Mihai Epuran, ziaristul.

Preocupări jurnalistice pe timp de război

Mihai Epuran s-a născut la 1923 și este considerat „întemeietorul” psihologiei sportive
românești. A absolvit Facultatea de Litere și Filosofie în 1946, după care a urmat cursurile IEF/ICF,
în cadrul căruia a și rămas pentru a-și desfășura activitatea didactică și de cercetare începând cu
1949. Puțini știu că înainte de a fi un specialist în domeniul psihologiei, Mihai Epuran a cochetat
cu presa sportivă. El a fost un colaborator constant al publicației Gazeta Sporturilor, în perioada
celui de-Al Doilea Război Mondial.

Fire riguroasă, Mihai Epuran a păstrat toate articolele publicate ca ziarist, dovedind chiar
preocupări de arhivist. A inclus în două volume consistente numeroase manuscrise din perioada
amintită și chiar legitimația de la Gazeta Sporturilor. Face parte din stilul de lucru serios și
meticulos al fostului profesor de la Universitatea Națională de Educație Fizică și Sport. Pentru a
cunoaște mai bine activitatea sa jurnalistă, Mihai Epuran ne-a răspuns întrebărilor, contribuind
astfel la reconstituirea unei părți din puzzle-ul său biografic.

Acest exercițiu de istorie orală ne oferă posibilitatea de a ne lansa într-o incursiune în

atmosfera anilor 40, când meseria de jurnalist era destul de diferită fața de ceea ce cunoaștem
astăzi. Ne-am pornit într-un demers microistoric, care își propune să contureze preocupările lui
Mihai Epuran din acea perioadă și modul în care își desfășura activitatea de ziarist. La momentul
respectiv nu se gândea că a scrie pentru Gazeta Sporturilor poate fi o activitate pe termen lung,
deși a colaborat aproximativ cinci ani cu publicația amintită.

„Meseria de ziarist nu era văzută ca o profesie. Nu îmi puneam întrebarea dacă ies la
pensie din meseria asta”, rememorează Mihai Epuran. El a dezvăluit contextul în care a început
să scrie pentru cel mai cunoscut ziar cu profil sportiv. „Locuiam pe strada Brezoianu, iar sediul
Gazetei Sporturilor era tot acolo. La momentul respectiv, erau la modă ascarii, adică oamenii care
aduceau informațiile de la evenimentele sportive la care participau. Erau cărăușii de rezultate.
Dacă mergeai la un meci de fotbal sau la o întrecere atletică, puteai veni la ziar să transmiți scorul,
eventual marcatorii, iar dacă puteai redacta o știre, aceasta era publicată. Eu eram la liceu și eram
activ. Îmi plăcea sportul și așa am început să public”, povestește Mihai Epuran.

Profesorul dă dovadă de o memoria remarcabilă și își amintește că șeful redacției de la

momentul respectiv era Toma Alexandrescu1. „Era un bărbat elegant, politicos, sociabil, iar felul
său de a se purta îi atrăgea pe cei tineri”, îl caracterizează Mihai Epuran.

Totodată, profesorul universitar relatează că la momentul respectiv nu existau ședințe de

redacție și că fiecare colaborator scria în funcție de preocupările pe care le avea și competițiile
sportive la care lua parte. „Era libertatea de a alege. Noi mergeam unde doream. Nu se împărțeau
sarcini”, spune Mihai Epuran.

Analizând textele sale, păstrate în cele două volume masive, deducem că preocupările
tânărului erau variate. Sporturile pe care le practica aveau însă prioritate. Articolele cu privire la
atletism au constituit primele scrieri ziaristice ale lui Mihai Epuran, în prima parte a anului 1941.
De la simple articole informative, Mihai Epuran a evoluat la interviuri, portrete și reportaje.
Treptat, materialele publicate au crescut în amploare, iar gazetarul a devenit chiar responsabil al
rubricii „Colțul micilor atleți”. Sub pseudonimul „Mike”, el publicat materiale cu conținut
informativ, dar și educativ. În multe dintre articole, el propune și o serie de fotografii și conținut
grafic specializat, ceea ce denotă o preocupare avansată pentru subiectele alese.

În perioada de iarnă, sportul predilect despre care oferea informații era schiul, pe care îl
și practica, fiind originar din Predeal. Din articolele păstrate, reiese că Mihai Epuran era preocupat
atât de latura competitivă a sportului, dar și de sportul de mase și popularizarea mișcării, ca
activitate de petrecere a timpului liber sau loisir.

Începând cu anul 1943, articolele sale vizează mai degrabă aspectul educativ al culturii
fizice, precum sportul în școli sau elementele de noutate din domeniu, precum amploarea
câștigată de filmul sportiv. În același registru, informațiile transmise de Mihai Epuran sunt utile

1
Toma Alexandrescu (1914-1989) a fost secretar general la „Universul Sport” și la „Gazeta Sporturilor”, îndrumând
de-a lungul carierei numeroși jurnaliști sportivi.
pentru a documenta activitatea sportivă din cadrul Facultății de Litere și Filosofie, al cărui student
era. În același timp, regăsim însă în activitatea sa ziaristică și cronici de meciuri de fotbal și
handbal.

Începând cu a doua jumătate a anului 1943 se observă o aplecare mai serioasă și spre
scrierea de articole de opinie sau editoriale, care conturează într-o oarecare măsură și concepția
sa despre cultura fizică în acea vreme. În acest fel, Mihai Epuran devine un promotor al
handbalului, pe care îl caracterizează ca „un joc eminamente atletic. Calitățile fizice ale jucătorilor
nu se văd nicăieri mai bine decât aici”2, după cum punctează autorul.

Deja din această perioadă se disting preocupările sale spre psihologia sportului, care pot
fi identificate în materiale de tipul celui amintit mai sus. Spre exemplu, într-un editorial intitulat
„Contra timpului”, Mihai Epuran analizează justețea curselor atletice contra cronometru și aduce
în discuție „stările psihologice”3 ale sportivilor. Totodată el propunea o „morală sportivă”4, o
dimensiune a educației.

În activitatea jurnalistică a lui Mihai Epuran este observată o anumită perioadă de pauză,
cauzată de efectuarea stagiului militar. A fost încadrat la școala de ofițeri de artilerie, dar nu a
ajuns pe front, deoarece până când pregătirea sa a fost efectuată, războiul se încheiase. A reluat
activitatea jurnalistică, cu articole frecvente, iar subiectele predilecte au fost din nou atletismul,
schiul, dar de o manieră mult mai serioasă și luptele și gimnastica.

Pe finalul anului 1947, colaborarea lui Mihai Epuran cu Gazeta Sporturilor încetează.
Tânărul specialist în psihologie își dedică în totalitate cariera cercetării și muncii didactice.
Activitatea post jurnalistică consemnează publicarea a numeroase lucrări și a peste 250 de studii.
Dintre operele de referință ale lui Mihai Epuran menționăm „Psihologia sportului”, apărută în
1968, „Psihologia sportului de performanță” (1998) și „Metodologia cercetării activităților
corporale” (1998). Pentru că se afirmase deja și în plan internațional, el devine în 1968 membru
fondator al FEPSAC (Federațțția Europeană de Psihologia Sportului).

2
Mihaei Epuran, „Probleme actuale în handbalul nostrum”, Gazeta Sporturilor, 11 august 1943.
33333
Mihai Epuran, „Contra timpului”, Gazeta Sporturilor, 16 august 1943.
4
Mihai Epuran, „Sobrietatea în sport”, Sportul Popular, 22 decembrie 1946.