. Ea a privit in pimant, cu buza de jos tremurandu-i. — Tata zice c4 nu mai pot sd particip la curse, — De ce? 26 ———— Regasire Gianna igi tot muta greutatea de pe un picior pe celalalt $i mi-a stat inima cand am privit in jos si am vizut cd era incdlfaté cu Chucks! rogii, Exact ca aceia pe care~i avea Tate cand am vazut-o prima dati, la virsta de zece ani. Ridicdndu-mi privirea, am descoperit c& ezita cu raspunsul. — Tata spune ci-l fac pe fratele meu si se simt’ prost. Sprijinindu-mi cu coatele pe genunchi, am intors capul ca s-o studiez. — Pentru ci |-ai invins pe fratele tau in cursa de siptimana trecuti? am intrebat, vrand si-mi verific deductia. Ea a dat din cap. Evident. I-a invins pe tofi siptimana trecutd, iar fratele ei — geamin — a plecat plingand de pe pista. —Tata spune ci fratele meu nu se simte birbat daci mai con- curez impotriva lui. Am pufnit, dar mi-am recapatat seriozitatea cand am vazut-o incruntindu-se. — Nue amuzant, a scAncit ea. $i nu e corect. Clitinand din cap, am scos o batista din buzunarul de la spate. — Vite, i-am zis, oferindu-i-o ca si-si stearga lacrimile. Dregandu-mi glasul, m-am apropiat mai mult de ea si am inceput s& vorbesc cu voce joasa: — Asculti, n-o s intelegi asta acum, dar si fii minte pentru mai tarziu, i-am zis. Fratele tu o si aiba multe ocazii si se sim’ barbat de-a lungul anilor, numai ci asta nu e problema ta. Ai inteles? Expresia fetei i-a rimas impietrita in timp ce ma asculta. — Iti place si gonesti in curse? am intrebat-o. A incuviinfat imediat. — Gresgesti cu ceva? 1 Chuck Taylor All Stars sau Converse All Stars, marci de incalpiminte produsi. de Converse, subsidiari a concernului Nike. 27 SS Penelope Douglas A clitinat din cap, ficindu-gi cele doua codite si i se lege umeri. Ne be — $i ar trebui si-ti fie teama si faci un lucru care-ti place doar pentru ci altii nu pot si suporte ideea asta, cA esti o invingitoare> am insistat. 7 Ochii ei nevinovafi, de un albastru-cenusiu, m-au privit direct in cele din urma. a — Nu, mi-a rispuns, ridicand fruntea ¢i clatinand din cap, — Atunci fugi inapoi pe pista, i-am ordonat, intorcand capul spre carturile care zburau pe langi noi. Ai intarziat! Mia rispuns cu un zimbet larg, ce-i acoperea aproape jumi- tate din fafa, si a pagnit plina de entuziasm, spre intrarea pe pists, Deodati insa, s-a oprit si s-a intors pe calcaie. — Dar cu tata ce fac? — Mi descure eu cu tatil tau. Zambetul ei a stralucit din nou si a trebuit si ma abtin si nu surad gi eu. —A,n-ar trebui si-ti spun asta, a adaugat ea pe un ton glumet, dar s& sti cd mama te considera foarte sexy. Si, acestea find spuse, s-a intors si s-a repezit spre masini. Minunat. Am expirat stanjenit, dupa care mi-am intors privirea spre tri- bunele unde stiteau mamele. Jax ar fi zis despre ele ci sunt dame amatoare de prospaturi, iar Madoc le-ar fi sunat pur si simplu. MA sog, asta inainte si se fi insurat, fireste. Era mereu aceeasi poveste cu femeile astea gi stiam ci unele dintre ele isi inscriau copiii doar ca sa se poati apropia de pilotii de curse care-si petreceau timpul pe-aici. Veneau coafate si machi- ate la marele fix, de obicei in pantofi cu toc gi blugi mulafi sau fuste scurte, de parca s-ar fi agteptat ca eu s-o aleg pe una dintre ele gi s-° duc in biroul meu, in timp ce copilul ei se juca pe-afara. Jumitate dintre ele igi fineau telefoanele in dreptul fefelor, pre facandu-se ca nu ficeau cea ce era evident, Datorita gurii mar eee | Regasire a Pashei, stiam ci, daci unele persoane se foloseau de ochelarii de soare ca si nu se observe la ce priveau, femeile acelea focalizau cu camerele foto ca si se holbeze la dotarile mele mai indeaproape. Minunat. Atunci, pe loc, i-am adaugat Pashei in figa postului interdictia de a-mi mai spune tot felul de rahaturi pe care n-aveam nevoie sa le stiu. — Jared! s-a auzit ca un tunet vocea Pashei, pe deasupra tutu- ror celorlalte zgomote. Ai un apel pe Skype! Mi-am inclinat capul intr-o parte, privind in directia ei. Pe Skype? intrebandu-mi cine naiba o fi avand chef deo conversatie video, m-am ridicat gi, trecind prin cafenea, am intrat in atelierul-garaj, far si iau in seami soaptele gi privirile piezise ale celor care m-au recunoscut. In afara lumii motociclistilor, nu m4 cunostea nimeni, insa in interiorul ei incepeam s4-mi consolidez un renume, iar atentia cu care eram inconjurat avea sa fie greu de suportat de acum incolo. Dac-ar fi fost posibil si am o cariera fri asa ceva, m-as fi bucurat, ins popularitatea vine la pachet cu participarea la curse. Intrand in birou, am inchis usa si m-am dus in fata laptopului. — Mami? i-am zis femeii care pare o variant’ feminina a mea. Slava Domnului c4 nu seman cu tata. — Ooo, s-a mirat ea, asadar, iti aduci aminte cine sunt! Imi faceam griji, a replicat, clatinand condescendenta din cap. M-am aplecat peste birou, ridicand o spranceana. — Lasi teatrul, am mormiit. Nu puteam si-mi dau seama unde era, dupa mobilierul din spatele ei. Nu vedeam decat un fundal cu foarte mult alb, motiv Pentru care am presupus cA se afla intr-un dormitor. Soful ei — si tatal celui mai bun prieten al meu, Jason Caruthers — e un avocat de succes, iar noul lor apartament din Chicago e, probabil, cel mai bun din cate se pot gisi pe piata. 29 Penelope Douglas Pe de alti parte, mama ¢ foarte ugor de recunoscut, Deo fry musefe desaviirgiti, ¢ mirturia vie a faptului cit oamenii chiar tis si profite atunci ciind li se ofert o a doua sans, Are o infin sindtoasi, vioaie gi fericita. — Vorbim o dati la cateva siptimani, i-am amintit, dar pana acum n-am mai conversat pe Skype, aga ci, ia zi, care-i treaba? De cand m-am lisat de facultate si am plecat de-acas’, acum doi ani, m-am mai intors doar o singura dat. Suficient cit si-mj dau seama ci a fost o gregeal. Nu m-am vazut cu prietenii, nici ou fratele meu, si, chiar daci am tinut legitura cu mama, am ficut-o doar prin telefon si mesaje. Ba chiar gi legatura asta a rimas la stadiul ,mai rarut si mai dragut”. Era mai bine aga. Ochii care nu se vid se uitd gi, pe lings asta, avea efect, pentru c& ori de cate ori auzeam vocea mamei, sau primeam un e-mail de la fratele meu, sau un SMS de la cineva de-acasi, mi gindeam la ea. La Tate. Mama s-a dat mai aproape de ecran gi pirul ciocolatiu, la fel ca al meu, i s-a revarsat peste umeri. — Am 0 idee, Hai s-o luam de la inceput, a ciripit vesela, dupa | care si-a indreptat spinarea. Bund, fiule, a rostit zambind. Ce mai faci? Mi-a fost dor de tine. Tie ti-a fost dor de mine? Am izbucnit intr-un ris nervos si am clitinat din cap. — Dumnezeule! am exclamat oftind. In afari de Tate, mama era cea care m& cunostea cel mai bine. Nu pentru cA am fi petrecut, de-a lungul anilor, prea mult timp ca mami gi fiu, ci deoarece a trait alaturi de mine suficient cat si stie c& nu-mi plac tampeniile inutile. Conversatii de convenienta? Mda, nu-s pentru mine. Trantindu-mi fundul pe fotoliul din piele cu spitar inalt, am incercat s-o impac. — Sunt bine, i-am raspuns. Tu? 30 ren Regadsire A dat din cap si am remarcat fericirea care-i ficea chipul s4 striluceasca. — Fac tot timpul cate ceva. Se-ntampla o grimada de lucruri in vara asta pe-acasa. — Esti in Shelburne Falls? am intrebat-o. Ea statea in cea mai mare parte a timpului in Chicago, cu sotul ei, la o distanta cam de o ora de mers cu masina. De ce sa se fi intors in orasul nostru natal? — Abia ieri m-am intors. O si stau aici tot restul verii. Am lasat capul in jos, ezitand pentru o fractiune de secunda, dar mi-am dat seama ci mama a observat. Cand I-am ridicat din nou, ma privea. Si am asteptat s aud ceea ce stiam c-o si urmeze. Vazand ci nu spuneam nimic, m-a starnit mai departe: — Acum, Jared, urmeaz4 momentul in care o si ma intrebi de ce stau cu Madoc gi cu Fallon, in loc sa fi rimas in oras impreuna cu sotul meu. Am intors capul, straduindu-ma sa nu par interesat. Sotul ei fusese proprietarul casei din Shelburne Falls, insi 0 trecuse pe numele lui Madoc cand se casatorise. Jason si mama st&teau in continuare acolo cand erau in oras si, din nu stiu ce motiv, ea avea impresia ci eram interesat de subiect. Voia si se joace cu mine. Incerca si-mi provoace curiozitatea. Sa ma determine si intreb despre ce mai era pe-acasi. Dar poate ca nu voiam si stiu. Sau poate c4 voiam. Sa vorbesc cu fratele meu a fost usor in ultimii doi ani. El stie si nu-si bage nasul unde nu-i fierbe oala si stie c4, daca am chef si vorbesc despre ceva, deschid eu subiectul. Mama, pe de alta parte, a fost intotdeauna o bombi cu ceas. Mereu mi intreb ce-o si mai tic& de data asta. Ea se afla in Shelburne Falls si era vacanta de vara. Toata lumea ¢ra pe-acolo, Toata lumea. 31 Penelope Douglas in loc si-i fac pe plac, am dat ochii peste cap si m-am lisat spate, hotirat si nu-i cnt in strund sau si-i dau satisfactie, ‘Am auzit-o razand si am ridicat capul. — Te iubesc, a zis chicotind gi schimband subiectul. $1 mg bucur cé ti-ai pastrat dispretul fata de discutiile triviale, — Serios? Si-a impins birbia in fat, cu ochii ei mari scdnteind. — E reconfortant si stii cd unele lucruri chiar nu se schimbg niciodata. Am scrasnit din dinti, asteptand si detoneze bomba. — Da, si eu te iubesc, am raspuns pe un ton absent, dupi care mi-am dres glasul. Deci, si trecem la subiect, am zis apoi. Care-i treaba? Eaa inceput si bati darabana cu degetele in biroul din fata ei, — N-ai mai venit pe-acasi de doi ani gi as vrea sd te mai vid. Atat. Fusesem pe-acasi. O dati. Numai ci ea nu stiuse. — Atat? am intrebat, fiindca n-o credeam. Daca ti-e atat de dor de mine, urci-ti fundul intr-un avion gi vino incoace si ma vezi, am tachinat-o. — Nu pot. — De ce? am intrebat-o, mijind ochii spre ea. — Din cauza asta, a zis, dupa care s-a ridicat, dezvaluindu-si pantecul cat se poate de insarcinat. Am facut ochii mari si mi-a cizut fata, intrebandu-mé ce mama naibii mai era gi aia. Porcdria naibii. Am simtit cum vena de la git incepea sa-mi zvacneascd siam fixat-o pe mama cu privirea, ochii coborindu-mi de la faga ei $i ajungind pani la mijloc gi... nu era posibil si fie adevarat! Insircinata? Nu se putea si fie insircinata] Eu aveam douizeci si doi de ani. Iar mama cat avea, patruzeci? 32 Regdsire Am urmirit-o cu privirea in timp ce-si lipea palmele de spate si se lisa, incet, inapoi pe scaun. Mi-am umezit buzele gi am oftat adanc. — Mami? am zis, fird si clipesc. Asta e vreo glum sau ce? Mi-a rispuns cu o privire compitimitoare. — Mi tem cA nu, mi-a explicat. Sora ta ar trebui s4 vind pe lume in urmitoarele trei saptimani... Sora mea? — Si vreau ca tofi frafii ei si fie aici, ca s-o intimpine, si-a incheiat ea fraza. Am intors capul in alta parte, simtind cum mA invaluia caldura. La naiba, e gravida! Sora ta, a zis. Si tofi frafii ei. — Prin urmare, e fat’, am spus, mai mult pentru mine decat pentru ea. —Da. Mi-am frecat ceafa, bucurindu-mi de faptul ci mama nu éra exagerat de vorbareati, asa ci aveam timp s& procesez informatia. Doar ca habar n-aveam ce si cred. Mama urma si nasca si, pe de-o parte, as fi vrut si stiu ce naiba era in mintea ei. Fusese alcoolica cincisprezece ani, chiar pul copilariei mele, si, desi stiam cd m-a iubit intotdeauna gi cd, in esenti, era un om bun, as fi primul care i-ar sparge globul de sticla in care traieste si i-ar spune ci a fost o mama de rahat. Totugi, pe de alti parte, stiam cA si-a revenit. Si-a castigat dreptul la o a doua gansi si, dupa cinci ani de abstinent’, presupun ci s-a simfit pregatit’ pentru asta. De asemenea, a fost o mama adoptivi perfect pentru fratele meu vitreg, Jax, dupa ce el a venit si stea cu noi, iar acum avea in jurul ei un grup de oameni care-o sprijineau. Un grup din care eu nu ficeam parte, din moment ce eram Plecat. 33 Penelope Douglas Madoc, fiul ei vitreg, cu sofia lui, Fallon; Jason, sotul mamei; Addie, menajera... toti de mine. Am scuturat din cap ca si mi-I limpezesc gi |- nou spre ecran. — Doamne... mami... eu... Ma bilbaiam rau. Habar n-aveam ce si spun sau st fac, Nu sunt o fire prea sensibild, nici priceput la chestii de-astea, — Mami, am zis, inghitind in sec gi privind-o in ochi, My bucur pentru tine. Nici prin cap nu mi-ar fi trecut... — Ca mai vreau copii? m-a intrerupt. imi vreau ling mine toti copiii, Jared. Mi-e foarte dor de tine, a marturisit. Madoc gi Fallon au grija de mine, cici Jason are de incheiat un caz in ora, iar Jax gi Juliet se poart’ minunat, dar vreau sa fii gi tu aici. Vino acasi. Te rog. Mi-am dres din nou glasul. Acasa. — Mami, programul meu e... am zis, ciutand o scuzi. O si incerc, dar e foarte... —Tate nu e aici, mi-a tiiat ea vorba, lisénd capul in jos. Mi-am simtit pulsul rasunnd in timpane. — Daca din cauza asta iti faci griji, a continuat ea. Tatil ei ¢ plecat in Italia pentru cAteva luni, aga ci-si petrece vara acolo. Mi-am lasat barbia in jos, inspirand adanc, anevoios. Tate nu e acasa. Bine, mi-am zis, strangand din dingi. Asta-i bine. N-aveam st fiu nevoit si suport asta. Ma puteam duce gi eu acasi, s4-mi pettec timpul impreuna cu familia mea, si cu asta, basta. N-aveam si fiu nevoit s-o vad. Uram sa recunosc chiar gi fafa de mine insumi, dar ma temeam c& aveam s-o intalnesc, Atat de mult, incat de aceea nici nu mal dadusem pe-acasi. Mi-am sters palma pe coapsi, scipand de transpirafia care ma trecea de fiecare dati cind ma gandeam Ia ea. Chiar dact am Jax $i iubita ty 4 i, Ju iierau alituri, ali in afar, ‘am intors din 34 espe 2. oe — | Regasire plecat ca si ma pot simfi din nou intreg, o parte din mine a rimas pustie. Partea pe care numai ea o umplea. Nu mi simteam in stare s-o vid fara s-o doresc. Sau fara s4-mi doresc s-o urasc. —Jared? a zis mama, ficindu-mi si-mi schimb expresia fetei. —Da, am spus suspindnd. Sunt aici. — Asculti-mi, mi-a zis pe un ton poruncitor. Aici nu e vorba despre motivul pentru care ai plecat. Aici e vorba despre sora ta. Numai la asta vreau si te gandesti in clipa de fata. Iart’-ma pentru cd nu ti-am spus mai devreme, dar. Si-a lasat ochii in jos, parand s4-si caute cuvintele. — Eu nu stiu niciodata ce e in mintea ta, Jared. Esti foarte introvertit si-am vrut si fim doar intre patru ochi, ca si-ti pot da vestea personal, Totusi, tu nu fi-ai gisit niciodati timp ca s& vii acasi, asa ci. am asteptat cit am putut. Nu inteleg de ce ma deranjeazi atat de mult faptul ci mamei i-a fost greu sa stea de vorb’ cu mine. Banuiesc ci nu m-am gandit niciodata cu adevarat la asta, dar acum, cand a adus vorba, mi-am dat seama ci nu-mi facea placere s stiu cd i-am provocat neliniste. A tras adanc aer in piept si m-a privit, cu bunitate, dar si cu seriozitate. — Avem nevoie de tine, mi-a zis cu 0 voce bland’. Madoc o sa se joace cu ea cu toate juciriile. Jax o s& se catire pe munti, cu ea in carci, Tu ins& o vei apira. Vei avea grija ca ea si nu piteascd nimic. Nate rog. Te anunt doar. Quinn Caruthers are nevoie de tofi fratii ei. Nu m-am putut abtine: am zambit. Quinn Caruthers. Sora mea. Deja avea nume. $i, da, ce naiba, sigur cd aveam sf fiu acolo pentru ea. Am incuviintat dand din cap, drept raspuns. — Bine, a zis ea, relaxindu-se. Jax ti-a trimis biletul de avion prin e-mail. $i, spunand asta, s-a deconectat. 35 CAPITOLUL 2 JARED ACUM DOI ANI Ador diminefile ca aceasta. Dimineti in care ma trezesc primy) i Pot s-o privesc cum doarme, pentru cateva minute. Pielea aelicata, Strdluctoare, a pieptului, ise ridica si coboard in ritmul respira usoare si stiu cd, daca mi-as strecura degetele pe spatele ei, pe sub maiou, i-as simi transpiratia, Se incinge cand doarme. Ma relaxex pe scaunul de langd fereastra ci, privindu-i buzele moi, trandaftrii, cum se Strang cand incepe sa se miste. Gatul ei Jung si subtire ma ademeneste si-mi starneste disperarea, Imi dares cu disperare si n-o pardses niciodata N-as urea in rup- tul capului sé fac ceea ce stiu cd voi iff nevoit sd fac chiar acum, Tate a pus stapanire pe inima mea $1 poate ct m-as sa-mi inghit si sd-mi ingrop nevoia de ea. Incerc sd fin minte parfile bune. Lucrurile care ma vor pastra viu in inima ei cit timp voi f plecat. Serile ploivase, in masina mea, Fap- ‘ul cd gatul ei are un gust diferit de cel al buzelor. Ct de infierbantata © cand se strecoard in pat. Cit de mult detest acum si dorm singur, Telefonul ei incepe sa vibreze Pe noptierd si string din pumni, stiind ca totul urmeaza sd se destrame. Cand se va trezi, voi fi nevoit so ranese. ineca incercand 36 Regasire Intoarce capul in partea cealalta si-i vad ochii deschizandu-se, tru- pul trezindu-se la viata. Inspira adanc si se ridica incet in capul oase- lor. Ma observa imediat si-mi sustine privirea. Un zambet firav ti Jjoaca pe buxe, dar numai pana cand vede ca eu nu zambesc. Fac semn cu capul spre telefon, sperand c-0 sd raspunda si 0 sa-mi ofere astfel un minut de rdgaz. Fierbinteala imi inunda pieptul si inima imi bate cu putere. Trebuie sa fiu in stare sa fac ceea ce am de ficut. Pentru ea, pentru mine, Pentru viitorul nostru impreund. Arunca o privire spre telefon, plimbandu-si degetul mare in sus si-n jos pe ecran, dupa care isi ridica iar capul spre mine. — Au ajuns, imi spune in soapta. Sunt in Noua Zeelanda. Despre Jax si Juliet vorbeste. I-am condus ieri cu masina la aero- port si probabil ca i-au trimis un SMS ca s-o anunte ci au ajuns cu bine. Probabil ca am primit si eu acelasi mesaj, numai ca telefonul meu ein geanta de voiaj de la picioarele mele, — Unde te duci? ma intreaba, observand geanta. Las capul in jos, dar apoi il ridic, hotarat sa nu ma port ca un lag ofurisit. — Plee pentru un timp, Tate, ii rétspund, incercénd sa pastrex un ton bland. fn cchi ti apare ingrijorarea. —La scoala militara? mé intreabé. — Nu, rispund, aplecandu-ma in fafa si sprijinindu-mi coatele pe genunchi. Eu... Oftex, continudnd sd vorbesc cu incetineala: Tate, eu te iubesc... Numai cit ea isi azvdrle pitura si incepe sa respire greu, stiind deja incotro se indreapta discutia. Fiindca si-a prins la spate, in coada, pérul lung si blond, pot sa vad pe tot chipul ei ca stie deja despre ce este vorba, —Jax avea dreptate, rosteste cu glas ragusit. —Jax are mereu dreptate, recunosc eu, dorindu-mi sa pot face mai departe ceea ce am | facut in ultimii doi ani. 37 P mimo tN Sa pum stapanire pe buxele ei, sd sting lumina si sd ma j. toatl lumen. "oles ae Fratele meu e in stare sd dea glas tuturor lucrurilor pe ceilalti se tem sd le infrunte, plus cd md cunoaste ca pe propria Sunt nefericit si nu pot sd ma mai folosese de Tate ta si na ma k Picioare. : — Dac-am continua asa, zie clatinind din cap, te-as face nefericing Fratele meu stie cé detest scoala militara. Si-a dat seama si fara sq; spun ca urisc viata din Chicago. Urisc scoala. Urase apartament) asta. Unisc sentimentul ca nu sunt decat 0 piesd ratacita dintryn puzzle. Unde naiba mi-o fi locul? Si, din moment ce Tate a auzit discufia mea de alaltdieri cu Jax, acum si-a dat seama ce- si fac. E momentul si-mi asum raspunderea, Strica totul, asuma-fi raspunderea, dupa care ridica-te. Isi indreapta brusc ochii spre mine si vad lacrimile care incep sa se adune in ci. — Jared, dacé vrei sa renunti la scoala militara, n-ai decat, imi zice plangand. Nu-mi pasa. Pofi sa studiexi orice. Sau nimic. Numai S27 top, San. — Dar eu mu stiu ce vreau! izbucnesc, urlind ca sit nu plang. Asta-i problema, Tate. Am nevoie sa-mi dau seama ce vreau. — Departe de mine, se résteste ea. Ma ridic, trecindu-mi mana prin par. — Nu tu esti problema, iubito, ti spun, incercand s-o linistesc. Ta esti singura certitudine pe care-o.am. Dar trebuie sd ma maturizez, iar asta n-o sa se-ntample cat timp stau aici. Am dowizeci de ani si tot ce stiu despre mine e cd 0 iubesc pe Tatum Brandt. Acum doi ani, crezusem ch asta e suficient. — Ait, unde? mé provoaca ca. In Chicago? In Shelburne Falls? Sau Langa mine? 38 Regdsire Imi inclestez filleile si privese prin usile din sticld. Nu-mi dorese decit s-o iau in brate si sd raman asa. Nu vreau sa plec. Dar nu pot sa fac ceea ce vrea ea. Nu pot sd las eoala ca sit md rega~ sese i, in acelasi timp, sd fiu langd ea. Ce-ar trebui sa fact Sa stan acasd toata ziua, sa hoinaresc prin oras, sa-mi iau cate @ stujba ocazio~ nala, explorandu-mi intre timp opfiunile, cine stie cafi ant in vreme ce ease intoarce acasd in fiecare xi de la cursurile care 0 ajutd sd evolu- exe constant in viata? Detest sa ma exprim asa, dar adevarul gol-golut e ca orgoliul meu nu poate sa suporte asta. Nu pot sd trétiesc ca un parazit, incercand sd-mi dau seama pe ce cale sa 0 apuc, in timp ce ea sta si ma priveste. Dar o st ma intorc, O voi iubi mereu, Se asaza pe patul in care am dormit unul langa celdlalt timp de aproape xece ani. Patul in care am fiscut dragoste cu ea de nenumdrate ori. In clipa asta, ma simt ca ultimul om. Sunt un las afurisit, pentru cd. am nevoie sé plec, dar si fiindea nu vreau s-o fac. Simt cd urmeazé ste cedex. ‘$i totusi, imi dreg glasul, ti caut privirea $i continui: — Chiria apartamentului ¢ platita pentru tot anul scolar, asa ca n-ai de ce st-fi faci griji.. — Tot anull ma intrerupe ea, tasnind din pat. Un an nenorocit! Iti bati joc de mine? —Nu stiu ce-o sa fa, bine? ti marturisesc, Nu simt cd as avea ce sd ‘aut la facultate! Ma simt de parca tu ai goni cu o suta la ord, iar eu sunt nevoit in permanenta sa incerc st ma tin dupa tine! Ma priveste clatinand din (ap, nevenindu-i sé creadé ce se-ntampla. Imicontroleztonul, continuudnd sa vorbesecu ifermitate. Trebuie s-0 fac. — Tu stii ce faci si ce vrei, Tate, in timp ce eu... Ini inclestex, dingii, — Eu parca as fi orb, la naibal Nu pot sa respir. ntoarce capul ca sd-si ascunda lacrimile, care stiu ca i se scurg pe obraji. 39 er Penelope Douglas — Nu poti xd respiri, ma imgtna, facanducm 14 sim wn mod in stomac. Ce, are impresia ca pe mine nu ma doare? ; a Iubite mea, tie, apeend-o de meri fi iorchnd-< Cuffy spre mine. Te tebe, ti declan privind-o tm chit de um albastra~cenu- wae Te bes al mi de malt. Doe doar cf ame news de Sip reine pe wm tom raat De spain, ca mda 0am ne nt ce wreau. frmi canta privirea si vorbepte mai inet: $i ce-o 5d se-ntdmplet ma intreaba. Ce-o sa se-ntample cand o sa descoperi viata pe care-o caupi? / La mahep spinares lat prin surprindere. Nu xis wit car is tice unde aveam s-ajung,c-aveam 54 fa, stam dear cd ca era.a mea. Intotdeauna. Sica aveam sd ma intorc acasa. Ea dé aprobator din cap. — Eu stiu, zice cu 0 voce care @ devenit tdioasd. Tu n-ai venit aici ca si-mi spui c-0 sé te intorci. Caio sd ma suni sau c-o sd ne trimitem mesaje. Ta ai venit aici ca sé te desparti de mine. ‘Sedesprinde siincearcd si-mi intoarct spatele, dar 0, prind din nou. — Lubito, vino incoace. Numai cé ea se smuceste, lasandu-si bratele in jos. — O, pleaca odata si gata! strigd, privindu-mé cu ochi scanteietori. Tu te izolezi de tofi cei care te iubesc. Exti penibil. Trebuia sa ma fi obisnuit cu asta pand acum. — Tate... — Pleact! strigt iar, ductndu-se spre usa dormitorului si deschi- ind-o larg. Mi-e sila sd te mai vad, Jared. Pleaca si gata. Clatin din cap, mipindu-mi ochii. — Mu, zie, incerchnd s-o conving. Am nevoie sd ma ingelegi. Ea ti ridica barbia, intr-o atitudine sfidatoare. 40 we Regasire — Tot ceo sa infeleg vreadata ¢ ca ai simpit nevoia sd duci 0 viata din care eu sd nu fac parte, asa ca pleaca si fa ce vrei. — Dar nu vreau asa ceva, ripostez, cautand cuvintele potrivite cu care s-o contraxic, Nu vreau sd fie asa. Nu vreau sa te ranesc. Stai jos, sa putem discuta, Nu vreau sd te las in starea asta, Hi zic grabit. De ce nu vrea sa infeleaga? N-o parasesc. O sd ma intorc. Ea insd scutura din cap. —Tar eu nu vreau sit te las sd ramai. Ai nevoie sa fii liber? Atunci du-te. Pleaca. Imi inghit nodul gros din gat, privind-o. Ce naiba se-ntampla? Regretele imi sdgeteaza prin minte, odata cu géndul cd poate ar fi tre- buit sa procedez altfel. S-o fac st se asexe si s-o iau cu binisorul. Doar ca nu ma pricep la tampenii de-astea. Nu stiu cum sd fiu delicat. Fir-ar a naibii de treaba, am luat-o pe nepregatite. Chiar daca am stat mai la distanga in sdptamana care a trecut, stiu ct ea nu s~ar fi asteptat la asa ceva. Dupa tot ce-am facut pentru ea de-a lungul anilor, inca n-are incredere in mine. Nu-si dé seama cé incere sd fiu tare. Ca incerc si fiu barbat. Tot ce infelege ea in clipa asta e ca-i provoc noi suferinfe, iar de astea s-a saturat. — esi imediat, imi porunceste, cu lacrimile uscandu-i-se pe fafa. Las capul in jos si tofi muschii brafelor mi se incordeazd intr-un imbold de a sri pe ea. S-o iau in brate, s-o string la piept si s-o fac sa se topeasca in mine, ca de fiecare data. Trebuie s-o am pe Tate in viafa mea. Ea o sa ma astepte. $i, in timp ce-mi iau geanta si plec, stiu c-o s& ma intorc. Trebuie $a plec, dar 0 sd ma intorc pentru ea. Nici macar n-am avut nevoie de un an, de fapt. Numai de sase luni. Pana la urmi, se pare c& i gase luni au fost prea mult timp. * at e Penelope Douglas — Minunat, s-a ristit Pasha, zgiindu-se la hubloul de lang locul ei de la clasa intai. Acum infeleg foarte bine ce insemne ,stat de trecere”, Am fiicut abstractie de dezgustul ei fapi de cine stie ce-o § vazut afari si mi-am indesat iPad-ul in bagajul de mana, Pe care 1-am impins la loc cu piciorul sub scaunul meu. — Sus inima, ii zic oftind. Avem gi noi, in Shelburne Falls, masini, si alcool, si tigari. O sa te simfi exact ca la tine acasi, Ea s-a lisat la loc pe scaun si am simtit cum se incrunta spre spatarul din fata. — Abia astept, a zis pe un ton plin de sarcasm. O si ma pot imbita diseari, nu? a addugat. Am zimbit si am inchis ochii, incercdnd si ignor pocnetele din urechi din timpul aterizarii, — Cat timp nu te desprinzi de mine, mi se rupe de ceea ce faci. I-am auzit risuflarea sacadati, exasperatd, si m-am intrebat — probabil, la fel de mirat ca si ea — de ce am simfit nevoia s-o tarisc dupa mine. — E ciudat, a bombinit ea, Tu esti ciudat. De ce trebuie sii fiu sieu aici? — Fiindci te platesc... — Pentru asta, a terminat ea propozitia in locul meu. Ei bine, intr-o zi, cand o s vrei un rinichi, chiar o si te coste. Mi-am umezit buzele, imaginandu-mi 0 mana invizibili care sd mi apese pe inima ca si-i incetineasca bataile. Peste un minut, aveam si fiu din nou in orasul natal si, chiar daca Tate nu era acolo, tot eram emotionat. Si-mi vid casa, precum gi casa ei de alituri, fostul nostru liceu... si pe cel mai bun prieten al meu, bea cu mine... Dumnezeule, am devenit un smiorcait. Am intors capul, incd rezemat de spitar. — Pasha? am baiguit. Ce-ai vrea si spun? Ca, in zilele astea, nici nu pot si-mi mestec mancarea fara tine? Vrea sj care nu vor- 42 ee eee Regdsire Am ridicat din umeti. _— Prefer s te am prin preajma gi 84 n-am nevoie de tine decat si am nevoie de tine gi si nu te am prin preajma. Sprincenele ei negre — cea din dreapta, cu doud piercinguri halter’ — s-au impreunat si Pasha m-a privit pe sub ele de parca mi-ar fi crescut un corn in frunte. Sunt convins ca gtia toate astea, desi cu sigurangi nu le mai recunoscusem pind acum. Ma bazam foarte mult pe ea, ceea ce era perfect, fiindca ii facea placere s& se stie utili. Asta se intampla cu oamenii neglijagi. Oricat mi-ar fi placut tatal ei, trebuie s4 spun cd era un parinte cam la fel de bun pe cat a fost mama, in copilaria mea. Totusi, Pasha s-a dovedit o alegere bund. M-a tras la mal cand ma inecam sia luat multe hotirari in locul meu, atunci cand n-am fost in stare. M-a scos din prapastia in care c4zusem gi mi-a trezit interesul pentru motociclete, mi-a fécut cunostinfi cu sponsori gi investitori, convingandu-mi s4 investesc in atelier. Nimic din toate astea nu s-a intamplat in decursul unor dineuri de afaceri calme si rezonabile — mai degrabi, ea tipa la mine sa casc ochii in jurul meu — dar, pan’ si-mi dau seama, s-au intamplat atatea chestii, incat n-am mai avut timp si ma gandesc. Ea mi-a umplut viata de zgomot, cand linistea era prea periculoasa. Nu numai ci aveam nevoie de ea, dar mi-o si doream in preajma mea. Tar acum o stia si ea. Probabil ci avea si-mi ceari, naibii, inci o marire de salariu. * Jax astepta la capatul terminalului, chiar dac4-i spusesem c-o s4-i trimit un SMS cand o s4 ajungem la iesirea pasagerilor. Cu toate astea, am zambit cu gura pana la urechi in clipa in care l-am zarit, abia remarcand cum a fagnit Pasha pe lang’ noi, ca | 84 iasd la o tigara. | jell 43 Penelope Douglas - — Salut, am zis, incolicindu-mi un brag de gatul lui gandu-l spre mine, in timp ce-mi ldsam geanta si cada, — Salut, mi-a rispuns, astfel incat si-1 aud numai eu, Mi fost dor de tine. ee Mi-am permis si inchid ochii pentru o clipa, impovarat dintr-. data de lunga perioada in care am stat departe de el. Tinuseram, legatura cu regularitate si, chiar dacd am stat departe doar ca 54 evit o persoana anume, Jax platise si el pretul. Eram singe din sangele lui. Singura ruda de singe pe care-o avea, Desprinzandu-ma din imbratisare, am trecut in revista tot ce rimasese neschimbat. Parul lui negru era aranjat astfel incat 9% arate ca si cum tocmai gi-ar fi trecut degetele prin el, iar ochii albastri aveau aceeagi nuanta vibrant’ de azuriu ca ultima data cAnd il vizusem. Nu vedeam nici cicatrice, nici vanatai, ceea ce-mi dovedea ci se tinea departe de necazuri. Jax oricum nu obignuia sa se incaiere, numai c4 instinctul imi cerea s4 m4 asigur. Se imbrica si acum in blugi si tricouri negre, aproape identic ca mine. Am clitinat din cap cand mi-am dat seama c& si el ma evalua, dup’ care I-am vazut destinzandu-se in sfarsit si cuprinzand cu brapul umerii iubitei lui. —Juliet, am zis, indreptandu-mi in sfarsit privirea spre ea, toc mai cand isi incolicea brapul pe talia lui Jax. Ea mi-a z4mbit si apoi m-a salutat. — Imi pare bine si te vad. Nu eram sigur dac4 spunea adevarul, dar nici nu-mi pasa prea mult. Noi doi ne infelegeam bine, dar n-am fost — si, probabil, n-o $4 fim niciodata — cei mai buni prieteni. Eu aveam o toleranga limitata fata de trincaneala stupida, iar ea parea si mi priveasca, la randul ei, cu din ce in ce mai pufind cordialitate. Probabil, din cauza lui Tate. Cand eram in liceu, Juliet prefera s4 fie strigati cu inifialele surorii ei, K.C. Acum doi ani, cand s-a cuplat cu fratele meu, 51-4 Jax gi tea, 4 ial el ee a Ta — | Regasire reluat prenumele primit la nagtere, iar eu inc& aveam nevoie de ceva timp pana si ma obignuiesc, Mi-am ridicat geanta de jos gi i-am privit pe amandoi. — Din cate am auzit, e cazul si te felicit, i-am zis ¢i. SA predai in Costa Rica? Voi doi sunteti pregatiti pentru aga ceva? Juliet tocmai absolvise facultatea gi obtinuse diploma de profe- soari, gi deoarece Jax, la randul lui, sdrise peste etape si terminase facultatea mai devreme, ei doi urmau si plece in America Centrala la toarnni. Jax m4 anunfase, cu cAteva siptamani in urmé, cA Juliet a semnat un contract pe un an, ins’ cu ea nu discutasem deloc despre asta. Juliet a intors capul ca si-l priveascd, un zambet cu subinteles jucandu-i pe buze, ca si cum ar fi fost vorba despre o glum doar de ei doi stiut’. — Nicio aventura nu e prea mare, a rostit voioasa, mai mult catre el decat cdtre mine. Mi-am dres glasul. — $i... mama unde e? — Are o programare la doctor, mi-a rispuns Jax, indesindu-si miainile in buzunare. —E totul in regula? —Da,a incuviintat el, dupa care s-a intors, pornind spre iesirea din aeroport. Se simte perfect. Cand o femeie se apropie de soroc, trebuie si se duca in fiecare sptamana, din cate se pare. Ar trebui s-o vezi, bai, frate! a adaugat, razand in barba. A apucat-o frenezia cumpiriturilor si mananca inghetaté dup fiecare masa, dar e in al nouilea cer. Am pornit dupa el, moment in care am vizut-o pe Pasha in- trind din nou in aeroport $i indreptandu-se spre noi. — De ce naiba nu mi-ai spus ci e gravida? l-am apostrofat pe Jax. intelegeam cd mama a vrut si pistreze secretul fata de mine, dar Jax ar fi putut si ma previna. 45 - Penelope Douglas A clitinat din cap, zambind cu superioritate. — Frate dragi, nu e treaba mea si-fi spun ci maici-ta ¢ vida. Imi pare ru. zs Numai ca, dupa tonul lui amuzat, imi dadeam seama ca ny.; pirea deloc ritu. : — Pe lang asta, ea chiar n-ar fi vrut si afli prin telefon. De-asty a tot incercat si te cheme acasa. Remuscarile au inceput si mi intepe din mai multe directij cand m-am gandit la cate porcirii va trebui sa indrept. Raspunsu- rile la intrebarile mamei, ticerea cu care ma trata Madoc, reaco- modarea cu fratele meu... — Axi... buna, a zis Juliet, intorcdnd capul din mers spre Pasha, Esti cumva cu Jared? ‘Mi-am aruncat geanta pe umir, cu ochii spre Juliet. — Scuze, am intervenit. Jax, Juliet, v-o prezint pe Pasha, am zis, aritand cu barbia spre fata de langa mine. Pasha, ei sunt Jax, fratele meu, si iubita lui, Juliet. — Salut, a zis Pasha, nongalanta. Juliet i-a strans la repezealé mana Pashei, dupa care a intors capul, cu o infatisare nedumerita. I-am observat privirea piezis4 pe care i-a aruncat-o lui Jax. — Buni, Pasha, a zis Jax, strangandu-i repede mana si arun- candu-mi o privire la fel de rapida, inainte de a traversa pasarela spre parcarea acoperita. Bai, frate, de ce nu mi-ai spus cA te-ai cuplat cu cineva? ‘Am izbucnit intr-un ras amar, dar am fost intrerupt. — Ooo, a gingurit Pasha in timp ce intram in parcare. Nule-ai spus despre noi, scumpule? Dupa care mi-a brizdat bicepsii cu unghiile ei de un roz-aprins. Mi-am dat ochii peste cap. —E asistenta mea, am explicat, aruncandu-mi geanta in port- bagajul vechiului meu Mustang, acum al lui Jax. E doar asistenta mea. Atat. 46 nd Regasire Jax gi-a clatinat degetul aratator intre spre portiera din dreptul volanului, — Asgadar, voi doi nu sunteti... — Pfuui, a mormait Pasha, cu un dezgust vizibil Pe toaté fata. — Atunci, esti gay? a intrebat-o Jax. Am pufnit in ras, zguduit de hohote chideam portiera fetelor, Pasha si-a proptit mainile in solduri. — Cum asta... ce...? s-a balbait, toare. Am ridicat miinile, preficandu-mi nevinovat. Jax a mijit ochii spre ea, pe deasupra capotei. — Cand e vorba despre femeile care nu sunt interesate de fra- tele meu, in mare méasura, nu-ti riman decat lesbienele. Pasha a mormiait ceva si s-a urcat pe bancheta din spate, langa Juliet. Am trantit portiera si m-am dus spre locul soferului. Jax si-a indreptat spinarea, vazand ci mai apropii. — Acum e masina mea, a Protestat, dandu- voiam sa fac. mine §i Pasha, in drum chiar gi in timp ce le des- aruncandu-mi o privire acuza- si seama de ceea ce L-am fintuit cu o privire taioasa. — Iar eu nu merg cu altcineva la volan, Astept pani cand te impaci cu ideea. Dupa aproximativ trei secunde, si-a dat seama cA n-avea cum s4 castige. Asa c4, in cele din urmé, a oftat si si-a migcat fundul spre portiera din dreapta. Urcandu-mi la volan, am Pornit motorul si m-am relaxat, lisandu-ma incet pe spate. Vechiul si familiarul huruit al motoru- lui imi amintea de un timp de mult apus. Pe atunci, eram rege in fara orbilor. Credeam ci le stiam pe toate. Lungile drumuri din serile tarzii, cu muzica mea umplind micul spatiu, planurile de viata pe care le ticluiam in jurul lui Tate fi felul cum aveam s-o chinuiesc in unicul univers care conta. 47 Penelope Douglas | O imagine a ei mi-a trecut fulgeritor prin minte de gea pe jos spre gcoald, Igi indrepta spinarea cand Hii “ ts apropiindu-se, iar eu treceam ca vantul pe lings awe oglinda retrovizoare cum ii flutura parul in curen ce Wind ig Aproape ci mi-am dorit si fie in oras in vara asta. Stati, As da aproape orice ca s-o fac s4 ma simta iar, Ca si nu mai spun ci-1 intorsese impotriva mea pe cel ma; prieten al meu. El nu mai vorbea cu mine gi stiam cd asta a bun pla din cauza ei. mttae Mi-am pus centura. — Deci, hai s-o facem gi pe-asta, i-am zis lui Jax. Unde © Madoc? A sovait, apoi a inceput si vorbeasca incet. — Pe-aici, a zis, incercand si evite raspunsul. Face un intern. ship de vari aici, in oras, dar incd locuieste in casa lui din Shel- burne Falls. — Bine, am incuviintat, aducdndu-mi aminte cd era vineri dupi-amiaza. O s& dau pe la el inainte s4 mergem acasi. — Frate, s-a repezit Jax, in timp ce iegeam din parcarea acope- rita. Nu cred ci Madoc o si fie dispus sa... — Las-o naibii, am scrdgnit printre dinfi. Au trecut doi ani. Sunt satul de porciriile lui. CAPITOLUL 3 TATE Vacantele de vara inceteazi si existe dupi ce ajungi la facultate. Poate incepi si urmezi cursuri de vara, sau iti iei o slujba pe perioada estivala, sau ai o bibliografie de citit sau niste credite de recuperat, esenfial ¢ ci timpul liber incepe, incetul cu incetul, s4 se diminu- eze §i, pind s4-fi dai seama, intr-o zi faci un lucru care-fi place $i alte cincisprezece pe care le detesti. Bun-venit la maturitate, ax spune tata. Ar trebui si fiu mulfumiti. Una peste alta, nu era chiar ru. San- sele apireau din abundenti in viata mea si oricare alta ar fi fost ingaduitoare si recunoscatoare pentru asta. Educatia mea avea s4-mi asigure viitorul. Am reusit. intr-o zi, 0 sa fu medic. Poate, undeva aproape de casi. Sau poate departe. Fara discutie, 0 s mA miarit si-o si am copii. Or si apara si ratele pentru casi si pentru masina. Un por- tofoliu de actiuni, care si-mi asigure o viat’ confortabili dupa Pensionare. Poate c-o si am gio casi in Bahamas. O si rad la spec- tacolele de teatru ale copiilor mei, de la scoala, si-o s3-i strang in brafe cand o s-i vad speriati de ceva. Pacientii mei, sper, ma vor face si ma simt utila. Pe unii fi voi ajuta, pe altii ii voi pierde, M-am pregatit pentru asta. Le voi aduce alinare multora si voi plange impreuni cu cdtiva. Voi infrunta totul, stiind ca am facut tot ce mi-a stat in puteri. 49 Penelope Douglas fri voi dedica viata profesionala insindtosirii bolnayilo, y, inyea personal va fi cea a une; sofii si mame constiincioase, Pacienti gi pacienta!, $i, pand acum doi ani, am fost entuziasmatd de toate asteg Mi le-am dorit pe toate. — Bine cai venit, m-a intimpinat Ben, luindu-mi de ming g sdrutindu-ma ugor pe obraz. Ti-au tot dat mesaje pe pager dene cinci minute, Am eimbit, punindu-i o mina pe piept si rezemindu-mi de 4 — Scuze, am soptit, strutindu-l din nou, usor, de data asta _ buze. Doar nu era si scap plosca, nu? am glumit, retrigindu-mi punandu-mi fisele de observatie pe masa asistentei-sefe, A striimbat dezgustat din buze la gindul unei asemenea imagini, — Corect, a incuviingat, —In plus,am continuat, sunt o femeie care merit’ si fie astep- tat. O stii doar. $i-a ridicat barbia si m-a privit printre gene, cu ochii hui albagtr, — Inca incere si vid daca e asa, m-a tachinat. — Aoleu! am exclamat rizind. Atunci poate ci Jax a awit dreptate, la urma urmei. S-a posomorit si tot amuzamentul i-a disparut. — Ce-a mai zis ala despre mine? a bombinit. Am zimbit, scopindu-mi bluza albastra de uniformi gi rimi- nind in maioul meu alb. — A zis c& esti formidabil, am rispuns in gluma. Ben a ridicat 0 sprinceani, stiind cd nu era adevirat. Jax, fratele fostului meu iubit, nu avea la inima pe nimeni care incerca si-i ia locul fritiorului su in viafa mea. Norocul meu 4 n-aveam nevoie de aprobarea lui. Am ridicat din umeri si am continuat: — In schimb, el chiar crede ci fi-ar fi mult prea greu sim * Rabdare, ingiduinga. (N. red.) Regasire A facut ochii mari gi a zambit, acceptand provocarea. Strecu- randu-si mana la ceafa mea, s-a apropiat gi gi-a lipit buzele de ale mele. Caldura corpului s’u m-a invaluit si m-am destins, lasndu-ma prada sirut&rii si savurand patima flamanda pe care o emana. Era clar cd mi voia. Chiar daca nu ma inghesuia nevoia de el, ma facea s4 ma simt stpand pe mine, iar asta imi plicea, fara indoiala. Desprinzandu-se de mine, mi-a zambit, ca si cum tocmai si-ar fidemonstrat punctul de vedere. M-am lins pe buze, simtind gustul mentolat al gumei lui de mestecat. Ben a avut totdeauna un miros $i un gust pe care puteam sa le identific. Ment’ sau scortigoara pe buze, apa de colonie pe haine, sampon Paul Mitchell in par... si mi-a trecut prin minte gindul ci, de fapt, nu sti cum ar mirosi fird toate astea. In mate- rie de api de colonie, preferintele se mai schimba in timp. La fel si in cazul samponului sau al gumelor de mestecat pentru improspa- tarea respiratiei. Oare cum ar mirosi stand cu capul pe perna mea? S-ar schimba mirosul sau ar fi mereu acelasi? Mi-a aritat prin semne recipientul negru si punguta cu beti- soare din lemn de pe masa. —Ti-am adus cina. E sushi, a precizat. De somon se presu- pune ci ar fi, adici un aliment excelent pentru creier, a addugat, fluturandu-si mana. $i, din moment ce ai facut noapte alb3, m-am gindit c-o si-ti prinda bine. — Multumesc, am raspuns, incercand s4 par entuziasmatd, stiind ca gestul conteaza. Nu pot si sufar sushi, numai ci el nu stie. —Totusi,am adaugat, ma pregitesc si plec de la serviciu. Cre- deam ci ti-am spus. Ss A mijit ochii, incercand si-si aminteasc’, dupa care i-a cascat tot. — Aga e, mi-ai spus, a recunoscut oftand si clatinand din cap. Tarti-mi, Atat de des fi se schimba programul, incat am uitat. 5L Penelope Douglas — Nu-i nimic, am zis. Mi-am desficut cocul rivagit, simpindu-ma am scapat de agrafele alea blestemate. Cand nu spaland pacienfii cu buretele si lipindu-le pan: plast — puteam fi gisita in biblioteca, incere, bibliografia mea pentru cursurile din toamna, sau prj se » 8aU prin L, ma mai eliberez de stres. In ultima vreme, era cam oop, seama de unde s4 ma apuci, numai ca Ben se ideas a asta. — Dar pot oricum sa-l mananc, am propus, fi : s4 mi arat nerecunoscatoare. $i, astfel, nas a voiam legaturd cu cina, asa cA, vezi? Chiar mi-ai salvat viata. a ? Mi-a cuprins mijlocul si m-a tras spre el, strutandu-mi fruntea si nasul, mereu cu delicatete. Relatia mea cu Ben data de vreo sase sptamani, chiar daca, in cea mai mare parte a timpului, era de la distant. Pe timpul vacan- tei de primavar’, amandoi ne duceam pe la casele noastre, iar intr-o zi am pierdut controlul masinii pe o sosea alunecoasa, udi de ploaie. $i m-am izbit exact de masina lui. Care era parcata langa tro- tuar, chiar in fata lui sia tuturor prietenilor sii. Da, minunat moment. Totusi, mi-am jucat rolul. Am coborat din masin’, rastindu-mi la el, spunandu-i cd era un sofer de doi bani si cd ar face bine s& aiba asigurare, ca si nu sun la politie. Cu tofii au ras, iar el m-a invitat st iegim in oras. Am petrecut ceva timp impreuni, ne-am intors la gcoald ca st terminim semestrul si am reluat legatura cand am venit din nov acasi pentru vacanta de vara. Din moment ce am fost la acelasi liceu, in ultimul an, care s-a terminat destul de urat, tractiv s4 recuperim destul de lunga perioad: ajuns s& ne cunoastem si mi-a facut plicere timpul pet una, N-am incercat si apisim accelerafie pant la fun: prima zi. Ben e un tip care preferd s-o ia incetisor. Usuratt imed: Ne lucram in g a & samente cu] ‘and sx avansen ~ Ca gh ideg iar eu am avut o relafe a fost oarecum dis~ 4 care trecuse- recut impre” d incd din ke iu) ay Regasire Sie calm. Mereu se intimpla ceva cind eram ew pregatita. Nu cand era ¢/, Jar eu nu eram nici pe departe pregititd, deocamdat’, ceea ce jnsemna o usurare. Si vrefi s& stifi care era partea cea mai buna? Ben nu era un tip focos. Nu se enerva, nici nu devenea badaran, Nu ma supdra cu nimic gi nu eram nevoité sa-mi fac griji cl ar exercita asupra mea oatractie atat de mare, incat st trebuiasca si iau hotarari in functie de el. Nu mi forta niciodat, nici nu ma provoca si-mi placea ci eu detineam controlul relatiei. N-am profitat niciodata de asta, dar am stiut-o mereu. Era un sentiment de confort, dar, mai mult decat atat, unul de relaxare. Niciodaté n-aveam surprize cu Ben. Eram in siguranti cu el. igi luase licenta in economie Ja universitatea din Massachu- setts, in mai, si urma sa inceapa, Ja toamni, cursurile postuniversi- tare, la Princeton. Eu aveam si ma duc la Stanford, la facultatea de medicind, asa ci ne astepta o perioada mai lunga de despartire. Nu eram sigurd ci relatia avea si reziste, dar pentru moment ma mul- fumeam s-o pastrez asa, lejerd i simpli. Deja imi sugerase c& ar trebui si mi mut cu el in New Jersey si sé ma inscriu la o facultate de medicina de acolo sau de prin apro- piere. L-am refuzat. $i-asa imi mai compromisesem o data planu- rile pentru facultate — dintr-un motiv temeinic —, de data asta, eram hotrata si mi tin de ceea ce imi planificasem. Fie ce-o fi, aveam si ma duc in California. — Vii si ma vezi diseara la cursa? l-am intrebat incet. —Ce, nu vin mereu? a rspuns, chiar daca stiam ca se abtinea cu greu si nu ofteze. Ben nu suporta gandul ca participam la curse. Zicea ci ura aglo- meratia, dar stiam cA era vorba despre ceva mai mult de-atat. Nu Voia ca fata cu care iegea si se intreacd in curse cu baietii, in timp ce el stitea pe margine. 53 Penelope Douglas $i totusi, oricat mi-ar fi plicut Ben, si renunt. Dind dovada de intelepciune, el nu mi-a incetez — doar mi-a si t— si-mi inchipi ge a , ‘ugerat — si-mi inchipui ci sa Ret fie © pasiune la care o si renunt pe masuri dupa ce plec la Stanford. Numai ci nu era doar o pasiune de adolescenti si ny = renunf la asta pentru nimeni si nimic. Cel putin, nu ie aveam si fiu pregatita pentru asta. Sindy __ Madoc igi ficea griji intruna pentru siguranta mea, tata mi 2 jenea cu privire la cheltuieli, atunci cand aveam nevoie de piese schimb sau de reparatii, si cel putin zece sau doisprezece me nici comentau in batjocuri cand ma urcam in masini, in fecge weekend, ca si mi intrec cu ei. Dar nimic din toate astea nu schimba situatia. Asta. frumusete, cAnd iti cunosti propria minte. Nimeni nu trebuie si-ti spuni c poti sd faci si ce nu. De indata ce esti sigura de un lucru, el chiar devine foarte usor. — Ne vedem la pista, atunci, am zis. L-am luat de gat si m-am aplecat sa-I sirut, buzele lui delicate atingandu-mi usor, ca un fulg, gura. — Trebuie si fac un dus, si mi aranjez, dupa ce plec de-aid, am adaugat. S-a aplecat spre mine, frecindu-si nasul de urechea mea. — Si, dupa cursa, esti a mea, da? oe I-am sesizat tonul jucius, dar, chiar i-asa, mi s-a oprit ini pentru o clipa. A mea. + mtind 0 Un fior mi-a stribatut bratele si am inchis ochi, stn pereche de buze fierbinti mangaindu-mi obrazul si apo" lui dezmierdandu-mi gura. Vreau sitsimt ce e al meu. Cea fost intotdeauna ame Fierbinjeala mi-a cuprins toati fata gi dorings @ Purell pe o anumita parte a trupului meu, de sub abdome ce mi mat ie, 54 Bea ll Regasire mi-auatins gura, fiird sf pund stiipnire pe ea, doar jucandu-se; am tras aer in piept, tremurand de o excitatie care-mi incingea pielea dupa atat de mult timp. jnsi, nu Ben. Nu buzele, nici risuflarea lui erau cele Ja care visam. Vreau sa te ating. M-am ridicat pe varfurile picioarelor, lipindu-mi strans trupul de al lui si trigandu-l spre mine. Jared. $i, uite-aga, m-am topit in amintirea lui. — E prea tarziu pentru rugamingi, imi sopteste Jared, strecu- randu-si degetele prin parul meu de la ceafit si tinandu-l strans, in timp ce ma fintuieste de peretele catmérutei portarului. Asta capeti cand mi-o tragi din priviri in toiul orei. Inchid ocbii stréns si ma foiesc cdnd isi vara mana in blugii mei, prin fata, si-$i adénceste degetele in mine, facindu-md sa ma umezesc toata. —O, Doamne, scancesc, respirand agitat si agatandu-ma de ume- rii lui. Jared. Se apleacié spre mine si-i simt rdsuflarea fierbinte pe buxe. —Vreau si te vad goala, Tate, imi porunceste. Dé jos totul. Imediat. Mi-am frecat nasul de gatul lui si am simfit mirosul exotic al apei de colonie a lui Ben, in locul gelului de dug cu miresme de padure al lui Jared ¢i izul acela intepitor, pe care inci mi le aminteam. M-am lisat la loc cu talpile pe sol, dandu-i drumul lui Ben. Fir-ar si fie. Oare de ce amintirea lui Jared ma excita mai mult decat ori- cine altcineva in carne gi oase? Ben s-a purtat mai frumos cu mine. Atitudinea lui lejeri nu inseamna o amenintare pentru mine. Nu am asteptiri, iar conversatiile noastre sunt linistite. Numai cd vechile naravuri pier greu. Tanjesc dupa cuvinte obraznice si dup maini aspre, dupa posedare si dup’ tot ce nu e stilul lui Ben. Mi-e dor si fiu ca aerul Pentru trupul cuiva gi sa fiu dorita cu nesat precum apa. 55 vy Penelope Douglas A fost 0 iubire periculoasd, aproape ch m-am Jasat mistuitd de ea. — Te sirmti bine? [-am raspuns cu un zambet nongalant. — Perfect, l-am asigurats aplecindu-mé ¢t shrutindu-l repedg de artificii cu Ben, aga cy, Chiar dac& inca nu simt focuri ; bi. Niciodaté nu exist’ presiune, mi-as dori, nu & nicio gral Fs M-am desprins, vrand si-mi iav rmas-bun, insi el s-a avanty pentruincd un pupic rapid, dupa care pect, indepartandu-se Pe coridor si lisindu-ma cv zambetul pe buze cu atitudinea yj nonsalanta. Dupa ce m-am deconectat de pe computer, m-am dus in pas alergitor in vestiar, si-mi iau rucsacul si cheile, aruncandu-m pluza de uniforma in cogul pentru rufe murdare gi riméndnd in super elegantii mei pantaloni la fel de albastri. Vantul ma chema, aga cA de-abia asteptam s4 ajung afar, Puteam deja sa simt fiorii nerabdarii strabatandu-mi trupul. Le-am trimis un SMS de grup lui Madoc, Fallon, Juliet si Jax, anuntindu-i c& aveam si sar peste cin ca s& ajustez cate ceva la 8c meu,inaintea curs de disear, gi cH urma st ne vedem la pst Imediat ce am iegit pe usile automatizate, am rupt-o la fugi, fir’ si-mi pot stapani hohotul de rs. Sunt convinsi cA ardtam caraghios, hlizindu-ma de una singura. Dar imi iubeam magina asta afurisit’. Era rapida gi infierban- tata gi numai a mea. ‘Aveam Pontiacul G8 din ultimul an de liceu si, recunosc numai fati de mine insmi, el ocupa o parte mai sate din inima mea decit Ben, in clipa de fata. Condusul e ca un drog. Te urci, te i inca portiera it ti bine. Sunt singuele aaa noo mea in care simt ci mA misc, dar nu trebuie sa ma stridui ‘ realizez ceva. Pornesc la drum, dar nu ajuny nan in gir, conduc gi ascult muzic’ — pi an prepa undeva. Or dar de fiecare dati am impresia re ates roe el a singurul loc in care si ee. Aldatd, dogs’ ot simpeam ci evader. Acum, ¢ magina. dar una intensi, de adolescents fi 56 a Bae BIRECTE SG ae eae Regésire Strecurtindu-ma pe scaunul soferului, mi-am aruncat rucsacul — incarcat cu cateva carfi gi cu haine de schimb — pe locul din dreapta gi am pus jos caserola cu sushi pe care, probabil, aveam si j-o dau lui Madoc. Am pornit motorul, lisind jos geamurile gi dand drumul muzicii. In boxe a inceput si urle ,Click Boom*, melodia formatiei Saliva, ficandu-mi tot corpul si vibreze. Am tras in piept aerul placut al inceputului serii de vara. Era putin trecut de cinci, ins& soarele inca stralucea cu putere pe cer, iar van- ticelul cald adia prin geamuri, fluturandu-mi parul. Am strains in mini volanul din piele, inaintand pe soseaua cu doua benzi cu o vitezd mult peste limita legala si simpindu-ma mult mai insufletita decat oriunde altundeva. Asta era unicul mod in care-mi petreceam timpul dupa placul meu. N<-a fost asa intotdeauna. Acum doi ani, eram legata de toate, fiecare zi punea cate o piatra la temelia unei zile de maine in care abia asteptam si mi avant. Acum insi... Acum nu-mi puteam stipani teama care mi se furisa in suflet cand ma gandeam la ceea ce urma sa se intample cand aveam si ajung, in sfarsit, la acel maine. Dupa ce-o sa termin facultatea, dupa ce-o s ajung medic, dup’ ce-o si-mi ating scopul pentru care am muncit... ce-o s4 urmeze? Din cine stie ce motiv, participarea la cursele de masini mi mentinea conectata. Legat de o perioadi in care sangele imi curgea fierbinte si inima mea tinjea dupa si mai mult viata. Mereu mai multi. Scotand bratul pe geam, i-am zambit adierii de vant care mi 1-aintampinat, suflandu-mi printre degete. Dand muzica mai tare, am inspirat, surescitata, chiar dacd stomacul mi s-a strans din cauza vitezei. Ador senzatia asta de fluturi in stomac. Am ajuns acasi repede, chiar daca ultimul lucru pe care mi-1 doream era si cobor din masina. Dar mi-am amintit ca vantul ma astepta ceva mai tarziu, in seara aia, si c4 totul avea sd fie bine dupa ce ajungeam pe pista. 57 Penelope Douglas yp Totusi, aveam multe de ficut inainte de plecare fin 1 Nya cg cat magina in apropierea casei lui Madoc gi mi-arn 1, he de pe scaun. Imediat, -am simgit vibrandu-mi in ee tele Coborindu-mi privirea, am vazut numele lui Juliet, — Buna, am raspuns. Ai primit mesajul meu? ‘ _ Dar tu I-ai primit pe-al meu? a izbucnit, parind Am mijit ochii, nedumerita, in timp ce coboram din my. — Nu, dar am vazut ci m-ai sunat, i-am zis, pinkie ot ind portiera. Abia m-am intors de la te n-am apucat si-mi citesc mesajele. Care-i treaba? ’ ‘Am ocolit scara din piatra, urcand in fuga treptele spre int, u si Jared aveam altadati 0 cameri aici, iar g n cand in cand. Madoc gi Fallon imi erau ca, de sa evadez cat timp » cul pe umar $i tranti: mea personal. E inci o foloseam, di familie, iar eu aveam nevoie de un loc uns zugravea parterul casei mele. — Unde esti? m-a intrebat gi i- —Tocmai am ajuns acasi, i-am raspuns, du-mi rucsacul induntru, mutandu-mi apoi cealalta. — La Madoc? s-a grabit sa intrebe. Aproape ci mi-a venit sa rad de insistenta ei. — Bine, hai, spune tot. S-a intamplat ceva? A intrat Katheriot in travaliu sau ce? —Nu, a rispuns ea. Am... vreau si stai gi sa mi asculfi, bine? Am scos un mic geamat. —Te rog, nu-mi spune c& Jax i-a spart lui Ben contul de Face book i I-a inundat de filme pornografice cu gay, am 2is, aruncis du-mi pantofii din picioare i ducandu-ma spre baia mea. —Nu, Jax n-a ficut nimic, mi-a rispuns Juliet, dar apoi@ conti- nuat; Ma rog, si zicem c& a cam ficut. Tofi am facut. Trebuia itis spus $i te rog s4 ma ierfi,a turuit ea, dar n-am gtiut cf el 0 88° direct la Madoc gi n-am vrut si fii luat prin surprindere, 494 ch — Ce s-a intamplat?! am strigat, impingand usa de la baie. de am auzit respiratia agitat’. descuind usa i lisin- telefonul la ureches 58 Regdsire — Jared e acas& Ja Madoc! a fipat ea din rasputeri, in sfargit. Numai ci era prea tarziu. M& oprisem deja. Mi s-a pus un nod in gat, cand am intilnit privirea ochilor lui aproape negri, tintuindu-ma in oglinda din baie; avertismentul ei a sosit cu o secundi prea tarziu. Jared. —Tate, m-ai auzit? a urlat ea, dar n-am fost in stare s4-i raspund. Mi-am incordat degetele pe clanta usii si am strans din dinti atat de tare, incat a inceput si ma doar& maxilarul. Statea in picioare, in fata oglinzii, cu spatele la mine, si fiecare muschi al bratelor si al trunchiului dezgolit s-a incordat cand s-a sprijinit in maini si m-a fixat cu o privire intensa. Nu pirea mirat si ma vada. $i, categoric, nu parea nici bucuros. Am respirat de cateva ori scurt, superficial. Ce naiba cauta aici? — Tate! am auzit un strigat, dar nu eram in stare de altceva decit si-1 privesc cum isi indrepta spinarea si-si lua ceasul de pe policioar’, punandu-si-l apoi la incheietura mainii si sustinandu-mi privirea fara incetare. Cat se poate de calm. De glacial. Parca un brici mi-ar fi despicat inima in timp ce m4 impotri- veam imboldului de a ma repezi spre el. Poate ca sa-1 lovesc sau poate ca si i-o trag, dar, in orice caz, si-1 asaltez fizic. Mi-am int&rit toti muschii din corp ca si-mi pot pistra autocontrolul. ‘Avea pe el o pereche de pantaloni negri, stramti, cu talie joast, tilpile si pieptul gol, iar parul ii era extrem de ciufulit, ca $i cum tocmai |-ar fi sters cu prosopul. Pe tot spatele avea tatuat, intr-un mod niucitor, copacul copi- Liriei noastre, iar cand i-am examinat umérul si bratele, am mai descoperit cateva tatuaje noi. Stomacul a inceput si-mi tresalte, asa cd mi-am incordat mus- chii abdominali, ca si-i opun rezistenta. A trecut atit de mult timp... 59 VF Penelope Douglas ey Hainele lui negre, umorul lui negruy chit aproape Inima imi batea ca o toba; am scriignit din dingi, simtind w Se strangea stomacul. Arita exact ca in liceu. Disparuse orice urma a zilelor jy; 4. scoala militar’. Era putin mai musculos, maxilarul i se mai ascy, di dar era din nou ca in urma cu patru ani. Fite, ‘Am ridicat capul gi l-am vazut luandu-si cureaua de pe po, cioara gi intorcindu-se, venind spre mine. li. —Tate? a insistat Juliet, in urechea mea. Tate, m-ai auzit? Ay S-a apropiat incet de mine, strecurandu-si cureaua prin aig, beteliei. Pieptul imi era cuprins de fliciri. Inima n-avea cum si-n, bati mai repede de-atat. L-am privit cu o expresie impietrits gh i in fata mea, ezitand. Ja cativa centimetri am zis ca Jared e acasi la Madoc! chitat un zambet care-mi spune Bi, Mi s-a oprit — Tate, a zbierat Juliet, Atunci, buzele lui Jared au si cA i-a auzit avertismentul inutil. — Da, am raspuns, dregandu furioasa spre el. Mersi c4 m-ai anunfat. Si, cu asta, am Juat telefonul de la ureche si am incheiat apelul, Bratele i se migcau, incheind cureaua, ins& ochii lui nu intreru- peau contactul vizual. Nici ai mei. Era ceva firesc pentru Jared. $i planeze deasupra mea, si ma determine si mA chircesc la umbra Jui, si ma ameninfe cu simpla lui prezenfa... ins& totul era zadarnic, Pentru ca in prezent ajunsesem 4 m& cunosc mai bine. Nimeni nu putea si ma domine. ‘Mi-am pistrat tonul calm, incercind sa par detasata. — Sunt vreo douazeci de alte camere in casa asta, am zis. Giseste-ti una. Privirea lui a devenit, din amenintatoare, amuzata, exact aceeagl privire de care am avut parte in sala de mese, in prima zi a ultimu- lui an de liceu, cand m-am hotarat sa-i ripostez. Jared a fost mere tentat s4 ma provoace. -mi glasul si aruncind o privire 60 ey Regasire — Stii, a inceput, intinzand mana in spatele ugii de la baie gi luand de acolo un tricou alb, te-am simtit imediat cum am pus piciorul in camera. Mirosul tau era peste tot. Vocea lui catifelati mi-a provocat fiori pe toatd pielea. — M-am gindit, a continuat el, cd poate sunt doar ramisite ale yremurilor pe care le-am petrecut impreund aici, dar pe urma fi-am vazut toate nimicurile astea, a zis, aratind spre produsele cosmetice de pe policioara din baie. Apoi si-a varat bratele pe manecile scurte si si-a tras tricoul peste cap. Prin urmare, a venit firi si stie ci avea si mi giseasci aici. Asta insemna ca macar n-a pus nimic la cale. Si-a pipait buzunarele pantalonilor ¢i si-a inclinat capul intr-o parte, zambind. — Sper si nu te superi, am imprumutat cateva prezervative. Mina a inceput sa ma doard dintr-odati si mi-am dat seama ci in tot acest timp stransesem cu putere clanta usii. N-am reusit s{-mi dau seama daca eram furioasa din cauza c4 ficea aluzie la viata mea sexual sau cA insinua existenta unor planuri privitoare la a lui, ins& era clar ci nemernicul nu se schimbase. Acum imi astepta reactia, Prezervativele rimasesera de acum un an si jumitate, de la ultima mea partida de sex. Probabil ci erau, oricum, expirate. — Nu-i nicio problema, am raspuns, cu un zambet crispat pe fata. $i acum, daca nu te superi... M-am dat la o parte din cadrul usii, ficind un gest larg cu mana, prin care-I invitam si se care naibii de acolo. Milioane de intrebari imi goneau prin minte. Ce ciuta aici? in casa asta? in camera mea? Unde-i era micul anturaj cu care-1 vazusem la televizor si pe YouTube, in noptile de singuratate in care cedasem ispitei si-i ctutasem numele pe Google? Dar apoi mi-am amintit ci Jared Trent nu mai ficea parte din viata mea. Nu mai era nevoie si-mi pese de el. 61 Penelope Douglas yp Si-a ficut loc pe langa mine, atingandu-mi brary) am inceput si respir pe guri, din cauza ci silat 4 folosit de el ma agita. $i-mi stdrnea amintirile de en et totalitate a lui. fuse Nu mai puteam suporta si stau aici cu el, {In niciun y mera asta. C82 ip e Nu I-am lsat niciodata pe Ben si rimani peste no poposeam aici si nu stia nimeni, dar fotografia mea de ae era in rama ei, ascunsa in sertarul masufei pentru toalets, ‘ting und cu britara-talisman pe care mi-o daruise el in ultima. liceu. {mi dorisem si n-o mai vad in casa mea, dar nu gi sx las vid niciodata. Nu incd. ome Camera asta jucase un rol crucial pentru inceputurile relay): noastre. Fusese primul spafiu numai pentru noi, departe de pute Un spatiu in care puteam si facem ce voiam gi s4 ne purtim i aveam chef, Si ne trezim unul lang celilalt, si facem dus impre. uni, si facem dragoste fird teama cd ne-ar fi putut auzi cineva, 5 stam treji toatl noaptea, discutand sau vazand filme... Fie ci em vorba despre pat, despre podea, despre dus, despre perete sau des- pre policioara aia afurisita din baie, fiecare suprafati imi amintea de el. Incd nu eram in stare si accept faptul ci adoram sd stau aici $i, mai mult decat atit, nu puteam si accept faptul c4 nu J-am Lisat niciodati pe Ben — sau pe oricine altcineva — si ramani aici. Totusi, asta n-avea importanta. Era camera mea si nu era nece- sar si explic totul. Mi-am incrucisat bratele la piept $i -am urmérit cum igi prin- dea Lintigorul de pantaloni si-si vara portofelul in buzunar. Am aruncat o privire in jur si i-am zArit geanta de voia} pe pat plus cateva haine — toate negre, gri sau albe — impristiate alituri. — Ai grija si-ti iei totul cu tine cand pleci, i-am ordonat, scofandu-mi sosetele gi aruncandu-le in cogul de Jang’ usa. Astae camera mea acum. tress veal bodtwlo lanl ot d Regdsire — Absolut, a replicat el pe un ton calm gi incheind cu unul dur; Tatum. M-am incordat, simtind deodata pe sub piele prima scanteie de excitatie — vreau si spun, cu exceptia curselor — din ultimul timp. Detest si mi se spund , Tatum”, iar el o stie. O luam de la capiat. L-am privit, schi¢and un zambet. —Tatum? |-am inganat. Astea sunt tacticile cu care te-ai inar- mat pentru intoarcerea acasa? A intors capul, privindu-ma peste umar cu o expresie severa. Am izbucnit in ras. — Poate ci jucitorii sunt aceiasi, Jared, am zis, desfacandu-mi pantalonii de uniform’ gi lisindu-i si-mi cada la picioare, ins& jocul s-a schimbat, am adiugat, pe un ton de avertisment. Ochii lui ciprui, intunecafi, au sclipit aproape imperceptibil cand au coborat pe picioarele mele lungi, atat de iubite de el alta- data, urcind apoi spre chilotii mei albi din dantela. I-am intors spatele, pregitindu-mi sa intru in baie, dar m-am oprit si l-am privit peste umar. — Aici nu suntem la liceu, i-am zis cu un lic&r jucdug in ochi, Asta te depaseste cu mult. Dupi care am trantit usa de la baie, interzicandu-i s4 ma pri- veasca. 63 CAPITOLUL 4 JARED Am sfoart. ; ee ae ci motivul care are fortat s3 “etre ar un fot prevent # nu mingit. "Tore nu era in Kean aia afurisith ; ; Fe Toei in aceeagi cast cu Madoc # Fallon, iar Jax ar fi trebuit si-mi spund asta de la inceput, cand m-a auzit ci insist s& vin mai intai aici. tsi a sat s-mi tris andl pnd sus sf dus si s4 mi primenesc in timp ce-1 asteptam PE Madoc sa ajunga acasa, wit cam am desis uf blestematl a camer i iad ei m-a izbit ca un tranchilizant pentru un animal de zece tone. Aproape ci m-a ametit. Pe urma ins mi-am adus aminte... ‘Mu Ea nu rai Eraplecat di park. Paul era facut. Camera nao: Nu stitea nimeni aici. farm lsat jos geanta xi am I a enena bine mersi. totugi stiitea cineva aici, Aceleasi produse . si pentru fafi umpleau omylannp care le folovea Tate pentru par iar apoi i-am vizut gi peri poblcsoure| de cieoapae ciaeretel, blond. peria, plina de fire incdlcite din parul ei Si atunci am ingeles. Regasire ‘Am inchis ochii gi am incremenit. Tate era acasi. Era acasi gi stitea cu Madoc i cu Fallon, si imediat mi-am dorit s-o vad. Era sinatoasi? Era fericita? Cum avea si reactioneze cand avea si ma revada? Dupi atit timp, nu-mi doream decat s-o vad. Pana cand am observat prezervativele. Era o cutiuta in geanta ei pentru machiaj si, al naibii de sigur, nu erau ale noastre. Dupa ce incepuse si ia anticonceptionale, in liceu, nu mai folosiseram asa ceva. M-am desprins de chiuvet’ si aproape ci mi-am smuls de pe mine restul hainelor, grabindu-mi s& ma arunc sub dug pana nu aveam sa sparg ceva sau totul din baia ei. Am urat-o atunci. Mi-am dorit s-o urisc. De ce o mai doream? Fir-ar sé fiel Am stat mult timp cu capul sub apa fierbinte, cascada zgomo- toasi de caldura inecindu-mi gandurile in timp ce-mi reveneam in fire, incetul cu incetul. Prezervativele erau un semnal — un memento — pentru fap- tul ci avea relatii sexuale cu altcineva. Stiam asta si era liberd s-o faci. Nu eram impreund, aga ck n-aveam de ce si ma supar. Ea nu m-a judecat niciodaté pentru cate femei avusesem inainte si devenim un cuplu, iar viata ei nu mi privea. N-aveam de ce si mi enervez. Numai ci toate astea nu mi opreau. Ratiunea nu m-a impiedi- cat niciodati si incerc si o tin in apropierea mea. Dupa ce am iesit de sub dug, am golit cutia in vasul de toaleta si am tras apa, astfel incat, oricine ar fi fost ala cu care si-o trigea, acum putea sa se duc naibii. Ceea ce a devenit chiar si mai adevarat in clipa in care i-am auzit vocea, plutind spre mine din camera, cand a ajuns acasa. Din faptul ci era un monolog mi-am dat seama ci vorbea la telefon, 65 Penelope Douglas ptiind 4 uma v4 aga cl m-am aplecat, proptindu-mé de chiuvett fe tetis intre dintr-o clipa in alta, $i, deodata, am ridicat " Totul a revenit brusc. Toate risuflarile, toate sarutarile, toate zambetele, toate lacrimile, totul la ea ©F* al meu. Ochii ei albagtri batind in cenupith SP, ; nent incd de cind avea zece ani i rile yi cobordrile Breosic ae Sr ee am piu i te aan zece sentimente diferite care ray traversat chipul, fiecare ele fiindu-mi adresat iner-up moment sau in \ liceului. Toate m-at jzbit dintr-odata Inca 0 iubeam. Pulsul mi-a luat mereu gata sd te impunga daca 0 impungi, numai acum era la un cu totul alt nivel. Era de o ingaduingé aproape gla- ciala. Jocul asta nu-l stiam. ‘Am iesit din cameri gi m-am repezit jos pe scara si afar’ pe ups, striduindy-ma si mi-o alung din minte. In definitiv, nu ea era motivul pentru care venisem acasa. ndscuta. Prietenii mei. vizind ca GTO-ul lui Madoc aparuse, in sfiuit, pe alee. Casa era dotati cu patru garaje pentru cite doua masini, aga ch SA een eyed oprit la intrare, incru- no ae piept si privindu-1 cu severitate pe cel mai — Nici macar nu vii . . Nena eigey mene unei cutii pe un raft. 66 Regasie {ntorcandu-se, m-a privit contrariat cu ochii lui albagtri i gi-a arcuit 0 sprancean’. — Mada, aga sta treaba, nu? a rostit cu o voce plictisita, care mi-a dat o stare de agitatie, Toata lumea trebuie s4 facd primul pas cand ¢ vorba despre tine? Am intrat in garaj fira si-1 slabesc din ochi. Madoc nu-mi era numai prieten. Imi era gi ruda gi, indiferent de toate cele prin care am trecut noi doi, asta nu se schimba niciodata. Suprari, necazuri, certuri, nici chiar distanta si timpul nu mi l-ar putea lua pe cel mai bun prieten. N-as permite una ca asta. — Eu am facut primul pas, i-am atras atentia. $i pe-al doilea, si pe-al treilea. De cite ori te-am sunat, cate SMS-uri ti-am tri- mis, cate e-mailuri... apropo, cine mama naibii mai scrie e-mailuri acum? Si totusi, eu am facut-o. M-am apropiat putin, coborind tonul. — Tar ¢w n-ai vrut niciodata s& stai de vorba cu mine. De ce? Si-a incrucisat brafele pe pieptul acoperit de un tricou alb sia lasat capul in jos, dand impresia ci-si ciuta cuvintele. Sprancenele lui blonde s-au adancit mult si am ramas uimit constatand cat de diferit arata acum. Madoc nu tace niciodata. E capabil si trancineasci intruna gi ¢ gata oricind sa te contrazica, ins4 acum... Am clatinat din cap. Ramisese, la propriu, fara grai. Sau avea de spus anumite lucruri pe care, in mod evident, nu stia precis cum si le exprime. Am auzit pasi in spatele meu si am intors capul, exact la timp ca sa-l vad pe Jax intrand in garaj. A rimas acolo, tacut, asteptind parca si vada ce avea sd se intample. Am intors capul din nou spre Madoc, mijindu-mi ochii. — Ce naiba se petrece aici? Madoc i-a aruncat o privire fulgeratoare lui Jax, apoi s-a uitat la mine, oftand. Bun, las-o naibii. 67 Penelope Douglas M-am apropiat, oprindu-ma in faga tui. — Ti-aduci aminte cind a aparut Fallon, dupa licey, . Vasat cu buza umflata? Ai plecat la Notre Dame! gi aj ripe ty rile cu toati lumea. Nu tu telefoane. Nu tu alte contacte, Dg si gata. A trebuit si te ciutiim. Erai prietenul nostru gi ny si te Listm baltt. $i acum eu plec, iar tu nici macar ny nage minima preocupare pentru soarta mea? am zis, marind Prine, dinti. Ce mama naibii se intimpla cu tine? Madoc gi-a trecut o mana prin par gi a clatinat din cap, in cele din urma, scotocindu-se prin buzunar, i-a scos hei — Eu gi Jax am vrea si-fi ardtam ceva. * Oricat de mult as detesta si merg intr-o magind condusi de altcineva, am ajuns la concluzia ci era mai bine si nu-l provoc pe Madoc cu propria lui masin’, in clipa de fara. Din moment ce Jax conducea fosta mea masini, pe el puteam si-1 dau la o parte, ing cu Madoc nu eram Ia nivelul nostru obisnuit de confort... deo- camdata. Dup’ ce gi-a parisit in vitezd cartierul de case de bogitayi,a ajuns pe soseaua linistit’, cu ultimele raze de lumini ale zilei inci strilucind printre copacii aflati de-o parte si de cealalta. Jax stitea pe bancheta din spate, ficindu-si de Iucru cu telefonul, langi Pasha, care insistase si vind si ea — fiindca se plictisea —, iar Madoc tot nu vorbea cu mine. In boxe se auzea cantand trupa Framing Hanley, cu ,You Stupid Girl”, iar eu inca fineam pumni strangi, ca si scap de vibratiile care-mi strabateau tot corpul dupi ce o vazusem pe Tate. Cand am intrat in partea mai populata a oragului, iar Madoc inceput s4 circule pe strizile rezidentiale, am dedus incotro mer geam. Am trecut pe lang’ fostul nostru liceu, pe aceeagi stradi pe * Universitatea din Notre Dame du Lac, aflati in statul american Indiana. 68 Regasire care altidatt o pandeam in fiecare zi pe Tate mergind spre gcoala sau plecind spre casa. Acelagi cols in care altadat’, cand eram mai mici, obisnuiam sé prindem camioneta cu inghetata. Pe urma am cotit pe Fall Away Lane, iar Madoc a oprit in fata fostei mele case, care acum era a lui Jax. Mi-am sters palmele transpirate pe pantaloni, rugandu-mé cu fervoare secret s4 fie vorba despre ceva bun, nu rau. Numai ci mi-a fost de-ajuns o singura privire fugara pe geam ca sa-mi dau seama. Am incercat si spun ceva, dar pieptul mi s-a inclestat, iar cuvin- tele au iesit pe nerasuflate. — Ce naiba s-a intamplat? Fara si mai astept vreun raspuns din partea lor, m-am dat jos din masin si am urcat panta pnd spre spatiul dintre casele noas- tre. Cu cat m4 apropiam mai mult, cu atat imi doream mai putin si mi confrunt cu realitatea. Doua cabluri erau infigurate pe doud crengi, de-o parte si de cealalti a copacului meu si-al lui Tate, coborand pana pe sol si tinand pe loc masivul arfar. Iar pe trunchi vedeam ceva semanand cu un fel de scoabe din ofel, infipte in scoart deasupra si dedesub- tul unei taieturi de mai mult de jumatate de metru din grosimea copacului. Mi-am trecut mina prin pir, oprindu-mi la jumitatea miscarii in timp ce m4 straduiam si prelucrez imaginea si sé-mi dau seama cine anume ar fi putut si faci una ca asta. — Tate, am auzit din spate vocea ragusita a lui Madoc. Insi aproape ci nu I-am luat in seam. M-am apropiat de copac, plimbandu-mi mana pe scoarta zgrunturoasi pani la tiie- turd, adancindu-mi degetele in ea. $i, deodata, scoarta mi-a muscat din piele, cand am strans pumnul. — Ea n-ar fi facut una ca asta, am zis, inghitindu-mi tremurul din git. 69 Vv Penelope Douglas Copacul acela eram noi, Ea n-ar fi flicut miciodatd una ca gy Niciodatit n-ar fi incercat si-l doboare! te — Dupa plecarea ta, ea a devenit distanti gi ostild, a incepye 4 si-mi explice, apropiindu-se. N-a vrut si mai vorbeasca ese tine, N-a mai venit acasa in weekenduri... Vocea i s-a stins, lisind fraza neterminatd, iar eu mi-am dori, si nu fi fost nevoit si ascult toate astea. . — ]-am lisat timp, a continuat el, Mi-am adus aminte de cur m-am simtit cind am crezut cl am pierdut-o pe Fallon. Primele iubiri destrimate sunt cele mai grele suferinge. Numai ci Tate nu ma pierduse. Mi intorsesem dupi ea. — Am sosit acast intr-o 2i, prin septembrie, dupa ce-ai plecat, a intervenit Jax. $i i-am gasit pe muncitori tdind copacul. Nuse poate. Am inchis ochii. — Dar cind au intrat mai adanc in el, a continuat, Jax, Tate i-a oprit. Nu s-a indurat 5-0 faci pand la capat. — Si-a dat seama, cred, cA nu i-ai fiiertat-o niciodata, a adau- gat Madoc. $i nici ea nu si-ar fi iertat-o, dupa ce si-ar fi revenit. Mi-am muscat obrazul pe dinduntru ca sd-mi stapanesc tre- murul respirafiei. Apoi am deschis ochii, evaluand pagubele §i aproape urind-o in clipa aia. Cum a putut? — La inceput, am ingeles, mi-a zis Madoc. Am fost cu tine pani la capt, omule. Am stiut ce aveai nevoie si faci. M-am intors, in sfarsit, spre el, intalnindu-i privirea. El si Jax erau in picioare, in spatele meu, iar Pasha se asezase pe iarba, cu punga ei de bomboane, si se juca pe telefon. Madoc a continuat si povesteasca. — Pe urmi insd, ea a rimas la distant — se tot ferea de noi — $i am avut impresia ca familia se destrima, incetul cu incetul. Noi toti. Ea, fird tine, nu mai era Tate, iar fark voi amandoi, noi, ceilalti, trebuia si ne zbatem ca si riménem in picioare. Sa fim normali. ‘Am intors iar privirea spre copac, spre frunzele de un verde aprins care fogneau in bataia brizei inceputului de sear. Dact 70 eee Regasire ficeam abstractie de taieturi, copacul parea sinitos. Se regenera, slavi Domnului. — Dupa un timp, a continuat Madoc, si o gramada de munca de convingere din partea mea, a inceput sa vind pe-aici. Faptul c4 tu nu erai aici a ficut-o, cred eu, s& se simta in permanenga a cincea roaté la chrufa. Eu n-aveam cum si fiu gi aléturi de tine, si de ea. Nu voiam si ma amestec. Era treaba lui Tate, numai c4 a trebuit s4 aleg si n-am de gand si-mi cer iertare pentru asta. Ea a avut mai multd nevoie de mine. Chiar daci-mi era al naibii de greu sa inteleg de ce nu putea s4 fie prieten gi cu Tate, si cu mine in acelasi timp, m-am bucurat cd, dac& a trebuit si aleagi, a ales-o pe ea. Tate se rupsese de mine, ma alungase din viata ei, refuzase si-mi rispunda la apeluri sau la mesaje. Dar atunci mi-am dat seama ca nu fusese vorba numai despre mine. Ea probabil ca se schimbase fata de toata lumea. — Maie ceva, a zis Jax pe un ton soviaielnic. Am izbucnit intr-un ras exasperat, clitinand din cap. Acum ce-o mai fe? Ei doi au pornit inapoi spre locul din care veniserim. — Uiti-te in curtea din fata, mi-a strigat Madoc, aratand spre fatada casei lui Tate. N-a fost nevoie si merg prea mult. Cand am descoperit anuntul DE VANZARE in cealalt parte a aleii, durerea pe care mi-o pro- vocase povestirea lui Madoc s-a prefacut intr-o furie in toati regula, care mi s-a urcat la cap. — Ce naiba e asta? am marait printre dinti, cu ochii pe stalpul inalt, din lemn, vopsit in alb, infipt in iarbi, de care era prins anun- ful cu DE VANZARE, in vizul tuturor celor care treceau pe-acolo. Casa ei e de vanzare? Mi-am plimbat privirea dintr-o parte in cealalta, torentul de ganduri paralizandu-mi picioarele. Jax facut cAtiva pasi inainte. — Tate pleaca la Stanford, la toamna. Tatil ei e mai tot timpul in striinatate, mi-a explicat, dup care s-a apropiat de mine. n wom = OW Saptamana trecuti, el s-a hotiirit s-o vinda, din moment ce doi ajung acasi atit de rar. Cand 0 si se intoarca in Cumpere alti casi, mai aproape de serviciu. — Si Tate a fost de acord cu asta? —N-aavut de ales, s-a amestecat Madoc. James n-ar § Si-si iroseasci. mostenirea cumpirind casa de la el. Q gy? nevoie de bani pentru facultatea de medicin’. aby | M-am lisat pe vine, trecindu-mi mana prin pir. Am inspira, | am expirat, incercind si-mi pastrez calmul, insi surprizele | neplicute imi intorceau lumea cu fundul in sus. Nepisare, Tate, copacul, casa... In definitiv, ce ma asteptasem si se intample? Ca ea 0 5% stea in casa asta la infinit? Stiam c-o sd se schimbe tardsenia si trebuia g accept asta. Tate s-a indepartat de mine si viata ei e asa cum tye. buie si fie. Merge inainte, pe figas. Numai ci, in timp ce respiram, imi doream ca nodurile din stomac si audi ceea ce incerca sd le transmita creierul. Tatum Brandt nu mai ea ta. Dar atunci am strins pumnii si mi-am ridicat privirea spre casa ¢, Apoi spre copacul nostru. Apoi spre casa mea. $i nu puteam si accept. In ciuda tuturor lucrurilor bune din viata mea — afacerea, cariera, felul in care m-am dezvoltat — eram satisfacut, dar nu gi fericit cu adevarat. O iubeam inca. Doar pe ea mi-o doream. — Au vreo oferta? m-am interesat, evitand si-i privesc in ochi. — Au avut doud, l-am auzit pe Madoc rispunzand. Normal. Cine ar fi putut sa refuze o asemenea casa? Ofertele aveau si apara repede si din abundenti. — Totusi, James le-a respins pe amandoui, a continuat el. Nu pare si fie foarte grabit cu vanzarea. De-asta o si stea Tate acasi la mine pentru citeva zile. Se fac cateva retusuri in interior, pentru Aman, fara, ° OK hy Regasire Mi-am trecut din nou mana prin par, neludnd in seamé faptul ca Pasha igi concentrase intre timp intreaga atentie asupra mea, privindu-ma cu ochii larg deshigi in timp ce-gi rontaia bomboana. O singura datd ma mai vizuse furios de-a binelea, aga c4, probabil, savura cu plicere spectacolul. Mi-am ridicat privirea spre casa lui Tate. Imaculat de alba, cu putin verde estival. O verand& mare, frumoas4. Peluza impecabil tunsi, intins’ pe panta domoald a unei mici coline. Mi-am amintit cat de mult imi plicea si vid luminile aprinse induntru, in serile reci de iarn4, cand intram cu masina pe aleea casei mele. Si, la naiba, ochii au inceput s& ma usture, silindu-ma si privese in alta parte. Curtea din spate, unde am facut dragoste prima dati. Feres- trele dormitoarelor noastre, fata in fat. Copacul care ne lega pe amandoi. Am tras scurt aer in piept. Crezusem ci n-o si se schimbe nimic. — Jared, a zis Madoc, dregandu-si glasul. Noi tocmai ti-am spus c& fata asta a ta a incercat si-ti doboare copacul. Cel pe care ti l-ai tatuat pe spate. Vocea lui duri a devenit mai sonora. — CA si casa in care a locuit inc& de cand o cunosti e scoasi la vanzare. — Nue fata mea, m-am rstit. —Nicia altuia nu e! a ripostat Madoc. Tatum Brandt iubeste o singuri persoana. Pe tine. Totdeauna o sa te iubeasca. Méarditul lui amenintitor devenise acum aproape o soapta. — Ea respira pentru tine, indiferent cat de mult ar incerca si nege sau s4 ascunda asta. Mi-am dorit si cred ci era adevarat. Ca in interiorul acelei noi gi glaciale Tate se ascundea fata care inc era stapana inimii mele. Ridicandu-ma in picioare, mi-am strecurat mana in buzunar, strangandu-mi degetele pe familiarul medalion din lut cu am- Prenta ei. Dupa atat timp, inca simteam nevoia micii bijuterii pe vA) Penelope Douglas y care-si pusese in copilarie amprenta d, i trllcee niet macar oa flira ad “Berului mare, Na — Trebuia sa te fi intors demult dupa ca, mam, — M-am intors, am méarait printre dingi, descirea wt M, pe Madoc. La sase luni dupa ce-am Plecat am yeni Adu era cu altul! ait iapoi, gy "a M-am dat inapoi cu céfiva centimetri, Mana mea j % drumul medalionului si cizand pe langa corp, in td ding veam expresia socati. P cen Pri Mi-am intarit afirmatia dind din CAP, CU rasuflarea in vazandu-I cd rimasese fird replica. Tetaian, — Da, m-am intors, dar a fost prea tarziu, la naiba inteleo: Jax stia, dar Madoc nu mai vorbise cu mine $i se ae ? nu-i spusese nimic, ay Inca puteam si simt totul, de parca s-ar fi intamplat ier, Stau la fereastra fostei mele camere, naucit gi furios. Incremenig ‘i incrancenat. LW recunose vag pe tip. Gavin nu mai stiu cum. A (fost coleg cu ea in unul dintre grupurile de studiu de la Northwest » Lam cunoseut acum un an. Strang din pumni. Oare cat 0 fi asteptat ea dupa ce-am plecat? Tate e in camera ei, cu bratele incolicite de Satul lui, iar el o tine aproape, dansind lent cu ea. O sttruta, iar mie mi se strange inima. Parul lui blond — la fel ca al ei — e tuns scurt; ea rade cand elo strange la piept si-o invarte prin camera. $ase luni. N-a putut sd astepte nici macar sase luni afurisite. v Eu am asteptat. Nu mi-am tras-o cu niciuna. N-am facut nimic, naibii, decat cu mana... un adevitrat fraier inca ofilindu-se de dorul ti §¢ crezand ca ca o si-l astepte. Pistrandu-si speranfa cit ar putea s-0 recapete. | . ind 4 Simt un gol in piept; imi concentrez privirea spre ei, detestind ta ea rade, detestind ca el danseaza cu ea, detestand ca ea si-a vazut mal ‘ departe de viafa. Eu inca 0 iubesc. Nimic nu s-a sters pentru mine. a Putean 4 74 Regasire Ma pritbusese peste fereastra, apuctndu-ma cu méinile de pervaz cand il vad cd 0 sdruta pe gat. O pipdie peste tot, iar ea zambeste, De ce zdmbeste? Nu se poate sa-1 vrea, Tipul se las sa cada pe pat, tragand-o dupa el, Ea ti incaleca mij- Jocul, iar eu fac un pas inapoi, luandu-mi elan, avdntindu-mi piciorul i izdind, ‘geamul, auzindu-I cum se sparge, dar eviténd sd mai zabo- vese ca sa evaluez, pagubele. Neare decit sa-si vada mai departe de viata ei, daca asta urea, La fel 0 sd fac si eu si-o sd se termine totul. Tasnesc afardt din casa, ma ndpustesc in masind si pornesc spre hote- Jul meu din Chicago, unde concureaza echipa mea. Os-ouit. O sé incerc s-o uit. Dar nu reusesc. Nu stiu cand a inceput si umble cu ala, dar un lucru il stiu sigur. Ea a reintrat in joc inaintea mea. — Gavin, si-a amintit Madoc. Tate a incercat si mearga mai departe, dup’ plecarea ta. Au fost impreund timp de vreo doud luni, dar pe urmi ea a pus capat relatiei. M-a privit drept in ochi, dar n-am vrut si mai aflu gi alte ama- nunte. — Nu-mi pasa, am zis. Nu voiam si-i stiu numele, nici lui, nici oricui altcuiva cu care ar fi umblat. Numai ca Madoc a insistat. —E singura de mai bine de-un an, Jared, a precizat el. Nu se vindecase de tine, aga ci a rupt-o cu el cand gi-a dat seama cA s-a grabit. A avut nevoie de mult timp ca si se vindece, dar trebuia si incerce si meargi mai departe cu viafa ei. A aruncat o privire spre Jax, dupa care a intors din nou capul spre mine. — Abia de curind a inceput si umble cu cineva, a rostit incet. T-am aruncat o privire furioas4, dar am reusit s4-mi pistrez tonul scizut. — Cu cine?