Sunteți pe pagina 1din 184

CUPRINS

akademos Acad. Gh. Duca. Știință performantă în serviciul societății ...............................3


Cea de-a V-a Reuniune a Academiilor Dunărene .................................................7
Revistă de ştiinţă, Președintele Senatului României, în vizită la AȘM......................................... 8
inovare, cultură şi artă Călin Popescu-Tăriceanu. Avantajele Republicii Moldova în parcursul
Înregistrată la Ministerul Justiţiei la european................................................................................................................9
25.05.2005, nr. 189. Urme germane în Republica Moldova 1814 – 2014: tradiţii şi modernizare......13
Categoria B Dr. phil. habil. Ute Schmidt. Imigrarea germanilor începând cu anul 1814,
stabilirea, exodul din anul 1940...........................................................................14
Dr. hab., prof. Sv. Cojocaru, m. c. C. Gaindric. Tradiție și contemporaneitate.
Institutul de Matematică și Informatică la 50 de ani...........................................18
Acad. Gh. Duca, m. c. T. Lupaşcu, dr. hab. A. Arîcu. Oportunități pentru
dezvoltare: Institutul de Chimie la 55 de ani.......................................................23
Dr. hab., prof.univ. P. Topala. Dezvoltarea cercetării tehnico-tehnologice şi
pregătirea cadrelor inginereşti la Bălţi................................................................29
M. c. A. Sidorenko. Nanotehnologiile şi lumea miraculoasă a metamaterialelor.33
Dr. A. Mereuța. Centrul de Tehnologii Ionizante – o investiţie strategică în
sănătate și industrie.............................................................................................39
Dr. hab. V. Alcaz, Dr. Ing. Ș. F. Bălan, Prof. asoc., Dr. P. Trifonova, N. Üker.
Reţea de siguranţă la cutremure în bazinul Mării Negre.....................................45
Drd. C. Coșer, conf. univ., dr. A. Litvin. Potențialul de export și competitivitatea
agroalimentară a Republicii Moldova ................................................................49
Fondator: M. c. I. Dediu. Bioeconomia – o creaţie ştiinţifică românească.........................59
Academia de Ştiinţe a Moldovei Dr. hab. M. Nedealcov. Impactul schimbărilor de climă asupra productivităţii
Colegiu de redacţie: unor culturi agricole............................................................................................62
Conf. univ. dr. E. Sochircă, lector superior L. Căpăţînă. Evaluarea percepţiei
Acad. Gheorghe Duca, preşedinte
populaţiei faţă de riscurile la inundaţii în bazinul râului Prut ............................66
Acad. Grigore Belostecinic
Drd. O. Cojocaru. Specificul solurilor bazinului de recepţie „Negrea” şi impactul
Acad. Valeriu Canţer
Acad. Mihai Cimpoi
acestuia asupra eroziunii.....................................................................................70
Acad. Teodor Furdui M. c. V. Ghicavîi, dr. Gh. Guşuilă, dr., conf. N. Bacinschi. Autotratamentul şi
Acad. Boris Gaina posibilele prejudicii.............................................................................................74
Acad. Stanislav Groppa M. c. I. Cuceac. Impactul Constituţiei asupra creaţiei ştiinţifice şi artistice .....81
Acad. Aurelian Gulea Dr., conf. cerc. V. Mîndru, dr., conf. univ. A. Peru-Balan. Integrarea Republicii
Acad. Ion Tighineanu Moldova în Uniunea Europeană: percepții și atitudini ale populaţiei.................89
M. c. Ion Guceac Dr. A. Peru-Balan. Arhetipul și brandingul politic: premise culturale în
Dr. hab. Aurelian Dănilă persuasiune.........................................................................................................94
Dr. hab. Victor Moraru Dr. S. Sprincean. Problematica antropologică în context bioetic și politic......102
Dr. hab. Aurelia Hanganu Dr. hab. N. Enciu. Cu privire la dimensiunea demografică a științei istorice..107
Dr. hab. V. Moraru, dr. Z. Ilie. Basarabia în opera lui V. A. Urechia.............120
Redactor-şef: Lector univ. A. Birtalan, dr. hab. Gh. Colțun. Studiu comparativ al
Viorica Cucereanu sinonimelor frazeologice adverbiale ................................................................125
Fotografii:
Dr. hab. I. Ciocanu. Un roman incitant: „Noaptea Sfântului Andrei” de I. Vicol...129
Eugenia Tofan Dr. hab. E. Ploșnița. Marketingul și muzeele Republicii Moldova.................136
T. Braga. Petru Jireghea, umanism și „explozii” în serii creatoare..................142
***
Acest număr este ilustrat cu lucrări M. cor. D. Dragnev, dr. T.-T. Marșalcovschi. Un tezaur de surse istorice unice
de Petru Jireghea, din colecțiile MNAM, (Către jubileul de 80 ani al academicianului Ioan Caproșu).............................146
UAP RM, Complexului Muzeal „Iulian Dr., conf. univ. A. Simac. Recurs la imaginarul identitar: covorul basarabean.151
Antonescu” (Bacău, România) și arhive Член-корр. АНМ В. Царанов. Значимый вклад в гагаузоведение ..........153
private Dr., prof. E. Brigalda. Pagini de aur din istoria vieții bisericești.....................156
Adresa Redacţiei: Prof. univ. dr. D. Şchiopu. Legea morală raportată la relația dintre om și
MD 2001
mun. Chişinău,
animale..............................................................................................................158
bd. Ştefan cel Mare 1 Dr. hab., prof. univ. E. Constantinovici. Prima enciclopedie
et. 4, birou 432 sportivă......................................160
Tel.: (+373 22) 212381 Acad. Gheorghe Ghidirim la 75 de ani..........................................................162
www.akademos.asm.md Dr. hab. Nicon Ungur la 60 de ani..................................................................163
e-mail: akademos@asm.md Acad. Alexandru Roșca la 80 de ani..............................................................165
vcucereanu.asm@gmail.com M. cor. Anatol Ciobanu la 80 de ani..............................................................166
ISSN 1857-0461 Dr. hab. Ion Gagim la 60 de ani......................................................................168
Dr. hab. Alexandru Burlacu la 60 de ani.......................................................169
Editat la Tipografia AŞM
M. c. Ion Dediu la 80 de ani............................................................................172
Redacţia nu-şi asumă răspunderea pentru Acad. Alexei Simașchevici la 85 de ani..........................................................176
opiniile exprimate de autori
Dr. hab. Ana Ștefârță la 75 de ani..................................................................177
Distribuire gratuită M. c. Victor Ghicavîi la 70 de ani..................................................................179
Dr. hab. Nicolae Băieșu la 80 de ani...............................................................182
nr. 2 (33), iunie 2014 - 1
Akademos

CEA DE-A V-a REUNIUNE


A ACADEMIILOR DUNĂRENE

„Ideea conferinţelor este de a construi o nouă regiune în Europa consolidată


şi pregătită să facă faţă imperativelor sec. XXI. În această regiune sunt situate
11 state, cu locuitori vorbitori a 10 limbi şi sunt 20 de Academii de Ştiinţe.”
Prof. Felix Unger
Președintele Academiei Europene de Științe și Arte
Chișinău, 7 aprilie 2014

2 - nr. 2 (33), iunie 2014


Managementul științei

ȘTIINȚĂ PERFORMANTĂ Totuşi, la acest capitol au apărut controverse între


comunitatea științifică academică și cea universita-
ÎN SERVICIUL SOCIETĂȚI ră. Ce-i drept, neînţelegerile, până la urmă, au fost
depășite. Astăzi facem front comun pentru promo-
Academician Gheorghe DUCA varea Codului educației și modificărilor la Codul cu
Președintele Academiei de Științe a Moldovei privire la știință și inovare.
Problema esenţială este definitivarea plafoane-
lor de finanțare între toate institutele și universități-
În anul 2014 a fost ales președintele AȘM. Ast-
le acreditate sau acceptate de stat. Acest aspect este
fel, programul managerial de activitate pentru viitor
deja negociat cu Executivul Republicii Moldova
se înscrie pe linia continuității și asumării respon-
și există înțelegere că după reformarea sistemului
sabilităților în vederea păstrării valorilor și perfor-
de cercetare-dezvoltare, volumul de finanțare va
manțelor în noile condiții de modernizare a sferei
crește. Acum, toți actorii din cercetare urmează să
academice.
se implice în elaborarea mecanismului de finanțare
În această ordine de idei, prima prioritate a
instituțională și complementară a cercetării și pro-
programului reprezintă managementul cercetării
movarea acestuia la nivelul organelor decizionale.
și cadrul normativ. În cei 24 ani de la indepen-
În conformitate cu noul Cod al educației și mo-
dență, sfera ştiinţei a trecut prin mai multe forme
dificările la Codul cu privire la știință și inovare,
de organizare. Însă rezultatul a fost unul – diminu-
urmează să fie creată Agenția Națională pentru Cer-
area constantă a finanțării cercetării, care coborâse
la 61 de milioane de lei pentru toată comunitatea. cetare-Dezvoltare, care va finanța toate tipurile de
Pentru 101 institute și universități. Situația era și proiecte, iar Academia cu membrii săi, va deveni
mai deplorabilă în institutele Academiei de Științe forul științific de importanță națională.
a Moldovei: echipamentul se uzase, acoperișurile În aceste condiții noi se impune:
curgeau, iar în perioada rece a anului majoritatea 1. Crearea unui Consiliu Național pentru cerce-
cercetătorilor lucrau la domiciliu. Întreg sistemul de tare-dezvoltare, analog celui din Finlanda și Japo-
cercetare se confrunta cu efectele exodului masiv al nia, în frunte cu prim-ministrul și trei copreședinți
cadrelor din știință. – un viceprim-ministru, președintele AȘM și preșe-
Pornind de la aceste realități, activitățile mana- dintele Consiliului Rectorilor, care va avea misiu-
geriale dezvoltate în prima perioadă s-au axat pe nea de a negocia cu Executivul cotele de finanțare
consolidarea și fortificarea potenţialului existent. și strategia de dezvoltare durabilă a științei, prin
Deseori eforturile depuse purtau amprenta supravie- aceasta fiind menținut statutul comunității științi-
țuirii. A urmat o perioadă de muncă concentrată pe fice, autonomia funcțională și posibilitatea de a se
un obiectiv esențial pentru comunitatea științifică – implica în administrarea domeniului.
asocierea la programele europene pentru cercetare. 2. Deschiderea fondurilor sectoriale ale ministe-
Astăzi, a venit timpul pentru o nouă reformă. relor pentru cercetători și cercetare, în special pen-
Comunitatea științifică este administrată actual- tru proiecte în parteneriat cu IMM-urile și sectorul
mente de Consiliul Suprem pentru Știință și Dez- privat.
voltare Tehnologică, având o autonomie financiară La nivel de Academie, urmează să fie reorga-
care este negociată, anual, prin Acordul de partene- nizate componența, structura și denumirea secțiilor.
riat încheiat între Guvern și Academia de Științe a Mă refer în mod special la Secția de Științe ale Na-
Moldovei. Finanțarea este realizată de trei structuri turii și Exacte. Totodată, activitățile viitoare trebuie
independente – Centrul pentru Finanțarea Cerce- să se centreze pe un management participativ al di-
tărilor Fundamentale și Aplicative, Centrul pentru rectorilor și conducătorilor de subdiviziuni, bazat pe
Proiecte Internaționale și Agenția pentru Inovare și responsabilitate și o cultură instituțională integrată.
Transfer Tehnologic, care organizează concursurile Generalizând primul obiectiv, se poate conclu-
și managementul proiectelor. ziona că la etapa pe care am depășit-o, Codul cu
Totodată, evaluarea este efectuată independent privire la știință și inovare a fost unul benefic și ju-
de experți naționali și internaționali. Prin acest me- dicios. Datorită lui, comunitatea ştiinţifică s-a revi-
canism de activitate se introduce etapizarea și trans- gorat, reuşind să obţină pentru Republica Moldova
parența. Se promovează meritocrația în distribuirea statutul de țară asociată la programele europene.
banilor publici. Consider că ministerele de resort, Consiliul
Pe parcurs, au fost întreprinse și alte acțiuni me- Rectorilor, dar și membrii Academiei trebuie să co-
nite să aducă mai multă obiectivitate şi deschidere. opereze, astăzi, pentru promovarea Codului educa-

nr. 2 (33), iunie 2014 - 3


Akademos
ției și modificărilor la Codul cu privire la știință și În acelaşi timp, pentru a creşte rolul științei în dez-
inovare, astfel încât, plecând de la validarea tre- voltarea economică e nevoie să se investească în in-
cutului, să contribuim la dezvoltarea unei societăți frastructura inovațională, să se identifice noi soluții
inovatoare bazate pe cunoaștere, pe competență per- de protecție a proprietății intelectuale și de stimula-
sonală și pe o cultură a succesului instituțional. re materială a autorilor de invenții, soiuri și tehnolo-
Cel de-al doilea obiectiv strategic este susține- gii, să fie continuate concursurile pentru programe
rea și dezvoltarea științei performante în serviciul de stat axate pe dezvoltarea inovațiilor, care pot fi
societății. utilizate în cultură, educație și economie.
Nu voi da nume concrete. Lista ar fi mult prea Trăgând linie şi făcând bilanţul acțiunilor ce vi-
mare. Ţin să subliniez însă că, după cum arată re- zează performanța științei și rolul acesteia în societa-
zultatele anului 2013, am izbutit, cu eforturi co- te, consider că pentru viitor, în instanțele decizionale
mune, să atingem succese importante, atât la nivel urmează a fi promovate două mesaje principale:
de capacități umane și intelectuale, relevate prin 1. Știinţa și inovarea constituie o prioritate
cei 3212 cercetători și peste 7700 publicații, cât și pentru dezvoltarea țării noastre.
de perspectivă strategică, pusă în evidență de ac- 2. Prin asocierea la programele europene,
tivitatea tinerilor care constituiau 30% la sută din comunitatea științifică contribuie la procesul de
totalul cercetătorilor, cota de 37% de cofinanțare integrare europeana a Republicii Moldova.
și numărul în creștere a proiectelor internaționale La nivelul comunității științifice fiecare insti-
câștigate. tut va trebui să elaboreze strategii coerente, pe ter-
Deși societatea și autorităţile publice nu sesizea- men mediu și lung, care vor prevedea consolidarea
ză palpabil aportul științei în dezvoltarea țării, totuși și dezvoltarea capacității de cercetare, extinderea
trebuie să recunoaștem că savanții noștri au obținut programelor de colaborare și parteneriate de tip pu-
rezultate relevante care sunt expuse în publicații blic-privat și, lucru nu mai puțin important, dezvol-
naționale și internaționale de prestigiu, transpar în tarea spiritului de autonomie, competiție și inovare.
tehnologiile și biotehnologiile implementate, în so- Toate aceste acțiuni pot fi realizate doar cu cer-
iurile și hibrizii omologați în țară și în străinătate, în cetători competenți, cu oameni creativi. De aceea,
noile specii de animale, plante și microorganisme al treilea obiectiv major va rămâne consolidarea
descrise, în rezultate inedite pentru limbă, istorie, potențialului uman și grija pentru oamenii de
cultură și artă. știință, prin aprecierea cercetătorilor consacrați și
Astăzi, conform datelor analitice ale SCImago, atragerea tinerilor în cercetare.
Republica Moldova contribuie la dezvoltarea ști- Astfel, cel mai important factor de motivare a
inței în lume cu cercetări din domeniul ingineriei, performanței profesionale este salarizarea. În 2004,
fizicii, chimiei și științelor despre materiale. Foarte salariul mediu al cercetătorului pe țară era de 584
bine. Dar, care este orientarea lor aplicativă? Potrivit lei. Grație Codului pentru știință și inovare, pe par-
aceleiași surse, Germania, Franța și Marea Britanie cursul anilor, remunerarea a avut o dinamică poziti-
își aduc cea mai mare contribuție prin științele vieții vă de creștere, astfel încât în 2013 a sporit de 6,6 ori.
– biomedicină și sănătate. Pornind de la obiectivele Tot în această perioadă, prin Hotărâre de Guvern au
dezvoltării strategice, trebuie susținută experiența fost obținute cele patru prime anuale și indemnizații
europeană, dar şi cea a Statelor Unite ale Americii, la salarii. Mai mult ca atât, recent, a fost legiferat
care promovează consolidarea eforturilor interdis- salariul special de la 700 până la 4000 euro pentru
ciplinare în rețele de clustere, cum ar fi: Biomedi- cercetătorii care au câștigat și activează în cadrul
cină și sănătate, surse de energie regenerabilă, proiectelor internaționale.
tehnologii și biotehnologii agricole, patrimoniu Este limpede că remunerarea domeniului cerce-
cultural, iar cercetările fundamentale vor trebui sa- tării trebuie să crească, inclusiv pentru personalul
și aducă contribuția la soluționarea acestor priorități tehnic și auxiliar. Este oportună și introducerea unui
stringente ale societății. Același sistem de valori se nou sistem de salarizare, bazat pe indicatorii de acti-
regăsește și la nivelul priorităților strategice aproba- vitate, care a fost elaborat pe parcursul anului 2013
te de Parlamentul Republicii Moldova, care sunt în de o echipă de experți internaționali.
concordanță cu prioritățile europene. În ce privește indemnizațiile viagere și cele pen-
Pe viitor, trebuie să ne orientăm mai mult asupra tru grade științifice, acestea au sporit de la 70, 120,
valorii output-ului. Gândirea inovativă și antrepre- 150 și 200 lei la 300, 700, 2000 și 3000 lei. Cu certi-
norială urmează să fie promovată la toate nivelurile tudine, pe viitor, trebuie dublate și triplate indemni-
de administrare și în toate structurile de cercetare. zațiile actuale la toate titlurile și gradele științifice.

4 - nr. 2 (33), iunie 2014


Managementul științei

De menționat, că în scopul aprecierii și stimu- că până în 2004 au fost privatizate toate căminele
lării activității oamenilor de știință au fost instituite AŞM, a fost distrusă integral sala sportivă și dis-
6 tipuri de premii bănești prin intermediul cărora au pensarul, alimentarea în cantina Crizantema era
fost apreciați peste 150 de cercetători din institute- necalitativă. În 2006 - 2008 au fost depuse eforturi
le AŞM, universități și institutele ramurale. În per- considerabile pentru a crea un cămin a doctoranzilor
spectivă, voi contribui și la instituirea mai multor cu familii, dar, din lipsa de finanțe, până în prezent
premii nominale, premii pentru succese în progra- nu s-a realizat nimic. În 2008 s-a început construc-
mele internaționale sau pentru promovarea imaginii ția căminului pentru studenți, care din păcate are
științei în societate. aceeași soartă, iar în 2012 am inițiat construcția
Problema tinerilor a fost și va rămâne una unui bloc locativ pentru tineri și sper că acesta va fi
prioritară. Apreciez mult susținerea Guvernului dus la bun sfârșit.
pentru sporirea bursei doctoranzilor, care astăzi este Pe viitor voi depune eforturi pentru crearea con-
în jur de 1000 lei și introducerea burselor pentru dițiilor materiale și susținerea familiilor de tineri
merite deosebite de 2000 și 2500 lei lunar, de care cercetători și, desigur, sporirea bursei, salariului și
au beneficiat peste 250 doctoranzi.
a indemnizațiilor.
Tot pentru promovarea tinerilor, în această pe-
Un obiectiv important pentru activitatea de mai
rioadă am propus și am susținut finanțarea a 370
departe va constitui crearea capacităților instituțio-
echipe de tineri, care au valorificat 27 milioane
nale și de cercetare, inclusiv construcțiile capitale
de lei. Aceste tipuri de proiecte au fost o continu-
și infrastructura.
are a experienței dezvoltate în cadrul programului
MRDA-CRDF, prin care au fost atrase în Moldo- În momentul în care am preluat funcţia de pre-
va peste 8 milioane de dolari, fiind finanțate 195 de ședinte al AȘM, în 2004, starea de lucruri, din acest
proiecte, la care au participat 2500 de cercetători din punct de vedere, era destul de dificilă. În anii 2004-
Republica Moldova și 1000 din SUA. 2013, prin judecăți au fost restituite bunurile vândute
Vom continua această muncă. În acelaşi timp, și revândute ilegal și au fost înregistrate 47 terenuri
pentru a converti exodul de talente într-o mobilitate și 34 de clădiri, astfel fiind legiferate majoritatea bu-
a tinerilor, vom crea mecanisme de plecare nu doar nurilor AŞM. Voi încerca și de acum încolo să vă în-
spre țările europene, dar și din țările europene spre demn să fim gospodari în casele noastre, să renovăm
Republica Moldova. edificiile, laboratoarele, acoperișurile, blocurile sa-
Un aspect important, dar parțial ratat, deocam- nitare, tot așa cum am făcut-o și până acum, restau-
dată, este crearea condițiilor de trai și a facilitaților rând blocul central al AȘM, biblioteca, institutele,
sociale pentru tinerii cercetători. Aici voi menționa laboratoarele și sala sportivă.

17 aprilie 2014. La cea de-a XVIII-a Sesiune a Asambleei Academiei de Științe a Moldovei
președinte al Academiei este ales acad. Gheorghe Duca

nr. 2 (33), iunie 2014 - 5


Akademos
Pentru dezvoltarea infrastructurii de cercetare Astfel, în 2012 comunitatea științifică din Re-
s-au creat mecanisme specifice de finanțare. În pri- publica Moldova a aderat la programele europene.
mul rând, prin Codul cu privire la știință și inovare a Datorită asocierii la cel de-al Șaptelea Program
fost prevăzută cota de 20 la sută pentru echipament, Cadru pentru Cercetare și Inovare al Uniunii Eu-
în al doilea rând – au fost finanțate 18 proiecte în ropene numărul proiectelor s-a dublat, iar valoarea
valoare de aproape şapte milioane de lei pentru uti- acestora a crescut până la 4 milioane euro.
larea laboratoarelor. Împreună cu cele 9 proiecte în Acțiunile întreprinse pentru integrarea europea-
valoare de 24 milioane de lei, finanțate de fondul nă au continuat cu negocierile și lansarea Progra-
american CRDF, aceste acțiuni au contribuit la cre- mului Cadru – Orizont 2020, care a avut loc re-
area unor centre performante cu rețele de utilizare cent la Chișinău. Toate documentele de asociere au
comună a echipamentului științific pentru institute fost parafate, iar în luna iulie va fi semnat Acordul.
și universități. Un obiectiv important rămâne a fi publicarea
Grație perseverenței, insistenței și eforturilor rezultatelor științifice și diseminarea cunoștințelor.
considerabile depuse de membrii Academiei și echi- Pe întreg parcursul de activitate am susținut edita-
pele pe care le conduc, astăzi în fiecare structură de rea revistelor științifice, al căror număr astăzi a atins
cercetare există laboratoare înzestrate cu echipa- cifra de 77. Consider, că pe viitor va fi necesar de a
ment performant și o atmosferă creativă de muncă. spori calitatea revistelor și de a definitiva mecanis-
Pentru viitor, va fi elaborată o foaie de parcurs mul de alocare a resurselor și modul de administrare
privind dezvoltarea infrastructurii AȘM până în a acestora.
2020, prin crearea centrelor de excelență, extinde- Pentru a promova savanții de valoare ca mode-
rea rețelelor de utilizare comună a echipamentului, le pentru noua generație, voi susține în continuare
facilitarea accesului la infrastructura europeană de editarea prestigioaselor serii de cărți Academica și
cercetare, cofinanțarea procurărilor de echipamente Personalități notorii.
în cadrul proiectelor internaționale și contractelor Academia de Științe a Moldovei va rămâne și
economice. pe viitor gazda discuțiilor publice dedicate pro-
După consolidarea și formarea potenţialului blemelor stringente din Republica Moldova, în
ştiinţific, în prima perioadă a fost posibilă dezvol- cadrul Prelegerilor academice. Pentru a valorifi-
tarea unui parcurs sigur pentru integrarea eu- ca și mediatiza valorile patrimoniale, dar și a pro-
ropeană. Deschiderea internațională a constituit un mova imaginea AŞM, vom continua organizarea
aspect relevant și un obiectiv major în activitatea evenimentelor de popularizare a științei precum
din ultimii ani, care va rămâne o prioritate și pe vi- Noaptea Cercetătorului, Zilele Europei, Ziua Ști-
itor. Au fost semnate 41 de acorduri cu 25 țări și inței, Ziua Academiei de Științe etc. Iar pentru spo-
au fost câștigate 277 de proiecte, ceea ce înseam- rirea atractivității carierei de cercetător voi propu-
nă că 277 de echipe de cercetători din Republica ne realizarea programelor de educație științifică în
Moldova au stabilit relații de colaborare științifică liceele republicii similare celor din Universitatea
cu colective similare din Germania, Franța, Italia, și Liceul AȘM, Ziua ușilor deschise în institute-
România, Federația Rusă, Ucraina, Belarus și alte le AȘM, continuarea Concursului republican „Cel
țări, astfel fiind creată o punte de legătură pentru mai bun elev inovator”, care este la cea de-a 7-a
participarea comună în proiecte europene și inter- ediție și la care au participat peste 600 de copii din
naționale. toate raioanele țării.
Vom dezvolta în continuare concursurile bilate- Am certitudinea ca AŞM să rămână o insti-
rale în cadrul acordurilor deja semnate și extinderea tuție păstrătoare de valori reale, ce ne definesc
ariei de colaborare prin semnarea acordurilor cu alte ca oameni, ca intelectuali, ca savanți. Realizarea
țări, inclusiv statele baltice, Georgia, Azerbaidjan acestor obiective solicită de la fiecare un înalt grad
şi, nu în ultimul rând, Turcia, cu această din urmă de maturitate. Iar maturizarea, la rându-i, reprezintă
existând deja o înțelegere. un proces continuu, caracterizat de conexiunea din-
Concomitent, pentru transmiterea unui mesaj tre trecut și viitor, dintre incertitudine și speranță,
pozitiv și promovarea imaginii au fost organizate dintre neîncredere și siguranță. Astăzi ne aflăm cu
mai multe conferințe regionale la cel mai înalt nivel toții în situația de a demonstra societății gradul nos-
decizional și politic, cu participarea prim-miniștri- tru de maturitate, curajul de a ne recunoaște gre-
lor, miniștrilor, președinților de academii din peste șelile, capacitatea de a găsi soluții, inteligența de
25 de țări – acestea reprezentând un factor impor- a preţui valorile și perseverența de a edifica un
tant al integrării europene. viitor mai bun.

6 - nr. 2 (33), iunie 2014


Eveniment

CEA DE-A V-a REUNIUNE Prof. Felix Unger, preşedintele Academiei Eu-
ropene pentru Ştiinţe şi Arte din Austria, şi-a ex-
A ACADEMIILOR primat gratitudinea cu ocazia desfăşurării, anume la
DUNĂRENE Chişinău, a Conferinţei Academiilor Dunărene. El a
menţionat că „Ideea conferinţelor este de a construi
Academia de Ştiinţe a Moldovei, împreună cu o nouă regiune în Europa consolidată şi pregătită să
Academia Europeană pentru Ştiinţe şi Arte din Aus- facă faţă imperativelor sec. XXI. În această regiune
tria, a organizat, la 7 aprilie 2014, cea de-a V-a edi- sunt situate 11 state, cu locuitori vorbitori a 10 limbi
ţie a Conferinţei Academiilor Dunărene (DAC). şi sunt 20 de Academii de Ştiinţe”.
Evenimentul a reunit conducerea Academiilor de După cum a subliniat viceprim-ministrul
Ştiinţe din regiunea Dunării, reprezentanţi ai Comi- Tatiana Potâng, obiectivul principal al Guvernului
siei Europene, ai comunităţii ştiinţifice ale statelor de la Chișinău este integrarea europeană, iar în acest
din regiune, ambasadori, membri ai Guvernului Re- context, cooperarea în regiunea Dunării este un
publicii Moldova. avantaj pentru Republica Moldova, dat fiind că în
Preşedintele interimar al AŞM, acad. Ion Ti- regiune statele membre ale UE sunt, în acelaşi timp,
ghineanu, a mulţumit preşedinţilor de Academii şi parteneri de dezvoltare ai Republicii Moldova.
Dunărene pentru încrederea acordată Academiei de Secretarul Comisiei Dunărene, Gordan Grlic
Științe a Moldovei de a organiza acest eveniment la Radman, a susținut ideea cooperării în cadrul regiu-
Chişinău, precum și Guvernului Republicii Moldo- nii Dunării, specificând că Republica Moldova este
va, care a acordat tot suportul necesar pentru buna membru plenipotenţiar al Comisiei Dunărene. El a
salutat acţiunile Republicii Moldova pe plan naţional
lui desfășurare. El a specificat că succesul reuniunii
şi regional, precum şi ale comunităţii ştiinţifice,prin
este asigurat și de comunitatea ştiinţifică din Mol-
organizarea acestui eveniment, şi s-a arătat convins
dova, prin gradul înalt de cooperare şi internaţiona-
de succesul ţării noastre.
lizare a cercetării de care dă dovadă, iar obiectivul
În opinia acad. Cristian Hera, vicepreşedinte-
prioritar al acesteia – integrarea în Spaţiul European
le Academiei Române, trebuie să se pună un accent
de Cercetare – trebuie realizat mai întâi prin coope-
aparte pe valorificarea luncilor Dunării pentru agri-
rarea regională, inclusiv prin participarea la acţiuni-
cultură şi asta deoarece luncile Dunării sunt extrem
le din cadrul Strategiei Dunării.
de fertile, din punct de vedere al productivităţii pă-
Asistenţa a urmărit mesajul video adresat de
mântului. Distinsul academician a apreciat contri-
Comisarul european pentru politica regională,
buția savanţilor din Republica Moldova la elabora-
Johannes Hahn, care a specificat importanţa Stra-
rea unor strategii legate de protecţia mediului.
tegiei UE pentru regiunea Dunării.
În cadrul şedinţei în plen, acad. Gheorghe
După cum a menționat Dr. Wolfgang Streiten-
Duca a prezentat un raport amplu asupra calităţii
berger, consilier la Comisia Europeană, Strate-
mediului din Republica Moldova şi problemelor
gia Dunăreană este una din noile strategii macro-
cu care se confruntă, actualmente, ţara noastră. El
regionale ale Uniunii Europene, care abor-
și-a centrat discursul pe domenii, precum calitatea
dează o gamă largă de probleme, divizate în
apei, aerului, solului, evidenţiind, totodată, perico-
4 piloni şi 11 domenii prioritare, fiecare gestionat de
lele estimate de comunitatea ştiinţifică naţională la
doi coordonatori, şi anume două guverne ale state-
adresa securităţii ecologice a Republicii Moldova.
lor participante. În cadrul acestor priorități, au fost
La final, acad. Gheorghe Duca a lansat ideea editării
depuse mai mult de 400 de propuneri de proiecte,
unei Enciclopedii Dunărene, cu participarea tuturor
151 fiind deja în faza de implementare, 225 în faza
Academiilor Dunărene.
de pregătire. Problemele abordate la reuniune au vizat
În opinia sa, universităţile şi institutele de cer- subiecte privind energia durabilă/sustenabilă; cali-
cetare din regiunea Dunării ar trebui să coopereze tatea resurselor apelor; riscuri de mediu; biodiver-
mai strâns în diverse domenii, cum ar fi analizarea sitatea şi biosecuritatea; caracterizarea şi calitatea
programelor de educaţie şi de cercetare existente în tipurilor de landşaft; prevenirea inundaţiilor; soci-
regiune şi dezvoltarea de programe comune, prog- etatea bazată pe cunoaştere, cercetarea, educaţia şi
ramele de mobilitate pentru studenţi şi cercetători, sectorul IT; competitivitatea întreprinderilor; oa-
proiecte comune de cercetare, schimb de practici meni şi capacităţi/abilităţi.
sau dezvoltarea de programe inovatoare de educaţie Eugenia Tofan
pentru grupuri ţintă la universităţi. Centrul Media al AŞM

nr. 2 (33), iunie 2014 - 7


Akademos

PREȘEDINTELE preţuire pentru contribuţia substanţială la stabilirea,


aprofundarea şi diversificarea relaţiilor de colabora-
SENATULUI ROMÂNIEI, re între România şi Republica Moldova, preşedinte-
CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU, lui Senatului României, Călin Popescu-Tăriceanu,
i-a fost acordată cea mai importantă distincţie a
ÎN VIZITĂ LA AȘM AŞM – medalia „Dimitrie Cantemir”.
La rândul său, înaltul oaspete de la Bucureşti
Preşedintele Senatului României, Călin Po- a făcut un gest generat nu din raţiuni protocolare,
pescu-Tăriceanu, a vizitat, în ziua de 8 mai 2014, ci din îndemnul inimii, oferind, în numele Camerei
Academia de Ştiinţe a Moldovei. El fusese înso- Superioare a Parlamentului României, Medalia ce
ţit de Marius Lazurcă, Ambasadorul României în poartă însemnele Senatului, drept apreciere a activi-
Republica Moldova, Tatiana Potâng, viceprim- tăţii Academiei de Ştiinţe a Moldovei.
ministrul Republicii Moldova, precum şi de repre- În prelegerea publică „Avantajele Republicii
zentanţi ai Preşedinţiei, Parlamentului şi Guvernu- Moldova în parcursul european”, susţinută în faţa
lui Republicii Moldova. forului academic, Călin Popescu-Tăriceanu a vorbit
Oaspeţii au fost salutaţi, în deschiderea eveni- despre beneficiile aderării, dar şi despre susţinerea
mentului, de preşedintele interimar al AŞM, acad. necondiţionată pe care o oferă România în parcur-
Ion Tighineanu. Oratorul a remarcat semnificaţia sul european Chişinăului. „Republica Moldova este
vectorului european pentru care optează Republica primul stat din cele şase ale Parteneriatului Estic
Moldova, subliniind faptul că unul dintre partenerii care obţine libertatea de circulaţie, primul care va
strategici ai Guvernului pe calea integrării europe- avea Acordul de Asociere, semnat şi probabil intrat
ne este Academia de Ştiinţe a Moldovei, comunita- în vigoare. Şi aici îmi permit să fac o mică paranteză
tea ştiinţifică numărându-se printre primele entităţi să vă spun că, după semnarea Acordului de Asociere
care s-a raliat noilor deziderate. În această ordine de urmează procesul de ratificare şi eu m-am angajat
idei, a fost subliniat faptul că Republica Moldova a public ca Senatul României să fie primul care va ra-
fost prima ţară din Parteneriatul Estic care a aderat tifica Acordul de Asociere cu UE, vin astfel cu un
la Programul Comunitar de cercetare-inovare PC7. mesaj şi către fraţii noştri moldoveni, cât şi pentru
Acad. Ion Tighineanu a vorbit şi despre dorinţa partenerii noştri europeni pentru a accelera acest
şi intenţia de asociere la Programul Comunitar Ori- proces”, a declarat oficialul.
zont 2020, evocând în acest context sprijinul insti- Respectând tradiţia prelegerilor publice, orga-
tuţiilor de cercetare din România, care au manifestat nizate de AŞM, preşedintele Senatului României a
disponibilitatea de a-şi împărtăşi experienţa pentru răspuns la întrebările asistenţei, care au vizat pre-
a ajuta astfel cercetătorii moldoveni să avanseze pe ponderent problema transnistreană, eforturile şi reu-
traseul integrării europene. Preşedintele interimar şitele României în procesul de integrare, situaţia de
al AŞM a exprimat sincere mulţumiri preşedintelui ultimă oră din ţara vecină Ucraina etc.
Senatului României pentru susţinerea acordată Re- Eugenia Tofan
publicii Moldova în parcursul european. În semn de Centrul Media al AŞM

Preşedintele interimar al AŞM, acad. Ion Tighineanu, și preşedintele Senatului României,


Călin Popescu-Tăriceanu. Chișinău, 8 mai 2014

8 - nr. 2 (33), iunie 2014


Eveniment

AVANTAJELE
REPUBLICII MOLDOVA
ÎN PARCURSUL
EUROPEAN
Călin POPESCU-TĂRICEANU
Preşedintele Senatului României

Nu am nicio îndoială că momentul culminant al


vieții mele publice și politice de până acum s-a pet-
recut în ziua de 25 aprilie 2005 la Abația Neumün-
ster din Luxemburg, unde a avut loc ceremonia de
semnare a Tratatului de Aderare a României la Uni-
unea Europeană, care avea să intre în vigoare la 1
ianuarie 2007. gimul liberalizat de vize pentru călătorii în toate sta-
Am avut privilegiul extraordinar de a semna tele membre ale spaţiului Schengen. E un moment
acest document în calitate de prim-ministru al Ro- istoric. Cetățenii Republicii Moldova beneficiază de
mâniei, de a asocia astfel numele și semnătura mea un drept fundamental al UE, libertatea de circulație.
la documentul care consfințea împlinirea celui mai E o formă extrem de concretă de integrare eu-
mare proiect național al statului român, devenit ast- ropeană. E un succes al cetățenilor, al guvernului
fel parte integrantă a familiei celor mai dezvolta- pro-european de la Chișinău și unul al nostru, al
te țări europene și părtaș al valorilor de libertate și tuturor prietenilor europeni ai Republicii Moldova.
de democrație în jurul cărora aceste țări și-au unit Este consecința cea mai convingătoare a angaja-
forțele. Visat, imaginat, proiectat de generația ma- mentului ferm al Guvernului dumneavoastră de a
rilor înaintași de la 1848, obiectiv esențial al luptei promova reformele democratice şi de a implementa
pentru unire și independență, temei al Marii Uniri, standardele europene.
speranță secretă care a ținut în viață două generații Desigur, acesta este doar începutul unui drum
de români striviți de dictatura comunistă, înscrierea pe care România dorește din toată inima să vă ajute
noastră între statele membre UE ducea mai departe să-l parcurgeți, atât prin dezvoltarea unor proiecte
aspirațiile revoluției din 1989 și încheia o etapă de- comune, cât și prin transmiterea de competențe și
cisivă de regăsire a identității noastre europene. know-how pe care l-am acumulat în lungul parcurs
Au trecut 25 de ani de la revoluție și 9 ani din datorită căruia suntem azi un stat membru cu drep-
acel moment inegalabil al semnării Tratatului de turi depline al UE.
Aderare. Pare să se apropie ziua în care și Repub- Parcursul oricărei țări către integrarea europea-
lica Moldova se va număra printre statele membre nă este lung și dificil, fiindcă Uniunea Europeană
ale UE. La 29 noiembrie 2013, în cadrul reuniunii la este o organizație fără precedent sub aspectul com-
vârf a Parteneriatului Estic de la Vilnius, Republica plexității relațiilor dintre statele membre și al exi-
Moldova a fost primul stat din cele aparținând aces- gențelor pe care aceste relații le implică. Într-adevăr,
tui Parteneriat care a parafat Acordul de Asociere cu spre deosebire de marea majoritate a organizațiilor
Uniunea Europeană. Astfel, Republica Moldova a internaționale, care își bazează coeziunea – implicit
ales o cale foarte diferită de cea impusă Ucrainei de mai degrabă decât explicit – pe cel mai mic numitor
guvernarea Ianukovici și a putut evita violența, con- comun, UE tinde să se organizeze la nivelul celui
testațiile și confruntările sângeroase care au adus și mai mare numitor comun.
continuă să aducă atâtea nenorociri vecinilor noștri E adevărat că UE a debutat ca o organizație de
ucraineni. cooperare economică într-un domeniu riguros limi-
Întemeiată pe voința majoritar exprimată prin tat, cel al oțelului și cărbunelui, dar tratatul semnat
vot a cetățenilor săi aspirând la integrarea europea- de Consiliul European la 7 februarie 1992 în loca-
nă, Republica Moldova a făcut astfel un pas decisiv litatea olandeză Maastricht, reprezentând cea mai
către apartenența sa la UE. profundă schimbare a tratatelor de la înființarea Co-
Acum câteva zile, luni, 5 mai, cetăţenii Republi- munității Europene și până la data semnării, a pus
cii Moldova au obţinut una dintre cele mai impor- bazele Uniunii Europene ca organizație politică.
tante libertăți constitutive identității europene – re- Principalul instrument – dar și principala con-

nr. 2 (33), iunie 2014 - 9


Akademos
secință a acestei decizii este faptul că Uniunea Eu- În timpul experienţei mele ca prim-ministru am
ropeană acceptă noi membri cu condiția ca aceștia găsit însă, în documentele fondatoare ale Comuni-
să accepte la rândul lor ca același set de reguli de tăților Europene, o frază care mi s-a părut totdeauna
bază să funcționeze în toate statele membre. Acesta, esențială, anume că aceste state unite în jurul unui
faimosul acquis comunitar – drepturile și obligațiile proiect comun de dezvoltare consideră că societățile
dobândite în procesul de constituire a comunităților lor sunt perfectibile. Am considerat mereu că, după
și apoi a Uniunii ca atare – trebuie adoptate prin legi ce destinele noastre, ale părinților și ale copiilor
și norme interne și mai ales trebuie implementate, noștri, au fost sacrificate decenii de-a rândul utopiei
trebuie adoptate în practica de zi cu zi a adminis- unei societăți perfecte, acest proiect al unei societăți
trației, justiției, puterilor locale și centrale, în viața care poate deveni, prin voința comună a membrilor
societății în general. ei, o societate mai bună, fără însă a-și face iluzii uto-
Nu e niciodată de prisos să subliniem impor- pice, cum că ar putea fi perfectă, este încurajator și
tanţa reformelor de fond îndreptate spre pregăti- dătător de speranță. Este în același timp democratic,
rea Republicii Moldova – a instituţiilor publice, a fiindcă acest „mai bine” depinde de voința comună
agenţilor economici, a cadrului de reglementare – în a membrilor fiecărei societăți, și respectuos față de
vederea fructificării depline a beneficiilor pe care diversitate, fiindcă, în afara unor reguli comune de
le aduce cu sine integrarea europeană, în vederea funcționare, ne lasă pe fiecare, în calitate de cetă-
racordării depline la valorile, la spiritul – dar și la țeni, să definim cum vrem noi „mai binele”.
piaţa Uniunii Europene. Fiindcă, nu mă sfiesc să o Desigur, e un proces îndelungat și destul de
afirm, oricât de mari ar putea părea costurile pro- anevoios acela prin care o întreagă societate își mo-
cesului de aderare, care e departe de a fi ușor de difică regulile de funcționare. E nevoie de o fermă
parcurs, beneficiile aderării le depășesc cu mult. voință politică, dar și de un vast proces de învățare
la nivelul întregii societăți. Aici cred că și dumnea-
Aceste beneficii sunt de mai multe feluri: bene-
voastră, elita intelectuală a Republicii Moldova, pu-
ficii concrete, palpabile, dar și beneficii mai puțin
teți aduce o contribuție de mare preț, pentru a face
evidente poate, care ridică la un nivel fără precedent
să fie înțeles procesul de integrare în toate nuanțele
în istoria țărilor noastre ceea ce putem numi calita-
sale. Și România – autoritățile, dar mai ales socie-
tea vieții. Fiindcă, să fim realiști: noi, românii de
tatea civilă – pot contribui nu doar cu transfer de
dincoace – sau de dincolo de Prut – doar suntem
tehnici și de norme, dar și cu împărtășirea unei ex-
la Chișinău – am avut momente de glorie în istoria
periențe omenești esențiale pentru acest proces.
noastră, în cultura noastră – dar nu am avut de fapt
Există, pe de altă parte, două mari domenii de
niciodată parte de viața tihnită a semenilor noștri risc în acest parcurs. Cel dintâi este cel al separatis-
din Europa Occidentală a ultimei jumătăți de secol. melor și cu deosebire, dar nu numai, al separatismu-
De unii singuri ne-am mai străduit noi, și în sec. lui transnistrean. E o problemă pe care nici statele,
XIX, și între cele două războaie mondiale, și ime- nici societățile noastre, oricât și-ar uni forțele, nu o
diat după 1989. Am reușit, de bună seamă, să ardem pot rezolva singure. Dar e o problemă care trebuie
unele etape, să facem salturi spectaculoase și prog- rezolvată dacă dorim integrarea Republicii Moldo-
rese neașteptate, dar nu să ne așezăm statornic în va în UE. România se poate angaja să uzeze de toate
matca civilizației și bunei stări pentru cât mai mulți relațiile și parteneriatele ei pentru a accelera găsirea
dintre concetățenii noștri. Uniunea Europeană asta unei soluții, dar această soluție nu poate fi decât cea
ne promite: dacă ne străduim, dacă ne ordonăm și asupra căreia Republica Moldova decide.
noi viețile cât de cât, Europa ne ajută să trăim ca în A doua problemă este cea a consensului nați-
Europa. Ne oferă fonduri nerambursabile, cu singu- onal. Trebuie semnat Acordul de asociere politică
ra condiție de a le folosi judicios și cinstit. Ne des- și componenta economică și ratificat înainte de
chide porțile școlilor și universităților ei, cu condiția intrarea în campania electorală pentru alegerile
să avem grijă și noi de ale noastre. Ne primește să parlamentare. După intrarea în vigoare a Acordu-
muncim pe bani buni, cu condiția să respectăm re- lui, se pune problema reformei constituţionale, cu
gulile unei guvernări. Și ne mai cere ceva: să facem dezbaterile inerente, în Republica Moldova – şi, nu
astfel încât și la noi acasă să se poată trăi civilizat, mai puțin, în România – cu respectarea sugestiilor
ca să-și poată trimite specialiștii, tinerii, administra- Comisiei de la Veneţia. În același timp, Republica
torii și întreprinzătorii în țările noastre fără să le fie Moldova va trebui să facă pasul decisiv. Republica
teamă de mari riscuri. Nu îmi fac iluzii. Nu vreau să Moldova are dreptul să solicite statutul de candi-
vă imaginați că vreau să vă prezint Uniunea Euro- dat la aderarea în UE. E un drept pe care Europa îl
peană ca pe o lume perfectă. conferă prin articolul 49 din tratatul UE, statelor cu

10 - nr. 2 (33), iunie 2014


Eveniment

vocație europeană care îndeplinesc condițiile și care acţiune privind liberalizarea vizelor a fost prezentat
își doresc asta. autorităţilor Republicii Moldova în ianuarie 2011.
Fiecare dintre acești pași are nevoie de un larg Pe baza rapoartelor pozitive privind implementarea
consens politic. Aici soluția vă aparține exclusiv acestui Plan de acţiune, Comisia a propus în noiem-
dumneavoastră. În România, opinia publică majo- brie 2013 renunţarea la obligativitatea vizelor pen-
ritară, corpul civic în marea lui majoritate, erau atât tru cetăţenii Republicii Moldova.
de hotărât în favoarea integrării încât niciun partid La 3 aprilie 2014, preşedintele Parlamentului
politic nu și-a permis, cel puțin după 1996, să sus- European, Martin Schulz, şi ministrul adjunct de
țină altceva. Atât în 1995, când România a formu- Externe al Greciei, Dimitris Kourkoulas, au sem-
lat cererea de aderare, cât și în 2000, când începeau nat documentele necesare pentru a permite transfe-
negocierile, toate partidele politice au semnat un rul Republicii Moldova în lista ţărilor terţe ai căror
acord prin care se angajau să susțină eforturile de resortisanţi sunt exoneraţi de obligativitatea vizei.
integrare în UE. Astfel că, la 5 mai 2014, cetățenii republicii au do-
Aceste acorduri sunt indispensabile, fiindcă bândit dreptul fundamental de liberă circulație în
procesul de integrare e îndelungat și are deci toate toate statele participante la Acordul de la Schengen.
șansele de a traversa mai multe etape electorale și Noile linii de frontieră între Uniunea Europeană şi
guverne cu diferite compoziții. Problema este deci Rusia s-au deplasat, după summitul Parteneriatu-
în ce măsură se poate realiza un asemenea consens lui Estic de la Vilnius, către Republica Moldova şi
național în jurul temelor integrării. Aici consider că Georgia. Va trebui să lucrăm împreună, să lărgim
dumneavoastră, în calitate, cum am mai spus, de eli- cercul de susținători europeni, pentru a avea o de-
tă intelectuală a republicii, aveți vocația de a contri- cizie consensuală la nivelul UE pe parcursul între-
bui decisiv. Fiindcă, dacă sunteți convinși că drumul gului proces de aderare, dar acesta a demarat și are
spre Europa e alternativa cea mai bună pentru țara șanse importante de a avansa în ritm susținut.
dvs., aveți prestigiul, audiența și credibilitatea pen- ***
tru a vă convinge concetățenii de importanța acestui Uniunea Europeană este o organizație unică
proiect național. prin însuși modul în care decide asupra politici-
Din punctul nostru de vedere, al cetățenilor Ro- lor sale. O organizație cu 29 state membre – peste
mâniei, integrarea europeană a ambelor noastre țări 470 milioane de persoane – producând un sfert din
PIB-ul întregii lumi, o organizație aproape coexten-
este oricum singura soluție viabilă și realistă pentru
sivă cu cea mai puternică alianță defensivă a lumii
ca societățile noastre, care împart o uriașă memorie
actuale, NATO, Uniunea Europeană reprezintă și
culturală și istorică comună, să se regăsească îm-
un aranjament constituțional complex și original.
preună fără a renunța la niciuna dintre experiențele
Prin chiar modul și regulile sale de constituire, UE
istorice care le definesc pe fiecare în parte. Este o
a adus împreună câteva dintre statele cu cea mai
soluție foarte diferită de cele pe care le puteam ima-
importantă experiență de suveranitate și identitate
gina acum 25 de ani, dar, ca state membre în UE,
națională. În aceste condiții, capacitatea de a împărți
nu ne mai desparte nicio graniță și putem lucra deo-
suveranitatea fără a-i afecta substanța – mai întâi în
potrivă la proiecte comune și la inițiative separa-
domeniul economic, apoi chiar în cel politic – a fost
te. Și dacă e adevărat că faptul de a fi chiar granița o provocare permanentă pentru construcția europea-
de est a UE ne creează multe dificultăți, și nouă, și nă. Într-o lume dominată de mari blocuri industriale
dumneavoastră, trebuie să recunoaștem și că evolu- și militare, șansa UE este capacitatea sa de a fi ima-
țiile dramatice din regiune legate de Ucraina creea- ginativă și diferită, mai productivă și nu mai puțin
ză oportunități suplimentare, un culoar mai favora- funcțională decât alte organizații comparabile.
bil Republicii Moldova. La vremea ei, și România a Asta nu înseamnă că UE ar fi imună la crize.
obținut un parcurs politic accelerat datorită situației Prăbușirea marilor fonduri de investiții din SUA a
de conflict din Balcanii de vest și cu deosebire dato- declanșat o astfel de criză, care părea inițial să poa-
rită contribuției ei lipsite de echivoc pentru soluțio- tă fi definită – cum au făcut-o chinezii – ca o criză
narea crizei din Kosovo. financiară a spațiului nord-atlantic. Dar curând s-a
Republica Moldova e primul stat din cele șase putut constata că multe din țările UE erau parte a
ale Parteneriatului Estic care obține libertatea de cir- acestei mari crize și că politicile tradiționale ale Co-
culație, e primul care va avea Acordul de Asociere misiei Europene și ale Băncii Centrale Europene, de
semnat și probabil intrat în vigoare. Cum bine știți, echilibru foarte nuanțat, puteau părea insuficiente
dialogul dintre UE şi Republica Moldova în dome- față de amploarea riscurilor. S-a adăugat reacția nu
niul vizelor a fost lansat la 15 iunie 2010, Planul de o dată bruscă în favoarea unor politici de austeritate

nr. 2 (33), iunie 2014 - 11


Akademos
absolutizate excesiv drept panaceu universal contra și diversitate, au deopotrivă nevoie de susținere și
crizei, drept care a avut loc o înghețare a dezvoltării de continuitate pe termen lung. Valorile comune,
și o blocare a tuturor mecanismelor de creștere. Ceea patrimoniul european comun, care reprezintă te-
ce e însă și mai important decât acest diagnostic sever, melia însăși a Uniunii Europene, au nevoie de grija
este să constatăm că acțiunea conjugată a autorităților noastră pe termen lung. Până acum, marile proiecte
europene, a autorităților naționale și a cetățenilor UE europene au fost mai ales proiecte de infrastructu-
a găsit calea ieșirii din criză. Iată exemplul României, ră. Asemenea proiecte trebuie să continue, mai ales
care anul trecut a avut cea mai mare rată de creștere în partea noastră de lume, dar dacă am imagina un
economică din întreaga UE. Am convingerea că acest mare proiect cultural european comun? Proiectul
succes s-a datorat faptului că politicile de austeritate major de modernizare a cursului Dunării, care vă
convenite cu FMI și Comisia Europeană au fost în interesează ca și pe noi, are o componentă culturală
parte amendate prin alegerile parlamentare din 2012, și de protejare a patrimoniului care deschide calea
care au adus la putere o coaliție de partide promo- unor asemenea abordări, susceptibile să armonize-
vând o politică de echilibru, un termen mediu între ze componentele de identitate culturală națională cu
severitatea politicilor de austeritate și atenția acorda- cele europene.
tă nevoilor stringente ale cetățenilor. Iată de ce faptul În ultimă instanță, istoria Europei și a culturii
că Uniunea Europeană s-a construit în jurul valori- europene reprezintă de fapt terenul de origine al
lor de libertate și de democrație rămâne esențial și acestei construcții intelectuale și politice care este
reprezintă, în ultimă instanță, elementul definitoriu al Uniunea Europeană. Această particularitate confe-
acestei organizații. ră UE o caracteristică unică – cea a diversității sale
Chiar și pentru cele mai avansate state ale lumii care poate fi mai degrabă armonizată decât disonan-
de azi, criza a dovedit că nimic important nu poate tă. Această diversitate culturală își are rădăcinile în
fi realizat în izolare. Europa de azi, Uniunea Euro- trecutul cel mai îndepărtat, dar corola ei se exprimă
peană chiar, se divide încă între un grup de țări cu o în prezent și oferă europenilor și identității acestora
civilizație modernă, înalt industrializată, cu o admi- un viitor cu totul remarcabil.
nistrație eficientă și cu echilibre sociale, în vest, și o Apartenența identității românești la fondul co-
alta, care suferă încă de pe urma rămânerii istorice în mun european a fost pusă sub semnul întrebării nu
urmă, cu o agricultură fărâmițată și cu o administra- o dată, din pricina apartenenței noastre la creștină-
ție încă prea greoaie. Armonizarea acestor două lumi tatea orientală, din pricina suzeranității exercitate în
pare încă „un pod prea îndepărtat”. Dar ce ar fi dacă, această parte de Europă de către Imperiul Otoman
de comun acord, Vestul și Estul, ar găsi o cale inedită – eronat interpretată ca dominație, și uitându-se de
de a transforma aceste teritorii din est în teritorii ale realitatea independenței culturale și religioase a Ță-
economiilor postindustriale ale viitorului, câtă vreme rilor Române, niciodată transformate în pașalâc. În
aici există un spațiu liber de investiții care se mai cer fine, dar nu în ultimul rând, de anexarea teritoriilor
încă amortizate și o resursă umană educată? Ce ar fi noastre, în forme diferite, dar cu efecte în mare mă-
dacă, transformându-și destinele, popoarele din estul sură asemănătoare, de către Imperiul Sovietic. Or,
UE ar face dintr-un asemenea salt istoric, din a doua niciuna din aceste trei împrejurări dramatice pen-
modernizare a economiilor lor, prioritatea lor abso- tru noi nu a afectat apartenența noastră la orizontul
lută? Dacă întreaga Uniune Europeană ar înceta să memoriei comune europene, care reprezintă pentru
mai vadă lărgirea UE ca pe un simplu proces repetitiv toate societățile Europei piatra unghiulară a aparte-
și ar adopta o viziune cu adevărat complementară a nenței la Uniune.
economiilor și societăților noastre? Tradiția de civilizație antică, apartenența la lu-
Pe acest fond, problema identității europene și mea creștinătății, viziunea democratică a prezentu-
a raporturilor acesteia cu identitățile naționale com- lui și a viitorului – toate acestea fac și din România,
ponente redevine vizibil esențială. Chiar dacă UE va și din Republica Moldova, state și societăți cu certă
izbuti în întregul ei să pună capăt crizei și să stabi- vocație europeană.
lizeze economia europeană, rămâne un fapt acela că Iată de ce așteptăm cu încredere să ne regăsim,
s-au ridicat în ultima vreme probleme esențiale le- fratern, umăr la umăr, în Uniunea Europeană, care
gate de identitate și politici europene comune. Cul- va oferi românismului, în integralitatea sa, posibili-
tura europeană a fost adesea sacrificată în favoarea tatea valorificării potenţialului cultural, spiritual şi
subzistenței și în numele austerității. Aceasta nu e creativ!
situația ideală, departe de asta. Identitatea europea- Discurs ținut
nă, dar și identitățile naționale care dau UE bogăție la Academia de Științe a Moldovei, 8 mai 2014

12 - nr. 2 (33), iunie 2014


Eveniment

URME GERMANE E. S. Matthias Meyer, Ambasadorul Germani-


ei în Republica Moldova, a relevat că pe parcursul
ÎN REPUBLICA MOLDOVA aflării sale în țara noastră în calitate de diplomat a
1814 – 2014: TRADIŢII fost preocupat de chestiunea identităţii, dar şi de
elementele ce-i leagă pe germani de Basarabia. Re-
ŞI MODERNIZARE venind la genericul Conferinţei, el a menționat că
urmele lăsate de germani sunt multe, printre acestea
Academia de Ştiinţe a Moldovei a găzduit, în fiind casele construite de ei având o poziţionare di-
ziua de 14 mai 2014, Conferinţă moldo-germană ferită în raport cu strada, contribuţiile în domeniul
cu genericul „Urme germane în Republica Mol- agriculturii, dar şi o serie de cuvinte germane care
dova 1814 – 2014: tradiţii şi modernizare”. Eveni- au intrat în uzul vorbitorilor ţării noastre. „Nu este
mentul face parte din seria de acţiuni culturale orga- uşor să găseşti urme în trecut. Noi însă încercăm s-o
nizate la Chișinău cu prilejul împlinirii a 200 de ani facem. Dorim cu tot dinadinsul să creăm o punte în-
de la atestarea primelor aşezări ale germanilor în Ba- tre trecut şi viitor”, a subliniat E.S. Matthias Meyer.
sarabia. La manifestare a fost prezent E.S. Matthias Oficialul a apreciat disponibilitatea Academiei de
Meyer, Ambasador Extraordinar şi Plenipotențiar al Ştiinţe a Moldovei de a fi partener în organizarea
Republicii Federale Germane în Republica Moldo- acestui eveniment ştiinţific important, cu titlu speci-
va, cercetători din Republica Moldova şi Germania. al. Ambasadorul german a relevat faptul că prin atare
Lucrările Conferinței au fost inaugurate de acad. manifestări îşi doreşte ca împreună cu prietenii din
Ion Tighineanu, președintele interimar al AŞM. El a Republica Moldova să identifice noi soluţii pentru a
menţionat că germanii au dezvoltat în Basarabia, la îngriji şi menţine în continuare tradiţiile. A contribui,
periferia Imperiului țarist, pe parcursul anilor de co- prin acţiuni concrete, la dezvoltarea ţării. Or, scopul
lonizare, o comunitate prosperă, căreia îi era caracte- principal al Germaniei este de a impulsiona progre-
ristică autonomia locală şi o etică pietistă temeinică. sul Republicii Moldova, de a o aduce pe un făgaş cu
Această minoritate a conviețuit în vecinătate paşnică un viitor european.
cu celelalte grupuri etnice şi religioase ale moldo- Conferinţa şi-a continuat lucrările în cinci se-
venilor, rușilor, ucrainenilor, bulgarilor, evreilor şi siuni: Minoritățile germane în Basarabia; Carol
altele. Pe parcursul anilor au existat diverse relaţii Schmidt, primarul Chișinăului – un reformator al
de prietenie dintre germanii din Basarabia, urmașii epocii sale; Chișinău – imaginea istorică a orașu-
lor şi populația băștinașă a Republicii Moldova. În lui și conservatismul urban; Rolul religiei germane
context, acad. Ion Tighineanu a remarcat activitatea în Moldova; Trecut și prezent. În agendă au figu-
lui Carol Schmidt, în calitate de primar al orașului rat discursurile: Imigrarea din 1814 – stabilirea –
Chișinău în perioada 1877-1903, emblematic fiind şi exodul 1940 (dr. Ute Schmidt, Universitatea Liberă
faptul că la dezvelirea bustului comemorativ al fos- din Berlin); Coloniștii germani în nordul Basara-
tului edil al capitalei din 10 mai curent, a luat parte biei (dr. T. Șcerbacova, US „Alecu Russo”, Bălți);
vicepreşedintele Bundestagului, dna Ula Schmidt. Efecte civilizatorii ale colonizării sudului Basarabi-
Academicianul Ion Tighineanu a menţionat co- ei de către coloniștii germani (dr. hab., prof. univ.
operarea fructuoasă dintre savanții din Republica Eudochia Saharneanu, USM); Aspecte etnodemo-
Moldova şi Germania. În 2008, între Academia de grafice ale populației Moldovei și interferențele cu
Ştiinţe a Moldovei şi Ministerul Federal al Educa- minoritatea germană în ultimele două secole (dr. D.
ţiei şi Cercetării fusese semnat un Protocol de co- Lozovanu, Muzeul Național de Etnografie și Istorie
laborare. Actualmente este în desfăşurare al treilea Naturală din Moldova); Un proiect nerealizat al lui
program bilateral de proiecte comune, care acoperă Carol Schmidt (Olga Garusowa, Institutul Patrimo-
diverse domenii ale sferei cercetării şi inovării. Pe niului Cultural, AȘM); Instituția bisericii ca instru-
parcursul ultimilor ani mai multe proiecte bilaterale ment de coordonare a vieții spirituale a coloniștilor
au generat inițierea pregătirii propunerilor de pro- germani din Basarabia, 1814-1875 (dr. I.Gumenîi,
iecte pentru programele comunitare, inclusiv pentru USM) etc.
Programul Cadru pentru Cercetare al Uniunii Eu- Evenimentul a fost organizat de către Ambasa-
ropene (PC7). Un rol de apreciat în pregătirea cad- da Germaniei în Republica Moldova în parteneri-
relor tinere pentru Republica Moldova îl au Asoci- at cu Academia de Ştiinţe a Moldovei şi Forumul
aţia DAAD și Fundaţia Alexander von Humboldt, Moldo-German.
ultima oferind importante donaţii de utilaj ştiinţific Eugenia Tofan
şi tehnologic. Centrul Media al AȘM

nr. 2 (33), iunie 2014 - 13


Akademos

IMIGRAREA GERMANILOR parcursul anilor de la ciobanii sau chiriaşii moldo-


veni, adeseori preluând unele din ele (de exemplu:
ÎNCEPÂND CU ANUL 1814, numele primei colonii Antschokrak – din 1818 Ta-
STABILIREA, rutino).
Descrierea statistică a Basarabiei şi a Bugea-
EXODUL DIN ANUL 1940 cului din 1828 atestă pentru perioada 1822 până la
1828 în total douăzeci de etnii diferite şi grupuri
Dr. phil. habil. Ute SCHMIDT religioase: moldoveni, ucraineni, ruşi, găgăuzi,
Freie Universität Berlin nemţi, elveţieni, polonezi, evrei, greci, armeni, za-
porojeni şi cazaci de pe Dunăre, precum şi apar-
Nemţii din Basarabia reprezentau o mică mino- tenenţi ai sectelor religioase cum ar fi lipoveni,
ritate de 3% din populaţia acestei ţări cu pământ fer- sabbatieni şi stundişti. Pentru a accelera dezvol-
til, care încă din timpuri străvechi a fost străbătută tarea economică a noii provincii ruse, autoritatea
de numeroase popoare şi marcată de diferite grupuri pentru colonizare recruta acum din nou colonişti
etnice. Istoria lor este astăzi în mare măsură uitată străini. Spre deosebire de manifestul din 1763 al
de memoria colectivă a societăţii actuale. Însă efec- Ecaterinei, Alexandru dorea înainte de toate să ob-
tul pe care aceştia l-au avut pe parcursul scurtei lor ţină imigranţi calificaţi şi apţi de muncă. Aceştia
stabiliri de la cinci până la şase generaţii a lăsat to- trebuiau să fie ţărani cu experienţă, viticultori şi
tuşi urme demne de luat în consideraţie. meşteşugari – oameni „cuvioşi” şi „harnici” – care
prin cunoştinţele lor şi prin modul lor de gospodă-
1. Originea şi aşezarea coloniştilor germani rire ar putea servi drept exemplu pentru populaţia
în Basarabia băştinaşă şi astfel să contribuie la modernizarea
La înaintarea trupelor ruseşti, care urmărise re- societăţii agricole slab dezvoltată din Rusia.
tragerea oştii înfrânte „Grande Armée” a lui Napo- „Artiştii inutili” erau explicit nedoriţi. Imigran-
leon prin Polonia până la Paris, în anul 1813 ţarul ţii nu trebuiau să aibă datorii şi urmau să aducă cu
Alexandru I a observat situația sumbră a coloniști- ei o avere de 300 de guldeni. Aşadar, invitaţia nu
lor germani din „Ducatul Varșovia”1. Printre aceştia însemna un gest de binefacere sau migraţiune din
erau mulţi şvabi, precum şi prusaci, palatini, saxoni, cauza sărăciei, ci mai degrabă o politică de interes
locuitori din Mecklemburg şi alţii, care veniseră în clar exprimată. În afară de aceasta, mulţi imigranţi
această regiune – pe atunci poloneză – încă pe la au adus cu ei sume semnificative de bani şi obiecte
sfârşitul secolului al XVIII-lea. valoroase, care totuşi, din cauza condiţiilor de imi-
În ucazul său din 29 noiembrie 1813, țarul grare şi aşezare, au fost în multe cazuri uzate prea
Alexandru garanta „pentru totdeauna” pământ şi li- repede sau chiar pierdute.
bertăţi coloniştilor germani care doreau să populeze Încă în anul 1813, din regiunea Varşoviei s-au
Basarabia. Printre cele mai importante privilegii era strămutat în Basarabia 200 de familii. Un al doilea
scutirea de serviciul militar şi dreptul la autodeter- mare val de migraţie a avut loc prin anii 1816/1817
minare religioasă. după anularea interdicţiei de emigrare în Regatul
După retragerea turcilor şi tătarilor, sudul Ba- guvernat absolutist Württemberg. Printre aceşti
sarabiei rămase depopulat, dar nu era pustiu. Cro- imigranţi erau mulţi adepţi ai pietismului protestant,
nicarii scriu că la sosirea lor, coloniştii germani cum ar fi, de exemplu, aşa-numiţii „chiliaştii” care
găsiseră aici o pustietate acoperită de mormane aşteptau un sfârşit al lumii apropiat. Ei tindeau spre
de cenuşă, buruian înalt şi morminte. Erau doar muntele Ararat din Caucaz, pentru a se pregăti acolo
câteva sate moldoveneşti, care se compuneau din de revenirea lui Christos profeţită în Apocalipsa lui
case puţine sau bordeie. O altă moştenire lăsată Ioan şi pentru venirea „împărăţiei de o mie de ani de
de locuitorii anteriori erau numele, pe care aceştia pace” prezisă pentru anul 1836.
le-au dat dealurilor, câmpiilor, râurilor, pâraielor şi Erau, de asemenea, şi disidenţi catolici din
altor ape şi pe care coloniştii germani le-au aflat pe şvabii bavarezi, adepţi ai carismaticului propo-
1
După Pacea de la Tilsit (1807), prusacii sunt nevoiți să văduitor al mișcării renascentiste creștine Ignaz
retrocedeze Poloniei mai mult de jumătate din teritoriul Lindl. Ei au întemeiat în anul 1822 în Sărata o co-
lor. Ele aparţineau acum „Ducatului Varşoviei” înfiin- munitate după exemplul creştinismului timpuriu şi
ţat de Napoleon, iar după eșecul invaziei napoleoniene
în Rusia (1813) şi Congresul de la Viena (1815) aceste practicau aici „comunismul creştin” cu stăpânirea
teritorii au trecut în cea mai mare parte sub jurisdicţia în comun a bunurilor – care oricum nu a funcţionat
Rusiei. mult timp.

14 - nr. 2 (33), iunie 2014


Eveniment

În pofida privilegiilor garantate, condiţiile de trai angajaţi – cum ar fi, de exemplu, judecătorul supe-
ale noilor-veniţi au fost la început extrem de dure, rior Samuel Kontenius care se trăgea din Westfalia
deoarece aşezarea lor pe aceste meleaguri nu era pre- – şi care nu doreau să se conformeze condiţiilor ce
gătită suficient de autoritatea pentru colonizare. În dominau în ţară.
timp ce lipsea strictul necesar – adăposturi, materi- În imperiul ţarist, unde iobăgia a fost abolită
ale de construcţie şi produse alimentare, funcţionarii abia în anul 1861, coloniştii creau un aşa-numit
corupţi se îmbogăţeau cu bani ai coroanei şi tratau model pentru o ţărănime liberă şi responsabilă, care
coloniştii ca pe nişte sclavi. Incidentele minore se nu era legată de lanţurile robiei şi comenzile întregii
pedepseau prin chinuri corporale; nici măcar femeile administraţii ruse cu birocraţia sa deseori ineficientă
nu erau cruţate. Din această cauză, în anul 1815 colo- şi coruptă. Acest rol exemplar de pionier şi funcţia
niştii din prima colonie germană Tarutino au încercat de a servi drept exemplu, care le-au fost atribuite
să se apere de un supraveghetor brutal, care imediat coloniştilor străini, au marcat esenţial mentalitatea
chemase trupe cazace şi un regiment întreg de soldaţi coloniştilor germani din Basarabia.
din Chişinău pentru a înăbuşi „răscoala”. 2. Democraţia locală
Slăbiţi de călătoria extenuantă şi condiţiile de În satele germane membrii cu drept de vot ai
viaţă mizerabile, o bună treime din colonişti au mu- comunei alegeau pentru doi ani un şoltuz al satului,
rit imediat după sosire sau în prima iarnă. În prima precum şi doi asistenţi ai acestuia. Totuşi dreptul de
perioadă a aşezării coloniştilor, epidemiile, cum ar decizie la nivel comunal îi rămânea rezervat Adună-
fi ciuma şi holera, viruşii animalelor, invaziile de rii comunei. Fiecare decizie era valabilă doar atunci
lăcuste şi recoltele slabe, precum şi consecinţele când era convenită de majoritatea membrilor şi era
grave ale războiului distrugeau micile succese ale semnată de toţi membrii Adunării comunei. Comu-
coloniştilor obţinute cu atâta greu. nele îşi angajau singure funcţionarii săi, preoţii, în-
Proverbul „Primilor moartea, secunzilor sărăcia văţătorii, paracliserii, copiştii, aprozii şi ciobanii şi
şi terţilor pâinea” era valabil şi pentru nemţii basa- îi plăteau din mijloacele proprii.
rabeni. Trăsăturile de bază ale constituţiei comunale a
În anul 1818, guvernul rus a înfiinţat o autoritate coloniilor erau fixate în „Instrucţiunea cu privire
specială: „Comitetul de asistenţă pentru coloniş- la organizarea internă şi administraţia coloniilor
tii străini din sudul Rusiei”, în competenţa căruia străine nou-create în Rusia”. Din cauza principiilor
intrau nu doar coloniştii germani, dar toţi coloniştii sale cvasi-democratice acest Regulament al comu-
veniţi în Rusia cea nouă. Reprezentanţii comitetului nelor a mai fost numit şi „Fundamentul unei mici
discutau în limba germană cu coloniştii germani şi republici coloniale”. Prevederile ce se conţineau
promovau dezvoltarea economică şi socială a co- în „Instrucţiune” cuprindeau şi reguli detaliate de
munelor şi coloniilor. comportament pentru colonişti şi marcau mediul
Acesta era meritul funcţionarilor ruşi de origine social al satelor.
germană. Ei aveau viziuni progresiste şi erau foarte Era de la sine înţeles că acei care se pomeneau

Ambasadorul Germaniei în Republica Moldova, E.S. Dr. phil. habil. Ute Schmidt,
Matthias Meyer, și președintele interimar al AȘM, Freie Universität Berlin. Discurs ținut la AȘM,
acad. Ion Tighineanu. 14 mai 2014

nr. 2 (33), iunie 2014 - 15


Akademos
într-o situaţie dificilă fără vina lor erau, după po- 26 000 germani, în special spre America de Sud şi
sibilităţi, ajutaţi de toţi ceilalţi. Astfel, casele de Nord, în anii crizei economice (1928-1932) alţi
care fuseseră arse au fost reconstruite repede şi 6 000 (de trei ori mai mulţi decât imigraseră până în
prin muncă comună. Sălile pentru săraci şi spita- anul 1828).
lele erau finanţate din donaţii şi se aflau în grija
4. Structura socială
bisericii. Coloniştii particulari erau obligaţi să-şi
Pornind de la 25 de „colonii-mamă” timp de
menţină în ordine gospodăriile proprii, grădinile şi
cinci până la şase generaţii s-au dezvoltat peste o
ogoarele, fâneţele, grajdurile, gardurile şi îngrădi-
sută de colonii-fiice prospere, Pachtdörfer (sate cu
rile. Pentru a se evita, de exemplu, pericolul in-
pământ arendat), domenii şi cătune. Condiţiile de
cendiului, noaptea „nu se permitea de umblat pe
viaţă îmbunătăţite şi modalităţile de producere au
străzi cu focul sau lumină fără felinar sau cu pipa
favorizat, începând cu mijlocul secolului al XIX-
aprinsă”. Faţă de vecini „trebuiau să se comporte
lea, bunăstarea şi creşterea economică. În pofida
prietenos şi drăguţ, tot aşa cum faţă de călători po-
liticos şi ospitalier”. unei rate mari de moarte infantilă şi a emigrării,
până în anul 1930 populaţia germană a Basarabiei a
3. Biserica şi şcoala crescut, atingând cifra de circa 80 000 de „suflete”.
Biserica şi şcoala erau elemente importante ale Regiunea populată de nemţii din Basarabia era
comunelor germane. Coloniştii germani din Basa- până în 1940 preponderent agrară. Cu agricultura
rabia erau preponderent de confesiune evanghelică. se ocupau peste 80 la sută din populaţia germană,
Modul lor de gospodărire, de viaţă şi mentalitatea preponderent în calitate de ţărani independenţi, care
erau marcate de o morală pietistă, pe care unii din administrau gospodării de nivelul întreprinderilor
coloniştii germani o aduseseră cu sine din vechea mijlocii. În timp ce în coloniile-mamă progresa re-
lor patrie şi mediul religios şi cultural. Pentru aceas- partizarea în gospodării, în coloniile-fiice, mai ales
tă etică protestantă erau caracteristice, de exemplu, în cele din sudul Basarabiei, se dezvolta o agricultu-
următoarele elemente: un stil de viaţă cumpătat, o ră la scară largă, unde la trecerea dintre secole deja
etică forte la lucru şi în profesie, precum şi o înaltă
erau folosite utilaje şi maşini agricole moderne. Ast-
apreciere a şcolii şi a educaţiei.
fel că, de exemplu, un colonist german deja lucra cu
Chiar la începutul „Instrucţiunii” se declară că
o combină de secerat importată din America cu mult
respectarea „obligaţiilor religioase” – cum ar fi mer-
înainte ca o astfel de unealtă să apară în Germania.
sul la biserică duminica – este „una din cele mai
Activităţile cele mai importante erau creşterea grâ-
importante obligaţii ale tuturor coloniştilor”. În ciu-
ului, porumbului dar şi a fructelor oleaginoase, pre-
da condiţiilor economice precare, în comunele ger-
cum şi viticultura, întreţinerea animalelor, creşterea
mane s-au construit chiar de la început săli de studii
şi s-au angajat învăţători din rândurile coloniştilor. bovinelor şi cailor.
Încă în 1844 la Sărata a fost deschis un seminar Partea populaţiei care se ocupa cu comerţul,
german pentru învăţători, numit după ctitorul său meşteşugăritul şi industrie era pe atunci încă foar-
Christian Friedrich Werner „Şcoala werneriană”. te mică, dar era în creştere. Dreptul la moştenire
Acesta a fost primul seminar pedagogic în tot sudul practicat de coloniştii germani din Basarabia, con-
Rusiei şi totodată cel mai vechi seminar pedagogic form căruia fiul cel mai mic moşteneşte întreaga
atestat oficial în tot Imperiul Rus. gospodărie (aşa numitul Minorat), îi obliga pe fii
Pentru copiii altor grupuri etnice, dimpotrivă, fără moştenire ori să achiziţioneze pământ undeva
până în anul 1873 nu exista un sistem public de în altă parte, ori să înveţe un meşteşug respectiv şi
învăţământ şi nici lecţii în limba maternă. Aşadar, să îmbrăţişeze o altă meserie. Acest fapt a favori-
aportul lui Karl Schmidt la înfiinţarea şcolilor pub- zat atât migraţia internă, cât şi mobilitatea profe-
lice nu poate fi nici pe departe îndeajuns apreciat. sională.
În 1906 şi, respectiv, în 1908, în localitatea ger- Începând cu secolul al XIX-lea, în diferite comu-
mană Tarutino au fost deschise 2 şcoli superioare ne au început să apară întreprinderi meşteşugăreşti
– una pentru fete şi una pentru băieţi. În aceste şcoli care confecţionau pentru colonişti unelte de lucru
puteau învăţa şi elevii de alte etnii. mai bune şi căruţe mai stabile. În Teplitz, de exem-
În 1871 a fost anulată administraţia specială. plu, un fierar imigrant numit Buchfink a meşterit
Începând cu anul 1874, serviciul militar devenea prima căruţă cu axe de fier. În timpul războiului din
obligatoriu şi pentru coloniştii germani. Încălcarea Crimeea (1853 - 1856) armata rusă prefera căruţele
acestei promisiuni a provocat un mare val de emig- germane, contribuind astfel la avansarea fierăritului
rări. Până în anul 1927, din Basarabia au emigrat şi rotăritului din Basarabia.

16 - nr. 2 (33), iunie 2014


Eveniment
Cea mai mică grupă o constituia cea a preoţilor, că a comunelor germane. Locuitorii „comunităţilor
învăţătorilor, medicilor, juriştilor şi altor profesii cu multe hectare” noi create abia dacă puteau să-şi
din domeniul academic. În societatea coloniştilor asigure existenţa.
bazată pe aspectul religios, funcţiile importante în Politica de minoritate rigidă a Guvernului ro-
domeniile spiritual-religios și cel intelectual erau mân („românizarea”) a dus la faptul că germanii
ocupate de pastorii evanghelici-luterani, precum şi şi-au văzut ameninţată autonomia culturală garan-
de învăţători. tată explicit în anul 1918. Şcolile populare germa-
ne, în afară de trei şcoli din judeţul Cahul, au fost
5. Traiul în comun cu alte grupuri etnice şi
naţionalizate, iar cota învăţătorilor germani fusese
religioase
redusă în mod intenţionat, aceasta micşorându-se în
Nemţii reprezentau doar trei la sută din popula-
anii 1930 aproape de două ori (de la 202 la 124), în
ţia totală a Basarabiei. Majoritatea satelor germane
timp ce corpul didactic român s-a mărit de trei ori
omogene se aflau în mijlocul aşezărilor altor naţio-
(de la 81 la 238). Aproape jumătate din 140 de co-
nalităţi. În oraşele mari, cu târguri (cum ar fi, de ex.:
mune germane au rămas chiar fără niciun profesor
Tarutino, Arzis, Sărata cu mai multe mii de locui-
german. În cele din urmă şi limba germană nu a mai
tori) populaţia era foarte eterogenă. Nemţii locuiau
fost permisă ca limbă de studiu.
într-o diversitate pestriță de comunităţi etnice şi re-
Abia în 1939 – deci cu un an înainte de stră-
ligioase şi într-o vecinătate paşnică cu moldovenii,
mutare şi în contextul apropierii României de Ger-
ruşii, lipovenii, ucrainenii, evreii, bulgarii, găgăuzii,
mania nazistă – a fost emis un decret regal privind
romii, armenii, grecii şi alte grupuri.
întoarcerea şcolilor expropriate.
În pofida contactului cotidian cu reprezentanţii
altor grupuri etnice (de ex.: la târguri, la lucru, în 7. Strămutarea (1940)
cadrul administraţiei şi armatei), „căsătoriile mixte” În toamna anului 1940, ca urmare a Pactului
erau relativ rare. Dar acest lucru nu era influenţat de dintre Hitler şi Stalin, au fost strămutaţi din Basara-
diferenţele etnice, ci mai degrabă de conştiinţa de bia 93 500 de germani basarabeni. Doar circa 2 000
grup marcată de biserică și confesiune. rămaseră pe acest teritoriu.
Totuşi, strămutarea era, în principiu, voluntară,
6. Schimbarea naţionalităţii însă germanilor în cele din urmă nu le rămăseseră
După declanşarea Primului Război Mondial în altă soluţie. După o lungă staţionare prin lagăre, cea
anul 1914, coloniştii germani, deşi se comportaseră mai mare parte de colonişti a fost aşezată în 1941/42
loial faţă de statul rus şi luptaseră în armata rusă în Polonia pe atunci ocupată. Ceea ce germanilor li
împotriva Germaniei, au fost declaraţi de către Gu- se părea ca fiind o „acţiune de salvare” din mâinile
vern în mod absolut duşmani ai poporului. În 1915 puterii sovietice, Regimul nazist a uneltit ca o in-
fuseseră adoptate legi de expropriere şi închise toa- troducere în politica sa rasistă de colonizare, expul-
te şcolile germane. Pentru anul 1916/1917 era deja zare şi nimicire în Europa de Est. Pentru inginerii
planificată deportarea maselor spre Siberia. În nor- demografici nazişti coloniştii germani erau înainte
dul Basarabiei (de ex.: Naslavcea, Râşcani şi Şol- de toate mase de deplasare, rezerve omeneşti şi po-
toaia Nouă) aceasta era deja în desfăşurare. Marele tenţial de forţe de muncă.
plan fuse împiedicat doar de iarna prea rece şi iz- Implantaţi într-o ţară ocupată, înconjuraţi de po-
bucnirea Revoluţiei din Februarie. pulaţia asuprită, nemţii basarabeni nu au putut dez-
După Primul Război Mondial, în 1918, Basara- volta aici sentimentul de a fi acasă.
bia trece sub suveranitatea statului român. Această În ianuarie 1945, nemţii basarabeni strămutaţi –
cezură a asigurat întâi de toate supravieţuirea mino- precum şi milioane de refugiaţi din alte regiuni de
rităţii germane în mediul ei obişnuit. Însă ea a trasat Est – au evadat de Armata Roşie spre Vest. În Ger-
urme adânci în viaţa economico-socială şi culturală mania de după război ei au fost nevoiţi să-şi creeze
a germanilor. Reforma agrară românească (1920), o nouă existenţă şi o nouă patrie. Mulţi din ei au
de exemplu, împiedica şansele de creştere economi- emigrat spre America.

nr. 2 (33), iunie 2014 - 17


Akademos

TRADIȚII mician, Israel Gohberg – membru corespondent al


AȘM, Boris Șcerbacov, Alexandru Marcus și Israel
ȘI CONTEMPORANIETATE. Feldman – profesori.
INSTITUTUL În 1961, odată cu inaugurarea Academiei de Ști-
ințe a RSSM, sunt fondate o serie de institute, inclu-
DE MATEMATICĂ siv cel de Fizică și Matematică, în baza căruia ulte-
ȘI INFORMATICĂ rior – pe 14 aprilie 1964 – sunt create Institutul de
Fizică Aplicată și cel de Matematică cu Centrul de
LA 50 DE ANI Calcul. Fondator al Institutului de Matematică a fost
acad. V. Andrunachievici. Un matematician talentat,
Dr. hab., prof. Svetlana COJOCARU care a absolvit facultatea la Iași, doctoratele la Mos-
Membru corespondent al AȘM cova, primul fiind susținut sub conducerea legenda-
rului Erou al Uniunii Sovietice Otto Șmidt, matema-
Constantin GAINDRIC
tician și explorator polar. Vladimir Andrunachievici
Institutul de Matematică și Informatică lucra la una din universitățile din Moscova, când a
al AȘM fost invitat să revină acasă pentru munca care a de-
venit cea mai importantă operă a vieții sale – forma-
Summary. A brief overview of the results of sci- rea unui institut de cercetare. A reușit să găsească
entific schools that have functioned and are working specialiști dintre cei mai buni, se preocupa personal
in the Institute of Mathematics and Computer Sci- de aceasta descoperindu-i nu doar în Chișinău, ci și
ence of the Academy of Sciences from its fondation la Bălți, Tiraspol, Moscova, Erevan.
until now is presented. În scurt timp s-a format un colectiv puternic şi
Rezumat. Sunt trecute în revistă pe scurt rezul- funcţional în care s-a stabilit o atmosferă colegială
tatele cercetărilor școlilor științifice care au funcțio- și binevoitoare. Rezultatele nu s-au lăsat aștepta-
nat sau continuă să activeze în Institutul de Matemat- te. Institutul reușește să se afirme drept o instituție
ică și Informatică al Academiei de Științe a Moldovei de excelență, inclusă de organele de conducere ale
de la fondare și până în prezent. fostei U.R.S.S. în lista instituțiilor-lider în cerce-
tarea matematică, atribuindu-i-se categoria I – cea
În primăvara acestui an Institutul de Matemati- mai înaltă din cele existente. Dedicându-și întreaga
că și Informatică al Academiei de Științe a Moldo- viață acestui institut, în unul din ultimele interviuri
vei și-a sărbătorit aniversarea de 50 de ani. Dacă ar („Moldova Suverană”, 08.10.1996) academicianul
fi să-i descriem cât se poate de succint parcursul, am Andrunachievici mărturisea cu o uimitoare modes-
evidenția următoarele repere istorice: tie: „În cadrul Academiei de Științe am participat la
• Septembrie, 1961 – Fondarea Institutului de fondarea Institutului de Matematică…”
Fizică și Matematică. De la fondare și până în prezent, în Institut au
• Aprilie, 1964 – Fondarea Institutului de Ma- fost efectuate cercetări în trei domenii principale:
tematică cu Centrul de Calcul. matematica pură, matematica aplicată și informati-
• Octombrie, 1997 – Schimbarea denumirii în ca. În 1964 au fost formate opt laboratoare: algeb-
Institut de Matematică și Informatică (IMI). ră şi logică matematică (şef V. Belousov), analiză
• Iulie, 2003 – separarea Centrului de Calcul. funcţională şi metode aproximative (şef I. Gohberg),
Însă aceste evenimente au fost precedate de o ecuaţii diferenţiale şi metode de calcul (şef C. Sibir-
preistorie a fondării cercetării matematice în cad- schi), matematică aplicată (şef V. Ceban), metode
rul Filialei Moldovenești a Academiei de Științe a matematice ale fizicii teoretice (şef V. Moscalenco),
U.R.S.S. În iulie 1959 sunt angajați primii doi cer- cibernetica energetică (şef G. Cealîi), programarea
cetători-matematicieni: Victor Vizitei și Alexandru şi pregătirea problemelor (şef M. Buşko-Juc), ex-
Marcus. Spre sfârșitul anului li se mai asociază încă ploatarea calculatoarelor (şef A. Rusanov). După
doi: Israel Gohberg și Israel Feldman, cel dintâi din- cum putem observa din această enumerare, aici își
tre ei fiind numit conducător al grupului de cerce- au originea nu doar renumite școli de cercetare în di-
tare matematică. Câteva luni mai târziu vine Elena verse domenii ale matematicilor, dar și cea de fizică
Pavlov, apoi Constantin Sibirschi și Boris Șcerba- teoretică (transferată ulterior la Institutul de Fizică
cov. Acest prim septet matematic s-a îmbogățit în Aplicată), precum și actualul Institut de Energetică.
curând cu titluri didactice și ştiinţifice: toți și-au luat Obiectul mândriei Institutului îl constituie șco-
doctoratele, Constantin Sibirschi a devenit acade- lile științifice, care i-au adus faimă în întreaga lume.

18 - nr. 2 (33), iunie 2014


Eveniment

Cea fondată și condusă de către acad. V. Andru- clasice, anume cele referitoare la radicalii speciali
nachievici includea următoarele direcții de cerceta- și cei idempotenți cu aplicații importante la descri-
re: teoria structurală a algebrelor (inelelor) asociati- erea unor clase de algebre (așa-numitele teoreme
ve, teoria radicalilor în algebre, inele, module și alte structurale). În teoria aditivă a idealelor au fost
sisteme algebrice, teoria aditivă a idealelor în inele, obținute o serie de rezultate fundamentale, care au
teoria grupurilor și inelelor topologice, radicali în oferit soluția definitivă a problemelor principale din
inele topologice, radicali în module și categorii abe- domeniu. Aceste probleme se referă la existența și
liene cu aplicații în teoria inelelor. În cadrul școlii au unicitatea reprezentării fiecărui ideal al unui inel în
fost formați 37 doctori și doctori habilitați, inclusiv formă de intersecție finită de ideale speciale. Teoria
20 sub conducerea acad. V. Andrunachievici. „Ar- generală a radicalilor în inele topologice și-a găsit
borele genealogic” al discipolilor academicianului dezvoltarea prin determinarea particularităților ei
Andrunachievici numără deja patru niveluri, adică în comparație cu cazul inelelor discrete, cercetarea
astăzi activează în cercetare doctori în matematică, posibilităților prelungirii topologiilor în diferite sis-
care sunt elevi ai elevilor primilor doctoranzi ai lui teme algebrice, studiul laticei tuturor topologiilor pe
V. Andrunachievici. Au fost publicate 9 monogra- grupuri abeliene și pe module. În domeniul radicali-
fii, unele dintre cele mai importante fiind Радикалы lor în module și categoriilor abeliene cu aplicații în
алгебр и структурная теория, semnată de acad. teoria inelelor a fost obţinută descrierea completă a
V. Andrunachievici și unul din primii săi discipoli, laticei claselor naturale de module ca parte booleană
acad. Iurie Reabuhin (editată la Moscova de Editu- a laticei claselor închise de module. Au fost eviden-
ra „Наука”). O altă monografie valoroasă, întitulată ţiaţi preradicalii categoriei modulelor determinaţi
Introduction to the theory of topological rings and de functorii principali, fiind indicate relaţiile dintre
modules, este semnată de către acad. V. Arnautov (și ei şi criteriile de coincidenţă, cercetaţi preradicali
el fiind discipol al acad. V. Andrunachievici) cu co- de tip special în categorii de module (preradicalii
legi de la Universitatea „M. Lomonosov” din Mos- standard) cu ajutorul cărora au fost definite patru
cova (Editura „Marcel Dekker”, SUA). operaţii noi în laticea tuturor submodulelor oricărui
Este imposibil să enumeri rezultatele obținute în modul.
cadrul acestei școli, vom încerca, totuși, să o facem, O altă școală remarcabilă, care activează cu
limitându-ne doar la câteva dintre cele mai impor- mult succes și în prezent, este cea a academicianului
tante. Constantin Sibirschi. Domeniul de cercetare îl con-
În domeniul teoriei radicalilor în algebre asocia- stituie metodele invarianților algebrici în teoria cali-
tive au fost obținute rezultate, devenite de-a dreptul tativă a ecuațiilor diferențiale. Școala numără 52 de

nr. 2 (33), iunie 2014 - 19


Akademos
doctori și 7 doctori habilitați, inclusiv 19 teze susți- face cercetare în Chișinău. Un matematician cu ta-
nute sub conducerea acad. C. Sibirschi. Ca și în cazul lent de la Dumnezeu, devenit celebru în domeniul
scolii Andrunachievici, „arborele genealogic” se ex- logicii matematice fără a avea nici chiar studii me-
tinde pe patru nivele. Acad. C. Sibirschi și discipolii dii complete, a dezvoltat cu succes această direcție
dumnealui au publicat 20 de monografii, inclusiv 6 de cercetare în Moldova, obținând o serie de rezul-
traduse în alte limbi. Direcții principale de cercetare tate importante. Printre acestea se numără criteriul
le constituie invarianţii algebrici ai ecuaţiilor dife- de recunoaştere a completitudinii funcţionale pentru
renţiale și teoria topologică a sistemelor dinamice. În logicile multivalente, intrat în manuale sub denumi-
cadrul celei dintâi dintre ele, aplicând metoda invari- rea de „Teorema lui A. Kuzneţov”. Șirul rezultatelor
anţilor algebrici şi al algebrelor Lie au fost obținute marcante îl continuă demonstrarea decidabilității
o serie de rezultate importante, precum rezolvarea problemei de expresibilitate pentru logicile super-
problemei generalizate Poincaré despre numărul de intuiţioniste (intermediare între logica clasică şi cea
elemente ale bazei idealului Bautin. Rezultatele celei intuiţionistă) finit axiomatizabile şi local tabelare,
de a doua direcții sunt axate pe construirea sistema- soluţionarea problemelor 5 şi 6 ale matematicieni-
tică a teoriei topologice a sistemelor dinamice (cu, şi lor niponi T. Hosoi şi H. Ono despre clasificarea în
fără unicitate). Este semnificativ faptul, că metode- straturi a logicilor superintuiţioniste.
le dezvoltate de către acad. C. Sibirschi și discipolii Școlile științifice, ca și orice organism viu, își
dumnealui astăzi sunt preluate în calitate de instru- au perioadele sale de ascensiune și declin. Unele
ment de cercetare într-o serie de centre științifice din există atât timp, cât există liderul lor, altele dăi-
Canada, Spania, Brazilia, China etc. nuie în timp, se dezvoltă, migrează dintr-o țară în
Școala profesorului Valentin Belousov se pre- alta. Așa s-a întâmplat și cu școala m.c. AȘM Israel
ocupă de cercetări în domeniul teoriei cuasigrupu- Gohberg. Ea a fost creată în IMI, cu specializare în
rilor. Ea numără 45 de doctori și doctori habilitați, teoria operatorilor și ecuații integrale. Sub condu-
inclusiv 22 de teze susținute sub conducerea prof. cerea prof. I. Gohberg au fost susținute 40 de teze
V. Belousov. Rezonanța internațională s-a manifes- de doctor și doctor habilitat, 19 din ele aparținând
tat chiar din primii ani de existență a acestei școli, în doctoranzilor din IMI. Odată cu plecarea dumnea-
cadrul căreia au făcut stagii și doctorate matematici- lui din țară această direcție de cercetare în Institut
eni din Germania, Iugoslavia, Cehoslovacia, Româ- a început să dispară, centrul deplasându-se împre-
nia, Polonia, republici ale fostei U.R.S.S. Monogra- ună cu fondatorul ei. Ilustrul matematician și-a
fia prof. V. Belousov Основы теории квазигрупп continuat activitatea în Universitatea din Tel-Aviv,
и луп (Moscova, Ed. „Наука”, 1967) este și în pre- devenind fondatorul revistei „Integral equations
zent una de referință pentru cercetătorii în domeniu. and operator theory”, Editura Birkhäuser Verlag,
A devenit clasică teorema Belousov despre patru Elveția, și al seriei Operator theory: Adnvances
cuasigrupuri unite prin legea asociativă, precum și and Applications, în cadrul căreia au apărut de sub
teorema Belousov despre cuasigrupuri distributive tipar circa 180 de cărți.
și algebrele Belousov poziționate. Bazele cercetărilor în domeniul matematicii
În prezent, în IMI activează cu succes un colec- aplicate le-a pus profesorul Vasile Ceban. Astăzi se
tiv de cercetare în domeniul cuasigrupurilor care a conturează două noi școli științifice, avându-i drept
reușit nu doar să continue direcția începută de con- lideri pe acad. G. Mișcoi și dr. hab. D. Lozovanu.
ducătorul lor, dar și să găsească o cale nouă ce a Direcțiile actuale de cercetare sunt: teoria jocurilor
condus spre dezvoltarea unor aplicații de criptogra- şi controlul optimal, teoria aşteptării şi teoria proba-
fie. Astfel, au fost descrise: spectrul cuasigrupurilor bilităţilor; modelarea matematică, metodele mate-
total parastrof-ortogonale, sistemele de codare cu matice şi algoritmii de calcul (în mecanica corpului
un simbol de control bazate pe cuasigrupurile total solid, dinamica gazelor şi economie). Pe parcursul
parastrof-ortogonale, schemele de partajare a secre- anilor în aceste domenii au fost publicate 52 de mo-
tului bazate pe sistemele ortogonale de operaţii par- nografii, care împreună cu un număr impunător de
țiale, sistemele de operaţii ce corespund schemelor articole înglobează rezultate importante, dintre care
de partajare a secretului. Au fost construiţi cripto- vom enumera următoarele:
algoritmi noi, la baza cărora se află soluționarea a • Cercetarea modelelor de aşteptare cu priori-
două probleme dificile din teoria cuasigrupurilor. tate şi timp de orientare, ce au permis generalizarea
Doctorul Alexandru Kuznețov a fost unul din unor rezultate din teoria aşteptării;
colaboratorii Institutului, pe care acad. Andrunachi- • Elaborarea metodei generale de cercetare a
evici l-a convins să abandoneze Moscova pentru a evoluţiilor marcoviene aleatoare în spaţiul Euclid

20 - nr. 2 (33), iunie 2014


Eveniment
de dimensiune arbitrară. Prin aceasta a fost rezol- În domeniul informaticii teoretice, colaboratorii
vată problema formulată de celebrul matematician IMI au fost printre primii în lume care au abordat
Mark Kaţ cu 50 de ani în urmă; tematica calculelor bazate pe principii biologice,
• Elaborarea schemelor de calcul performant elaborând și cercetând mai multe modele, inclusiv
pentru soluţionarea problemelor multidimensionale ADN, sisteme TVDH, rețele de procesoare evoluti-
ale dinamicii gazelor gravitaţionale; ve, P sisteme tranziționale, comunicative, polimor-
• Elaborarea metodei reţelei extinse, ce fice, cu inserție-deleție, cu reguli „splicing”, cu
reprezintă o generalizare a metodei programării di- membrane active, cu replicații. În prezent se lucrea-
namice pentru problemele de control multicriterial ză asupra modelelor hibrid, care îmbină principiile
discret. Metoda nominalizată permite soluţionarea biologice și cele cuantice.
problemei fluxului de cost minim în reţelele dina- Sub conducerea dr. Iurie Pecerschi au fost ini-
mice cu mai multe produse. țiate cercetări în inteligența artificială. Au fost dez-
• Formularea şi demonstrarea condiţiilor nece- voltate metode de formalizare și prelucrare a cunoș-
sare şi suficiente de existenţă a situaţiei de echilibru tințelor (inclusiv fuzzy) și mijloace instrumentale
Nash pentru jocurile poziţionale stocastice. corespunzătoare destinate creării de sisteme expert.
O spectaculoasă evoluție au cunoscut cercetă- În particular a fost elaborată metoda sistemelor sim-
rile în informatică. Începute în perioada când încă ple de alternativă (și metoda matricelor fuzzy sec-
nici însuși termenul nu prea era în uz, ariile de inte- ționate).
rese s-au schimbat împreună cu schimbarea genera- În paralel cu cercetările fundamentale, descrise
țiilor de calculatoare, creându-se noi baze teoretice mai sus, în IMI sunt efectuate și cercetări aplicative,
pentru sisteme de calcul tot mai performante și cer- care nu doar au contribuit la completarea tezaurului
cetându-se căile de dezvoltare a diverselor aplicații de cunoștințe, dar și au fost implementate în diverse
pentru aceste sisteme. Direcțiile actuale de cercetare domenii social-economice. Vom prezenta doar câte-
sunt reprezentate prin studiul bazelor teoretice ale va exemple, pentru a ilustra spectrul preocupărilor
informaticii, sistemelor informatice, a limbajelor anterioare și actuale.
formale și celor naturale. Din multitudinea de re- Pentru agricultură au fost elaborate modele de
zultate, obținute în acest domeniu, le vom evidenția determinare a zonelor optime de livrare a materiei
pe cele ale prof. Iurie Rogojin ce țin de existența prime pentru fiecare fabrică de zahăr aparte şi prog-
mașinilor Turing de dimensiuni mici și care depă- ramul de prelucrare a sfeclei de zahăr, a fost sta-
șesc unele rezultate clasice stabilite de notorietăți bilită componenţa şi structura optimă a parcului de
precum Claude Shannon și Marvin Minsky. maşini agricole, dimensiunile şi structurile optime

Centrul de calcul, anul 1972. Сalculatorul БЭСМ 4М

nr. 2 (33), iunie 2014 - 21


Akademos
ale plantaţiilor pomicole, planul optim de amplasa- grafic al organelor zonei abdominale, care ghidează
re a producerii porcinelor. S-au calculat indicatorii medicul în procesul de investigație ajutându-l la
fizico-mecanici ai solurilor și s-au propus recoman- obținerea și formularea concluziilor.
dări pentru determinarea fiabilităţii sistemelor de Desigur, tabloul istoriei Institutului nu ar fi com-
irigare prin picături. plet dacă nu am aminti despre Centrul de Calcul.
Pentru industria alimentară s-au elaborat mode- Istoria tehnicii de calcul în Republica Moldova
le matematice ce au permis optimizarea procesului începe, de fapt, cu procurarea în anul 1962 a primei
de fabricare a sucurilor din struguri, determinarea mașini electronice de calcul (după cum se numea
volumului optim al depozitelor frigorifice ale fabri- atunci) БЭСМ-2М pentru dotarea Centrului de Cal-
cii de conserve, calculul indicatorilor programului cul din cadrul Institutului nostru. Acest Centru a ser-
de producere în industria zahărului, graficul optim vit nu doar la obținerea de noi rezultate în diverse
de transportare a materiei prime la fabricile de lac- domenii de cercetare (matematică, fizică, biologie,
tate, calculul indicatorilor economici de producere seismologie etc.), dar și-a adus contribuția substan-
la întreprinderea de conserve. țială la soluționarea unui șir de probleme economice
Un șir de modele elaborate de către cercetătorii ale țării, și, poate nu mai puțin important, la forma-
noștri au fost implementate în industrie. La Tighina, rea unui număr impunător de specialiști care au asi-
în baza programelor elaborate de către specialiștii gurat funcționarea celor peste 30 de centre de calcul
din IMI se calcula planul de producere pentru uzina ramurale din republică.
de construcţii de maşini, planul de pregătire tehno- Rezultatele cercetărilor noastre au fost materi-
logică flexibilă la o întreprindere automatizată. alizate în 127 volume din seria Математические
Un alt exemplu de colaborare a matematicie- исследования (Cercetări matematice), 15 vo-
nilor cu sfera de producere îl constituie transportul lume din seria Прикладная математика и
auto. Au fost elaborate scheme optime de transpor- программирование (Matematică aplicată și prog-
tare a mărfurilor între orașe, precum și un plan de ramare), 107 monografii, dintre care 14 au fost ree-
formare a clientelei întreprinderilor de transport, s-a ditate în alte limbi. S-au organizat 80 de conferinţe
propus optimizarea structurii parcului de automobi- şi simpozioane, susţinute 34 teze de doctor habilitat
le în Republica Moldova. şi 239 teze de doctor. Institutul este cunoscut și în
Rezultate interesante au fost obținute din calitate de editor al revistelor „Buletinul Academiei
conlucrarea cu institutele de ramură, marcate prin de Ştiinţe. Matematica”, „Computer Science Jour-
elaborarea sistemelor de modelare a proceselor de nal of Moldova”, „Quasigroups and related sys-
propagare a undelor în diverse medii, calculul ten- tems”, printre autorii cărora se numără matematici-
siunilor în medii elastice, prognozarea fiabilităţii di- eni și informaticieni din Australia, Austria, Algeria,
namice ale elementelor de construcţii, optimizarea Belarus, Canada, China, Elveția, Franța, Germania,
elementelor construcţiilor, calculul regimurilor de Grecia, India, Israel, Italia, Iran, Mexic, Mongolia,
exploatare a rezervoarelor subterane de gaze. Muntenegru, Peru, Polonia, România, Rusia, Slova-
Institutul a participat la elaborarea softului de cia, SUA, Ucraina, Ungaria etc.
bază pentru câteva calculatoare performante, proiec- Pe parcursul ultimilor 20 de ani Institutul a par-
tate și produse în Uniunea Sovietică. Vom menționa ticipat la executarea a 50 de proiecte internaționale
lucrările efectuate pentru seria de supercomputere cu parteneri din centre științifice de performanță din
Elbrus, aportul cercetătorilor moldoveni la elabora- diferite țări ale Europei, Asiei, Americii.
rea compilatoarelor paralele pentru sistemul complex De cea mai înaltă distincție a țării în domeniul
reconfigurabil PS3000 și a compilatoarelor și editoa- cercetării – Premiul de Stat și Premiul Național –
relor de texte pentru calculatorul SAMSON. s-au învrednicit 11 colaboratori, 19 au obținut res-
Putem înscrie în palmaresul nostru și unele luc- pectivul premiu pentru tineret. Zece persoane din
rări ce au contribuit la informatizarea limbii române IMI au devenit laureați ai Premiului „Academician
în perioada formării statului nostru. Printre ele co- Constantin Sibirschi”, acordat pentru realizări de
rectorul de texte pentru limba română ROMSP și valoare în domeniul matematicii și informaticii.
Web-portalul cu acces liber al resurselor şi instru- Aniversările sunt nu doar un prilej de trecere în
mentelor lingvistice. revistă a realizărilor, ci și o ocazie pentru trasarea
O realizare de succes medaliată cu aur la Expo- căilor ce vor fi urmate în viitor. Cercetătorii Institu-
ziția „Fabricat în Moldova” (2011) reprezintă Sis- tului speră că următorii 50 de ani vor fi nu mai puțin
temul suport decizii pentru diagnosticul ultrasono- fructuoși decât cei ce i-am parcurs.

22 - nr. 2 (33), iunie 2014


Eveniment

OPORTUNITĂȚI obţinuţi prin metode chimice pentru necesităţile in-


dustriei, agriculturii şi medicinii în baza utilizării
PENTRU DEZVOLTARE: materiei prime locale. De asemenea, prioritare sunt:
INSTITUTUL DE CHIMIE elaborarea tehnologiilor de purificare a apelor, trata-
rea şi valorificarea deşeurilor şi controlul analitic al
LA 55 DE ANI poluanţilor în mediul ambiant. Aceste necesităţi sunt
stringente, în mod special, pentru Republica Moldo-
Acad. Gheorghe DUCA va, care nu dispune de zăcăminte minerale.
M. cor. Tudor LUPAŞCU 1 Investigaţiile în domeniul chimiei îşi au începu-
tul la noi în anii 1950. Cercetările realizate şi recu-
Dr. hab. Aculina ARÎCU 2 noscute pe plan mondial se raportează la direcţiile
1,2
Institutul de Chimie al AȘM de investigaţii ce ţin de: chimia anorganică (chimia
compuşilor coordinativi, chimia compuşilor mac-
OPPORTUNITIES FOR DEVELOPMENT:
THE 55TH ANNIVERSARY OF THE INSTITUTE rociclici, chimia bioanorganică); chimia organică
OF CHEMISTRY (chimia compuşilor naturali şi fiziologic activi, sin-
Summary. Along with offering an efficient ma- teza organică, chimia bioorganică); chimia analitică
nagement model for science, research in the field of (metode fizico-chimice de cercetare şi analiză); chi-
chemistry furnishes results with a strong impact on mia fizică cu domenii de investigaţie precum: chimia
social and economic development. Nowadays, re- cuantică, cinetica chimică şi cataliza, chimia nano-
search in the field of chemistry in Moldova deals with structurilor, electrochimia, metode fizice de analiză.
the synthesis and study of coordination compounds Studiul cineticii şi catalizei proceselor redox a crista-
with various useful properties for industry, agricul- lizat o nouă direcţie de cercetare – chimia ecologică.
ture and medicine; synthesis and study of natural Toate acestea reprezintă domenii ale ştiinţei chimice
and synthetic organic biologically active compounds contemporane ce s-au constituit şi afirmat din primii
with application in the above-mentioned domains; ani de activitate ai instituţiilor de profil, în special, şi
development of new and advanced methods and tech-
a ştiinţei chimice din Moldova, în general.
nologies for environmental protection; fundamental
and applied chemical investigations related to nano-
Ţinând cont de cerinţele dezvoltării societăţii
particles etc. umane, cercetările actuale sunt axate pe elaborarea
bazelor teoretice şi metodelor de sinteză a compuşi-
Rezumat. De rând cu oferirea unui model de lor coordinativi şi supramoleculari cu proprietăţi uti-
management eficient în ştiinţă, cercetările în dome- le (catalizatori ai diferitor procese chimice, magneţi
niul chimiei au un impact puternic asupra dezvoltării moleculari, coloranţi pentru masele plastice) pentru
socio-economice. Cercetările actuale în domeniul
industrie şi agricultură; sinteza şi studiul substanţelor
chimiei în Moldova sunt axate pe sinteza şi studiul
organice naturale şi sintetice biologic active, care şi-
compuşilor coordinativi cu proprietăţi utile pentru
industrie, agricultură şi medicină; sinteza şi studiul
au găsit aplicaţie în parfumerie şi cosmetică, industria
substanţelor organice naturale şi sintetice biologic tutunului şi a uleiurilor eterice, industria alimentară,
active, care şi-au găsit aplicație în domeniile sus- agricultură şi farmaceutică; investigarea și elaborarea
menţionate; elaborarea metodelor şi tehnologiilor efi- unor mecanisme fundamentale în cataliza omogenă;
ciente de tratare a mediului ambiant; studiul proceselor dezvoltarea teoriei fenomenului redox în mediul am-
de formare şi elaborarea metodelor de obţinere a nano- biant; elaborarea metodelor de analiză şi purificare a
particulelor ş.a. apelor naturale şi reziduale şi dezvoltarea metodelor
electrochimice de dozare a metalelor în obiectele me-
Sistemul de cercetare-dezvoltare joacă un rol diului ambiant ş.a.
important, poate chiar decisiv, în consolidarea unui Potenţialul ştiinţific şi cel uman a fost creat şi
stat. Având în vedere faptul că progresul este asigu- dezvoltat de o pleiadă de savanţi proeminenţi, mem-
rat în proporţie de 85 la sută de ştiinţă şi inovare, bri ai Academiei de Ştiinţe a Moldovei, fondatori ai
acestea constituie un factor indispensabil al moder- unor şcoli ştiinţifice în Moldova: A.V. Ablov (1905-
nizării şi formării unei economii durabile. 1978) – şcoala de chimie a compuşilor coordinativi;
Cunoaşterea înseamnă putere, fiind valoarea cea G. V. Lazurievski (1906-1987) – şcoala de chimie
mai de preţ a unei societăţi. De aceea, cercetarea este organică şi bioorganică, Iu. S. Lealicov (1909-1976)
un patrimoniu al naţiunii care determină viitorul ţării. – şcoala polarografică din Moldova, organizator şi
Or, dezvoltarea durabilă a societăţii este imposibilă conducător al cercetărilor în domeniul metodelor
fără elaborarea şi implementarea noilor tehnologii fizico-chimice de analiză.
performante de sinteză a compuşilor polifuncţionali, Ulterior au fost constituite şcoli ştiinţifice noi:

nr. 2 (33), iunie 2014 - 23


Akademos
în сhimia cuantică – condusă de academicianul pa Răsăriteană chimiștii moldoveni sunt clasaţi pe
I. Bersuker; сhimia organică, bioorganică, chimia locul al 8-lea în citări per document produs. Pentru
compuşilor naturali şi fiziologic activi – condusă de fiecare rezultat ştiinţific publicat într-un document
academicianul P. Vlad; сhimia compuşilor coordi- avem aproape 10 citări. Această apartenenţă la cu-
nativi, macrociclici şi supramoleculari – condusă de rentul de la 1 la 10 ne situează alături de comunităţi
academicianul N. Gărbălău; cinetica şi cataliza pro- ştiinţifice consacrate ale Europei, precum acele din
ceselor chimice omogene – condusă de profesorul Slovacia, Polonia, Lituania, Bulgaria, Ungaria. Mai
A. Sîcev; chimie ecologică – condusă de academi- mult decât atât, noi suntem cea mai eficientă ţară
cianul Gh. Duca și сhimie bioanorganică – condusă din Parteneriatul Estic, în comparaţie cu Georgia,
de academicianul C. Turtă. Ucraina, Belarus, Armenia.
M. cor., prof. T. Lupaşcu a pus bazele şcolii şti- Performanţa chimică în ţara noastră este rea-
inţifice în domeniul chimiei adsorbanţilor. Acade- lizată de către şapte instituţii de cercetare şi şapte
micianul I. Bersuker, promotorul şcolii ştiinţifice de universităţi. Actualmente avem peste 800 de cerce-
chimie cuantică, contribuie actualmente la dezvolta- tători care activează în aceste instituţii, 124 dintre
rea acestui domeniu în Statele Unite ale Americii, în aceştia deţinând gradul ştiinţific de doctor habilitat
cooperare cu comunitatea ştiinţifică din Republica în chimie şi 439 fiind doctori în chimie. Este încura-
Moldova. Astfel, fondarea instituţiilor-cheie de cer- jator faptul, că o pătrime din numărul total de cerce-
cetare în domeniul chimiei – Institutul de Chimie tători sunt tinerii cu vârstă de până la 35 de ani, care
al Academiei şi Universitatea de Stat din Moldova asigură existenţa potenţialului uman calificat pentru
– și continuarea activității acestor şcoli ştiinţifice a dezvoltarea de viitor a chimiei.
asigurat progresul chimiei în Moldova. Demonstrarea acestui concept este producţia de
Comunitatea ştiinţifică a chimiştilor moldoveni cunoştinţe în Moldova la zi. În conformitate cu da-
este bine cunoscută prin aportul său la producţia de tele analitice ale SCImago pentru 2012, dintre toate
cunoştinţe din lumea întreagă. Aceasta este clasată domeniile Chimia deţine cel mai înalt H-indice şi
mondial pe locul 69, aflându-se în Top 100 de ţări prezintă cele mai multe citări per document. În pa-
cu cercetare chimică fundamentală şi aplicată radigma actuală a ştiinţei moldave circa 80 la sută
viabilă. Modelul curent de dezvoltare ştiinţifică a din contribuţia la Procesul Informaţional Global
consolidat cercetătorii în şcoli ştiinţifice şi instituţii (the Knowledge-based World) revine Chimiei, Fizi-
care produc rezultate şi contribuie la procesul infor- cii, Ştiinţelor Materiale şi Ingineriei, restul revenind
maţional global. Munca lor este eficientă, de vreme celorlalte domenii ale ştiinţei.
ce rezultatele cercetărilor efectuate sunt solicitate de În legătură cu aceasta, noi am propus o schimba-
către comunitatea ştiinţifică internaţională. În Euro- re a paradigmei. Noua abordare vizează societatea

24 - nr. 2 (33), iunie 2014


Eveniment
bazată pe cunoaştere, concentrându-se pe produce- Moleculari. În complexul polinuclear al disproziu-
rea impactului social, economic şi cultural. Pentru lui cu acidul alfa-furoic pentru prima dată a fost evi-
aceasta, au fost adoptate noi priorităţi de cercetare, denţiată prezenţa magneţilor moleculari de tip 1D
care corespund priorităţilor europene utilizate în în două lanţuri reciproc penetrabile. S-a stabilit că
Programul Cadru de Cercetare al Uniunii Europene carboxi-clusterul disproziului {[Dy(α−C4H3OCOO)
şi al Statelor Membre. Apropierea priorităţilor va (μ−(α−C4H3O COO))2(H2O)3]}n manifestă o rela-
permite dezvoltarea cooperării internaţionale şi va xare magnetică lentă la 10 K, iar două tipuri de ioni
consolida cercetarea în toate domeniile. de Dy cu anturaj diferit se comportă ca single-ion
În vederea dezvoltării strategice, vom promova magnets (SIM) cu o energie de activare diferită, Ueff
fortificarea eforturilor de cercetare interdisciplinară, = 80,5 K şi 32,4 K. La răcire încontinuu se ajunge la
bazată pe clusteri. Aceşti clusteri sunt: Biomedicina regimul de tunelare cuantică.
şi Sănătatea; Sursele Regenerabile de Energie; Teh- Cercetări relevante, cu efecte pe termen lung,
nologiile Agricole şi Biotehnologiile; Moştenirea programate și elaborate de chimiştii din Moldova,
Culturală. În cadrul clusterilor, ştiinţele mai dez- țin de sinteza și studiul nanoparticulelor amorfe
voltate precum chimia, fizica, ingineria contribuie de magnetită. În ultimii ani, sinteza şi investigaţia
la dezvoltarea tuturor domeniilor. Cercetarea funda- nanoparticulelor de oxid de fier (NPs) se bucură de o
mentală în ştiinţele date devine mai importantă, de- atenție deosebită datorită aplicabilității vaste a aces-
oarece contribuţia acesteia va ajuta la soluţionarea tora în domenii variate, cum ar fi: medicina, fizica
problemelor stringente ale societăţii. aplicată, chimia, ingineria etc. Oxizii de fier amorfi
În această perspectivă modernă de dezvoltare a s-au dovedit a fi compuși destul de adecvați pentru
chimiei, următoarele priorităţi urmează a fi conside- transformarea energiei solare, procesele de sorbție și
rate cheie: purificare, electrochimie, cataliză etc. Nanoparticule
Sinteza şi obţinerea substanţelor anorganice de oxid de fier-crom cu diametrul 11 ± 3 nm au fost
sau anorganice cu diferite proprietăţi. preparate prin descompunerea termică a acetatului μ3-
Analiza chimică a substanţelor pentru ali- oxo {FeCr2O} în prezența dodecilaminei și acidului
mentaţie, vin, apă, aer, sol, plante, produse indus- oleic, ca agenţi de stabilizare, utilizând drept solvent
triale, mediu. acidul tricloracetic. În urma analizei prin difracție cu
Proprietăţile chimice, fizico-chimice şi bi- raze X pe pulbere și microscopie optică în lumina po-
ochimice ale substanţelor în medii diferite cu utili- larizată, s-a observat că materialul obținut prezintă o
zarea echipamentului modern. ordonare avansată și anume de cristal smectic.
Tehnologii de obţinere a energiei renovabile. Celulele solare sensibilizate de colorant (celule
Tehnologii pentru managementul deşeurilor Grätzel) reprezintă dispozitive relativ ieftine, ce pot
şi apelor reziduale. realiza procesul fotolizei apei (2H2O + hν → O2 +
Tehnologii ionizante. 4H+ + 4 e-). O celulă se compune din TiO2, colo-
Transferul tehnologic al inovaţiilor, necesar rantul sensibilizator și electrolit. A fost sintetizat
pentru agricultură, medicină, industria alimentară, 5,10,15-trisferocenil-20-(metil 4-benzoat)-porfirina-
mediu, vinificaţie şi industrie. tul de Zn, care posedă benzi de absorbţie în domeniul
În cele ce urmează vor fi prezentate, în contextul vizibil, demonstrând posibilitatea utilizării lui, după
acestor priorităţi, cercetările efectuate care necesită unele modificări, în confecţionarea celulelor solare
o ulterioară dezvoltare. cu coloranți sensibilizatori eficienţi. Cercetarea s-a
Cercetătorii moldoveni au elaborat metode realizat în cadrul proiectului PC7, fiind focalizată pe
de sinteză a compuşilor coordinativi cu diverse sinteza și studiul colorantului sensibilizator și a com-
proprietăţi utile: compuşi polinucleari în calitate plecşilor care degajă oxigen (OEC), în calitate de ca-
de magneţi moleculari; catalizatori ai proceselor talizator al acestui proces. Consorţiul fusese format
tehnologice şi biotehnologice şi catalizatori nano- din cercetători de la Universitatea din Newcastle,
dimensionali pentru stimularea obţinerii hidrogenu- Marea Britanie, Universitatea „Alexandru Ioan
lui prin fotoliza apei; coloranţi macrociclici pentru Cuza” din România și Institutul de Chimie al AȘM.
mase plastice şi fibre sintetice; compuşi noi pentru Disocierea apei biologice are loc la complexul
obţinerea metalelor extrapure, compuşi pentru elec- OEC din fotosistem. Încă începând cu anul 1970
trozi ionselectivi; agenţi de acoperire şi protecţie multe dintre laboratoarele științifice din lume și-au
anticorozivă a metalelor. propus drept obiectiv sinteza unor complexe artifi-
În cadrul acestei teme de cercetare s-au obţinut ciale OEC. O atenție deosebită a fost acordată com-
compuşi coordinativi heteropolinucleari FenLnm – pușilor micști de mangan-calciu în scopul mimării
o nouă clasă de clusteri cu proprietăţi de Magneţi complexului OEC, nu numai pentru că aceștia sunt

nr. 2 (33), iunie 2014 - 25


Akademos
utilizați în natură pentru oxidarea apei, dar, de ase- Din materie primă vegetală autohtonă au fost
menea, pentru că elementele respective sunt ieftine obținuți compuşi noi – derivați ai β-carbolinei, pre-
și ecologice. cum şi compuşi ciclici cu heteroatomi de sulf şi
Metode originale de sinteză a compuşilor co- azot ce manifestă activitate sporită față de formele
ordinativi ai metalelor de tranziţie cu α-dioxime- rezistente de tuberculoză. O parte dintre compușii
le, acizi carboxilici şi baze Schiff au condus la obținuți au fost încorporați în sisteme binare cu oli-
complecşi de structură nouă cu activitate biologi- gozaharide ciclice, ceea ce a permis reducerea dozei
că şi performanţa catalitică. A fost scos în evidenţă substanței active, activitatea menținându-se.
caracterul dublu al unor liganzi: coordinare-adiţie a Antioxidanţii ce conţin azot constituie un alt
piridinaldehidelor în dioximaţii fierului(II) şi coor- domeniu de cercetare. Derivaţii acidului dihidro-
dinare-ciclizare a β-dicetonelor în compuşii cobaltu- xifumaric, precum şi terpeno-fenolii s-au dovedit
lui(III). Pe matrice de cobalt(II) s-a realizat sinteza a fi reducători eficienţi în mai multe aplicaţii, fiind
unui ligand macrociclic 20-dentat care coordinează propuşi în calitate de specii intermediare în biosin-
4 atomi de cobalt(II) cu structură înalt poroasă și teza glucidelor, acizilor uronici şi vitaminei C. Ase-
care poate fi utilizat în calitate de depozite pentru menea compuşi deschid noi posibilităţi, deoarece
gazele cu molecule mici cum sunt hidrogenul, azo- selectarea combinaţiilor adecvate a substituentului
tul şi altele. Printre compuşii sintetizaţi au fost scoşi poate permite ajustarea polarităţii în limite largi, a
în evidenţă compuşi cu proprietăţi de stimulatori de capacităţii de solvatare, a proprietăţilor catalitice,
creştere şi dezvoltare a plantelor de cultură. prin aceasta influenţând profunzimea şi selectivita-
Utilizând compuşii obţinuţi, au fost create pre- tea reacţiilor, inclusiv ale celor redox.
paratele Coditiaz, Cobamid, Compozit, Conimid şi Chimiştii moldoveni au obţinut produse odo-
a., care pot fi utilizate pentru lansarea tehnologiilor rante, aromatizante şi produse biologic active pe
performante noi sau perfecţionarea celor existente bază de compuşi terpenici naturali utilizaţi în
în agricultură. Au fost descoperiți compuşi cu prop- procesele de prelucrare a tutunului, parfumerie
rietăţi de stimulatori de creştere şi dezvoltare a plan- şi medicină. Pornind de la sclareolida comercial
telor de cultură; biocatalizatori în procesele de en- accesibilă, a fost sintetizată o serie de derivaţi ter-
zimogeneză în unele tulpini de fungi, în biosinteza penici, unii dintre care posedă aromă puternică de
proteinelor și componenţilor fenolici şi antioxidanţi ambră, fiind cu succes implementați în parfumerie
în cultura microalgelor; inhibitori eficienţi ai proce- şi cosmetică.
selor de coroziune a oţelului. S-au elaborat proceduri eficiente de obţinere a
Cercetătorii moldoveni au elaborat metode de compuşilor drimanici, sclareoloxidului, sclareolidei
sinteză a lichidelor ionice spirociclice optic rever- şi ambreinolidei. Pe baza derivaților norlabdanici şi
sibile pentru reacţii redox chemoselective. Intere- labdanici, au fost obţinute mai multe zeci de compo-
sul viu pentru asemenea investigaţii derivă din poten- ziţii de aromatizare a tutunului. Multe dintre acestea
ţialul înalt de aplicare a acestora în chimia verde în au fost cu succes implementate la Combinatul de
calitate de solvenţi, catalizatori şi extractori. Tutun din Chişinău. Pentru programarea şi punerea
Răspândirea tuberculozei în Republica Moldova în practică a acestor lucrări, Institutul de Chimie al
şi România este estimată printre cele mai mari din Academiei de Ştiinţe a Moldovei, împreună cu par-
Europa şi din ţările Parteneriatului Estic, reprezen- tenerii de colaborare de la Combinatul de Tutun din
tând respectiv, 234,1 şi 144,6 cazuri la 100 000 de Chişinău, au fost distinși cu Premiul de Stat în do-
locuitori. meniul Ştiinţei, Tehnicii şi Producţiei (1996).
Nanoparticulele magnetice sunt bine cunoscute A fost realizată pentru prima dată o cale biomi-
în medicină; capacitatea lor de a răspunde la câmpuri metică de sinteză a diterpenoidelor cu schelet carbo-
magnetice externe oferă oportunităţi pentru dezvolta- nic al ent-verucosinei A și B – activatori ai protein
rea aplicaţiilor inovatoare în manipularea proteinelor kinazei C. S-a elaborat o cale retro-biomimetică de
şi celulelor. O altă strategie pentru dezvoltarea no- sinteză a diterpenoidelor biologic active ent-atisa-
ilor remedii medicamentoase anti-TB se bazează nice din diterpenoidele accesibile ent-kaurenice şi
pe formarea clusterelor dintre nanoparticulele su- ent-trachilobanice.
perparamagnetice de oxid de fier cu medicamentul În baza acidului homodrimenic a fost elaborată
anti-TB. Clusterele obţinute pot fi cu uşurinţă con- o metodă eficientă de obţinere a amidelor pirimidini-
centrate la locul de acţiune prin inducţia câmpului ce – compuşi cu activitate antibacteriană, importanţi
electromagnetic în zona dorită. Această cercetare se pentru industria farmaceutică. Este de menţionat, că
desfăşoară într-un nou program de stat, care a fost re- aceasta constituie prima sinteză descrisă a sesquiter-
cent lansat de către Academia de Ştiinţe a Moldovei. penoidelor homodrimanice cu schelet diazinic.

26 - nr. 2 (33), iunie 2014


Eveniment
Investigaţiile privind elaborarea metodelor şi teh- eficientă și apa tratată corespunde normelor ecolo-
nologiilor avansate pentru purificarea sistemelor li- gice și sanitare privind calitatea apei potabile.
chide, precum și a procedeelor noi în analiza chimică A fost elaborată și testată, de asemenea, o nouă
şi control, s-au soldat cu propunerea noilor metode tehnologie de eliminare din apele subterane a hidro-
sensibile şi selective de determinare a metalelor genului sulfurat. Studiile efectuate au demonstrat,
toxice în obiectele mediului ambiant, produse ali- că implementarea tehnologiei recomandate asigură
mentare şi aliaje. Cercetătorii Institutului de Chimie o eficientă de 100% pentru eliminarea hidrogenului
au propus peste 20 de metode de dozare a Pb, Cd, sulfurat din apele subterane şi 30% pentru ionii de
Fe, Cu, Mo, Ca, Ti şi altor elemente, aplicabile pe amoniu. S-au obţinut adsorbanţi intercalaţi pe bază
diverse obiecte, care au fost întrebuinţate pe larg în de bentonite din Moldova, ce permite utilizarea lor în
economie. calitate de adsorbanți/catalizatori în tehnologiile de
În acest domeniu a fost, de asemenea, elaborată potabilizare și/sau purificare oxidativă a apelor uzate.
baza cantitativă a teoriei proprietăților de tampona- Recent a văzut lumina tiparului la Editura
re pentru sisteme tampon eterogene. Au fost deduse Springer prima carte de specialitate privind gestio-
expresiile matematice pentru estimarea cantitativă a narea apei în Republica Moldova. Lucrarea propune
capacității de tamponare față de componentele fazei o nouă paradigmă de management al resurselor ac-
minerale. După cum s-a stabilit, capacitățile tampon vatice în Republica Moldova într-un nou Centru al
ale componentelor sunt reciproc proporționale. S-au Calității Apei, creat recent de Academia de Științe
utilizat curenţi catalitici şi fenomene de adsorbţie a în cadrul Institutului de Chimie.
speciilor în voltametrie; polarografia adsorbtivă cu Un caz de succes al cercetătorilor Institutului de
stripping; activarea chimică şi electrochimia micro- Chimie este stabilirea mecanismului de scindare a
electrozilor din fibră de carbon pentru determina- polimerilor naturali şi formare a compuşilor biolo-
rea metalelor nocive în apă, sol etc. S-au elaborat gic activi. Conform acestei concepţii, transformarea
metode de analiză a componentelor principale şi a enotaninurilor insolubile în apă în compuşi solubili
urmelor în materiale electronice şi semiconductori. în lichide biologice, prin care nu doar devin accesi-
Elaborarea procedeelor de sinteză a adsorban- bili organismului, dar și în mod esenţial este sporită
ţilor, determinarea capacităţii de adsorbţie şi a pa- activitatea lor biologică, poate fi efectuată prin de-
rametrilor de structură a acestora, utilizarea siste- polimerizarea acestora cu agenţi de oxidare.
melor disperse pentru protecţia apelor şi sănătăţii Pe baza compusului activ Enoxil, au fost elabo-
omului sunt sarcinile de bază ale cercetărilor în rate și testate în condiții clinice și de teren preparate-
domeniul Chimiei Ecologice. Au fost create baze- le medicamentoase Enoxil-M și Enoxil-A. Testările
le teoretice şi practice de sinteză a cărbunilor ac- clinice ale preparatelor medicamentoase Enoxil-M,
tivi din subproduse vegetale regenerabile existente produse la întreprinderea „Farmaco”, au demon-
în Republica Moldova. S-a stabilit mecanismul de strat un efect pozitiv în tratamentul bolilor induse
adsorbţie a substanţelor poluante de natură organică de fungi și bacterii, precum și plăgilor provocate de
şi anorganică pe cărbuni activi obişnuiţi şi oxidaţi. leziuni termice și chirurgicale. Preparatul Enoxil-A
S-au elaborat procedee de tratare a apelor reziduale a fost testat în condiţii de câmp, rezultatele obţinute
şi de suprafaţă. Au fost create preparate medicina- demonstrând că în concentraţie de 0,1% preparatul
le pe bază de cărbune activ şi stabilită capacitatea sporeşte cu 60% rezistenţa sfeclei de zahăr la pu-
acestor preparate pentru detoxificarea organismului tregaiul de rădăcină, cu 12% roada la hectar şi de
uman. S-au studiat procesele de modificare a adsor- asemenea mărește conţinutul de zahăr în rizomi cu
banţilor minerali şi posibilitatea utilizării acestora 8 tone la hectar. Aplicarea preparatului Enoxil-A
pentru imobilizarea substanţelor organice şi metale- în concentraţii de 0,2% sporeşte de 2 ori rezistenţa
lor grele din mediul acvatic. viţei-de-vie la putregaiul cenuşiu.
Una dintre problemele de stringentă actualitate În anul 2010, pentru prima dată de către Institu-
ale Republicii Moldova este calitatea apei. Cerce- tul de Chimie a fost obţinută o marcă pentru prepa-
tătorii Institutului de Chimie al AŞM au elaborat o ratele în baza substanţei biologic active „ENOXIL”,
tehnologie de tratare a apei de profunzime de ioni care a fost înregistrată în Registrul Naţional al Măr-
de fier şi mangan bivalenţi, bazată pe procesul de cilor şi a obţinut protecţie pe teritoriul Republicii
legare a fierului şi manganului din apă, cu forma- Moldova pe termen de 10 ani.
rea unor produse insolubile care uşor se separă prin O direcţie prioritară de cercetare pentru chimia
filtru cu nisip. Această tehnologie a fost testată în din Republica Moldova este dezvoltarea tehnologii-
comuna Sculeni, raionul Ungheni. Expertiza ecolo- lor pentru obţinerea surselor de energie regenera-
gică și sanitară confirmă că tehnologia propusă este bile.

nr. 2 (33), iunie 2014 - 27


Akademos
În cheia acestei priorităţi, o echipa de savanţi În anul 2006, în cadrul Institutului de Chimie a
de la Institutul de Chimie şi Universitatea de Stat fost creat Centrul de Chimie Fizică şi Nanocom-
din Moldova au dezvoltat o tehnologie nouă pentru pozite și s-au iniţiat cercetările ştiinţifice în scopul
obţinerea biometanului şi a biohidrogenului mo- obţinerii nanoparticulelor. Centrul are ca obiectiv
lecular. În paralele cu îmbunătăţirea tehnologiilor studiul proceselor de formare şi elaborarea metode-
privind randamentul biometanului, soluţiile inova- lor de obţinere a nanoparticulelor solicitate în nano-
toare, propuse de cercetători, produc, de asemenea, electronică, elaborarea tehnologiilor performante de
metan şi aditivi alimentari vitaminizaţi. obţinere a preparatelor noi necesare economiei naţi-
Activităţile urbane cotidiene sunt strâns legate onale, efectuarea cercetărilor ştiinţifice în domeniul
de formarea deşeurilor industriale şi urbane. Inspec- chimiei cuantice, cineticii chimice, nanocompozite-
torii Agenţiei Ecologice Teritoriale arată că pentru lor, chimiei analitice, obţinerii şi stocării hidroge-
Republica Moldova aproximativ 365 kg / an de de- nului, bioanorganicii conform temelor ştiinţifice ale
şeuri solide sunt generate pe cap de locuitor la ni- laboratoarelor; asigurarea cercetărilor ştiinţifice în
vel urban, dintre care 36,5 kg sunt reprezentate de instituţiile ce practică cercetarea în domeniul chi-
deşeurile din masă plastică. Institutul de Chimie al miei în cadrul temelor instituţionale, programelor
AŞM, „UISPAC” SRL, împreună cu Agenţia pentru de stat, granturilor cu măsurători de performanţă –
Inovare şi Transfer Tehnologic a AŞM au elaborat analiza elementală (C,H,N,S, metale), IR (250-4000
tehnologii de reciclare a deşeurilor de materiale cm-1), UV-Vis (380-780 nm), RMN (1H, 19F, 13C,
plastice, cu obținerea noilor produse. O instalaţie 15
N,31P, 119Sn,59Co, etc), RNG (57Fe, 119mSn); spectro-
experimentală (linie pilot) a fost asamblată, cu o ca- metria de masă; analiza termică diferenţială; analiza
pacitate de reciclare de 20 tone / luna. Au fost orga- atomică de absorbţie; magnetochimia; microscopia
nizate două unităţi tehnologice semi-industriale, în electronică; ameliorarea procesului de instruire a ti-
incinta SRL „Uispac”. neretului studios, precum şi pregătirea cadrelor de
Odată cu extinderea investigaţiilor chimice înaltă calificare prin sistemul de masterat, doctorat
experimentale se dezvoltă vertiginos cercetările şi postdoctorat.
cuanto-chimice. A fost dezvoltată în continuare În prezent, pe masa de lucru comună a Academiei
teoria interacţiunilor vibronice. O nouă abordare şi Guvernului se află problema creării unui Centru
bazată pe Efectul și Pseudo-Efectul Jahn-Teller a de Tehnologii Ionizante. Acesta va aduce în Moldo-
fost elaborată pentru interpretarea instabilităţii şi va, pentru prima dată, echipamentul necesar pentru
schimbărilor structurale ale sistemelor moleculare laboratoarele respective. Instalaţia de iradiere are di-
coordonate la compuşii coordinativi ai metalelor de verse aplicaţii şi poate fi utilizată pentru sănătate (de
tranziţie sau adsorbate pe suprafeţe solide. În baza ex. la sterilizarea materialelor medicale), agricultură
metodei electron-conformaţionale s-a realizat iden- (decontaminarea și sterilizarea semințelor), industrie,
tificarea toxicoforului şi predicţia cantitativă a toxi- precum şi în scopuri ştiinţifice. Produsele tratate în
cităţii unei serii de parfumuri alergene. Centru sunt compatibile cu standardele europene şi
Prin metoda de calcul de simulare a dinamicii oferă oamenilor de afaceri locali posibilitatea de a se
moleculare, s-a determinat că în cazul moleculei extinde pe pieţele UE.
proteice lactoferina legarea fierului depinde de le- Fără îndoială, posibilităţile dezvoltării chimiei
garea concomitentă a anionului sinergic CO32-, care sunt la discreţia cercetătorilor competenţi, în speci-
asigură crearea compusului complex stabil de lacto- al a membrilor Academiei care conduc laboratoare,
ferină diferică. centre, institute şi contribuie la dezvoltarea chimiei
În termenii grupurilor de simetrie magnetică în în serviciul societăţii şi excelenţei. De asemenea,
patru culori s-a demonstrat că proprietăţile magne- o contribuţie importantă la dezvoltarea chimiei în
tice anomale ale clusterilor trihomonucleari cu de- Republica Moldova se datorează diasporei noastre
generare Kramers a nivelelor energetice, care conţin științifice. Acești importanți oameni de știință valo-
ioni Fe(III), Cr(III), Cu(II), V(IV) sau Co(II), sunt rifică proiectele la nivel internaţional.
cauzate de distorsiuni structurale, drept consecinţe a Şi, desigur, este de menţionat contribuţia oa-
existenţei simetriei în raport cu reversarea timpului. menilor de ştiință remarcabili din comunitatea
Toate aceste rezultate relevante au fost posibile ştiinţifică internaţională. Numeroasele colaborări
datorită susţinerii ştiinţei de către autorităţile cen- ale cercetătorilor moldoveni cu chimişti consacraţi
trale ale statului, fiind astfel pusă temelia revitaliză- şi recunoscuţi în lume reprezintă o mare onoare
rii sferei ştiinţei pe principii noi, cu aspiraţii euro- pentru societatea savanților noștri, atestând nive-
pene, racordate la tendinţele mondiale de dezvoltare lul înalt de internaţionalizare a științei chimice din
a sferei ştiinţei şi inovării. Moldova.

28 - nr. 2 (33), iunie 2014


Performanțe

DEZVOLTAREA Tehnic Feroviar (1983) şi Colegiul de Industrie


Uşoară (1992). Toate acestea nu erau însă suficiente
CERCETĂRII și, în paralel cu pregătirea cadrelor de subingineri şi
TEHNICO-TEHNOLOGICE ingineri-pedagogi, care era esenţa specialiştilor for-
maţi la Facultatea de Discipline Tehnice Generale a
ŞI PREGĂTIREA IPSARB, se dezvoltă sectorul de cercetare tehnico-
CADRELOR INGINEREŞTI tehnologică în două centre: IPSARB şi Institutul
de Cercetări „ACVAAPARAT” din cadrul Uzinei
LA BĂLŢI Răut SA.
S-a creat senzaţia că, odată cu fondarea filialei
Dr. hab., prof.univ. Pavel TOPALA AŞM la Bălţi, în 2006, cercetarea tehnică va lua o
Universitatea de Stat „Alecu Russo” amploare mai evidentă. Conducătorii instituţiei no-
din Bălți minalizate au elaborat o nouă strategie de dezvoltare
a cercetării ştiinţifice tehnico-tehnologice la Bălţi şi
Summary. The history, actual state and perspec- au fructificat rezultatele obţinute prin implementarea
tives of development of technico-technological in- lor în economia reală a ţării.
vestigations, engineering and scientific staff training Proiecte de cercetare finanțate de la bugetul de
in Balti are described in wide lines in this paper. The
stat sunt inițiate la Bălţi încă prin anii studenţiei
parallel development of engineering staff training,
technological investigation and industry in the city
mele (1975-1980). În acea perioadă, la IPSB „Ale-
are highlighted. It is demonstrated that the collabo- cu Russo”, prof. Nicolae Filip, prorectorul pentru
ration at national and international level beneficially activitatea de cercetare, lansează primul proiect în
influences the engineering staff training and research Radiofizică, dr. conf. Simion Bacal – proiectul pri-
development in the „Alecu Russo” Balti State Uni- vind Prelucrarea suprafeţelor prin electroeroziune,
versity. dr. conf. Marin Jeleaskov – proiectul Prelucrarea
Keywords: engineering, technology, research, suprafeţelor interioare ale ţevilor pentru schimbă-
nanotechnology. toarele de căldură pentru centrale atomoelectrice.
Rezumat. Articolul evocă istoricul, starea actua- Pe parcursul anilor, cercetătorii bălţeni au elabo-
lă şi perspectivele cercetării tehnico-tehnologice, pre- rat şi implementat un şir de tehnologii:
gătirii cadrelor inginereşti şi ştiinţifice la Bălţi. Sunt Durificarea suprafeţelor cuţitelor de tocare
puse în evidenţă dezvoltarea în paralel a pregătirii a sfeclei de zahăr prin formarea depunerilor de
cadrelor inginereşti, cercetării tehnologice şi industri-
carburi metalice pe suprafeţele de aşezare a aces-
ei în oraş. Se demonstrează că o colaborare eficientă
tora. Cuţitele astfel prelucrate au fost implementate
la nivel naţional şi internaţional influenţează benefic
pregătirea cadrelor inginereşti şi dezvoltarea cercetă- la fabricile de zahăr din Bălţi, Glodeni, Alexandreni
rii în Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți. şi Cupcini, durata de funcţionare a lor sporind de 4
Cuvinte-cheie: inginerie, tehnologie, cercetare, ori în raport cu cele obişnuite.
nanotehnologii. Formarea depunerilor de argint pe contactoa-
re electrice – tehnologia și-a găsit aplicare la un şir
Nu cred că există o dată concretă care ar putea de întreprinderi sub conducerea ştiinţifică a dr. conf.
atesta începutul dezvoltării ştiinţelor tehnologice Simion Bakal, în baza ei fiind proiectată şi asamblată
şi inginereşti în urbea de la nordul ţării cu numele o instalaţie automată de implementare a procedeului.
Bălţi. Orașul, ca şi multe altele, a avut la origine mai Este semnificativ faptul că anume în această perioa-
multe localităţi sau mahalale (Slobozia, Pământeni, dă au fost antrenaţi în cercetare tinerii: Alexandru
Tăioasa şi Țigănia [1]), în care deja erau prezenţi Abramciuc, Alexandru Balanici, Valeriu Gheşele,
germenii tehnologici. Aceşti germeni au apărut în Boris Ursan, Anatol Poperecinîi, Ion Olaru, Pavel Pe-
micile întreprinderi de meşteşugărit şi s-au dezvoltat reteatcu, precum și subsemnatul (Pavel Topala – n.r.),
în întreprinderile: Uzina Moldavgromaşina, Elec- toţi absolvenţi în trecut şi titulari în prezent ai Uni-
trotehnica, Asociaţia Răut, DRA Draexlmaier Auto- versităţii de Stat „Alecu Russo” din Bălţi (USARB),
motive SRL, I.M. Electromanufacturing SRL, ICS care au preluat ștafeta şi au dezvoltat cercetările în
„GG Cables&Wires EE” SRL. domeniul prelucrărilor prin electroeroziune, dizol-
Au trecut anii şi la Bălţi s-a instituit învăţămân- varea anodică şi anodo-mecanică, aplicarea ultrasu-
tul tehnico-tehnologic. La începuturi a fost Institutul netelor, proiectarea şi elaborarea laserilor, formarea
Pedagogic de Stat „Alecu Russo” (IPSARB, 1945), depunerilor din materiale compacte şi pulberi, apli-
apoi a urmat Colegiul Politehnic (1964), Colegiul carea în scopuri tehnologice a plasmei electrolitice

nr. 2 (33), iunie 2014 - 29


Akademos
şi celei modulate, iar în prezent continuă cercetările din pulberi în raport cu cel de formare a depunerilor
fizico-tehnologice de formare a peliculelor subţiri din din materiale compacte cu aplicarea DEI. Împreună
diferite materiale, a nanoparticulelor şi nanofilmelor. cu colegii de la Institutul de Fizică Aplicată al AŞM
Formarea depunerilor de grafit pe suprafeţele şi Institutul de Fizică a Metalelor al Academiei de
pieselor aplicate în electrotehnică şi tribo-tehnică Ştiinţe a Ucrainei, au fost elaborate mai multe proce-
a fost altădată un obiectiv realizat cu succes de către dee de prelucrare şi dispozitive pentru realizarea lor
cercetătorii bălţeni împreună cu colegii de la Institu- [20]. Aceste procedee au fost implementate de către
tul de Fizică Aplicată al AŞM. Depunerile de grafit, VIAM (Moscova) în industria aeronautică.
de grafit şi molibden, de grafit şi crom au demonstrat Pregătirea tinerilor cercetători prin doctorat con-
o rezistenţă deosebită la aplicarea lor pe suprafe- semnează o etapă importantă în evoluția cercetărilor
ţele cuplurilor ce funcţionează în regim de frecare bălțene. În toamna anului 2002, pentru prima dată
uscată şi în mediu de lubrifiere. Aceste rezultate au are loc înscrierea la doctorat prin cotutelă la speci-
fost fructificate prin proiectarea şi tirajarea instalaţi- alitatea 05.03.01 „Procedee de prelucrare mecanică
ei „Razread-3”, implementată la VIAM (Moscova), şi fizico-tehnică, maşini-unelte şi scule”. Cu susține-
DVNO (Habarovsk) şi NTO (Novosibirsk). Dacă rea prorectorului pentru cercetare, prof. univ., dr.ing.
cele menţionate ţineau de formarea depunerilor din Alexandru Epureanu de la Universitatea „Dunărea de
materiale de pulberi şi materiale compacte prin me- Jos” din Galaţi, au fost pregătiţi trei doctori în tehnică:
toda propusă de acad. Boris Lazarenko, atunci în Nicolae Bălcănuţă (2005), Vitalie Beşliu şi Vladislav
continuare la USARB fuseseră dezvoltate cercetări Rusnac (2008). Urmează o colaborare fructuoasă cu
tehnologice noi cu aplicarea descărcărilor electrice Universitatea Tehnică a Moldovei, în 2005, pentru
în impuls (DEI) în regim de subexcitare [5, 6]. pregătirea unei teze de doctor habilitat și admite-
În baza cercetărilor teoretice şi experimentale a rea la doctorat, susținându-și teza câțiva cercetători
fost elaborat un model fizic de eroziune electrică a valoroși: Alexandr Ojegov (2009), Natalia Pînzaru
grafitului sub acţiunea plasmei descărcărilor electri- (2010), Anton Balandin şi Ruslan Surujiu (2011), Va-
ce în impuls [7, 8]. În conformitate cu acesta, erozi- sile Melnic (2012). În anul 2010 este fondat Centrul
unea poartă un caracter complex, cauzat nu numai interuniversitar „Nanotehnologii de rezonanţă”. Băl-
de fenomenele fizice, dar şi de cele chimice ce se ţenii se asociază cu Modtech în 2013 şi cu Asociaţia
produc în plasmă şi la suprafeţele electrozilor. Sunt română a tehnologilor neconvenţionali în 2014.
obţinute primele rezultate de formare a structurilor De către echipa de cercetători de la Bălţi a fost
3D din grafit pe suprafeţe metalice cu aplicarea lor dezvoltat în continuare tabloul fizic al electroeroziu-
în formarea depunerilor pe piese ce funcţionează în nii materialelor metalice [11, 13] în baza dezvoltării
condiţii de temperaturi înalte [9, 10]. undelor capilare pe suprafaţa metalului lichid sub
Astfel, în urma aplicării descărcărilor electrice acţiunea câmpurilor electrice puternice. S-a demon-
în impuls pe suprafeţele pieselor executate din mate- strat că principala sursă de căldură şi câmpuri elec-
riale metalice (oţeluri de construcţie, fonte speciale, trice puternice sunt petele electrodice.
bronzuri şi alame), au fost formate pelicule de grafit Pornind de la aceste ipoteze ştiinţifice, a fost
cu grosimi cuprinse în limitele nm- mkm. Încercă- elaborată o nouă tehnologie de modificare a micro
rile acestora în condiții industriale au demonstrat şi nano geometriei suprafeţelor active a pieselor cu
capacităţile funcţionale în medii de temperatură de extragerea din ele a asperităţilor sub formă de con
400 °C. Testările formaţiunilor 3D depuse prin me- Tylor cu unghiul de la vârf de 900. Primele rezultate
toda DEI au demonstrat capacitatea lor de a absor- ale măsurătorilor experimentale au arătat că o sin-
bi azot la temperaturi de 250 °C, 410 °C şi 675 °C. gură asperitate de acest tip sporeşte aria suprafeţei
Acestea presupun utilizarea grafitului pirolitic cu active de cel puţin 8 ori în raport cu porţiunea de su-
formarea depunerilor de grafit având grosimi cuprin- prafaţă pe care a fost creată. De fiecare dată se caută
se în limitele nano şi micrometrilor. Ele au trecut cu şi domeniile de aplicabilitate a rezultatelor ştiinţifice
succes încercările în condiţii industriale la Întreprin- obţinute, astfel încercările experimentale a ctozilor
derea de Stat „Fabrica de Sticlă” din Chişinău. de emisie termoelectronică au atestat sporirea de cca
Tehnologia formării depunerilor pe suprafe- 10 ori a curentului de termoemisie electronică pentru
ţele pieselor executate din aliajele aluminiului re- cazul aplicării pe suprafaţa lui activă a asperităţilor
prezintă preocuparea ştiinţifică a dr., conf. Alexandru de tip con Tylor în aceleaşi condiţii de exploatare.
Abramciuc, care a demonstrat posibilitatea realizării Cercetătorii bălţeni încă în anii 1990 au depistat
depunerii diferitor tipuri de materiale pe suprafeţele pentru prima dată dizolvarea anormală (până la 60%
pieselor executate din aluminiu şi aliajele lui. În acest oxigen atomic) a oxigenului în suprafeţele pieselor
context este dovedit avantajul formării depunerilor executate din Oţel-3 sub acţiunea plasmei descărcări-

30 - nr. 2 (33), iunie 2014


Performanțe
lor electrice în impuls în condiţii normale [2, 3]. Cer- câmpurilor electrice, magnetice şi electromagnetice
cetările ulterioare au demonstrat că acest fenomen [15], care au permis sporirea rezistenţei mecanice şi
se atestă şi pentru Cu, Al şi aliajele lor [4]. A fost celei chimice a sticlelor de gem şi celor de ambalaj.
depistat procesul de dizolvare anormală a oxigenului Universitatea bălțeană a punctat favorabil şi
în suprafeţele metalice sub acţiunea plasmei descăr- la nivel internaţional prin câştigarea proiectului
cărilor electrice în impuls. În baza acestui efect, a din cadrul programului PC7 ‒ Project No 294953
fost elaborată tehnologia de formare a nanopelicule- MOLD-NANONET „Enhancing the capaci-
lor de oxizi şi hidro-oxizi în stare amorfă pe supra- ties of the ELIRI Research Institute in applied
feţe metalice şi semiconductoare. De către autori [2, research to enable the integration of Moldo-
12] a fost demonstrat că grosimea efectivă a stratului va in the European Research Area on the ba-
de oxizi format cu aplicarea descărcărilor electrice sis of scientific excellence”. În cadrul acestuia
în impuls poate fi determinată prin relaţia: bălţenii au fructificat posibilitatea de a realiza
, (1) cercetările şi de a-şi prezenta rezultatele prop-
rii în prestigioase centre din Germania, România,
În care ‒ energia degajată Portugalia şi Israel. La acelaşi capitol se înscriu
şi proiectele din cadrul programului european
în interstiţiu la o descărcare solicitară; U, I – respec- CEEPUS: „Applications and diagnostics of elec-
tiv tensiunea în interstiţiu şi intensitatea curentu- tric plasmas” şi „Nanotechnologies, materials
lui de descărcare; t – durata impulsului de putere; and new production technologies – university
A – aria de acţionare; S – mărimea interstiţiului; cooperation in research and implementation of
K – coeficient de proporţionalitate, ce depinde de joint programs in study by stimulate academic
proprietăţile termofizice ale materialului prelucrat. mobility”, care au contribuit esenţial atât la dez-
O peliculă de oxid de o anumită grosime, stabilă voltarea cercetării, cât şi la diseminarea rezultatelor
şi aderentă la suprafaţa metalului din care provine, obţinute de bălţeni la nivel internaţional [19, 21].
compactă, continuă şi lipsită de pori sau fisuri poate Concluzie. Dezvoltarea cercetării tehnico-
frâna, într-o măsură oarecare, dezvoltarea procesu- tehnologice şi pregătirea cadrelor inginereşti şi şti-
lui de coroziune. Condiţia de protecţie a peliculei inţifice la Bălţi este pe făgaşul cel bun şi poate fi
poate fi exprimată prin valoarea coeficientului de considerată drept benefică pentru evoluția în con-
expansiune [9] care indică raportul între volumul tinuare a acestui centru; se impune dotarea cât mai
oxidului şi cea a metalului: grabnică a laboratoarelor cu aparataj modern de cer-
cetare pentru a asigura credibilitatea şi veridicitatea
(2) rezultatelor obţinute.
Bibliografie
Tehnologia elaborată permite sporirea rezisten- 1. Baciu Gh. Oraşul Bălţi şi oamenii lui. - Ch.: S. n.,
ţei active de suprafaţă până la 1 000 000 de ori, po- 2010.
tenţialului de coroziune mai mult de 2 ori în lipsa 2. Немошкаленко В. В. и др. Особенности
modificării morfologiei suprafeţelor la grosimi ale формирования поверхностных слоев при искровых
peliculelor cuprinse în limitele 1-230 nm. разрядах. Металлофизика, 1990, т. 12, № 3, с. 132-133.
În anul 2010, a avut loc admiterea la doctorat la УДК 621.048.3.
specialitatea 05.03.01 „Utilaje şi procedee de preluc- 3. Topala P., Stoicev P., Ojegov A., Pinzaru N.
Efects of abnormal dissolving of oxigen in metals
rare mecanică şi fizico-tehnică a materialelor”, iar în
under the influence of electrical discharges in impulse
toamna anului 2012 are loc prima admitere la specia-
plasm, International Journal of Modern Manufacturing
litatea „Inginerie şi management (în transport auto)”, Technologies, vol. II, nr. 2, 2010, pp. 95-102.
cu suportul şi aportul firmei DRA Draexlmaier Au- 4. Topala P., Slatineanu L., Stoicev P. Physical and
tomotive SRL, Universităţii Tehnice a Moldovei şi chemical processes during the machining by means of the
Universităţii Tehnice din Lanshut (Germania). electro-erosive method. Neconventional Technologies
În domeniul ştiinţelor tehnologice comunitatea Review. no.1, 2010, pp. 50-54.
bălţeană îşi aduce o contribuție separată la sporirea 5. Topala P., Stoichev P. (2008). Technologies of
performanţelor materialelor tip sticlă [16, 17, 18, processing conductible materials by applying electric
21]. Sub conducerea ştiinţifică a dr. hab., conf. univ. discharges in impulse. Chişinău: TEHNICA-INFO, 265 p.
Vasile Şaragov, au fost elaborate multiple procedee 6. Topala P., Rusnac V. (2008). Experimental
de tratare a sticlelor cu reagenţi gazoşi [14], crista- investigations concerning the extraction of cone meniscus
lizare şi recristalizare în medii gazoase cu aplicarea on metal surfaces with electrical discharge machining

nr. 2 (33), iunie 2014 - 31


Akademos
(EDM) adhibition. Bulletin of the Polytehnic Institute of 14. Topala P. A., Rusnac V. B., Besliu V. I., Ojegov
Iasi, Vol. LIV (LVIII), Fasc.1-3, pp.113-120. A. V., Pinzaru N. A.. Physical and Chemical Effects of
7. Besliu V. (2008). Structure and Properties of EDI Processing, Journal of Inginering and Technology.
Surface Layers of Pieces Cemented when Interacting with Nomber 1, Volume 1, 2010.
the Plasma Channel of Electric Discharges in Pulse // The 15. Sharagov V., Duca G. Increasing physical and
annals of Dunărea de Jos University of Galaţi. Fascicle V, chemical properties of annealed hollow glassware as
Technologies in machine building, Vol.1, 2008, pp. 24-30. well as of those stored and used. Romanian Journal of
8. Topala P. & Besliu V. (2008). Graphite deposit Materials. 2013, nr. 43 (1), p. 68-72.
formation on innards surface on adhibition of electric 16. Sharagov V., Raifura S., Azarenko O. Lysenko,
discharges in impulse. Bulletin of the Polytehnic Institute G. Botezatu, V. Revealing structural changes in industrial
of Iasi, T. LIV, 2008, pp. 105-111. colorless glasses, exposed to impulse magnetic field,
9. Besliu V. (2008). Investigations concerning the using section etching by HF solution. Romanian Journal
thermal and thermo chemical treatment of piece surfaces of Materials. 2013, nr. 43 (4), p. 51-55.
by applying electric discharges in impulse. Summary of
17. Olaru I. ș.a. Depunerea pirolitică a peliculelor
the Doctoral Thesis. Galaţi, 2008, 53 p.
semiconductoare de ZnO în plasmă obţinută prin
10. Topala P., Mazuru S., Besliu V., Cosovschii
descărcare electrică de tensiune înaltă. Fizică şi Tehnică:
P. & Stoicev P. (2010). Increasing the durability of
procese, modele, experimente. În: Revistă ştiinţifică,
glass moulding forms applying graphite pellicles.
Proceedings of the 14th International Conference, Modern Universitatea de Stat „Alecu Russo”, Bălţi, 2013.
Technologies, Quality and Innovation, p. 635-638. 18. Olaru I. ș. a. Depunerea pirolitică a peliculelor
11. Topala P., Mazuru S., Besliu V., Cosovschii semiconductoare de ZnS în plasmă obţinută prin
P., Ojegov A. (2011). Application of edi in increasing descărcare electrică de tensiune înaltă. Fizică şi Tehnică:
durability of glass moulding forms poansons. procese, modele, experimente. În: Revistă ştiinţifică,
ModTech-2011. 25-27 May. Vadul lui Voda-Chisinau, Universitatea de Stat „Alecu Russo”, Bălţi, 2013, nr. 2.
Republic of Moldova, p. 1093-1096. 19. Olaru I. ș.a. Structuri semiconductoare de
12. Rusnac V. (2011). Establishing the emission ZnO obţinute în plasmă de tensiune înaltă asistată de
properties of conductible surfaces machined by applying radiaţie laser UV. Fizică şi Tehnică: procese, modele,
EDI. ModTech-2011. 25-27 May. Vadul lui Voda- experimente., Revistă ştiinţifică, Universitatea de Stat
Chisinau, Republic of Moldova, p. 1161-1164. „Alecu Russo”, Bălţi, 2013, nr.2.
13. Topala P.A., Besliu V.I., Ojegov A.V. (2011). 20. www.htpp//usarb.md
Applications of electrical discharges in impulse using 21. Contribuţii ştiinţifice ale cadrelor didactice de
the graphite electrode-tool. Proceedings of the XVII la Facultatea de Ştiinţe reale: Bibliogr. Selectivă/ alcăt:
International Scientific Technical Conference Machine- M. Fotescu, E. Scurtu, A. Naghirneac; ed îngr. de E.
building and Techno-sphere of XXI century. T. 3, Harconiţă. Bibl. şt. a Univ. de Stat „Alecu Russo” din
Donetsk, 2011, p. 240-245. Bălţi. – Bălţi, 2012, 374 p.

Petru Jireghea. Floarea-soarelui, u/p maruflată pe carton, 560×720 mm, 2004. Din colecţiile autorului

32 - nr. 2 (33), iunie 2014


Fizică

NANOTEHNOLOGIILE - nanostructuri unidimensionale de ZnO:Cu


pentru senzori cu parametri performanţi;
ŞI LUMEA MIRACULOASĂ - metamateriale din structuri poroase de InP cu
A METAMATERIALELOR retroreflexia luminii şi radiaţie electromagnetică în
diapazonul Teraherz.
Conceptul de „nanostructuri” în ultimul deceniu
Membru corespondent al AȘM a devenit o noţiune destul de obişnuită, desemnând
obiecte cu dimensiuni caracteristice: câteva unităţi
Anatolie SIDORENKO
sau zeci de nanometri. Însă noţiunea de „metama-
Institutul de Inginerie Electronică teriale” este mai puţin cunoscută şi obiectele cu aşa
şi Nanotehnologii „D. Ghiţu” al AŞM denumire sunt mai puţin investigate.
Ce prezintă aceste materiale şi de ce creşte inte-
NANOTEHNOLOGY AND WONDERFUL resul faţă de ele în lumea întreagă?
WORLD OF METAMATERIALS Metamaterialele (din engleză „metamaterial”)
Summary. In Institute of Electronic Engineering sunt nişte compozite structurate în mod deosebit, în
and Nanotechnologies of Moldavian Academy of care elementele de acelaşi tip – nanostructuri sau
Sciences is developing a novel research direction – microstructuri – sunt amplasate periodic la supra-
technologies of nanostructures and metamaterials faţă sau în interior. Proprietăţile optice, magnetice,
preparation and investigation of their unusual acustice ale unui asemenea mediu se deosebesc
properties. Why such materials attract a rising interest
esenţial de proprietăţile matricei şi ale componente-
all over the world? What is the main reason to take
lor care formează metamaterialul, fiind determinate
part in this „racing on the atomic scale”? The article
highlights the history of discovery and some of main
de o anumită ordonare şi structură a componentelor.
peculiarities of the metamaterials, making them very O adevărată revoluţie în ştiinţă au declanşat luc-
promising for technical applications. rările care au demonstrat posibilitatea creării meta-
Keywords: metamaterials, nanotechnologies, materialelor cu proprietăţi pe care nu le posedă ma-
photonics. terialele obişnuite. Printre cele mai cunoscute sunt
metamaterialele cu indicele de refracţie negativ, care
Rezumat. În Institutul de Inginerie Electronică manifestă simultan permeabilitate magnetică nega-
şi Nanotehnologii „D. Ghiţu” al Academiei de Ştiințe tivă şi permitivitate dielectrică negativă. În cazul în
a Moldovei este în curs de dezvoltare o nouă direcţie care periodicitatea amplasării nanoelementelor me-
de cercetare – tehnologii de elaborare a nanostructu- tamaterialului este comensurabilă sau multiplă lun-
rilor şi metamaterialelor, precum şi studierea propri- gimii de undă a radiaţiei electromagnetice, aseme-
etăţilor lor neobişnuite. De ce interesul pentru astfel nea material a fost numit cristal fotonic. În funcţie
de materiale este în creştere în lumea întreagă? Care de numărul de direcţii spaţiale, de-a lungul cărora
este motivul principal pentru a lua parte la această indicele de refracţie se schimbă periodic, cristalele
„cursă la scară atomică”? Articolul scoate în evidenţă fotonice pot fi unidimensionale, bidimensionale şi
istoria descoperirii şi unele dintre principalele parti-
tridimensionale: CF 1D, CF 2D şi CF 3D [1].
cularităţi ale metamaterialelor care le conferă un vii-
În Institutul de Nanotehnologii al Centrului de
tor promiţător pentru aplicaţii tehnice.
Cuvinte-cheie: metamateriale, nanotehnologii,
Cercetare din Karlsruhe (Germania) se efectuează
fotonică. cercetări avansate în vederea creării metamateriale-
lor, nanostructurilor funcţionale şi nanocompozitelor
utilizate în microsisteme, în biologie, medicină, in-
În Institutul de Inginerie Electronică şi Nano- dustria aerospaţială, construcţii auto şi navale, pre-
tehnologii „D. Ghiţu” se dezvoltă câteva direcţii şti- cum şi în multe alte domenii [2-5]. Se elaborează
inţifice noi și extrem de promiţătoare: compozite pentru asamblarea metamaterialelor ra-
- elaborarea tehnologiilor de producere a nano- dio-absorbante cu permitivitatea dielectrică negativă
structurilor şi metamaterialelor, precum şi cerceta- şi permeabilitatea magnetică negativă.
rea proprietăţilor lor neobişnuite; Importanţa practică a metamaterialelor impresi-
- nanostructurile stratificate de tipul supracon- onează mai ales la rezolvarea problemelor de radi-
ductor-feromagnet, în care a fost depistată aşa- olocaţie (de exemplu, tehnologiile „Stells”), atunci
numita stare triplet supraconductoare, importantă când se construiesc ţinte false pentru a masca obiec-
pentru aplicaţii în electronica de frecvenţă înaltă; tele reale şi a le ascunde de un eventual observator.
- membrane suspendate de GaN nanoperfora- Astfel, un obiect poate lesne deveni invizi-
te și nanoparticule de GaP cu proprietăţi de lumi- bil, doar într-o gamă anumită de frecvenţe [6,7].
nescenţă intensă; Într-adevăr, posibilitatea de a dirija indicele de

nr. 2 (33), iunie 2014 - 33


Akademos

Fig. 1. Stânga: reprezentarea schematică a mantei în sistemul de coordonate bidimensional, care asigură invizibili-
tatea obiectului (manta de invizibilitate). Dreapta: traiectoriile razelor, ce ocolesc manta invizibilă, care este proiec-
tată în aşa fel, încât să satisfacă trei cerinţe contradictorii: 1) manta nu va dispersa radiaţia incidentă; 2) nu trebuie
să arunce umbre; 3) nu trebuie să permită pătrunderea radiaţiei la obiectul ascuns în interiorul mantei de invizibili-
tate. Pentru a satisface aceste trei condiţii, structura mantei de invizibilitate, sau metamaterialele utilizate trebuie să
asigure o curbură a razelor de lumină incidente, astfel încât acestea să ocolească obiectul ascuns în interiorul mantei
invizibile. Eficacitatea unei astfel de acoperiri a fost demonstrată iniţial prin intermediul unor simulări la calculator
şi recent s-a dovedit experimental că obiectul într-adevăr dispare de pe ecranul radarului [7].
refracţie al unui metamaterial, așa încât lumina Profesorul David Smith şi colaboratorii săi au
să ocolească obiectul, îl face „invizibil” (vezi Fig. creat un metamaterial cu indicele de refracţie negativ
1). Pentru a se obţine un astfel de efect, indicele de care constă din elemente identice amplasate periodic
refracţie al metamaterialului trebuie să fie negativ! (vezi Fig. 2). Într-un material obişnuit replica la radi-
Metamaterialele au fost prezise teoretic în luc- aţia electromagnetică este determinată de atomii sau
rările fizicianului rus Victor Veselago [8]. În anul moleculele din care acesta este compus, iar în cazul
1967, el pentru prima dată a arătat că aceste mate- metamaterialului, replica la radiaţia electromagne-
riale ar trebui să aibă proprietăţi optice neobişnui- tică este determinată de un număr sporit de unităţi
te, cum ar fi indicele de refracţie negativ şi efectul structurale mai voluminoase – „metamolecule” – in-
Doppler invers. Metamaterialele par a fi atât de ciu- cluziuni artificiale ale căror dimensiuni sunt mult mai
date că iniţial aplicarea lor practică a fost considerată mari decât dimensiunea atomului, dar mai mici decât
imposibilă. Cu toate acestea, în ultimul deceniu, me- lungimea undei electromagnetice incidente [11,12].
tamateriale au fost obţinute în mai multe laboratoare Experimentele realizate de către cercetătorii
de cercetări ştiinţifice, fapt care a necesitat modifi- nominalizaţi, precum şi altele, efectuate de echipe
cări semnificative în manualele de optică clasică. de cercetători independenţi, au demonstrat justeţea
Lucrările de pionierat ale profesorului John concluziilor teoretice ale fizicianului Veselago. Mai
Pendry, publicate în anul 2000 [9], au servit drept mult decât atât, în prezent sunt multe oferte pentru
impuls pentru creşterea exponenţială a numărului elaborarea dispozitivelor bazate pe fenomenul de
de publicaţii dedicate metamaterialelor. Iată cum refracţie negativă, o parte dintre care au şi fost deja
descrie procesul acestei descoperiri profesorul John realizate [6].
Pendry în articolul său din revista „Nature”, publi-
cat în anul 2003: „Lumina străbate frontiera dintre
diferite materiale. La intrarea în multe materiale,
lumina este reflectată sub un unghi pozitiv de de-
viere... Însă acum câţiva ani, Veselago a înaintat
ipoteza, cum că unele materiale ar putea produce o
„reflexie negativă”. În 2001 s-a anunțat că un ase-
menea proces de refracție negativă a fost înregis-
trat într-un material creat în mod artificial... Vesela-
go a constatat că materialele cu indicele de refracţie
negativ focalizează lumina ca o lentilă... Hook şi al-
ţii au reuşit să verifice unele dintre particularităţile
de focalizare ale acestor materiale. Este un domeniu
în care, după cum era de aşteptat, cercetările vor Fig. 2. Metamaterial eficace în gama de radiofrecvenţe a
continua” [10]. radiaţiei electromagnetice [12] .

34 - nr. 2 (33), iunie 2014


Fizică

Fig. 3. Nanoparticule (elementele metamaterialului), având dimensiuni mai mici decât lungimea de undă (a <<λ),
drept componente concentrate pasive cu frecvenţe optice şi blocuri constituite din astfel de nanoparticule [13].
A apărut posibilitatea înlocuirii elementelor ţie de permitivitatea dielectrică a materialului din
tradiţionale ale circuitelor electronice cu elemente care sunt formate. (B) Modulul optic, constituit din
elaborate din metamateriale, care creează posibilita- nanoparticule, executat în formă de nanoelement
tea de miniaturizare în continuare a acestor sisteme, optic izolat. (C) Bloc, compus din mai multe nano-
concomitent cu accelerarea proceselor de prelucrare module optice (B), conectate între ele. În cazul în
a informaţiei. care un astfel de sistem este excitat de un semnal
Metamaterialele de acest tip sunt ilustrate în optic, câmpul electric şi curentul de deplasare în
Fig. 3: (A) Nanoparticule cu dimensiuni mai mici aceste elemente sunt alese şi structurate astfel, încât
decât lungimea de undă. După iluminarea lor cu blocul respectiv într-o anumită gamă de frecvenţe se
semnal monocromatic pot acţiona eficient ca ele- poate comporta ca şi circuitul electronic, indicat în
mente concentrate ale circuitului optic în func- figura (C) la stânga [13].

Fig. 4. a) Lentilele obişnuite necesită o apertură mare pentru a obţine o rezoluţie bună, dar chiar şi în acest caz,
există limitări în rezoluţie în raport cu lungimea de undă utilizată; b) Atenuarea semnalului de la obiectul de obser-
vaţie, care-i mai mic decât lungimea de undă a luminii într-o lentilă obişnuită; c) Lentila Veselago, spre deosebire de
lentila optică obişnuită, transferă fără distorsiuni imaginea din spaţiul obiectelor în spaţiu imaginilor; d) Atenuarea
semnalului de la obiectul de observaţie, care-i mai mic decât lungimea de undă a luminii, într-o lentilă Veselago.

nr. 2 (33), iunie 2014 - 35


Akademos
În acest caz, unul dintre aspectele cheie în cre-
area nanoschemelor în gama undelor optice con-
stă în combinarea nanoelementelor între ele, care
poate fi realizată prin tehnologii de pelicule mul-
tistrat [13-16].
În ultimul timp tot mai insistent se vorbeş-
te despre necesitatea eficientizării ştiinţei, despre
importanţa cercetărilor aplicative în raport cu cele
fundamentale, despre reducerea cheltuielilor pentru
ştiinţă, în general, şi pentru domeniile ei fundamen-
tale, în special, în vederea autorecuperării cercetă-
rilor ştiinţifice pe seama implementării şi aplicării
rezultatelor ei în practică, trecerea instituţiilor şti-
inţifice la autofinanţare, comercializarea procesului
ştiinţific. În special, acest mesaj este promovat de
Fig. 5. Trecerea fasciculului prin frontiera a două medii.
către funcţionarii care nu au o experienţă persona- 1 - fasciculul incident, 2 - fasciculul reflectat, 3 - fasci-
lă de cercetare ştiinţifică. culul refractat, în cazul în care al doilea mediu este „de
Cu toate acestea, cercetătorii implicaţi activ în stânga”, 4 - fasciculul refractat, în cazul în care al doilea
procesul de cunoaştere subscriu unanim la ideea mediu este „de dreapta” [17].
că fără dezvoltarea cercetării fundamentale şi teore-
tate constă nu doar în faptul că se poate obţine un
tice nu se poate aştepta la un rezultat aplicativ, deşi
indice de refracţie negativă, dar mai ales în faptul,
noile elaborări, de regulă, au tendinţa să apară cu o
că în prezent este posibil de a obţine materiale com-
oarecare întârziere faţă de cercetarea teoretică. Pe
de altă parte, este, de asemenea, absolut clar că ni- pozite cu valori arbitrare, nu neapărat negative, ale
ciun rezultat semnificativ în domeniul ştiinţei şi ambelor permeabilităţi” [17].
tehnologiei nu poate fi obţinut fără o argumentare Lentila Veselago este un dispozitiv optic care
preliminară şi o interpretare teoretică ulterioară. focalizează într-un punct radiaţia de la o sursă
În acest articol prezentăm un exemplu punctiformă, dar nu focalizează într-un punct un
spectaculos din trecutul recent, care demonstrea- fascicul de raze paralele (Fig. 4). În articolul publi-
ză nu numai valoarea euristică a ştiinţei fundamen- cat în anul 1967, Veselago sugerează posibilitatea
tale, dar şi importanţa acesteia pentru dezvoltarea de existenţă a permitivităţii dielectrice negative şi
tehnologiilor avansate noi. O ilustrare pregnantă a permeabilităţii magnetice negative şi existenţa sau
acestei teze este prezicerea şi descoperirea metama- posibilitatea, în principiu, creării unui mediu cu
terialelor cu indice de refracţie negativ. Argumen- astfel de indicatori. Lumina vizibilă este un caz
tarea teoretică a posibilităţii creării unei asemenea special al undelor electromagnetice ce oferă opor-
clase de materiale, realizată de către Veselago în tunităţi de a crea acoperiri care fac obiectele invi-
1967, şi-a găsit nu doar o confirmare strălucită, ci şi zibile (dar numai pentru o anumită gamă de frec-
aplicaţii tehnologice importante treizeci de ani mai venţe ale undelor).
târziu, în lucrările inginerilor şi oamenilor de ştiinţă Explicaţia poate fi reprodusă grafic (vezi
americani. Fig. 5). Când raza trece hotarul dintre cele două me-
Cel mai bine această situaţie savantul o descrie dii, în funcţie de proprietăţile materialului ea poate
într-un interviu: „În primul meu articol am arătat să se abată în altă direcţie şi, de regulă, se obser-
că indicele de refracţie, care până atunci întotdeau- vă raza reflectată şi raza refractată. Cu toate aces-
na a fost considerat pozitiv, poate fi de fapt şi nega- tea, în anumite condiţii (în cazul substanţelor cu
tiv. Aceasta se întâmplă atunci când permeabilitatea un indice de refracţie negativ) fasciculul reflectat
electrică şi cea magnetică sunt negative. Predicţia poate să lipsească şi atunci un asemenea obiect va
pe care am făcut-o s-a adeverit peste 33 de ani, oda- dispărea din câmpul de vedere al radarului. Aceste
tă cu elaborarea de către profesorul Smith, a unui substanţe au mai fost numite „de stânga”, deoare-
material compozit cu indice de refracţie negativ şi ce au direcţia de propagare a energiei opusă vite-
cu dovezile prezentate de profesorul Pendry cum zei de fază a undelor electromagnetice, în timp ce
că lentila plată, confecţionată dintr-un material cu în materialele „de dreapta” ele coincid. „Utilizarea
refracţie negativă, poate avea o rezoluţie mai înaltă. substanţelor de stânga, scria Veselago, ar permi-
Trebuie de menționat, că semnificaţia acestor rezul- te, în principiu, crearea sistemelor de refracţie cu

36 - nr. 2 (33), iunie 2014


Fizică
totul neobişnuite” [17]. Drept exemplu el aduce o tă particularitate a metamaterialului este foarte va-
placă din material „de stânga” (vezi Fig. 4), care se loroasă, deoarece poate îmbunătăţi în mod semnifi-
află în vacuum. În cazul în care sursa de radiaţie cativ rezoluţia fotolitografiei, care constituie una
este situată la o distanţă mică de la suprafaţa plăcii dintre cele mai importante metode de construire a
(mai mică decât grosimea ei), aceasta poate focaliza nanosistemelor [18].
un fascicul de raze de la o sursă punctiformă. Ast- În cazul dat, predicţiile teoretice s-au adeverit
fel, stratul de material cu permitivitatea dielectică nu doar prin dovezi experimentale, dar şi printr-o
ε = -1 şi permeabilitatea magnetică μ = -1 serveş- gamă largă de aplicaţii practice. Mai mult decât atât,
te drept lentilă, care transferă imaginea unui obiect fără investigaţiile teoretice fundamentale ale profe-
dintr-un segment al spaţiului în altul. Cu toate că sorului Veselago este greu de spus, dacă ar fi fost
unei asemenea lentile îi lipseşte planul focal, ea posibilă o explicaţie satisfăcătoare a proprietăţilor
creează imaginea reală tridimensională a obiectului. metamaterialelor noi, obţinute cu ajutorul nanoteh-
În acest caz, aşa cum se arată în figura 4, se formea- nologiilor.
ză două imagini reale ale obiectului: una în interi- Anume descoperirea lui Veselago şi dezvolta-
orul plăcii, iar a doua în partea opusă a plăcii, în rea nanotehnologiilor dovedeşte rolul semnificativ
raport cu obiectul de observaţie. al cercetărilor fundamentale, fără de care nu exis-
În articolul său, publicat în anul 2003, Veselago tă nici nanosistemotehnică, nici nanoproducţie. Cer-
a scris: „Faptul focalizării unei surse punctiforme de cetările aplicative, dezvoltarea tehnologiilor noi şi
lumină într-un punct, situat în partea opusă a plăcii, chiar producerea în domeniile nano, a devenit im-
nu înseamnă că această placă este o lentilă. O ase- posibilă fără investigaţii fundamentale simultane.
menea placă reprezintă un dispozitiv optic perfect, Aici, experimentul ştiinţific însuşi se contopeşte
care transferă fără distorsiuni imaginea obiectului cu elaborările inginereşti, iar nanotehnologiile sunt
din spaţiul obiectelor în spaţiu imaginilor. Dar un inseparabile de cercetările teoretice şi de experi-
astfel de transfer este posibil doar pentru obiectele, mentul ştiinţific, conferind în mod natural un nivel
care sunt amplasate în apropierea plăcii, la o distan- înalt teoretico-ştiinţific nanotehnologiilor de tipul
ţă nu mai mare decât grosimea ei” [17]. Mediul cu „nanotehnoştiinţă”.
un indice de refracţie negativ încovoaie fasciculul
Bibliografie
de lumină sub un unghi negativ în raport cu suprafa-
1. Sakoda Kazuaki. S. Optical Properties of Photonic
ţa. Lumina emisă de o sursă punctiformă se roteşte Crystals. Berlin: Springer, 2005, 267 p.
în planul obiectului în direcţie opusă, după care iar 2. Soukoulis C.M. and Wegener M. Past achie-
converge într-un punct. Ieşind din acest mediu, o vements and future challenges in the development of
rază de lumină este focalizată a doua oară în planul three-dimensional photonic metamaterials. Nature Pho-
imaginii [18]. ton. 5, 523 (2011).
O particularitate importantă a „lentilei Vesela- 3. Soukoulis C.M., Wegener M. Optical Metamateri-
go” constă în capacitatea ei de a transfera imagi- als – More Bulky and Less Lossy. Science 330, p.1633-
nea obiectului cu o precizie, care nu este limitată de 1634, 2010.
aşa-numita limită de undă. De exemplu, utilizând 4. Ledermann A., Wegener M., G. von Freymann.
Rhombicuboctahedral Three-Dimensional Photonic Qu-
un sistem optic obişnuit, este imposibil să se facă
asicrystals. Advanced Materials, Volume 22, p. 2363-
distincţie între două obiecte, în cazul în care ele se 2366, 2010.
află la o distanţă mai mică decât lungimea undei 5. Thiel M., Rill M.S., G. von Freymann, We-
electromagnetice, de aceea, în studiul microcosmo- gener M. Three-Dimensional Bi-Chiral Photo-
sului şi crearea de microobiecte, specialiştii trebuie nic Crystals. Advanced Materials, Volume 21,
să utilizeze lungimi de undă tot mai mici. În plus, pp. 4680-4682, 009.
undele cu amplitudini amortizate nu ajung la recep- 6. Гуляев Ю.В., Лагарьков А.Н., Никитов А.
tor şi o parte din informaţia de la obiectul de ob- Метаматериалы: фундаментальные исследования и
servaţie permanent se pierde. John Pendry a atras перспективы применения. Вестник РАН, 2008, т. 78,
atenţia asupra faptului că placa cu valori negative № 5, с. 438-457.
7. Smith D.R. and Pendry J.B. Homogenization of
ale permeabilităţii magnetice şi permitivităţii die-
metamaterials by field averaging. În: Journal of Optical
lectrice poate să amplifice undele amortizate expo- Society of America B, Vol. 23, pp. 391-403, 2006.
nenţial. El a sugerat, de asemenea, să se folosească 8. Веселаго В.Г. Электродинамика веществ с
pelicule de argint în acest scop. „Un strat plat începe одновременно отрицательными значениями ε и μ.
să lucreze ca un rezonator pentru undele atenuate, Успехи физических наук, т. 92, вып. 3, с. 517-525,
în cazul în care nu există pierderi în strat.” Aceas- 1967.

nr. 2 (33), iunie 2014 - 37


Akademos
9. Pendry J.B. Negative refraction makes a perfect Broadband Negative-Refraction Optical Metamaterials.
lens. Phys. Rev. Lett. 85, p. 3966-3969, 2000. Physical Review B, Vol. 75, p. 024304 -024324, 2007.
10. Pendry J.B. Positively negative. Nature, vol. 423, 15. Au A., Salandrino A. and Engheta N. Coupling
p. 22-23, 2003. of Optical Lumped Nanocircuit Elements and Effects of
11. Shelby R.A., Smith D.R., Schultz S. Experimen- Substrates. Optics Express, Vol. 15, Issue 21, p. 13865-
tal Verification of a Negative Index of Refraction. Scien- 13876, 2007.
ce, Vol. 292, p. 77, 2001. 16. Engheta N., Salandrino A. and A. Alu. Circu-
12. Smith D.R., Pendry J.B. and Wiltshire M.C.K. it Elements at Optical Frequencies: Nano-Inductors,
Metamaterials and negative refractive index. Science Nano-Capacitors and Nano-Resistors, Physical Review
305, p.788-792, 2004. Letters, Vol. 95, p. 095504-095508, 2005.
13. Engheta N. Circuits with Light at Nanoscales: 17. Веселаго В. Г. Электродинамика материалов
Optical Nanocircuits Inspired by Metamaterials. Science, с отрицательным коэффициентом преломления,
Vol. 317, pp.1698-1702, 2007. Успехи физических наук, т. 173 № 7, с. 790-794, 2003.
14. Alu A. and Engheta N. Three-Dimensional Nano- 18. Michio Kaku. Physics of the Impossible. New
transmission Lines at Optical Frequencies: a Recipe for York: Doubleday, 2008, 329 p.

Petru Jireghea. Luxuranţă, u/p 600×690 mm, 1985. Din colecţiile UAP RM

38 - nr. 2 (33), iunie 2014


Tehnologii

CENTRUL DE TEHNOLOGII Aderarea Republicii Moldova la Protocolul de la


Kyoto (Memorandumul de înţelegere între Guvernul
IONIZANTE – Republicii Moldova şi Guvernul Regatului Danemar-
O INVESTIŢIE STRATEGICĂ cei cu privire la cooperarea în scopul implementării
Protocolului Kyoto din cadrul Convenţiei de Bază a
ÎN SĂNĂTATE ȘI INDUSTRIE Naţiunilor Unite cu privire la Schimbările Climate-
rice (27 octombrie 2003, Copenhaga, Legea Nr. 29
Dr. Aliona MEREUŢA din 13.02.2003 pentru aderarea Republicii Moldova
la Protocolul de la Kyoto la Convenţia-cadru a Or-
Centrul de Tehnologii Ionizante al AȘM
ganizaţiei Naţiunilor Unite cu privire la schimbarea
climei) şi lipsa capacităţilor de sterilizare termică im-
Summary. Ionizing radiation technologies have
pun necesitatea utilizării tehnologiilor ionizante, care
reached worldwide a high degree of development,
thus allowing transposing from the research area to
sunt pe larg valorificate în alte ţări.
applications on an industrial scale. Creation of the În anul 2005, Guvernul Republicii Moldova
Center of Ionizing Technologies in the Republic of și Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică
Moldova aims to „achieve a multipurpose irradiator (AIEA), au convenit asupra fondării Centrului de
for irradiation technology promotion in the Republic Tehnologii Ionizante în Republica Moldova (CTI).
of Moldova”. The project is considered as a strategic Prin proiectul MOL/8/004, iniţiat în 2005, s-a efec-
investment to ensure the health and quality of life of tuat un studiu de fezabilitate privind înfiinţarea
the population and it is also considered as a model Centrului dat. Analiza datelor tehnice şi economi-
of a direct involvement of the research into the top ce colectate au demonstrat fezabilitatea instituirii
economical aspects. In the paper, it is given the com- în Republica Moldova a unui Centru de Tehnologii
parison of the industrial sterilization methods, high- Ionizante, care poate genera un venit considerabil şi
lighting the advantages of treatment by ionization. impulsiona dezvoltarea anumitor ramuri industriale.
The activity of the Center of Ionizing Technologies in
Proiectul este considerat o investiţie strategică pen-
the Republic of Moldova will be directed to the ster-
ilization of row materials, medical packages, phar-
tru asigurarea sănătăţii populației şi creşterea calită-
maceuticals, cosmetics, agricultural products, food, ţii vieţii, un model de aplicare concretă a cercetării
objects of cultural heritage, etc. Products sterilized în aspectele economice de vârf.
by the ionizing technologies become compatible to Ulterior au derulat proiectele MOL/8/005
European Union conditions allowing the possibility „Crearea Centrului de Tehnologii Ionizante” şi
for the economical agents to expand their activity on MOL/8/006 „Crearea laboratoarelor pentru a con-
the European market. trola procesele de iradiere şi testarea probelor înain-
Keywords: ionizing technologies; ionizing radia- te şi după iradiere, în conformitate cu ISO recunos-
tion; sources of γ, X rays, 60Co, 137Cs8; electron sour- cute la nivel internaţional ASTM”, menite să asigu-
ces; ionizing sterilization; sterilization of the pharma- re cooperarea tehnică şi financiară între Republica
ceutical, agricultural and food products. Moldova şi Agenţia Internaţională pentru Energie
Atomică. În urma negocierilor, s-a decis ca AIEA să
Rezumat. Tehnologiile ionizante au atins pe
doneze Republicii Moldova tehnologia de iradiere
plan mondial un grad înalt de dezvoltare, care a per-
ionizantă – utilajul „Multipurpose Gamma Irradia-
mis trecerea de la stadiul de cercetare la aplicaţii de
nivel industrial. Crearea Centrului de Tehnologii Io- tor 100 kCi dotat cu sursa de Cobalt-60” în valoare
nizante în Republica Moldova are ca scop „utilizarea de 720 000 euro şi echipamentul necesar pentru la-
unui iradiator multiscop pentru promovarea tehnolo- boratoarele de dozimetrie şi microbiologie în cadrul
giilor de iradiere”. În lucrare se compară metodele de CTI în valoare de 350 000 euro, iar Republica Mol-
sterilizare industrială şi se evidenţiază avantajele teh- dova să asigure construcţia încăperilor necesare, lo-
nologiei de tratare prin ionizare a materiilor prime, gistica şi infrastructura CTI.
ambalajelor medicale, farmaceutice, cosmetice, pro- Instalaţia de iradiere în scopuri multiple a fost
duselor agricole, alimentare, obiectelor patrimoniului propusă Republicii Moldova pentru a putea fi folo-
cultural etc. Produsele astfel tratate devin compatibi- sită în următoarele domenii:
le la condiţiile UE oferind posibilitatea agenţilor eco- sănătate: sterilizare de materiale medicale şi
nomici de a se extinde pe pieţele europene. produse farmaceutice;
Cuvinte-cheie: tehnologii ionizante; radiaţii
agricultură: decontaminare şi sterilizare de
ionizante; surse de raze γ, X, 60Co, 137Cs8; surse de
seminţe;
electroni; sterilizarea prin ionizare; sterilizarea pro-
duselor farmaceutice, agricole, alimentare.
industria alimentară: tratarea produselor ali-
mentare;

nr. 2 (33), iunie 2014 - 39


Akademos
industria materialelor; Procesarea cu radiaţie aduce beneficii enorme
decontaminarea maselor plastice folosite în industriei, mediului ambiant şi societăţii. În prezent,
scopuri alimentare sau medicale; aproximativ 160 iradiatoare gamma şi 1200 accelera-
cultură: tratarea patrimoniului cultural; toare de electroni sunt plasate în industria de proce-
știință: iradierea experimentală. sare pe mapamond. Sterilizarea, polimerizarea, vul-
Produsele astfel tratate devin compatibile cu ce- canizarea, conservarea patrimoniului, anticariatelor,
rinţele Uniunii Europene şi oferă agenţilor econo- operelor de artă, tratarea unor produse alimentare
mici posibilitatea de a se extinde pe pieţele europe- sunt deja tehnologii recunoscute şi bine plasate pe
ne. Alt factor important, care determină perspectiva piaţa serviciilor. De obicei, pentru procesele enunţa-
tratării prin ionizare, este plasarea tratamentului cu te, cel mai frecvent sunt utilizate două tipuri de ira-
fumigant din methyl bromide (utilizat la dezinfecta- diatoare: surse gamma şi acceleratoare de electroni.
rea fructelor proaspete şi uscate) în categoria mate- Multe ţări au realizat beneficii imense în exploatarea
rialelor interzise de Protocolul de la Kyoto. iradiatoarelor pentru sterilizarea produselor medici-
Actualmente nu există niciun iradiator pe scară nale şi în industria obţinerii polimerilor.
industrială disponibil în ţară, astfel încât este limi- Un alt domeniu promiţător de utilizare a tra-
tată posibilitatea de fabricare a produselor medicale tamentului prin ionizare este prelungirea păstrării
de unică folosinţă, se limitează posibilitatea asigu- produselor alimentare. În acest scop se exploatea-
rării securităţii produselor medicale şi alimentare ză cu succes atât iradiatoare cu surse gamma, cât şi
importate. acceleratoare de electroni. Tratarea prin ionizare ca
Datorită faptului că oxidul de etilenă utilizat tratament de carantină a fructelor proaspete şi legu-
pentru sterilizare este cancerigen şi interzis în multe melor importate şi ca metodă de asigurare eficientă
ţări, sterilizarea prin metoda tehnologiilor ionizante a calităţii igienice a produselor alimentare de origi-
va fi soluţia optimă pentru produsele de orice origi- ne animală este acceptată în multe ţări. Tratarea prin
ne, nerezistente la temperaturi ridicate (de exemplu, iradiere a produselor alimentare poate oferi multiple
produse de celuloză, polimere, farmaceutice). avantaje în funcție de scop şi doza de tratare (tabelul
2).
Tratare cu radiaţii în alte ţări În tabelul 3 sunt comparate cele trei metode pe
În tratarea industrială cu radiaţii se utilizează trei larg utilizate actualmente în industrie.
tipuri principale de surse: surse de raze gamma din Un şir de avantaje ale metodei de sterilizare cu
60
Co sau 137Cs8, surse de electroni şi surse de raze X radiaţii ionizante sunt redate în tabelul 4.
(bremsstrahlung). Razele gamma şi X pot fi folosi- Academia de Ştiinţe a Moldovei este prima in-
te pentru tratarea produselor relativ voluminoase şi stituţie în Republica Moldova care intenţionează să
dense, deoarece se caracterizează prin capacitatea utilizeze sursa de iradiere de tip 60Co la nivel indus-
de penetrare mărită. În situaţii, când este necesar de trial. Astfel, promovarea acestui proiect atât pe plan
prelucrat grosimi nu prea mari şi cu o viteză sporită economic, cât şi normativ se efectuează conform
a conveierului, se utilizează surse de electroni acce- recomandărilor internaţionale. În primii doi ani de
leraţi şi se obţine un cost alt produsului mai mic. La exploatare, instalaţia cu sursa de 60Co cu capacitatea
selectarea tipului iradiatorului un rol important are de 100 KCi va avea un scop promoţional, urmând
costul lui, costurile necesare pentru deservire, care ca după aceasta prin extinderea sursei să între în re-
ajung până la 20 la sută anual de la costul iniţial. Unii gim de exploatare industrială, deservind necesităţile
parametri ai metodelor în comparare sunt prezentate specifice la nivel naţional, la un volum preconizat
în tabelul 1. de iradiere a circa 35 000 m3/an.
Tabelul 1
Compararea parametrilor tipici de procesare cu diverse surse
Parametri Raze gamma Raze X Accelerator de electroni
Puterea sursei 3,5 Mci 25 kW 35 kW
Viteza procesării, t/h 12 10 10
Doza, kGy 4 4 4
Energia sursei, MeV 1,33 5 5-10
Penetrarea, cm 80-100 80-100 8-10
Omogenitatea dozei Înaltă Înaltă Joasă
Valorificarea Dozei Instalate Joasă Înaltă Înaltă

40 - nr. 2 (33), iunie 2014


Tehnologii

Tabelul 2
Unele avantaje ale tehnologiei de tratare prin ionizare
Doza de iradiere, kGy Rezultatele obţinute
0,02-0,15 Inhibarea sau prevenirea încolţirii precoce sau nedorite
0,1-1,0 Inhibarea coacerii fructelor la transportare
Dezinfestarea de insecte
Inactivarea unor paraziţi patogeni pentru populaţie
1,0-10,0 Radurizarea şi radiopasteurizarea (radicidarea)
10,0-30,0 Decontaminarea microbiană a fructelor uscate
25,0-70,0 Sterilizarea radiaţională (radappertizarea)

Centrul de Tehnologii Ionizante se va constitui de radiaţie va fi construită sub forma a trei rasteluri
într-o instituție de excelență, care va furniza servicii metalice (rack-uri) în care vor fi depuse creioane-
industriale, consultanţă, analiză, certificare, cerce- sursă conţinând materiale radioactive. Produsul de
tare şi şcolarizare. Acesta va fi alcătuit din: incinta iradiat se va introduce în containere speciale (to-
de iradiere, depozitul de mărfuri şi trei laboratoare: te-box) care vor fi plasate pneumatic, în paşi, în
de dozimetrie, de microbiologie, de analize fizico- jurul sursei radioactive. În fiecare poziţie din jurul
chimice. Legătura funcţională între incinta de iradi- sursei, produsul va primi o parte din doza totală.
ere şi depozit se va face printr-un conveier. Operaţi- După parcurgerea tuturor poziţiilor, în număr de 52,
unea va fi semiautomată şi controlată digital. Sursa fiecare container cu produse va primi doza prestabi-
Tabelul 3
Compararea metodelor de sterilizare industrială
Sterilizare cu oxid de
Subiectul comparării Sterilizare cu raze gama Sterilizare termică
ethilenă (EtO)
Cerinţe pentru forma Fără careva restricţii Sterilizarea EtO este activă
produsului supus Radiaţia gama penetrează numai la suprafaţă, dar nu şi Fără spaţii închise în volum
sterilizării orice parte a produsului în volum cu spaţii închise
Practic orice material,
Materialul prelucrat
Practic orice material Practic orice material exceptând cele termosensibile
(sterilizat)
sau nerezistente la umezeală
Materialul trebuie să fie Materialul sterilizat trebuie să
permeabil la EtO. Trebuie fie permeabil la vapori. Este
Fără restricţii. Sterilizarea luată în considerație necesar de luat în considerație
Materialul pentru ambalaj cu raze gama nu induce modificarea volumului în modificarea volumului în urma
deformări ale materialului urma presurizării lui în vid. presurizării lui în vid. Zonele
Zonele de suprafaţă trebuie de suprafaţă trebuie să fie
să fie rezistente la presiune rezistente la presiune
Concentraţia gazului
Parametrii, care urmează
EtO. Presiunea, vidul, Vidul, presiunea, temperatura,
să fie controlați în timpul Timpul
temperatura, timpul, umiditatea relativă, timpul
sterilizării
umiditatea relativă
Siguranţa procesului Excelentă Bună Bună
Testul microbiologic
Este opţional Este necesar Este recomandat
după sterilizare
Perioada de păstrare post Nu este necesară. Produsul
5-14 zile 7-14 zile
sterilizatoare în carantină nu conţine reziduuri
Proceduri post
Aerarea pentru excluderea
sterilizatoare pentru
Nu sunt necesare reziduurilor de EtO, care Uscarea produsului
excluderea consecinţelor
este cancerigen
nedorite
Poate fi în caz de sterilizare
Controlul procesului Da Este dificil
industrială
Preţul comparativ Excelent Bun Bun

nr. 2 (33), iunie 2014 - 41


Akademos
lită de iradiere şi prin intermediul aceluiaşi sistem Tratarea prin iradiere a produselor agricole şi
de transport va fi evacuat din incinta de iradiere. În alimentare, care ar presupune realizarea următoare-
finalul iradierii, sursa este coborâtă la fundul unei lor efecte:
piscine de stocare. a) insecticid în cazul tratării cerealelor, lem-
În cadrul Centrului de Tehnologii Ionizante, ira- nului, tutunului;
dierea tehnologică va fi un proces sigur, fără pericol b) fungicid în cazul sterilizării condimentelor,
pentru oamenii implicaţi în exploatarea instalaţiei legumelor, fructelor uscate, cacao, cafea etc.
de iradiere sau consumatorii produselor tratate cu c) bactericid în vederea eliminării bacteriilor
radiaţii. patogene (Salmonella, E.coli) din carne, pește, fruc-
Pe lângă activitatea de iradiere propriu-zisă, te de mare etc.
utilizatorii vor putea beneficia de serviciile unor Legumele se tratează şi pentru întârzierea încol-
laboratoare specializate în analize microbiologi- ţirii (cartofi, ceapă, usturoi etc.), iar fructele proas-
ce pre- şi post-iradiere, analize chimice şi fizico- pete – pentru prelungirea perioadei de comerciali-
mecanice ale materialelor iradiate. De asemenea, va zare.
fi amenajată o sală de acceptanţă publică dotată cu Tratarea prin iradiere a obiectelor patrimoniu-
o minibibliotecă, care va permite desfăşurarea unor lui cultural material, care cuprinde toate operele de
acţiuni specifice de informare, destinate utilizatori- artă, exponate vechi etc.
lor, mass-media şi publicului larg. Cercetări știinţifice ce pot contribui la dezvol-
tarea diferitor ramuri în economia Republicii Mol-
Direcţiile prioritare pentru activitatea Cen-
dova.
trului de Tehnologii Ionizante din Republica
Moldova Tratarea prin ionizare a fructelor uscate pro-
Prin înfiinţarea Centrului de Tehnologii Ioni- duse în Republica Moldova
zante, Republica Moldova va obţine posibilitatea Pе раrсursul ultimilоr сâţivа аni, fruсtеlе
aplicării la scară industrială a unor tehnologii cu o usсаtе produse în Republica Moldova аu соnсurаt
rază de aplicabilitate extinsă şi o rată de utilizare în сu suссеs ре рiеţеlе UE. Aраriţiа unоr рrоduсătоri
creştere: рrесum sunt Rеfоrmа, Mоniсоl, Prоmеuеu-T, In-
Sterilizarea furniturilor medicale, farmaceu- mаrk, VM-Plumсоm etc., cu еxреriеnţa lor bо-
tice şi cosmetice, care presupune siguranţa obiec- gаtă, саrе аu intrоdus sistеmе mоdеrnе dе аdmi-
telor folosite în medicină şi cosmetică tratate prin nistrаrе а întrерrindеrilоr, de саlitаtе а рrоdusеlоr
ionizare şi libere de microorganisme viabile, astfel рrеluсrаtе, оfеră о bаză sоlidă реntru dеzvоltаrеа
reducând riscul diverselor infectări grave posibile. în соntinuаrе а industriеi dе рrоduсеrе şi еxроrt а
Actualmente, aceasta este foarte necesar şi ar rezol- fruсtеlоr usсаtе. Următоrii 3-4 аni vоr fi еxtrеm
va multe probleme ce ţin de sterilizare, totodată ar dе imроrtаnţi în dеtеrminаrеа dеzvоltării ре tеr-
micşora costurile legate de procesul de sterilizare. mеn lung а acestui sесtоr.
Tabelul 4
Avantajele sterilizării cu radiaţii ionizante
Particularităţile
Avantaje în calitatea
sterilizării cu Avantaje tehnologice Avantaje comerciale
produsului final
radiaţii ionizante
- Procesare parametrică - Siguranţa şi posibilitatea - Încrederea consumatorului în
- Eliminarea indicatorilor bio- reproducerii rezultatului produs
logici - Reducerea riscului de - Timp de punere a produsului
- Procesarea volumelor mai contaminare microbiologică pe piaţă mai scurt
- Efecte biocide post iradiată - Sterilizarea se face în drum
mari în perioade mai scurte de
- Capacitatea de - Posibilităţi de fabricare a către distribuţie
timp
penetrare a radiaţiei produselor mai noi şi mai - Posibilităţi de fabricare a
- Sterilizarea în ambalaj final
ionizante bune produselor noi mai ieftine
- Libertate deplină în alegerea
- Absenţa oricăror - Simplificarea procedurii de - Creşterea suprafeţei de ambalaj
designului produsului
reziduuri control ce poate fi inscripţionată
- Evitarea măsurilor suplimen-
tare de îndepărtare a reziduuri- - Reducerea costului sterilizării
lor - Păstrarea produselor pentru o
- Evitarea eforturilor de tratare perioadă mai îndelungată
şi îndepărtare a deşeurilor - Cost scăzut al produsului final

42 - nr. 2 (33), iunie 2014


Tehnologii

În ultimii trеi аni Republica Mоldоvа а noi, folosind dopuri de plută ce corespund cerinţelor
рrоdus între 2 000 și 3 500 tоnе dе fruсtе mondiale. Aceasta oferă posibilitatea de a efectua
usсаtе ре аn, în funcție dе соndiţiilе dе сulti- exportul vinului moldovenesc în butelii, ceea ce este
vаrе а mаtеriеi рrimе. Nivеlul еxроrtului аtin- mult mai avantajos ca exportul vinului în vrac.
gе dе оbiсеi соtа dе 70% din vоlumul produs şi Sterilizarea dopurilor de vinuri şi devinuri este
dерăşеştе соnsidеrаbil imроrtul dе fruсtе usсаtе, conformă cerinţelor UE, iar crearea Centrului de
constituit рrimоrdiаl din сulturi се nu sе сultivă Tehnologii Ionizante va putea rezolva problema dată.
lосаl. Altfel spus, țara noastră еstе un еxроrtаtоr
Sterilizarea furniturilor medicale importate
nеt dе fruсtе usсаtе în роfidа fарtului сă sесtоrul
de unică folosinţă şi cele multifuncţionale
nu funсţiоnеаză în deрlină сарасitаtе.
Sterilizarea instrumentelor chirurgicale prin in-
Prinсiраlul оbstасоl реntru еxtindеrеа
termediul Centrului de Tehnologii Ionizante va mini-
sесtоrului dе usсаrе а fruсtеlоr îl cоnstituiе ne-
miza cheltuielile suportate de spitalele din Republica
corespunderea calităţii produselor cu standarde-
Moldova. Reducerea cheltuielilor se poate efectua:
le UE, condiționată de bаzа slabă dе рrоduсеrе
- prin reducerea cheltuielilor de salarizare a
а mаtеriеi рrimе. Aceasta se caracterizează prin
personalului care se ocupă anume cu sterilizarea
suрrаfаţа rеdusă а livеzilоr şi îmbătrânirea lor,
furniturilor medicale;
liрsа unоr sоiuri аdесvаtе реntru usсаrе, соsturi-
- reducerea cheltuielilor ce ţine de procurarea
lе înаltе dе сultivаrе, liрsа sistеmеlоr dе irigаrе,
soluţiilor în procesul de sterilizare;
tеhniсilе şi mеtоdеlе slаb dеzvоltаtе dе rесоltаrе
- eliberarea încăperilor ce ţin de procesul de
şi роst-rесоltаrе şi dеfiсitul fоrţеi dе munсă –
sterilizare;
tоаtе асеstеа sunt рrоblеmеlе ре саrе fеrmiеrii
- reducerea cheltuielilor pentru alimentarea
şi întrерrindеrilе dе рrеluсrаrе vоr trеbui să lе
aparatelor de sterilizare;
soluționeze în următоrii сâţivа аni.
Alte necesităţi în domeniul medicinii sunt:
Aсtuаlmеntе, рiаţа Uniunii Eurореnе аbsоаr-
În stomatologie – sterilizarea implantelor şi
bе сirса 80 la sută din еxроrtul асеstui sесtоr, iаr
altor obiecte necesare pentru sterilizare;
ţărilе CSI, în sресiаl Rusiа, Bеlаrus şi Uсrаinа
La centrul de transfuzie a sângelui – steriliza-
însumеаză сеlеlаltе 20. Pentru mоmеnt, Mоl-
rea plasmei de sânge;
dоvа s-а imрus sufiсiеnt pе рiаţa UE şi роsеdă
La întreprinderea Biruinţa Gips Soroca – ste-
destulă еxреriеnţă în sеgmеntul dе рrеţ mеdiu
rilizarea pansamentelor sterile etc.
реntru а аvаnsа în sеgmеntеlе рrеţurilоr mаi
Ulterior, gama de produse de sterilizare se va ex-
înаltе рrin сrеştеrеа саlităţii şi роаtе сhiаr рrin
tinde. Ca un exemplu poate fi cointeresarea agenţilor
lаnsаrеа în рrоduсеrеа оrgаniсă.
economici de a produce pansamente sterile. Dat fiind
Prin urmare, crearea Centrului de Tehnologii
faptul că în Republica Moldova este numai o fabrică
Ionizante în Republica Moldova îi va stimula pe
care produce pansament nesteril şi luând în conside-
producătorii de fructe uscate să-şi ralieze produ-
raţie relaţiile bune cu Belarus, care ar asigura materia
sele la cerințele şi standardele UE prin tratarea
primă, este binevenită crearea întreprinderilor speci-
produselor menţionate cu tehnologii ionizante.
alizate în acest domeniu, atât pentru piaţa locală, cât
Produsele tratate astfel devin mai uşor promo-
şi pentru piaţa internaţională.
vate pe piaţa UE cu un preţ mai înalt decât cel
Cu părere de rău, durata implementării proiec-
mediu stabilit pe piaţă. Drept rezultat, agentul
tului respectiv s-a cam prelungit. Aceasta pentru că
economic va fi tentat să-şi extindă sfera şi capa-
autorităţile, mai cu seamă Ministerul Economiei al
citatea de producere atât pe plan naţional, cât şi
Republicii Moldova, nu-l susține. Interesele utiliză-
pe plan internaţional.
rii metodelor chimice în sterilizarea produselor de
Sterilizarea prin ionizare a dopurilor de vin diferită origine predomină. Proiectul de Hotărâre a
şi devin Guvernului cu privire la aprobarea Regulamentului
În ultimii ani, recolta medie globala de struguri privind tratarea cu radiaţii ionizante a produselor de
în Republica Moldova este de 300-500 mii tone, fapt diferită origine, de exemplu, a fost în proces de co-
ce demonstrează că potențialul de prelucrare este fo- ordonare cu ministerele şi departamentele de resort
losit la circa 20-25 la sută. În domeniul îmbutelie- timp de doi ani, fiind de câteva ori restituit în urma
rii vinurilor activează circa 60 de agenți economici obiecţiilor formulate în permanenţă de Ministerul
cu peste 110 linii de turnare cu capacitatea totala de Economiei. Conform acestui Regulament, au fost
peste 31 mil. dal. Modernizarea secțiilor de îmbute- autorizate pentru tratarea prin iradiere doar ierburile
liere a permis ambalarea producției vinicole în sticle aromatice, condimentele şi condimentele vegetale,

nr. 2 (33), iunie 2014 - 43


Akademos
fiind substanţial denaturate principiile expuse în di- tru agentul economic, care va investi în domeniul
rectiva UE privind aplicarea tehnologiilor ionizante. respectiv, cât şi pentru economia Republicii Moldo-
Lista produselor şi ingredientelor alimentare care pot va. Un avantaj este că activitatea dată nu presupune
fi tratate cu radiaţii ionizante suplimentar celor in- o dependenţa de furnizori, ceea ce conferă siguranţă
cluse în anexa nr. 5 la prezentul regulament urmează în funcționarea Centrului de Tehnologii Ionizante.
să fie stabilită de Ministerul Agriculturii şi Industriei Centrul de Tehnologii Ionizante ar putea stimu-
Alimentare, Comitetul Naţional Codex Alimenta- la agenţii economici în crearea noilor întreprinderi,
rius şi aprobată de Guvern. Astfel, aprobarea acestui cum ar fi fabrica de producere a seringilor de uni-
Regulament a monopolizat tehnologiile chimice de ca folosinţă, fabrica de producere a pansamentelor
sterilizare a produselor de diferită origine. Ministerul sterile etc., ceea ce până la moment nu era posibil
Economiei a interpretat incorect aplicarea tehnologi- de realizat din cauza lipsei unei atare tehnologii în
ilor ionizante în mod obligatoriu. Cert este că toate Republica Moldova.
Ministerele de resort din Republica Moldova au sus-
ținut implementarea tehnologiilor ionizante de steri- Bibliografie
1. Directory of gamma processing facilities in mem-
lizare a produselor de diferită origine, înaintând avize
ber states. IAEA DGPF/CD, Febr. 2004.
pozitive, doar Ministerul Economiei consideră că în 2. Sarma K. S. S. Prospects and development of radi-
rândurile populației mai predomină fobia Cernobâlu- ation technologies in developing countries.
lui, astfel promovând interesele personale ale anumi- 3. Dosimetry for food irradiation. Technical Reports.
tor businessmani. Series no. 409, IAEA, Vienna, 2002.
4. Radiation processing for safe, shelf stable and re-
Concluzii
ady to eat food TECDOC 1337, 2003.
În concluzie putem menţiona că derularea aces- 5. Radiation Processing. Proc. 10-th Int. Mtg, Ana-
tui proiect este o oportunitate avantajoasă atât pen- heim, 1997, Radiat. Phys. Chem, 52, 1998, 409-585.

Petru Jireghea. Peisaj de primavară, u/p, 550×740 mm, 1996. Din colecțiile MNAM

44 - nr. 2 (33), iunie 2014


Seismologie

REŢEA DE SIGURANŢĂ În anul 2012, în cadrul Programului Uniunii


Europene de colaborare a ţărilor bazinului Mă-
LA CUTREMURE rii Negre, a demarat proiectul internaţional „Re-
ÎN BAZINUL MĂRII NEGRE țea de siguranță la cutremure în bazinul Mării
Negre” (Black Sea Earthquake Safety Network
Dr. hab. Vasile ALCAZ 1 - ESNET). Ţările participante la realizarea proiec-
tului sunt Republica Moldova, România, Bulgaria
Dr. Ing. Ștefan Florin BĂLAN 2 și Turcia. Teritoriile lor s-au confruntat în secolul
Prof. asoc., Dr. Petya TRIFONOVA 3 XX cu cutremure puternice, care au avut ca rezultat
Nalan ÜKER 4 numeroase victime şi pierderi economice, de ace-
1
Institutul de Geologie şi Seismologie al Academiei
ea, evaluarea, monitorizarea şi minimizarea riscului
de Ştiinţe a Moldovei seismic sunt acțiuni foarte importante pentru fiecare
2
Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru din ţările implicate în proiect.
Fizica Pământului, România Activitățile desfășurate în cadrul proiectului
3
Institutul Național de Geofizică, Geodezie şi Geo- ESNET au avut ca obiectiv evaluarea potenţialului
grafie al Academiei de Științe a Bulgariei distructiv al cutremurelor specifice zonei Mării Neg-
4
Fundaţia Internaţională pentru Ajutor şi Dezvoltare re, elaborarea unui concept integrat de monitorizare
– Semiluna Albastră din Turcia şi intervenţie seismică, creşterea capacităţii de reac-
ţie rapidă a autorităţilor publice centrale şi locale şi
BLACK SEA EARTHQUAKE SAFETY
a unităţilor de intervenţie pentru situaţii de urgenţă
NETWORK - ESNET
în cazul unor calamităţi. Proiectul a fost adresat nu
Summary. The article presents the main find-
ings of the Black See Earthquake Safety Net(work)
doar oficialităţilor şi unor celule de criză, ci şi întregii
– ESNET Project, starting with the results of estab- populaţii a zonei pentru a asigura pe viitor răspunsuri
lishment of Network for long-term communication adecvate unor situaţii ieşite din comun.
and cooperation among the stakeholders in the par- Activităţi derulate şi principalele rezultate
ticipating countries in the field, followed by Country 1. Proiectul a început prin instituirea unui parte-
plan for actions until the Rules of the action in case of neriat transfrontalier real între Republica Moldova
earthquakes envisaged by the project members. The – Institutul de Geologie şi Seismologie al Acade-
aim of the paper is to make the project results widely
miei de Ştiinţe (IGS AȘM), România – Institutul
known to the specialists and general public in the par-
Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica
ticipating countries and even further.
Keywords: earthquake, risk, network, emergen-
Pământului (INFP), Bulgaria – Institutul Naţional
cy, plan of actions. de Geofizică, Geodezie şi Geografie al Academiei
de Ştiinţe (NIGGG-BAS) și Turcia – Fundaţia In-
Rezumat. Articolul reprezintă o trecere în re- ternaţională pentru Ajutor şi Dezvoltare Semiluna
vistă a principalelor realizări ale proiectului „Reţea Albastră (IBC). A fost identificat în fiecare ţară par-
de Siguranţă la cutremure în bazinul Mării Negre”–
ticipantă cadrul existent referitor la monitorizarea,
ESNET, începând cu instituirea unei Platforme de
evaluarea hazardului și riscului seismic, precum şi
comunicare și colaborare de lunga durată pentru
specialiștii din domeniu, urmată de un Plan de ac- modul cum se reflectă acest aspect în legislaţia naţi-
ţiuni, până la Proceduri și reguli de acţiune în caz onală. S-au identificat organizaţiile guvernamentale
de cutremure, formulate de participanţii la proiect. şi non-guvernamentale implicate în întregul lanţ de
Scopul lucrării este de a face cunoscute rezultatele intervenţie pre- şi post-seism, precum şi mecanis-
proiectului specialiștilor și publicului larg din ţările mele ce reglementează acţiunile lor. Aceste acţiuni
participante şi nu numai. au făcut obiectul celor patru vizite în fiecare ţară,
Cuvinte-cheie: cutremur de pământ, risc, rețea, concretizate în 4 documente individuale intitulate
situații excepționale, plan de acțiuni. Evaluare pe ţară (Country Assesment).
2. Următorul obiectiv important al proiectului a
Introducere constituit crearea unei platforme de colaborare pe
Unul din cele mai periculoase hazarduri natu- termen lung între părţile interesate din fiecare ţară
rale, căruia este supus teritoriul din regiunea Mării parteneră ce activează în domeniul cercetării, pre-
Negre, se consideră pericolul seismic. După cum se venţiei, monitorizării şi intervenţiei în caz de cut-
știe, este mult mai eficient și mai puțin costisitor să remur. Această acţiune s-a finalizat prin semnarea
investești în prevenirea dezastrelor, decât în lichida- unui Acord de creare a rețelei (Network Agree-
rea consecințelor acestora. ment) între 25 de părţi interesate (institute de cer-

nr. 2 (33), iunie 2014 - 45


Akademos
cetare, autorităţi locale, instituţii guvernamentale şi seminare a unor bune practici în domeniul mana-
ONG-uri) din cele patru ţări implicate. Documentul gementului riscului seismic (www.blacksea-esnet.
este o dovadă a recunoaşterii faptului, că o aborda- eu). Pe viitor se vor căuta sinergii cu alte rețele sau
re regională a managementului hazardului seismic inițiative similare pentru a evita suprapunerile, dar
prin schimbul de expertize şi competenţe dă şanse și pentru noi eventuale colaborări.
mai mari de a minimiza efectele unui cutremur ma- 6. A fost creat un Sistem de monitorizare sei-
jor asupra regiunii. Documentul reglementează mo- smică a Mării Negre în timp real, alcătuit din
dul de funcţionare a reţelei pe termen lung şi felul resursele instituționale ale partenerilor proiectului
în care participanţii la proiect urmează să se implice ESNET (http://esnet.infp.ro/seismicitate/). Modu-
(furnizarea de informaţii şi documente pentru a fi lul specializat al Web-portalului menționat afișează
încărcate pe portalul web, participarea la evenimen- o hartă cu cutremurele localizate în regiunea Mă-
tele proiectului, sprijin la creionarea unor planuri de rii Negre (și nu numai), folosind rețeaua comună
acţiune comune în caz de cutremur, participarea şi de monitorizare ESNET. Este disponibilă o listă a
implicarea în acţiunile de instruire pentru domenii- evenimentelor seismice și, de asemenea, opțiunea
le de prevenţie şi intervenţie în caz de seism etc.). „căutare eveniment”, aplicând criterii specifice de
Conferinţa în care s-a discutat acest document a fost căutare.
organizată pe 13 septembrie 2012 la Varna, cu par- 7. A fost pregătit și editat un manual (1000
ticiparea a 42 de persoane afiliate la 19 instituţii din exemplare) ce conţine informaţii cuprinzătoare pri-
cele 4 țări. vind pericolul și riscul seismic în bazinul Mării Neg-
3. Elaborarea unui concept integrat de moni- re. Manualul, elaborat inițial în engleză, fusese tra-
torizare şi intervenţie seismică s-a concretizat prin dus în limbile naționale ale partenerilor de proiect și
redactarea unui Plan de Aliniere privind monito- va fi difuzat utilizatorilor potențiali.
rizarea şi avertizarea rapidă în cazul produce- 8. Țările implicate în proiect au propriile lor
rii unui cutremur în bazinul Mării Negre (Bla- sisteme de studii, strategii, sisteme de prevenire şi
ck Sea Seismic Monitoring and Early Warning de intervenţie în caz de cutremure, dar pană acum în
Alignment Plan). Documentul se bazează pe anali- bazinul Mării Negre nu a existat o abordare integra-
za punctelor puternice şi slabe, identificate în acțiu- tă. Având în vedere caracterul transfrontalier al re-
nile derulate la nivel naţional şi local, a modului de zultatelor activităţii seismice, participanții la proiect
organizare, pregătire şi acțiune în caz de cutremur. au găsit necesar să adopte o abordare comună privi-
Documentul a fost dezbătut într-o sesiune de discu- tor la prevenirea, monitorizarea şi intervenţie în caz
ţii organizată în septembrie 2012 la Istanbul, la care de cutremure. În acest context, în cadrul proiectului
au participat 29 de persoane afiliate la institute de ESNET a fost elaborat Planul de aliniere (acţiuni
cercetare, organizații guvernamentale şi autorităţi necesare sporirii securităţii seismice în țările parti-
locale. cipante la proiect). Realizarea acestui program de
4. Au fost redactate Scrisori oficiale (Official lucru a fost determinată de necesitatea de a promo-
letters), adresate autorităţilor centrale și locale din va o politică regională unică referitoare la pericolele
zona eligibilă, în care, prin vocea fiecărei instituţii naturale, care ar lua în calcul experienţa dezastrelor
din ţara parteneră consorțiul ESNET a oferit exper- recente produse în regiunea Mării Negre, precum şi
tiza şi „know-how”-ul în slujba unei mai bune in- la nivel mondial. Documentul prevede dezvoltarea
formări şi diseminări asupra aspectelor legate de pe- de noi relaţii între parteneri la diferite nivele: tehnic,
ricolele asociate producerii unui cutremur major în administrativ, academic (de cercetare) şi instituțio-
regiune şi efectelor posibile. În acest mod se poate nal. Planul de aliniere are un caracter complex şi
realiza o conştientizare şi responsabilizare a mem- constă din două capitole: Planul Tehnic şi Planul
brilor comunităţilor din zonă, precum şi o creştere Operativ.
a capacităţii autorităţilor publice centrale şi locale, Planul Tehnic include acţiuni ca: distribuirea
a unităţilor de intervenţie pentru situaţii de urgenţă datelor seismice şi informaţiilor în timp real referi-
în acţiuni comune în caz de dezastre provocate de toare la cutremurele produse primordial în regiune,
cutremure de pământ puternice. dar și în lume, reevaluarea catalogului de cutremure
5. La 27 Septembrie 2013, la Chișinău a avut pentru regiunea Mării Negre, îmbunătăţirea reţelei de
loc o Conferință regională, în cadrul căreia a fost monitorizare seismică pentru regiunea Mării Negre,
deschis oficial un Web-portal, ce reprezintă in- integrarea sistemelor de avertizare timpurie etc.
strumentul principal de informare şi comunicare a Planul Operativ prevede acţiuni, cum ar fi: con-
specialiştilor în domeniu din regiune, cât şi de di- solidarea capacităților de coordonare ale autorită-

46 - nr. 2 (33), iunie 2014


Seismologie

ţilor şi unităţilor de urgenţă în zonele proiectului, 10. A fost elaborată Curricula unui curs de
îmbunătăţirea comunicării între instituţiile de mo- exerciţii de antrenament pentru lucrătorii din sis-
nitorizare, autorităţi, media, unităţi de urgenţă, coo- temul Protecţie Civilă şi Situaţii Excepţionale din
perarea cu autorităţile locale în scopul perfecționării bazinul Mării Negre.
ghidurilor şi regulamentelor pentru o mai eficientă 11. În corespundere cu prevederile Proiectului,
aplicare a normelor de construcţii şi a utilizării te- în luna februarie 2014, în or. Comrat, Republica
renului, elaborarea unui curriculum cu subiecte de Moldova, s-a desfășurat un Seminar de instruire
instruire referitoare la acțiuni în caz de cutremur, pentru specialiştii implicaţi în problematica preve-
creșterea gradului de conştientizare şi educarea nirii dezastrelor de la Agenția pentru Protecția Ci-
publicului cu privire la cutremure. vilă și Situații Excepționale, universitățile din su-
De asemenea, Planul de acţiuni la nivel de dul Republicii Moldova (peste 40 de specialiști).
ţară conține o descriere detaliată a acţiunilor post- Scopul seminarului a fost consolidarea capacităţii
seismice (instituţii implicate, planuri de acţiune, re- regionale de prevenire, intervenție și reacţie la cut-
surse, instruirea persoanelor implicate etc.). remurele puternice viitoare.
9. Un beneficiu important care rezultă din co- 12. O abordare eficientă a reducerii riscului
operările din cadrul proiectului ESNET este dezvol- seismic este avertizarea timpurie la cutremur. Tim-
tarea şi promovarea Procedurilor şi regulilor de pul de alertare pe care îl pot asigura aceste sisteme,
acţiune în caz de cutremur. Astfel, sunt definite pentru cutremurele mari, în circumstanţe normale,
acţiunile şi procedurile cele mai importante, după poate fi de până la câteva zeci de secunde. Pentru
cum urmează: or. Chișinău timpul de avertizare constituie 35-40
• planificare şi management, conducere, luare sec. România, Bulgaria, Turcia şi Republica Mol-
de decizii; dova au atins niveluri diferite de dezvoltare a siste-
• aspecte legale şi considerente politice; melor de avertizare timpurie. În cadrul proiectului
• evaluarea riscului şi analiza vulnerabilităţi- ESNET a fost dezvoltat un soft special, care face
lor; posibilă instituirea unui Sistem comun de averti-
• colectarea de informaţii şi identificarea prob- zare timpurie, aflat în prezent în regim de testare.
lemelor de comunicare; Acesta are două componente – un portal web care
• aspecte medicale şi suport psihologic; indică ultimul cutremur produs (cu condiţia ca apa-
• suport geospaţial (imagini, inclusiv avia, sa- ratura să fie conectată în mod permanent la internet)
telit, comunicare, navigare); și harta pe care este localizat epicentrul cutremuru-
• căutare şi salvare; lui, indicându-se magnitudinea, intensitatea, adân-
• recuperare şi reconstrucţie; cimea şi coordonatele lui geografice. Avertizarea se
• ingineria sănătății publice; face pentru cutremurele cu magnitudine mai mare
• logistică şi ONG-uri și a. decât 6 conform scării seismice Richter. Sistemul a
Pentru fiecare din aceste acțiuni și proceduri în fost elaborat în cadrul Institutului Naţional pentru
cadrul proiectului au fost făcute descrieri detaliate. Fizica Pământului din România, dar cu softul ela-

Seminar de instruire a specialiștilor Agenției Protecție Civilă și Situații Excepționale în UTA Găgăuzia.
Comrat, februarie 2014

nr. 2 (33), iunie 2014 - 47


Akademos
borat în cadrul proiectului ESNET, informația este din bazinul Mării Negre;
preluată de ceilalți trei parteneri. • reacţie mai bună la cutremure, atât din partea
13. Având în vedere importanța majoră a pre- unităţilor de urgenţă cât şi a populaţiei, reducând
gătirii cadrelor și educației populației în diminuarea astfel pagubele provocate de acest hazard natural.
riscului seismic, pe parcursul anului 2013, în para-
Perspective cu privire la activităţile viitoare
lel cu alte acțiuni, participanții la proiect au pregătit
Luând în considerație rezultatele obţinute şi
3 filme educaţionale dedicate descrierii pericolului
bazându-ne pe capacităţile de management conso-
seismic din regiune, metodelor de monitorizare și
lidate în cadrul derulării proiectului ESNET, pare
diminuare a consecințelor grave ce pot fi provoca-
rezonabilă extinderea şi dezvoltarea viitoare a cola-
te de cutremurele puternice. Ulterior, filmele vor fi
borării membrilor participanţi cu scopul de:
distribuite liber spre demonstrare în rețelele naţio-
• a implementa în cel mai eficient mod toate re-
nale de televiziune, instituții de învățământ etc.
zultatele proiectului, în toate regiunile seismice ale
Impactul Proiectului ţărilor participante;
Proiectul ESNET a generat un impact semnifi- • a intensifica colaborarea regională multilate-
cativ prin: rală dintre România, Turcia, Bulgaria, Republica
• instituirea unei cooperări regionale reale, Moldova pentru elaborarea de noi proiecte comune
contribuind, astfel, la o dezvoltare economică şi so- în domeniul cutremurelor;
cială mai puternică şi mai susţinută a regiunii bazi- • a continua dezvoltarea unei baze comune de
nului Mării Negre; date pentru Studiile de Hazard şi Risc Seismic Re-
• identificarea unor lacune ce țin de securitatea gional;
seismică și înaintarea de soluții pentru eliminarea • a îmbunătăţi cadrul legislativ, care asigură
acestora, asigurând ca rezultatele pe viitor să fie atât proiectarea, cât și construcții rezistente la seism
integrate în fiecare țară parteneră în politici, strate- în regiunea Mării Negre, armonizarea acestuia cu
gii etc.; standardele europene;
• elaborarea unor instrumente ce vor facilita • a elabora metode pentru monitorizarea, aver-
cooperarea specialiștilor din domeniu în bazinul tizarea şi cuantificarea hazardului şi riscului seismic.
Mării Negre (reţeaua, uneltele IT, noile competenţe
Mulțumiri
şi abilităţi acumulate de grupuri ţintă etc.);
Partenerii din cadrul proiectului aduc mulţu-
• fortificarea capacității de intervenție la cutre-
miri speciale pentru contribuţia lor la atingerea
mure;
obiectivelor propuse: Ministerului Dezvoltării Re-
• diseminarea cunoștințelor (seminare, filme,
gionale şi Construcţiilor RM; Serviciului Protec-
cărți);
ţie Civilă şi Situaţii Excepţionale RM; Primăriei
• imagine de ansamblu mai documentată pri-
Municipiului Chişinău; Ministerului Dezvoltării
vind hazardul şi riscul seismic în ţările participante;
Regionale și Administrației Publice al României,
• posibila extindere a reţelei în alte/toate ţările
reprezentat prin Autoritatea Comună de Manage-
din bazinul Mării Negre;
ment; Institutului INCDFP, România; Prefecturii
• reacţie mai bună la cutremure, atât din partea
judeţului Constanţa; Inspectoratului pentru Situa-
populaţiei, cat şi a unităţilor de urgenţă, reducând
ţii de Urgenţă Dobrogea; Direcţiei Generale „Ser-
astfel pagubele provocate de acest hazard natural;
viciul de Siguranţă împotriva Incendiilor şi Pro-
Sustenabilitatea Proiectului tecţia Populaţiei”, Bulgaria; Crucii Roşii Bulgare;
Sustenabilitatea este indicele care stabilește în municipalităţilor Kavarna şi Balchick, Bulgaria;
ce măsură proiectul în cauză continue să existe, să Observatorului Kandilli al Universităţii Boğaziçi;
funcționeze sau să genereze servicii și după finali- Institutului de Cercetare a Cutremurelor; Centrului
zare. Naţional de Monitorizare a Cutremurelor; Direc-
Impactul proiectului ESNET este unul conside- ţiei de Sănătate a Provinciei Istanbul a Ministeru-
rabil și de lungă durată prin: lui Sănătăţii şi Organizaţiei Naţionale de Salvare
• diseminarea cunoștințelor (seminare, filme, Medicală din Turcia; Unităţii de Coordonare a
cărți); Proiectului Administraţiei Speciale Provinciale a
• imagine de ansamblu mai documentată pri- Guvernoratului Istanbul; Centrului de Cercetare şi
vind hazardul şi riscul seismic în ţările participante; Aplicare a Educaţiei în caz de Catastrofe al Uni-
• posibila extindere a reţelei în alte/toate ţările versităţii Aydın, Turcia.

48 - nr. 2 (33), iunie 2014


Economie

POTENȚIALUL Introducere și argumentare


În condiţiile în care potențialul de export al sec-
DE EXPORT torului agroalimentar poate fi evaluat din perspec-
ȘI COMPETITIVITATEA tiva „posibilităților” pierdute, dar și a celor neva-
lorificate, analiza comerţului exterior elucidează
AGROALIMENTARĂ multitudinea factorilor organizatorici, sectoriali şi
A REPUBLICII MOLDOVA macroeconomici ce determină comportamentul ex-
portatorilor naționali.
Drd. Cornel COȘER În același timp, având o tradiție importantă de
Dr., conf. univ. Aurelia LITVIN producător agricol, Republica Moldova are avanta-
UASM je datorită poziției sale în spaţiul post-sovietic şi a
regimului preferenţial în cadrul Comunităţii State-
lor Independente, păstrând relații economice bune
AGRI-FOOD EXPORT POTENTIAL OF THE RE- cu Rusia, Ucraina ș.a. Totuși, destul de exigente pe
PUBLIC OF MOLDOVA AND ITS MANIFESTATION anumite filiere, standardele pieței rusești nu au per-
Summary. Evolutionary, the Republic of Mol- mis o diversificare clară a exportului agroalimentar,
dova experienced economic and agriculture proces-
nici ca varietate, nici ca geografie. Aceasta a dus
ses similar to other states of the former Soviet Uni-
on. However, both production base as well as export la tergiversarea reformei interne în vederea creării
potential have come forward in a characteristic way unui sistem lucrativ și pragmatic privind asigurarea
to our market size, geographical position and partner- calității produselor agroalimentare.
ships established over the last 23 years of indepen- Odată cu accederea Rusiei în Organizația Mon-
dence. Agrifoodstuffs, continuing to occupy a signi- dială a Comerțului și, eventual, intensificarea ex-
ficant share in the total Moldovan exports, despite the portului european pe piața acesteia – cum ar fi, de
fact that agriculture’s contribution to GDP creation is
exemplu, creșterea continuă a volumelor producției
decreasing, are proving through analytical research
what is the strong segment and development perspec- de mere din Polonia, produsele moldovenești, nesus-
tive of Moldovan foreign economic activity.This pa- ținute din punct de vedere al infrastructurii competiti-
per comes to reveal also the framework that express vității, resimt constrângeri contractuale și generale de
the opportunities for expanding of export potential, piață. Există însă şi o tendință de creştere, deși puțin
not only by highlighting the aspects of performance, dinamică, a exporturilor de producţie agroalimentară
but also by growth reserves of agrifood competitive- pe piața Uniunii Europene. În anul 2006 în Republi-
ness. ca Moldova fusese implementat Sistemul Genera-
Keywords: agrifood export, potential, produc-
tion, consumption, performance, competitiveness, lizat de Preferințe (GSP+), acordat de către UE, iar
markets. ulterior şi cel al Preferințelor Comerciale Autonome
(2008), prin instrumentul de contingente tarifare.
Rezumat. Evolutiv, Republica Moldova a resim-
Astfel, Republica Moldova ar putea valorifica o po-
țit procesele economice și cele din agricultură similar
celorlalte state din fosta Uniune Sovietică. Totodată, ziție geografico-comercială fără precedent.
atât baza de producere, cât și potențialul de export Material și metodă
s-au manifestat într-un mod caracteristic dimensiu- Evaluarea potențialului de export agroalimentar
nii noastre de piață, poziției geografice și a partene-
riatelor stabilite pe parcursul ultimilor 23 de ani de
are loc din mai multe perspective, printre care, în
independență. Produsele agroalimentare, continuând opinia noastră, cele mai relevante sunt:
să ocupe o pondere importantă în totalul exporturilor inițierea studiului bazat pe așa indicatori
moldovenești, în ciuda faptului că aportul agricultu- din conturile naționale, precum: exportul, importul,
rii la crearea Produsului Intern Brut este în continuă consumul;
scădere, ne dovedesc prin analitica cercetării care evaluarea potențialului pierdut/nevalorifi-
este segmentul forte și perspectiva de dezvoltare a cat și definirea, astfel, a limitelor care pot fi obținute
activității economice externe moldovenești. Această
la nivelul valorificărilor precedente;
lucrare vine să releve și cadrul care exprimă posibili-
tățile de extindere a potențialului de export, nu doar cuantificarea comparativă a resurselor pri-
în urma evidențierii aspectelor de performanță, dar mare.
și a rezervelor de creștere a competitivității agroali- În acest context, urmează abordarea metodolo-
mentare. gică a manifestării indicatorilor de performanță și,
Cuvinte-cheie: export agroalimentar, potenți- implicit, de competitivitate a exportului agroalimen-
al, producție, consum, performanță, competitivitate, tar, prin reliefarea dinamică, de piață și de structură.
piețe. Materialul utilizat este aferent studiilor de spe-

nr. 2 (33), iunie 2014 - 49


Akademos
cialitate, rapoartelor de cercetări și analitice publi- mite să configurăm poziționarea Moldovei în raport
cate de organizațiile internaționale, baze de date cu țările menționate. Prin urmare, indicatorii cu nu-
specifice tematicii. mărul 1, 2, 3, 4 și 7 clasează republica spre maxi-
Discuții și rezultate mele procentuale ale valorilor expuse. Din întregul
Cadrul național de manifestare a sectorului agro- grup selectat, Moldova ocupă poziția de lider (poziția
alimentar din Moldova denotă similitudini evidente 7) la doi indicatori: nr.3 – Suprafața agricolă, % din
cu starea altor actori naționali din regiune sau cu tre- suprafața țării, cu o valoare procentuală de 72,64%,
cut istorico-economic comun. Aceste aspecte [7], la și nr. 7 – Culturi permanente, % din total teren, cu o
nivel de repartizare a populației rurală/agricolă și a valoare procentuală de 9,04%, depășind astfel, la ca-
terenurilor utilizate, sunt reprezentate în tabelul 1. pitolele respective, restul șase state din clasament. Pe
Sintetizat, tabelul 1 evidențiază situația Repub- un trend descendent, dar tot pe poziție avansată [6],
licii Moldova pe indicatorii analizați, fapt ce ne per- Moldova reflectă valori destul de ridicate la indica-

Tabel 1
Poziționarea în clasament a țărilor conform indicatorilor de resurse umane și funciare utilizate
în sectorul agrar

Nr. Indicator Țări/Poziție:1-7

Minimum Maximum
Populația România
Lituania Republica
rurală, Ucraina Armenia (Uniunea Tadjikistan
(Uniunea Georgia= Moldova
1. % din (CSI) = (CSI)= Euro- (CSI)
Europea- 47,26 (CSI)
populația 31,21 35,80 peană) = =73,67
nă)= 33,00 =53,03
totală 42,53
Populația
agricolă, Republica
România Armenia Lituania Ucraina Georgia
2. % din Moldova Tadjikistan
=8,38 =9,37 =9,71 =11,46 =15,07
populația =14,88 =27,44
totală
Suprafața
agricolă,
Tadjikistan Georgia Lituania= Armenia România Ucraina Republica
3. % din
=34,05 =35,42 42,95 =57,49 =58,65 =68,39 Moldova
suprafața
=72,64
țării
Teren arabil, Republica
Georgia Tadjikistan Armenia Lituania România Ucraina
4. % din total Moldova
=5,96 =6,07 =15,11 =34,88 =39,08 =56,09
teren =55,10
Teren
Republica
forestier, Tadjikistan Armenia Ucraina România Lituania Georgia
5. Moldova
% din total =2,93 =9,05 =16,80 =28,72 =34,59 =39,43
=11,89
teren
Pășuni și
Republica
fânețe, % Lituania Ucraina România Tadjikistan Georgia Armenia
6. Moldova
din total =9,40 =13,61 =19,74 =27,69 =27,92 =43,08
=10,71
teren
Culturi per-
Republica
manente, Lituania Tadjikistan Ucraina Georgia Armenia România
7. Moldova
% din total =0,49 =0,93 =1,55 =1,65 =1,88 =1,93
=9,04
teren
Poziție
Republica 1-poziția 2-poziția 3-poziția 4- poziția 5- poziția 6- poziția 7 - poziția
Moldova pe 6 5 7 6 3 2 7
indicatori
Sursa: elaborat de autor în baza datelor http://faostat3.fao.org/faostat-gateway/go/to/browse/Q/*/E

50 - nr. 2 (33), iunie 2014


Economie

torii nr.1 – Populația rurală, % din populația totală tru zahăr și cartoful) au resimțit începând cu anul
(cu 53,03%) și nr. 4 – Teren arabil, % din total teren 1998 diminuări importante, cea mai înaltă valoare
(cu 55,10%), fiind depășită, în primul caz, doar de cantitativă a acestor culturi fiind înregistrată în anul
Tadjikistan, iar în cel de-al doilea de către Ucraina. 1996 – peste 2,6 mil. tone, iar în anul 2011 – cea mai
Următorii indicatori înregistrează pentru repub- mică cantitate recoltată, puțin peste 1,3 mil. tone,
lică, respectiv: la nr. 2 (Populația agricolă, % din adică cu o diminuare de circa 50%.
populația totală) – poziția 5, cu depășire de către Dacă cerealierele denotă cele mai importante
Georgia și Tadjikistan; la nr. 5 (Teren forestier, % volume de producție, la polul opus se află legumele,
din total teren) – poziția 3, depășind doar Tadjikis- care începând cu anul 1992 (când a fost recoltată cea
tanul și Armenia și, la nr. 6 (Pășuni și fânețe, % din mai mare cantitate pe parcursul a două decenii – pes-
total teren) – poziția 2, depășind doar Lituania și te 530 mii tone) au suferit diminuări constante, fără
fiind indicatorul cu valoarea cea mai mică pentru reveniri „spectaculoase” în perioada dată, iar în 2010
Moldova din toți cei șapte indicatori. aceste culturi au însumat doar ceva mai mult de 130
Totodată, putem lesne observa că în cazul a mii tone, adică de aproape patru ori mai puțin decât
șase indicatori – excepție făcând doar indicatorul în 1992. Tot culturi de valoare înaltă ca și legumele,
nr.7, poziția Republicii Moldova este, în majorita- fructele nu au înregistrat diminuări atât de categorice
tea cazurilor (indicatorii nr.1, 2, 3, 5, 6), învecinată pe parcursul perioadei de referință; mai mult, acestea
cu două state din CSI sau fosta Uniune Sovietică, și-au menținut nivelul producției aproape la egalita-
iar la indicatorul nr.4 un stat răspunde acestor crite- te pe parcursul anilor 1992-1996 (în jur de peste 1,2
rii – Ucraina. Deloc întâmplător, poziționarea dată mil. tone), pentru ca ulterior acest volum să scadă
relevă potențialul de resurse și scoate în evidență fără a reveni la valoarea respectivă, înregistrând un
similitudini regionale și structurale vizibile. Așadar, minimum de doar puțin peste 627 mii tone de fructe.
având o pondere semnificativă a populației rurale O altă componentă esențială a producției agrico-
(dar și agricole), Republica Moldova demonstrează le, produsele de origine animală [4], demonstrează
specializarea resurselor care totuși sunt în continuă diferențieri semnificative între componentele struc-
scădere [2], dar încă reflectă profilul agrar al țării. turale cele mai importante pentru producție, export
Implicarea acestui potențial de resurse presupune teoretic și consumul populației. Astfel, laptele de
rezultate ce oglindesc starea de fapt a producției agro- vacă integral proaspăt depășește în perioada anilor
alimentare pe principalele categorii din nomenclator, 1992-2011 de zeci de ori producția celorlalte produse
care pot fi grupate sub două mari aspecte – vegetal și de origine animalieră, mai ales că acest aspect are un
animalier. Acestea, la rândul lor, au ramificații pe cele puternic reper casnic, iar gospodăriile populației de-
mai răspândite culturi. Analizate separat, itemii pro- țin marea majoritate din șeptelul de vaci – peste 96%
duselor de origine vegetală (pe o perioadă determi- în perioada 2006-2011. Totodată, productivitatea este
nată, începând cu anii ’90 până în prezent), precum una specific cantitativă, în cazul cărnii, de exemplu,
și cei de origine animală, au evoluții destul de frag- fiind necesară o perioadă de obținere a produsului
mentate [3]. În perioada anilor 1992-2011, cele mai mai îndelungată, deși șeptelul de porcine îl depășește
multe componente ale producției vegetale au reflectat pe cel de bovine. Cu un astfel de potențial productiv,
evoluții lipsite de un vector bine determinat, atât în generat de reducerea permanentă a șeptelului de vaci
plan ascendent, cât și descendent, fapt condiționat de în marea majoritate a categoriilor de gospodării, cre-
cel puțin trei factori importanți – specificul agricultu- area și dezvoltarea infrastructurii de producţie și ex-
rii și relația ei strânsă cu fenomenele meteorologice; port continuă să fie o provocare. În același timp, una
contraperformanța per sector și lipsa modernizării din componentele producției care a resimțit evoluțiile
infrastructurii; contextul macroeconomic și situația cele mai fragmentate este volumul producției cărnii
precară a industriilor conexe. de găină autohtone – care de la un volum de peste
Astfel, în ceea ce privește cantitatea, cerealiere- 38 mii tone obținute în anul 1992, a deviat în anul
le (grâu, orz, porumb) au cumulat, începând cu anul 2000 până la un minim al perioadei analizate de nu-
1998, cele mai înalte valori dintre toate culturile de mai 14,3 mii tone, pentru ca ulterior să revină pe un
origine vegetală, înregistrând, în anul de referință, o trend pozitiv, atingând în 2011 o producție apropiată
recoltă de peste 2,4 mil. tone pe țară, totodată evi- de cea a maximului perioadei – 36,6 mii tone. Acest
dențiind în 2008 un maximum al întregii perioade lucru a fost generat de creșterea producției avicole în
studiate – peste 3,1 mil. tone. Pe de altă parte, cul- întreprinderile avicole în perioada de referință, pre-
turile tehnice esențiale (floarea-soarelui, sfecla pen- cum și în gospodăriile țărănești (de fermier).

nr. 2 (33), iunie 2014 - 51


Akademos
În acest context, revendicăm un tablou de in- tor factori, nu poate asigura consumul integral).
terrelaționare a consumului principalelor produse Tabelul 2 reflectă situația producerii și consumu-
[5] cu indicatorii tangenți, pentru a înțelege mai lui de produse agroalimentare în perioada 2006 -2011
bine rezervele de aprovizionare, potențialul de ex- în Republica Moldova, făcând abstracție de nivelul
port și starea curentă a consumului populației. Tabe- superior de manifestare a acestor procese și focusân-
lul 2 reflectă modelul analitico-descriptiv, unde am du-se pe potențialul cantitativ, izolând așa factori ca:
putea evidenția următoarea relație: penetrarea pieței, capacitatea de negociere, capaci-
C=P+I, unde: tatea de procesare și depozitare, cursul de schimb,
C – consumul populației, kg pe locuitor (rapor- competitivitatea exporturilor, calitatea producției. În
tarea producției consumate la numărul mediu anual acest context, predominant fără capacitatea de acope-
al populației), P – producția, kg pe locuitor (rapor- rire a consumului, legumele relevă totuși o tendință
tarea producției totale la numărul mediu anual al po- de diminuare a imposibilității acoperirii consumului
pulației), I – importul producției respective, kg pe prin producție (începând cu anul 2009), totodată înre-
locuitor, necesare pentru acoperire consum (în cazul gistrând, în anul 2008, o reală capacitate de a asigura
pur teoretic când producția, în contextul izolării al- populația țării totalmente din propria producție, lu-
Tabelul 2
Dinamica evoluției producției și a consumului agroalimentar pe cap de locuitor, kg./buc.,
anii 2006-2011
Tabel sinteză: producție - consum
Producție, kg/buc. pe cap de locuitor, anii 2006-2011
Item produs:
2006 2007 2008 2009 2010 2011
Legume 132 62 105 86 96 102
Cartofi 105 56 76 73 79 99
Fructe și
92 78 104 86 91 106
pomușoare
Carne 27 30 22 25 31 33
Lapte 175 169 152 161 166 157
Ouă, bucăți 213 197 158 180 202 198
Legume 132 76 99 106 110 115
Cartofi 88 59 58 59 57 60
Fructe și
39 28 41 35 41 43
pomușoare
Carne 38 36 32 30 36 38
Lapte 177 175 155 169 175 170
Ouă, bucăți 168 177 141 162 185 190

Tabelul 3
Evoluția producției și a consumului agroalimentar pe cap de locuitor, kg./buc., evidențiat
prin prisma posibilității de manifestare a importului/exportului teoretic, anii 2006-2011
Raport de diferență (Producție - Consum), kg, buc. / Raport predominant
Necesar import (-) / Potențial export (+) Import (I), Export (E)
Legume 0 -14 +6 -20 -14 -13 I
Cartofi +17 -3 +18 +14 +22 +39 E
Fructe și
+53 +50 +63 +51 +50 +63 E
pomușoare
Carne -11 -6 -10 -5 -5 -5 I
Lapte -2 -6 -3 -8 -9 -13 I
Ouă +45 +20 +17 +18 +17 +8 E
Sursa: elaborat de autor în baza datelor http://www.statistica.md/pageview.php?l=ro&idc=315&id=2278

52 - nr. 2 (33), iunie 2014


Economie

ând în calcul consumul din anul respectiv. putut acoperi consumul național din propria produc-
Similar, carnea a constituit o poziție care, în pe- ție, în restul anilor arătând indici de cel puțin +14 kg
rioada 2006-2008, înregistra un declin. În ceea ce diferență. În același timp, ouăle evidențiază valori
privește raportul de diferență Producție-Consum, destul de importante în anii 2006-2008 (cel puțin
situația s-a stabilizat (fără a trece pe +) începând cu +20 bucăți pe locuitor), iar ulterior oscilează, deși
anul 2009, când arată o diferențiere de 5 kg pe lo- pozitiv, între +17 și +18 bucăți, în 2011 atestându-se
cuitor, valoare care s-a păstrat pe parcursul anilor o serioasă diminuare a capacității cantitative teoreti-
2010 și 2011. În aceeași conjunctură puțin favora- ce de export, până la doar +8 bucăți, ceea ce este de
bilă se regăsește și laptele, care de fapt resimte evo- peste 5 ori mai puțin decât în 2006, mai ales că pe
luții cu o clară dinamică negativă pe întreaga peri- cap de locuitor consumul de ouă a crescut continuu
oadă analizată, iar începând cu anul 2008, volumul începând cu anul 2008 (de fapt, ca și cel de legume).
obținut din diferența producerii și a consumului este Aceste conotații reies din interpretarea realită-
continuu înclinat spre trendul de import teoretic, va- ților din sectorul agrar, fără însă a realiza o rapor-
lorile diminuându-se de la -3 kg în 2008, până la -13 tare la referința istorică, fapt ce permite aprecierea
kg în 2011, adică mai mult de 4 ori – cea mai gravă „potențialului pierdut”, reliefat din conjunctura
situație dintre evoluțiile tuturor itemilor. istorico-economică respectivă. Cum statisticile es-
Pe un trend pozitiv clar și cu o capacitate timează că valoarea maximă a producțiilor agricole
cantitativă teoretică de export (precum se și confirmă pe teritoriul național a fost obținută în perioada
real) se prezintă fructele și pomușoarele, al căror ra- 1985-1990 [1], putem susține ideea repetării unei
port de diferențiere numerică le depășește pe restul astfel de experiențe economico-agrare, în acest
celelalte. Această tendință este pe parcursul întregii sens utilizând referințele date. Pentru a cuantifica
perioade în jurul cifrei de peste +50 kg pe locuitor, efectele unui anumit volum de producție asupra
iar în anii 2008 și 2011 a depășit chiar +60 kg. Tot potențialului nevalorificat, apelăm la diagnosti-
cu posibilități cantitative de export, dar și cu dina- carea comparativă cu perioada prezentă a valo-
mică continuu pozitivă în ultimii 3 ani analizați sunt rilor înregistrate în maximele istorice din timpul
cartofii, care doar pe parcursul anului 2007 nu au URSS, fie că este perioada anilor 1971-1980 sau
Tabelul 4
Scenariu de estimare a potențialului de export nevalorificat/pierdut
Fructe și Ouă,
Floarea
Cereale Cartofi Legume pomușoa- Lapte Carne mil.
soarelui
re buc.
Suprafața ha
723654 185964 47115 82121 234000 X X X
1971-1980/1981-1990
Suprafața ha 2011 860800 277000 29200 34400 119000 X X X
Diferența suprafață, ha
+137146 +91036 -17915 -47721 -115000 X X X
(2-1)
Producție, mii tone,
2554,5 318 409,9 1289,3 950,7 1511 530 1129
1971-1980/1981-1990
Producție, mii tone, 2011 2457,1 427 350,8 361,5 378,4 560 159 705
Diferența producție, mii
-97,4 +109 -59,1 -927,8 -572,3 -951 -371 -424
tone (5-4)
Procentaj pondere
11,3 51,2 7,12 13,2 91,2 3,2 1,7 1
export, % 2011
Valoare cantitativă
export, în baza procentaj
288,6 162,8 29,1 170,1 867 48,3 9 11,2
pondere export (7) și
producție mii tone (4)
Diferențe cantități
export, mii tone, 2011,
-11 +55,8 -4,2 -122,4 -521,9 -30,4 -6,3 -4,2
față de 1971-1980 /
1981-1990
Sursa: elaborat de autor în baza datelor http://www.statistica.md/pageview.php?l=ro&id=2193&idc=263

nr. 2 (33), iunie 2014 - 53


Akademos
1981-1990, aceste valori demonstrând posibilita- 927 mii tone), ocupând astfel locul secund după
fructe și pomușoare la potențialul „pierdut” de ex-
tea atingerii lor reieșind din capacitățile resurselor,
iar utilizarea însuși a ponderii procentuale prezen-port – peste 122 mii tone. Pe locul următor se cla-
te de export poate fi catalogată ca o constrângere sează cerealele. Deși la ora actuală au o suprafață
mai mare decât în perioada de referință (cu peste
ce limitează valoric referințele utilizate și imprimă
proiecției un aspect mai realist. Tabelul 3 exprimă 137 mii ha), datorită productivității diminuate, di-
aceste aspecte prin prisma comparativă și reliefa- ferența de recoltă prin raportare la referință este
rea situației producțiilor. una negativă, cu valori de peste 97 mii tone, lucru
care se reflectă direct în posibilele cantități de ex-
Astfel, dintre producțiile vegetale, doar floarea-
soarelui, în condițiile istorice expuse, poate pre- port, care raportat s-au diminuat cu 11 mii tone.
Perdantă s-a dovedit a fi și cultura de cartof, cu
zenta un potențial valorificat, întrucât atât suprafa-
producții de aproape 60 mii tone mai mici decât
ța cultivată în prezent, cât și volumul cantitativ al
producției depășesc valorile perioadei de referință.referința și pierderi la export cu puțin peste 4 mii
În rândul celorlalte culturi însă situația este tocmai
tone.
inversă. Cel mai puțin valorificat potențial, și asta Referința la produsele de origine animală scoa-
în contextul în care valorile de referință înregis- te în evidență diminuări foarte mari la producția de
trate nu sunt maxime teoretic posibile, ci recolte lapte, acestea ajungând la peste 950 mii tone și, în
care de facto au fost valorificate, le observăm la final, la peste 30 mii tone de export nevalorificat. Tot
fructe și pomușoare, care în prezent au o producție importante sunt și scăderile de producții la carne și
de peste 2,5 ori mai mică decât datele de referință.ouă, cu 371 mii tone și, respectiv, cu 424 mil. bucăți.
Aceasta se răsfrânge asupra unor cantități foarte Carnea astfel nu valorifică peste 6 mii tone anual la
semnificative de producții nevalorificate pentru export, iar luând în considerație tendința ușoară, dar
export, cantitatea ajungând la peste 520 mii tone. în creștere, a ponderii exportului în producția aceste-
Urmează legumele, care au înregistrat diminuări ia, nevalorificarea poate fi și mai semnificativă, iar în
însemnate la suprafața cultivată (cu peste 47 mii cazul ouălor este vorba de pierderea unor oportunități
echivalente cu peste 4 mil. bucăți anual.
ha) și la cantitatea de producție recoltată (cu peste
Tabelul 5
Clasament itemi în valoarea exportului agroalimentar spre CSI, poziționarea globală
pe produse de top a Republicii Moldova, perioada 2009-2012, mii USD
Export agroalimentar spre CSI pe top, ani, valoare mii USD Clasament global
pentru top 5,
Produs/ Cod HS 2009 2010 2011 2012 2009/2010 2011/2012
1. Vin din struguri proaspeți / 2204 (S1) 107,659 115,460 104,854 112,642 16/17/19/20
2. Mere, pere și gutui, proaspete / 0808 44,687 50,252 57,032 40,048 21/23/22/25
3. Legume preparate sau conservate / 2005 20,952 16,479 18,804 14,464 x
4. Distilate, rachiuri, lichioruri, alte băuturi
20,924 31,499 34,804 49,863 45/44/42/39
spirtoase / 2208
5. Zahăr din trestie sau din sfeclă și
19,284 25,233 1,964 3,629 x
zaharoză chimic pură, în stare solidă / 1701
6. Ulei și fracțiuni de șofrănel, floarea-
19,094 10,670 2,340 1,625 x
soarelui, bumbac / 1512
7. Caise, cireșe, piersici, nectarine, prune și
13,560 22,676 23,440 28,898 25/25/25/21
porumbe, proaspete / 0809

8. Struguri, proaspeți sau uscați / 0806 12,993 12,730 16,535 13,018 x

9. Tutun neprelucrat; deșeuri de tutun / 2401 9,872 13,783 14,187 10,503 x


10. Semințe de floarea-soarelui, sfărâmate
8,856 10,441 30,500 19,574 14/12/9/12
sau nu / 1206 (S2)
Notă: S1, S2 arată produse similare pentru exporturile orientate spre CSI și UE care sunt analizate pentru clasa-
mentul top 5
Sursa: elaborat de autor în baza datelor http://www.trademap.org/tradestat/SelectionMenu.aspx

54 - nr. 2 (33), iunie 2014


Economie
Implicații de performanță și competitivitate Poziția rachiuri, lichioruri, alte băuturi spirtoase a
Fiind un aspect complex, potențialul de export arătat practic cea mai bună performanță în dinamica
agroalimentar se manifestă în mod foarte divers la valorică a exportului către CSI, acestea devenind,
nivelul partenerilor economici, clasamentele res- astfel, unele din cele mai căutate produse pe piața
pective (tabelul 4) aducând noi perspective de ur- răsăriteană. În 4 ani, exportul valoric al itemului dat
mărire a acestui potențial. Prin intermediul unor s-a majorat mai mult de 2,4 ori, iar pe piața mondia-
topuri, putem astfel stabili cele mai competitive lă Moldova a urcat 6 poziții în perioada 2009-2012.
produse agroalimentare pe piața CSI și UE, dar și În schimb, zahărul a suferit o dinamică foarte
determina clasamentul global al Moldovei pentru instabilă, cu diminuări valorice de peste 5,3 ori, iar
fiecare produs, făcând astfel o legătură cu manifes-
uleiul vegetal pe piața CSI și-a scăzut continuu ex-
tarea potențialului de export [8]. portul, cu diminuări de peste 11,7 ori în 2012 față de
În urma elaborării unui clasament cumulativ 2009. Efecte contrare le înregistrăm la caise, cire-
pe perioade, putem evidenția clar că din produsele șe, piersici, nectarine, prune și porumbi proaspeţi,
agroalimentare exportate în CSI, în perioada 2009- care au arătat un foarte bun potențial pe piața CSI,
2012, vinul din struguri proaspeți s-a poziționat ca
valorile anului 2012 (28,8 mil. USD) fiind de 2,1
lider, ajungând la valori mai mari de 112 mil. USD ori mai mari decât cele ale anului 2009, poziționând
în 2012; concomitent, acest produs își scade pozițiile
Moldova pe locul 21 în lume la exportul acestei pro-
mondiale (Republica Moldova trecând de la locul 16 ducții în anul 2012 (cu trend de creștere). Strugurii,
la 20 mondial doar în 4 ani), în fața unor vinuri mai
ca și preparatele din legume, au demonstrat evoluții
competitive ca volum, preț și poziționare, cum ar fi
sinusoidale, într-o scădere spre 2010 și 2012.
cele din Africa de Sud, Chile, Australia ș.a. Poziția tutun, deși a evidențiat o evoluție pozi-
Dintre fructe, merele, perele și gutuii proaspeți
tivă în anii 2009-2011 (de la 9,8 la 14,1 mil. USD
sunt cele mai competitive produse pe piața CSI, valoare de export), în anul 2012 pare că merge
cumulând o valoare de export mai mare de 40 mil. spre diminuare pe piața CSI; iar liderul poziționării
USD, iar la nivel global acestea prezintă un trend Moldovei pe piața mondială este itemul semințe de
fluctuant, starea anului 2012 poziționând republicafloarea-soarelui, clasând republica pe locul 9 dintre
pe locul 25 mondial la exportul acestor produse. toate țările exportatoare ca valoare export, în anul
Tabelul 6
Clasament itemi în valoarea exportului agroalimentar spre UE, poziționarea globală pe produse
de top a Republicii Moldova, perioada 2009-2012, mii USD
Export agroalimentar spre UE pe top, ani, valoare mii USD Clasament global
pentru top 5,
Produs/ Cod HS 2009 2010 2011 2012 2009/2010 2011/2012
1. Nuci / 0802 35,145 46,239 55,937 70,047 21/20/20/18
2. Semințe de floarea-soarelui, sfărâmate sau
21,920 25,706 66,038 33,827 14/12/9/12
nu (S2)
3. Ulei și fracțiuni de șofrănel, floarea-
20,226 29,518 65,174 77,762 22/23/23/18
soarelui, bumbac / 1512
4. Vin din struguri proaspeți / 2204 (S1) 19,407 18,333 20,676 20,852 16/17/19/20
5. Grâu și meslin / 1001 18,382 16,692 9,301 5,297 x
6. Sucuri din fructe și legume, nefermentate
13,985 14,274 28,835 29,012 51/47/42/43
/ 2009
7. Semințe de rapiță sau rapiță sălbatică,
11,675 8,095 27,748 736 x
sfărâmate sau nu / 1205
8. Zahăr din trestie sau din sfeclă și zaharoză
10,486 5 7,346 25,691 x
chimic pură, în stare solidă / 1701
9. Orz / 1003 10,169 13,399 14,418 1,473 x
10. Pâine, biscuiți, napolitane, prăjituri și
4,928 5,662 9,088 11,178 x
produse de patiserie / 1905
Notă: S1, S2 arată produse similare pentru exporturile orientate spre CSI și UE care sunt analizate pentru clasa-
mentul top 5
Sursa: elaborat de autor în baza datelor http://www.trademap.org/tradestat/SelectionMenu.aspx

nr. 2 (33), iunie 2014 - 55


Akademos
2011, perioadă în care a înregistrat și cel mai impor- biscuiții, napolitanele, prăjiturile și produsele de
tant export spre CSI – de 30,5 mil. USD. patiserie, care în perioada de referință au evidențiat
Orientarea fluxurilor spre UE a generat evoluții evoluții constant pozitive, de la un export cu valori de
specifice ale unor grupuri de produse care nu ocupă 4,9 mil. USD în 2009 la peste 11,1 mil. USD în 2012.
poziții de top în exportul republicii spre CSI. Este și Totuși, mai este nevoie să arătăm indicele de
cazul nucilor, care au devenit un lider clar în clasa- Avantaj Comparativ Relevat (Revealed Comparati-
mentul exportului valoric al anilor 2009-2012 spre ve Advantage) al exporturilor Moldovei raportate la
UE, dublându-și în această perioadă valoarea, de la relațiile cu CSI și UE [6], astfel scoțând în evidență
35,1 mil. USD în 2009 la 70 mil. USD în 2012. Inclu- aspectul de competitivitate al exporturilor agroali-
siv aceste evoluții au determinat ridicarea Moldovei mentare ale republicii. Acest important indicator,
în clasamentul mondial la exportul produselor date, des utilizat în evaluarea capacităților unei entități de
poziționând țara pe locul 18 în anul 2012. Importan- a demonstra avantaj comparativ în raport cu relațiile
te valori de export au avut și semințele de floarea- comerciale ale altor entități economice, are urmă-
soarelui, care au atins un maxim important în 2011, toarea formulă:
de peste 66 mil. USD valoare de export (devansând xij/Xi
acest item la exportul spre CSI de 1,7 ori în 2012), iar RCA ij = , 1)
xaj/Xa
uleiul vegetal a arătat dinamici foarte bune la expor-
tul către UE, înregistrând valori de peste 3,8 ori mai În această relație, xij reprezintă exporturile pro-
mari în 2012 (77,7 mil. USD) față de 2009 (20,2), dusului j (sau a grupului de produse) din țara i, Xi
poziționând țara, ca și în cazul nucilor, pe locul 18 arată exporturile totale din țara i, xaj reprezintă ex-
mondial în 2012. Vinul din struguri proaspeți, lider în porturile totale ale produsului j din zona de referință
gama produselor agroalimentare exportate spre CSI, a (UE, CSI), iar Xa arată exporturile totale ale zonei
ocupă o poziție medie în exportul spre UE, cu valori de referință a.
de 5,4 ori mai mici în 2012 față de valorile orientate Așa cum un indice > 1 ne arată pozițiile agro-
spre CSI, având totuși o dinamică pozitivă, demon- alimentare care posedă avantaj comparativ raportat
strând un export de 20,8 mil. USD în 2012. Deși des- la anumite zone geografice de referință (CSI și UE),
tul de bine poziționat în 2009, grâul și meslinul și-au cifrele în bold din tabelul 7 indică respectivul avantaj
diminuat semnificativ vânzările în străinătate către pe produs, perioade și zone. Implicit, detalierea pe
anul 2012, perioadă în care au înregistrat un export categorii demonstrează geografia unde produsele re-
de doar 5,2 mil. USD. În schimb sucurile de fructe și publicii ar putea fi mai competitive, atât prin prisma
de legume nefermentate au adus o importantă contri- posibilităților de manifestare, cât și prin cea a spe-
buție la creșterea exportului agroalimentar spre UE, cializării, care este arătată de către indicele Balassa
având valori în creștere (în 2012 – mai mult decât (RCA). O serie de produse, cum ar fi „Animalele vii”
dublu comparativ cu 2009). Aportul acestora pe piața (poziția 01) au arătat un avantaj comparativ mai mare
mondială a fost unul foarte important, ridicând Mol- în raport cu CSI, decât cu UE, iar dinamica indicato-
dova cu 8 poziții în doar 4 ani (mai mult ca oricare alt rului a fost pozitivă pentru interdependența ambelor
produs specificat din topul de export agroalimentar zone (În creștere). Aceeași tendință se atestă și în ca-
spre UE și CSI) și numărându-se, alături de uleiuri, zul poziției 02 (Carne), 07 (Legume), 08 (Fructe), 19
printre cele mai competitive produse agroalimentare (Preparate și produse din cereale, lapte etc.).
naționale, înregistrând o dinamică pozitivă prepon- Aceste produse arată, ca şi cuantificările statisti-
derent pe piața UE – exigentă din punctul de vedere ce, fluxuri mai mari spre CSI, dar și reale posibilități
al promovării, calității și cerințelor de standarde, al de creștere pe piața UE, prin relevarea unui avantaj
aspectelor sanitare. în creștere pe această piață. O altă categorie de pro-
Semințele de rapiță, precum și zahărul au de- duse poate fi catalogată drept Perdantă de Avantaj
monstrat tendințe foarte fragmentate, cu un maxim Comparativ sau În declin, cum este cazul poziției 04
de 27,7 mil. USD (semințele de rapiță în 2011) și un (Lactate, ouă), 05 (Produse de origine animală), 09
minim de 5 mii USD (zahărul în 2010, perioada când (Cafea, ceai, condimente – tendințe de reexport), 18
s-a înregistrat maximul valoric al exportului de zahăr (Cacao – tendințe de reexport); cauza situației este
spre CSI – de peste 25,2 mil. USD). Totodată, mai generată de avantajul raportat doar la CSI și de către
pronunțat este trendul orzului, care a avut export cu dinamica indicelui Balassa în diminuare pentru am-
valori în creștere din 2009 până în 2011, de la 10,1 bele perioade și ambii parteneri. Un al treilea tip de
la 14,4 mil. USD, dar care s-a diminuat mai mult de produse prezintă tendințe fragmentate, arătând indici
10 ori în 1012, ajungând la doar 1,4 mil. USD; iar o mai mari pentru CSI, iar dinamici diverse pentru am-
categorie cu evident potențial de export este pâinea, bele zone – poziția 17 (dinamică de indice pozitivă cu

56 - nr. 2 (33), iunie 2014


Economie

Tabelul 7
Avantajul Comparativ Relevat pentru exporturile agroalimentare ale Republicii Moldova
Raport RM-UE Raport RM-CSI
(indice Balassa) (indice Balassa)
Poziții tarifare Remarcă
Situație Situație Situație Situație
an 2008 an 2012 an 2008 an 2012
Avantaj comparativ relevat > cu CSI/
01 Animale vii 0,13 1,80 5,25 24,28
Dinamică pozitivă cu CSI și UE
Avantaj comparativ relevat > cu CSI/
02 Carne 0,10 1,04 1,35 5,51
Dinamică pozitivă cu CSI și UE
Avantaj comparativ nerelevat/
03 Pește, crustacee 0,02 0,008 0,07 0,008
Dinamică negativă cu CSI și UE
Avantaj comparativ relevat cu CSI/
04 Lactate, ouă, miere 0,62 0,37 1,66 0,91
Dinamică negativă cu CSI și UE
05 Produse de origine Avantaj comparativ relevat cu CSI/
0,24 0,17 2,06 1,21
animalieră Dinamică negativă cu CSI și UE
07 Legume Avantaj comparativ relevat > cu CSI/
0,62 1,87 3,41 6,76
comestibile Dinamică pozitivă cu CSI și UE
08 Fructe comestibile, Avantaj comparativ relevat > cu CSI/
11,3 18,83 39,64 51,89
nuci Dinamică pozitivă cu CSI și UE
09 Cafea, ceai, Avantaj comparativ relevat cu CSI/
0,29 0,003 1,76 0,02
condimente Dinamică negativă cu CSI și UE
Avantaj comparativ relevat > cu UE/
10 Cereale 7,43 3,74 2,56 0,87
Dinamică negativă cu CSI și UE
12 Semințe
Avantaj comparativ relevat > cu UE/
oleaginoase, fructe 20,4 17,01 18,36 14,06
Dinamică negativă cu CSI și UE
oleaginoase
15 Grăsimi animale, Avantaj comparativ relevat > cu UE/
9,32 8,98 8,96 4,67
vegetale și uleiuri Dinamică negativă cu CSI și UE
16 Preparate din carne Avantaj comparativ nerelevat/
0,24 0,02 0,86 0,05
și pește Dinamică negativă cu CSI și UE
Avantaj comparativ relevat > cu CSI/
17 Zaharuri 4,54 6,33 10,85 10,40 Dinamică pozitivă cu UE, negativă cu
CSI
18 Cacao și preparate Avantaj comparativ relevat cu CSI/
0,48 0,44 1,19 0,97
din cacao Dinamică negativă cu CSI și UE
19 Preparate Avantaj comparativ relevat > cu CSI/
0,79 1,05 4,24 5,09
cerealiere, din lapte Dinamică pozitivă cu CSI și UE
20 Preparate din Avantaj comparativ relevat > cu CSI/
7,52 6,15 50,41 32,15
legume, fructe, nuci Dinamică negativă cu CSI și UE
22 Băuturi, băuturi Avantaj comparativ relevat > cu CSI/
11,63 8,31 55,29 44,75
spirtoase, oțet Dinamică negativă cu CSI și UE
Avantaj comparativ relevat > cu CSI/
24 Tutun 4,05 4,66 11,15 8,54 Dinamică pozitivă cu UE, negativă cu
CSI
Note: În bold sunt specificate pozițiile de Avantaj Comparativ Relevat cu aria geografică specificată (index > 1)
Sursa: elaborat de autor în baza datelor http://www.trademap.org/tradestat/SelectionMenu.aspx

nr. 2 (33), iunie 2014 - 57


Akademos
UE, negativă cu CSI) și 24 (pozitivă cu UE și negati- organizarea studiilor de piață și accesarea
vă cu CSI), pe care le putem a numi În declin raportat programelor de stat (de stimulare a creditării și
la o piață, în cazul de față doar a CSI, nu și a UE. Alte susținere a promovării) în sensul unor acțiuni con-
3 poziții (10 – Cereale, 12 – Semințe și fructe oleagi- certate în direcția poziționării avantajoase și a ma-
noase și 15 – Grăsimi și uleiuri animale și vegetale), nifestării cât mai accentuate a unei competitivități
deși arată un RCA relevat raportat la UE, dinamica în zonele geografice cele mai dinamice, precum și
de indice a ambelor produse este una negativă, ca și accentuarea mobilității de produs și piață etc.
în cazul pozițiilor 20 – Preparate din legume, fructe, În cazul structurilor guvernamentale (ministe-
nuci și 22 – Băuturi, spirtoase și oțet (cu deosebire că riale) și legislative, demersul acestora, în accepțiu-
aici RCA este relevat raportat la CSI), categorii care nea noastră, ar trebui să implice:
le putem numi În pierdere pe 2 piețe ce atestă avantaj acțiunea de stimulare a activității exportato-
comparativ. În fine, situația cea mai nefavorabilă se rilor autohtoni, îmbinată cu catalizarea posibilității
prezintă pentru pozițiile 03 și 16 care, pe lângă faptul accesului pe piață, prin semnarea și stabilirea unor
că nu prezintă niciun avantaj comparativ relevat, în- acorduri dintre state, diplomație economică;
registrează și o dinamică negativă de indice. sprijin pentru diminuarea, pe cât de posibil,
a barierelor non-tarifare și racordarea procedurilor
Sinteză:
și reglementărilor comercial-vamale la noile stan-
În concluzie, ţinem să subliniem că lipsa
darde și la situația mediului de afaceri autohton;
consolidării terenurilor și, respectiv, lipsa eficienței
stimularea asocierii producătorilor agricoli
pronunțate la nivel de unitate agricolă au avut un
și consolidării capacităților de producție, acordarea
impact negativ asupra întregului lanț de produce-
de asistenţă şi consultanţă în vederea dezvoltării
re, fenomen catalizat și de atractivitatea scăzută a
brandurilor de filieră, perfecționarea cadrului legis-
sectorului agroalimentar pentru investițiile de peste
lativ privind micii producători, respectarea condiți-
hotare, potențialul comerţului exterior fiind astfel
ilor de implementare a strategiilor sectoriale (horti-
puternic compromis.
cultură, sector de lactate ș.a.).
Ca destinații, topul importatorilor producției
autohtone este dominat de CSI la produsele nepro-
Bibliografie
cesate și vin, iar țările din UE atrag exporturile mol- 1. BNS al Republicii Moldova. Anuar Statistic – 2002.
dovenești preponderent procesate, deci de o valoare [Online] Disponibil: http://www.statistica.md/pageview.
adăugată mai mare, cum ar fi uleiurile vegetale, su- php?l=ro&id=2193&idc=263 (9 mai, 2014).
curile din fructe și legume, zahărul, mierea. 2. BNS al Republicii Moldova. Statbank – Populație,
Analizând indicatorii de performanță și 2013. [Online] Disponibil: http://statbank.statistica.md/
competitivitate, putem deduce că avantajul com- pxweb/Dialog/Saveshow.asp (8 mai, 2014).
parativ, relevat de către exporturile agroalimentare 3. BNS al Republicii Moldova. Statistica pe domenii
ale Republicii Moldova, au scos în evidență un po- – Agricultura, Cultura plantelor, 2013. [Online] Dispo-
nibil: http://www.statistica.md/pageview.php?l=ro&id-
tențial de perspectivă atât pe piața CSI, cât și a UE c=315&id=2279 (8 mai, 2014).
al unor poziții precum: animale vii, carne, legume, 4. BNS al Republicii Moldova. Statistica pe domenii
fructe, produse de panificație, dar și al unor produse – Agricultura, Sectorul zootehnic, 2013. [Online] Dispo-
orientate cu dinamică spre UE, cum ar fi zahărul și nibil: http://www.statistica.md/pageview.php?l=ro&id-
produsele de tutun. c=315&id=2281 (8 mai, 2014).
Ca recomandări, enunțăm acțiunile și politici- 5. BNS al Republicii Moldova. Statistica pe domenii
le aferente actorilor instituționali, implicați tangent – Agricultura, Indicatori principali în agricultură, 2013.
sau totalmente în procesele și procedurile de export [Online] Disponibil: http://www.statistica.md/pageview.
php?l=ro&idc=315&id=2278 (9 mai, 2014).
agroalimentar.
6. ECARES Université Libre de Bruxelles. Balassa
În acest mod, pentru agenții economici credem index of revealed comparative advantage (RCA), 2013.
că ar fi oportune următoarele direcții de intervenție, [Online] Disponibil: http://www.ecares.org/ecare/perso-
de ordin intern și extern: nal/conconi$/web/RCA.pdf (12 mai, 2014).
stimularea performanței operaționale și fi- 7. Food and Agriculture Organization of the Uni-
nanciare interne, consolidarea capacităților de sta- ted Nations. Browse Data – Production, 2013. [Online]
bilire a partenerilor prin intermediul tehnologiilor Disponibil: http://faostat3.fao.org/faostat-gateway/go/to/
informaționale, a bazelor de date de business, a browse/Q/*/E (8 mai, 2014).
8. Trade Map-Trade statistics for internatio-
implementării sistemelor de management al cali-
nal business development – 2013. [Online] Disponibil:
tății și a accelerării reformelor ce țin de aspectele http://www.trademap.org/tradestat/SelectionMenu.aspx
sanitar-veterinare și fito-sanitare; (10 mai, 2014).

58 - nr. 2 (33), iunie 2014


Ecologie

BIOECONOMIA – Studiul genezei şi evoluţiei ecologiei ca ştiinţă


(Dediu 2007, 2009, 2010, 2011, 2012), ne demon-
O CREAŢIE ŞTIINŢIFICĂ strează o contribuţie esenţială a naturaliştilor ro-
ROMÂNEASCĂ mâni la afirmarea acestei discipline. Drept exemplu
poate fi menționat aportul celebrului biolog Grigore
Antipa (1892, 1895, 1910, 1933, 1935, 1940 etc.),
Membru corespondent al AȘM unul dintre primii şi cei mai prolifici ucenici ai fon-
Ion DEDIU datorului ecologiei E. Haeckel (1866).
Institutul de Ecologie şi Geografie Mai întâi, Gr. Antipa a devansat cel puţin cu ju-
al AȘM mătate de secol consolidarea conceptului central şi
unic (coloana vertebrală) al ecologiei moderne. El a
fundamentat abordarea ecosistemică a deltei Dună-
THE BIOECONOMY – A ROMANIAN SCIEN- rii şi a litoralului Mării Negre.
TIFIC CREATION În al doilea rând, datorită analizei interconexiu-
Summary. The notion of economy of nature has
nilor dintre componentele vii şi nevii ale deltei Du-
a long history and is always present in the ecological
and environmental investigations. The term was used
nării ca un sistem ecologic (noţiunile de ecosistem,
for the first time by the outstandery Swedish biologist sau de biogeocenoză încă nu apăruseră în literatura
Carl von Linné (1707-1778) in his dissertation ştiinţifică), savantul român a anticipat o altă con-
„Specimen academicum de oeconomia naturae…”, cepţie axiomatică modernă – cea generală despre
white was published in Upsala (1749), and was sistem (sau, cum i se spune astăzi, „teoria generală
defined as relations amons all bodies [components] a sistemelor”) a lui Ludvig von Bertalanffy (1950,
of the nature, on which its equilibrium is based 1968), dezvoltată apoi de M. Mesarovič (1964,
on.The same term, without changing its meaning, 1970, 1975), D. Meadows (1966) şi a.
was used by the founder of geology as a science Ch. În al treilea rând, Gr. Antipa poate fi considerat
Lyell (1830-1833), which was undertaken by his
fondatorul ecologiei bioproducţioniste, deoarece
pupil Ch. Darwin (1859). Later on, the notion and the
term was utilized by E. Haeckel (1866) as a synonym
dânsul a demonstrat că un sistem biologic acvatic
of ecology. Further, the Romanian scientist Grigore produce o anumită biomasă. Tocmai această conclu-
Antipa, one of the founder ҆ s pupil in the field of zie (de altfel evidentă, axiomatică) i-a permis auto-
ecology, had used, this quite appropiate and useful rului să lanseze ideea și chiar o noţiune nouă (inde-
notion as a methedological basis the ecological pendent de biologul rus T. I. Baranov, 1925) – cea
research of the Danube Delta and of the Romanian de bioeconomie, idee care, după cum vom vedea mai
Black Sea litoral, Gr. Antipa (1892, 1910, 1933, jos, ulterior a devenit atât de productivă (!).
1935), utilizing the biocenotical and bioproductive Aşadar, Gr. Antipa a pus bazele concepţiei
approach of the natural biosystems created a new ecologo-economice ale unei ştiinţe noi, numite
science – the bioeconomy. Much later (1925), the
bioeconomia. Făcând un studiu gnoseologic, el ne
same term was used (independent of Gr. Antipa) by
the Russian biologyst T. I. Baranov. The next two
va demonstra că abordarea bioeconomică de astăzi
famous Romanian Scientists – the economists N. are rădăcini în opera ştiinţifică a lui Carl von Linné
N. Constantinescu (1976, 1993) and N. Georgescu- (1707-1778). Apropo, majoritatea contemporanilor
Roegen (1971, 1979) have approaced economy noştri cred că principala realizare a lui Linné a fost
from the biological point of view, while Gr. Antipa crearea formulei binominale în sistematica plantelor
has developed biology (ecology) from economical şi animalelor. Puţini însă ştiu că tezele de doctorat
point of view. Historically, the paradigmatic line ale celebrului om de ştiinţă suedez au fost consacrate
Linné-Lyell → Davwin → Haeckel → Antipa → fenomenului enigmatic al economiei şi organizării
Constantinescu → Georgescu-Roegen logically naturii.
rulled towards the global concept (the philosophy) of
Ne vom convinge de aceasta, parcurgând ambe-
sustainable development (i. e. of ecodevelapment),
officially approved of by the UN Conference „The
le lucrări academice ale renumitului savant: Speci-
Environment and Development” (Rio de Janeiro, men academicum de oeconomia naturae… (1749,
June 5, 1992). Upsala) şi Disertatio academica politia naturae…
Keywords: ecology, economy of naturae, (1760, Upsala) (citat după G. Uschmann, 1970,
bioeconomy, sustainable development. p. 10). Prin termenul economia naturii Linné înţe-
legea relaţiile existente între toate corpurile naturii,
datorită cărora se menţine în ea echilibrul durabil,
acesta grație atât înmulţirii şi existenţei, cât şi morţii

nr. 2 (33), iunie 2014 - 59


Akademos
fiinţelor vii; moartea unui organism asigură viaţa al- Astfel, concepţia lui C. Linné a pătruns nu numai
tui organism. În Politia naturae… autorul compară în subconştientul lui Haeckel, dar şi în gândirea sa
natura cu o comunitate umană ce trăieşte conform ştiinţifică de bază (ca să nu-i zicem avangardistă).
unor anumite legi exact prestabilite. De la Haeckel noţiunea de economia naturii,
Ambele teze ale lui Linné conţin anumite aspec- după cum am mai menţionat, a pătruns în gândirea,
te ecologice, asupra cărora autorul insista foarte se- la fel de fundamentală, a românului Gr. Antipa – ca
rios. Astăzi noi ne putem permite luxul de a-l critica deschizător de drumuri principale ale ştiinţelor bio-
(chiar învinui) pe Linné pentru abordarea teologică logice nu numai româneşti, dar şi ale celor europene
a problemelor ştiinţifice, el fiind convins că meca- [dacă nu şi mondiale].
nismul echilibrului în natură este pus în mişcare de Aşa s-a întâmplat că această concepţie originală
către Creatorul acesteia (adică de Dumnezeu). Însă a lui Gr. Antipa privind economia naturii, rebote-
faptul rămâne fapt: Linné a descoperit şi explicat zată de el cu numele de bioeconomie, a migrat spre
cum funcţionează „economia naturii”, abordând le- economie – o ştiinţă departe (la prima vedere su-
gile care real asigură echilibrul natural. perficială) de ecologie (şi de biologie în general).
Este foarte interesant și extrem de important Este vorba despre doi celebri economişti români –
faptul că această descoperire, această idee genială N. N. Constantinescu (1976, 1993) şi Nicolae Geor-
a lui C. Linné l-a influenţat enorm pe Ch. Darwin gescu-Roegen (1971, 1979, 1995).
(1859), care preluase noţiunea de economie a na- Eminentul economist N. N. Constantinescu,
turii de la dascălul său ştiinţific Gh. Lyell (1830- promotor al principiului ecologic în ştiinţa econo-
1834) – fondatorul geologiei ca ştiinţă. Acesta din mică, recunoscând pionieratul antipian al bioecono-
urmă a fost evident influenţat de geniul lui Linné. miei, îl consideră pe biologul Gr. Antipa precursor
Putem presupune că anume filosofia linneniană l-a al economiei protecţiei mediului înconjurător.
ajutat pe Darwin să înţeleagă că economia naturii Un alt mare economist, Nicolae Georgescu-
se manifestă prin ciclurile răspândirii, conservării Roegen (1971, 1979, 1995), propunându-şi să revo-
şi distrugerii fiinţelor vii, că echilibrul populaţiilor luţioneze ştiinţa economică modernă prin abordarea
este susţinut de mecanismele naturale privind con- termodinamică (entropică) a procesului economic,
trolul asupra creşterii efectivelor acestora, în mod a adus o contribuţie fundamentală la dezvoltarea
iminent incluzând lupta lor pentru existenţă. Astfel, bioeconomiei. Mai mult decât atât, acest celebru
Ch. Darwin a folosit concepţia lui C. Linné pentru economist româno-american consideră că „procesul
a remarca şi explica logic [dar şi cu suficiente do- economic apare ca o continuare a evoluţiei biologi-
vezi concrete – precizarea n., I. D.] teoria sa despre ce, de fapt o extindere transcendentală a evoluţiei
evoluţia speciilor (Staufer 1960, p.241, citat după date. Această sinteză explică nu numai caracterul pe
Uschmann, 1970, p.11). veci evolutiv al procesului economic, dar şi aspec-
În continuare, logica evoluţiei ştiinţei a con- tele politico-sociale, legate de inegalităţi între clase
dus spre apariţia unui domeniu nou de cunoaştere sociale sau între naţiuni”.
a vieţii fiinţelor vii în mediul lor natural. Este vor- În continuare, de la pionieratul bioeconomic
ba de ecologie, fondată în 1866 de germanul Ernst românesc, evoluţia scientologică a continuat… Aşa
Haeckel (vezi lucrarea acestuia Generelle Morpho- s-a întâmplat că linia paradigmatică Linné – Lyell
logie der Organismen…, în 2 volume), bazată pe – Darwin – Antipa – Constantinescu şi Georgescu-
Originea speciilor… a lui Ch. Darwin (1859), care Roegen logic a condus la apariţia concepţiei (filoso-
poate fi considerată (în afară de caracterul ei funda- fiei) globale a dezvoltării durabile (sustenabile, sus-
mental evoluţionist) şi ca prima lucrare monogra- ţinute), adică a ecodezvoltării, aprobată de Confe-
fică total ecologică. Nu în zadar E. Haeckel, fiind rinţa ONU „Mediul şi Dezvoltarea” de la Rio de Ja-
profund influenţat de teoria darwiniană, a hotărât să neiro, Brazilia (5-11 iunie 1992) (Aşevschi, 2012).
creeze o „nouă biologie” („Generelle Morphologie
Bibliografie
der Organismen”), cu un subtitlu extrem de suges-
1. Antipa Gr. Studii asupra pescăriilor sistematice în
tiv: „Bazele principale ale ştiinţei despre formele
apele României. Bucureşti, 1892, 80 p.
organice, argumentată mecanic pe teoria evoluţiei, 2. Antipa Gr. Regiunea inundabilă a Dunării. Starea
reformată de Ch. Darwin”. ei actuală şi mijloacele de a o pune în valoare. Bucureşti:
Se ştie că E. Haeckel, incluzând ecologia (ter- Inst. de Arte Grafice „Carl Cobl”, 1910.
men creat de el) în construcţia noii biologii, în ca- 3. Antipa Gr. Cercetări hidrobiologice în România
litate de sinonim terminologic al acesteia a utilizat şi importanţa lor ştiinţifică şi economică. Anal. Acad.
şi sintagma economia naturii în sens linnenian. Rom., T. 36, Bucureşti, 1912.

60 - nr. 2 (33), iunie 2014


Ecologie
4. Antipa Gr. Pescăriile şi regiunea inundabilă a 11. Dediu I. Ecologia şi Economia – două ştiinţe
Dunării în cadrul economiei naţionale şi mondiale. complementare. Prolegomenele bioeconomiei, În:
Bucureşti, 1933. Noosfera, Nr. 2, p. 4-12, Chişinău, 2009.
5. Antipa Gr. La Biosociologie et la Bioeconomie de 12. Dediu I. Enciclopedie de Ecologie. Chişinău:
la Mer Noire. Bul. Sect. Sci. Acad. Roum., 15, Bucureşti, Edit. Ştiinţa, 2010. 835 p.
1933 pp. 195-207. 13. Dediu I. Contribuţii româneşti la dezvoltarea
6. Aşevschi V. Managementul ecologic şi dezvoltarea ecologiei. În: Akademos, nr. 2 (25), pp. 114-124,
durabilă. Chişinău: Edit. Foxtrot, 2012. 270 p. Chisinău, 2012.
7. Constantinescu N. N. Economia protecţiei
14. Georgescu-Roegen N. The Enthropy Law and the
mediului. Bucureşti, 1976. 688 p.
Еconomics Рrocess. Cambridge, Mass, 1971.
8. Constantinescu N. N. Principiul ecologic în ştiinţa
15. Georgescu-Roegen N. Legea Entropiei şi Procesul
economică. Bucureşti: Edit. Acad. Rom. 1993.
9. Darwin Ch. On the origin of speciens by means of Economic. Bucureşti: Edit. Politică, 1979. 688 p.
natural selection, or preservation of favored races in the 16. Georgescu-Roegen N. De croissance Entropie –
struggle for life. London: John Murray, 185 p. Ecologie – Economie. Paris: Edit Sang de la Terre, 1995.
10. Dediu I. Tratat de ecologie teoretică. Studiu 17. Linné C., von, Specimen academicum de
monografic de sinteză. Academia Naţională de Ştiinţe economia naturae… Upsaliae, 1749.
Ecologice din Republica Moldova. Chişinău: Edit. 18. Lyell Ch. Principles of geology, London, 1830-
Poenex, 2007. 557 p. 1834.

Petru Jireghea. Primăvara pe Aleea Clasicilor, u/p, 200×170 cm, 1989. Din colecţiile MNAM

nr. 2 (33), iunie 2014 - 61


Akademos

IMPACTUL tre diferite regiuni la scări diferite. La nivel global,


modificările în producţia agricolă periclitează secu-
SCHIMBĂRILOR DE CLIMĂ ritatea alimentară a omenirii [1, 2, 3], reprezentând
ASUPRA PRODUCTIVITĂŢII o ameninţare la adresa dezvoltării durabile, aceasta
referindu-se şi la teritoriul ţării noastre.
UNOR CULTURI AGRICOLE În Republica Moldova, producţia agricolă este
constituită în special din cerealiere şi culturi tehnice,
Dr. hab. Maria NEDEALCOV iar condiţiile meteorologice rămân a fi printre cele
mai importante cauze care afectează agricultura.
Institutul de Ecologie şi Geografie
al AŞM Metodica cercetărilor
Formarea recoltei este un proces foarte com-
plicat, determinat în mare măsură de particulari-
THE CLIMATE CHANGE IMPACT ON CRO- tăţile biologice ale culturilor şi condiţiile agrome-
PS YIELD teorologice ale teritoriului. În condiţiile naturale
Summary. According to the latest evaluation cu regim de umiditate instabil, potrivit rezultatelor
report on the climate change, issued under auspice obţinute anterior, culturile agricole nu-şi realizea-
of the Intergovernmental Panel on Climate Change ză pe deplin potenţialul lor biologic. Devierea con-
(IPCC, 2013) „Current climate change already have a
diţiilor meteorologice de la cele optime provoacă
significant impact on the natural ecosystems.” In the
Republic of Moldova, regardless of the limited area micşorarea productivităţii sau chiar pierirea totală
(33300 square kilometers), regional climate change a culturilor.
represents one of the major threats to sustainable de- Toate acestea conduc la modificarea productivi-
velopment and is one of the biggest environmental tăţii de la an la an. Suprapunerea productivităţii cul-
problems, with negative consequences for the natio- turilor cu mersul multianual al regimului termic şi
nal economy. al precipitaţiilor atmosferice scoate în evidenţă in-
Keywords: climate change, impact, agriculture, fluenţa factorilor agrometeorologici asupra formării
sustainable development. recoltei. În acest context, este importantă corelarea
factorilor climatici cu productivitatea culturilor
Rezumat. Comisia Interguvernamentală pentru
agricole în vederea evidenţierii rolului acestora în
Schimbări Climatice, în ultimul său raport de evalu-
are (IPCC, 2013), relevă că schimbările climatice re- procesul productiv.
cente deja au un impact semnificativ asupra ecosiste- La estimarea rolului factorilor meteorologici în
melor naturale. În Republica Moldova, în ciuda sup- formarea procesului productiv, conform metodelor
rafeţei sale limitate (33 300 km2), schimbarea climei cunoscute în agrometeorologie [3, 4, 5, 6], recolta
reprezintă una dintre ameninţările majore la adresa (Yi) culturilor agricole este privită ca suma a două
dezvoltării durabile şi este una dintre cele mai mari componente. Aceasta poate fi exprimată prin urmă-
probleme de mediu, cu posibile consecinţe negative toarea formulă:
asupra economiei naţionale. Yi = Yi(T) + D Yi(T) ,
Cuvinte-cheie: schimbarea climei, impact, agri- unde Yi(T) este media dinamică, determinată de rit-
cultură, dezvoltare durabilă.
mul de intensificare a dezvoltării agriculturii şi con-
diţiile climatice apropiate de cele medii multianuale,
Introducere
iar deviaţia de la ea – D Yi(T) este explicată de condiţi-
Agricultura, ramura de bază a economiei naţio-
ile meteorologice favorabile sau nefavorabile, expri-
nale, se confruntă, ca şi în ţările Uniunii Europene,
mată prin anomalii pozitive sau negative în recoltă.
de altfel, cu serioase provocări de mediu, principa-
lele dintre acestea fiind: deficitul şi competiţia pen- Analiza rezultatelor obţinute
tru resursele de apă, schimbările climatice şi lipsa Astfel, s-a considerat că în anii cu anomalii
strategiilor de adaptare către aceste schimbări, la pozitive ale productivităţii factorii agrometeoro-
nivel local şi regional. Conform ultimului raport de logici s-au calificat ca favorabili şi invers, anii cu
evaluare al Comisiei Interguvernamentale pentru anomalii negative ale productivităţii erau determi-
Schimbări Climatice (IPCC, 2013), încălzirea glo- naţi de manifestarea în exces sau în neajuns a unora
bală nu va conteni chiar dacă emisiile de gaze cu dintre factorii agrometeorologici (ani nefavorabili).
efect de seră se vor reduce. Cauzele anomaliilor neînsemnate ale recoltei
Impactul schimbărilor climatice asupra sectoru- de la media dinamică de obicei sunt greu de stabilit
lui agricol demonstrează că aceste efecte variază în- şi acestea se consideră ca ar putea fi explicate prin

62 - nr. 2 (33), iunie 2014


Geografie

nerespectarea nivelului de cultivare, influenţa vătă- când datorită intrării incorecte în iernare, pe lângă
mătorilor etc. condiţiile secetoase din etapa generativă, această
Înlăturarea acestora (convenţional) prin interme- cultură a fost compromisă şi de condiţiile de iernare
diul componentei trendului şi estimarea anomaliilor nefavorabile.
pozitive şi negative în recolta culturilor cu anii optimi Selectarea anilor cu recolte favorabile şi nefa-
sau extremi din punct de vedere meteorologic au evi- vorabile pentru ultimii 53 de ani, dar şi estimarea
denţiat strânsa legătură corelativă dintre factorii de condiţiilor agrometeorologice pentru aceşti ani
mediu şi procesul productiv al culturilor agricole. concreţi relevă că pe teritoriul Republicii Moldova,
Aşadar, condiţiile agrometeorologice (în speci- pentru toate culturile supuse studiului, anii 2007 şi
al lipsa precipitaţiilor atmosferice un timp îndelun- 2012 au înregistrat recolte dintre cele mai scăzute,
gat) de formare a recoltei porumbului şi culturii de deci şi cele mai esenţiale anomalii negative, deter-
floarea-soarelui în anul 2007 şi 2012 au fost nesa- minate doar de influenţa factorilor meteorologici
tisfăcătoare şi aceste culturi au înregistrat cele mai nefavorabili.
scăzute recolte în perioada anilor 1961-2010 (fig.1). În aceste condiţii, impactul schimbărilor clima-
Pentru grâul de toamnă se mai adaugă şi anul 2003, tice este o problemă prioritară şi în aspect global,
a - grâu de toamnă
45
42
39
36
33
30
27
24
21
18
15
12
9
6
3
0
1960
1961
1962
1963
1964
1965
1966
1967
1968
1969
1970
1971
1972
1973
1974
1975
1976
1977
1978
1979
1980
1981
1982
1983
1984
1985
1986
1987
1988
1989
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
b - floarea-soarelui

23

20

y = - 0,1048x + 18,138
17

14

11

5
1961
1963
1965
1967
1969
1971
1973
1975
1977
1979
1981
1983
1985
1987
1989
1991
1993
1995
1997
1999
2001
2003
2005
2007
2009
2011

c - porumb

55
50
45
40
35
30
25
20
15 y = -0,1658x + 37,154

10
5
0
1961
1963
1965
1967
1969
1971
1973
1975
1977
1979
1981
1983
1985
1987
1989
1991
1993
1995
1997
1999
2001
2003
2005
2007
2009
2011

Fig. 1. Tendinţa de modificare a recoltei culturilor agricole supuse studiului

nr. 2 (33), iunie 2014 - 63


Akademos
Tabelul 1 Tabelul 2
Proiectarea schimbării recoltei porumbului Proiectarea schimbării recoltei grâului de toam-
(%) pe teritoriul Republicii Moldova nă (%) pe teritoriul Republicii Moldova
Intervalul de timp Intervalul de timp
Scenariile 2020 2050 2080 Scenariile
propuse 2020 2050 2080
propuse
1. SRES A1F -10... -5 -30...-20 -30...-20 1. SRES A1F -10... -5 -10... -5 -5...-3
2. SRES A2B -10... -5 -30...-20 -30...-20 2. SRES A2B -10... -5 -10... -5 -5...-3
3. SRES B1A -10... -5 -30...-20 -30...-20 3. SRES B1A -10... -5 -10... -5 -30...-20
4. SRES A2A -10... -5 -30...-20 -30...-20 4. SRES A2A -10... -5 -10... -5 -1...+1
5. SRES A2C -10... -5 -30...-20 -30...-20 5. SRES A2C -5...-3 -10... -5 -5...-3
6. SRES B2A -30...-20 -30...-20 -30...-20 6. SRES B2A -30...-20 -10... -5 -10... -5
7. SRES B2B -10... -5 -30...-20 -30...-20 7. SRES B2B -10... -5 -30...-20 -10... -5

iar efectuarea estimărilor cu caracter de pronostic culturi. Această situaţie va fi cauzată, în mare mă-
ar putea pregăti omenirea în efectuarea măsurilor sură, de creşterea evapotranspiraţiei, precum şi de
de adaptare şi în asigurarea securităţii alimentare a diminuarea nivelului de umezeală în sol, ceea ce va
populaţiei. conduce la reducerea randamentului culturilor agri-
Cercetările recente, desfăşurate [2] pentru a cole. Este de menţionat faptul că amploarea acestor
evalua impactul schimbărilor climatice la nivel diminuări, cu părere de rău, este încă necunoscută,
global asupra cultivării anumitor grupuri de culturi dar unii analişti sugerează că ele ar putea fi destul
agricole, demonstrează că acestea au loc mult mai de severe.
rapid decât se anticipase anterior. Recolta culturilor Aşadar, schimbările de temperatură şi precipi-
agricole, potrivit rezultatelor respective, este direct taţii, asociate cu emisiile permanente de CO2, vor
influenţată de multiplele aspecte ale schimbărilor aduce schimbări în pretabilitatea terenurilor agrico-
climatice, care rezultă în principal din: creşterea le pentru dezvoltarea porumbului. Potrivit Raportu-
temperaturii medii, variabilitatea semnificativă a lui Special al IPCC privind emisiile asociate (SRES,
regimului pluviometric, creşterea concentraţiilor 2000) şi modelele climatice proiectate pentru creş-
atmosferice de CO2, variabilitatea fenomenelor ex- terea temperaturii globale [6], unele simulări ale re-
treme asociate schimbărilor climatice. coltei porumbului şi ale grâului de toamnă cu refe-
Sporirea temperaturilor medii, maxime şi mini- rire la teritoriul Republicii Moldova sunt prezentate
me sunt pronosticate pentru ţările cu regim instabil în tabelele 1 şi 2.
de umiditate, din care face parte şi Republica Mol- Potrivit acestor estimări, pentru viitorii ani
dova, fapt confirmat şi de rezultatele cercetărilor apropiaţi (2020), scăderea cea mai drastică a recol-
obţinute anterior. Se proiectează că în asemenea tei porumbului şi a grâului de toamnă se aşteaptă
regiuni, unde disponibilitatea apei este scăzută la o conform scenariului SRES B2A. Astfel, către anii
încălzire a climei cu 2°C pentru acest secol [1, 2], 2020, recolta porumbului va fi cu aproximativ 25%
unele terenuri agricole vor deveni improprii pentru mai mică decât recolta calculată pentru intervalul de

0,08 0,06
1970-2000
densitatea repartitiei

A1F, A2B, B1A, A2A,B2B 0,05


1970-2000
A2C SRES -25%
densitatea repartitiei

0,06
B2A 0,04 SRES -7,5%
2000-2012 2000-2012
0,04 0,03

0,02
0,02
0,01

0 -13 7 27 47 67 0
-15 5 25 45 65 85
recolta, q/ha
media multianuala, q/ha

Fig. 2. Pronosticul recoltei grâului de toamnă pe terito- Fig. 3. Pronosticul recoltei porumbului pe teritoriul
riul Republicii Moldova, conform diverselor scenarii Republicii Moldova, conform diverselor scenarii

64 - nr. 2 (33), iunie 2014


Geografie

timp 1970-2000 – perioadă luată ca referinţă în cal- practica agricolă a tendinţelor de schimbare a climei
culul acestor proiecţii. regionale, noile areale favorabile şi de stres în culti-
În expresie valorică a recoltei reale, conform varea anumitor grupuri de culturi agricole.
majorităţii scenariilor SRES pentru anul 2020
(SRES A1F, SRES A2B, SRES B1A, SRES A2A, Bibliografie
B2B), recolta grâului de toamnă va scădea cu 1. Quirogaa Sonia y Iglesias Ana. Economнa Agraria
2,5 q/ha. Potrivit scenariului mai puţin drastic, pen- y Recursos Naturales. Projections of economic impacts
of climate change in agriculture in Europe, Vol. 7, 14
tru acelaşi interval de timp, recolta grâului de toam-
(2007), pp. 65-82.
nă în condiţiile republicii va scădea cu 1,3 q/ha, iar
2. M.L. Parrya,* C. Rosenzweigb, A. Iglesiasc, M.
în cadrul scenariului SRES B2A, către anul 2020, Livermored, G. Fischere. Effects of climate change on
recolta ar putea să scadă cu 8,2 q/ha (fig.2). global food production under SRES emissions and socio-
Din păcate, recolta grâului de toamnă calcu- economic scenarios Global Environmental Change, 14
lată pentru perioada 2000-2012 deja constituie (2004), pp. 53-67.
22,7 q/ha, adică cu 2 q/ha mai puţin decât recol- 3. Emmanuel Tachie-Obengi. Edwin Gyasi. Samuel
ta calculată prin prisma celui mai drastic scenariu Adiku. Mark Abekoe and G. Ziervogel. Farmers’
SRES B2A, care relevă că în anii 2020 în limitele adaptation measures in scenarios of climate change
Republicii Moldova recolta ar fi de 24,7 q/ha. for maize production in semi-arid zones of Ghana. 2nd
La fel şi recolta porumbului deja constituie International Conference: Climate, Sustainability and
26,4 q/ha, adică cu 0,2 q/ha mai puţin decât recolta Development in Semi-arid Regions. August 16 - 20,
calculată în baza celui mai drastic scenariu (SRES 2010, Fortaleza - Ceará, Brazil.
4. Дарадур М.И. Влияние аномальных агромете-
B2A), potrivit căruia recolta porumbului către anii
орологических условий на продуктивность озимой
2020 va constitui 26,6 q/ha (fig.3).
пшеницы новых сортов и учет их в прогнозах ее уро-
Rezultatele obţinute confirmă încă o dată că жайности. - Автореф. дис. на соиск. уч. степ. канд.
modificările climatice devin deja imprevizibile, iar геогр. наук. - М., 1992.
pentru Republica Moldova, unde agricultura este 5. Пасов В.М. Климатическая изменчивость уро-
ramura principală a economiei naţionale, acestea жаев озимой пшеницы, Метеорология и гидрология,
devin o adevărată ameninţare la adresa dezvoltă- 1973, Nr. 2, с. 94-103.
rii durabile. Pentru a spori capacitatea de adaptare 6. Уланова Е.С. Агрометеорологические условия
a culturilor agricole la noile condiţii climatice, din и урожайность озимой пшеницы. - Л., Гидрометеоиз-
punctul nostru de vedere, se impune cunoaşterea în дат, 1975, c. 301.

Petru Jireghea. Râul Daugava, u/p maruflată pe carton, 550×750 mm, 1982. Din colecţiile MNAM

nr. 2 (33), iunie 2014 - 65


Akademos

EVALUAREA PERCEPŢIEI Introducere


Riscurile naturale reprezintă o parte integrantă
POPULAŢIEI A RISCURILOR a vieţii de zi cu zi, iar eliminarea lor definitivă este
LA INUNDAŢII ÎN BAZINUL imposibilă, singura opţiune fiind cea de a reduce
pierderile, deoarece prevenirea dezastrelor este în-
RÂULUI PRUT totdeauna mai ieftină decât recuperarea ulterioară.
În această situaţie, se impune analiza calitativă şi
Dr., conf. univ. Elena SOCHIRCĂ cantitativă a stării şi dinamicii actuale a proceselor
şi fenomenelor de risc cu impact potenţial negativ
Lector superior Lucia CĂPĂŢÎNĂ
asupra mediului, societăţii umane şi economiei. E
Universitatea de Stat din Tiraspol nevoie de a identifica arealele cu un grad ridicat de
vulnerabilitate prin analiza probabilistică a riscurilor
ASSESSING PUBLIC PERCEPTION OF
naturale luate în considerație. Sunt necesare cartări
FLOOD RISK IN THE PRUT RIVER BASIN de teren, testări de laborator şi exploatarea tehnicilor
Summary. The perception of flood risk has moderne de cercetare. Din acest punct de vedere, ba-
become an important tool for management plan zinul râului Prut constituie o zonă cu un grad ridicat
regarding this issue. In this paper the study is de vulnerabilitate faţă de riscurile naturale.
focused on the analysis of the public perception Teritoriul Republicii Moldova este o regiune
of flood risk from the Prut catchment area, for this unde ploile torenţiale, determinate în mare parte
purpose 10 villages were selected, which was applied de specificul activităţii ciclonale, creează condiţii
sociological survey. 50 persons from every village
pentru declanşarea unor riscuri hidrologice, pre-
were interviewed. The survey was realized during
2012. All villages included in the sociological study cum inundaţiile catastrofale [1, p.7]. Cu atât mai
were affected by the floods of 2008 and 2010. The mult aceste fenomene sunt caracteristice pentru
questionnaire consists of four chapters as follows: bazinul hidrografic Prut, situat la contactul dintre
knowledge and attitudes towards the natural disasters Munţii Carpaţi în nord-vest, Podişul Moldovei în
from the Republic of Moldova, level of experience vest şi Podişul Podolic în est. Râul deseori devi-
and awareness, authority’s attitude in actions of ne sursă pentru producerea inundaţiilor, amplifi-
disaster warning and damage mitigation produced cate în special prin prezenţa ploilor abundente, în
by floods, socio-demographic data. For processing
zonă existând şi alte categorii de riscuri. De aceea,
statistical data the SPSS programme 16.0 version
was used. Moreover, the questionnaire results can be
această zonă necesită a fi supusă unor cercetări mai
used as a support in decision making. amănunţite din punct de vedere al prezenţei riscu-
Keywords: floods, Prut basin, public perception, rilor naturale.
sociological survey Studiul de percepţie a fenomenelor de risc este o
preocupare esenţială şi constantă în domeniul anali-
Rezumat. Percepţia riscului la inundaţii a deve- zei riscului prin faptul că percepţia acestuia reprezin-
nit un instrument important pentru planul de manage- tă un indicator esenţial în managementul situaţiilor
ment vizând problematica respectivă. Lucrarea dată de criză şi adoptarea anumitor politici şi strategii de
se axează pe analiza percepţiei publice a riscului la
reducere a pericolelor. Cu toate că termenul de per-
inundaţii din bazinul râului Prut. În acest scop au fost
selectate zece localităţi din zonă, unde fusese apli- cepţie a riscului s-a impus încă din anii 1970, sensul
cată o anchetă sociologică privind percepţia popula- său rămâne confuz. Confuzia provine din faptul că
ţiei a riscului la inundaţii. Au fost intervievate câte un „risc” presupune o probabilitate de producere a
50 de persoane din fiecare localitate. Sondajul a fost unui eveniment şi nu un eveniment în derulare.
realizat pe parcursul anului 2012. Toate localităţile Din punct de vedere sociologic, percepţia ris-
incluse în studiul sociologic fuseseră afectate direct cului este procesul prin care oamenii, lipsiţi de po-
de inundaţiile din 2008 şi 2010. Pentru prelucrarea sibilitatea prelucrării unor şiruri lungi de date şi a
datelor statistice a fost utilizat programul SPSS ver- modelărilor matematice spontane, se raportează la
siunea 16.0.
evenimente potenţiale în mod „intuitiv”, pe baza
Cuvinte-cheie: inundaţii, bazinul râului Prut,
evaluării relaţiei reuşită-nereuşită şi a posibilelor
percepţia populaţiei, ancheta sociologică.
legături dintre acţiune şi succes. Din cercetările re-
cente [2], noţiunea de risc este percepută de popula-
ţie ca „pericol necunoscut”, „nenorocire”, „prezenţa
pagubelor”, „ameninţarea propriei vieţi”.

66 - nr. 2 (33), iunie 2014


Geografie

Metodologia evaluării ză şi interpretare a datelor; finală (prezentarea rezul-


Văile râurilor, în special ale râurilor mari, care tatelor sub formă de raport).
au fost populate din cele mai vechi timpuri, se carac-
Analiza rezultatelor obţinute
terizează printr-un grad înalt de vulnerabilitate faţă
După intervievarea populaţiei, s-a purces la re-
de riscul hidrologic. În scopul analizei percepţiei
alizarea etapei de analiză şi interpretare a datelor
riscului la inundaţii a fost intervievat un eşantion de
colectate. În urma prelucrării anchetelor, 13 din ele
500 de persoane din 10 localităţi situate în bazinul
au fost declarate invalide, deoarece intervievaţii nu
râului Prut: Pociumbăuţi (r. Râşcani), Făleştii Noi
au răspuns la 30% din chestionar şi, prin urmare,
(r. Făleşti), Cetireni, Floriţoaia, Negurenii Vechi (r.
acestea nu puteau fi incluse în analiza interpretării
Ungheni), Lăpuşna, Cărpineni (r. Hânceşti), Cazan-
rezultatelor.
gic (r. Leova), Goteşti (r. Cantemir), Manta (r. Ca-
Din totalul de 500 de persoane chestionate,
hul). Sondajul a fost realizat în cadrul proiectului
mai mult de jumătate (54%) au menţionat că fuse-
independent pentru tinerii cercetători „Evaluarea
seră afectate direct de inundaţii. La întrebarea Care
impactului riscurilor naturale asupra mediului, po-
din calamităţile naturale v-au afectat cel mai mult?
pulaţiei şi economiei în bazinul râului Prut”.
39% din respondenţi au menţionat seceta. Cum anul
Colectarea datelor a avut loc pe parcursul anu-
în care s-a aplicat ancheta sociologică (2012) fuse-
lui 2012, iar prelucrarea acestora a fost realizată cu
utilizarea programului SPSS 16.0. Toate localităţile se unul foarte secetos, respondenţii au menţionat că
incluse în studiul sociologic au fost afectate direct cel mai mult au fost afectaţi de secetă, deci, de cala-
de inundaţiile din 2008 şi 2010. mitatea naturală care îi afecta pe moment, uitând de
Pentru evaluarea percepţiei populaţiei faţă de inundaţiile din 2010, şi doar 33% dintre cei intervi-
inundaţii a fost aplicată metoda anchetei sociologi- evaţi au menţionat că cel mai mult au fost afectaţi
ce. Aceasta este structurată în patru capitole după de inundaţii, 12% – de îngheţuri târzii de primăvară/
cum urmează: devreme de toamnă, 8% din respondenţi s-au dove-
1) Cunoştinţe şi atitudini faţă de calamităţile dit a fi afectaţi de alunecări de teren. În ce priveşte
naturale din Republica Moldova (Ce tipuri de ca- rolul autorităţilor publice locale/centrale în depăşirea
lamităţi naturale sunt prezente în Republica Moldo- crizei, percepţia este diferită. Conform rezultatelor,
va? Care din ele v-au afectat cel mai mult? Care din 21% din totalul respondenţilor consideră că acţiunile
ele vă afectează cel mai mult?); de prevenire din partea statului sunt minime, iar asi-
2) Nivelul de experienţă, cunoştinţe şi informa- gurarea cu bunurile materiale necesare nu întotdeau-
re (Aţi fost afectat direct de inundaţii? Ce pagube aţi na este una promptă. Cu toate acestea, persoana afec-
înregistrat după declanșarea inundaţiilor? Care au tată direct şi cea care nu a fost supusă direct riscului
fost primele reacţii ale dvs. în momentul producerii percepe în mod diferit atitudinea autorităţilor.
inundaţiei? După părerea dvs., care au fost cauzele La întrebarea din compartimentul Nivelul de
inundaţiilor? Care credeţi că este ordinea priorită- experienţă, cunoştinţe şi informare Care au fost pri-
ţilor pentru preîntâmpinarea inundaţiilor şi redu- mele reacţii ale dvs. în momentul producerii inunda-
cerea efectelor lor? Consideraţi că sunteţi suficient ţiei?, peste o treime (36%) din respondenţi au men-
de instruit/ă cu privire la modul în care trebuie de ţionat că prima reacţie a fost salvarea bunurilor şi a
acţionat înainte, în timpul şi după producerea unei animalelor, 39% – protejarea familiei, 10% – frica,
inundaţii, în vederea diminuării pagubelor?); 9% – starea de şoc şi doar 3% s-au gândit să fugă.
3) Atitudinea autorităţilor în acţiunile de preve- Concluzia este că cea mai mare parte a populaţiei
nire şi diminuare a pagubelor provocate de inundaţii afectate se gândeşte cum să-şi salveze bunurile şi
(După părerea dvs., statul este pregătit pentru a de- apropiaţii, neglijând salvarea propriei vieţi.
păşi anumite situaţii de criză în caz de manifestare a Aproape jumătate din respondenţi ar fi dispuşi să
unei calamităţi naturale? Ce măsuri au luat autorităţi- se mute din zona inundabilă, dacă statul le-ar acorda
le pentru diminuarea pagubelor de pe urma inundaţi- facilităţi (teren de construcţie, bani etc.). Este îmbu-
ilor? Care sunt cele mai dese forme de ajutor oferite curător faptul că o mare parte din cei intervievaţi sunt
familiilor care au avut de suferit în urma inundaţiilor? pregătiţi să se implice în acţiuni de voluntariat în ca-
V-aţi muta din zona inundabilă, dacă statul v-ar acor- zul unei inundaţii (45% din totalul respondenţilor).
da facilităţi (teren de construcţie, bani)? Aţi fi dispus Inundaţiile din vara anului 2010 au condițio-
să participaţi la acţiuni de voluntariat?); nat autorităţile statului să ofere gratuit populaţiei
4) Date socio-demografice. afectate servicii de consiliere psihosocială, în pri-
Ancheta sociologică s-a derulat în patru etape: mul rând copiilor şi persoanelor vizibil afectate,
de proiectare; de recoltare a informaţiilor; de anali- deşi insuficienţa de cadre specializate în domeniu a

nr. 2 (33), iunie 2014 - 67


Akademos
determinat acordarea acestor servicii periodic şi nu În prezent, la nivel instituţional există o serie
permanent. Schimbările psihosociale ale populaţiei de iniţiative legislative precum proiectele de lege
afectate în urma inundaţiilor din iunie-iulie 2010 nu cu privire la managementul apelor din Republica
au fost studiate nemijlocit, dar racordând concluzii- Moldova şi cu privire la concepţia privind protecţia
le specialiştilor în domeniu la informaţiile parvenite împotriva inundaţiilor.
din mass-media şi la rapoarte informative, precum Gestionarea riscului la inundaţii înseamnă apli-
raportul ONU „Moldova Floods 2010”, se poate carea unor politici, proceduri şi practici având ca
conchide că au fost observate aşa reacţii precum fri- obiective identificarea riscurilor, analiza şi evaluarea
ca, spaima, agravarea maladiilor cardiovasculare în lor, tratarea, monitorizarea şi reevaluarea riscurilor,
rândurile persoanelor afectate. elaborarea şi implementarea unor masuri adecvate în
Diminuarea impactului inundaţiilor asupra me- vederea reducerii acestora, astfel încât comunităţile
diului, populaţiei şi bunurilor acesteia este posibilă umane, toţi cetăţenii să poată trăi, munci şi satisfa-
prin crearea unui plan adecvat de gestionare în caz ce nevoile şi aspiraţiile într-un mediu fizic şi social
de inundaţii. Planul de management al riscului la durabil. Odată cu aprobarea Legii apelor nr. 272 din
inundaţii se elaborează la nivel de bazin hidrografic 23.12.2011, Republica Moldova şi-a propus să cree-
şi trebuie să includă toate fazele unui ciclu complet. ze un cadru legal nou în domeniul gestionării riscu-
Planul urmează să fie centrat în particular pe urmă- rilor la inundaţii, armonizat cu legislaţia Uniunii Eu-
toarele elemente: prevenirea riscului (a prejudiciu- ropene. Conform prevederilor art. 49 al Legii apelor,
lui cauzat de inundaţii prin adaptarea construcţiilor gestionarea riscului de inundaţii este reglementată
la această categorie de risc), protecţia (propunerea printr-un regulament aprobat de Guvern.
de măsuri în scopul diminuării impactului), pregăti- Prin urmare, întru executarea prevederilor lega-
rea (instruirea populaţiei din zonele supuse riscului le invocate mai sus, Ministerul Mediului a elabo-
în ceea ce priveşte comportamentul în caz de inun- rat şi înaintează spre examinare proiectul Hotărârii
daţii), răspuns prompt în caz de situaţii de urgenţă şi Guvernului privind aprobarea Regulamentului cu
recuperarea post-dezastru. privire la gestionarea riscului la inundaţii în Re-
Elementul principal al planului sunt hărţile ha- publica Moldova. Regulamentul în cauză prevede
zardului şi riscului la inundaţii, elaborate în confor- gestionarea riscului la inundaţii în baza de district al
mitate cu standardele prevăzute de Directiva Uni- bazinului hidrografic, desemnează autoritatea com-
unii Europene cu privire la Inundaţii, dar şi cu alte petentă de gestionarea riscului la inundaţii, stabileş-
acte normative internaţionale. Acestea din urmă, te mecanismul de gestionare a riscului la inundaţii
hărţile de hazard şi de risc la inundaţii, servesc drept cu indicarea domeniului de aplicare a planurilor de
material factologic pentru crearea unui plan de ma- gestionare a unor asemenea riscuri, stabileşte proce-
nagement eficient al riscului la inundaţii. durile şi mecanismele de urgenţă în caz de inundaţii.
După cum demonstrează inundaţiile frecvente Obiectivele gestionării riscului la inundaţii urmă-
din ultimul deceniu în Republica Moldova (2002, resc protecţia împotriva inundaţiilor a infrastructurii
2005, 2008, 2010), lipsa unui plan de management economice şi garantarea satisfacerii oportunităţilor
al riscului la inundaţii duce la creşterea pierde- economice ale generaţiilor viitoare. De asemenea, se
rilor materiale, precum şi la un grad de expunere urmăreşte menţinerea unui echilibru intre dezvolta-
mai mare a populaţiei la risc: respectiv 500, 6 500, rea economico-socială şi obiectivele de mediu.
4 000 și 12 000 persoane afectate. Or, un plan de Concluzii
măsuri adecvat ar proteja efectiv populația, ar redu- Bazinul hidrografic Prut este o zonă de risc hid-
ce pagubele economice și nu numai. În cazul inun- rologic care se manifestă nu doar nemijlocit de-a
dării unui teren sau depozit ce conţine mari cantităţi lungul râului, dar şi a afluenţilor săi. Poziţia geogra-
de substanţe toxice, de exemplu, inundaţiile au un fică (traversează trei forme majore de relief – mun-
impact negativ direct şi asupra mediului. te, podiş şi câmpie), dar şi condiţiile meteorologice
Managementul riscului este un proces ce ţine (ploile torenţiale determinate de specificul activi-
de implementarea deciziilor cu privire la efectuarea tăţii ciclonale) creează condiţii pentru declanşarea
controlului riscului, în baza analizei cost-beneficiu/ calamităţilor. Inundaţiile din 1994 şi 2008, produse
cost-eficienţă. Iar riscurile pot fi controlate prin in- pe o arie destul de largă, demonstrează nevoia stu-
termediul tehnologiilor, procedurilor şi practicilor dierii în continuare a specificului acestui risc, dar
alternative. În acelaşi timp, managementul riscului totodată şi a teritoriilor expuse cel mai tare peri-
implică standardele legale, economice şi tehnologiile colului dat. Sunt necesare analize mai profunde şi
disponibile, nefăcând abstracţie de percepţia perso- realizarea reprezentărilor cartografice actuale ale
nală a riscului de către persoanele afectate. zonelor supuse riscului cu evidenţierea concretă a

68 - nr. 2 (33), iunie 2014


Geografie

obiectelor economice şi a localităţilor (numărul de Bibliografie


case, gospodării) expuse pericolului. Sistemele In- 1. Boboc N., Constantinov T., Melniciuc O. Utili-
formaţionale Geografice permit în prezent efectua- zarea radarului şi a sistemelor informaţionale terestre în
rea lucrărilor respective, dar insuficienţa de resurse analiza formării inundaţiilor pe râurile mici din Repub-
financiare deseori stopează anumite activităţi. Este lica Moldova// Lucrările Simpozionului „Sisteme
bine cunoscut faptul că recuperarea post-dezastru informaţionale geografice”, nr. 10, Analele Ştiinţifice
poate fi mult mai costisitoare. ale Universităţii „Al.I. Cuza”, Iaşi, 2004, Tom L, s. Geo-
În cazul unor calamități naturale, în Republica grafie, p. 7-15.
Moldova se pune accentul în special pe pierderile 2. Armaş Iu. Risc şi vulnerabilitate. Metode de
economice, pierderile de vieţi omeneşti, impactul evaluare aplicate în geomorfologie. Editura Universităţii
asupra mediului şi mai puţin asupra afectării psi- din Bucureşti, 2006.
hosociale a persoanelor care au fost expuse direct 3. Căpăţînă L. Assesing public perception of flood
pericolului şi au supravieţuit. Se impune imperios risk in the Prut river basin // Materialele Conferinței
comunicarea cu populaţia şi instruirea ei în privinţa Internaționale de Geografie „Dinamici teritoriale si
riscurilor naturale şi modului de a acţiona în situaţii dezvoltare durabila. Perspective europene”. Timişoara,
de urgenţă, dar şi asigurarea de resurse (materiale, 2012, 18-19 Mai, p. 7.
financiare, umane) la nivel local pentru o intervenţie 4. Capcelea A. Managementul riscului hazardurilor:
operativă. abordarea integrativă a Băncii Mondiale. În: Mediul
După cum arată practica internaţională, crearea Ambiant. 2005, octombrie, Nr. 5 (23), pp. 42-49.
unui Sistem Suport Decizii ar fi foarte binevenită, 5. ***Directiva 2007/60/CE a Parlamentului Euro-
deoarece acesta s-ar constitui într-un plan strategic pean şi a Consiliului Europei din 23 octombrie 2007 pri-
naţional al tuturor instituţiilor specializate de resort, vind evaluarea şi gestionarea riscurilor de inundaţii. În:
fapt ce ar permite autorităţilor publice locale să ac- Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, 2007, noiembrie,
ţioneze prompt. pag. 27-34.

Petru Jireghea. Bătrân, u/c, 500×500 mm, 1976. Colecţie privată

nr. 2 (33), iunie 2014 - 69


Akademos

SPECIFICUL SOLURILOR rezintă o măsură determinantă în procesul de dimi-


nuare a degradării solurilor.
BAZINULUI DE RECEPŢIE Grosimea profilului humifer şi conţinutul aces-
„NEGREA” ŞI IMPACTUL tuia în terenurile amplasate pe pantă constituie in-
dicatorul principal al gradului de eroziune a pro-
ACESTUIA ASUPRA ductivităţii suprafeţei terestre. Humusul, ca rezultat
EROZIUNII al activităţii microorganismelor, se mineralizează
treptat, eliberând azotul, fosforul, sulful şi alte ele-
mente [1], asigurând astfel fertilitatea naturală a so-
Drd. Olesea COJOCARU lurilor. Cercetările iniţiate de autori şi-au propus ca
Institutul de Pedologie, Agrochimie scop evidenţierea particularităţilor genetice, evalu-
și Protecție a Solului „Nicolae Dimo” area modificărilor negative ale însuşirilor solurilor
bazinului de recepţie „Negrea” în urma eroziunii şi
SPECIFICS OF SOILS RECEPTION BASIN aprecierea pretabilităţii acestora la diferită folosinţă
„NEGREA” AND ITS IMPACT ON THE EROSION agricolă, precum şi recomandarea măsurilor antie-
Summary. In conditions of Moldova, the rozionale necesare.
complicated geomorphological structure, one of the Conform cercetărilor realizate, s-a constatat că
processes that have caused and causes deterioration stratul de la suprafaţă al bazinului de recepţie „Neg -
in the present intensive soil cover, the default ambient rea” exemplifică unitatea indestructibilă a interacţi-
environment is soil erosion. Purpose of the study unii sol-vegetaţie-mediu-om într-o regiune deluroa-
was to evaluate the morphological composition and să. Situat pe câmpia Prutului de Mijloc în limitele
chemical characteristics of soils with different degree moşiei comunei Negrea, raionul Hânceşti, acesta
of erosion from reception basin „Negrea” carried out
face parte din bazinul de acumulare a râuleţului
based on the data of the six principal soil profiles.
Lăpuşniţa, afluentul din partea stângă a râului Prut.
The data obtained confirmed that catchment erosion
territory „Negrea” is the main factor irrecoverable Obiectul de studiu ocupă partea de nord-est şi de
destruction of agricultural soil profile and reduced mijloc a teritoriului agricol al satului Negrea Nouă.
their production capacity. Evaluarea profilelor de sol
Keywords: chemical characteristics, degree Problema conservării rezervelor de humus este
of erosion, erosion, geomorphological structure, vitală pentru agricultura Moldovei [1]. Pentru ges-
processes, reception basin, soil profile.
tionarea corectă a rezervelor de humus în sol este
Rezumat. În condiţiile Moldovei, cu o structură nevoie de evaluarea acestora. De aceea, determi-
geomorfologică complicată, unul din procesele ce au narea conţinutului de humus s-a efectuat în toate
cauzat şi cauzează şi în prezent o deteriorare inten- probele de sol prelevate. Diversitatea condiţiilor
sivă a învelişului de sol, implicit şi a mediului am- naturale de solificare şi interacţiunea lor cu fac-
biant, este eroziunea solului. Scopul studiului a fost torii antropici au condus la formarea pe teritoriul
de a evalua conţinutul de humus şi însuşirile chimice bazinului de recepţie „Negrea” a unui sol cu ca-
ale solurilor cu diferit grad de erodare din bazinul racter variabil şi complex. S-a efectuat descrierea
de recepţie „Negrea” în baza datelor pentru 6 profi-
morfologică a profilelor şi s-a elaborat harta de so-
le principale de sol. Datele obţinute au confirmat că
eroziunea pe teritoriul bazinului de recepţie „Negrea”
luri obţinută în urma cartării la scara 1:5000, care
este factorul principal de distrugere irecuperabilă a demonstrează răspândirea spaţială a solurilor cu
profilului solurilor agricole şi de diminuare a capaci- divers grad de eroziune. Bazinul de recepţie „Ne-
tăţii de producţie a acestora. grea” este tipic pentru totalitatea bazinelor de re-
Cuvinte-cheie: caracteristicile chimice, grad de cepţie, formate în urma fragmentării prin eroziune
erodare, eroziune, structură geomorfologică, procese, a teraselor înalte ale râului Prut şi afluenţilor din
bazin de recepţie, profilul solului. stânga acestuia. Descrierea morfologică detaliată,
determinarea indicilor morfometrici şi însuşirilor
Introducere solurilor bazinului de recepţie „Negrea” s-a rea-
Solul este principala resursă naturală a Repub- lizat în baza datelor obţinute pentru şase profile
licii Moldova, pe care se bazează securitatea ei principale de sol:
alimentară, potenţialul economic şi bunăstarea po- • profilul nr. 1 – cernoziom obişnuit neerodat,
porului [3]. Problema cea mai gravă a stratului de moderat humifer, cu profil humifer puternic pro-
la suprafaţa terenurilor noastre este eroziunea. În fund, semicarbonatic, luto-argilos, desfundat;
condiţiile Moldovei, combaterea acestui flagel rep- • profilul nr. 3 – cernoziom obişnuit slab erodat,

70 - nr. 2 (33), iunie 2014


Tribuna tânărului savant

moderat humifer, cu profil humifer moderat pro- de eroziune. Ca rezultat, s-au intensificat procesele
fund, semicarbonatic, luto-argilos, desfundat; de acumulare a substanţei organice în fostele ori-
• profilul nr. 6 – cernoziom obişnuit mode- zonturi subiacente slab humifere, întoarse la supra-
rat erodat, submoderat humifer, cu profil humifer faţă prin desfundare.
superficial, luto-argilos, desfundat; Al doilea caz. Circa 20 de ani în urmă, pe câm-
• profilul nr. 4 – cernoziom obişnuit puternic purile din centrul bazinului de recepţie, viile şi live-
erodat, submoderat humifer, cu profil humifer su- zile au fost defrişate, iar terenurile incluse la arabil.
perficial, luto-argilos, desfundat; Sub influenţa acestei acţiuni antropice procesele de
• profilul nr. 15 – cernoziom cumulic izohumic eroziune s-au intensificat, pierderile de sol fertil au
slab colmatat, moderat humifer, cu profil humifer crescut. Astfel, în urma defrişării recente a plantaţi-
foarte puternic profund, decarbonatat, luto-argilos, ilor de vii şi livezi bătrâne şi trecerii terenurilor la
desfundat; arabil, există riscul unei intensificări bruşte a proce-
• profilul nr. 10 – sol cumulic tipic submoderat selor de eroziune pe teritoriul bazinelor de recepţie
humifer, slab carbonatic, lutos, cu cernoziom cumu- ale Prutului de Mijloc, utilizate în trecut preponde-
lic izohumic luto-argilos îngropat la adâncime mijlo- rent sub plantaţii multianuale.
cie şi profil humifer sumar extrem de profund, arabil. Solurile neerodate sunt răspândite numai pe
Caracteristica comparativă a parametrilor so- suprafaţa cvasiorizontală a culmelor (înclinaţia de
lurilor cercetate a dat posibilitate de a recomanda circa 10). Aceste terenuri servesc ca etalon la deter-
măsurile necesare pentru diminuarea impactului ne- minarea gradului de eroziune a solurilor de pe ver-
gativ al eroziunii. sanţi, prin compararea grosimii sumare a profilului
humifer al solurilor erodate cu grosimea profilului
Сonstatări
humifer al solului – etalon neerodat.
În procesul efectuării studiului pedologic s-a
Informaţia privind alcătuirea morfologică şi
constatat că eroziunea solului influenţează grosimea
conţinutul de humus pe orizonturi în cele 6 profile
profilului humifer şi conţinutului de humus în stratul
principale de sol este prezentată în continuare:
arabil al solurilor, micşorând capacitatea de produc-
Profilul nr. 1 – cernoziom obişnuit neerodat, mo-
ţie şi diminuând starea ecologică a acestora. Doar
derat humifer, cu profil humifer puternic profund, se
o singură aversă catastrofală, cauzată într-un scurt
caracterizează cu profil de tipul: Ahp1 → Ahp2 →
timp, este în stare să spele de pe versant o cantitate
Ahb → Bh1 → Bh2k → BCk1→ BCk2. Grosimea
de humus la acumularea căreia natura a avut nevoie
sumară a profilului humifer cu conţinut de humus
de zeci şi sute de ani. Solurile pe pante sunt afectate
mai mare de 1% – 92 cm. Particularităţi: existenţa
de procesele de denudaţie şi evoluează printr-o pe-
unui orizont postarabil de 20-35 cm foarte puternic
dogeneză denudaţional-compensativă, în sensul că compact, care împiedică răspândirea rădăcinilor în
în perioada relativ lungă în care se produce lent de- adâncime şi diminuează permeabilitatea pentru apă.
nudaţia, are loc şi o anumită dezvoltare a solului în Profilul nr. 3 – cernoziom obişnuit slab ero-
adâncime, pedogeneza compensând astfel, cel puţin dat, moderat humifer, cu profil humifer moderat
parţial, denudaţia [3]. Excepţie face situaţia în care profund, se caracterizează cu profil de tipul: Ahp1
are loc o eroziune accelerată de origine antropică → Ahp2 → Ahb → BCk →Ck cu grosimea su-
din cauza unei gospodăriri inadecvate şi cazul în mară a profilului humifer cu conţinut de humus
care pierderile masive de sol prin eroziune nu mai mai mare de 1% – 75 cm. Particularităţi: existenţa
pot fi compensate de procesul de pedogeneză. Aces- unui orizont postarabil de 20-35 cm foarte puternic
te două cazuri sunt prezente pe teritoriul bazinului compact, care împiedică răspândirea rădăcinilor în
de recepţie „Negrea”. adâncime şi contribuie la apariţia eroziunii.
Primul caz. Utilizarea terenurilor sub plantaţii Profilul nr. 6 – cernoziom obişnuit moderat ero-
multianuale şi desfundarea a condus la întoarce- dat, submoderat humifer, cu profil humifer semipro-
rea la suprafaţa terestră a orizonturilor subiacente fund, se caracterizează cu profil de tipul: ABhp1 →
slab humifere ale solurilor iniţial erodate. Totodată, ABhb2 → BCk1 → BCk2 cu grosimea sumară a
orizonturile humifere de suprafaţă au fost îngropa- stratului humifer cu conţinut de humus mai mare de
te la adâncimea 30-50 cm, fiind conservate în pri- 1% – 48 cm.
vința posibilității de a fi în continuare distruse de Profilul nr. 4 – cernoziom obişnuit puternic
eroziune. Formarea microteraselor între rânduri în erodat, submoderat humifer, cu profil humifer su-
plantaţiile de vii şi livezi, înierbarea spaţiului între perficial, se caracterizează cu profil de tipul: Bhp1
pomi în livezi au condus la diminuarea proceselor → Bhb2 → BCk1 → BCk2 → BCk2. Grosimea

nr. 2 (33), iunie 2014 - 71


Akademos
profilului humifer cu conţinut de humus mai mare recente de pedolit, sunt submoderat humifere, con-
de 1% – 40 cm. ţinutul de humus în stratul arabil al acestora variază
Profilul nr. 15 – cernoziom cumulic izohumic în limitele de 2,4-2,7%. Sub stratul de pedolit re-
moderat humifer, cu profil humifer foarte puternic cent sedimentat este îngropat un sol cumulic izo-
profund, se caracterizează cu profil de tipul: Ahp1 humic de culoare neagră cu conţinut de humus de
→ Ahp2 →Ahb → Bh1 → Bh2k→ → BCk cu circa 3,4-3,5% în orizontul Ahb îngropat. Solurile
grosimea sumară a stratului humifer cu conţinut de neerodate, slab erodate şi cumulice izohumice după
humus mai mare de 1% – 135 cm. conţinutul de humus se clasifică ca moderat humife-
Profilul nr. 10 – sol cumulic tipic submoderat re cu tendinţă de trecere în submoderat humifere în
humifer şi profil humifer sumar extrem de profund, urma defrişării plantaţiilor multianuale şi utilizării
arabil, se caracterizează cu profil de tipul: I hp → II acestora la arabil, aşa cum pe terenurile arate cu so-
h → III h → IV h → Ahb → →ABhb → Bhb1 → luri slab erodate se observă o intensificare a proce-
Bhb2 → BC. Grosimea sumară a stratului humifer selor de eroziune şi dehumificare.
cu conţinut de humus mai mare de 1% – 220 cm. Datele privind grosimea profilului humifer al so-
În toate profilele se observă inversarea orizon- lurilor cercetate şi conţinutul de humus în stratul ara-
turilor genetice iniţiale. bil sunt necesare nu numai pentru evaluarea corectă a
Materialul de sol (pedolitul), spălat de pe ver- productivităţii solurilor erodate, ci şi pentru alegerea
sanţi, se acumulează în vâlcele şi formează soluri măsurilor de protecţie şi refacerea acestora [3].
cumulice. Conţinutul de humus în stratul arabil al Reacţia solurilor neerodate, deseori şi a celor
cernoziomurilor cumulice izohumice [5] variază în slab erodate şi cumulice izohumice, este neutră
limitele de 3-3,4% şi lent se micşorează în adânci- pentru orizonturile Ah şi Bh1 ( pH=6,9-7,2) şi slab
me (fig.1). Cernoziomurile obişnuite cumulice izo- alcalină pentru orizonturile Bh2, BC şi C. Solurile
humice ocupă suprafeţe mici la poalele versanţilor. moderat, puternic şi foarte puternic erodate, precum
S-au format în urma acumulării lente a materialului şi solurile cumulice tipice se caracterizează printr-o
fin şi humifer de sol (pedolitului), spălat de pe ver- reacţie slab alcalină de la suprafaţă (fig. 2). În li-
sanţi. Profilul cernoziomurilor obişnuite cumulice mitele bazinului de recepţie reacţia solului nu este
izohumice se deosebeşte de cel al cernoziomurilor factor limitativ pentru culturile de câmp.
obişnuite neerodate printr-o grosime mai mare a Conţinutul de potasiu mobil în stratul arabil
orizonturilor genetice şi a profilului humifer în în- al solurilor cercetate variază de la 25-38 mg/100g
tregime şi, deseori, printr-un conţinut mai ridicat sol pentru solurile neerodate şi slab erodate şi 17-
de humus. Grosimea medie a profilului humifer al 20 mg/100g sol pentru solurile moderat şi puternic
acestor soluri este sub 120 cm, însă uneori atinge erodate. Solurile cercetate se caracterizează prin
150 cm. Cernoziomurile obişnuite cumulice izohu- conţinut scăzut şi moderat de fosfor mobil (1,0-
mice, după însuşiri, sunt cele mai fertile soluri pe 1,5 mg/100 g şi 1,5-3,0 mg-100 g). Introducerea în-
câmpurile cercetate. Se caracterizează printr-un re- grăşămintelor cu fosfor în solurile bazinului de re-
gim de umiditate mai favorabil şi sunt mai bogate în cepţie este absolut necesară.
humus şi elemente nutritive decât solurile erodate. În încheiere se poate constata că în urma erozi-
Solurile cumulice tipice, formate pe sedimente unii solurile bazinului de recepţie au pierdut de la

Fig. 1. Conţinutul de humus, % pe profilul cernoziomu- Fig. 2. Valorile pH, pe profilul cernoziomurilor
rilor obişnuite neerodate, cu diferit grad de erodare, obişnuite neerodate, cu diferit grad de erodare,
şi pe profilul cernoziomurilor cumulice şi pe profilul cernoziomurilor cumulice

72 - nr. 2 (33), iunie 2014


Tribuna tânărului savant

20% până la 60-80% din grosimea profilului humi- medie ponderată de bonitate a terenurilor agricole a
fer, conţinutul de humus în stratul arabil al acestora bazinului de recepţie în prezent este egală cu 55 de
s-a micşorat de la 3-4% pentru solurile neerodate şi puncte (productivitate mijlocie).
slab erodate până la 1-2% pentru solurile puternic şi 4. În paralel cu defrişarea plantaţiilor multianu-
foarte puternic erodate. ale este necesar de amenajat antierozional terenurile
utilizate deja la arabil şi de efectuat monitoringul
Concluzii
proceselor erozionale pentru a preîntâmpina accele-
1. Pentru aplicarea corectă şi raţională a măsu-
rarea deteriorării învelişului de sol.
rilor de protecţie a solului împotriva eroziunii este
necesară cunoaşterea cauzelor acesteia, naturale şi Bibliografie
antropice, legităţile de manifestare şi dezvoltare, 1. Andrieş S., Ţîganoc V., Leah N. et al. Instrucţiuni
amploarea teritorială, divizarea pe tipuri şi grade. metodice privind cartarea agrochimică a solurilor
Chișinău: Pontos, 2007. 35 p.
2. Diversitatea condiţiilor de relief, rocă şi de 2. Cerbari V. Monitoringul calităţii solurilor
utilizare agricolă condiţionează formarea pe teri- Republicii Moldova (baza de date, concluzii, prognoze,
toriul bazinului de recepţie „Negrea” a unui strat recomandări). Chișinău: Pontos, 2010. 476 p.
variabil şi complex de soluri în componenţa căruia 3. Nour D., Balteanschi D. Eroziunea solului ‒
predomină cernoziomurile obişnuite cu diferit grad esenţa, consecinţele, minimalizarea şi stabilizarea
de eroziune (83%). procesului. Chișinău: Pontos, 2004. 474 p.
3. Odată cu majorarea gradului de eroziune 4. Florea N. et al. Metodologia elaborării studiilor
pedologice. Partea a III-a. Bucureşti, 1987. 226 p.
a solurilor, s-a redus conţinutul de humus şi sub- 5. Ţurcanu M., Banaru A. et al. Îndrumări metodice
stanţe nutritive, capacitatea de producţie a acestora pentru determinarea bilanţului humusului în solurile
micşorându-se şi fiind în permanentă scădere. Nota Moldovei. Chişinău: Agroinformreclama, 1994. 24 p.

Petru Jireghea. Butuc de poamă, u/p, 1000×930 mm, 1976. Colecţie privată

nr. 2 (33), iunie 2014 - 73


Akademos

AUTOTRATAMENTUL Fenomen în creştere


Autotratamentul poate fi definit ca o terapie
ŞI POSIBILELE PREJUDICII aplicată fără o indicaţie medicală autorizată. Într-o
formă mai complexă, prin autotratament sau auto-
M. cor. Victor GHICAVÎI medicaţie se subînţelege utilizarea de sine stătător
Dr. Gheorghe GUŞUILĂ a unor metode terapeutice, inclusiv administrarea
Dr., conf. Nicolae BACINSCHI medicamentelor fără ca acestea să fie recomandate
de către medic şi în absenţa unui control din partea
USMF „Nicolae Testemiţanu”
medicului a eficacităţii şi inofensivităţii tratamentu-
RISKS OF SELF-TREATMENT lui medicamentos administrat. Deşi adresarea paci-
Summary. Following the self-treatment, one entului la medic în aceste cazuri e posibilă, din anu-
doesn’t act on the cause of the disease, only on mite considerente asistenţa medicală este ignorată.
some clinical manifestations and symptoms whi- Autotratamentul nu trebuie confundat cu
ch, in many pathological states, are often the same. autoajutor sau cu ajutorul reciproc oferit în situaţii
As a rule, the drug is administered without taking
extreme, când consultaţia medicului la acel moment
in accounting it’s contraindications, interactions
with other drugs and patient’s individual charac- este inaccesibilă, cum ar fi, de exemplu, în trauma-
teristics. 3 types of inquests have been elaborated tisme, hemoragie, arsuri, stări de şoc etc.
for: a) doctors, b) pharmacists, c) population. 240 Problema autotratamentului a devenit în prezent
inquests have been completed, 80 for each of the foarte actuală din cauza răspândirii largi în diferite
groups mentioned above. Positive attitude ma- ţări a acestui fenomen şi pierderilor de vieţi ome-
nifest 55% of respondents from population; the neşti în urma complicaţiilor survenite. Potrivit da-
majority of doctors respondents (87%) and phar-
macists respondents (75%) ‒ show negative atti-
telor OMS, letalitatea din cauza utilizării iraţionale
tude towards self-treatment. Doctors mention in a medicamentelor ocupă locul cinci şi cedează doar
the inquests that self-treatment may be ineffective, traumelor, maladiilor cardiovasculare, patologiilor
inappropriate, may lead to complications, drug’s oncologice şi pulmonare. Cel mai frecvent decese-
overdosage and can delay the start of the appropri- le survin în urma reacţiilor adverse, intoxicaţiilor şi
ate treatment. The majority of doctors respondents supradozărilor.
(80%) show negative attitude towards the possibility Automedicaţia este o chestiune de sănătate
of buying a drug without prescription; 40 % of doctors
respondents consider that pharmacists release without publică. Importanţa unui consult medical şi ris-
prescription drugs not included in the OTC list. curile automedicaţiei nu sunt conştientizate de o
Keywords: self-treatment, adverse effects, mare parte din populaţie şi de cele mai multe ori,
OTC (over the counter) list. sănătatea devine o prioritate doar atunci când este
Rezumat. Prin autotratament, pacientul nu acţi- ameninţată. Academicianul rus M.D. Maşkovskii,
onează asupra cauzei bolii, ci doar asupra unor ma- apreciind conceptul automedicaţiei şi eliberării
nifestări clinice şi simptome care în multe patologii medicamentelor fără prescripţie medicală, menţio-
pot fi aceleaşi. De obicei, medicamentul se admi- na că acest concept necesită o analiză profundă din
nistrează fără a lua în consideraţie contraindicaţiile, partea specialiştilor din cauza influenţei negative
interacţiunile cu alte medicamente şi particularităţi-
asupra raportului beneficiu/risc și creșterea riscu-
le pacientului. Au fost elaborate 3 tipuri de anchete,
pentru: a) medici; b) farmacişti; c) populaţie; com- lui [7].
pletate 240 de anchete, câte 80 pentru fiecare grup Autotratamentul are rădăcini seculare. În trecu-
menţionat mai sus. Atitudine pozitivă au manifes- tul mai îndepărtat el era condiţionat de subdezvol-
tat 55% din respondenţii din rândurile populaţiei; tarea medicinii, imposibilitatea stabilirii diagnosti-
majoritatea medicilor (87%) şi farmaciştilor (75%) cului corect, lipsa medicamentelor eficiente, inacce-
au atitudine negativă. Medicii menţionează că au- sibilitatea pentru majoritatea populaţiei a asistenţei
totratamentul poate fi ineficient, inadecvat, poate
medicale calificate etc. Atunci se recurgea la medi-
determina apariţia complicaţiilor, supradozarea me-
dicamentelor, precum şi întârzierea tratamentului cina „populară”.
adecvat. Majoritatea medicilor respondenţi (80%) Actualmente, la răspândirea autotratamentului
au atitudine negativă faţă de posibilitatea de a pro- contribuie posibilitatea procurării fără reţetă a me-
cura medicamente fără reţetă; 40% dintre medicii dicamentelor (practic orice preparat poate fi cum-
respondenţi consideră că farmaciştii eliberează fără părat în farmacie fără mari obstacole), reclama lar-
reţetă şi medicamente neincluse în lista OTC. gă a acestora la televiziune, uneori cu insuficientă
Cuvinte-cheie: autotratament, reacţii adverse,
obiectivitate, difuzarea unor informaţii neverificate
lista OTC.
în internet despre maladii şi tratamentul lor, inac-

74 - nr. 2 (33), iunie 2014


Științe medicale

cesibilitatea serviciilor medicale de calitate, lipsa denumiri). În majoritatea dintre acestea componenţii
de timp pentru prezentarea la medic şi efectuarea activi sunt paracetamolul sau acetaminofenul (anal-
investigaţiilor necesare, credinţa în metodele şi re- gezic antipiretic), clorfeniramina sau feniramina
mediile medicinii „populare” ş.a. Cele mai frecven- (antihistaminic decongestant), fenilpropanolamina
te justificări ale autotratamentului sunt: „poate va sau fenilefrina, pseudoefedrina (adrenomimetice sau
trece’’, „nu am timp să merg la medic”, „nu am re- simpatomimetice decongestante), codeina (antitusiv
surse financiare”, „sunt prea mari rândurile” care, în opioid), acidul ascorbic (vitamina C). Utilizarea de
paralel cu unele proceduri birocratice ale medicinii sine stătător a preparatelor de acest gen poate con-
prin asigurare sau incompetenţa unor medici fac să duce la consecinţe nefavorabile. Astfel, în SUA şi în
se recurgă la metode şi medicamente populare me- ţările Uniunii Europene se constată o creştere a inci-
diatizate în presa scrisă și electronică etc. denţei hepatitelor toxice (inclusiv la copii, cu sute sau
În cazul autotratamentului, de regulă, nu se ac- mii de decese pe an), cauzate de paracetamol, când
ţionează asupra cauzei bolii, ci asupra unor mani- doza în 24 de ore depăşeşte 3-4 g, iar în cazul per-
festări ale acesteia, care adesea sunt asemănătoare soanelor cu hepatite preexistente şi care fac abuz de
în mai multe maladii. Astfel, nefiind stabilit corect alcool, aceasta se poate întâmpla şi la doze de 2g/24
diagnosticul, pacientul nu va beneficia de tratamen- ore. Autoadministrarea unor atare preparate combi-
tul adecvat. Totodată, sub influenţa medicamentelor nate poate să se soldeze, de asemenea, şi cu slăbirea
utilizate de sine stătător se poate modifica tabloul atenţiei din cauza componentului H1-antihistaminic,
clinic al bolii, se întârzie diagnosticul şi tratamentul ceea ce are adesea urmări tragice pentru conducătorii
corect, fapt ce poate provoca complicaţii severe şi auto, persoanele care deservesc utilaje etc.
chiar deces. În special este periculos autotratamen- De menţionat că în majoritatea cazurilor efec-
tul în cazul durerilor în abdomen. tul de ameliorare a respiraţiei este de scurtă durată
În urma autotratamentului, medicamentele se (1-2 ore), îndeosebi în primele 24-48 de ore, timp
administrează fără a se ţine cont de particularităţile în care pacienţii fac autotratament fără a consulta
individuale ale organismului, de starea funcţională nici medicul şi nici farmacistul. Aceasta stimulează
a ficatului şi a rinichilor, de maladiile antecedente şi folosirea mai frecventă a preparatelor similare sau
cele concomitente, de vârsta bolnavului, de interac- uneori chiar a câtorva preparate având componentul
ţiunile posibile dintre medicamentele administrate, respectiv, fapt ce se soldează cu creşterea efectului
dintre medicamente şi produsele alimentare şi mulţi sedativ (somnolenţă, reducerea atenţiei), palpita-
alţi factori. În unele situaţii, unul şi acelaşi medica-
ţii, tremor, scăderea tensiunii arteriale, dezvoltarea
ment poate fi de folos, în altele dăunător. Deosebit
uscăciunii mucoaselor, inclusiv traheo-bronşice,
de precaute trebuie să fie în această privinţă persoa-
ce poate accentua tusea uscată şi micşora drenajul
nele de vârstă înaintată care suferă de mai multe
bronşic creând impresia ineficacităţii preparatului
boli, autotratamentul uneia agravând-o pe alta. De
folosit. La ora actuală, se constată creşterea inciden-
asemenea, pot fi incorecte doza administrată şi re-
ţei intoxicaţiilor cu analgezicele antipiretice (meta-
gimul de dozare, fiind deseori necesară selectarea
mizol, paracetamol, acid acetilsalicilic) şi stimula-
individuală a dozei ţinând cont de vârstă, iar uneori
toarele sistemului nervos central (cafeină, efedrină,
şi de ponderea pacientului.
pseudoefedrină).
Riscurile medicamentelor OTC Eliberarea oricărui medicament OTC ar urma să
Promovarea autotratamentului parţial se dato- fie însoţită de îndemnul a nu se face abuz! În mod
rează lărgirii spectrului preparatelor OTC (eliberate special, această atenţionare trebuie să fie accentu-
fără prescripţie medicală) [5]. În mare măsură, nu- ată în cazul eliberării produselor OTC conţinând
mărul acestora creşte pe baza preparatelor combi- substanţe medicamentoase care la doze mari pot
nate şi mai puţin a principiilor active. În SUA, de antrena reacţii adverse grave [2]. Astfel, folosirea
exemplu, lista OTC include peste 30 000 de denu- abuzivă de aspartat de potasiu şi aspartat de mag-
miri, dar care de facto conţin circa 700 de ingredi- neziu (asparcam, panangină) creşte nivelul potasi-
enţi activi. În ţările Europei de Est, inclusiv în Re- ului (kaliului) în sânge cu consecinţe fiziopatologi-
publica Moldova, numărul acestora este mai mic, ce asupra cordului (bradicardie până la bloc atrio-
dar are tendinţa de a creşte. ventricular). Administrarea preparatelor din grupul
Medicamentele combinate [5] prezintă riscuri antiinflamatoarelor nesteroidiene (acid acetilsali-
sporite pentru pacient. Preparatele destinate tra- cilic, ibuprofen etc.) poate provoca tulburări gas-
tamentului infecţiilor virale respiratorii acute, bu- trointestinale, inclusiv apariţia ulcerului gastric, de-
năoară, au o pondere considerabilă (câteva sute de reglări de coagulabilitate.

nr. 2 (33), iunie 2014 - 75


Akademos
Utilizarea internă de durată sau implantarea lor doar sub un control strict din partea medicului.
subcutanată a anticoncepţionalelor orale hormonale Conceptul OMS de „autotratament raţional” presu-
(levonorgestrel) se poate solda cu dereglarea ciclului pune utilizarea corectă de către pacient a preparate-
menstrual, mastalgie, hirsutism, depresie etc. Admi- lor eliberate fără prescripţie medicală pentru profi-
nistrarea preparatelor antitusive cu conţinut de codei- laxia sau tratamentul dereglărilor uşoare de sănătate
nă şi dextrometorfan în doze mari poate deprima res- (cefalee, rinită etc.). Însă în aceste situaţii pacientul
piraţia, iar a expectorantelor ce conţin guaifenesină trebuie să diferenţieze simptomele respective de
– poate induce paralizia muşchilor striaţi, cu deficit cele similare ale unei maladii grave. Anume aceste
motor şi respirator. Prezenţa pe piaţa farmaceutică a situaţii deseori sunt cauza agravării stării bolnavilor
preparatelor monocomponente şi combinate (peste cu adresarea întârziată la medic. În cazul epidemi-
50 de denumiri) cu paracetamol şi utilizarea acestora ilor de gripă s-au constatat cazuri grave cu deces
în doze duble faţă de cele maxime zilnice de 3 g/zi al persoanelor care recurgeau, sub consultul chiar a
prezintă un potenţial toxic hepatic, manifestat la doze personalului medical mediu, la perfuzii parenterale
mari şi tratament prelungit prin intoxicaţie acută cu (sub pretextul bine cunoscut că perfuziile sunt pana-
necroză hepatică acută şi chiar deces. cee în orice situaţie).
Unele produse OTC prezintă contraindicaţii şi Iraţionalitatea autotratamentului poate fi deter-
precauţii speciale ce vizează următoarele categorii minată şi de nivelul de cultură şi responsabilitatea
de pacienţi: sportivi, gravide şi femei care alăptea- personală pe care bolnavul şi-o asumă. Situaţia
ză, persoane cu patologie concomitentă. Astfel, la constatată pe perioada epidemiei de gripă sezonieră
sportivi sunt contraindicate vasoconstrictoarele, A(H1N1) – creşterea numărului de persoane inter-
decongestionantele nazale (preparate sub formă de nate în stare gravă şi/sau a deceselor – este condiţi-
comprimate, drajeuri, capsule ce conţin fenilefrină onată de consecinţele autotratamentului.
(Coldrex, MaxGrip etc.) şi pseudoefedrină (Suda- Un aspect important al autotratamentului îl con-
fed, Humex Răceală şi Gripă, Paracetamol Sinus, stituie controlul inadecvat al eficacităţii preparatelor
Rinoalersin etc.) şi excitantele SNC (preparate ce folosite şi reacţiilor adverse, pe care ar trebui să-l
conţin cafeină asociată cu analgezice-antipiretice facă medicul. Această lacună poate fi condiţionată
sau spasmolitice – Quarelin®, Antinevralgic P etc.). şi de absenţa în mai multe ambalaje ale preparatelor
Mai multe medicamente din lista OTC prezin- a instrucţiunii pentru pacient sau livrarea de către
tă contraindicaţii sau precauţii pentru gravide şi farmacist a unui număr mai mic de comprimate,
femeile care alăptează. Astfel, acidul acetilsalicilic capsule, pachete neambalate fără instrucţiune.
este contraindicat din luna a 6-a de graviditate, cu Trebuie remarcată posibilitatea interacţiunilor
excepţia utilizărilor cardiologice şi obstetricale, da- medicamentoase dintre preparatele OTC şi cele
torită tulburărilor de coagulare produse şi efectului prescrise de medic în cazul maladiilor cronice.
de întârziere a travaliului, precum şi la femeile care Acestea pot fi responsabile de micşorarea eficaci-
alăptează, deoarece trece în laptele matern şi poate tăţii preparatelor utilizate în tratamentul maladiilor
provoca accidente hemoragice la sugar. Purgativele cronice (hipertensiunea arterială, angina pectorală,
care se absorb în circulaţia sistemică şi difuzează astmul bronşic, boala ulceroasă etc.) sau de apariţia
prin placentă şi în laptele matern (ce conţin antra- unor reacţii adverse severe responsabile de invali-
glicozide) sunt contraindicate la gravide şi femeile ditate sau chiar deces. De exemplu, fenilefrina şi
care alăptează [4]. pseudoefedrina pot reduce efectul preparatelor an-
Persoanelor cu patologii hepatice le sunt con- tihipertensive, creşte pericolul de reacţii adverse ale
traindicate analgezicele antipiretice cu paracetamol bronhodilatatoarelor (palpitaţii, aritmii) din grupul
adrenomimeticelor [3]. Medicamentele antitusive
(Fervex, Coldrex, Panadol Extra, Humex Raceală
(chiar şi expectorantele) pot provoca probleme pa-
şi Gripă), la cei cu insuficienţă respiratorie şi astm
cienţilor cu astm, afecţiuni cardiace, hipertensiune
bronşic – antitusivele şi antigripalele cu dextrome-
arterială sau hipertrofie de prostată. Astfel de prepa-
torfan (Rinoalersin Forte etc.), iar la cei cu miaste-
rate pot să interacţioneze, de asemenea, cu prepara-
nie şi ulcer gastric şi duodenal – expectorantele cu
tele sedative, antidepresive şi altele.
guaifenesină [3].
Medicamentele care inhibă tusea prin mecanism
Autotratament raţional central sunt în măsură să afecteze şi respiraţia nor-
În opinia specialiştilor, fără prescripţie medicală mală. Ele trebuie administrate cu precauţie în cazul
pot fi eliberate cel mult 25 la sută din totalul de me- pacienţilor vârstnici sau celor cu afecţiuni respira-
dicamente. Restul pot fi puse la dispoziţia pacienţi- torii cronice. Antitusivele şi expectorantele nu sunt

76 - nr. 2 (33), iunie 2014


Științe medicale

indicate copiilor sub 2 ani, decât dacă medicul pe- tamentului) şi a determina necesităţile informaţio-
diatru le consideră eficiente, iar beneficiile depăşesc nale ale specialiştilor în domeniul medicamentelor
riscurile. Antitusivele nu sunt recomandate femeilor permise fără prescriere medicală (livrate fără re-
însărcinate şi celor care alăptează, pacienţilor cu ţetă), autorii articolului în cauză au elaborat trei
afecţiuni convulsive, ale aparatului respirator infe- tipuri de anchete pentru: a) medici; b) farmacişti;
rior şi deprimare respiratorie importantă, precum şi c) populaţie.
celor cu aritmii cardiace [1]. În anchetele pentru populaţie, întrebările au fost
Ce rău ar putea produce acidul acetilsalicilic formulate într-un stil clar, pe înţelesul tuturor celor
(banala aspirină – medicament extrem de utilizat cu care nu dispuneau de o pregătire specială.
variate scopuri de majoritatea pacienţilor)? Contrar Fiecare anchetă avea 5 compartimente, în care
aşteptărilor în ceea ce priveşte inofensivitatea, o fusese inclusă:
singură tabletă de aspirină poate determina declan- 1. informaţia despre persoana ce completează
șarea sindromului Reye (care poate fi letal). Aces- ancheta (vârsta, studiile, specialitatea, domiciliul) –
ta apare mai ales la copii în cazul infecţiilor virale date socio-demografice;
acute, constituind şi unul din motivele pentru care 2. atitudinea respondentului faţă de autotrata-
medicamentul respectiv nu se administrează sub ment şi lista medicamentelor OTC;
vârsta de 8 ani sau chiar 12 ani. La bolnavii cu astm 3. sursa de informare despre preparatele livrate
bronşic aspirina poate declanşa accesul de astm fără reţetă (fără prescripţie medicală);
bronşic, iar la alergici – de la erupţii cutanate până 4. părerea despre instrucţiunile de utilizare a
la edemul Quincke. La pacienţii cu ulcer gastric şi medicamentelor (prezente în ambalajul acestora);
duodenal acest medicament poate cauza hemoragii,
5. opinia despre oportunitatea elaborării unui
consecinţe extrem de severe, care pot fi evitate prin
îndreptar farmacologic pentru populaţie.
consultarea medicului înainte de autotratament.
Au fost completate 240 de anchete, respectiv
Discuţiile aprigi privind automedicaţia şi livra-
câte 80 de anchete de către fiecare grup de persoane
rea medicamentelor fără prescripţie medicală (fără
menţionate mai sus (medici, farmacişti, populaţie).
reţetă), desfășurate în ultimii ani la conferinţe, sim-
Analiza anchetelor a elucidat că în atitudinea sa
pozioane ştiinţifico-practice şi în paginile publicaţi-
faţă de autotratament respondenţii din grupele inter-
ilor medicale şi farmaceutice, probează importanţa
vievate s-au divizat. Atitudine pozitivă faţă de auto-
şi actualitatea problemei dezbătute. Potrivit definiţi-
tratament manifestă 55% din populaţie, 40 % dintre
ei OMS, automedicaţia responsabilizează pacientul,
intervievaţi au atitudine negativă faţă de autotrata-
lărgeşte drepturile lui de a participa în procesul de
ment, unii dintre ei (5%) consideră că autotratamen-
tratament. Totodată, autotratamentul impune fiecărei
tul trebuie interzis, iar 5% nu au părere definitivă.
persoane o responsabilitate sporită față de propria să-
Din cele 80 persoane intervievate, nespecialişti în
nătate.
domeniu, 44 au studii superioare, 20 – medii in-
Toate acestea necesită creşterea nivelului cul-
complete, 16 – medii de specialitate sau superioare
turii generale şi cunoştinţelor respective ale popu-
incomplete, au vârsta cuprinsă între 23 şi 72 ani şi
laţiei, în primul rând prin instruirea ei referitor la
diferite specialităţi. Majoritatea intervievaţilor au
modul sănătos de viaţă şi utilizarea corectă a sub-
vârsta între 32-40 ani (83%), sunt locuitori ai ora-
stanţelor medicamentoase. În acest scop se folo-
șelor (75%). Concomitent, 60 din cei 80 farmacişti
sesc posibilităţile mass-media, literatura ştiinţifico-
intervievaţi au confirmat o atitudine negativă faţă de
populară, lecţii etc.
autotratament şi faţă de elaborarea unui nomencla-
Datorită organizării corecte a instruirii populaţi-
tor de maladii şi stări patologice în care ar fi fost
ei, procesul de automedicaţie poate fi dirijat şi con-
admis autotratamentul. Cei mai mulţi dintre aceştia
trolat. Cele expuse mai sus permit a caracteriza pro-
au vârsta între 31-40 ani (51%), studii farmaceuti-
cesul de automedicaţie drept un complex de măsuri
ce superioare (74%), vechimea de muncă de peste
direcţionate pentru a educa la cetăţeni sentimentul
11 ani (70%), activează în instituţiile farmaceutice
responsabilităţii față de sănătatea sa, instruirea lor
(86%) şi locuiesc în oraşe (72%).
în acest domeniu, fapt ce le-ar permite să realizeze
Majoritatea absolută a medicilor (70 persoane
de sine stătător dreptul de planificare şi participare
din cele 80 intervievate) au atitudine negativă faţă
la securitatea sănătăţii sale.
de autotratament. Această grupă de respondenţi a
Sondaj de opinie privind autotratamentul fost constituită din persoane care locuiesc în oraşe,
Pentru a elucida atitudinea specialiştilor şi po- cu vârsta între 31-40 ani, vechimea de muncă mai
pulaţiei faţă de problema automedicaţiei (autotra- mult de 10-11 ani şi care activează în instituţiile me-

nr. 2 (33), iunie 2014 - 77


Akademos
dicale de stat. Cei 9 medici care nu au negat auto- din rândul populaţiei), internetul (50% dintre cei
medicaţia, au acceptat-o numai în anumite situaţii. intervievaţi), literatura de popularizare medicală şi
Aceştia consideră că Ministerul Sănătăţii ar trebui literatura de reclamă a firmelor farmaceutice (30%
să aprobe lista stărilor patologice în care este posibil dintre cei intervievaţi). Circa 90% dintre farmaciş-
tratamentul fără participarea medicului. tii intervievaţi au atitudine negativă faţă de publici-
Medicii menţionează că printre riscurile posibi- tatea făcută tuturor medicamentelor la televiziune
le ale autotratamentului pot fi: şi în alte surse mass-media, totodată 50% dintre
- autotratament inadecvat, necorespunzător pa- farmaciştii intervievaţi consideră oportună reclama
tologiei; pentru medicamentele din lista OTC (medicamen-
- tratament ineficient; tele permise, conform ordinului MS, de a fi procu-
- întârzierea iniţierii tratamentului corect; rate fără reţetă).
- supradozarea, polipragmazia; Aproximativ 80% dintre medicii şi 60% dintre
- apariţia diferitelor complicaţii, intoxicaţii cu farmaciştii intervievaţi au atitudine negativă faţă de
medicamente; posibilitatea procurării fără reţetă a medicamentelor.
- dezvoltarea reacţiilor alergice până la şoc ana- În acelaşi timp, 40% dintre farmacişti consideră că în
filactic; anumite situaţii medicamentele pot fi eliberate fără
- apariţia infecţiilor rezistente la antibiotice etc. reţetă (pacienţilor cu maladii cronice, pacienţilor care
Un singur medic a presupus că riscurile auto- nu dispun de timp pentru a merge la medic sau pentru
tratamentului sunt mici, deoarece pacienţii care procurarea medicamentelor din lista OTC).
practică autotratamentul se consultă în farmacii sau Referitor la respectarea ordinului MS cu privire
prin telefon cu medicii cunoscuţi. E de menţionat la procurarea cu reţetă a medicamentelor din far-
faptul că medicii care s-au pronunţat negativ faţă macii, 75% dintre medicii intervievaţi consideră că
de autotratament sunt „de profil îngust” – chirurgi, medicii respectă acest ordin şi prescriu medicamen-
neuropatologi, cardiologi, endocrinologi etc. Ei nu tele în reţete. 40% dintre medici consideră că far-
permit tratamentul de sine stătător al afecţiunilor maciştii nu respectă ordinul şi eliberează fără reţetă
ce se referă la profilul specialităţilor respective. medicamentele în afara listei OTC. 10% din medici
Această categorie de specialişti obţine informaţia consideră că farmaciştii livrează corect medicamen-
despre substanţele medicamentoase în general din tele, restul nu au o părere definită în acest sens.
instrucţiunile de utilizare, literatura specială şi de Majoritatea absolută a farmaciştilor intervie-
la farmacişti. vaţi (85%) consideră corectă prescrierea în reţetă
La întrebarea dacă va creşte incidenţa reacţiilor a medicamentelor cu denumiri comune internaţio-
adverse la medicamente şi a complicaţiilor maladi- nale. Circa 60% din medici consideră că ar fi mai
ilor în urma lărgirii practicării autotratamentului, oportună pentru pacient prescrierea medicamente-
95% dintre medici şi farmacişti au dat un răspuns lor sub formă de denumiri comerciale, iar 20% –
afirmativ. prescrierea medicamentelor sub denumiri comune
Printre maladiile şi stările patologice mai frec- internaţionale.
vente, când se practică autotratamentul, intervievaţii Aproximativ 30% din cei intervievaţi din mij-
din rândul populaţiei au menţionat: infecţiile respi- locul populaţiei sunt de părere că instrucţiunile de
ratorii acute, cefaleea, durerile menstruale, durerile utilizare a medicamentelor, prezente în ambalaj,
radiculare, gastritele, pancreatita, intoxicaţiile. Ca au un conţinut lizibil şi sunt scrise într-un stil clar.
argumente principale în favoarea automedicaţiei în Totodată, 60% dintre cei intervievaţi din rândul po-
anchete se menţionează: „automedicaţia – una din pulaţiei şi 65% din farmacişti consideră conţinutul
metodele de tratament al bolilor cronice”, „lipsa de instrucţiunilor de utilizare a medicamentelor ca fi-
timp pentru a vizita medicul” ş. a. ind voluminos şi nu întotdeauna înţeles de către pa-
Din cele menţionate mai sus deducem responsa- cient, traducerea în limba română fiind uneori nere-
bilitatea imensă a lucrătorilor medicali în ce priveş- uşită, cu greşeli. Unii pacienţi şi 40% dintre medici
te educaţia unei atitudini lucide a populaţiei faţă de consideră că sunt utilizate caractere atât de mărunte,
autotratament. Anume ei trebuie să dea populaţiei încât instrucţiunea nu poate fi citită nici cu ochelari.
recomandări referitoare la automedicaţie şi să cree- Circa 60% din populaţie şi jumătate dintre medici şi
ze condiţii pentru supravegherea acestui proces. farmacişti consideră că instrucţiunea trebuie să fie
Sursele principale de informaţie pentru popula- succintă şi clară.
ţie în ce priveşte medicamentele s-au dovedit a fi: Jumătate dintre farmaciştii intervievaţi şi 80%
reclama la televiziune (40% dintre cei intervievaţi din totalul populaţiei intervievate consideră că ar

78 - nr. 2 (33), iunie 2014


Științe medicale

fi oportună elaborarea unui îndreptar farmacologic medicali) pe care, de obicei, majoritatea persoane-
despre medicamente pentru populaţie, totodată 50% lor o tratează cu un analgezic obişnuit. Însă durerile
dintre farmacişti consideră că elaborarea unui astfel de cap pot avea cauze diferite, precum: simptomul
de îndreptar popular va duce la răspândirea practi- prodromal din cadrul unei viroze, hipertensiunea sau
cării autotratamentului nejustificat (necontrolat). hipotensiunea arterială, tulburările de vedere, sinu-
Aşadar, rezultatele cercetării confirmă că din zita, spondiloza cervicală, insuficienţa circulatorie
partea tuturor grupurilor de intervievaţi se consta- vertebro-bazilară etc.
tă un interes faţă de problema autotratamentului. Medicul este singurul în măsură să elucideze
Totodată, până şi în rândurile specialiştilor nu cauza, în urma examenului clinic şi a investigaţiilor
există o tălmăcire unanimă a termenului ,,autome- suplimentare, ca să ofere apoi tratamentul ţintit. Un
dicaţie”. diagnostic corect şi stabilit la timp este necesar şi de-
Cum sondajele relevă atitudini preponderent osebit de important nu numai pentru cazul abordat,
pozitive ale populaţiei faţă de fenomenul automedi- depistarea unor boli în stadiul incipient şi instituirea
caţiei, este nevoie de a desfăşura o muncă explicati- tratamentului ţintit prevenind apariţia complicaţiilor.
vă amplă pentru a demonstra riscurile autotratamen- Pentru fiecare din cauzele expuse mai sus, ansamblul
tului şi a promova un mod sănătos de viaţă. Mai cu de măsuri terapeutice se bazează pe principii diferi-
seamă că şi destui farmacişti înclină să favorizeze te. În cazul hipertensiunii arteriale, scăderea tensi-
automedicaţia, în opoziţie cu majoritatea medicilor unii prin tratament cu antihipertensive determină şi
care dovedesc mai multă precauţie faţă de această remiterea cefaleei, corectarea tulburărilor de vedere
înclinaţie a populaţiei. conform indicaţiei medicului oftalmolog determină
şi dispariţia cefaleei în cazul spondilozei cervicale,
Prescripţie medicală sau autotratament? antiinflamatoarele rezolvă şi problema cefaleei, tot-
Pornind de la cele relatate, vom constata că odată fiind necesar tratamentul conform indicaţiilor
pentru rezolvarea problemei automedicaţiei este medicului de specialitate.
nevoie de a elabora conceptul autotratamentului, Automedicaţia, stimulată în primul rând de ra-
de a determina noţiunea şi lista stărilor patologice ţiuni de ordin financiar, devine un fenomen care se
în care e posibilă automedicaţia. Se impune reedi- amplifică periculos din cauza consecinţelor sale im-
tarea anuală a listei de substanţe medicamentoase previzibile şi irecuperabile. Sunt necesare măsuri
fără prescripţia medicală, lansarea unor publicaţii drastice, inclusiv juridice, pentru livrarea medica-
ştiinţifico-populare periodice, broşuri, foi volante, mentelor fără reţetă şi a literaturii medicale per-
programe instructive (inclusiv la televiziune) pentru soanelor de rând, pentru practicarea ilegală, pentru
populaţie şi specialişti, sporirea calității informaţiei reclama incorectă şi insistentă. Autotratamentul cel
obţinute din fişele şi instrucţiunile pentru utilizarea mai frecvent este susţinut de persoane incompeten-
medicamentelor. te, imorale şi iresponsabile, care promovează diferi-
Lipsa de timp, cunoaşterea unor remedii pentru te idei sau tălmăciri neargumentate.
diferite afecţiuni, ignorarea sau minimalizarea im- Posibilitatea realizării autodiagnosticului co-
portanţei unor simptome sunt motivele care de foar- rect şi a autotratamentului eficient este mult mai
te multe ori împiedică pacientul să ajungă la medic mică decât la consultarea medicului, ceea ce poate
şi îl determină să recurgă la arsenalul de cunoştin- întârzia instituirea tratamentului necesar sau poate
ţe medicale de care dispune spre a se autotrata sau duce chiar la o abordare terapeutică greşită. Dacă la
chiar a împrumuta din experienţa unor rude, vecini, aceasta se mai adaugă şi faptul că orice medicament
prieteni care au obţinut succese în urma unor atitu- prezintă efecte secundare şi contraindicaţii, este clar
dini similare. Abia atunci când succesul terapeutic că din tot arsenalul terapeutic numai medicul poate
nu se obţine sau când lucrurile se complică, prezen- stabili tratamentul adecvat, cu beneficii maxime şi
ţa la medic apare ca un imperativ. un risc minim.
De ce vizita la medic şi nu autotratament? Prin- O altă cauză a automedicaţiei este sfatul veci-
tre motivele bine întemeiate figurează: medicul nilor, prietenilor, rudelor care susțin că au obţinut
poate stabili cu precizie diagnosticul, recomandând succese prin autotratament şi care recomandă oricui
un tratament ţintit. Simptomele care uneori par medicamentul respectiv, iar dacă acesta beneficiază
banale pot ascunde o patologie mult mai comple- și de o reclamă în mass-media, pacientul este con-
xă. Nu există medicament fără contraindicaţii sau vins cu multă uşurinţă şi autotratamentul este garan-
efecte adverse, iar posibilitatea erorii în autotrata- tat, dar din păcate – ineficient şi posibil cu urmări
ment, cu consecinţe importante, este semnificativă. nedorite şi grave. Nu se ţine cont de faptul că nu
Să luăm banala durere de cap (cefalee, în termeni există panaceu universal, nici măcar farmacologic,

nr. 2 (33), iunie 2014 - 79


Akademos
că răspunsul la un medicament diferă de la individ Bibliografie
la individ sau că orice medicament prezintă şi efecte 1. Medicamentul: beneficiu sau prejudiciu. Chişinău:
secundare, chiar dacă el poate fi eliberat fără pres- Î.S. Firma editorial-poligrafică Tipografia Centrală, 2009,
459 p.
cripţie medicală.
2. Rational drug use: consumer education and
Tendinţa de a promova „autotratamentul raţi- information -WHO, 1996, 50 p.
onal” de cele mai multe ori îşi croieşte drum din 3. Farmacologie clinică. Chişinău: Centrul Editorial-
cauza gradului inadecvat de responsabilitate faţă Poligrafic al USMF, 2009. 1067 p.
de sănătatea proprie. Iată de ce specialiştii con- 4. Medicamentele şi utilizarea lor raţională. Chişinău:
sideră că autotratamentul trebuie luat sub control Î.S. Firma editorial-poligrafică Tipografia Centrală, 2004.
strict, fiind necesară o promovare corectă şi adec- 642 p.
5. Lista medicamentelor pasibile spre eliberare din
vată a esenţei autoadministrării medicamentelor.
farmacii fără reţetă (Lista OTC) reevaluată şi aprobată în
Există un vechi proverb latin: Vivere est cogita- cadrul Comisiei Medicamentului în baza ordinului AM
re – A trăi înseamnă a gândi. De aici rezultă că e Nr. 21 din 12.05.06 (Proces verbal nr. 12 din 26.12.13)
necesar mai întâi de a gândi bine înainte de a recur- Chişinău, 2013. 90 p.
ge la sfatul din internet sau al unei oarecare persoa- 6. Brooks M. FDA asks docs to limit acetaminophen
ne. Să ne amintim și de cuvintele lui Hipocrate Non in prescription meds. Medscape (www.medscape.com/
nocere – Nu dăuna, la care în cazul automedicaţiei viewarticle/819216).2014
7. Самолечение: не навреди самому себе. Наука и
s-ar mai putea adăuga ţie însuţi [7]. жизнь, №8, 2009.

Petru Jireghea. Clacă, u/p 1160×920 mm, 1970. Din colecţiile MNAM

80 - nr. 2 (33), iunie 2014


Drept

IMPACTUL Revoluţia tehnico-ştiinţifică, materializată as-


tăzi în dezvoltarea rapidă a ştiinţei şi tehnicii, con-
CONSTITUŢIEI ASUPRA tribuie la sporirea progresului economic şi, în ulti-
CREAŢIEI ŞTIINŢIFICE mă instanţă, a stării sociale şi spirituale a omului
[1]. În acest context, rolul Republicii Moldova în
ŞI ARTISTICE sprijinul ştiinţei, culturii şi implementarea rezulta-
telor activităţii intelectuale în circuitul economic ar
Membru corespondent al AȘM trebui să fie asociat cu funcţia protectoare a statului,
Ion GUCEAC fapt ce solicită reorientarea vectorului politicii de
creaţie legislativă.
THE IMPACT OF THE CONSTITUTION ON Indubitabil că ştiinţa, cultura şi rezultatele înre-
SCIENTIFIC AND ARTISTIC CREATION gistrate de acestea trebuie să fie pilonul economiei
Summary. Unlike the instrumental constitutions moderne şi al societăţii în ansamblu. Însă în atri-
from the XVIII-XIX century, the contemporary con- buțiile statului nu intră să lupte pentru profiturile
stitutions regulate the majority of the problems rela- provenite din activitatea instituţiilor ştiinţifice, care
ted to the organization of the society, the system of deseori sunt confundate cu organizaţiile de afaceri,
the relations between people. Also, the contemporary sau din tehnologiile inovatoare, ci să fie donatorul
constitutions establish the fundamental principles re-
și susţinătorul educaţiei, ştiinţei, culturii şi creaţiei.
lated to the vital aspects of the existence of the soci-
La etapa actuală, există nevoia unor noi abordări
ety: economical, political, social, spiritual. In condi-
tions of deep economic crisis, some aspects of social conceptuale care să conţină recomandări şi sugestii
life, such as scientific and creation activities remain ştiinţific argumentate pentru îmbunătăţirea legislaţiei
in shadow. Starting from this state of facts, this scien- în domeniul nominalizat, unul complex şi dinamic.
tific approach reflects the impact of the Constitution Este cu atât mai important cu cât valorile tradiţionale
upon this segment of the spiritual life of the socie- şi culturale în contextul globalizării trebuie să fie nu
ty. As a result of this study is promoted the opinion numai în condiţii de siguranţă, dar, de asemenea, de
according to which the further improvement of the extindere, prin dezvoltare şi aprofundare.
legislation in the field of scientific creation and its Deşi cuprinde, în special, domeniile econo-
results should contribute to increasing the efficiency mic, financiar, comunicaţional, procesul globali-
of science, by transforming it into a driving force of zării exercită o influenţă accentuată asupra sferei
the society. sociale, inclusiv asupra drepturilor omului [2, p.
Keywords: education, science, culture, creation, 352]. Savanţii constată că în condiţiile globalizării,
human rights, globalization, the right to take part in
când drepturile individului sunt legate indisolubil
the cultural life of the society, access to cultural va-
lues, freedom of the scientific and artistic creation.
de „drepturile întregii omeniri (comunităţii plane-
tare)”, „provocările planetare au generat obstacole
Rezumat. Spre deosebire de constituţiile instru- grave în realizarea majorităţii drepturilor şi libertă-
mentate în sec. XVIII-XIX, constituţiile contempora- ţilor fundamentale. În consecinţă, drepturile omului
ne reglementează majoritatea problemelor ce vizează au dobândit valenţa unei probleme globale de sine
organizarea societăţii, sistemul de relaţii dintre oa- stătătoare care ocupă un loc deosebit în registrul ex-
meni. Acestea stabilesc şi principiile fundamentale ce tins al problemelor globale” [2].
ţin de aspectele vitale ale existenţei societăţii: econo- Rămâne însă indiscutabil faptul că, transformând
mic, politic, social, spiritual. În condiţiile unor crize
radical condiţiile de viaţă ale comunităţilor naţiona-
economice profunde, unele aspecte ale vieţii sociale,
le, regionale şi mondiale, iar împreună cu acestea şi
printre care activitatea ştiinţifică şi de creaţie, rămân
în umbră. Pornind de la această stare de fapt, prezentul ale statelor naţionale, globalizarea provoacă o nece-
demers ştiinţific reflectă impactul Constituţiei asupra sitate insistentă de a introduce unele corective şi în
segmentului respectiv al vieţii spirituale a societăţii. problematica drepturilor omului, inclusiv reformu-
Drept rezultat al acestui studiu, este promovată opinia larea unor ipoteze încetăţenite de mai mult timp şi
conform căreia perfecţionarea de mai departe a legis- chiar a unor teorii ştiinţifice. Acest proces cuprinde şi
laţiei în domeniul creaţiei ştiinţifice şi rezultatele aces- ştiinţele juridice, în special cele de ramură, inclusiv
teia trebuie să contribuie la sporirea eficienţei ştiinţei, privind drepturile omului şi ale cetăţeanului [3].
transformarea ei într-o forţă motrice a societăţii. Raportând drepturile omului la anumite forma-
Cuvinte-cheie: educaţie, ştiinţă, cultură, crea- ţiuni social-economice sau civilizaţii, se constată că
ţie, drepturi ale omului, globalizare, dreptul de a lua fiecare etapă de dezvoltare a proceselor sociale dă
parte la viaţa culturală a societăţii, accesul la valorile naştere unor generaţii proprii de drepturi ale omu-
culturale, libertatea creaţiei ştiinţifice şi artistice.
lui, chemate să depăşească instabilitatea situaţiei şi

nr. 2 (33), iunie 2014 - 81


Akademos
să redreseze dezvoltarea. Respectiv, la fiecare etapă Principiul respectării libertăţii, necesar pen-
de dezvoltare a societăţii, odată cu apariţia unei ge- tru cercetările ştiinţifice şi activitatea de creaţie,
neraţii noi de drepturi şi libertăţi ale omului, apărea a fost consacrat, în primul rând, în izvoarele de
şi necesitatea obiectivă şi nevoia naturală de a le drept internaţional. Declaraţia Universală a Drep-
studia, a le înţelege, iar mai târziu şi de a le regândi. turilor Omului (art. 27) dispune că orice persoană are
În cadrul celei de-a doua generaţii a drep- dreptul să ia parte în mod liber la viaţa culturală a
turilor omului accentul de bază se pune nu pe colectivităţii, să se bucure de arte şi să participe la
drepturile şi libertăţile civile şi politice, dar pe progresul ştiinţific şi la binefacerile care rezultă din
cele sociale, economice şi culturale. Este vorba, acesta [5, p. 11]. Mai târziu, Pactul internaţional cu
în special, de dreptul la muncă, dreptul la odih- privire la drepturile economice, sociale şi culturale
nă, la asigurare socială, dreptul la învăţătură, (art. 15) a recunoscut dreptul fiecăruia de a participa
dreptul de a lua parte la viaţa culturală a socie- la viaţa culturală, de a beneficia de progresul ştiinţific
tăţii, accesul la valorile culturale, libertatea cre- şi de aplicaţiile sale, inclusiv de protecţia interese-
aţiei ştiinţifice etc. lor morale şi materiale decurgând din orice producţie
Ultima este un element indispensabil al vieţii ştiinţifică, literară sau artistică al cărui autor este [6].
spirituale a societăţii, al tradiţiei democratice, sta- Măsurile pe care statele părţi la acest Pact le vor lua
tului de drept și presupune un „ansamblu complicat pentru a asigura deplina exercitare a dreptului nomi-
de drepturi, interese, nevoi sociale, îndatoriri şi res- nalizat trebuie să prevadă menţinerea, dezvoltarea şi
tricţii inevitabile” [4, p. 27]. Libertatea creaţiei şti- propagarea ştiinţei şi culturii. Concomitent, statele
inţifice şi artistice, în calitatea sa de drept subiectiv, părţi se angajează să respecte libertatea indispensa-
constă din următoarele împuterniciri care reprezintă bilă cercetării ştiinţifice şi activităţilor creatoare. Sta-
elemente constitutive ale conţinutului său: tele semnatare ale Cartei de la Paris pentru o noua
- posibilitatea fiecărui om și cetățean de a se an- Europă au subliniat ataşamentul lor la libertatea de
gaja în diverse tipuri de activitate creativă, în confor- creaţie şi la protejarea şi promovarea patrimoniului
mitate cu interesele și nevoile sale. Persoana poate nostru cultural şi spiritual, în toată bogăţia şi diver-
fi predispusă faţă de un anumit gen de creativitate. sitatea sa [7].
În acelaşi timp, gradul de creativitate este direct pro- Semnificația mondială a libertăţii creaţiei
porţional aptitudinilor, talentului şi genialităţii. Cu ştiinţifice recunoscută în legislaţia internaționa-
toate acestea, chiar şi în cazul în care acestea lipsesc, lă este reflectată şi în legislaţia constituțională
legea nu poate priva persoana de dreptul la libertatea a diferitelor ţări. Statele contemporane recunosc
de creaţie ştiinţifică şi artistică. Evident, fără un nivel importanţa vieţii spirituale a societăţii, din care mo-
de cultură suficient de dezvoltat, valorile culturale tiv introduc în conţinutul normativ al constituţiilor
ale civilizaţiei, realizarea libertăţii creaţiei ştiinţifice principiile de bază ale ei. Majoritatea constituţiilor
şi artistice este imposibilă; conţin formulări generale despre libertatea gândirii,
- posibilitatea fiecărei persoane de a se angaja opiniilor, convingerilor, credinţei. Aproape toate
în activităţi creative în calitate de profesionist sau constituţiile adoptate recent stipulează libertatea ac-
amator, această oportunitate fiind determinată de tivităţii ştiinţifice şi de creaţie, libertatea artei, une-
egalitatea în drepturi a celor angajaţi în sfera de cre- ori libertatea activităţii intelectuale şi jurnalistice,
aţie ştiinţifică şi artistică în ce priveşte dreptul de protecţia proprietăţii intelectuale etc.
autor şi drepturile conexe, dreptul asupra proprie- În unele constituţii, până și în conţinutul pre-
tăţii intelectuale, protecţia secretelor de măiestrie ambulului sunt incluse dispoziţii privitoare la li-
profesională, libertatea dispunerii rezultatelor mun- bertatea creaţiei ştiinţifice şi artistice. De exemplu,
cii lor, sprijinul statului; compartimentul respectiv al Constituţiei Egiptului
- dreptul de a solicita unei persoane responsa- [8] menţionează rolul inovaţional, ştiinţific şi cul-
bile crearea condiţiilor necesare pentru realizarea tural al statului egiptean, acesta întruchipându-se în
dreptului la libertatea creaţiei ştiinţifice şi artistice; forţa gândirii egiptene, creaţiei şi artei, inclusiv în
- dreptul la creanţe, ceea ce înseamnă că persoa- universităţi, centre ştiinţifice, centre lingvistice şi de
na angajată în activitatea ştiinţifică şi de creaţie are cercetare, presă, artă, literatură şi mijloace de infor-
dreptul de a contesta, în modul prevăzut, acţiunile mare în masă, în biserica naţională şi Universitatea
funcţionarilor, autorităţilor statului şi altor entităţi al-Azhar cu istoria ca pilon de bază al identităţii na-
care încalcă drepturile şi interesele legitime ale sale, ţionale, limba arabă şi șaria ca gândire moderată –
precum şi dreptul de a se adresa în instanţă pentru parte a gândirii iluminate.
protecţia dreptului încălcat etc. O condiţie indispensabilă pentru libertatea

82 - nr. 2 (33), iunie 2014


Drept
creaţiei ştiinţifice şi artistice este neamestecul sta- din Constituţie). Libertatea ştiinţei, artei şi a altor ge-
tului în procesele de creaţie, motiv pentru care nuri de creaţie, inclusiv drepturile care provin din ac-
constituţiile declară libertatea acestor activităţi. tivitatea ştiinţifică, de creaţie sau alt gen de activitate
De exemplu, Constituţia Turciei (art. 27) oferă fie- intelectuală este garantată în Macedonia (art. 47 din
căruia dreptul de a studia liber şi de a preda ştiinţa Constituţie) [24]. Constituţia Lituaniei (art. 42) dec-
şi artele, de a explica, inclusiv a realiza, cercetări în lară că ştiinţa, cultura şi cercetarea sunt libere [25].
aceste domenii [9]. În Constituţia Bulgariei (art. 54) Libertatea cercetărilor ştiinţifice este garantată de
se stipulează că libertatea creaţiei artistice, ştiinţi- Qatar (art. 47 din Constituţie) [26], Kuwait (art. 36
fice şi tehnice sunt recunoscute şi garantate de stat din Constituţie) [27]. În Brazilia (art. IX din Con-
[10]. Constituţia Letoniei (art. 113) consacră liberta- stituţie) activitatea intelectuală, artistică, ştiinţifică
tea creaţiei ştiinţifice, a artelor şi de alt gen [11]. În şi comunicaţională este liberă, nu poate fi cenzurată
conformitate cu Constituţia sa (art. IX), Republica şi nu are nevoie de permisiune [28]. Conform Con-
Ungară respectă şi susţine libertatea vieţii ştiinţifice stituţiei Coreei de Nord (art. 74), cetăţenii dispun
şi artelor. Mai mult decât atât, conform Constituţiei, de libertatea activităţii ştiinţifice şi artistico-literare
numai reprezentanţii comunităţii ştiinţifice vor avea [29]. La fel şi în Kârgâzstan (art. 36 din Constituţie)
dreptul de a determina valoarea ştiinţifică a cerce- cultura, arta, literatura şi ştiinţa sunt libere [30].
tărilor [12]. Constituţia Estoniei (art. 38) declară că Unele constituţii nu consacră libertatea crea-
ştiinţa, arta şi educaţia în aceste domenii sunt libere ţiei ştiinţifice şi artistice, ci doar garantarea aces-
[13]. La fel, Constituţia Germaniei (art. 5 alin. (3)) tor activităţi. Astfel, Constituţia Republicii Mol-
[14] şi a Greciei (art. 16) consacră libertatea creaţiei dova (art. 33) garantează libertatea creaţiei artistice
şi ştiinţei [15], iar Constituţia Portugaliei (art. 42) şi ştiinţifice [31]. Constituţia Croaţiei (art. 68) ga-
consacră libertatea creaţiei intelectuale, artistice şi rantează libertatea creaţiei ştiinţifice, culturale şi
ştiinţifice [16]. Arabia Saudită (art. 29 din Consti- artistice [32]. În Elveţia libertatea învăţământului şi
tuţie) manifestă grijă față de ştiinţă, literatură şi cul- cercetării ştiinţifice este garantată (art. 20 din Con-
tură şi încurajează efectuarea cercetărilor ştiinţifice stituţie) [33], în Slovenia (art. 59 din Constituţie)
[17]. În conformitate cu Constituţia Armeniei (art. este garantată libertatea cercetărilor ştiinţifice şi a
36), fiecare se bucură de libertatea creaţiei literare, creaţiei [34]. Conform Constituţiei Yemenului (art.
artistice, ştiinţifice şi tehnice, are dreptul să benefi- 27), statul garantează libertatea cercetărilor ştiinţi-
cieze de realizările ştiinţifice şi să participe la viaţa fice şi realizărilor în literatură, artă şi cultură [35].
culturală a societăţii [18]. În Peru (art. 2 alin. (8)) din Aceste realizări însă trebuie să corespundă spiritu-
Constituţie) e consfințită libertatea creaţiei intelectu- lui şi scopului Constituţiei. Articolul 44 alin. 1 din
ale, artistice, tehnice şi a creaţiei ştiinţifice, inclusiv Constituţia Federaţiei Ruse stipulează că fiecăruia
dreptul la proprietate asupra acestor invenţii şi la ori- i se garantează libertatea creaţiei literare, artistice,
ce avantaje legate de ele [19]. În Polonia (art. 73 din ştiinţifice, tehnice şi de alt gen [36]. Constituţia Al-
Constituţie) cetățeanului i se asigură libertatea crea- baniei (art. 58) garantează tuturor libertatea creaţiei
ţiei ştiinţifice, cercetărilor ştiinţifice, inclusiv dreptul artistice şi a cercetărilor ştiinţifice, inclusiv venitul
la publicarea produsului realizat [20]. Fiecare are obţinut în urma acestor activităţi [37]. Libertatea
dreptul la libera participare la viaţa culturală a so- cercetărilor ştiinţifice este garantată şi de Constitu-
cietăţii, creaţia artistică, ştiinţifică şi tehnică şi să be- ţia Cehiei (art. 15) [38]. În Polonia fiecăruia i se ga-
neficieze de rezultatele ei, declară Constituţia Tadji- rantează libertatea creaţiei artistice, cercetărilor şti-
kistanului (art. 40) [21]. Cetăţenii Turkmenistanului inţifice, publicarea rezultatelor acestora (art. 73 din
(art. 36 din Constituţie) se bucură și ei de libertatea Constituţie). Prin dispoziţiile art. 54 din Constituţie,
creaţiei artistice, ştiinţifice şi tehnice. Activitatea de în Ucraina cetăţenilor li se garantează libertatea cre-
creaţie şi ştiinţifică este liberă conform Constituţiei aţiei ştiinţifice şi tehnice [39].
Cubei (art. 38 lit.j) [22]. Cu părere de rău însă, aceas- În perspectiva creării unor condiţii optime
tă prevedere este formală din moment ce statul îşi pentru realizarea libertăţii creaţiei ştiinţifice şi
fundamentează politica sa în domeniul educaţiei şi artistice, constituţiile obligă statul să întreprindă
culturii pe concepţia ştiinţifică marxist-leninistă (art. acţiuni concrete în acest scop. Astfel, Сonstituţia
38. lit. a). Libertatea tuturor formelor de creaţie este Afganistanului (art. 47) obligă statul să elabore-
un drept al tuturor cetăţenilor – consacră Constitu- ze programe eficiente pentru dezvoltarea ştiinţei,
ţia Egiptului (art. 46). La fel şi Finlanda (art. 16 din culturii, literaturii şi artei [40]. Statul garantează
Constituţie) proclamă libertatea activităţii ştiinţifice drepturile autorilor, inventatorilor şi exploratorilor,
şi artistice [23]. Statul recunoaşte libertatea creaţiei stimulează şi susţine cercetările ştiinţifice în toate
ştiinţifice, artistice şi de alt gen în Letonia (art. 113 domeniile. Potrivit Constituţiei Coreei de Nord,

nr. 2 (33), iunie 2014 - 83


Akademos
statul contribuie la creşterea nivelului teoretico- invenţiile şi descoperirile în domeniul tehnicii (art.
ştiinţific al învăţământului tehnic şi instruirii în do- 20) [41]. Confederaţia elveţiană încurajează cerce-
meniul ştiinţelor sociale şi fundamentale (art. 46); tarea ştiinţifică şi inovaţia, gestionând, creând sau
instituie principiul Juche* în activitatea de cerce- restabilind, în acest scop, centre de cercetare (art.
tare ştiinţifică, aplică cele mai recente realizări ale 64 din Constituţie). Guvernul Etiopiei (art. 51 din
ştiinţei şi tehnicii, explorează cele mai noi ramuri Constituţie) este obligat să stabilească şi să aplice
ale ştiinţei şi tehnicii, contribuind astfel la ridicarea standarde naţionale şi principii de bază ale politi-
ştiinţei şi tehnicii din ţară la standardele mondiale cii în domeniul ştiinţei şi tehnologiilor, inclusiv în
(art. 50); elaborează planul de dezvoltare a ştiinţei protecţia şi dezvoltarea patrimoniului cultural şi
şi tehnicii, stabilind disciplina realizării consecu- istoric [42]. Guvernul mai este obligat: să susţină,
tive a acestuia, consolidează colaborarea creativă conform principiului egalităţii, creşterea şi îmbogă-
dintre lucrătorii tehnico-ştiinţifici şi producători, ţirea culturii şi tradiţiilor care corespund drepturilor
accelerând, astfel, procesul de dezvoltare a ştiinţei fundamentale, demnităţii umane, ideilor şi normelor
şi tehnicii din ţară (art. 51); dezvoltă literatura şi democratice, inclusiv dispoziţiilor din Constituţie;
arta originalе şi revoluţionare, naţionale după formă să acorde suport pentru dezvoltarea artei, ştiinţei şi
şi socialiste după conţinut (art. 52); ajută lucrătorii tehnologiilor în măsura în care permit resursele ţării
din sfera creaţiei, oamenii de artă să elaboreze opere (art. 91 din Constituţie). Constituţia Greciei pune în
măreţe, de înalt artistism, atrage masele largi în acti- sarcina statului îndatorirea de a avea grijă de dez-
vităţile literar-artistice (art. 52). Constituţia Croaţiei voltarea şi răspândirea artei şi ştiinţei (art. 16). Gu-
stipulează (art. 68) că statul este obligat să contribu- vernul Iranului trebuie să întreprindă toate acţiunile
ie şi să ajute la dezvoltarea ştiinţei, culturii şi artei; pentru promovarea iniţiativei şi spiritului cercetător
să protejeze valorile ştiinţifice, culturale şi artisti- în toate sferele ştiinţei, tehnicii, culturii şi islamu-
ce în calitatea lor de patrimoniu naţional spiritual. lui prin crearea centrelor de cercetare şi stimularea
Conform Constituţiei Cubei, statul socialist: asigură cercetătorilor (art. 3 alin. 10 din Constituţie) [43].
progresul ştiinţei, tehnicii şi culturii din ţară (art. 8); În Qatar (art. 24 din Constituţie) stimularea ştiinţei,
stimulează şi asigură cercetările ştiinţifice, în primul artelor, protecţia patrimoniului cultural şi naţional,
rând cele care sunt orientate spre soluţionarea proble- contribuirea la efectuarea cercetărilor ştiinţifice este
melor ce prezintă interes pentru întreaga societate şi una dintre sarcinile statului. Statul azer (art. 16 din
bunăstarea poporului (art. 38 lit. j)); orientează, dez- Constituţie) sprijină dezvoltarea culturii, ştiinţei şi
voltă şi stimulează cultura şi ştiinţa sub toate formele artei, asigură protecţia moştenirii istorice, materi-
de manifestare a acestora (art. 38 alin. 1); favorizea- ale şi spirituale a poporului [44]. Statul portughez
ză implicarea lucrătorilor în activitatea ştiinţifică şi (art. 73 din Constituţie) este obligat să contribuie
dezvoltarea ştiinţei (art. 38 lit. z). Pentru asigurarea la democratizarea instituţiilor culturale, stimulând
libertăţii tuturor formelor de creaţie, statul egiptean şi asigurând accesul tuturor cetăţenilor la realizările
se obligă: să dezvolte sferele ştiinţei, artei, literatu- culturii şi la creaţie [45]. Cât priveşte creaţia ştiinţi-
rii, să finanţeze novatorii şi inventatorii, să protejeze fică şi descoperirile, inclusiv inovaţiile tehnologice,
inovaţiile şi invenţiile lor şi să le aplice spre binele acestea sunt stimulate şi susţinute de stat în aşa fel
societăţii (art. 46 din Constituţie); să garanteze li- încât să asigure libertatea şi autonomia respectivă,
bertatea cercetărilor ştiinţifice şi literare; să prote- creşterea concurenţei şi interacţiunea dintre insti-
jeze autonomia academiilor de ştiinţe şi lingvistice tuţiile ştiinţifice şi întreprinderi. Totuşi, una dintre
şi a centrelor de cercetare şi să repartizeze între ele sarcinile primordiale ale statului (art. 81 lit. j) din
un procent suficient din venitul naţional (art. 59 din Constituţie) constă în asigurarea unei politici ştiin-
Constituţie). Conform Constituţiei Chinei, statul ţifice şi tehnologice pentru dezvoltarea favorabilă a
dezvoltă ştiinţele sociale şi exacte, popularizează ţării. Constituţia Vietnamului (art. 37) oferă ştiin-
cunoştinţele tehnico-ştiinţifice, stimulează realiză- ţei şi tehnicii un rol primordial în procesul de dez-
rile din domeniul activităţii de cercetare ştiinţifică, voltare social-economică [46]. În acest scop, statul
*Doctrina Juche a fost introdusă în calitate de doctri-
elaborează şi implementează politica în domeniul
nă de stat a Coreei de Nord şi este bazată pe trei principii: ştiinţei şi tehnicii, dezvoltă ştiinţa şi tehnologiile
chaju – supremaţia ideologiei politice în viaţa zilnică a moderne, are grijă de dezvoltarea echilibrată a tutu-
cetăţenilor; charip – construirea unei economii indepen- ror ramurilor ştiinţei în vederea creării bazelor ştiin-
dente fără ajutoare din afara ţării şi fără nicio deschide- ţifice pentru elaborarea vectorului primordial al po-
re spre cei consideraţi străini cauzei poporului corean; liticii şi legislaţiei în scopul renovării tehnologiilor,
chawi – apărarea naţiunii fără ajutorul nimănui, cu orice dezvoltării forţelor de producţie, ridicării calificării
risc şi orice mijloace. în administrare, asigurarea calităţii optime şi ritmu-

84 - nr. 2 (33), iunie 2014


Drept

lui de dezvoltare a economiei în vederea asigurării apăra adevărul ştiinţific în forma înţeleasă de ei; de a
aportului real în apărarea naţională şi securitatea contribui la definirea scopurilor şi obiectivelor prog-
statului. Statul vietnamez finanţează şi stimulează ramelor de cercetare pentru care sunt responsabili şi
alocarea mijloacelor destinate ştiinţei din diferite la stabilirea metodelor aplicate, care ar trebui să co-
surse financiare, oferă condiţii privilegiate ramurilor respundă principiilor umanităţii şi standardelor soci-
prioritare ale ştiinţei şi tehnologiei, are grijă de pre- ale şi de mediu; dreptul la libera exprimare a opiniei
gătirea şi utilizarea raţională a lucrătorilor tehnico- privitor la umanitatea, valoarea socială sau ecologi-
ştiinţifici, în special ai celor cu un nivel înalt de cali- că a anumitor proiecte şi în calitate de ultim mijloc
ficare, asigură condiţii pentru creaţie şi munca plină să renunțe la activitatea în cadrul proiectelor date, în
de abnegaţie a oamenilor de ştiinţă, dezvoltă diverse cazul în care acest lucru este impus de conştiinţa lor;
forme de organizare a activităţii de cercetare ştiin- să aducă o contribuţie pozitivă şi constructivă la dez-
ţifică, raportează cercetările ştiinţifice la nivelul de voltarea ştiinţei, culturii şi educaţiei din propria ţară,
dezvoltare social-economică a ţării, asigură legătura precum şi pentru atingerea obiectivelor naţionale,
strânsă dintre cercetările ştiinţifice şi sfera de pro- creşterea bunăstării concetăţenilor, sprijinul idealu-
ducţie şi antreprenoriat (art. 38 din Constituţie). Un rilor internaţionale şi a scopurilor ONU.
interes deosebit prezintă Constituţia Ungariei, care Unele ţări au decis crearea condiţiilor favora-
dispune (art. IX) că statul va proteja libertatea ştiin- bile pentru realizarea libertăţii creaţiei ştiinţifice
ţifică şi de creaţie a Academiei de Ştiinţe a Ungariei şi artistice prin responsabilizarea statului pentru
şi a Academiei de Arte, asigurându-le autonomia in- starea de lucruri în domeniile vizate. Astfel, Con-
stituţională şi susţinere din fondurile de stat. stituţia Emiratelor Arabe Unite (art. 5) dispune că
Conform Constituției Turkmenistanului, statul federaţia este responsabilă pentru ştiinţă şi poezie.
va stimula creaţia ştiinţifică şi artistică şi disemina- În acelaşi timp, fiecare emirat trebuie să urmărească
rea rezultatelor pozitive ale acestora, va contribui activitatea ştiinţifică desfăşurată pe teritoriul său şi
la dezvoltarea relaţiilor internaţionale în domeniul să determine sarcinile acesteia [51].
ştiinţei, culturii şi educaţiei (art. 10), la dezvolta- În unele cazuri, constituţiile reglementează
rea ştiinţei, culturii, artei, creaţiei populare (art. 36) statutul autorităţilor chemate să administreze
[47]. Constituţia Ucrainei (art. 54) obligă statul să relaţiile ce ţin de creaţia ştiinţifică şi artistică.
contribuie la dezvoltarea ştiinţei, stabilirea relaţiilor De exemplu, art. 214 din Constituţia Egiptului este
ştiinţifice cu comunitatea internaţională. dedicat Consiliului Naţional pentru Educaţie şi Cer-
Constituţia Kuwaitului (art. 14), obligă statul să cetări Ştiinţifice. Conform Constituţiei, această au-
contribuie la dezvoltarea ştiinţei, literaturii şi artei, toritate elaborează strategia naţională educaţională
inclusiv să susţină cercetările ştiinţifice. Statul, con- pentru toate formele şi nivelurile, asigură interac-
form Constituţiei Lituaniei (art. 42), acordă sprijin ţiunea dintre niveluri, susţine cercetările ştiinţifice,
culturii şi ştiinţei. Republica Macedonia (art. 47 elaborează standardele naţionale şi monitorizează
din Constituţie) contribuie, ajută şi protejează dez- respectarea lor.
voltarea ştiinţei, artei şi culturii, contribuie şi ajută În doctrina juridică, libertatea creaţiei, de regu-
la dezvoltarea ştiinţifică şi tehnologică. Constituţia lă, este inclusă în categoria aşa-numitelor drepturi
Maltei (art. 8 din Constituţie) obligă statul să contri- culturale (uneori în categoria drepturilor civile) sau
buie la dezvoltarea culturii, cercetărilor ştiinţifice şi chiar în categoria drepturilor informaţionale [52].
tehnice [48]. În Spania (art. 44 din Constituţie) statul Libertatea creaţiei, în calitatea sa de drept funda-
va încuraja şi proteja accesul la cultură, la care toţi mental, se află într-o relaţie interdependentă cu alte
cetăţenii au dreptul şi vor încuraja ştiinţa, cercetarea drepturi fundamentale, cum ar fi inviolabilitatea
ştiinţifică şi tehnică în beneficiul interesului general vieţii private, dreptul la muncă, libertatea mijloace-
[49]. Constituţia Yemenului (art. 27), obligă statul să lor de informare în masă, dreptul la învăţătură, drep-
asigure mijloacele necesare, susţinerea şi stimularea tul la asociere etc. [53, p. 6-10].
invenţiilor tehnico-ştiinţifice, operelor artistice şi să Unul dintre drepturile fundamentale care
protejeze realizările din acest domeniu. se află în cea mai strânsă legătură cu libertatea
Recomandările UNESCO privind statutul creaţiei ştiinţifice şi artistice este libertatea opi-
cercetătorilor științifici, adoptate la 20 noiembrie niei şi a exprimării, care implică dreptul oricărei
1974 (art. 14) [50, p. 21-26], îndeamnă statele să persoane de a căuta, a obţine şi a răspândi, fără
depună eforturi pentru a crea condiţiile în care consideraţii de frontieră, informaţii şi idei prin
mediul academic, susţinut de stat, să dispună de orice mijloc de exprimare [54, p. 86].
responsabilitate şi dreptul: de a activa în spiritul li- Consacrând libertatea creaţiei ştiinţifice şi artis-
bertăţii intelectuale a cercetătorilor, de a promova şi tice, a cărei realizare este imposibilă fără libertatea

nr. 2 (33), iunie 2014 - 85


Akademos
de exprimare, Constituţia nu poate obliga individul lor de gândire abstractă, generalizare etc. Libertatea
să gândească într-un fel sau altul (deşi au existat în- creativităţii şi metodele de cercetare aplicate dispun
cercări ale regimurilor totalitare). Pornind de la fap- deja de restricţii de natură obiectivă legate de con-
tul că prescripţii constituţionale privitoare la liber- diţiile de angajare şi cerinţele stipulate de legisla-
tatea creaţiei tradiţional sunt legate de libertatea de ţia muncii. Deoarece activitatea ştiinţifică are loc
opinie, ultima fiind un mijloc de exprimare a ideilor în conformitate cu anumite programe, proiecte şi
care rezultă din activitatea ştiinţifică sau artistică, planuri, care reprezintă un anumit gen de sarcini de
în majoritatea constituţiilor adoptate recent nor- serviciu, obiectul şi metodele de cercetare în mare
mele privind creaţia sunt delimitate de libertatea măsură sunt determinate de dispoziţiile respective,
de opinie. ţinând cont şi de opiniile comunităţilor ştiinţifice.
În constituţii, normele referitoare la libertatea Libertatea creaţiei ştiinţifice şi artistice este de-
exprimării, de obicei, sunt completate cu norme pri- terminată şi de autodisciplină, deoarece „În ştiinţă
vind interzicerea cenzurii (art. 22, Albania; art. 20, persoana învaţă conştient să-şi subordoneze scopu-
Kazahstan; art. 17, Cehia; art. 21, Coreea de Sud; rile sale celor generale, fără a pierde identitatea sa,
art. 38, Croaţia; art. 77, Danemarca; art. 100, Le- ori realizările personale...” [57, p. 279-280].
tonia; art. 29, Federaţia Rusă; art. 26, Slovacia; art. Libertatea investigaţiilor ştiinţifice pune pe
20, Spania; art. 30, Tadjikistan; art. 19, Haiti; art. seama cercetătorului sarcina identificării valorilor.
59, Honduras). Fundamentarea clară şi formularea explicită sunt
Unele constituţii, interzicând cenzura, se referă doar unele dintre calităţile judecăţilor care în me-
nemijlocit la realizările obţinute în cadrul cercetări- diul ştiinţific sunt recunoscute drept valori incon-
lor ştiinţifice sau activităţile de creaţie. De exemplu, testabile. De faptul care sunt valorile preferate de
Constituţia Georgiei (art. 23) interzice amestecul în cercetători, pe cât de importante sunt aceste valori
procesul de creaţie, inclusiv cenzura în domeniul ac- în ambientul, a cărui opinie este importantă pentru
tivităţii de creaţie [55]. O astfel de abordare întâlnim un anumit savant, depinde nivelul cunoştinţelor do-
şi în Constituţia Braziliei (art. 5 alin. IX, art. 220). bândite de acesta [58, p. 12-17].
Este cunoscut faptul că drepturile fundamentale Analiza dispoziţiilor privitor la libertatea crea-
sunt drepturi sociale, a căror realizare este posibilă ţiei ştiinţifice şi artistice, consacrate în constituţiile
doar prin cooperarea oamenilor, aceasta generând mai multor state, ne face să credem că una din defi-
inevitabilitatea anumitor restrângeri ale drepturilor cienţele procesului de reglementare a relaţiilor ce ţin
şi libertăţilor fundamentale. Motivele restrângerii de realizarea acestui drept fundamental este deter-
drepturilor şi libertăţilor fundamentale sunt reflecta- minată şi de lipsa unor norme în Constituţia Repub-
te în majoritatea izvoarelor internaţionale în dome- licii Moldova care ar consacra principiile de bază
niul drepturilor omului [56]. ale politicii statului în acest domeniu, ar identifica şi
După cum am mai menţionat, Constituţia sistematiza dispoziţii care să stabilească condiţii fa-
Republicii Moldova (art. 33) garantează liberta- vorabile pentru dezvoltarea spirituală şi culturală a
tea creaţiei artistice şi ştiinţifice. Aceasta nu pre- societăţii şi statului, ar fixa alte sarcini concrete ale
supune însă că statul nu poate stabili anumite limite statului. În viziunea noastră, perfecţionarea de mai
pentru realizarea acestei libertăţi. Drept reper juri- departe a legislaţiei în domeniul creaţiei ştiinţifice şi
dic serveşte art. 54 din Constituţie, conform căruia rezultatele acesteia trebuie să contribuie la sporirea
în ţara noastră nu pot fi adoptate legi care ar suprima eficienţei ştiinţei, transformarea ei într-o forţă mot-
sau ar diminua drepturile şi libertăţile fundamentale rice a societăţii.
ale omului şi ale cetăţeanului. Exerciţiul drepturilor Astăzi, mai mult ca niciodată este nevoie de
şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrângeri de- promovarea unei politici de stat centrată pe cerceta-
cât celor prevăzute de lege, care corespund norme- re, care ar include evenimente şi acţiuni importante
lor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi capabile să contribuie la realizarea libertăţii creaţiei
sunt necesare în interesele securităţii naţionale, inte- ştiinţifice şi artistice.
grităţii teritoriale, bunăstării economice a ţării, ordi- Din toate cele menţionate mai sus, conchidem
nii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă următoarele:
şi infracţiunilor, protejării drepturilor, libertăţilor şi • Creaţia ştiinţifică şi artistică poate fi privită ca
demnităţii altor persoane, împiedicării divulgării in- un proces de creare a unor valori ştiinţifice şi cultu-
formaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi rale de către om şi care se evidenţiază prin noutatea,
imparţialităţii justiţiei. unicitatea, originalitatea lor social-istorică;
În viziunea noastră, libertatea creaţiei ştiinţifice • Libertatea creaţiei ştiinţifice şi artistice consac-
şi artistice poate fi limitată doar de gradul abilităţi- rate în art. 33 din Constituţia Republicii Moldova,

86 - nr. 2 (33), iunie 2014


Drept

este un drept subiectiv constând dintr-o serie de îm- wiki/Constitu%C8%9Bia_Germaniei, vizitat la 10.01.14.
puterniciri, cum ar fi posibilitatea de acţiune, posi- 15. Constituţia Republicii Elene Grecia. www.con-
bilitatea de a solicita un comportament adecvat din stitutii.wordpress.com/2013/01/31/constitutia-republi-
partea unei persoane obligate, dreptul de a pretinde, cii-elene-grecia, vizitat la 28.12.13.
16. Constituţia Portugaliei. www.cj.md/public/
probabilitatea apariţiei unor relaţii cu privire la uti- drept-constitutional/204-constituia-portugaliei-eng.html,
lizarea anumitor beneficii sociale; vizitat la 15.12.13.
• Educaţia este factorul primordial al dezvoltării 17. Constituţia Regatului Arabiei Saudite. www.
economice, sociale şi spirituale a societăţii, o pre- constitutii.wordpress.com/?s=Regatul+Arabiei+Saudite,
condiţie necesară pentru dezvoltarea fiecărei fiinţe vizitat la 25.01.14.
umane, a culturii şi prosperităţii acesteia. În acest 18. Constituţia Republicii Armenia. www.constitu-
tii.wordpress.com/?s=Armenia, vizitat la 15.01.14.
context dreptul la învăţătură, consacrat în Constitu- 19. Constituţia Republicii Peru. www.constitutii.
ţia Republicii Moldova, este de mare folos în reali- wordpress.com/?s=Peru, vizitat la 15.01.14.
zarea dreptului la libertatea creaţiei ştiinţifice, teh- 20. Constituţia Poloneză. www.wikipedia.org/
nice, literare, artistice şi altor forme de creativitate. wiki/Constitu%C8%9Bia_de_la_3_mai_179, vizitat la
Pentru a realiza pe deplin acest drept, este necesar 15.01.14.
de obţinut o educaţie corespunzătoare; 21. Constituţia Republicii Tadjikistan. www.consti-
tutii.wordpress.com/?s=Tadjikistan, vizitat la 15.01.14.
• Asigurarea libertăţii creaţiei ştiinţifice şi artis-
22. Constituţia Cubei, www.ro.wikipedia.org/wiki/
tice presupune, mai întâi de toate, crearea condiţii- Cuba, vizitat la 25.01.14.
lor decente de viaţă şi de activitate creativă omului, 23. Constituţia Republicii Finlanda. www. constitu-
garantarea participării lui active în procesele so- tii.wordpress.com/2013/02/02/constitutia-republicii-fin-
cio-economice şi culturale, inclusiv a unei protecţii landa, vizitat la 30.01.14.
sociale adecvate timpului de azi. 24. Constituţia Macedoniei. www.constitutii.wor-
dpress.com/?s=Macedonia+&submit=C%C4%83utare,
Bibliografie vizitat la 18.01.14.
1. Suceavă, ş. a. Тratat de drepturile omului. Bucu- 25. Конституция Литовской Республики.
ru.wikipedia.org/wiki/Конституция_Литвы‎, vizitat la
reşti: Europa Nova, 1995, p. 386.
22.01.14.
2. М. Н. Марченко. Государство и право в условиях
26. Constituţia statului Qatar. www.constitutii.
глобализации. Москва: Проспект, 2009, с. 354. wordpress.com/?s=Qatar&submit=C%C4%83utare,
3. Twining W. Globalization and Legal Theory. vizitat la 21.01.14.
Some Local Implications. In: Current Legal Problems, 27. Constituţia Statului Kuwait. www.constitutii.
1996, Vol. 49, Part 2, Oxford, 1996, p. 3. wordpress.com/2013/01/27/constitutia-statului-kuweit/,
4. Кудрявцев В.Н. Свобода научного творчества. vizitat la 21.01.14.
În: Государство и право, 2005, № 5, p. 27. 28. Constituţia Republicii Federative Brazilia.
5. Declaraţia Universală a Drepturilor omului din www.constitutii.wordpress.com/2013/02/08/constitutia-
10.12.1948. În: Tratate internaţionale, 1998, vol. 1, p.11. republicii-federative-a-braziliei, vizitat la 23.01.14.
6. Pactul internaţional cu privire la drepturile econo- 29. Constituţia Republicii Populare Democrate
mice, sociale şi culturale. www.irdo.ro/file.php?fisiere, Coreene. www.constitutii.wordpress.com/2013/02/04/
vizitat la 20.01.14. constitutia-republicii-populare-democrate-coreene-2,
7. Carta de la Paris pentru o nouă Europă, www.osce. vizitat la 20.01.14.
org/ru/mc/39520, vizitat la 12.09.13. 30. Constituţia Kârgâzstanului. www.constitutii.
8. Constituţia Egiptului. www.wikipedia.org/wiki/ wordpress.com/?s=K%C3%A2rg%C3%A2zstan, vizitat
Egipt, vizitat la 25.01.14. la 20.01.14.
9. Constituţia Turciei. www.cj.md/public/drept-con- 31. Constituţia Republicii Moldova. www.lex.
stitutional/209-constituia-turciei-eng.html, vizitat la justice.md/document_rom.php, vizitat la 20.01.14.
32. Constituţia Republicii Croaţia. www.constitutii.
12.01.14.
wordpress.com/?s=Croatia+&submit=C%C4%83utare,
10. Constituţia Bulgariei. www.constitutii.wor-
vizitat la 20.01.14.
dpress.com/2013/02/08/constitutia-republicii-bulgaria, 33. Constituţia federală a Confederaţiei Elveţiene.
vizitat la 23.01.14. www.inmures.ro/wp-content, vizitat la 20.01.14.
11. Constituţia Letoniei. www.forumconstitutio- 34. Constituţia Republicii Slovenia. www.
nal2013.ro/wp-content/uploads/2013/03/Constitutia-Le- constitutii.wordpress.com/?s=Slovenia+&submit, vizitat
toniei.pdf, vizitat la 20.01.14. la 20.01.14.
12. Constituţia Republicii Ungare. www.ru.wikipe- 35. Constituţia Republicii Yemen. www.constitutii.
dia.org/, vizitat la 10.01.14. wordpress.com/?s=Yemen+&submit, vizitat la 20.01.14.
13. Constituţia Estoniei. www.en.wikipedia.org/ 36. Constituţia Federaţiei Ruse. www.ro.wikipe-
wiki/Constitution_of_Estonia, vizitat la 25.01.14. dia.org/wiki/Constitu%C8%9Bia_Federa%C8%9Biei_
14. Constituţia Germaniei. www.ro.wikipedia.org/ Ruse, vizitat la 20.01.14.

nr. 2 (33), iunie 2014 - 87


Akademos
37. Constituţia Republicii Albania. www.constitutii. 47. Constituţia Turkmenistanului. www.constitutii.
wordpress.com/?s=Albania&submit=C%C4%83utare, wordpress.com/?s=Turkmenistan, vizitat la 20.01.14.
vizitat la 20.01.14. 48. Constituţia Republicii Malta. www.constitutii.
38. Constituţia Republicii Cehe. www.ro.wikipedia. wordpress.com/?s=Malta, vizitat la 20.01.14.
org/wiki/Constitu%C8%9Bia_Republicii_Cehe, vizitat 49. Constituţia Regatului Spaniei. www.constitutii.
la 20.01.14. wordpress.com/?s=Spaniei, vizitat la 20.01.14.
39. Constituţia Ucrainei. www.constitutii.wor- 50. Рекомендация о статусе научных работников,
dpress.com/?s=Ucrainei, vizitat la 20.01.14. Мир науки, 1989, Nr. 4.
40. Constituţia Republicii Islamice Afganistan. 51. Constituţia Emiratelor Arabe Unite. www.con-
www.constitutii.wordpress.com/?s=Afganistan, vizitat la stitutii.wordpress.com/2013/02/12/constitutia-emirate-
20.01.14. lor-arabe-unite, vizitat la 20.01.14.
41. Constituţia Republicii Populare Chineze. www. 52. Информационное право: учеб. пособие. Под
constitutii.wordpress.com/?s=China, vizitat la 20.01.14. ред. И.Ш. Килясханова. Москва, 2004.
42. Constituţia Republicii Federale Democrate Eti-
53. И. Гучак. Конституционные основы научного
opia, www.constitutii.wordpress.com/?s=Etiopia, vizitat
творчества в Республике Молдова. În: Прaво и
la 20.01.14.
политология. Nr. 17, Chişinău, 2011, p. 6-10.
43. Constituţia Republicii Islamice Iran. www.con-
54. I. Guceac. Dicţionar juridic: Drepturile omului
stitutii.wordpress.com/?s=Republicii+Iran, vizitat la
20.01.14. pe înţelesul tuturor. Chişinău: Ştiinţa, 2010, p. 86.
44. Constituţia Republicii Azerbaidjan. www.consti- 55. Constituţia Georgiei. www.constitutii.wordpress.
tutii.wordpress.com/?s=Azerbaidjan, vizitat la 20.01.14. com/?s=Georgia, vizitat la 20.01.14.
45. Constituţia Portugaliei. www.cj.md/public/ 56. I. Guceac. Constituţia la răscruce de milenii. Chi-
drept-constitutional/204-constituia-portugaliei-eng.html, şinău: Tipografia Centrală, 2013, p. 364-365.
vizitat la 20.01.14. 57. Наука о науке, Москва, 1966.
46. Constituţia Republicii Socialiste Vietnam. 58. Ю.А. Шрейдер. Свобода как предпосылка
www.constitutii.wordpress.com/?s=Vietnam, vizitat la науки. În: Ю.А. Шрейдер. Ценности, которые мы
20.01.14. выбираем. Москва: Эдиториал, 1999, р. 12-17.

Petru Jireghea. Biserica albă, u/c, 740×530 mm,1992

88 - nr. 2 (33), iunie 2014


Științe politice

INTEGRAREA REPUBLICII de Acţiuni Uniunea Europeană - Republica Moldova


– 2005, inițierea în 2012 a negocierilor asupra unei
MOLDOVA ÎN UNIUNEA Zone de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător
EUROPEANĂ: PERCEPȚII ȘI care urmează să fie parte a Acordului de Asociere
etc.), ce vizau un şir de măsuri orientate spre apro-
ATITUDINI ALE POPULAŢIEI pierea Republicii Moldova de Comunitatea Euro-
peană. O parte din aceste măsuri se regăsesc și astăzi
Dr., conf. cerc. Valeriu MÎNDRU în programul de activitate a Guvernului pentru pe-
Dr., conf. univ. Aurelia PERU-BALAN rioada 2011-2014 „Integrarea Europeană: Libertate,
Democraţie, Bunăstare”, în care puterea executivă
Institutul de Cercetări Juridice
îşi propune să depună eforturi susţinute pentru pro-
și Politice al AȘM movarea reformelor solicitate atât de societate, cât
şi de comunitatea internaţională: crearea condiţiilor
MOLDOVA'S INTEGRATION IN THE EURO- necesare pentru formarea unei economii funcţionale
PEAN UNION: PERCEPTIONS AND ATTITUDES de piaţă, separarea reală a puterilor în stat şi asigu-
OF THE POPULATION
Summary. The article analyzed the evolution
rarea supremaţiei legii, reformarea instituţiilor jude-
of perceptions and attitudes of the population about cătoreşti, combaterea corupţiei, asigurarea libertăţii
European integration of Moldova. According to soci- mass-media etc. [1, p.3]. Astfel, aspirațiile europene
ological investigations, the support of the European ale Moldovei sunt foarte ambițioase și nu sunt limi-
vector by citizens of Moldova did not had in the past tate la a rămâne veșnic un ,,vecin” al UE – se menți-
decade a consistent trend in ranging from 68% in onează în Declaraţia Ministerului Afacerilor Externe
2003, 76% – in 2007 and up to 48% in present. Study și Integrării Europene al Republicii Moldova „Per-
finds not only divergent expectations in the beliefs of spectivele europene ale Moldovei” [2].
the population, or more precisely, in perception of be-
Astăzi, după mai mulți ani de cooperare cu UE
nefits and costs of European integration but also poor
information of citizens about the ,,Europeanization” în diverse domenii, constatăm că o parte din anga-
process. Consequently, the Moldovan society is pre- jamentele asumate au fost realizate, fie și parțial,
tty fragmented and inconsistent in terms of suppor- altele însă și în prezent poartă un caracter mai mult
ting the European vector. declarativ. Lipsa unei voinţe politice ferme, lipsa
Keywords: European integration, parties politi- unor strategii coerente de reformare a diferitelor
cal, leadeship, European Union, Customs Union. sfere de activitate, inconsecvenţa de care a dat do-
Rezumat. În articol este analizată evoluția per- vadă uneori Executivul au avut, în mod evident, un
cepțiilor și atitudinilor populației privind apropierea impact direct asupra procesului de apropiere a Re-
și integrarea europeană a Republicii Moldova. Pot- publicii Moldova de Uniunea Europeană, percepții-
rivit datelor investigațiilor sociologice, susținerea le și atitudinile populației față de vectorul european
vectorului european de către cetățenii Moldovei nu a variind de la an la an.
avut în ultimii zece ani o tendință constantă, variind
Dacă aruncăm o privire retrospectivă asupra as-
de la 68% în anul 2003, 76% – în anul 2007 și până
la 48% în prezent. Studiul constată nu numai diver-
pirațiilor europene ale moldovenilor în ultimul dece-
gența așteptărilor și convingerilor populației, sau mai niu, constatăm că numărul susținătorilor parcursului
exact, a percepției beneficiilor și costurilor legate de european al Moldovei în anul 2013 s-a redus cu 20
integrarea europeană, dar și informarea proastă a ce- la sută față de anul 2003 și cu 28 la sută față de anul
tățenilor asupra procesului de ,,europenizare”. Drept 2007, când s-a înregistrat cea mai înaltă cotă a sus-
consecință, societatea moldovenească este destul de ținătorilor vectorului de integrare europeană a țării
fragmentată, inconsecventă în ceea ce privește susți- – 76% (vezi Tabelul 1). Odată cu diminuarea numă-
nerea vectorului european.
Cuvinte-cheie: integrare europeană, partide poli-
rului susținătorilor parcursului european, a sporit, re-
tice, leadership, Uniunea Europeană, Uniunea Vamală. spectiv, numărul persoanelor eurosceptice (de la 6%
la 34%), care în cazul unui eventual referendum cu
Integrarea Republicii Moldova în Uniunea Euro- privire la aderarea Republicii Moldova la Uniunea
peană a fost declarată drept prioritate a politicii in- Europeană ar vota contra. Cel puțin acest fapt îl atestă
terne și externe a statului atât de guvernarea actuală, datele Barometrului de Opinie Publică. Realizată, de
cât și de cea precedentă. În vederea realizării acestui regulă, de două ori pe an, la comanda Institutului de
obiectiv fundamental pentru perspectiva de dezvol- Politici Publice, cercetarea scoate în evidenţă atitu-
tare a Moldovei, au fost semnate mai multe acorduri dinile exprimate de populația cu drept de vot faţă de
(Acordul de Parteneriat şi Cooperare – 1994, Planul aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

nr. 2 (33), iunie 2014 - 89


Akademos
Tabelul 1
Dinamica răspunsurilor la întrebarea: ,,Dacă duminica viitoare ar avea loc un referendum cu
privire la aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, dvs. aţi vota pentru sau contra?”

Opţiunea Noiembrie Decembrie Noiembrie Noiembrie Noiembrie Noiembrie 2013/2003


2003 2005 2007 2009 2011 2013
Vota pentru 68% 64% 76% 63% 47% 48% -20%
Vota contra 6% 9% 8% 12% 25% 34% +28%
Nu aş participa 5% 3% 3% 3% 8% 7% +2%
Nu știu, 21% 24%- 13% 22% 20% 11% -10%
nu m-am decis
Sursa: Barometrul de Opinie Publică, 2003- 2013

Așadar, după cum relevă datele din Tabelul 1, nu- În pofida lipsei unei astfel de strategii de co-
mărul persoanelor care se pronunţă în favoarea vec- municare, a eforturilor insuficiente depuse de acto-
torului european al Republicii Moldova variază de la rii de la guvernare, constatăm, totuși, că nivelul de
68% din populație în anul 2003, 76% în anul 2007 și informare a populației despre Uniunea Europeană
48% în 2013, iar cel al euroscepticilor crește aproa- nu este atât de scăzut. Cele mai recente sondaje de
pe constant și atinge o cotă maximă de până la 1/3 opinie arată că aproximativ 2/3 dintre subiecții in-
din totalul participanților la sondajul din anul 2013, vestigați se declară foarte bine sau mai curând bine
fapt ce ar trebui să îngrijoreze actuala guvernare, care informați atât despre Uniunea Europeană, cât și des-
şi-a propus integrarea europeană a Republicii Mol- pre Uniunea Vamală (Rusia – Belarus – Kazahstan),
dova drept deziderat fundamental al activității sale în ceilalți, circa 1/3, consideră că sunt insuficient sau
materie de politică internă şi externă a statului. Or, deloc informați.
constatăm că tocmai în perioada actualei guvernări, De menționat că vidul informațional, deficitul
care își desfășoară activitatea începând cu anul 2009, de comunicare pe marginea acestor subiecte im-
se înregistrează o diminuare accentuată (de la 63% în portante a fost suplinit în mare parte de către unele
2009 până la 48% în 2013) a susținătorilor vectorului instituții mass-media. Datorită acestui fapt a cres-
european al Moldovei. Incontestabil, asupra acestui cut întrucâtva și nivelul de informare a populației
indicator au influențat negativ mai mulți factori, in- despre UE. Aceasta, desigur, nu înseamnă că este
clusiv situația social-economică din țară, nerezolva- inutilă elaborarea și implementarea unei strategii
rea mai multor probleme ce țin de îmbunătățirea ni- de comunicare cu publicul larg, care să consolideze
velului de trai al populației, tergiversarea și ineficien- susținerea vectorului european.
ța reformelor, în speță a celei din justiție etc., precum Actualmente, după cum demonstrează aceleaşi
și declinul economic înregistrat în țările membre ale cercetări sociologice, cei mai mulți moldoveni tra-
Uniunii Europene. tează Uniunea Europeană mai mult ca o oportuni-
Totodată, susținerea socială a cursului de in- tate de angajare în câmpul muncii și de a călători
tegrare europeană și-a pierdut din consistenţă și liber în spațiul comunitar. Aceste avantaje sunt in-
din cauza lipsei unei strategii de comunicare cu vocate preponderent de către tinerii cu vârste cup-
publicul larg, de informare a populației privind rinse între 18-29 de ani – 37%, persoanele cu un
avantajele, beneficiile pe care le poate obține Re- nivel înalt sau mediu de educație – 34% și de na-
publica Moldova odată cu apropierea de spațiul ționalitate moldoveni/români – 35% (vezi Tabelul
comunitar și, în același timp, sarcinile care tre- 2). De menționat, în acest context, că Strategia Eu-
buie realizate pentru a corespunde standardelor ropa 2020 a lansat o nouă viziune asupra dezvol-
europene. Este nevoie de o comunicare continuă, tării economiei Europei, care are ca scop principal
permanentă cu publicul, care să fie axată nu numai crearea unor condiții prielnice creșterii economi-
pe beneficii, dar și pe angajamente, responsabili- ce inteligente, durabile și favorabile incluziunii.
tăți. Se impune o mai bună cunoaștere a așteptă- Pentru a face posibilă realizarea scopului propus,
rilor, costurilor şi chiar riscurilor ce pot interveni Uniunea Europeană a stabilit cinci obiective esen-
în procesul de aderare la comunitatea europeană, țiale, printre care și creșterea ratei ocupării forței
pentru ca ele să fie discutate, să nu dezamăgească de muncă a populației cu vârsta cuprinsă între 20
mai apoi cetățenii. și 64 de ani la cel puțin 75% [3, 5].

90 - nr. 2 (33), iunie 2014


Științe politice

Tabelul 2
Distribuția răspunsurilor la întrebarea: ,,Ce înseamnă pentru dvs. personal Uniunea
Europeană?” (în funcție de vârstă, mediu de reședință, educație și naționalitate)
Uniunea Libertatea de a Înrăutățirea Libertatea de a Prosperitate Libertatea de a
Europeană lucra oriunde în relațiilor cu călători oriunde economică studia oriunde în UE
UE Rusia în UE
Total 33,0% 28,3% 28,2% 26,9% 17,2%
Vârsta
18-29 ani 37,4% 23,9% 35,0% 27,8% 22,8%
30-44 ani 28,3% 31,9% 29,3% 27,9% 17,7%
45-59 ani 34,0% 28,5% 25,7% 26,8% 16,4%
60 și mai mult 32,4% 28,6% 21,9% 24,6% 11,1
Educație
Nivel scăzut 29,9% 34,1% 18,4% 25,0% 11,2%
Nivel mediu 33,9% 28,4% 28,1% 24,3% 16,9%
Nivel înalt 33,8% 21,5% 38,8% 36,8% 23,9%
Naționalitate
Moldovean/Român 35,0% 25,2% 29,7% 30,8% 18,2%
Rus 17,0% 36,5% 21,6% 13,2% 8,2%
Ucr. 28,6% 40,9% 19,0% 12,2% 8,1%
Alta 29,2% 42,4% 26,1% 10,0% 22,8%
Sursa: Barometrul de Opinie Publică, 2013
Pentru ruși, ucraineni și alte etnii (găgăuzi, bul-
Rezultatele investigațiilor sociologice relevă,
gari etc.) Uniunea Europeană înseamnă, în primulde asemenea, faptul, că o parte semnificativă din-
rând, înrăutățirea relațiilor cu Rusia (37-42%) și
tre subiecții investigați optează pentru Uniunea
mai puțin prosperitate economică (10-13%), pre- Vamală (Rusia-Belarus-Kazahstan). Potrivit stu-
cum și libertatea de a studia oriunde în Uniuneadiului, pentru 36-39% dintre persoanele cu vârste
Europeană, opțiune indicată doar de 8% dintre ruși
între 18 și 59 de ani, adică pentru persoanele eco-
și ucraineni. Pentru participanții la sondaj, UE mai
nomic active, și îndeosebi pentru cei cu un nivel
puțin înseamnă control la granițele exterioare, difi-
scăzut de educație (47%), Uniunea Vamală (Ru-
cultăți pentru agricultorii moldoveni din cauza ne-
sia-Belarus-Kazahstan) înseamnă locuri de muncă.
competitivității cu producția din UE, birocrație, di-
De asemenea, Federația Rusă mai înseamnă și sur-
versitate culturală etc., care au fost indicate doar de
să de energie termică. Privite în profil comparativ,
4 - 6% din respondenți. Menționăm că în tabelul 2
Uniunea Europeană și Uniunea Vamală (Rusia-Be-
sunt expuse doar primele cinci poziții, care au acu-
larus-Kazahstan), observăm o schimbare a ierarhi-
mulat cele mai multe opțiuni exprimate în avantajul
ei importanței pentru persoanele investigate (vezi
aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană.
Tabelul 3).
Tabelul 3
„Ce înseamnă pentru dvs. personal Uniunea Europeană/ Uniunea Vamală (Rusia-Belarus -
Kazahstan)?”
Libertatea de a Înrăutățirea Libertatea de a Libertatea de a
Uniunea Prosperitate
lucra oriunde relațiilor cu călători oriunde studia oriunde
Europeană economică
în UE Rusia în UE în UE
% 33,0% 28,3% 28,2% 26,5% 17,2%
Uniunea Va-
Libertatea de a
mală (Rusia- Gaze naturale Prosperitate Înrăutățirea relațiilor
lucra oriunde în Pace
Belarus- ieftine economică cu Uniunea Europeană
Uniunea Vamală
Kazahstan)
% 38,6% 36,5% 35,9% 21,3% 21,6%
Sursa: Barometrul de Opinie Publică, 2013

nr. 2 (33), iunie 2014 - 91


Akademos
Așadar, după cum denotă datele din Tabelul 3, opţiunea pro-europeană atingea cote maxime. Ceea
pentru cei mai mulți dintre respondenți Uniunea Va- ce ar presupune că politicile, în special cele sociale,
mală, iar mai exact Federația Rusă, înseamnă gaze promovate de guvernul comunist, erau sancţionate
naturale ieftine (?), libertatea de a lucra oriunde în de respondenţi, care prin răspunsurile lor confirmau
Uniunea Vamală, precum și prosperitate economi- ineficienţa şi necesitatea reformelor. Totodată, preşe-
că. În acest context trebuie să menționăm faptul că dintele comunist rămânea primul în topul acreditării
cei mai mulţi dintre cetăţenii moldoveni (circa 60%) la capitolul credibilitate. Aici descoperim marea di-
aflați la muncă peste hotare sunt stabiliți temporar lemă legată de cultura politică autohtonă şi implicit
în Federația Rusă, iar pentru multe familii, banii tri- relevanţa sondajelor de opinie.
mişi din această țară sunt cea mai importantă sursă Reducerea numărului de respondenţi pro curs
de venit. european în perioada 2011-2013 coincide cu dec-
Investigațiile sociologice arată că fiecare a tre- lanşarea crizei de imagine a liderilor Alianţei pentru
ia familie din Republica Moldova primește bani de Integrare Europeană. Scandalul legat de vânătoarea
peste hotare, inclusiv din Federația Rusă. Acest fapt din Pădurea Domnească s-a soldat cu compromite-
este speculat de unii actori politici care vor să-şi rea elitei guvernatoare. Amintim că pe data de 23
consolideze poziţiile electorale, pledând pentru ade- decembrie 2012, la o vânătoare de mistreţi în Re-
rarea Republicii Moldova la Uniunea Vamală. zervaţia Naturală „Pădurea Domnească”, a fost îm-
În opinia autorilor, nu este de neglijat nici mo- puşcat mortal omul de afaceri Sorin Paciu. Autori-
dul în care sondajele de opinie, efectuate de-a lun- tăţile au încercat să muşamalizeze cazul, întrucât la
gul anilor, abordează subiectul cu privire la ade- această vânătoare participaseră înalţi oficiali ai sta-
rarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, tului, în frunte cu Valeriu Zubco, procurorul general
propunând de fiecare dată subiecților investigați de atunci, Ion Pleşca, preşedintele Curţii de Apel
și o alternativă la întrebarea cu referire la viitorul Chişinău, Ion Lupu, şeful Agenției Moldsilva. Dez-
țării (inițial – rămânem în CSI sau ne integrăm în văluirile au scandalizat opinia publică, cercetarea
UE), iar mai apoi – ne integrăm în Uniunea Euro- cazului culminând cu demisia procurorului general
peană sau aderăm la Uniunea Vamală). Cu păre- şi destrămarea Alianţei pentru Integrare Europeană.
re de rău însă, investigațiile sociologice (nu doar În acelaşi timp, disensiunea şi retoricele publi-
Barometrul de Opinie Publică) nu și-au propus o ce agresive dintre liderii de opinie PLDM şi PD, pe
cunoaștere și o promovare mai bună, mai aprofun- acelaşi tronson temporal, au determinat şi reticen-
dată a vectorului european, care a fost declarat în ţa respondenţilor faţă de cursul de integrare euro-
mod oficial prioritatea statului în materie de politi- peană promovat de actorii puterii. După acordarea
că internă și externă. moţiunii de cenzură și demisia Guvernului condus
Ca rezultat, avem ,,o societate fragmentată de Vlad Filat, din 5 martie 2013, a început procesul
atunci când este vorba despre susținerea vectorului de rebranding al imaginii coaliţiei de guvernământ
european” [4, p.44]. Lipsa unei politici consecven- de la Chişinău. Votul de neîncredere a fost exprimat
te în vederea consolidării aspirațiilor europene are de 54 de deputaţi, inclusiv 34 din partea Partidului
drept rezultat și un nivel redus de autoidentificare Comuniştilor, 15 – din partea Partidului Democrat,
a moldovenilor ca europeni. Doar 22% dintre per- 3 – din partea grupului socialiştilor şi doi deputaţi
soanele chestionate au remarcat că se simt pe deplin independenţi. Fracţiunea Partidului Liberal Demo-
(3%) sau mai degrabă (19%) europeni [5], ceea ce crat a votat „contra”, iar fracţiunea Partidului Libe-
este foarte puțin pentru o implicare activă a întregii ral nu a participat la votare [6].
societăți în procesul de apropiere și integrare euro- Promovarea în funcţie de premier a diplomatului
peană a Republicii Moldova. de carieră, liberal-democratului Iurie Leancă, a cre-
Abordarea subiectului în cauză pe dimensiunea at premise optime pentru revenirea la chipul onest,
politologică plasează în prim-plan fenomenul leader- umanizat, necorupt, neoligarhizat al elitei guver-
shipului politic şi impactul acestuia asupra perceperii natoare. Această strategie poate fi lesne remarcată,
retoricii cursului politicii externe – pro-european sau când locul vechii elite a puterii politice îl preiau
pro-răsăritean. Analizele sociologice relevă că per- diplomaţi de carieră: președintele Parlamentului
formanţele conducătorului determină în mare parte Igor Corman, premierul Iurie Leancă, ministrul de
opţiunea pentru vectorul politicii externe. Fără a găsi Externe şi Integrare Europeană Natalia Gherman.
raţionamentul sociologico-politic, constatăm că în În opinia noastră, aceste evoluţii de leadership vor
perioada când BOP îl prezenta în topul politicienilor determina evoluţii pozitive şi în ce priveşte opţi-
de încredere pe liderul comunist Vladimir Voronin, unea europeană a moldovenilor. Deşi mai există

92 - nr. 2 (33), iunie 2014


Științe politice

factori care pot declanşa un impact negativ asup- Bibliografie


ra perceperii valorilor integraţioniste europene. 1. Programul de activitate al Guvernului Republicii
Printre aceştia şi deprecierea leului moldovenesc Moldova „Integrarea Europeană: Libertate, Democraţie,
Bunăstare” 2011-2014. Chișinău, 2011.
cu iminenta majorare de preţuri inerentă acestui 2. Declaraţia „Perspectivele europene ale Moldovei”,
fenomen, populaţia Republicii Moldova fiind de- Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene,
osebit de vulnerabilă la probleme de ordin social- http://www.mfa.gov.md/din-istoria-rm-ue/
economic, caracteristice, de altfel, fostelor repu- 3. Strategia Europa 2020, Comisia Europeană, 2011.
blicii sovietice. 4. Raportul Național de Dezvoltare Umană: Aspirați-
Un impuls pozitiv asupra opţiunii pro-europene ile Europene și Dezvoltarea Umană a Republicii Moldo-
va. Chișinău, 2012.
îl va constitui, incontestabil, şi ridicarea, la 28
5. IMAS, Barometrul Social-Politic. Chișinău,
aprilie 2014, a regimului de vize pentru călătoriile septembrie 2012.
cetăţenilor Republicii Moldova în UE. Discursu- 6. http://www.e-democracy.md/parties/events/joint/
rile oficialilor europeni se arată optimiste în acest demiterea-guvernului-filat/, accesat la 6 martie 2013.
sens. 7. IPP, Barometrul de Opinie Publică, 2003-2013.

Petru Jireghea. Zi de vară, u/p maruflata pe carton, 860-690 mm,1990. Din colecțiile MNAM

nr. 2 (33), iunie 2014 - 93


Akademos

ARHETIPUL Politicul și persuasiunea constituie două concep-


te convergente în spațiul public. Politicul este ştiința
ȘI BRANDINGUL POLITIC: și practica de guvernare a unui stat; sferă de activi-
PREMISE CULTURALE tate social-istorică ce cuprinde relațiile, orientările și
manifestările care apar între partide, între categorii și
ÎN PERSUASIUNE grupuri sociale, între popoare etc. Persuasiunea este
o formă de influenţă socială, modalitatea şi puterea
Dr., conf. univ. Aurelia PERU-BALAN de a convinge oamenii să adopte un anumit tip de
Institutul de Cercetări Juridice și Politice gândire sau o anumită atitudine, utilizând tehnici de
al AȘM natură raţională sau afectivă. Încă Aristotel, cel mai
de seamă dintre teoreticienii Greciei antice, afirma că
THE ARCHETYPE AND POLITICAL BRAN- persuasiunea este alcătuită din două tipuri de argu-
DING: CULTURAL BACKGROUND IN PERSUA- mente – artistice și non-artistice [1].
SION Ca şi orice formă de comunicare în masă, persu-
Summary: The political brand became a crucial
concept in the science of political communication asiunea are instrumentarul său de influenţare a opi-
and the field of political PR.That is why there is a di- niei publice. Un rol dominant în acest sens îi revi-
rect link between the national archetypes and the po- ne mitului politic. Fiecare societate își are propriile
litical brand. A simple definition of the political brand mituri, care consolează sau, dimpotrivă, mobilizează.
states that it is represented by the totality of signs and Pentru societatea americană, bunăoară, în comunica-
personality features which mass-media refers to in rea politică sunt importante miturile unificatoare de
the political audience towards a person constantly en-
gaged in political activities. In fact, the political im-
conștiința colectivă, formând opinia publică, printre
age brand is a simple synthesis, an image composed care mitul despre „societatea posibilităților echitabi-
of two-three major features which have the role to le”, „posibilitatea succesului”, „visul american”, „de-
position a political personality in the mind of voters mocrație și liber antreprenoriat”. Prezenţa miturilor
once for all. The most common political brands are unificatoare poate fi lesne sesizată în discursurile de
the heads of states. The present study analyzes the inaugurare ale preşedinţilor americani.
way Mircea Snegur, the president of the Republic of
Cum Barack Obama este considerat drept cel
Moldova, became the parent of the nation, how the
communist Voronin acquired the image of the rescuer mai desăvârşit orator dintre preşedinţii americani,
during his office and euro-communist – at the end of vom întări afirmaţiile de mai sus cu unele exemple de
his office by promoting an anti-Romanian rhetoric. persuasiune spicuite din discursul său de învingător,
In Romania, Ceausescu considered himself a national construit în conformitate cu logica persuasivă: „În
shepherd, Constantinescu – the president of procras- seara asta, acum 200 de ani, după ce fosta colonie a
tination and Basescu – the playful president. câştigat dreptul de a-şi construi propriul destin, avem
Keywords: the political brand, political PR,
mass-media, Snegur, Ceausescu, Basescu. datoria să perfecţionăm uniunea noastră pe viitor.”
[2]. Observăm apelul la sofismul ad verecundiam,
Rezumat. Brandul politic a devenit un concept care semnifică revenirea sau amintirea tradiţiilor, prin
determinant în știința despre comunicarea politică și prisma evocării trecutului glorios ce a generat ascen-
PR-ul politic. Există o legătură directă între arhetipu- siunea. [3, p.225 ]. „Mergem înainte datorită vouă …
rile naționale și brandul politic. Brandul politic este o Aş vrea să-i mulţumesc fiecărui cetăţean american
sinteză simplistă, o figură compusă din două-trei trăsă-
turi majore care poziţionează o personalitate politică în
care a participat la alegeri.” [4]. Mulţumirea are un
mintea electoratului, odată pentru totdeauna. Cel mai efect direct, accentuând rolul şi importanţa decizio-
ușor se transformă în branduri politice șefii de stat. nală a unui alegător, precum și asumarea responsabi-
Vedem în articolul propus cum primul președintele al lităţii celui ales în faţa alegătorului.
Republicii Moldova, M. Snegur, a devenit un părinte O forță persuasivă de necontestat constituie
al națiunii, un simbol al unității naționale; comunistul tema patriotismului prezentă în discursul de la ce-
V. Voronin pe durata mandatelor sale a avut imagi-
remonia de inaugurare a președintelui american:
nea de salvator, apoi de euro-comunist, iar spre final
de mandat având o retorică românofobă. În România, „Această țară are mai multe avuții decât orice altă
Ceaușescu se credea un baci național, geniu al Carpa- națiune, dar asta nu ne face mai bogați. Avem cea
ților, președintele Constantinescu a fost un președinte mai puternică armată din istorie, dar asta nu este
al tergiversării, iar Băsescu este poziționat ca un pre- ceea ce ne face mai puternici. Universitățile noastre,
ședintele-jucător. cultura noastră sunt invidiate de întreaga lume, dar
Cuvinte-cheie: brand politic, PR politic, mass- asta nu este ceea ce face ca lumea să vină la țărmuri-
media, Snegur, Ceaușescu, Băsescu.
le noastre. Ce face America să fie excepțională sunt

94 - nr. 2 (33), iunie 2014


Științe politice

relațiile care ne țin uniți cu cele mai diferite națiuni ger-Gerard Shwartzenberg, – nimic nu este secundar
din lume… Libertatea pentru care mulți americani sau lipsit de semnificaţie [7, p.121].
au luptat și au murit nu poate exista fără responsa- Ideea patriotismului se apropie foarte mult con-
bilități și drepturi. Iar printre acestea se numără dra- ceptual de mitul american Posibilitatea succesului.
gostea, caritatea, datoria și patriotismul. Asta este Protagonistul lui este un tânăr care devine om de
ceea ce face America să devină măreață.” [5]. succes prin multă muncă, onestitate și încredere în
Mitul politic are o mare forţă de penetraţie în viitor. Mitul se adresează în special emigranților
conștiința maselor. Imaginarul politic intervine per- ajunși în SUA. Mitul a îmbrăcat o formă mai ge-
manent pentru a explora trecutul și a legitima pre- nerală, care le include și pe femei, alte categorii de
zentul – atât în societățile totalitare, cât și în cele de- emigranți, inclusiv cei sosiți din Europa. El încor-
mocratice. În lucrarea sa Mituri și mitologie politică porează valorile muncii asidue, sincerității, cinstei,
Raoul Girardet observă că, din inventarul clasic al legii și ordinii. Cel care le-a acordat atenția cuvenită
imaginarului politic, intens utilizat de societățile co- acestor atribute ale societății americane a fost Ale-
muniste, face parte mitul Vârstei de Aur, cel al Revo- xis de Tocqueville:
luției salvatoare ori al Complotului malefic [6, p.16]. „Toți americanii simt o dorință aprinsă de a urca
Deosebit de influent în perceperea politicii ex- pe scară socială. Toți caută constant să dobândeas-
terne este considerat mitul Imperiul răului, lansat în că proprietăți, putere, reputație.” [8, p.110]. Acest
perioada războiului rece de către președintele ame- mit și-a găsit reflectare prin tehnica personificării
rican Ronald Reagan la adresa URSS. În baza aces- în discursul de victorie al lui Barack Obama: „Cre-
tui mit, URSS a fost atrasă de SUA într-o epuizantă dem într-o Americă generoasă, într-o Americă plină
cursă a înarmărilor, de pe urma căreia a avut mult de compasiune, într-o Americă tolerantă, deschisă
de suferit economia sovietică. Două decenii mai târ- viselor fiicei unui imigrant care studiază în școlile
ziu, exemplul lui Reagan fusese urmat de cel de-al noastre și jură credință drapelului nostru.” [9].
43-lea președinte al Statelor Unite, George Walker Politicienii recurg frecvent la invocarea mituri-
Bush Jr, lansând sintagma Axa răului, din care fă- lor pentru a convinge alegătorii. Printre miturile cu
ceau parte Iran, Siria și Coreea de Nord. deosebită forță persuasivă, mai cu seamă în timpul
Una din legendele din literatura americană, care campaniilor electorale, este și mitul Timpul Mare
deține o impunătoare forță persuasivă, este înțelep- sau Vârsta de Aur (Eterna reîntoarcere). Autorul lui
ciunea omului din popor. Când ne alegem liderii, este filozoful, scriitorul și istoric al religiilor Mircea
avem încredere în persoanele modeste. Președinții Eliade. El a stabilit că oamenii resping timpul istoric
americani au pus accent pronunțat pe originile lor concret şi râvnesc o „întoarcere periodică în timpul
modeste. Reagan a făcut caz de originea sa umilă mitic al începuturilor, în Timpul Mare. Astfel putem
în Dixon, Illinois, iar Bill Clinton a ținut să facă evoca ideea celor două tipuri de timp, când spunem,
cunoscut faptul ca a văzut lumina zilei într-o căsu- de pildă: „Ceea ce ne părăseşte periodic, se întoarce
ță simplă din Hope, Arkansas. Mitul este valabil şi periodic”, adică „culegi ceea ce ai semănat” sau „is-
pentru alte culturi şi sisteme politice. toria se repetă”. Vârsta de Aur sau vremurile de di-
Simplitatea, virtuțile omenești, cum ar fi iubirea, nainte mai simbolizează imaginea unei ordini, a unei
compasiunea, dar și umorul în discursul public vin să armonii sociale, sunt imagini ale unui trecut legendar.
contureze imaginea unui om din popor, de om obiș- Imaginea vremurilor de dinainte suportă acel proces
nuit. Tehnologia a fost utilizată și de Obama: „Lă- de selecţie sau de transmutaţie caracteristic aducerii
saţi-mă să o spun public, declară Obama în discursul aminte. Astfel, memoria transformă în legendă nişte
inaugural, Michelle, nu te-am iubit niciodată mai vremuri privilegiate. În imaginarul politic, constela-
mult ca acum!” [8]. Vom constata umanizarea ima- ţia Vârstei de Aur este considerată cea mai stabilă şi
ginii de politician, prin prezentarea laturii de familist cea mai actuală. Vârsta de Aur nu este decât evoca-
ideal, care chiar după 20 de ani de căsnicie este capa- rea nostalgică a unei fericiri trecute şi ceea ce este
bil să facă public o declaraţie de dragoste. Aceeaşi re- aşteptarea întoarcerii acesteia. Mitul Vârstei de Aur a
ferinţă de familist se direcţionează către fiicele Sasha inspirat şi a mobilizat electoratul favorabil stângii co-
şi Malia: „Și eu sunt atât de mândru de voi. Dar tre- muniste din Republica Moldova în timpul campaniei
buie să vă spun că deocamdată un singur câine este electorale din 25 februarie 2001. După acest scrutin
probabil suficient.” Precizăm că pentru umanizarea parlamentar fracțiunea comunistă deținea 71 din cele
chipului liderului politic cercul familiei se extinde, 101 de mandate în forul legislativ de la Chișinău.
cuprinzând și animalele domestice. Aceasta pentru că Un alt element vital al „constelaţiei” mitologice,
în spectacolul politic, – este de părere francezul Ro- după G. Ballandier, îl constituie Mitul Unităţii. Pot-

nr. 2 (33), iunie 2014 - 95


Akademos
rivit lui G. Ballandier, acesta, de regulă, exprimat tea semnelor şi caracterelor de personalitate pe care
prin apelul la rasă, popor, îşi găseşte aplicarea cea mass-media le include în audienţa politică, relativ
mai spectaculoasă în sărbătoare, fapt ce plasează la o persoană care desfăşoară activităţi politice con-
întreaga naţiune într-o situaţie ceremonială. În con- stante. În fapt, brandul de imagine politică este o
textul teatralizării politice, am putea afirma că Mitul sinteză simplistă – o caricatură, o figură compusă
Unităţii nu este altceva decât o „fuziune delirantă” din două-trei trăsături majore, care poziţionează o
a unei societăţi civile [10, p.21]. personalitate politică în mintea electoratului, odată
Mitul Unităţii comportă o semnificaţie deose- pentru totdeauna [13]. De cum s-a produs acest fapt,
bită în regimurile totalitare, în cele socialiste, unde personalităţile politice puternic poziţionate în con-
prevalează statul şi personalizarea puterii. În aseme- ştiinţa audienţei politice dintr-o ţară foarte greu îşi
nea sisteme sărbătorile însoţite de defilări, procesi- mai pot schimba percepţia pe care o au în electorat.
uni militare sau civile sunt expresii ale dogmei şi Fenomenul brandingului politic românesc este
forţei guvernanţilor. Ziua de 1 Mai în timpul URSS reflectat deosebit de relevant în volumul Cartea
semnifica mai mult decât o sărbătoare a muncii: ea preşedinţilor de Vladimir Tismăneanu şi Cristian
reuneşte, egalează, asociază pentru moment masele Pătrăşconiu. În lucrarea evocată brandul se asociază
şi liderii săi. cu o doctrină care însumează 2-3 opțiuni, proiecte
În cazul Republicii Moldova, unul dintre cele politice. De exemplu, doctrina Constantinescu [14,
mai fascinante spaţii simbolice ale teatrului politic p.196]. Constantinescu a fost un președinte al ter-
al unităţii este, fără îndoială, Piaţa Marii Adunări giversării [15, p.142], decomunizarea fiind atunci
Naţionale din centrul Chişinăului. Aceasta îi confe- o urgență istorică. Ce l-a împiedicat pe Constanti-
ră un anumit sens – cel de oraş al puterii, apoi cel de nescu să creeze o comisie care să studieze crime-
inimă a statului moldovenesc. le comunismului? ...Ceea ce a subestimat Corneliu
Mitul Unităţii este prezent și în discursul preşe- Coposu, și nu doar el, ține de slăbiciunile umane ale
dintelui Obama: „Suntem o familie americană şi ne personajului: o vanitate hipertrofiată, orgoliu nemă-
vor ridica sau cădea împreună ca o naţiune şi ca un surat, o fixație față de propria imagine pe care o nu-
singur popor” [11]. mim îndeobște narcisism [16, p.144]. Legitimitatea
Mitingul Pro Europa din 3 noiembrie 2013, or- lui Emil Constantinescu s-a născut din relația sa cu
ganizat de partidele Coaliţiei de guvernare în Piața Corneliu Coposu. Deși se considera egal cu Walesa
Marii Adunări Naționale din Chișinău, la care au și cu Havel, n-a fost implicat, precum aceștia, în ac-
participat peste 100 de mii de cetățeni, reprezintă, de țiunile disidente din anii comunismului. Constanti-
asemenea, un model de revocare a mitului Unităţii nescu este deficitar la capitolul carismă [17, p.229].
poporului și clasei guvernatoare cu efecte persuasive. În opinia autorilor, există asemănări ale preșe-
În opinia lui Murray Edelman, atunci când este dinților României cu alți președinți reali de stat din
vorba de putere, miturile nu sunt simple ficţiuni, ci lumea largă: Iliescu cu Andropov, Constantinescu
credinţe larg acceptate [12, p.101]. Ceea ce are re- cu Gorbaciov, Băsescu cu Elțin [18, p.221].
levanță în cazul mitului politic este că el mizează Ceaușescu se credea uns de Istorie, avea o în-
întotdeauna pe afecte şi doar rareori pe aspectele credere oarbă în destinul său grandios, de salvator
cognitiv-raţionale. Funcţia dominantă a mitului po- al neamului și de baci național [19, p.227]. Iliescu
litic este una de liniştire, de detensionare a condu- are un magnetism al său, pe care știe să-l utilizeze.
itelor angoase, panicate şi confuzionate de stimuli Traian Băsescu are un ego pronunțat. A riscat
sociali contradictorii. enorm când și-a asumat condamnarea dictaturii co-
Mitul politic însă este lipsit de esenţă fără de munismului. S-a identificat cu acel demers în ziua
tradiţie şi cultură politică. Interdependenţa dintre de 18 decembrie 2006. Ceea ce îl face pe Băsescu
cultura politică, mentalul maselor şi procesul elec- uman și interesant este natura de plebeu mereu răz-
toral dă naştere unui alt fenomen al poziţionării vrătit, curajul de a spune lucrurilor incomode. Bă-
actorului politic – brandul politic. Definiţiile bran- sescu știe să inducă încredere, să transmită o imagi-
dului sunt multiple. Iată cum defineşte, bunăoară, ne de vigoare, de forță.
acest concept socio-politic şi cultural jurnalistul Ceaușescu s-a format în universul dogmatic
român, ex-consilierul preşedintelui Traian Băsescu, bolșevic, dar a mers treptat în direcția unui națio-
Claudiu Saftoiu, în monografia sa Jurnalismul po- nalism primordialist, a cultivat mitologia traco-
litic – manipularea politicienilor prin mass-media, dacică, a încercat să prezinte PCR drept continuato-
manipularea mass-media de către politicieni: Bran- rul voievozilor medievali și chiar al unor Burebista
dul de imagine politică este reprezentat de totalita- și Decebal. Ceaușescu se visa reîncarnarea lui Mi-

96 - nr. 2 (33), iunie 2014


Științe politice

hai Viteazul. Dar a rămas un comunist convins, a Brandul politic pune în prim-plan individuali-
murit cântând „Internaționala”. Doctrina sa a fost zarea şi nu utilitatea actorului politic. În contextul
stalinismul național. complexităţii spaţiului şi ofertelor politice în cam-
Traian Băsescu este un spirit pragmatic, care a pania electorală, alegătorul trebuie să-şi identifice
înțeles că modernizarea reală a României înseam- şi să-şi aleagă cu uşurinţă favoritul personal. Ela-
nă adoptarea valorilor pluraliste și despărțirea de borarea celor mai puternice branduri naționale se
trecutul totalitar, fascist și comunist. Doctrina sa fundamentează pe arhetipurile culturii naționale. În
este legată de proiectul său politic: stat de drept, cultura rusă, de exemplu, pot fi identificate 12 tipuri
respect pentru Constituție, combaterea corupției, de arhetipuri: arhetipul Durak (Prostănacul) – se
euro-atlantismul autentic, nu mimat, lupta cu moș- asociază cu simplitatea; arhetipul Bogatâri (Bo-
tenirile leniniste [21, p.225]. gatâr) – se asociază cu eroismul; Ivan-Ţarevici sim-
Conform altei interpretări, brandul reprezintă o bolizează devotament, putere; Vasilisa Prekrasnaia
sumă de valori pe care le are un anumit produs. În (Vasilisa cea Frumoasă) – transformare şi iubire;
cazul nostru, un lider politic. De exemplu, Che Gu- Zolotaia Râbka (Peştişorul de Aur) – magie; Baba
evara este un brand [22, p.9]? Incontestabil, imagi- Iaga (Baba Cloanţa); Koșcei Besmertnâi (Koșcei
nea acestui lider politic a trecut de la stadiul de pro- Nemuritorul) – revoltă etc. [25, p.72]
dus la cel de marcă. Che Guevara făcea revoluții, de Pentru comparație, vom constata că în spațiul
unde s-a desprins şi ideea de rebeliune, de opoziţie, politic moldovenesc nu se observă o intercalație
de atitudine antisistem. Această valoare s-a distilat relevantă dintre basmele și legendele populare și
în timp şi l-a transformat în brand. Fiecare brand brandingul politic. Așadar, în spectacolul politic
se poziţionează pe piaţă, atribuindu-i o calitate anu- moldovenesc nu sunt antrenați nici Feți Frumoși,
me produsului. Chiar şi comunismul poate deveni nici Ilene Cosânzene.
un brand. Astfel, Lenin este asociat ideii de utopie Sociologul rus Dmitrii Olişanski propune o am-
politică, el reprezentând comunismul idealist. Stalin plă tipologie de arhetipuri [26, p.169]:
este simbolul represiunii, iar Gorbaciov întruchi- Ţarul – liderul cu o putere energizantă deosebi-
pează utopia comunismului reformist. tă. Este imaginea lui Eţlin, „ţarul Boris”, politicia-
Comunismul românesc a dat un singur brand nul nr.1 din Rusia, care preia puterea de la ideologul
– brandul Ceauşescu: pentru străini – Ceauşescu- şi indecisul M. Gorbaciov. Actualmente, țarul roșu
dictatorul, pentru români – geniul Carpaților, Ma- de la Kremlin – Vladimir Putin.
rele fiu al ţării, Erou între eroi. În Occident a reuşit Sobarul – acest rol Olişanski i l-a rezervat fostu-
să-şi impună imaginea unui lider socialist indepen- lui primar al Moscovei, Iurie Lujkov. S-a aflat la gu-
dent de URSS. De aceea lozinca din perioada lui vernarea Moscovei timp de 15 ani, după destrăma-
Gheorghiu-Dej: „Stalin şi poporul rus fericirea ne-a rea URSS-ului. Noțiunea de „sobar” se mai asocia-
adus!” după 1965 a fost înlocuită prin alta: „Ceau- ză cu cea de kupeţ / negustor. Energia sa expansivă
şescu şi poporul, patria şi tricolorul!” [23, p.9]. se proliferează nu pe verticală, ci pe orizontală, fiind
Pentru mentalul electoratului moldovean epoca interesat de cucerirea unor „noi teritorii”. Magistrul
comunistă a dat naştere brandului politic Ivan Bo- orașului, sau gradonacialnikul nicidecum nu poate
diul, de unde şi sintagma epoca bodiulistă. Şi unul, fi un ţar.
şi altul au lăsat frumoase „amprente arhitecturale” Partorgul – este arhetipul lui Ziuganov, care în
ca o amintire a Epocii de Aur: Ceauşescu a lăsat 1996 a devenit o umbră a lui B. Elţin. Este omul
românilor metroul şi Casa Poporului, Bodiul – fai- nepregătit să ia puterea în mâinile sale. Se consideră
moasa Sală cu Orgă, Teatrul de Operă şi Balet, tron- că în alegerile din 1996 Zuiganov se temea mai mult
sonul de drum ce uneşte Botanica de sus cu centrul de eventuala sa victorie, decât Elţin de eșecul său.
Chişinăului etc. Anume acesta a fost motivul principal al temperă-
Imaginea liderului politic, după cum susţine rii acțiunilor electorale ale candidatului comunist
cercetătorul rus V. Pîzin, este ecoul social al trăi- dintre primul tur de scrutin şi cel de-al doilea. El-
rilor lăuntrice ale individului. Imaginea reprezintă, ţin suferea din cauza unor probleme de sănătate, iar
de fapt, o proiecţie în politic a alegătorului însuşi. Ziuganov, pur şi simplu, s-a retras pentru puţin
Omul politic devine oglinda alegătorului său, în timp, conştient, se prea poate, de faptul, că nu erau
care cel din urmă încearcă să descopere ceea ce este timpuri favorabile pentru comuniști.
ascuns în adâncurile sufletului său (teoria echilibru- Pontatorul – persoana care mizează (pontează)
lui perceptiv). Astfel, brandul liderului politic poate la jocurile de cărţi. De regulă, aceştia „se aprind”
fi tratat ca un model de proiecţie a arhetipului [24]. repede în public, dar după culise apar cu totul în altă

nr. 2 (33), iunie 2014 - 97


Akademos
ipostază – epuizaţi, obosiţi (imaginea liberalului rus 1992 i-a adus un grav prejudiciu de imagine preșe-
Vladimir Jirinovski). dintelui de atunci. Consecinţele conflictului armat,
Preotul răspopit – este modelul lui Mihail Gor- criza economică prin care trecea Republica Moldo-
baciov, primul şi ultimul preşedinte al URSS. A „ab- va au creat premise favorabile pentru accederea la
dicat” de la putere, ca mai apoi să-şi argumenteze putere a concurentului său electoral, Petru Lucin-
greşelile comise. „El a distrus puterea, – scrie Oli- schi. Unul din punctele forte ale brandului Snegur
şanski, – şi tot restul vieţii este nevoit să se justifice a fost abandonarea Partidului Democrat Agrar din
asemeni unui preot-răspopit care a început să ţină Moldova, considerat un partid al oamenilor întâm-
prelegeri despre comunismul ştiinţific.” plători în politică, retrograd,2 precum și inițiativa
Nașterea și menținerea unui brand presupu- sa cu privire la modificarea art. 13 din Constituția
ne respectarea unor reguli. În cazul în care ar fi să Republicii Moldova cu privire la limba de stat. La
transcriem legile imuabile ale brandului, după All 27 aprilie 1995, de la tribuna parlamentară, Snegur
şi Laura Ries, am obţine următorul conţinut: Dacă avea să declare că denumirea corectă a limbii noas-
se vrea construirea unui brand puternic în mintea tre este limba română.3 După abandonarea PDAM
electoratului, acesta trebuie restrâns. (Legea expan- Snegur vine în fruntea altui partid, care îl va lansa
siunii). Esența brandului trebuie redusă la o singură în alegerile prezidențiale din 1996 – Partidul Renaș-
idee sau atribut. După ce un brand intră în posesia terii și Concilierii.
unui cuvânt, este greu pentru oponenți să-l mai fure Cel de-al doilea preşedinte al Republicii Mol-
(Mitterand – forța liniștită, Mercedes-Benz – presti- dova, Petru Lucinschi, a rămas în istoria formării
giu). Este nevoie de găsit un cuvânt codificat pentru sistemului politic moldovenesc ca un președinte-
prestigiu (Legea cuvântului) [27]. jucător. În 1996, în ajunul scrutinului prezidențial a
Imaginarul politic moldovenesc fost creată Mișcarea pentru o Moldovă Democratică
Este important, în opinia noastră, să estimăm că și Prosperă, lider Dumitru Diacov. Această forma-
nu toţi actorii politici devin branduri politice. Fă- țiune l-a promovat mai apoi pe Petru Lucinschi în
când analiza portretistică a unui actor politic ne von competiția prezidențială, din care a ieșit învingător.
convinge că este foarte dificil să identifici două-trei A urmat formarea coaliției de guvernare Alianța
elemente care ar caracteriza şi ar reda o sinteză a pentru Democrație și Reforme (1998), iar apoi des-
prestaţiei politice a acestuia. Unicii actanţi ai scenei trămarea acesteia (1999) după acordarea moțiunii
politice care acoperă cerinţele pentru un branding de neîncredere cabinetului Sturza prin votul oferit
politic sunt şefii de stat. Un brand al politicii autoh- de către membrii fracțiunii PPCD din legislativ,
tone poate fi considerat primul președinte al Repub- componentă a ADR, și cel al fracțiunii PCRM. Și
licii Moldova Mircea Snegur. Făcând referinţă la după ieșirea sa din politică numele acestuia este
legile imuabile ale persuasiunii, e clar că pentru asociat cu apariția unor formațiuni politice, lansarea
un brand este importantă prezenţa calificativului unor mesaje politice. Astfel, PLDM este conside-
primul. Mircea Snegur a fost primul preşedinte al rată de unii analiști creatură a lui Petru Lucinschi.
Republicii Moldova după declararea Independenţei Amintim, că feciorul președintelui este membru al
şi Suveranităţii statului la 27 august 1991. Numele PLDM, președinte al Comisiei parlamentare pentru
lui Snegur se asociază cu Tricolorul și Suveranita- 2
La 4 august 1990, M. Snegur își anunță retragerea din
tea. Graţie stilului de guvernare şi a temperamen- rândurile PCM. La 27 iunie 1995 își anunță demisia din
tului prezidențial, primul preşedinte1 și-a adjudecat PDAM. În Declarație se spune: „Unii membri ai Executi-
pe bună dreptate numele de părinte al națiunii. [28, vului PDAM tot mai des pun la îndoială justețea cursului
p.123] La 15 ianuarie 1992, în incinta Parlamentu- reformelor economice, inițiate la începutul anului 1992,
lui, primul președinte al Republicii Moldova jura și a intenției de integrare a țării noastre în economia occi-
pe cărțile sfinte credință poporului Moldovei. După dentală, făcându-se deseori aluzii la imposibilitatea exis-
declararea independentei, Republica Moldova a fost tenței și dezvoltării țării în condițiile independenței în
primul stat din cadrul CSI care a devenit membru afara cadrului ex-URSS”. În: Republica Moldova: Istoria
al ONU. Președintele Mircea Snegur a fost cel care politică (1989-2000). Chișinău: 2000, p.143..
3
a semnat Protocolul de Aderare în ziua de 2 martie Abia la 5 decembrie 2013, Curtea Constituţională a
1992. Iar acasă, în aceeași zi, la Dubăsari, gardienii declarat denumirea corectă a limbii de stat limba româ-
și cazacii atacă direcția de poliție [29, p.96]. nă. Astfel, sintagma „limba moldovenească, funcționând
Conflictul de la Nistru din primăvara anului pe baza grafiei latine”, din articolul 13 al Constituției Re-
publicii Moldova, urmează să fie înlocuită cu expresia
1
Legea cu privire la alegerile președintelui RM a fost „limba română”, conform textului „Declarației de Inde-
aprobată la 18 septembrie 1991. pendență”, considerat primar.

98 - nr. 2 (33), iunie 2014


Științe politice

cultură, știință, educație, mass-media. Dacă în cazul Unul dintre cei mai longevivi actori ai specta-
lui Mircea Snegur se poate de spus că anturajul a colului politic moldovenesc este considerat creștin-
creat președintele, atunci în cazul lui Petru Lucin- democratul Iurie Roşca.
schi – președintele a fost cel care a creat anturajul. Între anii 1988–2005, liderul PPCD deveni-
Voronin – Salvatorul și Vladimir Voronin – se un brand al opoziției din ţară. Roşca avea ima-
euro-comunistul. Este brandul dual de imagine al ginea haiducului politicii moldovenești: proteste,
preşedintelui moldovean, perceput de electoratul pichetări, discursuri bătăioase la adresa puterii. De
moldovenesc. După ce în 2001 Voronin vine la gu- regulă, haiducul este un personaj politic mai brut,
vernare, în fruntea PCRM, ca un salvator al națiunii, mai firesc, care se afirmă pe scena politică nu prin
cu opțiunea integrării în spațiul economic de răsărit, calităţi instituționale sau elevate, ci printr-un mod
în 2002-2003 staff-ul comunistului Voronin elabo- direct de a acţiona cu mijloace specifice asupra oa-
rează şi promovează strategia vectorului integrării menilor simpli, adică într-un stil lipsit de echivoc,
europene. Retorica politică anti-rusească, respinge- fiind astfel pe placul cetățeanului obişnuit. Haidu-
rea Memorandumului Kozak, întâlnirea cu cel mai cul nu acționează în numele principiilor abstracte, ci
puternic preşedinte al planetei, în Cabinetul Oval, în numele situațiilor, în numele oamenilor simpli şi
președintele Bush Jr, în perioada primului mandat, asemeni oamenilor simpli. Cazul lui Roşca este însă
i-au permis să-şi adjudece brandul de euro-comunist. unul specific. Haiducul nu va fi niciodată un aris-
Au contribuit la această nominalizare și întâlnirea cu tocrat prin comportamentul său, or, Roşca nu este
președintele României Băsescu în ajunul alegerilor după natura sa un haiduc – având un comportament
parlamentare din 2005. S-a mizat pe tehnica transfe- aristocratic, când o cer circumstanțele. Acesta este
rului de imagine. După evenimentele din 6-7 aprilie rolul pe care l-a interpretat ireproșabil.
2009, imaginea președintelui a primit o lovitură de Presa autohtonă l-a mai catalogat pe liderul
grație. Din euro-comunistul Voronin, liderul PCRM creştin-democrat ca urmare a contribuției sale la
a revenit la imaginea de partorg. Voronin şi-a creat spargerea a două alianțe politice – Convenţia De-
imaginea de protector al moldovenismului şi al stata- mocrată în alegerile prezidențiale din 1996 și Alian-
lităţii moldoveneşti cu o retorică sarcastico-agresivă ța pentru Democrație și Reforme în post electorala
la adresa comisarilor europeni și, în special, a preșe- 1998, drept spărgătorul de alianțe [35].
dintelui României, Traian Băsescu [30]. După alegerile parlamentare din 2005, liderul
Mihai Ghimpu, preşedinte interimar al Republi- PPCD îşi „autocenzurează” considerabil imaginea.
cii Moldova (11.09. 2009-28 .12.2010), preşedinte- Haiducul de adineauri s-a transformat într-un oportu-
le PL, reprezintă cu certitudine un brand de imagi- nist al politicii moldovenești. Oportunism pe care l-a
ne politică. Se asociază cu sintagmele: românism- manifestat în ziua de 4 aprilie 2005, când fracţiunea
unionism, nonconformism, sarcasm, umor. Este po- PPCD împreună cu deputații PD şi social-liberali vo-
liticianul direct şi tranşant. Utilizează un limbaj co- tează de comun cu fracţiunea majoritară comunistă
locvial, populist. De numele lui sunt legate următoa- pentru cel de-al doilea mandat al preşedintelui co-
rele evenimente şi decizii simbolice: desecretizarea munist Vladimir Voronin. Votul creştin-democraţilor
arhivelor KGB, critica dură la adresa Kremlinului, din legislativ întru susținerea preşedintelui comunist
inclusiv decretul (neconstituţional) despre declara- la perpetuarea legitimității în cel de-al doilea man-
rea zilei de 28 iunie drept zi de ocupaţie sovietică,
denumirea corectă a limbii române4 [33]. Parlamentului și președinte interimar al Republicii Mol-
dova, a declarat că prevederile Constituției ar trebui să
4
Din data de 11 septembrie 2009, președintele Parla- se adapteze prevederilor Declarației de Independență a
mentului Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, asigură țării, care menționează că „limba oficială în Republica
interimatul funcției de Președinte al Republicii Moldo- Moldova este limba română”. În luna iunie 2010, Mihai
va. Interimatul funcției a intervenit ca urmare a demisi- Ghimpu, în calitate de președinte interimar al Republicii
ei președintelui Vladimir Voronin anunțată în dimineața Moldova, a aprobat un decret prezidenţial prin care se
zilei de 11 septembrie 2009 la postul public de televi- condamna ocupația sovietică din 28 iunie 1940, organi-
ziune. Cererea de demisie a fost transmisă secretariatu- zându-se totodată o zi a comemorării victimelor ocupați-
lui Parlamentului, iar prin votul majorității deputaților a ei sovietice în Basarabia. Decretul prevede, de asemenea,
fost declarată vacantă funcția de președinte al Republicii faptul că armata rusă, succesoare a armatei sovietice, tre-
Moldova. Prin urmare, în corespundere cu articolul 91 al buie să se retragă imediat de pe teritoriul Republicii Mol-
Constituției Republicii Moldova, care prevede că „interi- dova. Decretul a stârnit multe comentarii contradictorii,
matul funcției se asigură de președintele Parlamentului”, inclusiv în rândul membrilor AIE, însa a fost catalogat de
Mihai Ghimpu devine președinte interimar al Republicii majoritatea analiștilor politici drept un act de curaj fără
Moldova până la alegerea de către Parlament a noului precedent pentru un conducător al Republicii Moldova.
președinte. Mihai Ghimpu, în calitate de președinte al pe http://ro.wikipedia.org/wiki/Mihai_Ghimpu

nr. 2 (33), iunie 2014 - 99


Akademos
dat prezidenţial a lăsat consternat electoratul fidel al Psihologia maselor înclină să simplifice lumea
PPCD-ului, care este unul anticomunist. înconjurătoare. Trăind într-un secol al vitezei şi al
În noiembrie 1999, după acordarea votului de hegemoniei informaţionale, brandul de imagine po-
neîncredere Cabinetului Sturza, peste nouă luni de litică are sarcina de a cristaliza şi a transmite opera-
la inaugurare, presa autohtonă a relansat cu referință tiv o informaţie completă despre protagonistul său.
la cooperarea parlamentară dintre comuniști și creș- În aceste circumstanţe alegătorul va reacţiona la un
tin-democrați istorica sintagmă politică „monstru- context mitologic şi nu la unul real. Fapt pe care
oasa coaliţie”. trebuie să nu-l neglijeze consilierii de PR în campa-
Păpușarul este cel mai recent brand de imagine niile de comunicare electorală sau politică.
politică în spectacolul politic moldovenesc. Apare Bibliografie
în contextul disensiunilor dintre liderii celor două 1. Larson, Charles. Persuasiune. Receptare şi respon-
formațiuni politice, PLDM și PD, respectiv, Vlad sabilitate. Iaşi: Editura Polirom, 2003.
Filat și Vlad Plahotniuc, cel din urmă supranumit 2. Discursul de victorie al lui Barack Obama pe
de către primul păpușarul [36]. Ambii politicieni http://unimedia.info/stiri/video--text-discursul-de-victo-
acced în politică din domeniul businessului, ambii rie-al-lui-barack-obama-54066.html, accesat la 7 noiem-
cu momente controversate și intransparente în CV brie 2012
3. Larson, Charles. Persuasiune. Receptare şi respon-
de om de afaceri. sabilitate. Iaşi: Editura Polirom, 2003.
Chiar dacă V. Plahotniuc reușește de fiecare dată 4. Discursul de victorie al lui Barack Obama pe http://
să respingă acuzațiile aduse, catalogându-le ca pe o unimedia.info/stiri/video--text-discursul-de-victorie-al-
manipulare a opiniei publice, imaginea de păpușar lui-barack-obama-54066.html, accesat la 07.10.12.
îi este una inerentă, indetașabilă. Ea a devenit un 5. Ibidem.
brand de imagine politică național. 6. Girardet R. Mituri și mitologii politice. Institutul
European, Iasi, 1997.
Concluzii. Finalizarea procesului de construcţie
7. Shwartzenberg R. G. Statul-spectacol. București:
a imaginii politice, consolidarea acesteia până la obţi- Ed. Scripta, 1995.
nerea efectului de brand politic este indisolubil legată 8. de Tocqeuville, Alexis. Despre democrație în
de utilizarea instrumentarului persuasiv. Un instru- America. București: Ed. Humanitas, 2008.
ment prioritar al persuasiunii îl constituie mitizarea 9. Discursul de victorie al lui Barack Obama pe http://
politica, care urmărește să vitalizeze în mod artifici- unimedia.info/stiri/video--text-discursul-de-victorie-al-
al, fals rolul puterii, rolul unui actor politic, fie prin lui-barack-obama-54066.html, accesat la 07.10.12.
compararea acestora cu modele eroice din trecut, fie 10. Ballandier Georges. Scena puterii. Oradea:
AION, 2000.
prin inducerea speranței într-un viitor iluzoriu care ar
11. Discursul de victorie al lui Barack Obama pe
putea fi rezultatul acțiunilor puterii sau respectivului http://unimedia.info/stiri/video--text-discursul-de-victo-
actant din spectacolul politic. Puterea mitizată este rie-al-lui-barack-obama-54066.html, accesat la 07.10.12.
investită nemeritat cu calități deosebite, în contradic- 12. Edelman Muray. Politica și utilizarea simboluri-
ție flagrantă cu interesele ei prozaice, mărunte. Mani- lor. Iași: Ed. Polirom, 1999.
pularea prin mitizarea politică încearcă să convingă 13. Saftoiu C. Jurnalismul politic – manipularea po-
cu privire la eficiența și moralitatea puterii. liticienilor prin mass-media, manipularea mass-media de
Un factor decisiv al dimensiunii persuasive în către politicieni pe http.//www . markmedia. Ro
procesul de relaționare îl constituie brandingul po- 14. Tismăneanu V., Pătrăşconiu C. Cartea preşedin-
ţilor, Convorbiri, corespondențe, portrete. București: Ed.
litic. În studiul de faţă am elucidat premisele şi cir- Humanitas, 2013.
cumstanţele în care un personaj politic se transformă 15. Ibidem.
treptat în brand politic. Sunt argumente în favoarea 16. Ibidem.
afirmaţiei că imaginea politică constituie un produs 17. Ibidem.
politic destinat psihologiei maselor. Aceasta însă este 18. Ibidem.
vulnerabilă doar la „tablouri” clare, adică la un cod 19. Ibidem.
informațional, cristalizat într-un chip bine identificat 20. Ibidem.
şi poziţionat în mentalul maselor. 21. Comunismul de consum, Nr.142, 13-19 octom-
brie, 2006.
Aceste codificări mitologice relevă trăsăturile
22. Ibidem.
de caracter, stilul comportamentului lor politic. Toto- 23. Apud. Кошелюк М. Технологии политических
dată, utilizarea unor astfel de interpretări simbolico- выборов. 2 -e изд., Питер, 2004.
mitologice facilitează considerabil perceperea de 24. Иудин A.A., Иудин А.И., Чернышов A.B.
către publicul electoral a actorului politic, făcând-i Архетипы в современной рекламе: возможности и
imaginea mai accesibilă. перспективы. Н. Новгород: Изд-во НИСОЦ, 2010.

100 - nr. 2 (33), iunie 2014


Științe politice

25. Apud. Кошелюк М. Технологии политических 29. Peru A. Crearea brandului de imagine politică.
выборов. 2-е изд., Питер, 2004. Moldoscopie, Probleme de analiză politică, Partea 4
26. Al Ries, Laura Ries. Cele 22 de legi imuabile ale (XXXIV), 2006.
brandului – cum să transformi un produs sau un serviciu 30. http://ro.wikipedia.org/wiki/Mihai_Ghimpu
într-un brand de clasă mondială. București: Ed. Colecţie 31. Peru A. Crearea brandului de imagine politică.
Curier MK, 2003. Moldoscopie, Probleme de analiză politică, Partea 4
27. Cernencu M., Rusnac Gh., Galben A., Solo- (XXXIV), 2006.
mon C. Republica Moldova: istoria politică (1989-2000). 32. PLDM iese din Alianța pentru Integrare Europea-
Documente și materiale, V. I. nă (Discursul lui V. Filat din 13 februarie 2013), pe http://
28. Vartic Andrei. Snegur. Chișinău: Ed. Basarabia, www.publika.md/pldm-iese-din-alianta-pentru-integrare-
1996. europeana--filat--vrem-un-nou-acord-aie_1257241.html

Petru Jireghea. Clopotniţa, u/p, 1 070×800 mm, 1977.


Din colecţiile MNAM

nr. 2 (33), iunie 2014 - 101


Akademos

PROBLEMATICA Știința și filosofia din toate timpurile şi-au adus


contribuția substanțială și şi-au manifestat interesul
ANTROPOLOGICĂ nestăvilit pentru îmbunătățirea calitativă a vieții so-
ÎN CONTEXT BIOETIC cietății și individului. Din acest punct de vedere, la
studiul asupra omului şi a comunităţii umane, asup-
ȘI POLITIC ra raporturilor dintre aceste două elemente funda-
mentale ale vieții pe Terra au contribuit personalități
Dr. Serghei SPRINCEAN marcante ale științei și filosofiei, precum Aristotel,
cu operele sale De animalibus historia și Politica,
Institutul de Cercetări Juridice și Politice în care a dezvoltat ideea cu privire la „zoon politi-
al AȘM kon”, Friedrich Nietzsche, o altă somitate din dome-
THE ANTHROPOLOGIC PROBLEMATICS IN niul filosofiei, care a contribuit decisiv la elaborarea
BIOETHCIAL AND POLITICAL CONTEXT conceptului antroposofic de „supraom” în opera sa
Summary: In the paper is analyzed the prob- Așa grăit-a Zarathustra, alături de zeci de filosofi și
lematics of intellectual, spiritual and biological en- savanți iluștri.
hancement of human being, and its importance for Problema îmbunătățirii calității omului, a creș-
sustainable development of human civilization for
terii artificiale, prin tehnici, proceduri şi inginerii
overcoming contemporary global multidimensional
crisis. Science and philosophy were substantially in- biomedicale, a capacităților lui naturale există din
volved in the process of qualitative enhancement of timpuri ancestrale. „Fabricarea” omului din ele-
society, as well as of human individual’s life and con- mente componente primare, din organe prelevate
dition, during entire history, from ancient epoch to the de la alți indivizi umani, alte specii de mamifere
present age. Sustainability of human civilization ever, ori cultivate artificial pentru a-i conferi abilități și
and especially in controversial contemporary times of forțe specifice cât mai aproape de un anumit ide-
fulminant technological progress, depends directly on
human integrity, potential and power in relationship
al al individului uman, fie în sfera estetică, fie în
with surrounding nature. In this context, the human cea intelectuală, a comunicării paranormale sau în
enhancement, enriched with bioethical and political domeniul exercitării puterii politice asupra întregii
experience and tools, can provide a set of efficient omeniri prin potențialul suprauman provenit dintr-o
paths to solve and overcome contemporary global viziune strategică de a adopta și implementa deci-
multidimensional crisis. Bioethical, historical and po- zii politice cu un impact macro-social extraordinar,
litical approaches are applied in this research. a preocupat în egală măsură de-a lungul timpului
Keywords: human being, bioethics, global crisis,
human enhancement, eugenics, sociobiology, de- şi oamenii de ştiinţă, și oamenii de artă. Astfel, un
mography, sociogenetics. apogeu al gândirii artistice și științifice centrate pe
identificarea posibilităților și căilor probabile de
Rezumat: În lucrare este analizată problematica creare a supraomului a fost atins în secolul al XIX-
îmbunătățirii intelectuale, spirituale și biologice a lea, la începutul epocii contemporane, în perioadă
omului, importanța sa pentru dezvoltarea durabilă când progresul științific și elaborările excepţionale
a civilizației umane în perspectiva depășirii crizei
ale oamenilor de știință din astfel de domenii pre-
globale multiaspectuale contemporane. Pe parcursul
istoriei, din antichitate până în zilele noastre, știința cum biologia, chimia, fizica au determinat un salt
și filosofia au fost substanțial implicate în procesul tehnologic nemaivăzut până atunci [1, p. 30].
de perfecționare calitativă a societății, precum și a Tot în acest segment de timp încep să apară și te-
vieții și condiției umane la nivel individual. Suste- orii filosofice, deducții științifice, dar și opere artis-
nabilitatea civilizației depinde direct de integritatea, tice, precum romanul Frankenstein (1818), axat pe
potențialul și forța umană în relația sa cu natura în- mitul Golemului, care au panicat opinia publică. Ele
conjurătoare la toate etapele evoluției sale, dar mai
atenţionau societatea asupra urmărilor imprevizibi-
ales în epoca contemporană, caracterizată printr-un
progres tehnologic fulminant. În acest context, per- le și dezastruoase la scară mondială ale cercetărilor
fecționarea ființei umane, îmbogățită cu experiența și şi experimentelor implicând subiecți umani, scăpate
instrumentarul bioetic și politic, poate identifica căi de sub control. Romanul Frankenstein al scriitoarei
viabile și eficiente de soluționare și depășire a crizei britanice Mary Shelley a fost mai târziu ecranizat și
globale contemporane. Abordări bioetice, istorice și reprodus de nenumărate ori, producând de fapt un
politologiсe sunt aplicate în cercetarea de față. efect invers decât cel scontat de către autori și pub-
Cuvinte-cheie: ființă umană, bioetică, criză glo-
bală, perfecționare umană, eugenie, sociobiologie,
lic. Cartea adesea a incitat comunitățile științifice și
demografie, sociogenetică. clasa politică să reacționeze nu prin moralizarea şi
raționalizarea investigaţiilor ştiinţifice, impunerea

102 - nr. 2 (33), iunie 2014


Filosofie

unui control strict asupra viitoarelor proiecte, ci prin sterilizarea forțată a persoanelor de culoare și eu-
proliferarea pericolelor tehno- și antropogene, prin tanasia celor cu handicap în baza deciziilor curții,
sporirea numărului și nivelului de risc al cercetărilor politici ce au influențat în sens direct abordările
în domeniul biofizicii, fizicii nucleare, biomedicinei teoretice și strategiile demografice promovate pe
și antropologiei, generând în consecință, pe plan continentul european începând cu a doua jumătate
global, o concurență total ilogică și irațională pe ter- a secolului al XIX-lea [4, p. 118].
men lung, de natură tehnologică. Această tendinţă La începutul secolului XX, atare abordări de ori-
s-a resimţit mai cu seamă în sfera elaborării noilor gine darwinistă, eugenice și rasiale au devenit ide-
tipuri de armament de distrugere în masă, pe dimen- ologii de stat și doctrine socio-politice dominante
siunea resurselor naturale în genere, dar mai ales pe până la mijlocul secolului XX, mai ales pe fondalul
cea a resurselor energetice, culminând cu cele două dezvoltării rapide a unor regimuri autoritare și totali-
războaie mondiale din secolul XX soldate cu victi- tare, precum cel sovietic în URSS, cel nazist în Ger-
me și suferințe umane nemaiîntâlnite în istoria uma- mania hitleristă și cel fascist în Italia. În contextul
nității din toate timpurile [2, p. 76]. evoluției cultului personalității liderilor totalitari –
De fapt, ideile cu privire la crearea pe cale artifi- V. Lenin, A. Hitler, I. Stalin, B. Mussolini, aceștia au
cială, prin intervenția omului de știință, a unui indi- fost declarați de către comunitatea științifică a timpu-
vid perfect care să răspundă rigorilor timpului său, lui său, aservită intereselor politice ale momentului,
ideal adaptat la ritmurile sporite ale vieții în perioada drept supraoameni sau homo sapiens futuris – proto-
industrializării totale, susținute și prin numeroase te- tipuri ale oamenilor viitorului, atribuindu-li-se cali-
orii biologiste prin care se exacerba nejustificat im- tăți intelectuale și psihoneurologice supraomenești.
portanța elementului biologic din natura umană pen- Este bine știut faptul că Adolf Hitler recunoștea în
tru progresul omenirii și civilizației, precum teoria opera sa Mein Kampf (1924) drept sursă principală
darwinismului social, igiena biologică, teoria selec- de inspirație pentru politica sa de exterminare a rep-
ției și sterilizării eugenice și mai ales rasismul, a con- rezentanților raselor „inferioare”, precum evreii și
tinuat la sfârșitul secolului XIX – începutul secolului țiganii, care a constituit baza ideologică a celui de-al
XX, să constituie un subiect prioritar pentru oamenii III-a Reich, ca fiind teoriile înaintate de către celebrii
de știință în cercetările lor din domeniile biomedica- eugeniști și rasiști americani, precum Thomas Hunt
le cele mai avansate la acea vreme, precum genetica Morgan, Madison Grant etc.
umană, tehnicile de diagnosticare, ginecologice și Și în URSS au fost demarate cercetări socio-
chirurgicale noi, metodele de inseminare umană arti- genetice importante referitoare la implementarea
ficială (intravaginală, intracervicală sau intrauterină), politicii bolșevice pentru îmbunătățirea eredității,
dar și pentru politicieni în discursurile acestora și prin ai căror promotori au fost fondatorii unor instituții
strategiile adoptate la nivel local și național, racor- specializate: Yuri Filipchenko (la Petrograd) și Ni-
date la recomandările oamenilor de știință [3, p. 83]. kolai Koltsov (la Moscova). În așa fel, cel din urmă
Un caz aparte, spre exemplu, îl constituie Char- a fondat, în anul 1918, Institutul de Biologie Experi-
les Davenport, profesor de biologie la Harvard, mentală (ajutat de Alexandr Serebrovsky, Solomon
care, fiind unul dintre liderii mișcării eugeniste din Levit etc.), unde se efectuau încrucișarea omului cu
SUA, a fost implicat direct în sterilizarea a peste 60 maimuța, sterilizarea forțată experimentală, inves-
mii de persoane, în mare parte de culoare sau cu di- tigații asupra creierului uman etc., fiind o instituție
verse handicapuri, în cadrul activității Biroului sta- interdisciplinară la interferența dintre genetică, an-
tistic de eugenie din SUA – „Eugenics Record Of- tropologie experimentală, biomedicină, demografie,
fice”, înființat în anul 1910 și finanțat direct până la igienă rasială sau eugenie, axat preponderent pe
sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial de căt- elaborarea și transpunerea în practică a celui mai
re Mary Harriman (văduva baronului de căi ferate amplu program eugenic din țara sovietelor de in-
E.H. Harriman), de către familia Rockefeller prin seminare umană artificială. Acesta viza posibilită-
intermediul Institutului Carnegie. El a instituit în țile cele mai eficiente de transmitere oamenilor din
1898 Laboratorul de igienă genetică „Cold Spring generațiile viitoare, considerați simple instrumente
Harbor”, iar în 1904 și un program eugenic similar umane fără drept de replică în edificarea viitorului
pe lângă Carnegie Institute of Washington, elabo- om de tip sovietic, a intelectului superior al cărui
rând principiile și pilonii fundamentali ai politicii purtător era considerat V. Lenin, precum și un nu-
eugenice de îmbunătățire a speciei umane, aplicată măr extrem de redus de revoluționari – camarazi de
în SUA. Astfel, către anul 1927, în peste 25 de state arme ai liderului bolșevic, capacitățile mentale ale
au fost adoptate legi eugenice speciale cu privire la căruia erau estimate ca fiind egale cu ale cel puțin

nr. 2 (33), iunie 2014 - 103


Akademos
100 de persoane de nivel intelectual mediu, ipoteză sub patronajul nemijlocit al unei oligarhii elitiste,
infirmată oficial de savanții sovietici nu mai devre- al cărei scop primordial nu este doar menținerea
me de sfârșitul anilor ̕60 ai secolului XX. acestei poziții dominante față de restul umanității,
În perioada imediat premergătoare celui de-al ci regenerarea și dezvoltarea permanentă a speciei
Doilea Război Mondial, ca și în anii conflagrației umane pentru a mări șansele omului de a supravie-
globale, au fost implementate numeroase proiecte țui și a dăinui pe Terra [6, p. 16].
eugenice de „igienizare rasială”. Prin acestea au fost În acest context, teoriile eugeniste au constituit
comise crime odioase de transpunere în practică a un catalizator important pentru numeroase discuții
celor mai inumane experimente biomedicale și an- contradictorii în perioada respectivă în spațiul vest-
tropologice asupra omului cu scopul acumulării de european și nord-american, generând astfel de opere,
cunoștințe și posibilități practice de intervenție în precum romanul 1984 (1948) aparținând lui George
natura umană pentru a o modifica după bunul plac Orwell sau utopia Brave New World (Minunata lume
al elitelor socio-politice [5, p. 235]. nouă, 1931) scrisă de Aldous Huxley, lucrare realiza-
În urma discreditării și dezumanizării teorii- tă în mare parte sub influența fratelui său – biologul
lor de formare artificială a unor oameni superiori, Julian Huxley (fondatorul transumanismului).
implementate de naziști în lagărele de concentrare, Ideile fraților Huxley au stat la baza formării bi-
eugenia de asemenea pierde din popularitate. Ca re- necunoscutei mișcări sociale și intelectuale „Poten-
zultat, vor apărea „noi” teorii ce vor prelua în mare țialul Uman”, continuatoarea mișcării „New Age”.
parte ideile premergătorilor și fondatorilor teoriilor Aceasta din urmă îşi propunea asocierea și coagu-
eugeniste din secolul XIX, pentru a organiza și a larea unei mase critice suficiente de oameni aparți-
controla creșterea demografică pe plan global, dar nând elitelor naționale, precum și realizarea trans-
și în anumite regiuni ale lumii, a eficientiza sectorul formării acestor indivizi umani în ființe superioare
sanitar și sistemul de protecție a sănătății publice. și evoluate, capabile să genereze o transformare be-
Astfel, în a doua jumătate a secolului XX, în nefică radicală la nivel global și să-și asume răspun-
SUA și Europa de Vest sunt puse în circulaţie teoria derea socio-politică pentru o astfel de metamorfoză
planificării familiale în locul igienei rasiale și ste- a societății umane.
rilizării sau teoria biologiei sociale în locul darwi- Acest sistem dictatorial în baza principiilor și le-
nismului social. Apar concepte și termeni precum gităților științifice se pronostica să se producă dacă
„transumanismul”, „controlul asupra creșterii nu- nu la scară globală, ceea ce era mai dificil din cauza
mărului populației”, supraviețuirea omenirii, con- diversităţii culturilor, modelelor socio-politice ete-
servarea populațională, environmentalismul etc. În rogene și nivelului diferit de dezvoltare și progres
procesul de aplicare a acestora erau antrenaţi sute civilizațional, intelectual și științifico-tehnologic,
de specialiști naziști: medici și antropologi care cel puţin la scară regională sau locală sub impactul
au servit sistemul dat până la sfârșitul anilor ʼ70 și ca rezultat al promovării eficiente a unor astfel
– începutul anilor ʼ80 ai secolului XX în vederea de abordări, inclusiv prin mecanisme democratice,
elaborării sistemelor bio-militare ca de exemplu a participative și pe larg acceptate de către populația
armelor biologice sau climatologice etc., precum în prealabil informată, pregătită și educată cores-
dr. Josef Mengele, supranumit „îngerul morții” punzător, pentru a conferi o mai mare legitimitate
sau prof. Otmar Freiherr von Verschuer, directorul și sustenabilitate unui astfel de regim dictatorial al
„Kaiser-Wilhelm-Institut für Anthropologie, men- științei asupra sociumului.
schliche Erblehre, und Eugenik”, bine cunoscuți În ultimele decenii se face remarcată, în con-
prin experimentele oribile pe care le-au efectuat pe diţiile extinderii problematicii bioetice și creșterii
oamenii încarcerați în acest scop și care au inițiat importanței macro-sociale a aspectelor biomedica-
și condus odioasele „selecții” ale evreilor deportați le ale progresului tehnologic și științific, conexiu-
din toată Europa în lagărul nazist de concentrare de nea dintre teoria eugenică și doctrina neoliberală.
la Auschwitz-Birkenau. Acest fapt dă naștere unei noi tendințe contempo-
Eugeniştii concepeau elaborarea omului nou, a rane – eugenia liberală, care exercită o influență
unei societăți formate din indivizi umani superiori semnificativă atât asupra oamenilor de știință, a
celor care populează planeta Pământ, numai în con- clasei politice și factorilor decizionali, cât și asup-
diţiile unei dictaturi a științei de natură „soft”, în ca- ra opiniei publice largi.
litate de sistem socio-politic de organizare a colec- La etapa actuală de promovare și sporire a im-
tivităților umane bazat pe puterea rațiunii și logică, portanței eugeniei și eugeniștilor, ținând cont de
adevăr științific și calcul, pronostic și planificare, principiile și normele bioetice contemporane și pre-

104 - nr. 2 (33), iunie 2014


Filosofie

zența acestora din urmă în funcțiile sociale și politice cării demografice în contextul sistemului de sănătate
cheie, în cadrul proceselor decizionale și manageria- publică sunt secretizate de guvernele naționale, mai
le, inclusiv la cel mai înalt nivel mondial, teoreticie- ales de regimurile ce nu se conformează normelor de-
nii și practicienii eugeniști liberali se confruntă, mai mocratice și de transparentizare a actului guvernării.
cu seamă, cu problema accepțiunii de către masele Astfel, în SUA, unul dintre statele cu cel mai
largi ale populației a dezideratelor și idealurilor tra- mare număr de cercetări biomedicale și cel mai
diționale eugeniste, modificate și actualizate sub im- mare grad de protecție a subiecților cercetărilor, cu
pactul priorităților omenirii de la începutul secolu- un grad superior de transparență socio-politică, pot-
lui XXI, precum criza mondială pluridimensională, rivit unor statistici oficiale date publicității de către
degradarea ecologică a stării planetei ca rezultat al Congresul SUA, în perioada dintre 1910 și 2000
impactului nociv al factorilor antropogeni, pericolul s-au produs peste 20 mii de cercetări biomedicale
tot mai mare al unei catastrofe de natură atomică de experimentale, secretizate la momentul efectuării
proporții care pot depăși limitele planetare, dar și sub acestora. Dintre acestea, cele mai cunoscute și mai
influența idealurilor și valorilor liberale concentrate inumane, care au avut un impact major asupra ajus-
în jurul libertăților și drepturilor persoanei ca entitate tării sistemului juridic și bioetic mondial și național
centrală și măsură a valabilității și confirmării apli- din SUA, a fost experimentul Tuskegee, care s-a
cabilității practice a construcțiilor teoretice de mo- implementat pe parcursul a 40 de ani, în perioada
dernizare a societății contemporane și de organizare dintre 1932 și 1972, constând în infectarea a pes-
cât mai rațională și cât mai conformă necesităților și te 400 bărbați de culoare cu sifilis, fără a fi izolați
intereselor umane pe termen lung, a biosferei ca un corespunzător și fără a li se acorda o asistență me-
habitat natural al omenirii în univers. dicală minimă, pentru a putea fi observați în mediul
În această situaţie, se recurge la un șir de me- lor de viață în vederea acumulării informației cu
tode și căi de persuasiune a opiniei publice, a co- caracter științific despre evoluția acestei maladii.
munității științifice în întregimea ei, a politicienilor În urma experimentului au decedat câteva sute de
din opoziție etc., incluzând remedii și posibilități persoane nevinovate și neinformate dintre bărbații
de influență asupra voinței și facultăților intelectu- infectați, soțiile, copiii și alte rude ale acestora, iar
ale personale și de grup de natură farmacologică, efectele experimentului se resimt și în prezent. Abia
socio-psihologică, comunicațional-informativă etc., în 1997, președintele Bill Clinton și-a cerut public
în vederea realizării dezideratelor eugeniste aminti-
scuze pentru ceea ce s-a întâmplat la Tuskegee.
te, care ar presupune o înrăutățire a situației indivi-
Un alt caz cutremurător din istoria SUA l-a con-
duale, o degradare simțitoare a nivelului de viață a
stituit experimentul armelor biologice în metroul
fiecăruia dar cu scopul atingerii unui ideal suprem
din New York în anul 1968, efectuat sub patronajul
precum supraviețuirea speciei umane prin păstrarea
Pentagonului, în care au fost implicate spitale civi-
șanselor generațiilor viitoare de oameni la un mediu
le care constatau efectele agenților biologici nocivi
sănătos de viață, accesul acestora la resursele natu-
asupra organismului uman. Peste un milion de oa-
rale epuizabile în viitor [7, p. 56].
meni fuseseră afectați atunci.
În perioada postbelică, numeroase cercetări
Celebrul filosof și laureat al premiului Nobel,
biomedicale și experimente au fost întreprinse cu
Bertrand Russell, în lucrarea sa The Impact of Sci-
scopul îmbunătățirii speciei umane în sensul global,
ence on Society (1952), remarca probabilitatea ine-
dar și creșterii capacităților individuale ale persoa-
nei. De cele mai multe ori, asemenea experimente vitabilă a diferențierii intelectuale, ocupaționale,
erau însoțite de încălcări flagrante ale normelor mo- economice dar și biologice a elitelor conducătoare
ralității generale, ale principiilor eticii profesionale de restul populației, care poate ajunge chiar să de-
medicale sau a omului de știință, de asemenea sunt vină aproape o separare dintre specii diferite [8, p.
multe cazuri de încălcare a legislației naționale și 49]. Totodată, metodele farmacologice și medicale,
convențiilor internaționale, adoptate după constata- precum și dieta specială, administrate din fragedă
rea unor tratamente şi atitudini degradante față de copilărie, pot fi niște metode eficiente de inducere
persoana implicată în cercetarea biomedicală. a unei obediențe și ascultări a celor mulți și guver-
Cel mai grav însă rămâne faptul că majoritatea nați față de guvernanții superiori până și din punct
experimentelor biomedicale ce au ca scop găsirea de vedere biomedical, ceea ce constituie un aspect
unor remedii medicale sau farmacologice noi, spori- de o importanță organică pentru buna funcționare
rea capacităților umane individuale sau implementa- a sistemului dictaturii științei și tehnologiei într-o
rea unor proiecte eugenice și de optimizare a planifi- societate eficientă și rațională [8, p. 62].

nr. 2 (33), iunie 2014 - 105


Akademos
Cu toate acestea, prin prisma valorilor și prin- Pe parcursul ultimelor decenii, sub impactul
cipiilor bioetice aplicate la fenomenul politic, ca și presiunii organizațiilor internaționale de a promova
a celor mai importante acte internaționale, precum principiile bioetice și a le aplica în practica curen-
Codul de la Nürnberg (1947) sau Declarația Univer- tă în statele asociate, se atestă un progres vizibil al
sală a Drepturilor Omului (1948), prin prisma con- respectării drepturilor omului și a supremației prin-
vențiilor regionale adoptate mai cu seamă de Con- cipiilor bioetice asupra celor de interes politic și
siliul Europei, cum ar fi Convenţia pentru apărarea economic imediat. Acest proces de transparentizare
Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale și umanizare a politicului în domenii de cercetare
(1950), Convenţia Europeană pentru protecţia drep- experimentală, dar și în vasta practică de guvernare,
turilor omului şi a demnităţii fiinţei umane faţă de poartă denumirea de bioetizare. Fenomenul ia am-
aplicaţiile biologiei şi medicinei, Convenţia privind ploare odată cu conștientizarea de către societate și
drepturile omului şi biomedicina (1997) etc., preo- guvernanți a plenitudinii pericolelor ce le comportă
cuparea primordială a comunității mondiale trebu- criza globală contemporană.
ie să fie respectarea drepturilor omului și formarea
unor condiții de bunăstare accesibile pentru toți. Bibliografie
1. Ţîrdea T. N. Segmente ale problemei omului
Toate acestea urmează să concorde cu principiile
în filosofie, ştiinţă şi bioetică. În: Bioetica, Filosofia,
bioetice ale echității și justiției, descurajând eficient Economia şi Medicina în strategia de supravieţuire a
încercările elitiste de limitare a accesului democratic omului: probleme de interacţiune şi interconexiune /
al persoanelor la puterea politică și funcțiile decizi- Materialele Conferinţei a VIII-a Ştiinţifice Internaţionale,
onale în societate, precum și relațiile și tendințele ce 23-24 aprilie 2003, Chişinău. Red. şt. T.N. Ţîrdea,
vin să monopolizeze exercitarea atribuțiilor de ad- Chişinău: CEP Medicina, 2003, pp. 29-32.
ministrare publică şi gestionarea afacerilor sociale. 2. Спринчан C. Л. Роль биоэтических стратегий
в преодолении кризисного этапа в развитии социу-
ма. În: Сахаровские Чтения 2010 года: Экологиче-
ские проблемы XXI века. Материалы 10-й междуна-
родной научной конференции, 20-21 мая 2010 года.
I часть, под ред. С. П. Кундаса, С. Б. Мельнова, С.С.
Позняка. Минск, МГЭУ им. А. Д. Сахарова, 2010,
стр. 76-77.
3. Astărăstoae V., Stoica O. Genetică versus Bioetică.
Iaşi: Polirom, 2002, 256 p.
4. Sprincean S. Aspecte politice și bioetice ale
problematicii biosecurității. În: Revista de Filozofie,
Sociologie și Științe Politice [Chişinău], Nr. 3, 2010,
pp. 112-122.
5. Roşca L. Supravieţuirea, moralitatea şi potenţia-
lul personalităţii umane: analiză teoretico-metodologică.
Monografie. Chişinău: CE UASM, 2007, 329 p.
6. Спринчан C. Социо-политические аспекты
Биоэтики в процессе эволюции стратегии выживания
Человека. În: Человек в пространстве болезни: гума-
нитарные методы исследования медицины. Сборник
научных статей. Под ред. Е. А. Адрияновой, Саратов:
Изд. центр Наука, 2009, стр. 13-19.
7. Sprincean S. Concepts of justice in social, poli-
tical and bioethical contexts. În: Сахаровские чтения
2012 года: экологические проблемы XXI века: мате-
риалы 12-й междунар. науч. конф., 17-18 мая 2012 г.,
г. Минск, Республика Беларусь, под ред. С. П. Кун-
даса. Минск, МГЭУ им. А. Д. Сахарова, 2012, стр.
56-57.
8. Russell B. The Impact of Science on Society, 4-th
edition. New York: AMS Press. 1968, 118 p.

Petru Jireghea. Portretul Dorinei, tempera pe pânză


suprapusă pe carton, 700×500 mm, 1983. Din colecţiile
MNAM

106 - nr. 2 (33), iunie 2014


Istorie

CU PRIVIRE Preliminarii
Il n’est force et richesses que d’hommes (Nu
LA DIMENSIUNEA există forţă şi bogăţii mai importante decât omul),
DEMOGRAFICĂ – această maximă rostită cândva de către filozoful
şi scriitorul politic francez Jean Bodin (1529-1596),
A ŞTIINŢEI ISTORICE a devenit celebră graţie formei concise şi, totodată,
pregnante în care a fost definit elementul cel mai
Dr. hab., cerc. șt. coord. important al existenţei.
Nicolae ENCIU Potrivit unor estimări ale demografilor din peri-
oada dintre cele două războaie mondiale, capitalul
Institutul de Istorie al AȘM uman al oricărei ţări constituie circa 75% din bo-
găţiile ei, toate celelalte valori materiale şi resurse
Motto: „Obiectul permanent al ştiinţei demografiei naturale nedepăşind 25% din avuţia naţională [1].
este omul, expresiune a factorilor endogeni (ereditari şi
Un alt mare adevăr afirmat cu vigoare în aceeaşi pe-
constituţionali) şi a factorilor exogeni, adică de ambi-
anţă socială, economică şi culturală. Politica populaţiei rioadă istorică constă în faptul că „statul există pen-
sau politica demografică însumează toate măsurile tru populaţie şi prin populaţie”, că „populaţia este
practice, prin care se poate ajunge la sporirea cantitati- atât scopul, cât şi mijlocul existenţei unui stat”, iar
vă şi la ameliorarea calitativă a unei colectivităţi.” „creşterea sau scăderea populaţiei este creşterea sau
George Banu scăderea statului însuşi” şi viceversa: „buna stare
Tratat de medicină socială (1944) sau reaua stare a populaţiei este buna stare sau reaua
stare a statului” [2].
Deja în perioada postbelică, în faţa creşterii
WITH REGARD TO THE DEMOGRAPHIC
DIMENSION OF HISTORICAL SCIENCE complexităţii fenomenelor şi proceselor demogra-
Summary. Based on a broad historiographic fice, precum şi a consecinţelor social-economice
and statistical basis, this study contains a thorough pe care le pot genera, după ample cercetări şi dez-
analysis of both the demographic situation of bateri controversate ale specialiştilor în domeniu,
Moldova since 1991 and an over view of the avatars of comunitatea mondială a ajuns la concluzia că
demographic research in Eastern Moldova at various „scopul esenţial al dezvoltării sociale, economice
historical stages: Tsarist Period, Interwar Period, şi culturale – din care fac parte integrantă obiec-
Soviet Period and the Period of Independence.The
tivele şi politicile demografice – este de a îmbu-
carried out analysis shows that the organization of a
Center for Demographic Studies with in the Institute nătăţi nivelul de trai şi calitatea vieţii fiecăruia în
of History of the ASM would effectively contribute to parte. Populaţia este bunul cel mai de preţ existent
the settlement of the population problem in Moldova. în lume” [3]. În Planul Mondial de acţiune în do-
Keywords: historical demography, modern meniul populaţiei (Bucureşti, 19-30 august 1974),
demography, history of population, demographic s-au făcut o serie de recomandări, printre care şi
research, demographic crisis, population problem, aceea ca fiecare stat, în virtutea suveranităţii sale,
Center for Demographic Studies. să-şi formuleze expressis verbis o politică demog-
rafică. Deşi inovaţiile pe care le-a adus Conferin-
Rezumat. Întemeiat pe o largă bază statistică şi
ţa Internaţională asupra Populaţiei şi Dezvoltării
istoriografică, prezentul studiu conţine o amplă anali-
ză atât a situaţiei demografice a Republicii Moldova (Cairo, 5-13 septembrie 1994) se referă nu numai
după 1991, cât şi o privire de ansamblu asupra avata- la problema populaţiei, la priorităţile şi acţiunile în
rurilor cercetării demografice în Moldova de Est la domeniul dat, ci şi la terminologia acesteia, prin-
diferite etape istorice – perioada ţaristă, perioada in- cipalul document al Conferinţei – Programul de
terbelică, perioada sovietică şi perioada independen- Acţiune – adoptat prin consens, accentuează ace-
ţei. În urma analizei efectuate, se constată că organi- eaşi necesitate a formulării şi aplicării unei politici
zarea unui Centru de Studii Demografice în cadrul demografice eficiente de către toate ţările-membre
Institutului de Istorie al AŞM ar contribui efectiv la
ale ONU.
soluţionarea problemei populaţiei în Republica Mol-
dova.
Concomitent şi chiar anterior conştientizării la
Cuvinte-cheie: demografie istorică, demografie nivel politic a importanţei populaţiei pentru funcţio-
contemporană, istoria populaţiei, cercetări demogra- narea eficientă a unui stat, postulatul respectiv a fost
fice, criză demografică, problema populaţiei, Centrul argumentat la nivel teoretico-ştiinţific, pornindu-se
de Studii Demografice. de la considerentul că „nu există nicio ştiinţă în care

nr. 2 (33), iunie 2014 - 107


Akademos
orizontul să nu trebuiască schimbat mai des, decât sensul pe care statul îl consideră dezirabil, pe ter-
ştiinţa istoriei” (Nicolae Iorga). men scurt dar mai ales pe termen mediu şi lung, în
Astfel, pe măsura înlocuirii istoriei evenimen- conformitate cu interesele societăţii, cu respecta-
ţiale cu cercetarea ansamblului experienţei umane, rea drepturilor fundamentale ale individului şi ale
în efortul creator de a pătrunde în straturile adânci cuplului.
ale realităţii istorice, pentru a surprinde regularităţi, Aşa cum scopul esenţial al dezvoltării sociale şi
tendinţe, procese, legături între unele şi altele din economice constă în ameliorarea nivelului de trai şi
elementele realităţii, s-a simţit tot mai acut nevoia a calităţii vieţii fiecărui cetăţean în parte, lipsa unei
unor cercetări de caracter multi- şi interdisciplinar. strategii eficiente privind „creşterea economică sus-
Chiar în primii ani postbelici istoricii au realizat, ţinută” (fr. croissance économique soutenue) produ-
graţie lucrărilor unor demografi notorii, în ce măsu- ce inevitabil repercusiuni negative asupra principa-
ră studiul demografiei era susceptibil de a clarifica lelor variabile demografice, învederând o gravitate
analizele referitoare la trecutul recent sau mai în- fără precedent a situaţiei demografice prezente a
depărtat. S-a ajuns pe această cale la recunoaşterea Republicii Moldova.
generală a importanţei demografiei în explicarea fe- Dincolo de faptul că procesele şi fenomene-
nomenului istoric general. le demografice ce au caracterizat populaţia RSS
Actualmente, a devenit de domeniul evidenţei Moldoveneşti în componenţa Uniunii Sovietice
adevărul că fenomenele diverse şi complexe, ce stau s-au derulat în condiţii istorice total diferite de
la baza vieţii sociale, economice, morale etc., nu pot cele de după proclamarea independenţei, datele
fi cunoscute din punct de vedere ştiinţific fără con- tabelului 1 ilustrează o creştere numerică incon-
cursul demografiei şi statisticii – singurele capabile testabilă a populaţiei RSSM în perioada 1959-
de a exprima prin intermediul realităţilor numerice 1989. Astfel, de la 2 884 477 de locuitori ates-
înrâurirea diferiţilor factori sociali, economici, mo- taţi în cadrul primului recensământ postbelic din
rali etc. asupra complicatei activităţi umane în va- 15 ianuarie 1959, populaţia RSS Moldoveneşti a
riatele şi variabilele ei aspecte. În paralel cu ştiinţa ajuns la 3 568 873 de locuitori la recensământul
istorică, demografia şi statistica studiază aceleaşi fe- din 15-22 ianuarie 1970, depăşind cifra de 4 mi-
nomene sociale. Istoria însă îşi propune să le explice lioane (4 335 360 de locuitori) la ultimul recen-
din punct de vedere dinamic, în timp ce demografia sământ sovietic din 12-19 ianuarie 1989, pentru
cercetează colectivităţile umane sub raportul schim- a ajunge în anul proclamării suveranităţii Re-
bărilor produse în structura populaţiei prin natalita- publicii Moldova la numărul maxim de 4 366,3
te, mortalitate, nupţialitate, emigrări, imigrări etc., mii de locuitori. Chiar dacă stimularea creşterii
utilizând datele furnizate de statistică. În aşa mod, numerice a populaţiei a urmărit inclusiv un nedi-
înţeleasă şi folosită cu judiciozitate, demografia are simulat interes politico-propagandistic, la fel de
calitatea indiscutabilă de a lărgi cunoaşterea istori- indiscutabil este şi faptul că, începând mai ales cu
ei; la rândul ei, fără istorie, demografia rămâne de Decretul Prezidiului Sovietului Suprem al URSS
neînţeles. din 23 noiembrie 1955, care a legalizat avorturile
interzise încă din 27 iunie 1936, printr-o hotărâre
O încercare de diagnoză a situaţiei demogra- comună a Comitetului Executiv Central şi Sovie-
fice a Republicii Moldova după 1991 tului Comisarilor Poporului al URSS, în Uniunea
Proclamându-şi la 27 august 1991 independen- Sovietică a fost promovată o constantă politică
ţa de stat, iar la 2 martie 1992 devenind membru pronatalistă.
cu drepturi depline al Organizaţiei Naţiunilor Uni- Cât priveşte evoluţia numerică a populaţiei Re-
te şi al agenţiilor sale specializate, Republica Mol- publicii Moldova de la proclamarea independenţei
dova a obţinut nu doar posibilitatea de a beneficia de stat şi până în prezent, analiza procesului în cau-
de drepturile şi avantajele oferite de apartenenţa la ză are de surmontat, în primul rând, dificultatea ine-
acest prestigios for mondial, ci şi-a asumat, în mod xistenţei unei evidenţe statistice a populaţiei la scară
implicit, o serie de angajamente şi responsabilităţi, naţională, situaţie caracteristică statelor dependente
printre care şi aceea a asigurării cetăţenilor săi a şi slab dezvoltate, lipsite de posibilitatea gestionării
unui standard decent de viaţă, a elaborării şi pro- cu forţe proprii a proceselor social-economice, poli-
movării unui sistem coerent şi eficient de măsuri tice şi culturale prin menţinerea acestora în stare de
cu scopul de a influenţa variabilele demografice în fragmentare teritorială.

108 - nr. 2 (33), iunie 2014


Istorie

Tabelul 1
Dinamica populaţiei Republicii Moldova (1959-2012) [4]
Anii Populaţia totală Anii Populaţia totală
(mii loc.) (mii loc.)
1959 (rec.) 2 884 477 2000 3 644,1
1970 (rec.) 3 568 873 2001 3 635,1
1979 (rec.) 3 947 386 2002 3 627,8
1989 (rec.) 4 335 360 2003 3 618,3
1990 4 366,3 2004 (rec.) * 3 383 332,0
1991 4 359,1 2005 3 600,4
1992 4 357,0 2006 3 589,9
1993 4 346,0 2007 3 581,1
1994 4 350,0 2008 3 572,7
1995 4 346,0 2009 3 567,5
1996 4 331,9 2010 3 563,7
1997 4 320,0 2011 3 560,4
1998 3 651,0 2012 3 559,5
1999 3 650,0 2013 3 559,5
* Fără populaţia raioanelor din partea stângă a Nistrului şi municipiul Bender

Este de notat că cifra de 4 366,3 mii de locuitori dintre Prut şi Nistru au fost atestaţi 3 383 332 de
la finele anului 1990, constituind numărul maxim locuitori cu domiciliu stabil, făcându-se abstracţie
atins de populaţia RSSM în perioada postbelică, de faptul dacă aceştia, la momentul desfăşurării re-
reprezintă totalitatea populaţiei Republicii Moldo- censământului, erau prezenţi sau temporar absenţi,
va de pe ambele maluri ale Nistrului, în hotarele plecaţi peste hotare. Pe de altă parte, conform recen-
în care a fost proclamată suveranitatea (23 iunie sământului separatist, numărul locuitorilor din regi-
1990) şi independenţa Republicii Moldova (27 au- unea secesionistă ar fi fost de 555 347 de persoane.
gust 1991), aşa cum acestea au fost recunoscute În aşa mod, populaţia totală a Republicii Moldova
în anul admiterii în Organizaţia Naţiunilor Unite la recensământul din 2004 ar fi fost de 3 938 679 de
(2 martie 1992). Cu toate că separatiştii transnis- persoane, sau în scădere cu 396 681 faţă de 1989
treni au proclamat la 2 septembrie 1990 la Tiraspol (4 335 360 de locuitori).
„Republica Sovietică Socialistă Moldovenească Diferenţa dintre numărul total al populaţiei în
Nistreană”, autorităţile Republicii Moldova au 1989 şi cel din 2004 (de 396 681 de persoane) a fost
continuat să publice datele privind dinamica popu- considerată ca fiind populaţia necuprinsă de recensă-
laţiei „în ansamblu pe ţară”, aşa cum precizau de mânt şi cea plecată peste hotare, opiniile specialiş-
obicei anuarele statistice editate de Biroul Naţio- tilor în acest domeniu variind enorm, afirmându-se
nal de Statistică, până în momentul în care recen- chiar că „numărul celor plecaţi depinde de cel care
sământul din toamna anului 2004 a demonstrat im- numără”. Astfel, conform datelor Departamentului
posibilitatea aplicării în continuare a metodologiei Migraţiune, în perioada realizării recensământu-
utilizate până în acel an. lui din 2004, peste hotarele Republicii Moldova se
Dincolo de iregularităţile constatate, rezultatele aflau circa 600 000 de cetăţeni sau 36% din popu-
recensământului din 5-12 octombrie 2004 au con- laţia economic activă, „majoritatea absolută a căror
firmat, o dată în plus, avertismentele demografilor, au emigrat ilegal”. Cel puţin 240 000 de cetăţeni
sociologilor, specialiştilor în domeniu privind decli- ai Republicii Moldova lucrau fie „la negru”, fie le-
nul demografic şi îmbătrânirea populaţiei Republi- gal în Federaţia Rusă, 40 000 – în Cehia, 30 000 –
cii Moldova, procese accentuate mai ales în ultimii în Portugalia, 20 000-50 000 în Turcia şi câte circa
15-20 de ani. 20 000 – în Spania, Franţa şi Israel. Un studiu realizat
În primul rând, se constată o reducere dramatică în acea perioadă cu sprijinul Fundaţiei Soros arăta că
a numărului total al populaţiei, fapt ce denotă „reaua fiecare a treia familie din Republica Moldova avea
stare a statului” şi „scăderea statului însuşi”. Con- câte un membru muncind peste hotare, care transfera
form datelor recensământului din 2004, pe teritoriul anual acasă în medie câte 3 mii dolari americani.

nr. 2 (33), iunie 2014 - 109


Akademos
Un atare flux de valută străină contribuie esen- Dacă în anii ’90 se înregistrau câte 90 mii de
ţial la menţinerea mai mult sau mai puţin stabilă a naşteri anual, atunci până în 2012 numărul aces-
cursului monedei naţionale a Republicii Moldova. tora s-a redus cu circa 60% din total, fixându-se
Specialiştii avertizează însă constant asupra peri- la doar 39 000 de naşteri în ultimul an. În plus,
colelor pe care-l comportă acest fenomen demog- conform datelor relevate în cadrul Conferinţei şti-
rafic pe termen mediu şi lung. În opinia autorilor inţifico-practice „Satul moldovenesc din perspec-
unui recent studiu privind populaţia Republicii tiva socio-demografică”, organizată de Centrul de
Moldova, atât timp cât între Republica Moldova Cercetări Demografice cu prilejul Zilei Mondiale
şi ţările Uniunii Europene va exista un accentuat a Populaţiei din 11 iulie 2013, peste 70% din fe-
decalaj economic, se vor menţine inclusiv actuale- meile gravide au o patologie, iar fiecare al 3-lea
le tendinţe migraţioniste, practicile imigraţioniste copil se naşte bolnav. Precum afirmă acad. Ghe-
dure la care se recurge în prezent nu vor face decât orghe Paladi, „cu adevărat alarmant este faptul
să schimbe migraţia legală în una ilegală. Totoda- că 50% din sarcini se pierd din cauza avorturi-
tă, atât emigraţia, cât şi imigraţia produc modifi- lor, mortalităţii materne şi infantile, astfel încât
cări profunde în situaţia demografică a Republicii într-un an în care se înregistrează 40 mii de sar-
Moldova, prin reducerea potenţialului economic, cini, 26 mii se pierd” [7].
demografic şi social al societăţii pe termen mediu Pe de altă parte, Republica Moldova deţine una
şi lung. O consecinţă dureroasă a emigraţiei sunt dintre cele mai înalte ponderi ale populaţiei rurale
şi pierderile demografice de populaţie economic – de 58%, pondere de 2 ori mai mare în raport cu
activă, diminuarea genofondului demografic, de- Europa şi Asia Centrală şi de 5 ori mai mare decât
zintegrarea multor familii prin divorţ formal sau în Uniunea Europeană. Respectiv, în zonele rurale
neformal, atunci când unul dintre soţi emigrează ale Republicii Moldova, toţi indicatorii îngrijorători
pe termen lung. prezintă cote alarmante, solicitând elaborarea de ur-
Conform unor estimări aparţinând Institutului genţă a unor politici prenatale eficiente de susţinere
Demografic de la Viena, populaţia Republicii Mol- a gravidelor şi a nou-născuţilor, de deservire a ma-
dova scade, în medie, cu câte 8 000 de persoane melor şi de educare a tinerilor.
anual, ceea ce constituie echivalentul aproximativ În plus, se atestă o rată înaltă a mortalităţii, în
a şase sate cu un număr mediu de 1 300 de locui- special în mijlocul persoanelor apte de muncă, ca
urmare a condiţiilor precare de trai, stres, acces re-
tori fiecare. În eventualitatea în care nu se va reuşi
dus la servicii calitative de sănătate, precum şi din
stoparea acestei tendinţe, populaţia Republicii Mol-
cauza accidentelor de muncă şi de circulaţie rutieră.
dova riscă să piardă în următorii 10-15 ani, potrivit
Respectiva conjunctură demografică – natali-
prognozelor, circa 1/3 din numărul total, iar către
tatea scăzută şi mortalitatea în creştere – deter-
anul 2050, se va reduce cu aproximativ un milion de
mină un alt fenomen demografic nefast – spectrul
locuitori, aşa cum arată aceleaşi estimări ale Institu-
îmbătrânirii populaţiei. Aplicat unei comunităţi
tului Demografic din Viena [5].
umane, conceptul de îmbătrânire demografică a
Reducerea numărului populaţiei Republicii
populaţiei desemnează un proces demografic,
Moldova este influenţată nu numai de emigrarea
constând în creşterea proporţiei populaţiei vârst-
masivă a populaţiei apte de muncă. Precum pe
nice şi în scăderea proporţiei populaţiei tinere.
bună dreptate consideră demograful şi sociologul
Formularea conceptelor de bază şi a instrumente-
american Norman B. Ryder, „nu este normă de lor de măsurare şi analiză a îmbătrânirii demog-
comportament mai importantă pentru supravie- rafice a populaţiei, precum şi a consecinţelor
ţuirea societăţii decât o fertilitate adecvată” [6]. sale social-economice, se datorează experţilor
Considerat dintr-o atare perspectivă, în paralel ONU ca şi contribuţiei unor demografi ca Alfred
cu fenomenul emigrării în masă a populaţiei, o Sauvy, Jean Bourgeois-Pichat, P. André ş.a. Este
cauză la fel de importantă a declinului demografic de menționat că, potrivit metodologiei ONU, va-
o constituie fertilitatea scăzută, provocată de im- loarea indicatorului 12,0 şi mai mult se consideră
plicarea tot mai largă şi mai activă a femeilor în drept „îmbătrânire demografică a populaţiei”. În
câmpul muncii, dar şi de lipsa unei infrastructuri Republica Moldova, procesul de îmbătrânire a
moderne de îngrijire a copiilor. Urmare a acestei populaţiei este mai avansat în mediul rural, unde
situaţii, o femeie naşte în prezent 1,2 copii – rată persoanele în vârstă de peste 60 de ani reprezin-
categoric insuficientă asigurării unui excedent tă 14,9 % din totalul populaţiei rurale, faţă de
natural pozitiv. 12,0 % în mediul urban.

110 - nr. 2 (33), iunie 2014


Istorie

Tabelul 2
Mişcarea naturală a populaţiei Republicii Moldova, 1975-2012 (medii întrunite) [8]
Născuţi-vii Decedaţi Sporul natural
Anii
Cifre absolute % Cifre absolute % Cifre absolute %
1975 79 169 20,6 35 635 9,3 43 534 11,3
1980 79 580 19,8 40 472 10,1 39 108 9,7
1985 90 453 21,5 46 075 10,9 44 378 10,6
1990 77 085 17,7 42 427 9,7 34 658 8,0
1995 56 411 13,0 52 969 12,2 3 442 0,8
1996 51 865 12,0 49 748 11,5 2 117 0,5
1997 45 583 12,5 42 957 11,8 2 626 0,7
1998 41 332 11,3 39 922 10,9 1 410 0,4
1999 38 501 10,6 41 315 11,3 - 2 814 -0,7
2000 36 939 10,2 41 224 11,3 - 4 285 -1,1
2001 36 448 10,0 40 075 11,0 - 3 627 -1,0
2002 36 705 9,9 41 852 11,6 - 6 147 -1,7
2003 36 471 10,1 43 079 11,9 - 6 608 -1,8
2004 38 272 10,6 41 668 11,6 - 3 396 -1,0
2005 37 695 10,5 44 689 12,4 - 6 994 -1,9
2006 37 587 10,5 43 137 12,0 - 5 550 -1,5
2007 37 973 10,6 43 050 12,0 - 5 077 -1,4
2008 39 018 10,9 41 948 11,8 - 2 930 -0,9
2009 40 803 11,4 42 139 11,8 - 1 336 -0,4
2010 40 474 11,4 43 631 12,3 - 3 157 -0,9
2011 39 175 11,0 39 220 11,0 - 45 -
2012 39 433 11,1 39 558 11,0 - 120 -

Procesul îmbătrânirii demografice este caracte- iniţierea unor programe naţionale de „planificare a
ristic nu doar populaţiei Republicii Moldova, ci şi familiei”, de „control al naşterilor”, de „limitare a
tuturor populaţiilor din ţările dezvoltate. Cu men- naşterilor”, ajungându-se inclusiv la măsuri de ste-
ţiunea obligatorie că, în timp ce în ţările dezvoltate rilizare, astăzi, foarte multe ţări se confruntă cu un
îmbătrânirea demografică a populaţiei se produce proces invers de stagnare sau chiar de involuţie a
sub influenţa scăderii fertilităţii, mortalităţii şi, deci, populaţiei, Republica Moldova ilustrând pregnant
creşterii duratei medii de viaţă (fenomenul aşa-zisei această tendinţă. Succinta trecere în revistă a situa-
îmbătrâniri prin „vârful piramidei”), în Republica ţiei demografice din Republica Moldova după 1990
Moldova acelaşi fenomen este cauzat, mai cu sea- reclamă cu necesitate elaborarea, în regim de urgen-
mă, de emigrarea masivă a populaţiei tinere şi scă- ţă, a unei politici demografice a cărei ţinte prioritare
derea fertilităţii populaţiei. să constituie natalitatea, fertilitatea, morbiditatea,
Aşadar, începând cu anul 1990, Republica mortalitatea şi migraţia populaţiei, având ca obiec-
Moldova se confruntă cu o criză demografică fără tiv rezultativ dinamica populaţiei.
precedent, caracterizată în primul rând prin redu- Din nefericire, pericolul depopulării Republi-
cerea drastică a numărului populaţiei totale, care cii Moldova continuă a fi conştientizat preponde-
are efecte imprevizibile pe plan economic, social, rent sau chiar exclusiv de specialiştii în domeniu şi
politic şi cultural, manifestată. Dacă în anii ’50 ai într-o măsură mult mai redusă de societatea civilă
secolului al XX-lea creşterea nestăvilită a populaţi- şi, mai ales, de societatea politică, preocuparea de
ei în diferite regiuni geografice a întreţinut viziunea căpetenie a căreia ar trebui să fie corelarea perma-
apocaliptică a suprapopulării Terrei, vehiculându-se nentă a factorului social-economic cu cel demogra-
idei şi expresii ca „bomba populaţiei”, „explozia de- fic, ca soluţie la actuala criză globală. Se constată,
mografică”, cu soluţii de reducere a natalităţii prin pe bună dreptate, că „polarizarea şi radicalizarea

nr. 2 (33), iunie 2014 - 111


Akademos
opţiunilor politice ale electoratului a scos practic 1. Perioada ţaristă (1897-1917)
din discursul şi dezbaterea publică, dar şi din aten- Sub aspect cronologic, apariţia interesului faţă
ţia muritorului de rând, subiectele care într-o soci- de problematica populaţiei Basarabiei s-a datorat
etate normală sunt prioritare: familia, copiii, locul efectuării în Rusia ţaristă a primului recensământ
de muncă, afacerile familiale, şcoala, comunitatea, general al populaţiei din 28 ianuarie 1897 şi publi-
relaţiile interpersonale, preţuri, ecologie, siguranţa cării, în anii 1902-1905, a rezultatelor acestuia, in-
persoanei, relaţiile şi activităţile culturale şi spiri- clusiv pe gubernii [12]. Aşa cum în Rusia, în acea
tuale ş.a.” [9]. perioadă, lua o amploare tot mai mare o viguroasă
Cât priveşte dezinteresul pregnant al actualei mişcare intelectuală în favoarea studierii, sub toate
guvernări faţă de problemele populaţiei, acesta a aspectele – inclusiv din punct de vedere statistic şi
fost cel mai bine explicat de oficialul european Dirk demografic – a societăţii ruse, a fost firesc ca acea
Schuebel, constând în faptul că „politicienilor de mişcare să-şi găsească adepţi şi entuziaşti inclusiv
aici le lipseşte o viziune despre viitorul acestei ţări, în Basarabia.
altfel spus, ei nu atrag suficientă atenţie viitorului Astfel, în 1913 apar Materialele pentru geogra-
acestei ţări” [10]. fia şi statistica Basarabiei ale lui N.K. Moghilean-
Cum o politică demografică care ar urmări în ski, directorul Secţiei statistice a Zemstvei guber-
mod expres contracararea tendinţelor demografice niale, conţinând date ale recensământului general
amintite – scăderea numărului populaţiei, scăderea al populaţiei din 1897, completate cu investigaţii
fertilităţii, nivelul ridicat al mortalităţii, accelera- proprii. Potrivit autorului, „în pofida posesiei de cir-
rea îmbătrânirii demografice a populaţiei, emigra- ca un veac a acestui ţinut de către ruşi, cercetarea in-
ţia etc. – presupune cu necesitate alocaţii financiare fluenţei lor asupra asimilării altor naţionalităţi a fost
considerabile, soluţionarea sau, cel puţin, atenua- ignorată cu desăvârşire, nu s-a întreprins nimic nici
rea respectivelor probleme demografice ar putea fi în privinţa evidenţierii direcţiei dezvoltării cultura-
posibilă într-un cadru mai larg al „dezvoltării dura- le a moldovenilor, limba cărora este atât de străină
bile” (fr. developpement durable) sau al „creşterii dialectelor slave, a necesităţilor lor spirituale. Mai
economice susţinute” (fr. croissance économique mult decât atât, modul de viaţă al moldovenilor ba-
soutenue). Din nefericire, Republica Moldova nu sarabeni rămâne şi astăzi aproape necunoscut: noi
excelează nici în acest domeniu, deoarece, precum nu dispunem de studii referitoare la tradiţiile şi obi-
susţine acelaşi oficial european, „Moldova mai are ceiurile lor. La fel de necunoscută este şi activitatea
foarte multe de făcut la capitolul reforme” [11], – de producţie a populaţiei” [13]. Animat de aceeaşi
dovadă clară a faptului că, în cele peste două de- necesitate de studiere statistică a Basarabiei, N.K.
cenii de existenţă independentă a Republicii Mol- Moghileanski va publica, în 1918, rezultatele par-
dova, reformele economice au fost efectuate pre- ţiale ale recensământului agricol din 1916, cu date
ponderent „pentru consum extern”, fără să fi reuşit privind populaţia rurală, semănăturile şi inventarul
soluţionarea problemei fundamentale a tranziţiei agricol [14].
economice – crearea unei puternice clase de mij- O valoroasă contribuţie la elaborarea uneia din
loc în calitate de principal element stabilizator al primele hărţi etnografice a Basarabiei aparţine lui
societăţii democratice şi cu importante funcţii no- V.N. Butovici. Importanţa lucrării sale constă în
vatoare. faptul că autorul a elaborat-o în baza propriilor in-
vestigaţii statistice din 1907, coroborate cu datele
Avatarurile cercetării demografice în Moldo- recensământului din 1897 [15]. În paralel cu alte as-
va de Est pecte semnificative prezente în lucrarea menţionată,
O eventuală încercare de identificare a locului, autorul a mai cercetat: numărul populaţiei fiecărui
rolului şi perspectivelor demografiei istorice şi con- sat, repartizat pe naţionalităţi şi religii; limba domi-
temporane în cadrul disciplinelor academice din nantă în localităţile cu populaţie mixtă; răspândirea
Republica Moldova, precum şi în calitatea acesteia limbii ruse şi a celei ucrainene în satele cu populaţie
de obiect de studiu în sistemul învăţământului uni- mixtă etc.
versitar, presupune cu necesitate urmărirea parcur- În cadrul aceleiaşi perioade au fost publica-
sului istoric al acestei ştiinţe în Moldova de Est, de te şi importantele lucrări ale acad. L.S. Berg [16].
la primele încercări de tratare ştiinţifică a problemei Cu toate că autorul a descris structura şi evoluţia
populaţiei şi până în prezent. populaţiei Basarabiei doar până la 1915, lucrările
În linii mari, pot fi evidenţiate patru perioade sale conţin micromonografii extrem de valoroase
istorice majore. privind minorităţile naţionale mai importante din

112 - nr. 2 (33), iunie 2014


Istorie

Basarabia, precum şi observaţii pertinente asupra noastre demografice. (...) Nicăieri nu se publică mai
populaţiei titulare a acesteia. detaliat decât la noi datele privitoare la mortalitatea
2. Perioada interbelică (1918-1940, 1941- generală, la mortalitatea infantilă şi la mortinata-
1944) litate. Şi scopul acestor publicaţii este exclusiv cu
Perioada cea mai fertilă în studii demografice şi rost sanitar” [20]. În aşa mod, efectuarea recensă-
statistice, precum şi cea mai importantă din punct mântului general al populaţiei României, precum şi
de vedere teoretic şi metodologic rămâne, până în organizarea Oficiului Demografic, au devenit pentru
prezent, cea a anilor 1918-1940 şi 1941-1944. În România interbelică „cei doi pilaştri pe care se rea-
acest segment de timp Basarabia, revenită în spa- zemă întreaga noastră cunoaştere privitoare la capi-
ţiul de cultură şi civilizaţie din care fusese smulsă talul uman al ţării” [21].
abuziv la 1812, a evoluat din punct de vedere social- Pe parcursul anilor ’30 au continuat, de ase-
politic, demografic, economic şi cultural în compo- menea, să apară cu regularitate Anuarul statistic al
nenţa statului naţional unitar român. A fost, de ase- României însoţit de Breviarul statistic al României,
menea, perioada în care a fost realizat primul recen- cu date ce aveau la bază rezultatele recensământului
sământ general al populaţiei din 29 decembrie 1930, populaţiei din 1930, precum şi Buletinul statistic al
organizat pe baze ştiinţifice moderne, cu rezultate României (apărea lunar din 1914), care a publicat
înalt apreciate pe plan european şi internaţional. diverse studii cu caracter statistic, tabele rezumati-
Astfel, pentru prima şi singura dată, recensă- ve statistice din diverse domenii de activitate etc. În
mântul din 1930 a fost efectuat la scara întregii aşa mod, procedând la o analiză critică a surselor
Românii, cuprinzând simultan populaţia din toate de documentare în domeniul demografic, dr. Sabin
provinciile istorice româneşti [17]. Recensământul Manuilă avea să remarce la finele perioadei interbe-
din 1930 s-a dovedit a fi o acţiune statistică ofi- lice cu justificat temei că, la compartimentul în cau-
cială complexă pentru populaţie. În cursul acestei ză, „avem astăzi informaţii foarte detaliate şi exacte,
operaţii de amploare s-au înregistrat următoarele neegalate de niciun alt domeniu de cunoaştere, în
caracteristici: numele, situaţia în familie, domici- care se operează cu metoda statistică” [22].
liul, sexul, vârsta, locul naşterii, numărul de copii Graţie progreselor generale ale demografiei şi
în viaţă şi numărul de copii care au murit (pentru statisticii interbelice româneşti, s-a putut constata şi
femeile măritate, văduve sau divorţate), cetăţenia, în Basarabia un început promiţător de studiere a re-
ştiinţa de carte, profesia [18]. Pentru prima dată alităţilor statistice şi proceselor demografice la dife-
în istoria statisticii demografice româneşti au fost rite etape istorice. Importante studii în acest sens au
înregistrate trei caracteristici extrem de importante publicat Petre Cazacu şi Pavel Gore, Ion G. Pelivan,
ale populaţiei şi anume: neamul (naţionalitatea), George Murgoci, L.T. Boga, Ion Nistor, T. Vicol,
religia şi limba maternă. Toate acele date au fost N. Smadu, Ştefan Ciobanu ş.a.
publicate pe sate, plase, oraşe, judeţe şi provincii.
De asemenea, pentru prima dată rezultatele înre- 3. Perioada sovietică (1940-1941, 1944-1991)
gistrării au fost prelucrate cu echipamente me- Anul 1940 a marcat o ruptură brutală şi radica-
canografice (maşini de perforat, maşini de sortat lă cu întreg trecutul istoric al spaţiului dintre Prut
Hollerith şi maşini de tabulat), procurate cu aju- şi Nistru, încercându-se inclusiv edificarea unei noi
torul Fundaţiei Rockefeller şi trecute, ulterior, la ştiinţe demografice pe un teren absolut viran, curăţat
Institutul Central de Statistică [19]. de orice „rămăşiţe burgheze şi româneşti” şi înteme-
În cadrul aceleiaşi perioade, ca rezultat al discu- iată pe o inexistentă şi inventată „învăţătură marxist-
ţiilor purtate între Ministerul Sănătăţii din România leninistă despre populaţie”. Aşa cum majoritatea ab-
şi Fundaţia Rockefeller, care se ocupa de proble- solută a demografilor, sociologilor şi statisticienilor
ma combaterii mortalităţii populaţiei, a fost creat din perioada interbelică a fost catalogată drept „na-
Oficiul Demografic. Acesta din urmă, începând cu ţionalistă” şi „burgheză”, „noua” ştiinţă demografi-
1931 şi până la finele perioadei interbelice, a pub- că din RSS Moldovenească a fost, practic, văduvită
licat anual cele mai diverse şi variate informaţii de orice moştenire teoretică, ceea ce a permis unor
privind mişcarea populaţiei pe provincii istorice demografi să susţină, fără temei, cum că „începutul
(revistele „Buletinul demografic al României” şi elaborării cu adevărat ştiinţifice a problemelor dez-
„Mişcarea populaţiei României”). Referindu-se la voltării demografice şi etnice a populaţiei Moldovei
calitatea informaţiei cu privire la mişcarea popula- a fost pus abia în anii Puterii Sovietice” [23].
ţiei, dr. Sabin Manuilă menţiona că numitele reviste Urmare a proscrierii majorităţii autorilor din
„arată lună de lună punctele vulnerabile ale stării perioada interbelică, demografia sovietică moldo-

nr. 2 (33), iunie 2014 - 113


Akademos
venească a fost reprezentată, mai ales în anii sta- Cât priveşte procesele demografice din cadrul
linismului (1940-1941, 1944-1953), de demografi RSS Moldoveneşti, studierea acestora a fost, prac-
„împrumutaţi” din capitala imperiului sovietic, iar tic, în întregime dominată şi controlată de partidul
literatura produsă de aceştia a fost aproape exclusiv comunist prin multiplele sale instrumente aflate la
de limba rusă. Astfel se prezintă primele descrieri dispoziţie, reuşindu-se doar anumite rezultate parţi-
demografice ale populaţiei RSSM, elaborate de au- ale şi relative în cadrul fostei Secţii de Geografie şi
tori precum V.V. Pokşişevski [24], A.L. Odud [25], Institutului de Economie ale AŞM [33]. Spre deo-
T.K. Zaharova [26], H.N. Stavrakov [27] ş.a., – toa- sebire de colegii lor economişti şi geografi, istoricii
te fiind categoric inferioare elaborărilor interbelice proceselor demografice din cadrul perioadei sovie-
de demografie. tice au fost preocupaţi aproape exclusiv de „argu-
Un început timid de redresare a situaţiei deplo- mentarea demografică” a premiselor „revoluţiei so-
rabile în care se afla nu numai „demografia sovieti- cialiste” în Basarabia, urmărind procesul de urbani-
că moldovenească”, ci şi statistica şi demografia pe zare şi de creştere numerică a „clasei muncitoare”,
ansamblul întregii Uniuni Sovietice, se atestă în anii – prin prisma spuselor lui V.I. Lenin cum că „oraşul
„slăvitului deceniu” (1953-1964), când este realizat conduce inevitabil satul după sine, iar satul merge
şi primul recensământ unional postbelic al popula- inevitabil după oraş” [34], – precum şi de critica
ţiei URSS [28]. Prea curând însă locul „voluntaris- concepţiilor „burgheze şi naţionaliste” privind iden-
mului şi subiectivismului” lui Nikita S. Hruşciov a titatea etnică şi lingvistică a populaţiei dintre Prut
fost luat de „stabilitatea conducerii colective” a lui şi Nistru [35]. Marele paradox şi, totodată, ironia
Leonid I. Brejnev (1964-1982), care a readus ştiin- istoriei constă în faptul că inconsistenţa ştiinţifică
ţa demografică la umilitorul statut de servitoare a a preocupărilor de acest gen a fost recunoscută de
ideologiei oficiale a partidului comunist [29]. Chiar înşişi criticii acelor teorii [36].
dacă în perioada brejnevistă în URSS au fost efectu- La o privire de ansamblu şi exceptând scurtele
ate trei recensăminte unionale ale populaţiei (1970, perioade de relativă relaxare politico-ideologică din
1979 şi 1989), acestea nu au reuşit să egaleze prin 1956 şi 1965, demografia istorică din fosta RSSM
calitate nici recensământul interbelic din 1930 şi a fost privată, practic, pe parcursul întregii perioa-
nici măcar recensământul din 1959. de sovietice, de libertatea inerentă evoluţiei oricărei
Este adevărat că, inclusiv în cadrul respectivei discipline socio-umane. Urmând o cale sinuoasă şi
perioade, în pofida presiunilor ideologiei de clasă extrem de dificilă, evoluând în condiţiile unei duble
dominante şi a cenzurii drastice exercitate de par- cenzuri interne şi externe [37], lipsindu-i accesul la
tidul comunist, o parte din istoricii de profesie, sursele primare de documentare, precum şi indis-
precum şi unii geografi şi economişti, au reuşit o pensabila cooperare pe plan european şi internaţi-
abordare echilibrată şi obiectivistă a anumitor pro- onal, „demografia sovietică moldovenească” nu a
cese demografice din Moldova de Est la anumite fost mai mult decât o parte integrantă a „frontului
etape istorice ale evoluţiei acesteia. În linii mari, cu ideologic de confruntare între sistemul capitalist şi
cât perioadele istorice tratate s-au aflat la o distan- cel socialist” [38].
ţă mai îndepărtată de „Marea Revoluţie Socialistă
din Octombrie”, cu atât s-a reuşit o interpretare mai 4. Perioada independenţei (1991-prezent)
obiectivă a respectivelor procese demografice. Din Perestroika gorbaciovistă iniţiată la mijlocul
acest punct de vedere, mai avantajaţi au fost istoricii anilor ’80 ai secolului al XX-lea a avut meritul in-
medievişti, care s-au aplecat mai ales asupra tendin- contestabil de a fi atras atenţia opiniei publice in-
ţelor creşterii demografice în Moldova medievală, clusiv asupra importanţei problemei populaţiei, în
precum şi au utilizat pe larg materialele recensămin- întreaga ei complexitate. În cadrul acelei perioade
telor populaţiei din Principate din anii 1772-1773, extrem de agitate, au fost puse în discuţie, pentru
1774 şi 1803 [30]. prima dată de la 1940, aspectele esenţiale ale des-
Până şi procesele demografice din anii 1812- tinului populaţiei dintre Prut şi Nistru, în special,
1917 – colonizarea Basarabiei, natalitatea, mor- cele legate de migraţia populaţiei, de modificările
talitatea şi creşterea demografică a populaţiei pe structurii etnice a populaţiei Basarabiei în perioada
cale naturală şi mecanică – au putut fi tratate cu postbelică, de politica industrializării şi urbaniză-
suficientă competenţă şi relativă obiectivitate [31], rii forţate, de situaţia familiei, de starea ecologică
pornindu-se de la teza extrem de îndrăzneaţă a isto- din republică etc. Manifestarea pregnantă a negli-
ricilor Ia.S. Grosul şi I.G. Budac, potrivit căreia „ţa- jării, până la acea etapă, a importanţei studiilor de
rismul a lipsit Basarabia de posibilitatea dezvoltării demografie istorică şi contemporană a fost „des-
economice şi politice independente” [32]. coperirea” utilizării inadecvate, în chiar lucrările

114 - nr. 2 (33), iunie 2014


Istorie

statistice editate de Departamentul de Stat pentru rea preocupărilor acestora. Altfel spus, prin crearea,
Statistică, a unor noţiuni şi termeni consacraţi din în cadrul Institutului de Istorie al AŞM, a unui Cen-
domeniul demografiei. tru specializat de demografie istorică şi contempo-
În culegerea de date statistice privind totaluri- rană, având ca obiect de studiu prioritar populaţia
le recensământului populaţiei din 1989, puteau fi Moldovei de Est de-a lungul epocii medievale, mo-
atestate, bunăoară, noţiuni precum „populaţie evi- derne şi celei contemporane.
dentă” şi „populaţie existentă”, în timp ce în cerce-
Centrul de Studii Demografice ca soluţie a
tările demografice se utilizează noţiunea consacrată
problemei populaţiei în Republica Moldova
de „populaţie prezentă” sau „populaţie de facto”
Odată constituit şi recunoscut în calitate de uni-
(rus. «наличное население» sau «фактическое
tate de cercetare academică, Centrul de Studii De-
население»). În aceeaşi culegere, noţiunea de
mografice urmează să efectueze o serie de activităţi
„populaţie permanentă” era utilizată în locul celei
indispensabile şi extrem de importante.
de „populaţie stabilă” (rezidentă, legală, de jure;
I. Cu referire la aria preocupărilor, numeroşi is-
rus. «постоянное население», «юридическое
torici şi demografi [46] sunt de acord să facă urmă-
население»). De asemenea, noţiunea de „populaţie
toarea distincţie în cadrul cercetărilor demografice:
în ansamblu” era utilizată pentru desemnarea popu-
paleodemografia, demografia istorică, demografia
laţiei totale; noţiunile la fel de consacrate de „popu-
contemporană şi istoria populaţiei. Aşa cum pale-
laţie urbană” şi „populaţie rurală” erau înlocuite cu
odemografia se ocupă de studiul populaţiilor din
altele, mai rar utilizate şi chiar vetuste precum „po-
trecut, pentru care nu există surse scrise, preocu-
pulaţia orăşenească” şi „populaţia sătească” [39].
pările Centrului de Studii Demografice se vor axa
Indiscutabil, confuziile în utilizarea unor no-
preponderent sau chiar exclusiv pe problemele de
ţiuni şi termeni consacraţi în ştiinţa demografică
ilustrau pregnant „nivelul de dezvoltare” atins de demografie istorică, demografie contemporană şi de
demografia moldovenească în anii puterii sovietice. istorie a populaţiei.
Din nefericire, critica severă la care a fost supusă Astfel, pornind de la definiţia curentă, potrivit
demografia sovietică moldovenească la finele anilor căreia demografia istorică constituie studiul popula-
’80 şi începutul anilor ’90 ai secolului trecut, nu a ţiilor, pentru care nu dispunem de date statistice în
condus, aşa cum era logic şi firesc de aşteptat, la apa- forma lor modernă (statistici privind mişcarea natu-
riţia unor studii aprofundate de demografie istorică rală şi migratorie a populaţiei, recensăminte moder-
şi contemporană, în care problemele populaţiei Mol- ne) [47], o direcţie importantă a Centrului de Studii
dovei de Est să fi fost tratate în întreaga lor comple- Demografice o va constitui investigarea evoluţiei po-
xitate. Dacă au fost înregistrate anumite progrese şi pulaţiei din Principatul Moldovei începând cu prime-
rezultate pozitive în cercetarea unor aspecte şi proce- le recensăminte ale populaţiei din 1772-1773, 1774
se demografice, acest lucru se datorează aproape în şi 1803 şi până la primul recensământ al populaţiei
exclusivitate eforturilor individuale ale unor istorici Imperiului ţarist din 28 ianuarie 1897. În cadrul res-
pasionaţi de magia ştiinţei demografice, precum şi de pectivei perioade istorice, anul 1812 constituie, indis-
exemplul personal al unor demografi notorii, cum au cutabil, piatra de hotar între două etape distincte.
fost dr. Sabin Manuilă, acad. Vladimir Trebici, acad. Începând cu 28 ianuarie 1897 – data realizării
Ştefan Ştefănescu, sau istorici precum prof. univ. dr. primului recensământ general al populaţiei Basara-
Dumitru Şandru. Studii importante în acest sens au biei pe baze moderne – putem vorbi de inaugurarea
fost publicate de istoricii: membrul corespondent al demografiei contemporane, demografie care acope-
AŞM, prof. univ., dr. hab. Demir Dragnev [40]; dr. ră perioada aşa-zisă statistică, altfel spus, demogra-
hab. Ion Chirtoagă [41]; dr., conf. univ. Valentin fia pe baza recensămintelor populaţiei şi actelor de
Constantinov [42]; cercetătorul Tudor Ciobanu [43]; stare civilă (căsătorii, naşteri şi decese), la care se
dr. conf. univ. Constantin Ungureanu [44]; dr., conf. adaugă migraţiile. În Moldova de Est, demografia
Dinu Poştarencu [45] ş.a. contemporană cuprinde patru etape majore: demog-
În pofida unor realizări individuale şi parţiale rafia Basarabiei ţariste (1897-1917), demografia Ba-
ale istoricilor în domeniul cercetării demografice, sarabiei româneşti şi a RASS Moldoveneşti (1918-
inclusiv prin participarea acestora la prestigioase 1940, 1941-1944), demografia Moldovei sovietice
conferinţe şi simpozioane internaţionale de demog- (1940-1941, 1944-1991) şi demografia Republicii
rafie, în prezent, progresul demografiei ca ştiinţă şi Moldova (1991-prezent).
obiect de studiu academic poate fi asigurat doar prin În fine, nu însă şi în ultimul rând, o preocupare la
efortul conjugat al cercetătorilor şi instituţionaliza- fel de importantă a Centrului de Studii Demografice

nr. 2 (33), iunie 2014 - 115


Akademos
urmează să devină istoria populaţiei, cu exemplul IV. Concomitent cu inventarierea studiilor de
clasic oferit în 1923 de profesorul René Gonnard demografie efectuate până în prezent, cu evaluarea
de la Facultatea de Drept a Universităţii din Lyon perioadelor şi domeniilor reprezentate, se cere, de
[48]. Conform opiniei specialiştilor, pentru istoria asemenea, inventarierea tuturor surselor statistice şi
populaţiei ca subdomeniu al demografiei, esenţial extrastatistice privind populaţia Moldovei de Est şi
este conceptul de „populaţie – dezvoltare socială şi a fenomenelor demografice (catagrafii, catastife, re-
economică”, relaţie înţeleasă în dublu sens: a) popu- censăminte, actele de stare civilă, registre parohiale
laţia ca factor al schimbărilor sociale, politice, eco- etc.). Se va ajunge, în atare mod, la întocmirea unei
nomice, culturale, psihologice şi b) societatea, eco- baze generale de date statistice şi demografice, ca
nomia ca factori care influenţează evoluţia popula- punct de pornire spre elaborarea unei istorii demog-
ţiei, respectiv, fenomenele demografice (natalitatea, rafice a populaţiei din Moldova de Est.
mortalitatea, nupţialitatea, migraţiile), structurile V. De o importanţă esenţială este şi elaborarea
demo-sociale şi economice ale populaţiei, reparti- unui plan de perspectivă de cercetări demografice,
ţia populaţiei în teritoriu etc. Datorită acestui raport care să ţină seama de necesităţile urgente de aco-
ambivalent, în cadrul istoriei populaţiei se elabo- perire a unor grave pete albe şi găuri negre ale is-
rează: istoria demografică a populaţiei (tributară toriei demografice a acestui spaţiu. Bunăoară, până
demografiei pentru metodologie şi demografiei is- în prezent nu se cunosc, nici măcar la modul gene-
torice pentru date reconstituite privind numărul po- ral, evoluţiile demografice din RSS Moldoveneas-
pulaţiei, naşteri, căsătorii şi decese); istoria socială că în perioada dintre iunie 1940 şi ianuarie 1959,
a populaţiei (colaborarea dintre istorie, sociologie ştiindu-se doar că în momentul ocupaţiei sovietice,
şi ştiinţele politice); istoria economică a populaţiei populaţia Basarabiei era de 3 191 016 locuitori, în
(istorie şi economie politică); istoria mentalităţilor timp ce primul recensământ postbelic sovietic din
populaţiei (istorie şi psihologie socială) etc. 15 ianuarie 1959 a constatat o populaţie totală a
II. Încă în 1933, cunoscutul publicist şi bibliog- RSS Moldoveneşti de doar 2 884 477 de locuitori.
raf Alexandru David şi-a propus să alcătuiască o Aşadar, timp de două decenii, populaţia RSSM nu
Bibliografie a Basarabiei, „în care să fie înregistrate numai că a stagnat din punct de vedere numeric, ci
cronologic toate studiile ce s-au scris despre Basa- şi a suportat o drastică involuţie. Se ştie doar că anii
rabia”, constatând şi enorma dificultate a unei ata- de secetă şi de foamete au redus populaţia RSSM cu
re întreprinderi, deoarece „cele ce s-au scris despre circa 250 000 – 300 000 de locuitori. Cât priveşte
Basarabia, sunt împrăştiate prin diferite publicaţiuni principalele fenomene şi procese demografice din
române şi străine, aşa încât cercetătorului probleme- cadrul perioadei respective, acestea îşi mai aşteaptă
lor basarabene i-ar trebui o viaţă întreagă numai ca încă cercetătorii entuziaşti.
să facă cunoştinţă cu bibliografia chestiunii” [49]. VI. Structura organizatorică a preconizatului
Parafrazând spusele lui Al. David, pentru cunoaşte- Centru de Studii Demografice ar putea consta din
rea demografică a Moldovei de Est este de o strin- trei subdiviziuni (demografie istorică, demografie
gentă necesitate elaborarea unei biobibliografii de- contemporană şi istorie a populaţiei), iar colabora-
mografice complete a acesteia. torii acestuia vor fi recrutaţi preponderent din rândul
III. „Înainte de toate, precizează-ţi termenii”, cercetătorilor Institutului de Istorie al AŞM cu pre-
– astfel recomandă un precept retoric, aplicabil în ocupări în domeniul demografiei. Pentru realizarea
integralitatea sa realităţilor din Republica Moldova. unor proiecte de amploare, vor putea fi cooptaţi spe-
În vederea evitării utilizării inadecvate sau inco- cialişti din alte instituţii academice şi universitare:
recte a noţiunilor de bază ale demografiei istorice Sectorul de Demografie al Institutului de Integrare
şi celei contemporane, se impune elaborarea unui Europeană şi Ştiinţe Politice al AŞM (dr. hab. Olga
dicţionar de demografie, iar în perspectivă a unui Gagauz), Secţia Statistică Socială a Institutului Na-
manual şi unei enciclopedii, după modelul dicţio- ţional de Cercetări Economice al AŞM (dr. Gali-
narului demografic multilingv editat sub auspiciile na Savelieva), Şcoala de Management în Sănătate
Uniunii Internaţionale pentru Studiul Ştiinţific al Publică din cadrul Universităţii de Stat de Medicină
Populaţiei [50]. În procesul elaborării unui / unei şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu” (dr. hab., prof.
astfel de dicţionar / manual / enciclopedii, vor putea univ. Oleg Lozan), iar cooperarea cu Centrul de
servi inclusiv dicţionarele şi manualele elaborate în Demografie „Vladimir Trebici” al Academiei Ro-
cadrul şcolii franceze de demografie, cu bogate tra- mâne (prof. univ., dr. Vasile Gheţău) şi cu Centrul
diţii în domeniu [51], dar şi, în egală măsură, dicţi- de Studii asupra Populaţiei al Universităţii „Ba-
onarul sovietic din 1985 [52]. beş-Bolyai” din Cluj-Napoca (prof. univ., dr. Ioan

116 - nr. 2 (33), iunie 2014


Istorie

Bolovan) este vitală pentru statornicirea şi conso- Бессарабская губерния. Москва: Издание ЦСК МВД,
lidarea Centrului de Studii Demografice din cadrul 1905. 254 с.
Institutului de Istorie al AŞM. 13. Могилянский Н.К. Материалы для географии
VII. Dincolo de utilitatea ştiinţifică incontesta- и статистики Бессарабии. Кишинев: Типография Бес-
сарабского губернского правления, 1913. c. 81.
bilă a funcţionării unui Centru de Studii Demogra-
14. Могилянский Н.К. Из итогов сельскохозяй-
fice în cadrul Institutului de Istorie al AŞM, aces- ственной переписи 1916 г. Кишинев: Типография т/д
ta urmează să-şi probeze necesitatea sa practică şi «К. Шехтер и С-ья», 1918.
aplicativă, contribuind efectiv la înţelegerea corec- 15. Бутович В. Н. Материалы для этногра-
tă, de către forurile de decizie politică, a situaţiei фической карты Бессарабской губернии. Киев:
demografice din Republica Moldova, a importanţei Скоропечатная Х.Ю. Бурштейна, 1916.
elaborării şi implementării unei politici demografi- 16. Берг Л.С. Бессарабия. Страна-люди-хозяй-
ce de natură să-i asigure evoluţia social-economică, ство. Москва: Б.и., 1918; Берг Л.С. Население Бес-
politică şi culturală în actuala conjunctură externă сарабии. Этнографический состав и численность (С
extrem de complicată, astfel încât celebrul dicton 10-верстной этнографической картой). Петроград:
Государственная Академическая Типография, 1923.
al lui Jean Bodin – Il n’est force et richesses que
17. Enciu N. Recensământul populaţiei din 29 de-
d’hommes, – să devină motto-ul zilnic al oricărei cembrie 1930. În: Destin românesc, 2004, An. XI, nr. 3-4
guvernări, indiferent de culoarea politică şi/sau ori- (43-44), pp. 98-115.
entarea geopolitică. 18. Arhivele Naţionale. Bucureşti, fond Dr. Sabin
Manuilă, XII/36/1930, fila 10.
Bibliografie 19. Trebici V. Dr. Sabin Manuilă, organizatorul sta-
1. Arhivele Naţionale. Bucureşti, fond Dr. Sabin Ma- tisticii ştiinţifice în România. În: Sabin Manuilă, Istorie
nuilă, XII.257/1938, fila 1. şi demografie. Studii privind societatea românească între
2. Dedulescu P. Noţiuni de statistică generală şi de- secolele XVI-XX. Coord.: Sorina Bolovan, Ioan Bolo-
mografică. Cu o prefaţă de Dr. I. Teodorescu. Oradea van, Centrul de Studii Transilvane, Fundaţia Culturală
Mare: Tipografia şi librăria românească, 1923. p.115-116. Română. Cluj-Napoca, 1995, p. 18.
3. Trebici V. Demografia. Bucureşti: Editura Ştiinţi- 20. Buletinul statistic al României. An. XXXVII, nr.
fică şi Enciclopedică, 1979. p. 5. 1-4, 1938, p. 28.
4. «Десять лет переходного периода». Регио- 21. Arhivele Naţionale. Bucureşti, fond Dr. Sabin
нальный мониторинговый доклад. № 8. Флоренция Manuilă, X/167/1940, fila 10.
(Исследовательский центр ЮНИСЕФ Инночен- 22. Ibidem, fila 11.
ти), Florence: Tipografia Giuntina, Italy, 2001, p. 126; 23. Зеленчук В.С. Население Молдавии
Raportul naţional al dezvoltării umane „Republica (Демографические процессы и этнический состав).
Moldova 2003: Guvernare responsabilă pentru dezvoltare Кишинев: Штиинца, 1973, c. 4.
umană”, PNUD Republica Moldova, Chişinău, 2003, p. 24. Покшишевский В.В. Население // Молдавская
95; Moldova în cifre. Breviar statistic 2012. Colegiul de ССР. Москва-Ленинград: Изд-во АН СССР, 1947,
redacţie: Lucia Spoială (preş.), Biroul Naţional de Statis- c. 55-67.
tică al Republicii Moldova, Chişinău, 2012, p. 8. 25. Одуд А.Л. Молдавская ССР. Москва: Государ-
5. „Flux”, nr. 36 (721), 2 octombrie 2009. ственное издательство географической литературы,
6. Cf. Trebici V., Demografia. București: Editura 1955. 224 с.
Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1979. p. 226. 26. Захарова Т.К. Молдавская ССР. Краткие све-
7. www.timpul.md/articol/in-200-de-ani-riscam-sa- дения о природе, населении и хозяйстве. Москва: Го-
disparem-ca-popor-45699.html сударственное издательство географической литера-
8. Anuarul statistic al Republicii Moldova (2008), туры, 1959. 72 с.
Biroul Naţional de Statistică, Chişinău, 2008, p. 48, 50; 27. Ставраков Х.Н. Молдавская ССР. Москва:
Anuarul statistic al Republicii Moldova, 2011 / Biroul Изд-во ВПШ и АОН при ЦК КПСС, 1960. 40 с.
Naţional de Statistică al Republicii Moldova, Chişinău, 28. Итоги Всесоюзной переписи населения 1959
2011, p. 44, 46. года. Молдавская ССР / ЦCУ при Совете Министров
9. Praporşcic S. Moldovenii şi sănătatea mintală. СССР. Москва: Госстатиздат, 1962. 104 с.
„Flux”, nr. 37 (722), 9 octombrie 2009. 29. Денисенко М.Б. Особенности изучения
10. Schuebel D.: „Dacă politicienii nu dau un exem- демографических процессов в СССР // Народонасе-
plu bun, cum poţi să te aştepţi de la oamenii obişnuiţi să ление. Современное состояние научного знания. Под
facă altceva!?”, www.eco.md/index.php?option=com_ ред. Д.И. Валентея, А.С. Первушина. Москва: Изд-во
content&view=article&id=6359 МГУ, 1991, c. 134-150.
11. Ibidem. 30. Котенко И.А., Мохов Н.А., Советов П.В.
12. Первая всеобщая перепись населения Россий- О тенденции роста народонаселения Молдавии в
ской империи, 1897 г. Под ред. Н.А. Тройницкого. III. эпоху феодализма // Ученые записки Института исто-

nr. 2 (33), iunie 2014 - 117


Akademos
рии, языка и литературы МФ АН СССР. 1957. Т. 6, 37. Денисенко М.Б. Особенности изучения
c. 49-66; Дмитриев П. Г. Народонаселение Молдавии. демографических процессов в СССР // Народонасе-
Кишинев, 1973; Полевой Л.Л. Очерки исторической ление. Современное состояние научного знания. Под
географии Молдавии XIII-XV вв. Кишинев, 1979; ред. Д.И. Валентея, А.С. Первушина. Москва: Изд-во
Бырня П.П. Сельские поселения Молдавии XV-XVII МГУ, 1991, c. 134-150.
вв. Кишинев, 1969 ş.a. 38. Коростелев Г.М., Краев В.С. Буржуазные кон-
31. Кабузан В.М. Народонаселение Бессарабской цепции народонаселения: Критический анализ. În:
области и левобережных районов Приднестровья Финансы и статистика. Москва, 1981, c. 3.
(конец XVIII – первая половина XIX в.). Под ред. 39. Тоталуриле реченсэмынтулуй унионал
В.С. Зеленчука. Кишинев: Штиинца, 1974. 158 с.; ал популацией дин РСС Молдова дин анул 1989.
Зеленчук В.С. Население Бессарабии и Поднестровья Кулежере де дате статистиче. Волумул I. Кишинэу:
в XIX в. (Этнические и социально-демографические Комитетул де Стат пентру статистикэ ал РСС
процессы). Кишинев: Штиинца, 1979. 287 с. Молдова, 1990. 213 п.
32. Гросул Я.С., Будак И.Г. Очерки истории на- 40. Civilizaţia medievală şi modernă în Moldova.
родного хозяйства Бессарабии (1812-1861). Киши- Studii. In honorem Demir Dragnev. Chişinău: Civitas,
нев, 1967, c. 35. 2006. 464 p.
33. Загородная Е.М. Демографические процессы 41. Chirtoagă I., Populaţia din sud-estul interflu-
в Молдавской ССР / Институт экономики АН МССР. viului Nistru-Prut sub dominaţia otomană (1484-1595).
Кишинев: Штиинца, 1971. 40 с.; Чембровский В.В., In: Revista de Istorie a Moldovei, nr. 4, 1992, p. 12-21;
Загородная Е.М. Молдавская Советская Социалисти- Idem, Contribuţii la opera ştiinţifică a lui Pavel Dmitriev
ческая Республика // Население союзных республик. (Dimitriu). În: Revista de Istorie a Moldovei, nr. 3, 1996,
Сб. статей. Ред. кол.: Т.В. Рябушкин (отв. ред.) и др. p. 21-37; Chirtoagă I., Chirtoagă V. O nouă sursă pentru
Москва: Статистика, 1977, c. 190-206; Население и studierea evoluţiei procesului demografic în sudul Basa-
трудовые ресурсы Молдавской ССР. Под ред. акад. rabiei. În: Revista de Istorie a Moldovei, nr. 3-4, 1998,
АН МССР Н.П. Фролова / Институт экономики АН pp. 96-99.
42. Constantinov V. Faţă în faţă cu străinul. Imaginea
МССР. Кишинев: Штиинца, 1979. 256 с.; Загородная
celuilalt. Ţările Române la începutul secolului al XVII-
Е.М. Урбанизация Молдавской ССР (региональные
lea. În: Revista de Istorie a Moldovei, nr. 2, 2007, p. 43-
особенности, экономические проблемы). Кишинев:
62; Idem, Opţiuni politice, sociale şi culturale în Ţara
Штиинца, 1980. 132 с.; Бакурский С.В. Социально-
Moldovei la începutul secolului al XVII-lea. În: Revista
экономические проблемы демографического развития
de Istorie a Moldovei, nr. 1, 2010, p. 20-36; Idem, Ţara
Молдавской ССР / Институт экономики АН МССР.
Moldovei în timpul domniei lui Constantin Cantemir. Do-
Кишинев: Штиинца, 1984. 88 с.
cumente interne (1685-1693). În: Akademos, nr. 4, 2010,
34. Кустрябова С.Ф. Динамика численности на-
p. 157-159; Idem, Relaţiile social-economice, politice şi
селения городов Бессарабии в годы боярско-румын-
culturale dintre Moldova, Ţara Românească şi Transilva-
ской оккупации (1918-1940 гг.) // Известия АН МССР, nia la mijlocul secolului al XVI-lea. În: Destin românesc,
Серия обществ. наук, 1970, № 3, c. 84-92; Жуков В.И. an. VII, nr. 1, 2012, pp. 20-29; Idem, Metodologia in-
Города Бессарабии (1861-1900). Кишинев: Штиин- vestigaţiilor demografice pentru începutul Evului Mediu
ца, 1975; Кустрябова С.Ф., Положение трудящихся românesc. Seminar știinţific internaţional: Demografie şi
и демографические процессы в городах Бессарабии patrimoniu cultural: paradigme istorico-identitare. Chişi-
(1918-1940), Кишинев: Штиинца, 1977, 247 с.; Баби- nău, 18 octombrie 2012 ş.a.
лунга Н.В., Национальный состав городского насе- 43. Ciobanu T. Impactul pandemiei de holeră din anii
ления Бессарабии в эпоху империализма // Известия ’30 ai secolului al XIX-lea asupra Basarabiei. În: Revis-
АН МССР, Серия обществ. наук, 1979, № 3, c. 24-33; ta de Istorie a Moldovei, nr. 1, 2005, pp. 35-45; Idem,
Бабилунга Н.В. Динамика городского населения Бес- Consideraţiuni asupra căsătoriilor mixte în spaţiul carpa-
сарабии в эпоху империализма (1897-1914 гг.) // Из- to-nistrean la începutul secolului al XIX-lea. În: Corneliu
вестия АН МССР, Серия обществ. наук, 1981, № 2, Pădurean (coord.). Confesiune şi căsătorie în spaţiul româ-
c. 53-61; Кустрябова С.В. Города Бессарабии. 1918- nesc. Sec. XVII-XXI. Studii de demografie istorică. Arad:
1940 (Социально-экономический аспект и народо- Editura Universităţii „Aurel Vlaicu”, 2006, pp. 29-41;
население). Отв. ред. акад. АН МССР А.М. Лазарев. Idem, Situaţia demografică a ţinutului Orhei-Lăpuşna la
Кишинев: Штиинца, 1986. 256 с. începutul anilor ’30 ai secolului al XIX-lea. În: In hono-
35. Зеленчук В.С., Зайдман С.Е. Истина и вы- rem Demir Dragnev. Civilizaţia medievală şi modernă în
мыслы об этническом развитии населения Молдавии Moldova. Studii. Chişinău: Civitas, 2006. pp. 139-150;
// Факты и домыслы. Против фальсификации наци- Idem, Contribuţii la evoluţia structurii demografice în ţi-
ональных отношений в Советском Союзе. Кишинев: nutul Orhei Lăpuşna la sfârşitul secolului al XVIII-lea –
Штиинца, 1973, c. 201-210. începutul secolului al XIX-lea (în baza recensămintelor
36. Zelenciuc V. Populaţia dintre Prut şi Nistru. Prob- din anii 1772-1773, 1774 şi 1803). În: Anuarul Institutului
leme de identitate etnică. În: Revista de etnografie şi fol- de Cercetări interetnice. Vol. VII, Chişinău, 2006, pp. 74-
clor (Bucureşti), Tom 38, nr. 1-2, 1993, p. 41-55. 78; Ciobanu T., Cechina T. Documente cu privire la aşe-

118 - nr. 2 (33), iunie 2014


Istorie
zarea sârbilor în Basarabia în prima treime a secolului al pp. 116-135; Idem, Populaţia urbană a Basarabiei în peri-
XIX-lea. În: In honorem Gheorghe Gonţa. Ţara Moldovei oada 1850-1918 (Teză de doctor în istorie, 2012) ş.a.
în contextul civilizaţiei europene. Chișinău: Editura Cart- 46. Trebici V. Demografie şi istorie: spre o nouă sin-
didact, 2008, pp. 139-150 ş.a. teză?. În: Revista de Istorie (Bucureşti), Tom 37, nr. 5,
44. Ungureanu C., Bucovina în perioada stăpânirii mai 1984, pp. 417-421.
austriece 1774-1918. Aspecte etnodemografice şi confe- 47. Pressat R. Dictionnaire de démographie, Presses
sionale. Chișinău: Civitas, 2003. 304 p.; Idem, Populaţia Universitaires de France. Paris, 1979, pp. 41-42.
Transnistriei (1926-1989). În: Destin românesc (Chişi- 48. Gonnard R. Histoire des doctrines de la popu-
nău-Bucureşti), An. X, nr. 3-4, 2003, pp. 114-142; Idem, lation. Nouvelle Librairie Nationale, Paris, 1923, 352 p.
Populaţia RASS Moldoveneşti (1924-1940). În: Caiete 49. David Al. Bibliografia lucrărilor privitoare la Ba-
de Istorie. An. IV, nr. 1 (12). Chișinău, 2004, pp. 6-12; sarabia apărute de la 1918 încoace. Chişinău: Tipografia
Idem, Populaţia din sudul Basarabiei în prima jumătate a Eparhială Cartea Românească, 1933 (Cuvânt înainte).
secolului al XIX-lea. În: Caiete de Istorie (Chişinău), nr. 50. Dictionnaire démographique multilingue, pré-
3 (15), 2006, p. 16-23; Idem, Populaţia raioanelor de est paré par la Commission du dictionnaire démographique
ale Republicii Moldova în 1989 şi 2004 (evoluţie nume- de l’Union internationale pour l’étude scientifique de la
rică). În: Destin românesc, Serie nouă, An. VII (XIX), nr. population. Volume français. New York, 1958, 105 p.
1, 2012, p. 114-136; Idem, Populaţia raioanelor de est ale 51. Pressat R. L’analyse démographique: méthodes,
Republicii Moldova în 1989 şi 2004 (evoluţie etnică). În: résultats, applications. Préface d’Alfred Sauvy, P.U.F.,
Destin românesc, Serie nouă, An. VII (XIX), nr. 3, 2012, Paris, 1961, 402 p.; Henry L. Manuel de démographie his-
pp. 131-144 ş.a. torique. 2-e édition. Librairie Droz, Genève-Paris, 1970,
45. Poştarencu D. Numărul populaţiei Basarabiei la 146 p.; Sauvy A., Brown E., Lefebvre A. Eléments de
1812. În: Destin românesc, nr. 2, 2006, pp. 25-37; Idem, démographie, P.U.F., Paris, 1976, 391 p.; Pressat R. Dic-
Dinamica populaţiei Basarabiei în perioada ţaristă, în tionnaire de démographie. P.U.F., Paris, 1979, 295 p. ş.a.
Anuarul Institutului de Istorie, Stat şi Drept. Materialele 52. Демографический энциклопедический
sesiunii ştiinţifice anuale, 16 decembrie 2011. Coord.: dr. словарь. Гл. ред. Д.И. Валентей. Москва: Советская
conf. univ. Gh. Cojocaru. Chișinău: Elan Poligraf, 2012, энциклопедия, 1985. 608 с.

Petru Jireghea. Mitropolie, u/p, 975×800 mm, 1999. Din colecţiile Complexului Muzeal „Iulian Antonescu”,
Bacău, România

nr. 2 (33), iunie 2014 - 119


Akademos

BASARABIA ÎN VIAŢA Există, în istoria fiecărui popor, personalități al


căror loc în Panteonul culturii naționale nu poate fi
ŞI OPERA LUI V. A. URECHIA contestat. Este și cazul lui Vasile Alexandrescu Ure-
chia (1834-1901), un om de cultură total, integrând
calitățile de scriitor, publicist, cercetător, profesor
Dr. hab. Victor MORARU
universitar şi politician. Istoric și scriitor prin pre-
Secția Științe Sociale și Economice ocupările de bază, Urechia rămâne, totodată, unul
a AȘM dintre cei mai entuziaşti animatori ai vieţii culturale
Dr. Zanfir ILIE și științifice a epocii în care a activat. Numele lui este
Biblioteca Județeană „V. A. Urechia” asociat cu iniţierea şi fondarea a numeroase societăţi
şi instituţii de rang major, cum ar fi Ateneul Român
Galați, România sau Academia Română, precum şi cu îndrumarea şi
BESSARABIA IN THE LIFE AND WORK OF V. organizarea sistemului de învăţământ.
A. URECHIA. Interesul civic și elanul patriotic au fost determi-
Summary. The article describes the features nante în acţiunile acestui înflăcărat partizan al propă-
of the public activity and journalistic work of Vasi- şirii prin cultură. Urechia a activat în perioada marilor
le Alexandrescu Urechia, who played an important transformări care au cuprins societatea românească la
role in ascention of the romanian national conscience
mijlocul secolului al XIX-lea. În aceste circumstanțe,
from the second part of XIX century. His activities
sustained the idea of Principalities’ Union, the prin- era firesc ca problematica basarabeană să-și găsească
ciple of romanian patriotism. Believed the parent of de asemenea loc în viața și opera cărturarului.
„românism”, Urechia emphasizes the national fee- Premisele interesului, manifestat de V. A. Ure-
ling of Romanian people, that refers to the Roma- chia pentru Basarabia, rezidă, mai întâi de toate, în
nian etnogenesis, Latin downward, Romanian terri- acțiunile sale de promovare a conștiinței naționale.
torial continuity and permanence. In this context, the Problemele romanității şi continuității daco-romane
writer and political man offers a special attention to a locuitorilor din spaţiul carpato-danubiano-pontic
bassarabian issues. The article reveals some aspects
au reprezentat axa centrală a activităților desfășura-
of Urechia’s approach to the bassarabean thematic,
especially the culture and literrature life. Furthemo- te de Urechia în vederea argumentării originii latine
re, there are analyzed his parlamentary speaches co- a poporului şi limbii române. Academicianul însuşi
vering the issues on Bassarabia. pornea de la ideea primordialității limbii, esențială
Keywords: V. A. Urechia, Romanian Principali- în ipostazele ei, „de la primul dulce cuvânt de mamă
ties, Bassarabia, history of romanian media, patrioti- ce, copilaşi, buzele noastre învăţară a rosti sub dez-
cal journalism, bessarabian issue on the media. mierdarea şi alintările acelei mame, până la teribilul
Rezumat: În articol sunt abordate aspecte ale şi finalul cuvânt moarte, până la infinitul, misterio-
activității publice și jurnalistice a lui Vasile Ale- sul, sublimul nume al lui Dumnezeu” [1].
xandrescu Urechia, istoric și scriitor român, unul Ideea latinităţii naţiunii române s-a impregnat în
dintre cei mai entuziaşti şi activi animatori ai vieţii conștiința lui Urechia încă din adolescență, când vii-
politice, culturale și științifice din a doua jumătate a torul unionist, aflat la studii la Academia Mihăileană
sec. al XIX-lea. Tocmai lui V. A. Urechia, alături de
din Iaşi, îi urmărea „cu mirare, dar şi cu simpatie pe
alți înaintași ai epocii, îi revine meritul de a promo-
va conștiința națională românească. Activitățile sale intelectualii adunaţi la Hotelul Petersburg” [2, p. 21],
politice, culturale, publicistice au susținut Unirea în timpul Revoluţiei de la 1848. Forța de atracție a
Principatelor Române, au contribuit la consolidarea spiritului latin l-a marcat într-atâta, încât exegeții au
principiilor patriotismului românesc. În contextul continuat mereu să-l considere „pionier neînfricoşat,
dezbaterilor despre etnogeneza românilor, substratul timp de peste 50 de ani, al acestei latinităţi, în mi-
latin al moștenirii cultural-lingvistice autohtone, con- cul regat de la gurile Dunării”, alăturându-l marilor
tinuitatea și permanența românească teritorială, a fost bărbaţi ai neamului de atunci, drept „cel mai inimos
firesc interesul lui V. A. Urechia pentru Basarabia.
naţionalist al generaţiei trecute, animator înflăcărat
În articol sunt examinate unele aspecte ale relațiilor
sale cu Basarabia, în special, cele de ordin cultural și al maselor. Şi a început-o ... împreună cu admirabila
politic, sunt evidențiate axele principale ale scrierilor falangă de patrioţi, Alecsandri, Negruzzi, Kogălni-
sale publicistice cu subiecte basarabene, este scos în ceanu, C.A. Rosetti şi Brătianu” [3].
relief mesajul discursurilor parlamentare ale lui V. A. De altfel, primele noţiuni despre latinitatea ro-
Urechia în calitate de deputat de Ismail. mânilor, sugerate și de lucrarea lui Dimitrie Can-
Cuvinte-cheie: V. A. Urechia, Principatele Ro- temir Hronicul vechimii a romano-moldo-vlahilor
mâne, Basarabia, istoria presei românești, publicisti- (editată la Iaşi în 1835), consolidate ulterior prin
ca patriotică, tema Basarabiei în media.
studierea operei notoriului istoric Gheorghe Şincai

120 - nr. 2 (33), iunie 2014


Istorie

Hronica românilor şi a mai multor neamuri, vor sta ţilor săi. Urechia a inclus în acest album dovezi ale
la baza mesajului unionist, promovat de Urechia din sprijinului pentru unirea românilor, provenind de
anul 1855. În perioada studenției (1855-1858), V. A. la cei mai cunoscuţi scriitori europeni şi români,
Urechia a fost preocupat de cercetări subordonate ilustrate prin fragmente literare care, după cum con-
constituirii bazei documentare în slujba ideii de lati- semna cărturarul în primele pagini, „afirmă dreptul
nitate, românitate şi continuitate etnică. fiecărei naţiuni la limba şi la altarele sale şi protes-
Congresul de la Paris din martie 1856 a reunit, tul contra acelei diplomaţii care crede a face operă
în cadrul negocierilor, Franţa, Anglia, Turcia şi Ru- politică durabilă, impunând unui popor limba altuia
sia. Prin mişcarea unionistă din ţară şi prin activita- şi dărâmând altarele naţiunilor, fie şi în puterea unor
tea emigraţiei din afara hotarelor, s-a impus atenţiei tratate semnate de toată Europa!” [6, p. 7].
diplomaţiei europene şi viitorul regim al Principa- Rămân astăzi dovezi de patriotism militant ar-
telor Române. La Paris, Vasile Alexandrescu „făcea ticolele sale pentru susţinerea fraţilor aflaţi în sufe-
parte din „comisiunea” sau „biroul” de propagandă rinţă, atrăgând atenţia opiniei publice din ţară şi din
al intereselor române, în calitate de secretar, ală- străinătate asupra problemelor Basarabiei, Bucovi-
turi de C. A. Rosetti şi Romallo” [4]. În memoriile nei, Transilvaniei etc.
sale, Urechia nota că rezultatul congresului, dato- Din 1 noiembrie până în 30 decembrie 1858,
rită influenţelor austriece, a fost retrocedarea unei Urechia a condus „Zimbrul şi Vulturul”, ziar care
părţi din Basarabia anexată de Rusia la 1812. Des- continua „Zimbrul” apărut la Iaşi, în 1850. Interzi-
pre Basarabia, de care îl va lega o bogată şi dedicată să în câteva rânduri, publicația apărea în 1858 cu un
activitate patriotică, V.A. Urechia va susţine înflă- editorial semnat de Iancu Codrescu şi Vasile Ale-
cărate conferinţe şi va scrie articole critice vizând xandrescu (care pe atunci nu îşi luase pseudonimul
realitățile plaiului, de-a lungul întregii sale vieţi. Urechia). De la 2 ianuarie 1859 ziarul s-a contopit cu
În calitate de director al Ministerului Cultelor şi „Steaua Dunării”. Periodicul, considerat drept „ziar
Instrucţiunei Publice din Moldova, V.A. Urechia s-a al unirii”, releva importanţa unei literaturi naţionale
preocupat de situația învăţământului din Basarabia, izvorâte din istoria şi cultura neamului, o literatură
ale cărei şcoli se aflau într-o stare deplorabilă, ca ur- care îşi propunea să trezească sentimentul mândriei
mare a domniei lui Ştefan Vogoride, care, născut în naţionale. Năzuinţele autorilor publicaţiei aveau să se
Bulgaria, avea tendinţa de a institui bulgara ca limbă împlinească prin Unirea Principatelor în 1859.
de predare în Basarabia. Kogălniceanu însuşi a con- Pierderea „frumoasei Basarabii”, cum o numea
tribuit la revigorarea şcolilor, numind ca revizor şco- V.A. Urechia, a constituit întotdeauna pentru istoric
lar un profesor din Galaţi, Ioan Pavlov, şi împuterni- un prilej de comentarii amare. „Sfâşierea Moldovei”
cindu-l pe Urechia să organizeze instituţii de învăţă- a fost tratată și în a sa Istorie a românilor, atribuind
mânt în satele provinciei istorice. Referitor la şcolile concetăţenilor săi o conştiinţă naţională mult mai
din Moldova în acea perioadă, se găsesc referinţe în dezvoltată faţă de cea a boierilor moldoveni care la
documentata sa lucrare, Istoria Școalelor: „Nici vor- 1812 considerau acest sacrificiu teritorial „un mij-
bă nu mai poate fi de şcoale domneşti în Principate loc de ameliorare a soartei ţării, doritoare de a scăpa
în zilele grele cât ţinu războiul şi până după pacea de de domnirea turcească” [7, p. 3].
la Şistov din 4 August 1791” [5, p. 64]. În publicistica lui Urechia, abordarea subiec-
În aceste împrejurări, susţinând cu articole în telor basarabene ținea, de multe ori, de aspecte ale
presa vremii noile realităţi sociale şi culturale, Ure- culturii. Astfel, unul dintre poeţii apreciaţi favorabil
chia publica la „Românul”, editat de C. A. Rosetti, de Urechia a fost „cavalerul Stamati”, la care se face
şi se implica în viaţa politică alături de Kogălni- referire într-un articol apărut în „Atheneul român”
ceanu, chiar dacă cei doi corifei puteau avea păreri [8, pp. 78-80]. Stăruind asupra demonstrării pasio-
diferite referitor la anumite probleme. În toate pre- nate a continuităţii poeziei române, scriitorul evocă,
vala însă preocuparea pentru interesele ţării, pentru în acest context, personalitatea regretatului Stamati:
binele public. În privinţa patriotismului său, chiar şi „Lebăda română şi-a zis cântecul de moarte în Ba-
unii adversari permanenţi au recunoscut eforturile sarabia... O! Acolo, tăcerea, oroarea sepulcrului s-a
pe care le-a făcut Urechia pentru ţară şi pentru ro- întins... De abia se mai aude respirând peptul fraţilor
mânii din afara hotarelor naţionale. noştri!... Poesia a murit!”. Este importantă constata-
Prin lupta sa pentru cauza naţională Urechia a rea din finalul aserţiunii: „Poesia nu poate muri!...
atras simpatia multor scriitori şi oameni politici din Nu va muri, pe cât timp D-zeu va lăsa ca Românul
lumea latină. Editarea Albumului macedoromân, în să fie, pe cât timp de la Tisa la Marea Neagră, ecoul
1880, este una dintre mărturiile rezonanței pe care carpaţian va repercuta un suspin, o cântare în ... lim-
au avut-o ideile marelui patriot în sufletele confra- ba care să trăiască, Limba românească...”.

nr. 2 (33), iunie 2014 - 121


Akademos
Constantin Stamati, unul dintre cei mai cunos- marcat și de critica contemporană [13, p. 60]), în
cuţi scriitori basarabeni, considerat un „purtător de lucrările căruia descoperea reflectarea Basarabiei
cuvânt al Basarabiei” [9, p. 187] în acea perioadă în înstrăinate: „Bassarabia, îngenunchiată în durere şi
care Basarabia nu avea ziare sau reviste româneşti, înstreinare se cerca şi ea în fabulă: Affectus propri-
era un fruntaş al culturii române de peste Prut. Re- os in fabella transtulit, cercă şi ea a-şi suspina în
vista „Ateneul Român” a publicat în 1866, preluat fabule păsurile sale, cântecul de moarte al Lebedei.
după „Foiletonul Zimbrului” din 1855, o poezie a Poetul Sârbu, un suflet în care colcăie sânge român,
sa, Dorinţă sau videnie, cu o notă elogioasă semnată imprimă fabulele sale la Chişinău în 1853. Ele sunt
de V. A. Urechia, în care acesta îl alătura poetului şi lacrimile apăsatului, deşi în privirea literară sunt pre
omului politic Costache Conachi [10, pp. 175-180]. în urma literelor române de la data imprimării lor”.
În rândurile dedicate poeziei lui Stamati, Ure- De menționat că și lucrările lui V. A. Urechia erau
chia evidențiază versurile sale patriotice, în care cunoscute în Basarabia. Carte de bun traiu [14, pp.
„harpa lui cântă dorul inimei sale, a unei inime ro- 1-2], de exemplu, apărută inițial în periodicul Vieaţa,
mâne”. În contextul politic al timpurilor, Urechia îi a fost inclusă de învăţătorul basarabean Constantin
aprecia versurile inspirate de chemarea redeşteptării Popescu în volumul Carte moldovenească, editat la
naţionale şi străbătută de simţăminte nobile. Anti- Chişinău. Scrisă în grafie slavonă, antologia, dedica-
teza prezentă în această poezie, între situaţia de la tă, după cum se arată în prefaţă, „moldovanului ba-
acea vreme şi evenimentele glorioase de altădată, sarabean,” era considerată o „carte de lectură foarte
marcate de luptă pentru ţară şi lege, situează, în vi- potrivită pentru nevoile sufleteşti ale basarabenilor”
ziunea exegetului, poezia sa printre „versurile care [15, p. 112], contribuind la cultivarea limbii româ-
întrec, mi se pare, tot ce s-a scris mai bine la noi”. neşti în Basarabia. Selecţia realizată de alcătuitor lua
Numindu-l „augur scump şi iubit al Basarabiei”, în considerare mentalitatea populației, care în acea
Urechia îi aprecia cutezanţa de a profeţi ziua întoar- perioadă nu citea cărţi ruseşti şi nu avea la dispoziţie
cerii „provinciei sale la sînul mamei patrii”, chiar carte românească, fie ea şi în grafie slavonă.
dacă, sau mai ales dacă, o făcea „sub ameninţarea Legătura de suflet a lui V. A. Urechia cu Basa-
cnutului şi a Siberiei fără întoarcere”. rabia s-a consolidat în perioada în care acesta a rep-
În partea finală a studiului, V. A. Urechia profita rezentat Ismailul, în calitate de deputat. În această
de contextul pe care i-l ofereau versurile recenzate poziţie el a ajuns cu sprijinul lui Mihail Kogălni-
pentru a-şi exprima speranţa în renaşterea Basarabi- ceanu, care i-a propus personal candidatura şi l-a
ei: „Poet al Basarabiei, Cavalerul Stamati a fost cea promovat în campania electorală. Mărturie stau şi
din urmă ramură rămasă acolo din arborele înflorit scrisorile acestuia către Urechia, în care afirmă răs-
al poesiei române dinainte de 1830. Cu moartea lui, picat: „Fii sigur că la Ismail mă voi pune în pat-
lebăda română şi-a zis vai! Pare-se, ultima sa cânta- ru spre a-ţi apăra candidatura” [16, pp. 1-2]. Ales
re pe mormântul românismului din Basarabia!... O! deputat în Cameră, Urechia s-a considerat din acel
Dar Lazăr reînvie... şi Basarabia va reveni!”. moment un reprezentant al Basarabiei în tot ceea ce
Alături de Urechia, C. Stamati a fost apreciat a ţinut de apărarea şi susţinerea drepturilor ei, fapt
şi de B. P. Hasdeu, care a publicat un studiu des- demonstrat şi în discursurile sale în Parlamentul
pre scriitor în ziarul „Columna lui Traian” din 1870, României. Unul dintre aceste discursuri, susţinut în
precum și de Nicolae Iorga, care în studiul său Con- şedinţa din 26 ianuarie 1878, este relevant în acest
tinuitatea Spiritului românesc în Basarabia, îl ca- sens, textul interpelării fiind ulterior tipărit sub for-
lifica drept „cel dintâi și mare scriitor basarabean” ma unei publicaţii aparte [17]. În această interpelare
[11]. Admiraţia pentru scriitorul basarabean era o V.A. Urechia condamnă condiţiile propuse de Rusia
dovadă, implicit, a ataşamentului lui V. A. Urechia pentru acordarea armistiţiului, ignorarea dorinţelor
pentru Basarabia, Stamati fiind cel care a întreţinut guvernului român în aceste tratative şi modalitatea
viu în inima românilor tărâmul Basarabiei, şi prin prin care ştirea cu privire la cererea Rusiei, de ce-
articolele pe care le publica în reviste precum „Al- dare a Basarabiei, a fost aflată, din paginile ziarelor
bina Românească”, a lui Gheorghe Asachi şi „Dacia europene: „Cum? Când oştenii noştri mor vitejeşte
Literară”, editată de Mihail Kogălniceanu la Iaşi, pentru a realisa independenţa ţării, noi, oştirea le-
sau în „Almanach pentru Români” (1863). gilor ei, vom da subscrierea noastră pe un act prin
V. A. Urechia a făcut referire de-a lungul tim- care se vor deslipi de la mama patrie o provincie a
pului şi la alţi scriitori basarabeni, mai mult sau mai ei? Nu vom da-o cu voia noastră, căci suntem răs-
puţin cunoscuți în epocă. Astfel, în studiul Despre punzători pentru ea nu numai urmaşilor noştri, dar
fabule..., apărut în serial în revista „Familia” [12], şi întregii Europe, care, recunoscând că Turcia nu
Urechia îl menţiona pe fabulistul Ioan Sârbu (re- avea dreptul să o înstrăineze, ne-a înapoiat-o după

122 - nr. 2 (33), iunie 2014


Istorie

resbelul Crimeei. Nu vom da-o de bună voie căci ar În cuvântul rostit la dispariţia profesorului şi
fi act de sinucidere: Basarabia, gurile Dunării, sunt istoricului V. A. Urechia, Gr. Tocilescu a calificat
titluri de nobleţe care ne-au deschis şi ne vor deschi- astfel firul călăuzitor al vieţii cărturarului: „Naţio-
de pe viitor încă uşile ambasadorilor şi a diplomaţiei nalismul a fost firul conducător ce a urmat Urechia
Europene, şi care ne pot aduce de la Europa dorita în toată viaţa lui literară şi ştiinţifică, ca şi în cea
neutralitate. N-o putem da de bună voie, pentru că politică, totdeauna în fruntea oricărei mişcări naţio-
nimeni nu poate cere de la representanţii Ţării Ro- nale, oricărei ocaziuni de protestare; îl vedem ridi-
mâne ca prin recunoaşterea retrocesiunei Basarabi- cându-se împotriva prigonirii fraţilor de dincolo, re-
ei române, ca nedrept făcută prin tratatul de la Paris, ducerii şcolilor rurale din ţară, împotriva luării Ba-
să legitimeze cesiuni anterioare, nefăcute de ea. Nu sarabiei... Ori de câte ori ţipătul Românilor se auzea
putem da Basarabia pe compensaţiuni teritoriale!”. jalnic tânguindu-se de peste nouă ţări şi nouă mări
V. A. Urechia încheia acest discurs emoţionant pe unde vitrega soartă voia să-i alunge, de atâtea ori
cu un apel către confraţii săi de pe băncile Parla- se ridica puternic şi deşteptător ca o trâmbiţă de Ar-
mentului: „Şi, domnilor deputaţi, nu dumneavoastră hanghel, glasul de îmbărbătare al lui Urechia” [20].
veţi fi aceia care să acoperiţi cu văl funebru scaune- Privind figura lui V. A. Urechia în contextul
le reprezentanţilor din Basarabia în acest Parlament. galeriei personalităţilor basarabene ale epocii, poa-
Nu, după aceste bănci cuvântul reprezentanţilor te fi realizată o analogie între el şi un alt publicist
Basarabiei va mai răsuna încă. Sau dacă va înceta, de frunte, Constantin Stere [21]. Asemenea lui
ei bine, să ştie Europa că nu va fi departe atunci şi V. A. Urechia, C. Stere era o personalitate cu multip-
pentru dânsa ziua încetării dreptăţii şi a libertăţii”. le ipostaze: om politic, profesor universitar, scriitor
Urmărind să atragă atenţia asupra pericolului dedicat cauzei patriei sale. Ambii au fost spirite
apărut în ceea ce privea integritatea teritorială a Ro- enciclopedice, firi neobosite, cu preocupări în do-
mâniei, V.A. Urechia alătura argumentelor istorice menii diverse. Criticaţi de contemporanii săi pen-
pe cele sentimentale şi morale, pledând în fond pen- tru faptul că se risipesc în prea multe direcţii, atât
tru o cauză deja pierdută, dar dorind să accentueze V. A. Urechia cât şi C. Stere au fost apreciaţi pos-
faptul că ceea ce se întâmpla nu se făcea cu voia ro- tum. Pe lângă alte ocupații, ambii s-au manifestat
mânilor. Într-un alt discurs susţinut în Parlamentul și în domeniul presei, sursă de răspândire a ideilor
României, în aceeaşi calitate de deputat al Colegiu- vremii, fiind fondatori de publicații și autori de texte
lui de Ismail, câteva luni mai târziu, V. A. Urechia jurnalistice. Astfel, activitatea „Basarabiei”, anima-
accentua şi mai puternic nedreptatea celor întâmpla- tă de C. Stere, poate fi pusă în balanţă cu propa-
te, subliniind dezamăgirea produsă de „consimţirea ganda intensă pentru cauza unionistă desfăşurată de
de către Europa întreagă” a acestui act care „a eri- V. A. Urechia prin intermediul ziarului „Opiniunea”,
giat în axiomă: că forţa primează dreptul” [18]. În ce apărea sub conducerea sa la Paris. Experienţele
patetismul specific discursului său se regăsesc ace- politice obținute prin intermediul activității publi-
leaşi întrebări şi supărări ale omului de rând, dar şi cistice au fost utile ambilor ulterior, în numeroasele
responsabilitatea celui care, în calitate de reprezen- acţiuni consacrate idealului naţional.
tant al „nenorocitei fiice a Moldovei”, simţea nevoia Preocupările politice şi literare ale lui V. A. Ure-
să sublinieze că „rumperea Basarabiei de la sânul chia nu reprezentau pentru acesta două segmente di-
mamei patriei nu a fost şi nu va fi cu voia ei” şi să vizate ale personalităţii sale complexe, dovadă fiind
protesteze „contra aserţiunilor diplomaţilor că pă- raportarea şi interconectarea pe care o vedea între
mântul Basarabiei nu a fost pământ al Românilor”. aceste laturi ale vieţii sale. Un exemplu în acest sens
Protestul nu se oprea doar la simple declaraţii, ci este una dintre conferinţele sale susţinute la Ateneul
era argumentat de fapte şi note istorice, printre care Român, în care a făcut referire la rolul poeziei în
erau evidenţiate cele ale călătorilor străini. Istoricul politică, „în concertul redeşteptărei naţionale” [22,
şi, în acelaşi timp, parlamentarul Urechia a ţinut să p. 160]. Ampla sa activitate publicistică cu caracter
accentueze public poziția sa cu privire la adevărul politic îşi găseşte cu siguranţă explicaţia şi în afir-
ce stătea în spatele acestei încălcări teritoriale şi ne- maţia pe care o făcea în contextul acestei conferinţe:
putinţa în faţa nepăsării marilor puteri europene. „românii sunt şi ei un popor politic”, extinzând mai
Discursurile parlamentare reprezintă doar unele departe acest caracter asupra poeziei române, care
dintre actele memorabile pe care le-a întreprins în nu a pierdut niciun prilej de a-şi exprima sentimen-
susţinerea cauzei Basarabiei, un apel la istorie şi o tele naţionale în versuri.
dovadă de patriotism: „Speră, fiică nenorocită a Da- Trecând în revistă legătura intrinsecă între poe-
ciei traiane... Pe cât timp vom fi Români, Basarabia zie şi politică, Urechia pornea pe firul istoriei româ-
nu poate să fie uitată!” [19, p. 16]. nilor, de la poezia populară la vremurile contempo-

nr. 2 (33), iunie 2014 - 123


Akademos
rane acesteia. Nu uita să accentueze în contexul dat festivitatea poetică rostită de D-lu V. A. Urechiă. În:
mesajul patriotic al poeţilor de la 1844, pentru că Atheneul român, 1866, an. 1, nr. 4-5, sept.-oct., p. 78-80.
„poesia, vedeţi, fu marea şcoală politică a Români- 9. Haneş Petre V. Scriitorii basarabeni. Bucureşti:
Editura Casei Şcoalelor, 1936.
lor, pot zice a Românismului... Căci acordele ei de
10. Urechia V.A. Comentariile d-lui Urechiă asup-
redeşteptare străbătură departe la fraţi, prin străji şi ra poetului Stamati. În: Atheneul român, 1866, an. 1,
oştiri, bariere de tunuri şi de puşti, cu care violenţa nr. 6-7, nov.-dec. 1, pp. 175-180.
şi soarta a despărţit Basarabia, Bucovina, Transil- 11. Iorga N. Continuitatea Spiritului românesc în
vania şi Macedonia, de România... în Basarabia, Basarabia. Iași: Tipografia ziarului „Neamul Românesc”,
poesia cântă cu sfânta semeţie a inimei ce simte şi 1918.
palpită cu generozitate sub agitarea iubirei de patrie, 12. Urechia V. A. Despre fabule in genere şi în spe-
acolo, cavalerul Stamate cântă patria Română, pre cialu despre Cichindealu. În: Familia, 1869, nr. 46-50.
13. Cimpoi M. O istorie deschisă a literaturii române
Moldova cea bătrână...” [23, p. 185].
din Basarabia. Galați: Porto Franco, 1997.
Supuse interpretării azi, faptele și publicațiile la 14. Urechia V.A. Carte de bun traiu. În: Vieaţa, 1894,
care ne-am referit continuă să-și păstreze valoarea, an. 1, nr. 31, 26 iunie.
mai ales, prin mesajul pe care l-au transmis genera- 15. Ciobanu Ș. Cultura românească în Basarabia sub
țiilor trecute, dar și celor prezente, prin spiritul lor stăpânirea rusă. Chişinău: Editura Enciclopedică „Gheor-
patriotic militant, constituindu-se drept adevărate ghe Asachi”, 1992.
exemple de slujire a cauzei nobile. 16. Scrisoarea lui M. Kogălniceanu către V.A. Ure-
chia, Galaţi, 1876 mai 12, 4 f, manuscris din colecţiile
Referințe bibliografice speciale ale Bibliotecii „V.A. Urechia”, Galaţi.
1. Urechia V. A. Memoriu despre starea învăţăturii 17. Urechia V. A. Cestiunea Bessarabiei. Bucuresci,
publice în Moldova la 1859. În: V. A. Urechia. Opere Tipografia C. P. Conduratu & I. S. Rădulescu, 1878.
complete. Seria D. Vol. 1 (1858+1867), Didactica. Bucu- 18. Urechia V. A. Basarabia: Cuvântarea ţinută la
reşti: Imprimeria Statului, 1883, pp. 89-102. Parlamentul Român în ziua de 27 Septembre 1878. Bu-
2. Goia V. V. A. Urechia: Studiu monografic. Bucu- curesci, Tipografia C. P. Conduratu, 1878.
reşti: Minerva, 1979. 19. Ibidem.
3. Rosetti R. Eri... Ediția a 3-a. Bucureşti: Universul, 20. Tocilescu Gr. Cuvînt rostit în biserica Sf.
1943. Gheorghe Nou, cu ocaziunea înmormîntării ilustrului
4. Goia V. Op. cit. V.A. Urechia. În: Analele Academiei Române, Seria 2,
5. Urechia V.A. Istoria Școalelor de la 1800-1864, tom. 24 (1901-1902).
Tom. 1. Bucureşti: Imprimeria Statului, 1892. 21. Corbu H. Constantin Stere și timpul său. Chiși-
6. Album macedo-român, Bucuresci, Stabilimentul nău: Cartea Moldovei, 2005.
în artele grafice Socecu, Sander & Teclu, 1880. 22. Urechia V.A. Poesia în facia politicei: conferinţă
7. Urechia V.A. Istoria românilor, Tom. 10, partea A. publică ţinută la Ateneul Român în 1867. În: Opere comple-
Iaşi: Tipo Moldova, 2010. te, Conferinţe şi discursuri, Seria B, Tom I, Bucureşti, 1878.
8. Urechia V.A. Poesia a murit: Introducţiunea la 23. Ibidem.

Petru Jireghea. Chişinău. Reşedinţa Buciumul, u/p, 850×1 220 mm, 2008. Din colecţiile autorului

124 - nr. 2 (33), iunie 2014


Filologie

STUDIU COMPARATIV Atât adverbele, cât şi frazeologismele adverbi-


ale fuseseră doar parţial studiate [6, p. 59-65], [13,
AL SINONIMELOR p. 81-160], [14, p. 35-38]. În România adverbele
FRAZEOLOGICE limbii engleze au fost clasificate de A. Bădescu [5,
p. 469-501], I. Crăiniceanu [8, p. 135-159] etc. În
ADVERBIALE aceste două lucrări însă nu au fost studiate frazeo-
logismele adverbiale. De altfel, frazeologismele
Lector univ. Ana BIRTALAN din limba engleză nu au fost cercetate în plan con-
Universitatea „Spiru Haret”, Bucureşti trastiv-comparativ cu cele din limba română, în afa-
Dr. hab. Gheorghe COLȚUN ra unor abordări generale de către C. Avădanei [2,
p. 89-118].
Universitatea de Stat din Moldova În ceea ce priveşte analiza sinonimelor frazeo-
logice din aceste limbi, nu există, în general, niciun
COMPARATIVE ANALYSIS OF ADVERBIAL studiu. Cercetarea contrastiv-tipologică a sinonime-
PHRASEOLOGICAL SYNONYMS
lor frazeologice adverbiale din română şi engleză
Summary. This article deals with an in-depth
contrastive analysis of phraseological adverbials in reprezintă o primă investigare a acestei probleme.
Romanian and English, following the lexical, seman- În continuare, se propune clasificarea tematică a si-
tical and pragmatic levels and describing accordingly nonimelor frazeologice adverbiale româneşti şi en-
the most frequently uesd phraseological adverbials. glezeşti. În acelaşi timp, se va face şi o tipologizare
We will focus on the first five most frequently used structurală în funcţie de elementele componente ale
Romanian phraseological adverbials, we will deter- frazeologismelor în cadrul fiecărui grup tematic. De
mine their English counterparts and make the three asemenea, vor fi evidenţiate trăsăturile semantice şi
fold contrastive survey: lexical, semantic and prag-
valorile pragmatice, pe care le imprimă la nivel de
matic. Our aim is to outline the resemblences but
especially the differences between the two langua- discurs, fapt ilustrat în contexte.
ges. Contexts will be provided to illustrate the prag- Ţinând cont de circumstanţele în care se reali-
matic force some phraseologisms have at the disco- zează diverse acţiuni, sinonimele frazeologice ad-
urse level. verbiale din limba română au fost clasificate în 43
Keywords: adverbial phraseological synonym, de grupuri tematice, dintre care vom analiza 5 serii
contrastive analysis, meanins, pragmatic meaning, mai frecvent folosite. S-a urmărit replica limbii en-
structural model, thematic classification. gleze, marcând asemănările şi deosebirile din punc-
Rezumat. Articolul prezintă o analiză detalia- tul de vedere al componenţilor lexicali.
tă a frazeologismelor adverbiale din limbile româ- 1. Acţiuni efectuate anevoie: 1) cu mare caz-
nă şi engleză, descriind la nivel lexical, semantic şi nă, 2) cu chiu cu vai; 1) with great trouble, 2) by
pragmatic frazeologismele adverbiale mai frecvent dint of great efforts.
folosite. Vom urmări cele mai uzitate 5 frazeologis-
În conformitate cu structura componenţilor
me adverbiale din limba română, le vom determina
echivalenţii în limba engleză şi le vom analiza con- lexicali, perechea sinonimică are componenţi lexi-
trastiv la cele trei niveluri ale limbii. Scopul nostru cali diferiţi: 1. „prepoziţie + adjectiv + substantiv”
este acela de a sublinia asemănările, dar, mai ales, şi 2. „prepoziţie + interjecţie + prepoziţie + inter-
deosebirile dintre cele două limbi. De asemenea, vom jecţie”.
integra frazeologismele în contexte literare pentru a În limba engleză putem observa că primul si-
ilustra forţa lor pragmatică la nivel de discurs. nonim frazeologic are aceiaşi componenţi lexicali,
Cuvinte-cheie: sinonim frazeologic adverbi- „prepoziţie + adjectiv + substantiv”. Structura
al, analiză contrastivă, sens, sens pragmatic, model celui de-al doilea frazeologism este diferită, con-
structural, clasificare tematică.
stând în „prepoziţie + substantiv + prepoziţie +
adjectiv + substantiv”. Din punct de vedere se-
Acest articol îşi propune o analiză contrastiv- mantic, denotaţiile sunt folosite în ambele limbi,
tipologică a sinonimelor frazeologice din limbile îmbinarea unor cuvinte, ce exprimă clar ideea de
română şi engleză. „greu”, este cea care dă forţă frazeologismelor,
Metoda contrastiv-comparativă de cercetare a mărind efectul pragmatic şi convingând recepto-
unor limbi reprezintă un fel de „via regia” a lingvis- rul. Lucru rar întâlnit, cel de-al doilea frazeologism
ticii moderne, pornindu-se de la premisa că pentru românesc este format din două interjecţii onoma-
a ajunge la generalizări teoretice, limbile existente topeice, emise, probabil, de referent în timpul unei
trebuie comparate între ele. acţiuni anevoioase, istovitoare. Inserat în discurs,

nr. 2 (33), iunie 2014 - 125


Akademos
transmite într-un mod unic şi extrem de grăitor Două din frazeologismele adverbiale româ-
mesajul, invocând efectul sonor şi deci folosind neşti, ce intră în seria sinonimică respectivă, au
metonimia ca procedeu stilistic, dar şi ca marcator componenţi lexicali asemănători: „prepoziţie +
discursiv de nuanţare a forţei ilocuţionare, precum numeral + substantiv” (1 şi 3), iar frazeologis-
în exemplul: „Când începu să se mai liniştească, mul al doilea are componenţi lexicali diferiţi:
băgă de seamă că lumânarea arsese de jumătate. „prepoziţie + substantiv + participiu adjectivi-
Cu chiu cu vai, cercă să se ridice s-o sufle, dar sim- zat”. În limba engleză, întreaga serie sinonimică
ţi o durere adâncă în toate încheieturile.” [1, p. 29]. frazeologică păstrează gradul de referenţialitate,
Limba engleză, mai săracă din punct de vedere sti- cu excepţia ultimului frazeologism, ce metafori-
listic, nu oferă un echivalent pe măsură, folosind zează alt referent (mâna şi nu inima). Structu-
explicaţia ajutată de epitete de accentuare. „Ruth ral, la fel, două dintre frazeologismele acestei
was exhausted anf only by dint of great efforts did serii sinonimice au o componenţă asemănătoa-
not lose her temper” [12, p. 122]. re: „prepoziţie+numeral+substantiv” (with both
2. Acţiuni efectuate minuţios, cu de- arms), „prepoziţie + adjectiv + substantiv” (with
amănuntul: 1) de-a fir-a-păr (sau din fir în păr), open arms). Cel de-al treilea frazeologism are o
2) din cap până în picioare, 3) din creştet până în componenţă diferită: „adjectiv + adverb” (whole
talpă (sau din creştet până în tălpi), 4) din fir în aţă; heartedly). Asemănările se pot extinde şi la nivel
1) in high detail, 2) from head to foot, 3) from head semantic şi pragmatic. Discursul în care locuto-
to toe, 4) the long and the short of it. rul preferă să le folosească în locul sinonimelor
În limba română seria sinonimică frazeologică lexicale capătă culoare şi expresivitate cu aju-
adverbială este alcătuită din frazeologisme, care au torul metonimiei (se prezintă efectul fizic gene-
componenţi lexicali asemănători: (2, 3, 4) „prepo- rat de resortul bunăvoinţei: cu braţele deschise/
ziţie + substantiv + prepoziţie + substantiv”. Diferă with open arms), dar şi forţă persuasivă, fixând
doar structura primului frazeologism (1) „prepoziţie ideea în mintea receptorului (efectul perlocuţionar).
+ prepoziţie + substantiv + prepoziţie + substantiv”. „Mai bine haidem la culcare că ne aşteaptă omul
Din punct de vedere semantic, două dintre frazeo- împăratului cu masa întinsă, făcliile aprinse şi cu
logisme urmăresc aceeaşi raportare la referent şi se braţele deschise.” [10, p. 181-182].
aseamănă structural: „prepoziţie + substantiv+ pre- 4. Circumstanţe ce ţin de cantităţi inexisten-
poziţie + substantiv” (from head to toe, from head te: 1) cât păr de broască, 2) câţi iepuri în (la) bi-
to foot). Celelalte două frazeologisme au structuri serică, 3) câţi peri în palmă (sau în podul palmei);
diferite: „prepoziţie + adjectiv + substantiv” (in 1) not a bit, 2) not a jot, 3) not a straw.
high detail), respectiv „articol hotărât + adjectiv Toate frazeologismele, ce constituie această se-
substantivizat + articol hotărât + adjectiv substan- rie sinonimică adverbială, au componenţi lexicali
tival + prepoziţie + pronume neutru” (the long and asemănători: „adverb + substantiv + prepoziţie +
the short of it). Noţiunea de complexitate, de mi- substantiv”. Excepţie face varianta sinonimică a ul-
nuţiozitate a realizării unei acţiuni îşi găseşte o ex- timului frazeologism adverbial, care e alcătuit din:
primare lingvistică pornind de la concret în ambele „prepoziţie + substantiv (în acuzativ) + substantiv
limbi, dezvăluind în mintea receptorului o imagine (în genitiv)”. În limba engleză cele trei frazeolo-
palpabilă, capabilă să facă trecerea spre abstract, dar gisme sunt absolut identice structural, „negaţie +
păstrându-şi atributele iniţiale (de exemplu, distan- articol nehotărât + substantiv”, folosind de fiecare
ţa mare de la creştet/head la talpă/toe). „Căpitanul dată negaţia şi un substantiv ce denotă obiecte mici,
de port, ras proaspăt, îmbrăcat în alb din cap până în neînsemnate (fir de pai, punct, bucăţică). Există o
picioare, şterse uşor cu batista praful de pe scaun.” diferenţă de intensitate semantică cu nuanţe stilisti-
[4, p. 326]; „A car drove up in front of the bear flag. ce diferite, în sensul că in limba română, mai bogată
Doc went to the window and looked out. No one din acest punct de vedere, se creează noţiunea de
he knew but he saw Mack go into a Gorcery. He nimic, gol, nicio cantitate prin alăturarea unor non-
was surprised to see him there, all dreesed up, from sensuri semantice, cu referenţialitate zero: nu există
head to toe.” [15, p. 37]. iepuri în biserică, broasca nu are păr, în palmă nu
3. Bunăvoinţa cu care se realizează o acţiu- creşte păr. Astfel, se naşte o implicatură cu o mare
ne: 1) cu amândouă mâinile, 2) cu braţele deschi- forţă perlocuţionară (existând evident un context
se, 3) din toată inima;1) with both hands, 2) whole socio-cultural comun) pentru a deduce sensul fraze-
heartedly, 3) with open arms. ologismelor româneşti, având un efect persuasiv şi

126 - nr. 2 (33), iunie 2014


Filologie

expresiv la nivel de discurs. În limba engleză însă, + adverb comparativ + substantiv” (as plentiful as
denotaţia + negaţia sunt suficiente în redarea sensu- blackberiies, as thick as hops, as thick as beans).
lui de „nimic, cantitate zero”: „Pierduse orice nă- Există unele excepţii, care au o componenţă propo-
dejde şi se gândea că acum avea bani în buzunar cât ziţională: „adjectiv posesiv + substantiv + predicat
păr de broască, dar nu dispera.” [1, p. 163]; „They + nume predicativ” (their name is legion); „locu-
were half-way down their first cup of tea when they ţiune prepoziţională + substantiv + conjuncţie +
heard the sluther of pitboots, but they didn’t give a prepoziţie + substantiv” (out of count and beyond
damn, not a straw.” [11, p. 54] belief). La nivel semantic, ambele limbi sunt bogate
5. Circumstanţe ce se referă la cantităţi mari în exprimarea cantităţilor enorme ce îşi găsesc uşor
de obiecte (sau fiinţe): 1) ca frunza de brădet, referenţi în realitatea concretă (cerul cu stele, cod-
2) ca nisipul de pe vad, 3) ca puii de potârniche, rul cu copacii/ frunzele, marea cu firele de nisip),
4) ca stelele cerului, 5) cât frunza codrului, 6) cât folosite metaforic sau metonimic în frazeologismele
(sau ca) nisipul mării, 7) cât păr în cap (sau în bar- de mai sus. Atunci, când un vorbitor preferă unul
bă), 8) câtă frunză de (şi) câtă iarbă (sau ca frunza dintre aceste frazeologisme adverbului simplu la
şi iarba), 9) câtă papură în baltă, 10) câtă spuză superlativ absolut „foarte mult”, o face pentru a-şi
şi pulbere, 11) câte în lună şi în soare (sau în ste- accentua ideea, a-i da forţă ilocuţionară şi efect per-
le), 12) fără număr şi fără seamăn; 1) as thick as locuţionar, pentru a-şi îmbogăţi stilistic discursul,
beans, 2) like sand on the sea shore, 3) as thick as pentru a atrage atenţia adresantului. Să observăm
hops, 4) like the stars in the sky, 5) their name is următoarele exemple: „Au început a curge furnicile
Legion, 6) as numeorus as the sands on the sea sho- [......] câte pulbere şi spuză, câtă frunză şi iarbă.”
re, 7) as numerous as hair on the head, 8) as thick [10, p. 213]; „Lui Hrisant Hrisocelu îi fu lene să-şi
as blackberies, 9) as thick as peas, 10) like mus privească ceasornicul englezesc de la brâu pe care
and dust, 11) out of count and beyond belief, 12) as neapărat trebuia să i-l dăruiască lui Iusufache, care
plentiful as blackberries. se va făli cu el prin cafenelele de la Curtea Arsă,
Din cele 13 frazeologisme ce alcătuiesc seria si- spuind câte în lună şi în stele despre stăpânul său.”
nonimică adverbială de mai sus, trei au componenţi [3, p. 18]; „Not Many people study in the library,
lexicali asemănători: „adverb + substantiv + prepo- and I soon knew by sight those who were frequently
ziţie + substantiv”: ca frunza de brădet, ca nisipul there, always engrossed in their reading, among bo-
de pe vad, ca puii de potârniche; „adverb + sub- oks as numeorus as the sands on the sea shore”.
stantiv (acuzativ) + substantiv (genitiv)”: cât frun- [12, p. 162]; „You know you never make the most
za codrului, cât nisipul mării; „adverb + substantiv of your opportunities, even if if their name is legi-
(acuzativ) + prepoziţie + substantiv”: cât păr în cap on.” [15, p. 79]. Astfel, putem să ne dăm seama atât
(sau în barbă), câtă papură în baltă. de forţa stilistică, cât şi de puterea de convingere, pe
Trei frazeologisme au componenţi lexicali ase- care alegerea frazeologismului în locul unui simplu
mănători: „adverb + substantiv + (conjunctiv) + adverb o are în discurs. Pe de altă parte, deşi sinoni-
adverb + substantiv”: câtă frunză (şi) câtă iarbă; me, cele două frazeologisme şi-ar pierde din sens şi
„adverb + substantiv + conjuncţie + substantiv”: frumuseţe, dacă s-ar substitui.
câtă spuză şi pulbere; „adverb + prepoziţie + sub- Aşadar, dacă la nivelul componenţilor lexicali
stantiv + conjuncţie + prepoziţie + substantiv”: câte există diferenţe de structură, la nivelul mijloacelor
în lună şi în soare (sau în stele). lingvistice şi al referenţilor extralingvistici ai aces-
Celelalte frazelogisme au componenţi lexicali tora se poate observa o armonie conceptuală, care
diferiţi: „adverb + substantiv (acuzativ) + substan- surprinde, dat fiind faptul că nu ne putem baza pe
tiv (genitiv)”: ca stelele cerului; „prepoziţie + sub- o etimologie comună de cele mai multe ori. Este
stantiv + conjuncţie + prepoziţie + substantiv”: fără interesant de observat cum se folosesc de acelaşi
număr şi fără seamăn; „substantiv + substantiv”: cod lingvistic în dorinţa de a accentua mesajul prin
prăpădenia pământului. frazeologisme. Astfel, mesajul este trimis de la emi-
În limba engleză, cele mai multe dintre frazeo- ţător către un destinatar pe coordonatele impuse de
logismele cu acest sens se formează după schema acelaşi cod lingvistic.
„adverb + substantiv + prepoziţie (articol hotărât/ În ambele limbi folosirea frazeologismelor ad-
nehotărât + substantiv” (like the stars in the sky, verbiale în locul adverbelor propriu-zise se datorează
like sand on the sea shore, like the trees in the wo- dorinţei de accentuare, de scoatere în evidenţă sau de
ods, like mud and dust) sau după modelul structural stilizare a mesajului, oferindu-i un grad înalt de ex-
„adverb la grad comparativ de egalitate + adjectiv presivitate şi forţă atât ilocuţionară, cât şi implicativă.

nr. 2 (33), iunie 2014 - 127


Akademos
Referințe bibliografice 8. Crăiniceanu I. Elements of English Morphology.
1. Agârbiceanu I. Arhanghelii. Bucureşti: Editura Bucureşti: Editura Fundaţiei România de Mâine, 2007.
Biblioteca pentru toţi, 1962. 261 p. 200 p.
2. Avădanei A. Construcţii idiomatice în limbile 9. Creangă I. Povestea lui Harap Alb. Bucureşti:
română şi engleză. Iaşi: Editura Universităţii „Al. I. Editura Albatros, 1983. 54 p.
Cuza”, 2000. 317 p. 10. Creangă I. Opere, vol. I. Chişinău: Literatura
3. Barbu E. Săptămâna nebunilor. Bucureşti: Editura artistică, 1989. 376 p.
Biblioteca pentru toţi, 1980. 243 p. 11. Dreisder Th. An American Tragedy. London: Cox
4. Bart J. Europolis. London: Pan Books LTD, 1978. and Wyman Ltd, 1968. 352 p.
12. Maugham S. The Moon and Sixpence. London:
413 p.
Penguin Books Ltd, 1987. 229 p.
5. Bădescu A. Gramatica limbii engleze, Bucureşti:
13. Nica D. Teoria părţilor de vorbire/aplicaţii la
Editura Ştiinţifică, 1985. 729 p. adverb. Iaşi: Junimea, 1988, pp. 81-160.
6. Colţun Gh. Frazeologismele adverbiale: 14. V. Soloviov. Clasificarea frazeologismelor
semnificaţii şi valori (I). În: Limba Română. Chişinău, adverbiale. În: Anale ştiinţifice ale Institutului de limbă şi
1996, nr. 2, p. 59-65. literatură al Filialei Moldoveneşti a Academiei de Ştiinţe.
7. Cotelinic F. Asupra caracterizării gramaticale Chişinău, vol. 9, 1959, pp. 35-38.
a frazeologismelor adverbiale. În: Limba şi literatura 15. Steinbeck J. Sweet Thursday. London: Pan books
moldovenească, 1967, nr. 2, p. 40-47. Ltd, 1969. 205 p.

Petru Jireghea. Biserica albă. Iași, u/p maruflată pe carton, 740×530 mm, 1992.
Din colecţiile MNAM

128 - nr. 2 (33), iunie 2014


Filologie

UN ROMAN INCITANT: Apărut în 2006 în editura chişinăuiană „Orfeu”,


romanul Noaptea Sfântului Andrei de Ion Vicol a
„NOAPTEA SFÂNTULUI fost mediatizat foarte sumar şi neconcludent. În
ANDREI” DE ION VICOL orice caz, în Republica Moldova el nu s-a învred-
nicit de cel puţin o cronică a vreunui cercetător li-
terar serios. Desigur, nu lăsăm fără atenţie postfaţa-
Dr. hab. Ion CIOCANU prezentare elogioasă semnată de regretatul profe-
Institutul de Filologie al AȘM sor bucureştean Ion Rotaru. Totuşi, cartea n-a fost
analizată amănunţit şi concret de exegeţi prestigioşi
care să-i fi dat o apreciere bine argumentată, găsin-
AN EXCITING NOVEL «ST. ANDREW’S du-i locul meritat în ierarhia imaginară a romanelor
NIGHT» BY ION VICOL
post totalitare.
Summary. The author of the study thoroughly
examines the narrative method through which Ion
În ceea ce ne priveşte, credem că Ion Vicol şi-a
Vicol retraces the Apostle Andrei’s involvement in asumat o sarcină pe potriva unei întregi echipe de
the cruel wars between Dacians and Romans and specialişti în domeniile religiei şi istoriei şi ne aso-
their Christianization. The main focus of the novelist ciem opiniei că el a realizat-o, aflându-se „pe tere-
certainly refers to the brave messenger sent by Jesus nul „revelaţiei” divine, care i-ar fi fost insuflată de
Christ, who stoically endures the endless deprivation, duhovnicul său, arhiereul gălăţean, pe „mit”, pe „le-
hardship, indignities from those who would not gendă”, pe „sfânta tradiţie” (Ion Rotaru, Ion Vicol
accept the new faith, but who however carries out şi resuscitarea ortodoxismului românesc. În cartea:
his mission. Other memorable characters of the novel Ion Vicol, „Noaptea Sfântului Andrei”, Chişinău,
are Dacian King Decebal, the roman Emperor Trajan,
2006, p. III).
the generals and soldiers from both armies, including
the women participating in the action evoked by the
Mai desluşit despre contribuţia Preasfinţitului
writer. The narration tends to represent a whole epic, Casian, episcopul Galaţiului şi al Dunării de Jos,
whose achievement has called for serious research la proiectul, apoi şi la scrierea epopeii de care au-
in archives, churches, monasteries, and the use of torul acesteia nu se simţea vrednic s-o închipuie,
legends and popular beliefs about the life and work vorbeşte însuşi Ion Vicol în prefaţa romanului. Aici
of the Apostle Andrei, who became himself a legend sunt evocate „nenumărate frământări” și „cercetări
in the memory of the Romanian people. îndelungate în bibliotecile bisericilor şi mănăstiri-
Keywords: Apostle, Dacian, novel, war, lor”, în urma cărora autorul aflase că „Mântuitorul
Christianization, legend, narration. îl trimise pe Andrei în Dacia cu misiunea de a lua
în mâinile sale hăţurile războiului dintre daci şi ro-
Rezumat: Autorul studiului analizează amănun-
țit și convingător modalitatea narativă prin care Ion
mani şi a pune temelia celui dintâi popor creştin,
Vicol reconstituie implicarea Sfântului Apostol An- născut din dacii cei mai drepţi şi mai viteji din lume
drei în desfășurarea cruntelor războaie dintre daci și şi din romanii ajunşi la cea mai înaltă civilizaţie de
romani și în creștinarea acestora. În centrul atenției pe Terra, care să trăiască după Legea Nouă, de unde
romancierului se află, bineînțeles, bravul trimis al Evanghelia lui Iisus să se răspândească pe tot pă-
lui Iisus Hristos, care îndură cu stoicism nenumărate mântul”. Mai aflase Ion Vicol că „Andrei, ca sol al
lipsuri, greutăți, înjosiri din partea celor ce nu împăr- lui Hristos, avea două prerogative deosebite, în cu-
tășeau credința nouă, dar până la urmă îndeplinește vânt şi în faptă, că orice slovă rostită şi orice lucru
misiunea. Alte personaje memorabile ale romanului înfăptuit de el aveau aceeaşi putere ca şi cele rostite
sunt regele dac Decebal, împăratul roman Traian, ge-
şi făptuite de Iisus. Mai ştiam că, precum Tatăl Ce-
nerali și ostași din ambele armate, inclusiv femei par-
ticipante la acțiunile evocate de scriitor. Narațiunea
resc îi dăduse Fiului, trimis pe pământ, întreaga Sa
tinde să reprezinte o întreagă epopee, a cărei realizare putere, tot aşa Fiul le dăduse Ucenicilor Săi, trimişi
a necesitat cercetări serioase în arhive, biserici, mă- să propovăduiască Mântuirea oamenilor şi Împără-
năstiri, folosirea legendelor și credințelor populare ţia Cerurilor, toată puterea Sa…” (Ibidem, p. IV).
despre viața și activitatea Sfântului Apostol Andrei, În prefaţa intitulată Scaunul de spovadă, Ion Vi-
devenit el însuși o legendă în memoria poporului ro- col înşiră şi alte fapte, întâmplări reale şi imaginare,
mân. intuite, a căror asimilare e în măsură să ne permită o
Cuvinte-cheie: Apostol, dac, roman, război, înţelegere plauzibilă a romanului său. Mai aflând că
creștinare, legendă, narațiune. pe baza acestui roman scriitorul Ion Vicol şi compo-
zitorul Teodor Zgureanu au realizat un oratoriu, am
decis să începem o analiză literară a acestei lucrări

nr. 2 (33), iunie 2014 - 129


Akademos
temerare. Literară, subliniem, deci luând în discuţie ziu fu trezit de sosirea lui Pater, omul său de taină în
preponderent modul de a nara şi de a descrie, preco- capitala lumii, Roma, cu ştirea intuită demult, dar pe
nizat de autor. care nu dorise s-o audă niciodată: „– Mărite Rege,
Zicem „a nara şi a descrie” în intenţia de a abor- Roma nu ne mai este vasală… Traian şi-a anunţat
da o temă filologic-ştiinţifică în sensul că romanul cu câteva zile în urmă Senatul că a rupt Tratatul de
nu face abatere de la regula generală a epicii de ca- pace încheiat de către Domiţian cu noi, că nu ne
litate, întemeiată pe scriitura concretă, plastică, ali- mai plăteşte tribut, că nu ne mai dă arme, maşini
mentând iluzia că acţiunea romanescă se derulează, de război şi meşteri pentru cetăţi. Şi s-a lăudat că
ca aievea, în faţa cititorului, angajându-l într-un fel a isprăvit pregătirile pentru războiul cu Dacia…”.
şi pe acesta, ca şi cum obligându-l să simtă, să vadă, Decebal se văzu nevoit să se întrebe cine fusese mai
să înţeleagă şi să trăiască sentimentele şi gândurile norocos în acea zi: „Pater, care ajunsese în capitala
personajelor, să adere ori, dimpotrivă, să se împotri- dacilor, fără ca viscolul să-l prefacă într-o stană de
vească acestora. Nu e vorba că romanul n-ar admite gheaţă, ori el, care aflase despre războiul pe care i-l
în principiu discursul publicistic al autorului, însă declarase Roma şi se putea pregăti din timp pentru
chiar şi abaterile lirice ori publicistice ale romanci- a-şi apăra ţara, fără să fie atacat prin surprindere?”
erului e normal să fie bine „sudate” pe o intuiţie si- Informaţia culeasă din diverse izvoare de prin
gură a desfăşurării faptelor şi evenimentelor supuse bibliotecile bisericilor şi mănăstirilor, dublată – evi-
evocării artistice, totul fiind imaginat de narator ca dent – de o intuiţie binevenită a lucrurilor, îi permite
şi cum s-ar întâmpla sub ochii cititorului, mai sa- scriitorului să le prezinte în mod plastic și credibil.
vant spus – pe o analiză sociopsihologică serioasă, Bazându-ne pe impresia creată de lectura întregului
generatoare de impresie vie, „palpabilă”. E bine să roman, adăugăm aici că majoritatea episoadelor, di-
vedem personajele ca pe nişte convorbitori ai noştri, alogurilor, monologurilor produc asupra noastră ace-
prieteni ori duşmani, cu care ne înţelegem de minu- eaşi influenţă a unui text bine redactat şi convingător.
ne ori cu care avem disensiuni de tot felul şi ni-i câş- De altfel, ne propunem să demonstrăm acest adevăr,
tigăm ca duşmani (în sens spiritual, bineînţeles). Şi în consens cu intenţia noastră magistrală de a cerceta
ne simţim obligaţi să începem prin a răspunde la în- relaţia dintre investigaţia sociopsihologică şi reflecţia
trebarea: cum apare, cum persistă în atenţia noastră, discursivă în operele analizate. Ion Vicol are darul de
cum rămâne şi după încheierea lecturii romanului a prezenta oamenii şi faptele acestora în mod concret,
Noaptea Sfântului Andrei primul personaj cu care prin tablouri şi situaţii vii, incitante şi grăitoare prin
ne întâlnim în paginile lui, regele Daciei, Decebal? ele însele, ci nu prin discurs pur verbal, publicistic,
Întrebarea se umple de sens în contextul adevăru- retoric. Ne face plăcere să începem dezvăluirea cri-
lui că autorul evocă fapte consumate demult şi parcă tico-literară a unui atare adevăr prin referinţe nemij-
ar fi îndreptăţit să nareze oarecum liber nişte istorii locite la portretul fizic şi moral al lui Decebal: „De
întinse, dezordonate etc. Arta literară presupune o în- statură mijlocie, lat în spate, bine înfipt pe picioare,
făţişare concretă, „palpabilă” a acţiunilor personaje- regele Daciei părea o statuie de granit, cioplită în
lor ca şi cum acestea s-ar desfăşura în faţa cititorului stâncă, pe care vestea războiului declarat de Roma
de azi, în toate amănuntele lor de origine. Prin urma- nu-l înfricoşă, acceptând cu semeţie destinul pe care
re, să-l vedem pe viteazul, neînfricatul Decebal. i-l hărăziseră zeii” şi „chiar dacă vestea războiului
Pe un timp cumplit („Trecuseră abia câteva ore abia îi sosise, mintea îi era într-o luptă aprigă cu duş-
de când răbufnise vijelia şi toate drumurile erau tro- manul: chipul voinic şi osos, fruntea lată, arcuită, na-
ienite, încât bieţii călători întârziaţi, care nu vedeau sul lung ca de uliu, gura mare cu buzele pline, ochii
nici în cer, nici în pământ, auzind mugetul înfioră- adânci ce-i scăpărau scântei, întreaga făptură îi era
tor al munţilor, îşi pierduseră orice speranţă de a pregătită de a-şi ridica neamul la luptă, de a înfrânge
mai ajunge la adăpost”), „Decebal, viteazul rege al duşmanul, de a-şi apăra libertatea”.
dacilor…, făcu drum lung, inspectând cetăţile din Comparaţia lui Decebal cu „vulturii de pe cres-
partea de asfinţit a ţării, asistă la exerciţiile de luptă tele munţilor, când descoperă duşmanul în apropie-
ale garnizoanelor şi se interesă de pregătirea fizică rea cuibului”, apare în faţa noastră ca foarte potrivi-
şi morală a recruţilor din acea toamnă” şi „fusese tă în contextul adresării lui către duşmanul nevăzut:
într-atât de mulţumit de tinerii săi oşteni, încât nu se „– Nu, Traiane, cu noi n-o să-ţi meargă! Noi ştim
despărţi de ei până târziu, luând şi el parte la între- să luptăm, n-ai să ne supui niciodată!” Decebal era
cerile de călărie, la aruncarea suliţei, la tragerea cu sigur că „micul lui popor dac, dârz şi viteaz, cum nu
arcul…” şi, „vrăjit de şuieratul sălbatic al viforniţei, mai era altul în lume, avea să le taie romanilor pofta
… adormi mai liniştit ca oricând”. Însă noaptea târ- de a-i mai supune… Chezăşie le era întreaga istorie,

130 - nr. 2 (33), iunie 2014


Filologie

faptele măreţe ale strămoşilor care în atâtea rânduri militară şi fusese dat de mic la învăţătură, studiind
îi făcuseră pe romani una cu pământul: Burebista, în şcoli înalte şi ajungând un diplomat iscusit, de
Deceneu, Comosicus, Scorylo, Duras-Diurpaneu!”. care Decebal nu se despărţea o clipă când avea de
Decebal se considera dator să înmulţească fapte- încheiat tratate şi alianţe cu vecinii”.
le de vitejie ale înaintaşilor „cu atât mai mult cu cât, Succint şi impresionant este portretul surorii lui
la naştere, ursitoarele îi prevestiseră că nu va ajunge Decebal, prinţesa Sarmis, „încă o copilă, care stu-
un rege clientar ca vecinii săi laşi şi fricoşi, ci un diase în capitala lumii artele şi poezia… Era înaltă,
rege temerar, neînfricat, care va învinge Roma, în- suplă, cu părul bogat, de culoarea spicelor, ce-i că-
frângând toţi împăraţii şi ajungând stăpânul lumii”. dea pe spate, cu ochii albaştri ca seninul cerului şi
De la un episod la altul al naraţiunii ne simţim cu un zâmbet de zeiţă”.
antrenaţi de nădejde într-o atmosferă totalmente ero- Încălcăm în chip conştient ordinea în care e
ică, specifică epocii în care se desfăşoară acţiunea ordonat textul romanului, ca să informăm cititorii
romanului, de exemplu – într-o confruntare a daci- despre oponenţii dacilor, romanii, de asemenea stră-
lor de sub conducerea lui Decebal (după Diurpaneu) buni ai neamului nostru, nelipsiţi – nici ei – de vir-
cu romanii lui Domiţian. Acesta din urmă „se credea tuţi militare şi nu numai militare. Iată-l pe Traian
atât de puternic încât privea la daci ca la nişte copii” apărut în faţa cetăţii, „înalt, bine făcut, voinic, un
şi le propuse (dacilor) „să se astâmpere şi îi amin- adevărat Hercule, cu ochii vioi, scăpărători”; despre
ti despre tratatul de pace dintre ei”. Or, Decebal „la el soldaţii „auziseră legende, părea turnat pe armă-
începutul iernii trecu cu oştile peste Danubius, atacă sarul său alb”. El „începu pregătirile pentru cam-
legiunile din Moezia şi le nimici. Apoi îşi continuă pania împotriva Daciei încă de pe când se afla în
drumul până în capitala provinciei, Naissus, încercui fruntea oştilor de pe Rin şi fusese proclamat suc-
pe timp de noapte garnizoana de aici, făcând mii de cesor al împăratului Nerva. Atunci, aflând că fuse-
victime, şi ucise pe guvernatorul Oppius Sabinus. Iar se ales stăpân al imperiului, el nu alergă la Roma
după ce-i încărcă comorile, se întoarse acasă, fiind pentru a sărbători urcarea pe tron, ci, cunoscând
întâmpinat cu urale de întreaga ţară”. starea economică dezastruoasă a imperiului, adresă
Deosebit de inspirată ni s-a părut o acţiune a Senatului două scrisori: în prima el ruga să-i acorde
lui Decebal (pe care ulterior am citit-o într-o operă defunctului Nerva apoteoza şi calitatea de Divinus
despre Ştefan cel Mare) concludentă sub aspectul şi trecerea lui în rândurile zeilor, iar în cea de a doua
agerimii minţii sale: „El le porunci ostaşilor să rete- ruga Senatul să-şi asume administrarea Romei până
ze copacii din pădurea de alături, apoi îi trimise să la întoarcerea sa în Capitolium.
dezbrace de cojoace camarazii căzuţi în luptă şi să Gândindu-se la viitorul imperiului, el plecă în-
îmbrace cu ele trunchiurile tăiate, punându-le ală- soţit de o echipă numeroasă de ingineri şi construc-
turi şi câte o suliţă. Iar a doua zi, când răsări soarele, tori spre fluviul Danubius, la frontiera de răsărit a
le porunci acestora să sune din trâmbiţe şi să bată ţării, unde începea regatul dacilor, cu care se aflau
tobele cât mai tare. Auzind zgomotul din tabăra ina- în conflict şi unde în curând îşi chemă şi augusta sa
mică, Cornelius Fuscus ieşi din cort şi, când văzu în familie – soţia Pompeia Plotina şi fiica Drosida.
depărtare mulţimea de suliţe ce străluceau la soare, La Danubius, Traian se reţinuse aproape un an,
crezu că o oaste numeroasă sosise în ajutorul daci- timp în care studiase amănunţit posibilităţile începe-
lor şi, temându-se de înfrângere, porunci legiunilor rii unei campanii militare împotriva dacilor, întărind
sale să se retragă. Decebal atât aşteptase şi se avântă malul drept al fluviului prin construcţii de castre,
pe urmele lui ca o furtună. În cursa pe care i-o în- şanţuri, valuri de pământ, turnuri de pază şi schiţând
tinsese, generalul Cornelius Fuscus îşi găsi moartea viitoarele acţiuni de luptă împotriva barbarilor.
împreună cu oastea sa, iar Decebal puse mâna pe Şi abia când fusese sigur că Roma nu mai era
stindardele, maşinile de război şi mii de captivi, în- ameninţată de niciun pericol în această parte a lu-
cepându-şi domnia cu o biruinţă răsunătoare.” mii, se întoarse la Roma, intrând în ea pe jos în en-
Ion Vicol prezintă succint şi, totodată, destul de tuziasmul şi aclamaţiile maselor care ieşiseră să-şi
atrăgător celelalte personaje din tabăra dacilor. De întâmpine suveranul”.
exemplu, Diegis, fratele lui Decebal, „era un bărbat Împăratul Traian apare în faţa noastră şi ca un
înalt şi voinic, cu ochii mari şi blânzi, cu chipul în- orator priceput… N-o să cităm aici exemple con-
ţelept de proroc. Şchiopăta puţin de piciorul drept şi crete, pentru că e timpul să purcedem la dezvăluirea
se sprijinea într-un baston uşor, cu măciucă de aur. modalităţii prin care-l prezintă Ion Vicol pe protago-
Deşi avea corpul atletic, bine dezvoltat, însă din ca- nistul numărul unu al scrierii sale – Sfântul Andrei.
uza beteşugului de la picior nu putuse face carieră După ce se întorseseră în patrie Decebal şi ai

nr. 2 (33), iunie 2014 - 131


Akademos
săi, „tot la începutul acelei primăveri, la Tomis mai – De vă va urî pe voi lumea, gândiţi-vă că mai
ancoră o corabie, mică şi neobservată, sub pavilion întâi M-a urî pe mine; dacă M-a prigonit pe mine, şi
peloponez, cu care sosiră doar câţiva călători săraci pe voi vă va prigoni. Dacă au păzit cuvântul Meu, şi
şi neînsemnaţi. Ultimul dintre pelerinii coborâţi de pe al vostru îl vor păzi”.
pe ea fusese un preot bătrân, înalt şi uscat, cu chipul Şi iată că la intrarea într-o cetate bătrânul simţi
osos, pletele dalbe şi barba până în piept, purtând o că „o putere nebănuită îi umplu inima”. În maha-
mantie uşoară de culoare albastră şi un toiag lung şi laua pescarilor oamenii simpli îl primiră cu inima
noduros, cu cruce în capăt, asemenea lui Moise…” deschisă şi-i ascultară vorba despre naşterea şi pu-
În drum spre cetatea din apropiere ar fi trebuit terea lui Zisul Hristos. Dar Marele Preot al cetăţii şi
să se asigure să nu fie jefuit de hoţi, dar pe el, „om o mulţime de preoţi ai lui Zamolxe, auzind despre
paşnic şi crezător în bine, care nu se certase cu ni- sosirea Ucenicului lui Iisus, despre lecuirea infirmi-
meni în viaţă, apropierea nopţii nu-l sperie. Şi îşi lor din cetate şi despre învăţătura pe care o predica
continuă încet şi liniştit drumul, cu atât mai mult cu acesta, veniră să-l aresteze şi să-l arunce în temniţă.
cât nu avea asupra sa nici bani, nici desagi cu merin- Pescarul Natapor şi alţi oameni simpli au pus la cale
de, căci Învăţătorul, înainte de a-şi trimite ucenicii ocrotirea Apostolului Andrei; fiica acelui pescar îl
în lume, le zise: conduse pe Ucenicul Mântuitorului la o peşteră din
– Să nu luaţi cu voi nimic la drum: nici traistă, afara cetăţii, unde Sfântul Andrei le cerea oamenilor
nici pâine, nici bani, nici două haine. În orice casă să se spovedească de greşelile făcute, îi dezlega de
veţi intra, mai întâi să ziceţi: „Pace casei acesteia” păcate, apoi „se apropia cu ei de izvor şi le cerea să
şi în aceeaşi casă să rămâneţi mâncând şi bând, căci se spele de satană de trei ori, şi ei, tot de trei ori, îi
vrednic este lucrătorul de plata sa”. răspundeau că s-au lepădat de ea. După ce îl pără-
Chiar în prima cetate în care se oprise, Halmiris, seau pe omul cel vechi, al păcatului, le spăla chipul
din Sciţia Minor, se împrieteni cu pescarii şi le vorbi cu apă şi le punea mâinile pe cap, chemând asupra
despre naşterea lui Iisus, Fiul lui Dumnezeu, des- lor Duhul Sfânt, zicându-le: „Câţi în Hristos v-aţi
pre minunile pe care le săvârşise cât fusese în lume; botezat, în Hristos v-aţi îmbrăcat”.
oamenii îl ascultară cu luare aminte, punându-i Aici e cazul să pomenim că în Ajun Apostolul
o mulţime de întrebări, căci voiau să afle cât mai Andrei îl tămăduise pe paraliticul Inocentus şi „cu-
multe despre Noul Legământ pe care Mântuitorul rând vestea despre creştinarea oamenilor, despre
îl adusese pe pământ. Drept urmare „auzind despre primirea credinţei lui Iisus Hristos, despre minunile
peregrinul care le vorbea oamenilor despre Fiul lui pe care le săvârşea Ucenicul Domnului se răspân-
Dumnezeu, care ar fi murit, apoi ar fi înviat, şi des- di până în cele mai îndepărtate cătune. Şi mulţimea
pre Zamolxe, zeul neamului lor, dregătorii cetăţii se oamenilor nu se mai termina din faţa peşterii lui”.
temură ca acesta să nu tulbure liniştea urbei şi, după Dar ziceam mai devreme că nu peste tot Apos-
ce îl prinseră şi îl snopiră în bătăi, îl izgoniră”. tolul Andrei era ascultat şi înţeles. De exemplu, la
Or, „călătorul nu se sperie de caznele la care Histria. Marele Preot local, „mâniat că lumea, în loc
fusese supus şi nu-şi părăsi învăţăceii. El îşi găsi să meargă la templu şi să asculte predicile preoţilor
adăpost în cetăţile vecine: Histria, Dionisopolis, lui Zamolxe, asculta basmele unui vagabond des-
Gallatis, în care predică cu o patimă şi mai mare pre un Dumnezeu străin, le porunci străjerilor să-l
Evanghelia lui Iisus”. dea pe Apostol jos de pe scenă şi să-l bată până îşi
Bineînţeles, „preoţii idoleşti, credincioşi lui va pierde minţile, apoi să-l scoată din cetate şi să-l
Zamolxe, care îl urau de moarte pe Dumnezeul cel arunce în prăpastia din marginea ei. Însă „ciungii
adevărat, – după ce-l schingiuiră cu harapnicele, îl şi ologii, pe care Apostolul îi tămăduise, săriră în
goniră în cele patru vânturi”. apărarea lui, strigând mâniaţi:
Apoi „nici în Olbia, nici în Tyras, nici în celelal- – Nu-i adevărat, acest om nu-i un proroc min-
te cetăţi unde se pripăşi nu putuse zăbovi mai multe cinos, ci-i unul adevărat. Căci Hristos, despre care
zile. Fusese însă de ajuns ca sămânţa aruncată să ne-a vorbit, ne-a întors mâinile şi picioarele!...
prindă rădăcini, căci Duhul Sfânt care îl însoţea fă- Hotărârea târgoveţilor de a-l apăra de torturile
cea ca vorbele să-i fie crezute, faptele să-i fie primi- Marelui Preot îi umplu Apostolului inima de dra-
te, iar minunile înfăptuite să-l primească pe Mântui- goste…”
tor în suflet”. Şi, în genere, „de când ajunse pe aces- O întreagă suită de cazuri asemănătoare, unul
te plaiuri, îşi urmă întru totul Învăţătorul, suferind mai pitoresc decât altul, formează substanţa romanu-
cu răbdare lipsuri, batjocuri, torturi, prigoane. Căci lui Noaptea Sfântului Andrei. Se remarcă îndeosebi
Mântuitorul, cât trăise printre ei, îi preîntâmpinase: activitatea lui pe fronturile războiului dintre daci şi

132 - nr. 2 (33), iunie 2014


Filologie

romani. O particularitate a scrisului lui Ion Vicol în vine în ajutor. Iar ca să nu ţi se întâmple ceva rău
textul despre confruntarea armatelor romană şi dacă până va ajunge aici, mi-a dat să-ţi aduc acest cruci-
rezidă în fructificarea împuternicirii Apostolului An- fix, care să te apere de toate necazurile, îi zise şi-i
drei de a-şi supune fiarele. Şi iată-l pe Sfântul Apos- întinse o cruciuliţă de aur, mică şi strălucitoare, care
tol în tabăra Doamnelor Miloase şi aflând că prinţesa o orbi. Iar prinţesa, luând nepreţuitul dar, îl duse la
Sarmis „nu se prezentase la ordin”. Pe loc hotărî să gură, sărutându-l cu evlavie. După o clipă de recu-
facă tot ce putea ca „în orele ce mai rămăseseră până legere, Sarmis, care se simţea tot mai atrasă de acest
la începutul bătăliei să ajungă în cetatea de scaun, s-o sol al binelui, îl întrebă din nou:
pună (pe Sarmis. – I.C.) pe picioare şi să se întoarcă – Surioară, cum îl cheamă pe Stăpân şi de pe ce
cu ea în tabără”. Însuşi Duhul Sfânt, „vrând ca prin- tărâmuri este?
ţesei să nu i se întâmple nimic rău până va ajunge – Vei afla în curând…
Andrei la căpătâiul ei, prefăcându-se în porumbel, o – Şi când va ajunge Stăpânul tău la mine?
luă înainte ca s-o aibă în paza Lui”. – În curând, poate chiar peste câteva clipe, o bu-
Apostolul Andrei, la rândul său, „părăsi tabăra, cură ea, fâlfâind din aripi şi topindu-se în albastrul
se afundă în codru, urcă pe un buştean prăvălit şi cerului…”
scoase un urlet năprasnic. Şi deodată o numeroasă Ion Vicol întrebuinţează în naraţiunea sa şi
haită de lupi i se ploconi la picioare, iar el, mân- amănunte pitoreşti unice prin rostul şi puterea de
gâindu-i cu privirea, le zice: evocare a psihologiei şi inteligenţei personajelor,
– V-am chemat, căci am o mare nevoie de voi. de exemplu – obiceiul femeilor dace de a se culca,
Mâine în zori, cele două oşti vor porni una împot- nopţile, cu ostaşi romani în scopul de a-i… omorî:
riva celeilalte, dar până atunci trebuie să ajung la „… Apariţia femeilor dace printre ostaşii romani
Sarmizecetusa, unde zace bolnavă prinţesa Sarmis, nu mai putea fi stăvilită şi cotropitorii nu mai aveau
şi să mă întorc cu ea în tabără. puteri să li se împotrivească. Ele apăreau când
Fiarele, mândre că-şi puteau sluji stăpânul, nu- într-o legiune, când în alta, mai ales noaptea, în
şi dădură rând să-l ajute. Iar Apostolul, încălecând rochii albe, cu cingătoare de aur la brâu, pline de
pe cel mai mare şi mai voinic dintre ei, o luă ca vân- farmec şi de dulceaţă, încât ostaşii, pierzându-şi ca-
tul la drum. pul, uitau de pericolul care îi pândea şi le chemau
Stăpânul vulturilor, văzându-l pe lupul care-l în aşternuturile lor. Iar în zori, după ce adormeau
ducea în spate pe Apostol ca pe o pană, îl întrebă în braţele lor, ele îi ucideau şi se făceau nevăzute”.
încotro goneau atât de grăbiţi. Acesta îi răspunse În centrul atenţiei autorului se află mereu ar-
că se grăbesc s-o salveze de la moarte pe gingaşa matele dacă şi romană, în frunte cu regele Decebal
prinţesă Sarmis. Şi regele păsărilor, care o admirase şi împăratul Traian, şi – ca o prezenţă permanentă
nu o dată pe Crăiasa Lumii când trecuse prin aceste – Sfântul Apostol Andrei, când printre daci, când
locuri, se prinse să le arate cel mai scurt drum până printre romani, creştinându-i şi propovăduind nece-
la cetatea ei”. sitatea împăcării dacilor şi romanilor, a unirii lor sub
De altfel, şi Sarmis, încă bolnavă, „când îşi stindardul frăţiei creştine şi al imperativului formă-
aruncă privirile spre fereastră, văzu pe pervaz un rii primului din lume popor creştin. Dintre celelalte
porumbel alb, învăluit în raze aurii, care o privea cu personaje se evidenţiază generali şi alţi militari, ca
dragoste. Şi fecioara, înviorată de lumina emanată Burus, Terenţius, Tiberius ş. a., preoţi Mezina ş. a.,
de penele lui, se ridică din pat şi se apropie de geam. rude ale înalţilor prelaţi Sarmis, Drosida etc.
Iar după ce se aşeză pe scaun, îi zice păsării care-i Ion Vicol a reuşit să ţese o pânză epică vastă, pe
venise în vizită: fundalul căreia personajele acţionează liber, fiecare
– Cine eşti, surioară? Nu cumva ai venit din par- conform psihologiei şi mentalităţii sale şi interesului
tea fratelui meu, care-i pe câmpul de luptă? neamului din care descinde. Ceea ce nu înseamnă că
Pasărea, care o ascultă cu luare aminte, îi răs- în naraţiunea sa nu se întâmplă şi lucruri totalmente
punse cu o dulceaţă negrăită în glas: neprevăzute. De exemplu, după ce legiunile roma-
– Vin de la Tapae, dar nu din partea lui Decebal, ne se îndepărtaseră de câmpul de luptă, Doamnele
ci din partea stăpânului meu… miloase împânzeau fosta arenă de luptă, culegând
– Şi ce veşti îmi trimite stăpânul tău? – se inte- răniţii, îngrijindu-i, scoţându-i în afara pericolului.
resă tânăra plină de curiozitate. Un caz absolut extraordinar, peste măsură de com-
Pasărea îi vorbi din nou: plicat, i s-a întâmplat prinţesei Sarmis. Dacii pierdu-
– Că războiul nu poate începe fără tine. Stăpâ- seră mulţi ostaşi, inima tinerei era sfâşiată de durere.
nul, care ştie de suferinţa ta, a pornit la drum şi-ţi Într-un astfel de moment, ea „ajunse pe vârful cos-

nr. 2 (33), iunie 2014 - 133


Akademos
tişei pe care romanii doborâţi la pământ de copacii şilor răniţi, tăinuirea generalului roman o făcuseră
prăvăliţi fuseseră părăsiţi de generalul Tiberius”. O să se cutremure. Doamnele Miloase, dacă ar fi aflat
aştepta o muncă grea, încordată, cu care, de altfel, era că dorea să salveze viaţa unui duşman, ar fi făcut-o
obişnuită. „Deodată, se opri în faţa unui rănit înalt şi una cu pământul, iar numele ei ar fi rămas pe vecie
voinic. Iar când se aplecă să vadă cine-i, ochii i se de ruşine în istoria neamului.
lărgiră de groază. Era Burus – verişorul său! – care Sarmis, cu cât se apropia mai mult de pădure, cu
respira încă, şi ea, fără să piardă timpul, încercă să-l rănitul în spate, cu atât puterile o părăseau mai mult.
ridice, ca să-l târâie la marginea pădurii”. Deodată, simţi că o apucă ameţelile, că începe să-i
Ne putem lesne imagina încordarea sufletească vâjâie capul. Iar când văzu că nu poate merge mai
a tinerei nimerită într-o astfel de situaţie. Burus să- departe, îl lăsă pe Terenţius şi se aşeză pe un bolo-
vârşise în dimineaţa acelei zile o greşeală enormă: van să-şi tragă sufletul. Dar, când vru să-l ridice din
în loc să momească oastea romană în Valea Îngustă, nou, ca să plece cu el mai departe, simţi că nu mai
unde pe inamici îi aşteptau copacii retezaţi gata să are puteri şi căută cu privirea de jur-împrejur, spe-
cadă peste ei şi să-i strivească, el, Burus, îşi scoase rând să vadă pe cineva, pe care să-l cheme în ajutor.
oastea în câmp deschis, unde cu efectivul militar Însă, cât cuprindeai cu ochii, nu văzu decât femeile
de care dispunea n-avea nicio şansă să-i învingă. dace, care alergau de la un rănit la altul, cu părul
Oricum, cât mai era viu, Burus merita neapărat să despletit, umplând întreaga vale cu bocetele lor”.
fie bandajat, scos din pădure, adăpostit, ceea ce, de E adevărat că atari coliziuni profund psihologi-
altfel, Sarmis era gata să facă. Dar… „în aceeaşi ce sunt rare în romanul Noaptea Sfântului Andrei.
clipă auzi în spatele ei gemetele înăbuşite ale altui Totuşi, romanul e de un tragism autentic, care ne
rănit, care îi cerea ajutor. Când prinţesa îşi lăsă ve- ţine încordaţi pe tot parcursul textului. E tragismul
rişorul şi se întoarse spre acel rănit, încremeni de vieţii dacilor şi romanilor, două seminţii demne şi
mirare. La picioarele ei îl văzu, zbătându-se între iubitoare de libertate, gata oricând să-şi apere cu
viaţă şi moarte, pe Terenţius, comandantul legiu- preţul vieţii teritoriile, bogăţiile, independenţa. În
nilor romane. Şi domniţa, fără să se poată stăpâni, acest context istoric alegerea de către Mântuitorul
duse mâna la brâu, îşi scoase jungherul, ridicând nostru Iisus Hristos anume a dacilor şi romanilor
arma aducătoare de moarte. Gândul de a-l răzbuna drept popoare a căror unire şi bună înţelegere avea să
pe Burus, pe toţi dacii căzuţi în luptă, o orbi. De- constituie primul popor creştin şi suferinţele groaz-
odată însă mâna i se desfăcu şi jungherul îi căzu nice pe care le-a îndurat alesul Său, Sfântul Apos-
jos. Şi, aplecându-se asupra romanului, îi şterse tol Andrei, pe parcursul întregii lui activităţi întru
sudorile de pe frunte. Ea, care până atunci nu pri- uşurarea chinurilor şi împuţinarea jertfelor ambelor
vise niciodată în ochii unui flăcău, care nu simţise popoare beligerante până la creştinarea acestora
niciodată fiorul dragostei, când văzu cât de frumos şi formarea poporului nostru creştin pe baza daci-
era romanul, rămase vrăjită în faţa lui, fără să se lor şi romanilor de demult, sunt lucruri care nu pot
mai poată mişca de lângă el”. să nu ne umple inimile de o profundă recunoştinţă
Urmează, fireşte, unele explicaţii autoriceşti scur- faţă de Providenţa însăşi, faţă de Destin şi – cum
te, sumare, obligatorii şi binevenite: „Pe acest falnic altfel? – faţă de Sfântul Apostol Andrei. Or, aceas-
general roman îl întâlnise prima dată la Roma, la un tă recunoştinţă demult se cerea materializată într-o
bal dat de Traian, la care fusese împreună cu prietena operă literară pe potriva semnificaţiei şi importanţei
sa Drosida. Apoi îl mai întâlnise, stând faţă în faţă, formării primului popor creştin din lume, care s-a
în timpul semnării Tratatului de pace dintre daci şi dovedit să fim chiar noi, mai exact – strămoşii noş-
romani. Ultima dată se întâlni cu Terenţius chiar în tri daco-romanii. Acum avem romanul demult aş-
cortul lui, când fusese răpită de Laberius Maximus teptat – Noaptea Sfântului Andrei de Ion Vicol –, pe
din cetatea Sângidava şi de unde se întoarse acasă da- care am cutezat să-l prezentăm aici spre cunoştinţa
torită Apostolului Andrei. Şi acum, iată-l rănit, zbă- tuturor celor interesaţi şi doritori de a-l discuta. E
tându-se în spasmele morţii la picioarele ei. un roman cu nenumărate ramificaţii, tinzând spre o
Când, în sfârşit, tulburarea ce o cuprinsese la epopee; el ne duce cu gândul, cu intuiţia, cu toată
vederea lui îi trecu, Sarmis, uitând de verişorul său, fiinţa în epoca războaielor dintre romanii lui Traian
din a cărui cauză pierduseră bătălia, îl ridică pe Te- şi dacii conduşi de regele Decebal la sfârşitul seco-
renţius în spate şi, fără s-o vadă cineva, începu să-l lului I şi începutul secolului II şi, concomitent, în
târâie spre pădurea de alături, pentru a-l ascunde de timpul creştinării dacilor şi romanilor de către Sfân-
mânia suratelor sale şi a-i tămădui rănile. tul Apostol Andrei, întâiul chemat al Mântuitorului
Părăsirea câmpului de luptă, abandonarea osta- Iisus Hristos, şi discipolii săi.

134 - nr. 2 (33), iunie 2014


Filologie

Atât vechimea faptelor şi evenimentelor supuse am fost trimis în aceste ţinuturi să propovăduiesc
investigaţiei, cât şi străduinţa scriitorului de a realiza Evanghelia iubirii. De aceea bat drumurile când
o naraţiune vie, concretă, impresionantă l-au deter- la unii, când la alţii şi le spun Cuvântul Domnu-
minat să se sprijine din plin pe tradiţia orală despre lui: „Iubiţi-vă vrăjmaşii, faceţi-le bine celor ce vă
viaţa Sfântului Andrei, dictată, conform spuselor urăsc!” Căci Domnul a poruncit ca niciunul dintre
Preasfinţitului arhiereu Casian de la Galaţi, de în- cele două popoare încăierate în luptă să nu învingă,
suşi Sfântul Duh călugărului Epifanie, pe legende şi ci amândouă să se contopească şi din ele să se nască
alte surse orale a căror origine s-a pierdut demult, pe un popor nou, cel dintâi popor creştin din lume, care
obiceiuri, superstiţii şi credinţe, unele actuale până să trăiască după Evanghelia lui Iisus”.
în prezent, ca ungerea mânerelor şi ţâţânilor uşilor, Sfântul Apostol Andrei apare în romanul lui Ion
ferestrelor şi porţilor cu usturoi, de ziua Sfântului Vicol în ipostaza unui personaj mitic, îmblânzitor al
Andrei, în ultima noapte de noiembrie, ca remediu fiarelor, pe care le pune în serviciul mântuirii oame-
împotriva duhurilor rele. Se adaugă, bineînţeles, nilor, în serviciul cauzei de creştinare a strămoşilor
imaginaţia bogată a autorului, puterea acestuia de neamului românesc. În totalitatea acţiunilor sale,
a-şi fi închipuit o largă reţea de fapte, întâmplări şi acest personaj are dimensiuni şi forţe de ordinul mi-
evenimente care constituie, în totalitatea lor, pânza raculosului, el reuşind să obţină întâlniri cu înseşi
epică a întregii naraţiuni. Pe acest fundal impresio- căpeteniile de vârf ale romanilor şi dacilor Traian
nant, bătrânul Apostol Andrei şi ucenicii săi botează şi, respectiv, Decebal, îndură cu stoicism chinurile
daci şi romani, propovăduind Evanghelia lui Iisus groaznice, ucide un balaur fioros, salvează oşteni şi
Hristos, religia iubirii, bunei înţelegeri între oameni. oameni paşnici, scapă viu din temniţă şi iese de la
Emblematică e scena în care Sfântul Apostol Andrei fundul unei prăpastii în care fusese aruncat, toate
blagosloveşte dragostea curată dintre Sarmis, sora acestea prezentate concret şi convingător. Îmbinare
regelui dac Decebal, şi generalul roman Terenţius, organică de real şi fantastic, Sfântul Andrei e o figu-
mâna dreaptă a împăratului Traian, cărora le spune ră legendară impresionantă de părinte spiritual, de
sincer: „Nu sunt iscoada nici a dacilor, nici a roma- ctitor al neamului nostru, format în urma războiului
nilor. Eu sunt ucenicul Domnului Iisus Hristos. Şi dintre daci şi romani, ca poruncă a lui Iisus Hristos.

Petru Jireghea. Mănăstirea Hârjauca, u/p, 750×700 mm, 1995. Din colecţiile MNAM

nr. 2 (33), iunie 2014 - 135


Akademos

MARKETINGUL Definiţia profesionistă a muzeului, acceptată de


lumea muzeală, rămâne cea dată în 2007 de către
ŞI MUZEELE Consiliul Internaţional al Muzeelor (ICOM), care
REPUBLICII MOLDOVA stabileşte că „muzeul este instituţie permanentă,
nonprofit, aflată în serviciul societăţii şi a dezvoltă-
rii acesteia, deschisă publicului, care colecţionează,
Dr. hab. Elena PLOȘNIŢA
conservă, cercetează, comunică şi expune în scopul
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei cunoaşterii, educării şi recreării, patrimoniul mate-
rial şi imaterial al umanităţii” [1]. Altfel spus, este
MARKETING AND MUSEUMS IN THE vorba de o unitate de stat publică, necomercială,
REPUBLIC OF MOLDOVA a cărei activitate chiar din momentul apariţiei nu
Summary. The author examines the role and pla- urmăreşte dobândirea unor beneficii financiare.
ce of a museum in the contemporary society highligh- Aceasta nu înseamnă însă că instituţia muzea-
ting the need and usefulness of developing and promo- lă este restricţionată să obţină în anumite condiţii
ting museum marketing policies as an important and venituri de pe urma prestării unor servicii. Caracte-
even crucial factor for the survival and successful de-
rul necomercial presupune doar nişte limite în uti-
velopment of any museum. Museums in Moldova do
lizarea veniturilor: banii câştigaţi de muzeu trebuie
not have the funds for marketing and promotion and
experience a lack of specialists in the field of public să fie direcţionaţi spre dezvoltarea instituţiei, ea be-
communication. Despite this, the national museums neficiind şi de înlesniri fiscale.
implement some practices and elements of marketing: În ultimii ani, în lume se produc schimbări
marketing research (surveys), regional seminars on radicale nu numai în domeniul social, politic şi eco-
museum marketing, projects on the promotion of mu- nomic, ci şi în cultură. Are loc o creştere spectaculoa-
seums and museum cultural products, etc. The author să a industriei timpului liber. Muzeele concurează în
believes that in today‘s competitive environment qua- a coopta atenţia, timpul şi banii publicului. Guver-
lity and quantity of collections can no longer serve as nele alocă tot mai puţine mijloace financiare pentru
a lifeline for the success of museums. It is necessary dezvoltarea culturii, în general, şi pentru dezvolta-
to rethink the museum, to implement marketing in the
rea muzeelor, în mod special. Nu putem spera la o
museum activity of the Republic of Moldova.
finanţare mai bună a muzeelor mâine. De aceea în
Keywords: museum, museum marketing, public
research, museum shop, marketing policies. lume, începând cu ultimul deceniu al secolului XX,
are loc un proces de regândire a muzeului ca insti-
Rezumat. Autorul articolului analizează rolul şi tuţie publică pusă în serviciul societăţii şi deschisă
locul muzeului în societatea contemporană, eviden- pentru public. Muzeul joacă un rol esenţial în dez-
ţiind necesitatea şi utilitatea elaborării şi promovării voltarea societăţii moderne şi nu dublează niciunul
politicilor de marketing muzeal ca factor important, din institutele socio-culturale existente, importanţa
chiar hotărâtor în supravieţuirea şi dezvoltarea cu suc- sa fiind în creştere, el aducându-şi contribuţia origi-
ces a oricărei instituţii muzeale. Muzeele din Repub- nală în ştiinţă, cultură, educaţie, turism.
lica Moldova nu dispun de fonduri pentru marketing Astăzi muzeele fac eforturi enorme în vede-
şi promovare, duc lipsă de specialişti în domeniul de
rea democratizării, îmbunătăţirii calităţii sale de
comunicare cu publicul. În pofida acestui fapt, în mu-
instituții publice, atragerii vizitatorilor şi obţinerii
zeele naţionale se implementează anumite practici şi
elemente de marketing: cercetarea de marketing (son- veniturilor din serviciile oferite. Una din soluţii-
daje de opinie), organizarea seminarelor regionale cu le identificate de specialişti pentru o activitate de
tematică de marketing muzeal, elaborarea proiectelor succes în condiţiile economiei de piaţă, este ela-
de promovare a muzeelor şi a produselor culturale mu- borarea şi implementarea corectă a politicilor de
zeale etc. Autorul este convins că în condiţiile actuale marketing în instituţiile muzeale. Obţinerea de
de concurenţă, calitatea şi cantitatea colecţiilor nu mai sponsorizări, donaţii şi contribuţii financiare este
pot servi drept colac de salvare pentru succesul unei piatra de încercare a muzeelor moderne. Muzeele
instituţii muzeale. Este nevoie de a regândi muzeul, de pot să-şi mărească numărul vizitatorilor numai în
a implementa marketingul şi în activitatea muzeală din cazul dacă utilizează sau îşi construiesc relaţia cu
Republica Moldova.
publicul având un management bazat pe marketing.
Cuvinte-cheie: muzeu, marketing muzeal, cer-
Pentru că atunci când muzeul alege marketingul,
cetarea publicului, magazin muzeal, politici de mar-
keting. „în centrul activităţii instituţiei este aşezat vizitato-
rul. Un muzeu de succes va integra marketingul în
procesul planificării strategice şi în elaborarea anu-

136 - nr. 2 (33), iunie 2014


Muzeologie

ală a bugetului. În asemenea caz toată activitatea menit în situaţia de a găsi mijloace pentru a supra-
instituţiei se va construi având în vedere doleanţele vieţui. Spre deosebire de marketingul instituţiilor
publicului, necesităţile şi modelele de comporta- comerciale, marketingul muzeal atrage surse finan-
ment ale vizitatorilor fiind permanent studiate în ciare pe două căi:
scopul elaborării unor noi programe şi proiecte [2]. - direct, din contul vinderii mărfurilor şi servici-
Nu cred că este nevoie să dăm definiţia desfăşu- ilor muzeale vizitatorilor muzeului;
rată a marketingului în general sau a marketingului - mediat (indirect), din atragerea resurselor ex-
muzeal în special. Cu atât mai mult cu cât în prezent terne – alocaţiilor de la buget, granturi, sponsori-
sunt cunoscute mai mult de 2 000 de definiţii în care zări, donaţii etc. Aceste surse sunt utilizate pentru
sunt prezentate caracteristicile marketingului. Men- realizarea unor programe culturale şi educaţionale.
ţionăm că primele publicaţii consacrate marketin- Ambele forme ale marketingului muzeal sunt
gului muzeal au început să apară din 1995, iar din strâns legate una de alta: cu cât este mai cunoscută
2003 interesul pentru marketingul muzeal a crescut şi apreciată în societate instituţia muzeală, impor-
enorm. Anual în toată lumea, în mod special în SUA tanţa ei socială, cu atât sunt mai mari posibilităţile
şi Europa, apar sute de monografii, ghiduri practice de obţinere a resurselor financiare din afară.
care abordează aspectul teoretic şi practic al mar- Marketingul muzeal are două direcţii strategice:
ketingului muzeal. Iar tehnologiile de marketing tot - prezentarea şi promovarea muzeului şi a acti-
mai des sunt implementate în sfera muzeală. Impor- vităţii lui;
tant este să menţionăm că muzeele mari din Europa, - prezentarea şi promovarea serviciilor şi mărfu-
datorită implementării unor politici de marketing rilor concrete oferite de muzeu.
de succes şi a fluxului enorm de turişti, reuşesc să Schimbările care au loc astăzi în societate
câştige anual până la 30-40% din bugetul total al ne arată clar că trebuie să ne schimbăm şi noi, şi
instituţiei. muzeele noastre, trebuie să ne orientăm la nevoile
Marketingul muzeal poate fi abordat ca: publicului. Este actuală oportunitatea diversificării
- un sistem de metode şi acţiuni care asigură in- surselor de finanţare, prin atragerea de sponsori şi
vestigarea necesităţilor societăţii și publicului larg prin sporirea ofertei de servicii cu plată. Sursele de
în ce privește serviciile muzeului şi posibilităţile venituri într-un muzeu pot fi foarte diverse:
optime de satisfacere a acestor necesităţi cu mijloa- - taxa de intrare în muzeu;
ce de activitate muzeală; - manifestări culturale şi ştiinţifice speciale;
- un mijloc de obţinere a concordanţei şi echilib- - organizarea unor cursuri speciale pentru
rului între funcţiile socioculturale specifice muzeu- diverse categorii de public;
lui şi cerinţele pieţei culturale. - darea în chirie a spaţiului muzeal;
Marketingul este o activitate practică, o tehno- - magazinul muzeului;
logie specială care ajută la rezolvarea problemelor - alimentaţia publică (restaurant, cafenea);
reale. „Aplicat în cadrul unui muzeu, marketin- - sponsorizări;
gul respectă principiile, strategiile şi instrumentele - granturi;
generale ale domeniului. Ceea ce diferă este scopul - donaţii şi contribuţii voluntare.
urmărit: realizarea misiunii culturale, sociale şi edu- Marketingul joacă un rol primordial în supra-
cative a muzeului în condiţii optime, în primul rând vieţuirea şi dezvoltarea oricărui muzeu. Dar „mu-
în beneficiul publicului specific, ca şi al societăţii zeul care a hotărât să aplice politici de marketing
sau comunităţii pe care muzeul respectiv le slujeş- urmează, în primul rând, să rezolve două probleme
te. Cu ajutorul metodelor şi instrumentelor de mar- importante: să devină un loc atractiv pentru pub-
keting un muzeu poate atinge o serie de obiective lic şi să convingă publicul să intre în muzeu” [4].
vitale pentru buna desfăşurare a activităţii, cum ar Altfel spus, pentru a implementa politici de mar-
fi: atragerea unui public numeros şi variat, realiza- keting, trebuie să asigurăm calitatea publică a muze-
rea şi punerea la dispoziţia publicului a celei mai ului. Este o sintagmă introdusă în 1996 de cunoscutul
potrivite oferte culturale, atragerea de fonduri, rea- muzeolog Kenneth Hudson. Prin aceasta se înţelege
lizarea unor parteneriate pe termen lung” [3]. măsura în care muzeul satisface nevoile şi dorinţele
Este cazul să subliniem că iniţial, în domeniul vizitatorilor săi, faptul că „muzeul oferă un cuantum
muzeelor politicile de marketing erau dictate nu de de satisfacţie mărit vizitatorului, crescându-i bunăs-
motive financiare, ci de necesitatea promovării in- tarea psihică şi morală. Calitatea publică înseamnă
stituţiei muzeale, a patrimoniului muzeal. Dar odată de fapt un set de calităţi ce fac din muzeu o instituţie
cu reducerea subvenţiilor de stat, muzeele s-au po- agreată, dorită, vizitată de public” [5].

nr. 2 (33), iunie 2014 - 137


Akademos
Muzeul trebuie să decidă cum să devină locul jarea patrimoniului cultural naţional mobil nr. 280
interesant şi plăcut pentru vizitatori: din 27 decembrie 2011, diverse acte normative și
- să creeze toate condiţiile pentru confortul hotărâri de guvern. Conform legislaţiei în vigoare,
vizitatorilor; „administraţia publică locală garantează asigurarea
- să acorde vizitatorului o experienţă pozitivă; condiţiilor favorabile desfăşurării activităţilor mu-
- să elaboreze şi să promoveze o politică de co- zeale, inclusiv întreţinerea edificiilor, dotarea teh-
municare cu vizitatorul. nică, asigurarea securităţii, achiziţionarea, conser-
Vizitatorului trebuie să i se acorde o atenţie varea şi restaurarea pieselor muzeale, desfăşurarea
maximă, la fiecare pas, începând cu panourile de activităţilor de cercetare şi valorificare a patrimo-
promovare a muzeului, cu un personal amabil şi pre- niului muzeal” [7].
gătit până la spaţiile expoziţionale bine amenajate şi Muzeul modern este în permanentă căutare de
servicii de calitate oferite. Serviciul de garderobă, noi forme de lucru cu publicul și de atragere a pu-
serviciul de informaţie, chioşcurile electronice (de blicului în muzeu. Chiar dacă există unele schim-
tipul info-touch), calculatoarele, un punct de in- bări şi performanţe, muzeele autohtone în relaţia sa
formare distinct trebuie să fie disponibile în toate cu publicul rămân, totuși, tradiţionale, nu valorifică
muzeele. în beneficiul instituţiei muzeale toate posibilităţi-
Cercetarea de marketing este o condiţie obliga- le şi avantajele managementului şi marketingului.
torie pentru cei care vor să implementeze marketin- Activitatea se construieşte conform şablonului:
gul, întrucât trebuie să ne cunoaştem publicul. Stu- vizitator – vitrină – ghid. Nu avem şi nu promovăm
diul de marketing trebuie să fie o preocupare con- politici de marketing (deşi implementăm unele ele-
stantă, deoarece acesta este „un instrument extrem mente de marketing), muzeele nu dispun de fon-
de util, chiar indispensabil pentru buna desfăşurare duri pentru marketing şi promovare şi duc lipsă de
a activităţii” [6]. Investigarea vizitatorilor constitu- specialişti în domeniul strategiilor de promovare şi
ie o activitate-cheie pentru dezvoltarea unei oferte comunicare cu publicul. Este mare deficitul de ma-
muzeale atractive şi cu impact, ţinând cont atât de nageri muzeali, profesionişti şi specialişti în mar-
specificul şi misiunea muzeului, cât şi de nevoile ketingul cultural muzeal. De foarte multe ori muze-
şi particularităţile vizitatorilor săi. Este important ele pedalează pe existenţa unui bogat patrimoniu şi
să cunoaştem caracteristicile sociodemografice, pe activităţile tradiţionale. Dar „în situaţia actuală,
geografice, atitudinale ale vizitatorilor, circumstan- nici calitatea superioară a patrimoniului, nici meto-
ţele şi motivaţiile vizitei, gradul de satisfacţie a dele şi formele tradiţionale de activitate nu garan-
vizitatorilor şi aşteptările acestora, dorinţa de a se tează succesul muzeului, nu garantează că muzeul
întoarce în muzeu şi motivele ei. Cunoaşterea pu- va deveni important şi interesant pentru vizitatorul
blicului muzeului este o premisă a dezvoltării unor care are un arsenal întreg de instituţii unde poate să
politici de marketing adecvat. petreacă timpul liber şi să-şi completeze cunoştinţe-
Primul studiu publicat privind caracteristicile le despre un fenomen sau altul” [8].
vizitatorilor, opiniile lor despre obiectele expuse s-a Având în vedere această situaţie din sistemul
realizat în anul 1884, la Muzeul din Liverpool. Până muzeal, Ministerul Culturii al Republicii Moldova
la al Doilea Război Mondial, studii sistematice des- a creat un grup de lucru care a elaborat la sfârșitul
pre publicul muzeelor au fost elaborate cu precădere anului 2012 o Propunere de politici publice privind
în Statele Unite ale Americii şi în Marea Britanie. modernizarea şi eficientizarea activităţii muzeelor.
În muzeele Republicii Moldova, sursa de informa- Aceasta are câteva compartimente în care este anali-
ţii cea mai utilizată pentru a afla opiniile vizitato- zată situația din domeniu, ajungându-se la concluzia
rilor este Cartea vizitatorilor (Cartea de impresii), că „ineficienta mecanismului de management al in-
care nu este o metodă ştiinţifică pentru a obţine date stituțiilor muzeistice, finanțarea axată pe menţinere,
reprezentative. Oricum, şi în muzeele autohtone se nu pe dezvoltare, reglementarea rigidă a domeniu-
fac sondaje publice pentru a cunoaşte şi satisface do- lui de către stat (stabilirea centralizată a preţului),
leanţele şi necesităţile vizitatorilor. Muzeele noastre nevoia de resurse umane înalt calificate şi de labo-
tot mai des sunt nevoite să-şi dovedească şi să-şi ratoare specializate pentru restaurarea pieselor de
confirme utilitatea pentru societate. Majoritatea mu- patrimoniu conduce la capacitatea slabă de valorifi-
zeelor din republică sunt de istorie şi-s amplasate care a patrimoniului muzeal şi la expunerea în aten-
în centrele raionale şi localităţile rurale. Activita- ţia publicului a doar 6,8% din patrimoniul existent,
tea muzeelor este reglementată de Legea muzeelor fapt care conduce la dezinteresul publicului larg faţă
nr. 1596-XV din 27.12.2002, Legea privind prote- de muzeu” [9].

138 - nr. 2 (33), iunie 2014


Muzeologie

În urma analizei stării de lucruri din instituţiile - procedura de angajare a directorilor de muzeu;
muzeale subordonate Ministerului Culturii, autorii - autonomia muzeelor în stabilirea preţului de
Propunerii stabilesc concomitent cauzele şi efecte- intrare în muzeu;
le problemei, menţionând printre cauze finanţarea - dezvoltarea capacităţilor antreprenoriale (de
precară, ce acoperă doar articolele de salarizare şi marketing) ale administraţiei muzeelor.
întreţinere a edificiilor, lipsa unui management ba- Opţiunea prevede şi acordarea de autonomie
zat pe politici de marketing etc. muzeelor în stabilirea taxelor pentru serviciile pres-
În muzeele republicii preţul de intrare este uni- tate. Fiecare muzeu va avea dreptul să stabilească
ficat şi reglementat de stat. Este un preţ mic şi men- propriul preţ de intrare în instituţie, Ministerul Cul-
ţinerea lui creează un cadru nefavorabil pentru per- turii va stabili cuantumul minim şi maxim pentru
ceperea valorii muzeului. Cercetarea efectuată în au- toate instituţiile. Aceste cuantumuri vor fi indexa-
gust 2012 cu privire la predispoziţiile vizitatorilor de te anual până la 1 aprilie, reieşind din rata inflaţi-
a achita intrarea în muzeele naţionale a demonstrat ei pentru anul anterior. Vor fi păstrate două zile de
însă că vizitatorii recunosc unanim caracterul simbo- odihnă pe lună cu acces gratuit. Fiecare muzeu va
lic al taxelor de intrare şi sunt de acord cu majorarea stabili taxe pentru serviciile suplimentare, conform
preţurilor la bilete. În ceea ce priveşte marketingul, specificului său.
nu există în muzeele naţionale politici de marketing, Dezvoltarea componentei antreprenoriale, de
muzeele nu au un plan de promovare a produsului marketing presupune:
cultural. Unele muzee au ales calea cea mai uşoară de - crearea unui centru de formare continuă pentru
a obţine venituri – darea în chirie a spaţiului muzeal, muzeografi şi directori de muzee;
şi mai trist, a spaţiului expoziţional, pe ani de zile. - elaborarea şi lansarea strategiei de marketing
Majoritatea instituţiilor nu dispun de spaţii pentru al muzeelor;
magazine. - diversificarea serviciilor oferite de muzeu;
O altă problemă care urmează a fi rezolvată este - dezvoltarea parteneriatelor public-privat pen-
deficitul de cultură elementară a consumului de cul- tru consolidarea infrastructurii muzeelor.
tură în Republica Moldova, ceea ce duce la scăde- Prin această opţiune, statul va stimula muzeele
rea permanentă a numărului de vizitatori. În afara să funcţioneze în calitate de întreprinzători, având
de aceasta, este slab dezvoltat turismul intern şi obiectivul să îşi crească veniturile din propriul pro-
internaţional. Obiectivul general al Propunerii este dus, sporindu-și bugetul. În acest scop, în unul din
eficientizarea activităţii muzeelor prin fortificarea muzeele naţionale va fi creat un Centru de formare
capacităţii de gestionare şi valorificare a patrimo- continuă pentru muzeografi şi directori de muzee,
niului muzeal, prin lărgirea accesului publicului la unde se vor realiza workshopuri specializate pe
valorile culturale deţinute de instituţiile muzeale. marketing şi vânzări în domeniul muzeelor, planifi-
La 28.08.2012 a fost aprobată o nouă hotărâre care strategică a muzeelor, transfer de bune practici.
a Guvernului Republicii Moldova privind modifi- În condiţiile economiei de piaţă, este important
carea şi completarea Hotărârii Guvernului nr.311 ca un muzeu să fie permanent în căutarea unor noi
din 12 decembrie 2005 care se referă la modifica- surse de venituri pentru instituţie. Un magazin mu-
rea taxelor de intrare în muzeu. Conform modifică- zeal poate fi un mijloc real de obţinere a noi veni-
rilor operate, preţul biletului se măreşte de la 3 la turi. Magazinul este necesar în muzeu pentru:
10 lei. Potrivit sondajului realizat de către Minis- - a asigura surse adăugătoare de venit;
terul Culturii în august 2012, preţul biletului de in- - a asigura vizitatorul cu material informaţional
trare ar trebui să fie între 13-26 lei. Respondenţii despre expoziţii, colecţii, servicii muzeale;
s-au arătat dispuşi să achite un preţ mai mare pentru - a-i oferi vizitatorului plăcere, or, a face cumpă-
intrare decât cel pe care l-au achitat la momentul rături este parte a culturii umane.
chestionării, mai ales dacă expoziţiile muzeale ar Magazinul muzeului este foarte căutat de către
satisface interesele şi nevoile acestora. vizitatori, indiferent de caracteristicile şi veniturile
Propunerea cuprinde trei opţiuni. Una dintre lor. Toţi sunt curioşi să vadă ce se poate achiziţiona,
acestea este intitulată „Managementul informat ba- toţi doresc un mic suvenir pentru sine sau prieteni.
zat pe performanţe şi dezvoltarea componentelor „Magazinul trebuie să contribuie la realizarea misi-
antreprenoriale (marketing) şi educaţionale ale mu- unii muzeului. Acest lucru este posibil prin produse-
zeelor”, cu obiective exacte ce urmează a fi realiza- le oferite clienţilor. Ele pot să contribuie la educarea
te. În plan structural, opţiunea prevede modificarea atât a vizitatorilor, cât şi a celor care încă nu au venit
a trei componente și anume: la muzeu, pot să determine realizarea unor vizite vi-

nr. 2 (33), iunie 2014 - 139


Akademos
itoare, reamintesc vizitatorilor de experienţele avute a marketingului muzeal. Comunicările ulterioare au
şi de cunoştinţele acumulate în sălile expoziţionale” inserat subiecte inedite privind politicile de mar-
[10]. Această situaţie trebuie să fie din plin valori- keting în muzeele naţionale şi regionale, au relevat
ficată de muzeu, care poate astfel să obţină resurse realizările şi problemele existente în domeniu şi
financiare suplimentare, uneori importante. Gradul au conturat o perspectivă de implementare a mar-
de satisfacţie a publicului de pe urma experienţei ketingului în instituţiile muzeale. Seminarul a fost
muzeale este direct legat de disponibilitatea sa de a unul benefic, oferind participanţilor posibilitatea de
cheltui mai mult la muzeu, de a reveni şi de a reco- a împărtăşi colegial rezultatele obţinute, facilitând
manda muzeul şi altor persoane. dialogul, schimbul de idei. Munca participanţilor la
Un sondaj de opinie privind necesitatea şi uti- seminar a probat o dată în plus că strategiile de mar-
litatea magazinului a fost aplicat în perioada iu- keting trebuie elaborate pe termen lung şi adresate
lie-august 2013 la Muzeul Naţional de Istorie, fo- diferenţiat pentru diferitele segmente de public, cu
losindu-se ca instrument de lucru un chestionar de programe și servicii care să le satisfacă cerinţele şi
opinie. Obiectivele chestionarului au fost: estimarea doleanţele. Se impune o schimbare în mentalitatea
caracteristicilor demografice, a nivelului de satis- şi dinamica vieţii muzeale din regiune, iar politicile
facţie al vizitatorilor, identificarea de dorinţe, aştep- de marketing pot contribui la modificări radicale în
tări, sugestii şi observaţii privind activitatea maga- relaţia muzeului cu publicul.
zinului muzeal. Chestionarea publicului a oferit un Cei care îşi fac meseria în instituţiile muzeale
vast material pentru o analiză serioasă a activităţii au conştientizat demult necesitatea unor politici
concrete de marketing. Astfel, în 2013 un grup de
muzeului în general, şi, în mod special, a funcţionă-
muzeografi din muzeele naţionale au elaborat un
rii magazinului muzeal. Răspunsurile la întrebările
proiect de marketing intitulat „Cartierul muzeelor
chestionarului ne-au convins că muzeul trebuie să
din Chişinău”. Scopul proiectului este „implemen-
fie în permanentă schimbare, pentru că se schimbă
tarea unor noi strategii de marketing în muzee şi îm-
încontinuu lumea din jurul lui, necesităţile şi dole-
bunătăţirea capacităţii instituţiilor culturale de a se
anţele publicului. Analizând răspunsurile, ajungem
implica activ în câmpul educaţiei pro patrimoniu, să
la concluzia că magazinul muzeului poate aduce un contribuie la coeziunea socială şi la dialogul cultu-
anumit profit, dar unul nu prea mare. Mai degrabă, ral” [11]. De fapt, proiectul propune o nouă experi-
astăzi, magazinul Muzeului Naţional de Istorie tre- enţă muzeală, o colaborare comună de promovare a
buie tratat ca un mijloc de exprimare a grijii faţă de patrimoniului cultural, a instituţiilor muzeale şi pre-
vizitator. Astfel, magazinul, asigurând necesităţile vede crearea unui traseu cultural în centrul oraşului.
cumpărătorilor, poate atrage vizitatorul la vizite re- Acesta din urmă va încadra nu numai muzee, dar şi
petate, deci va creşte şi numărul de vizitatori. Ma- alte instituţii culturale, cum ar fi teatre, biblioteci
gazinul muzeal poate deveni rentabil numai în cazul şi unităţi economice – cafenele, hoteluri etc. De
când va fi organizată corect activitatea lui, utilizând menționat că proiectul cultural „Cartierul muzeelor
fantezia şi imaginaţia, rezultatele vor fi bune şi se din Chişinău” a obţinut finanţare pentru anul 2014
vor reflecta în creşterea numărului de vizitatori şi în pentru elaborarea paginii web, sperăm că realizarea
majorarea profitului. lui va fi una benefică pentru vizitatorii muzeelor din
Un rol important în promovarea politicilor de Chişinău.
marketing îl are ICOM Paris şi Comitetele Naţio- Astăzi se pune problema viabilităţii muzeului nu
nale ICOM. Astfel, în toamna anului 2013, la Chi- numai din punct de vedere cultural, ci şi economic.
şinău, ICOM Moldova, cu largul concurs şi sprijin În timpul cel mai apropiat, sperăm, şi în Republica
al Muzeului Naţional de Istorie, a organizat Se- Moldova va conta în egală măsură succesul cultural,
minarul regional cu tema „Marketingul în muzeul implicarea socială şi performanţa financiară, toate
contemporan – probleme şi realizări”, care s-a con- acestea condiţionându-se şi potenţându-se reciproc.
stituit într-un eveniment important în muzeologia Cum rămâne însă în această situaţie cu dimen-
naţională şi regională. Conceput ca o manifestare siunea spirituală, nematerială a muzeului? Evident
ştiinţifico-practică, acesta a oferit prilejul întrunirii este faptul că în domeniul culturii nu totul este co-
cercetătorilor ştiinţifici, muzeografilor, specialişti- mensurabil, cuantificabil. Nu orice act cultural poa-
lor în marketing din Republica Moldova, România te fi prins în parametri matematici. Nu vom putea
şi Ucraina, care au susţinut comunicări şi au pus în niciodată măsura şi nici cântări trăirea sufletească,
valoare rezultatele unor politici comerciale. emoţiile vizitatorului într-o expoziţie muzeală. Dar
Expertul seminarului, dr. Alexandra Zbuchea vom putea întotdeauna asigura calitatea publică a
(România), a prezentat o radiografie est-europeană muzeului. Performanţele şi valoarea lui sunt asi-

140 - nr. 2 (33), iunie 2014


Muzeologie

gurate de cei care îşi fac meseria. De ei depinde şi практическое руководство. Москва: Союз, 2009, cтр.
dacă are sau va avea muzeul vizitatori, în ce măsură 161-176.
va rămâne în conştiinţa publicului, dacă muzeul va 3. Zbuchea A. Muzeu focus: cum să cunoaştem mai
bine vizitatorii muzeelor. Bucureşti: Colias, 2008, p. 10.
supravieţui în condiţiile economiei de piaţă. Pentru
4. Раньярд С. Музейный маркетинг. În: Музеи в
aceasta în muzeele lumii sunt practicate tehnicile de период перемен. Санкт Петербург: Контрфорс, 1997,
marketing, sunt promovate politici de marketing. cтр. 48.
Este cazul ca şi în Republica Moldova să aşezăm 5. Cobianu-Băcanu M. Publicul muzeal. Reflexe
instituţia muzeului pe principii economice. Să pro- ale calităţii publice a muzeului. În: Revista muzeelor.
movăm tehnici de marketing. În caz contrar, riscăm Bucureşti, 1998, nr.1, p.32.
să rămânem fără muzee. 6. Balaure V. Marketing. Bucureşti: Uranus, 2000,
E timpul ca muzeele să înceapă a câştiga în p. 123.
7. Legea muzeelor nr. 1596-XV din 27 decembrie
mod independent pentru a se finanţa şi din fonduri
2002. În: Monitorul Oficial, nr.23-24 din 18 februarie
proprii. Ele trebuie să-şi utilizeze o parte din buget 2003, p. 17.
pentru cheltuielile de marketing şi să aibă un muze- 8. Чувилова И.В. Общество и музей: пути вза-
ograf responsabil de marketing. Avem certitudinea имодействия. În: Исторические экспозиции регио-
că muzeele din republică urmează să cunoască şi să нальных музеев в постсоциалистический период.
aplice filosofia marketingului, să elaboreze şi să im- Санкт - Петербург: Алетейа, 2009, стр.186.
plementeze politici de marketing, pentru că anume 9. Propunere de politică publică privind
marketingul joacă un rol-cheie în supravieţuirea şi modernizarea şi eficientizarea activităţii muzeelor. În:
Studii de muzeologie, vol. II, Chişinău, 2013, p. 18.
dezvoltarea oricărei instituţii muzeale.
10. Zbuchea A. Marketingul în slujba patrimoniului
Bibliografie cultural. Bucureşti: Editura Universitară, 2008, p. 187.
1. Desvallées A., Mairesse F. Key Concepts of 11. Marinescu L. Cartierul muzeelor la Chişinău.
Museology. Paris: Armand Colin, 2011, p.57. În: Marketingul în muzeul contemporan – probleme şi
2. Марк П. Маркетинг. În: Управление музеем: realizări. Chişinău: Bons Offices, 2013, p. 107.

Petru Jireghea. Peisaj de iarnă, u/p maruflată pe carton, parchetaj, 580×650 mm, 1993.
Colecţie privată

nr. 2 (33), iunie 2014 - 141


Akademos

Petru JIREGHEA, Taxată drept excepţională în istoria învăţămân-


tului artistic, lucrarea de licenţă a protagonistului
UMANISM ȘI „EXPLOZII” nostru, Meşteri populari (1967), ineluctabil a fost
ÎN SERII CREATOARE pusă sub incidenţa notificării că prezintă o elaborare
inedită şi originală, şi, într-o perspectivă apropiată,
Tudor BRAGA se cuvine să fie achiziţionată de către Ministerul
Culturii pentru colecţiile Muzeului Naţional de Artă
Născut la 15 mai 1941, în comuna Berezlogi, al Moldovei.
r-nul Orhei. Pe rol de autoritate, implicit, şi cel de garanţi
Artist plastic cu discurs în pictura de şevalet: fi- ai înaltei note au binevoit să se releve notorie-
gurativă, lucrări de gen, peisaj, natură statică, interi-
oare, motive nonfigurative; cu operă în colecţii publi- tăţi creatoare din arta plastică contemporană, cum
ce şi private din multe ţări. sunt Lazăr Dubinovschi, Mihai Grecu şi Valentina
Crescut şi educat la orfelinatul din Cup- Rusu-Ciobanu în chiar timpul susţinerii lucrării vi-
cini, raionul Edineţ (1947-1959). Studi- zate. Această creaţie a fost expusă numaidecât la
ază pictura la Colegiul de Arte Plastice manifestări artistice indigene şi la scara URSS. De
„Alexandru Plămădeală” din Chișinău (1959-1962; fapt, realizarea rămâne piesă de rezistenţă nu doar
1965-1967).
Profesor de arte plastice la Şcoala de Arte Plastice
în palmaresul autorului. Lucrarea probează cota pic-
pentru Copii „A. Şciusev”, Chişinău (1968 – prezent). turii atinsă în ultima treime a secolului al XX-lea.
Titularizat membru al UAP, secţia pictură (1972). Sigur de sine, tânărul plastician încă din copi-
Laureat al premiului acordat la Expoziţia-con- lărie învedera calităţi ieşite din comun. Când exe-
curs de artă contemporană „Saloanele Moldovei”, de cuta abil la bara fixă, bunăoară, figura „soarele”,
către Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” (Bacău, într-o direcţie şi, la fel, în cealaltă, mai mult chiar,
România), pentru lucrarea Mitropolia (1999); nomi-
stăpânea cu siguranţă şi poziţia de sus fixată, între-
nalizat la Expoziţia-concurs de artă contemporană
„Saloanele Moldovei”, ediţia a XVIII-a, pentru luc- bându-i în glumă pe colegii săi de şcoală încotro
rarea Paștele Blajinilor (2008); premiu la Expozi- să se avânte. Însă, îndărătul acestor fapte autentice,
ţia-concurs „Eminesciana 2014”, organizată de Mi- aflăm o biografie plină de momente dramatice şi
nisterul Culturii al RM și UAP RM. documentări deformate ce îi falsifică identitatea.
Maestru în Artă (1999). Se ştie, de exemplu, că este născut la Chişinău, pe
când în documente este trecut că s-a născut în satul
de unde îi proveneau părinţii, ajunşi în situaţia de
a fi fost descalificaţi de drepturile lor cetăţeneşti în
timpul ocupației sovietice, expulzaţi din Chişinău
la baştină, apoi condamnaţi, iar fiul dânşilor, dus la
Orfelinatul din Cupcini, raionul Edineţ. Aici a ur-
mat şapte clase la şcoala din Chetroşica, iar clasele
a VIII-a – a X-a la Parcova, raionul Edineţ.
Mai aflăm şi momente stimulatorii, ca în cazul
când, fiind în clasa a V-a, profesorul de biologie Vi-
talie Costriţchi le-a cerut elevilor să deseneze pe o
filă un purcel. Eroul nostru a complementat spaţiul
din jurul fiinţei alese de profesor drept obiectul sar-
cinii ca să fie zugrăvită cu tot soiul de animale şi pă-
sări care erau crescute în mod firesc în gospodăriile
individuale ale ţăranilor din împrejurimi. Sclipirile
fanteziei şi îndemânarea elevului au fost generos lă-
udate de profesor, imediat urmând expunerea dese-
nelor sale în atenţia întregii şcoli. Din acel moment
dânsul a devenit somitatea instituției. Apoi, la cere-
rea expresă a directorului Arakceev Ivan Petrovici,
a executat pentru şcoală diferite lucrări, în efect, fi-
ind distins cu varii premii.
Portret, u/p maruflată pe carton, parchetaj, În anul 1959, se înscrie la Colegiul de Arte Plas-
800×605 mm, 2010. Din colecţiile autorului tice „Alexandru Plămădeală”. Primul an de studii

142 - nr. 2 (33), iunie 2014


Arte plastice

faţa greutăţilor şi impedimentelor. Perseverează pe


vectorul schimbării ce şi-a asumat-o în ciuda opozi-
ţiei care venea din partea profesorului oficial şi a co-
misiei ce aprobaseră deja proiectul. Intră nemijlocit
în contact cu ilustrul maestru al penelului, totodată,
înzestrat cu un deosebit talent pedagogic. Colabora-
re care s-a dovedit a fi fost rarisim de fructuoasă!
Concret, Mihai Grecu acceptă să ghideze acţiunile
talentatului său învăţăcel.
Acesta dovedeşte aviditate pentru schimbări şi
înnoiri tot mai multe. Astfel, a configurat studiul
Meşteri populari, o lucrare de o ţinută monumentală
magistrală. Motivele inspirate după multiple reali-
tăţi concrete ce ţineau de creaţia populară capătă o
interpretare originală sub un şir de indici calimet-
rici. Mai întâi, compoziţional apelează la iconogra-
fia motivului „Adam şi Eva”, de inspiraţie literară.
Iconografie care în cultura plastică europeană s-a
constituit în câteva versiuni. Însă plasticianul nostru
recurge la reinterpretări şi transformări ale eroilor
săi care evită să evolueze din inerţie, dorindu-se
personaje hotărâte către acţiuni făuritoare.
Belşug, u/p, 150×112 cm, 1974. Totuşi, acea notă, surprinsă în arta Renaşterii,
Din colecţiile MNAM a Ţărilor de Jos, a Ţărilor din Nord, dar mai ales a
post-Renaşterii, – expresia de îngrijorare, de angoa-
îl urmează cu profesorul Vasile Ţehmister. Erau să şi neîncredere în sine –, în opera autorului este
vremuri când viaţa socială şi culturală se derula perpetuată. Adică, într-o lume dominată de lumina
dezlânat, în salturi caleidoscopice şi contradictorii. zilei, de culori briante, cu virtuozitate modelate şi
Anul doi de studii îl urmează cu Anatolie Grigo-
raş, Filimon Hămuraru, Demian Lazarevici Iancu,
Anatolie Kolceak, Olga Orlova, Ernest Simakov.
Anul III şi IV, cu Filimon Hămuraru şi Olga Orlova.
Anul IV şi V cu Ion Stepanov. Tocmai este perioada
când nu-l impresionează şi nu-l distrage forfota din
jur, deoarece îşi întocmeşte şi respectă un program
propriu al evoluţiei personale. Studiile, lectura şi
muzica clasică îl preocupă, subţiindu-i ţinuta in-
telectuală. În detaliu, studiile urmate sub tutela lui
Filimon Hămuraru i-au altoit gustul pentru discur-
suri plastice narative, minuţios elaborate. De exem-
plu, a exersat cu migală la executarea ilustraţiilor la
Hai, Murgule, hai, nuvelă de Ion Druţă.
După serviciul militar, a revenit la studii în 1965,
avându-l în calitate de profesor pe Ion Stepanov,
proaspătul absolvent al Academiei Naţionale de Arte
Plastice din Kiev. În chiar debutul anului 1967 îi este
aprobat proiectul lucrării de licenţă tocmai pe funda-
lul când la Chişinău se desfăşura o amplă şi inova-
toare expoziţie personală a plasticianului Mihai Gre-
cu. Sub impulsul autorităţii, prestigiului şi influenţei
exercitate de Maestru, tânărul plastician se hotărăşte
să schimbe radical modalităţile interpretării lucrării Meșteri populari, u/p, 127×102 cm, 1967.
de licenţă, fiind deja demult călit ca să nu cedeze în Din colecţiile MNAM

nr. 2 (33), iunie 2014 - 143


Akademos
cromatică în cadrul unei reţele geometrice complex
elaborate o aflăm în continuare în piesa Claca.
Deşi culoarea este explorată cu multă atenţie, însă
în apanajul creatorului pe rol definitoriu se impune
preocuparea de a elabora, începând cu anul 1969, se-
rii de lucrări cu motive/elemente comune.
În lucrarea Luxuranţă, repetiţiei în recurenţă şi
simetrie prin translaţie i se opun simultan două cu-
lori complementare – oranjul şi verdele, care sunt
manevrate în modelarea unui posibil tablou al unui
segment din Univers care îndeamnă să distingem
Cosmosul după Bing-Bang. Legătura binomică în-
tre teluric şi cosmic, în formă de extindere a ter-
menului secund, este invocată în ţesătura imaginii
spre a ne sugera măreţia geniului creator uman,
precum se poate decodifica din lucrarea Mănăsti-
rea Hârjauca.
Pastele Blajinilor, u/p, 850×850 mm, 2009. Autorul manevrează acelaşi gen de premise în
Din colecţiile Complexului Muzeal „Iulian Antonescu”, alte chei şi alte măsuri, în alte colorituri şi mişcări
Bacău, România spre a ne orienta gândirea noastră către pătrunderea
modulate, este indus în contrapunct şi acest element faptului că firea umană este deopotrivă dispusă că-
devenit între timp indispensabil antinomiilor ce de- tre acţiuni iraţionale şi malefice, precum permit să
finesc filosofia existenţială a omului modern. Aici în se observe elementele din lucrarea Clopotniţa (este
fapt, aflăm, în mare, chintesenţa motivaţiei creative vizată distrugerea în 1963 a unui element din an-
a plasticianului, care a rămas devotat tradiţiilor fi- samblul Catedralei Mitropolitane din Chişinău).
gurative în configurarea limbajelor sale plastice, a Structura textelor ce le configurează în tablouri-
unor lucrări cu caracter de fabulaţii simbolice, fie le sale se eşafodează pe stăpânirea virtuoasă a ma-
portret, fie natură statică, fie peisaj ş.a. Strălucirea terialelor şi calităţilor la care recurge. De exemplu,
Biserica albă, Iaşi. Opoziţia acromurilor alb şi negru,
încadrate în forme geometrice ce se reiterează scărit
în ascendenţă, conform unei axe uşor înclinate spre
dreapta, comportă în alianţă cu noţiunile suprema-
tiste judecăţi despre absolut şi zero, despre infinit şi
puritate. Acromurile, raportate la elementele croma-
tice induse în structura imaginii, amplifică textul care
atinge desăvârşirea atunci când în partea spre stângă
sus este indusă signaletic silueta unei biserici, – insig-
nifiantă în raport cu proporţiile pânzei. Aici artistul
îşi încheie repertoriul elementelor constitutive spre
a-şi lămuri o judecată de valoare asupra întrebărilor:
Dar care ar fi sensul existenţei Omului pe pământ?
Astfel, se relevă o altă trăsătură în creaţia plasti-
cianului, una în cu totul altă formulă, minimalistă la
paroxism: Biserica albă ne permite s-o surprindem.
Dominată de alb şi griuri uşor nuanţate cromatic,
suprafaţa pânzei se diferenţiază calitativ şi cantita-
tiv prin alternanţe de zone acoperite cu straturi în
formă discretă cu cele generos împovărate cu supra-
puneri de pastă a culorii.
Ar rezulta oare din abordările expuse până aici
că Petru Jireghea este un model de infailibilitate? În
Portretul necunoscutei, tempera pe carton, 500×400 mm, Noul Testament deja avem un model absolut exem-
2009. Din colecţiile autorului plar de răspuns la atare întrebări.

144 - nr. 2 (33), iunie 2014


Arte plastice

Petru Jireghea a dat multiple exemple de uma- Bibliografie (selectiv)


nism, solidaritate cu oamenii din preajma şi din jurul 1. Moldova. Arta contemporană. Curator: Zbâr-
său. În primul rând, în relația cu discipolii. Din 1968 nea, Tudor. Catalog. Chișinău: Ed. Atelier, 2006.
şi până în prezent, este profesor la Școala de Arte 2. Bienala Internaţională de Pictură – 2009
Plastice pentru copii „A. Şciusev” din Chişinău, Chişinău. Catalog, curator: Tudor Zbârnea.
având elevi remarcabili, cu personalitate distinctă, Chișinău: editor Bienala Internaţională de Pictură,
cum bunăoară o confirmă palmaresul plasticienilor 2009.
Tudor Golenco, Mihail Nagorniac şi Andrei Negură. 3. Colesnic Iu. Colegiul Republican de Arte
Note Plastice „Alexandru Plămădeală”. Ghid enciclope-
„... îl cunosc pe Petru Jireghea din anul 1967, din dic. Chișinău: Editura Museum, 2008.
timpurile când îşi elabora lucrarea de licenţă Meşteri 4. Saloanele Moldovei, ediţia a IX-a. Chişinău-
populari. Deoarece comunicam, l-am pus pe tânărul Bacău-Bucureşti. Catalog. Chișinău, 1999.
plastician în faţa disjuncţiei: sau execută lucrarea în 5. Saloanele Moldovei, ediţia a XVIII-a. Cata-
cauză drept o încununare a întregului proces de învăţă- log. Chișinău, 2008.
mânt, – în sensul de a da expresie cunoştinţelor acumu-
6. Zbârnea T. Salonul de toamnă, 2005.
late în timpul studierii desenului, picturii şi compoziţiei,
Concursul Naţional în domeniul Artelor plastice,
sau conferă o tratare proprie filosofică acestei elaborări.
Tânărul plastician a preferat să urmeze calea secun- Ediţia I. Organizator: Ministerul Culturii şi Turis-
dă. A fost notificat superlativ şi a expus-o în anul 1972 în mului al RM, Muzeul Naţional de Artă al Moldovei,
oraşul Moscova.” Uniunea Artiştilor Plastici din Republica Moldova.
Mihai Grecu (1972) Catalog. Chișinău: Atelier, 2005.

Microunivers personal, u/p, 600×650 mm, 1985. Din colecţiile UAP RM

nr. 2 (33), iunie 2014 - 145


Akademos

UN TEZAUR DE SURSE
ISTORICE UNICE
(Către jubileul de 80 ani
al Profesorului Ioan Caproșu)

Membru corespondent al AȘM


Demir DRAGNEV
Dr. Teo-Teodor MARȘALCOVSCHI
În ultimele decenii, izvoarele cercetărilor în do-
meniul istoriei medievale și moderne timpurii a Țării
Moldovei s-au îmbogățit și s-au diversificat substan-
țial. Au apărut noi colecții de surse inedite. Un mare
merit în această privință îi aparține profesorului uni-
versitar Ioan Caproșu, membru de onoare al Acade-
miei Române, personalitate marcantă a științei isto- Însemnări de pe manuscrise şi cărţi vechi din Ţara
Moldovei: un corpus/ I. Caproşu, E. Chiaburu. – Iaşi:
rice românești contemporane, care la 26 august anul
Casa Editorială Demiurg, vol. I (1429-1750), 2008
curent împlineşte onorabila vârstă de 80 de ani.
-667 p.; vol. II (1751-1795), 2008 -669 p.; vol. III
La acest popas jubiliar, savantul vine cu un (1796-1828), 2009 -750 p.; vol. IV (1829-1859), 2009
bilanț impresionant de realizări în domeniul cer- -694 p.
cetării științifice și al editării de documente, care
sumar (conform calculelor noastre) includ un vo- Muntele Athos, apoi editarea a trei volume de Do-
lum greu de imaginat – circa 16 500 coli de autor. cumente Bucovinene transcrise de Teodor Balan,
Cercetător științific, șef de secție la Institutul de Is- publicarea recentă a corpusului (4 vol.) Însemnări
torie și Arheologie din Iași (1978-1986), profesor de pe manuscrise și cărți din Țara Moldovei (în co-
la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași (din 1979), lab. cu E. Chiaburu) [1] etc.
decan al Facultății de Istorie (1990-1996), Visiting Înainte de a prezenta ultima publicație de sur-
Professor la Universitatea de Stat din Portland- se (cu un conținut specific) vom mai menționa că
Oregon (SUA) și la Universitățile din Londra și profesorul Ioan Caproșu a adus contribuții substan-
Cambridge (Marea Britanie) (1981-1986), domnul țiale la studierea artei medievale a Țării Moldovei
profesor Caproşu este considerat în mediile aca- (monografiile: Biserica Arbure, Vechea Catedrală
demice drept un creator de Școală Istoriografică. Mitropolitană din Suceava, Iașii Vechilor Zidiri
Din primii ani de activitate științifică, s-a inclus (ultima în colab. etc.) și la studierea vieții econo-
plenar în realizarea „Colecției Naționale de Izvoa-
mice din Moldova medievală, a relațiilor ei co-
re Diplomatice Medievale”, editând în colaborare
merciale cu orașul Brașov. A semnat multe artico-
masivele tomuri ale seriei moldovenești din „Docu-
le, recenzii, compartimente în lucrări de sinteză, a
menta Romaniae Historica”. A urmat apoi participa-
editat manuscrisele operelor unor cunoscuți istorici
rea la editarea în mai multe volume a seriei „Docu-
plecați din viață (Al. I. Gonța, Const. A. Stoide).
menta Linguae Dacoromanorum”, inclusiv a Bibliei
A fost redactor al „Anuarului Institutului de Istorie
de la București (1688) (în patru volume în colabora-
și Arheologie” din Iași, membru al redacțiilor multor
re cu Universitatea din Freiburg). Acest monument
literar, conform filologilor, „a consacrat unitatea de reviste științifice din țară și de peste hotare, inclusiv
limbă a românilor despărțiți politicește ”. al revistei „Destin românesc” (Chișinău-București),
În contextul preocupărilor sale din ultimele de- „Revista de istorie a Moldovei” (Chișinău) etc. A
cenii se înscrie și publicarea a zece volume de Do- fost distins cu premii ale Academiei Române („Ni-
cumente privitoare la istoria orașului Iași, dar şi a colae Bălcescu”, „B. P. Hasdeu”), Ordinul „Meritul
trei volume de materiale din arhive privind activita- cultural” în grad de Ofițer etc.
tea vistieriei Țării Moldovei (până la 1826), numite În anul 2000 i s-a conferit titlul de „Doctor
Sămile Vistieriei. La acestea ar trebui să adăugăm Honoris Causa” al Universității Pedagogice de Stat
participarea la editarea de documente și registre „Ion Creangă” din Chișinău, iar în 2013 a fost deco-
din bogatele fonduri arhivistice de surse referitoare rat cu cea mai înaltă distincție a Academiei de Știin-
la Țările Române de la mănăstirile ortodoxe de la țe a Moldovei – medalia „Dimitrie Cantemir”.

146 - nr. 2 (33), iunie 2014


Noutăți editoriale

Începând cu anii 1960 și până în prezent, prof. le se aplicau numai pe manuscrise, iar după apa-
Ioan Caproșu întreține relații de colaborare științi- riţia tiparniţelor – şi pe cărţi. Anii ʼ20-ʼ30 ai sec.
fică cu istoricii din Republica Moldova. Conduce al XVIII-lea atestă creşterea numărului de biblio-
frecvent teze de licență și de doctorat ale mai multor teci particulare. Posesorii, cu diverse ocazii, aplicau
tineri istorici basarabeni, a recenzat teze și lucrări frecvent inscripţiile personale. Cărțile erau de două
editate la Chișinău și a participat aici la un șir de tipuri – confesionale şi laice. Din cele religioase,
conferințe și simpozioane științifice internaționale. care numeric dominau, făceau parte culegeri anto-
În continuare ne propunem să prezentăm succint logice creştine (antologhioane), apostole [3], bogo-
o ediție originală de documente unice, publicată re- rodicine, catavasiere [4], cazanii [5], cântări [6],
cent de Ioan Caproșu și Eugenia Chiaburu (menționa- ceasloave [7], cuvântări, evanghelii [8], liturghiere
te supra), care pune în circuitul științific însemnările [9], mărturii [10], mineie [11], octoihuri [12], pa-
a diferitor persoane din sec. XV-XIX, lăsate pe cărți terice/otecnice [13], prohoade [14], psaltiri [15],
manuscrise și tipărite. Problema importanței acestor tetraevanghelii [16], tipicuri [17], trebnice/molit-
surse a atras demult atenția cercetătorilor. Marele venice [18], trioduri [19], paterice/otecinice [20],
istoric Nicolae Iorga nota că pe parcursul secolelor sinaxare [21], testamente vechi [22], testamente noi
oamenii de rând, îndeosebi preoții, „pun pe hârtie [23] ş. a. Cărțile laice cedau considerabil, din care
tot ce ştiu, din simplul impuls instinctiv de a nu lăsa evidenţiem pravile (legi), miscelanee, didahii (de
ca faptele să se piardă, ori din nevoia de a face și pe morală), hronografe, poezii, proză, sinopsise (neci-
alții necunoscuți, martori ai suferinţelor, isprăvilor nematice) etc.
și întâmplătoarelor bucurii ale lor”. Ele reprezentau Prima menţiune scrisă cunoscută este aplicată pe
o „Istorie prin cei mici”, o „notă exactă a sufletu- un Tetraevanghel în 1429, martie 13, păstrat la „Bo-
lui țării în deosebite vremuri și clase deosebite”[2]. dleian Library” (Oxford, Marea Britanie) și se referă
Pe parcursul mai multor ani, a colectat din arhive, la domnia lui Alexandru cel Bun (1400-1432). Aici
secții de manuscrise și de carte rară din biblioteci se spune că «въ д(ь)ни бл(а)гочестиваго и Х(рист)
din țară și de peste hotare aceste crâmpeie de gân- олюбиваго г(осподи)на Иo Александра воеводы
dire populară, înmănunchindu-le în patru volumi- господаръ весеи Земли Молдовлахйискои и
noase tomuri, fiind ajutat de discipola sa Eugenia бл(а)гочестивои его г(оспо)джи Марины» [24]
Chiaburu. („în zilele binecinstitorului şi de Hristos iubitorului
Calculele noastre arată că referitor la 430 de ani domn Io Alexandru voievod, domnul întregii Ţari a
(1429-1859) au fost evidenţiate 11 548 de însem- Moldovlahiei, şi a binecinstitoarei sale doamne Ma-
nări. Dinamică este prezentată în tabelul ce urmea- rina”). Cartea a fost scrisă „cu mâna lui Gavriil mo-
ză: nahul” (Gavriil Uric). Denumirea țării, ca și în alte
Nr. documente eclesiastice, denotă caracterul ei româ-
Nr.
ani- Media nesc („valah”), adică „Țara Românească Moldova”,
Secolul Anii însem-
lor
nărilor
anuală fapt ocolit de istoriografia sovietică.
Un set de inscripții se referă la diferite eveni-
XV 1429-1500 72 71 0,99 mente politice interne și externe: luptele dintre pre-
XVI 1501-1600 100 251 2,51 tendenții la tron, înfruntări cu invaziile militare etc.
XVII 1601-1700 100 693 6,93 Vom cita doar câteva exemple. Însemnarea pe ms.
XVIII 1701-1800 100 4 013 40,13
Ioan Gură de Aur, Cuvântări. Mărgăritar (păstra-
tă în Biblioteca Academiei Române) notează un
XIX 1801-1859 59 6 520 110,51
eveniment politic concret cum: «oтсъче сиа глава
Total: 1501-1859 431 11 548 26,79 Стефана воеводи... сына Александра воеводи»
(„s-a tăiat capul lui Ştefan voievod... fiul lui Ale-
Din tabel reiese că numărul notiţelor de la un xandru voievod”). Pedeapsa a avut loc în 1447 iulie
secol la altul creşte încontinuu. Astfel, dacă în 1429- 16 „şi a fost îngropat în mănăstirea Neamţ” [25] cu
1500 media anuală alcătuia 0,99, apoi în 1801-1859 toate onorurile domneşti.
atinge cifra de 110,51, sau de 112 ori mai mult. Este Pe o Evanghelie (ms. M-rea Neamţ, păstrată în
un indice care demonstrează includerea treptată a Muzeul Naţional de Artă a României, Bucureşti) se
Moldovei în procesul de modernizare, tendinţa mai reia o pagină glorioasă din activitatea lui Ştefan cel
pronunţată a populaţiei faţă de carte şi valorile cul- Mare – zdrobirea oastei regelui polon Albert, care
turale în genere. atacă Moldova în 1497 («и разби его на Кoзминь...
Până la mijlocul sec. al XVII-lea însemnări- въ че(тврътъ)к въ д(ь)нъ Светаго Димитрйя» – „şi

nr. 2 (33), iunie 2014 - 147


Akademos
l-au bătut la Cozmin... joi în zioa de Sfântul Dumit- rale de la 90 enoriaşi, în medie câte 7,5 parale la
ru”)[26]. Apoi urmează inscripția: „Şi a scris acest un contribuabil [31]. Se vede clar că ţăranii dispu-
Tetraevanghel... mitropolitul Teoctist şi l-a dat sfintei neau de resurse băneşti modeste. Altfel se prezin-
mânăstiri a Neamţului pentru rugăciunea sa şi a celor tă selectarea banilor în oraşe. Un Apostol (Blaj,
ce vor ceti pe el şi vor asculta cu osârdie” [27] (repro- după 1814) a fost vândut enoriaşilor din Chişinău,
ducem în traducere din limba slavonă) [28]. însemnându-se în condică banii depuşi: „Dănilă
În mod dramatic sunt redate evenimentele din starostele, 1 leu; Ion Vrabie, 1 leu; Sămion cojocar,
anul 1538, când Ţara Moldovei este nevoită să ce- 30 parale; Apostol Rusu, 20 parale; Lupu cojo-
deze în faţa otomanilor. Însemnarea de pe Tetrae- car, 10 parale; Mihai ciubotar, 10 parale; Apostol
vanghelul de la Humor (Homor) (ms. păstrat la Său, 20 parale; Vasile a Neculăsei, 1 leu; Ion Pleşa,
Muzeul Naţional de Istorie, Bucureşti) consemnea- 20 parale; Vasile Savin, 1 leu; Ilie vacari, 30 para-
ză acest eveniment în felul următor: Atunci «быст le; Ion Mihălache, 1 leu; Vasile Ursu, 1 leu; Ioniţă
вънегда аустръми сиа тоурскыи съ въсиа землее Istrati, 1 leu; Ioana vădana, 30 parale; Toader Pin-
весточное страное и татарское и угровлахйиское tilei, 1 leu; Parfene a Cârstânii, 1 leu; Vasile Bunic,
на обубъдною Молдавской Земли въ д(ь)ни г(о) 1 leu; Maftei a Păvăloai, 20 parali; Luca Tomi, 10
с(по)д(и)на Петра воевода и устраши с(иа) въсиа parali; Toader Vreme, 20 parale; Ion, Andrei, Toma,
земля а мы Хоморстйи калугери страха ради 20 parale; Gavril sin More mazil, 14 lei; Roman Savin,
прилучившаго с(иа) земли послали есмо със 1 leu; Nichifor Cepuc, 20 parale; Gavriliţă, 10 para-
Тетроеу(ан)г(е)ль в Угорскою Земли» („s-a ridi- le; Neculai Ciubotar, 20 parale; Ghiorghe Dodu, 1
cat împăratul turcilor cu toată ţara sa, cu ţinuturile leu; Dănilă Vărzari, 20 lei; Vasile Dănilă 20 parale”
răsăritene şi cu cele tătăreşti şi cu cele ale Ugrovla- [32]. În total au fost colectați 49 lei şi 10 parale, în
hiei (Valahia – n.n.), asupra bietei Ţări a Moldovei, medie câte 1 leu şi 64 parale sau de 21,85 ori mai
în zilele domnului Petru voievod, şi s-a speriat toată mult decât în s. Bărăiacul.
ţara, iar noi, călugării de la Homor, din cauza fricii Mai multe însemnări reprezintă tentaţii poetice
care cuprinsese ţara, am trimis acest Tetraevanghel ale posesorilor de manuscrise şi cărţi vechi care,
în Ţara Ungurească (în Transilvania – n.n.)”) [29]. În anexate la scrierile lui Dimitrie Balica comisul,
continuare, Petru Rareş, după ce a recunoscut suze- descoperă talente de a rima verbul românesc. Ioniţă
ranitatea otomană, primeşte sceptrul («скиптри»), Ursul logofăt pe Întâmplările lui Tarlo (ms. de la
steagurile («стъгове») şi a venit cu ajutorul turcilor bis. Sf. Vasile din Tătăraşi, Iaşi, 1806 decembrie 10)
la domnie, iar Tetraevangheliul a fost adus și dat ne prezintă o creaţie literară proprie: „Zioa când se
mănăstirii Humor. Această însemnare, cu siguranţă, luminează, /Şi-ş ravarsă a sa rază, /Nu ştiu ce zâdiri
a fost executată în septembrie-octombrie 1538. a fi /Care nu o va iubi! /Numai un nesâmţitoriu! /Ce
Din inscripții rezultă că ele erau aplicate pe cărţi n-are ştiinţă de amoriu. /Trandafirul ce folos /Că esti
vechi și manuscrise donate centrelor de cult orto- cel mai frumos /Dintre florile din lume! /Dacî între
dox în scopul de a aminti evenimentele memorabile spini-i bagat /Şi de ghimpi înconjurat /Îi auz numai
din trecut și de a pomeni persoanele care au făcut de nume!” [33].
donația: «сйиа книга рекумйи Псалтир купил La Biblioteca Naţională a Republicii Moldova,
рабу Б(о)жйа Кoзма oт сила Вълъни и жина ег(о) potrivit sursei analizate, se păstrează un Penticos-
Тодосйиа и дал на ийиа oсим талери сребрних tar cumpărat de enoriaşii bisericii s. Corăstăuţi (azi
йако да бъдет им помано и чадих им» («această – r-nul Ocniţa) pe 11 aprilie 1811 „care se numeşte
carte numită Psaltire a cumpărat-o robul lui Dumne- a bisericii, neavâd nimeni a zice că este a lui, fiind-
zeu Cozma din satul Văleani şi femeia lui Teodosia că este bisericească” [34]. Starostele bisericii din s.
şi a dat pe ea opt taleri de argint ca să le fie pomană Valea Trăisteni (azi r-nul Nisporeni), Ioan Vasilievici
şi copiilor lor»), datată cu 1594 septembrie 6 (BAR, Samoilă, a cumpărat de la preotul Căsanii din s. Văr-
Bucureşti) [30]. zăreşti un Molităvnic (Ms., Bibl. Centr. a Univ. din
O serie de însemnări caracterizează aspecte Iaşi) şi „s-au dat pentru poman<ă> la biserica...,cu
economice şi financiare, sistemul de impozitare din hramul Sfântii Adormiri, la anul 1844 april<ie> 13
Moldova. Pe un Triod (Bucureşti 1798 octombrie zile, în faţa preutului Ioan Popescu” [35]. La fel pro-
22) din s. Călăraşi, j. Lăpuşna este scris „şi să ştie cedează monahul Simeon croitoru m-rii Neamţ, care
că acest Triod a satului Bărăiacul iasti a bisericii dăruieşte „o cărticică” schitului Vovodenii „spre po-
den sus ci să prăznueşti hramul ierarhului Nicolai menirea mea...<în> 1857 oct<ombrie> 1” [36].
şi s-au cumpărat de săteni, cine cât s-au îndurat... În însemnările de pe manuscrise şi cărţi vechi
Ierei Ştefan, am scris”. Au fost strânşi 6 lei 78 pa- sunt furnizate informaţii climaterice preţioase re-

148 - nr. 2 (33), iunie 2014


Noutăți editoriale

feritoare la diferite perioade istorice. Pe Neofit, În- nei pe luna iunie (Râmnic, 1790)” [46]. Însemnarea
fruntarea jidovilor (Iaşi, 1803), spre exemplu, este din 1806 noiembrie 21 de pe Înfruntarea jidovilor
scris „să se ştie de când a ploat cu piatră de dozăce (Iaşi, 1803 februarie 8) mărturiseşte că „la 1806 no-
de dramure de mare, luni, pe la vremea toce. 1849 iembrie 5 au venit moscalii în Moldova. Hotinul s-a
aprelă în 25 zâle” [37]. Un Antiloghion scris la închinat la 17 şi Tighina, 21<în> luna noiembrie”
Râmnic în 1735 constată: „să <se> ştie...că <în s. [47]. Un manuscris din 1806 noiembrie 25 ne anun-
Gura Asăului, astăzi Asău, j. Băcău> la anul 1857 ţă „să se ştie de când au trecut moscalii în Moldova
s-au pus omăt la opt zile a lunii lui septembrie” la anul 1806 noiembrie 25. Au trecut pi la Movilău
[38]. la Moldova” [48]. În sfârşit, pe un Ceaslov (Iaşi,
Populaţia manifesta frecvent interesul față de 1797) există încă o precizare, din nou „să se ştie de
lectura textelor eclesiastice şi laice, ceea ce condi- când au venit muscalii al triile rând la let la anii 1806
ţiona dezvoltarea fondului de carte colectiv şi par- noiemvrie 30” şi că „Măria sa Ipsilantu<,>domn au
ticular, cu toate că unii alogeni aşezaţi cu traiul în venit cu muscalii” [49]. Prin urmare, asistăm la o
Basarabia după 1812 considerau că limba ne este serie de documentări care notează punctual cronica
„destul de bogată, dar este brutală şi dezagreabilă ocupării de către trupele țariste a teritoriilor Țării
pentru auz”. [39] Interesul pentru literatură a stimu- Moldovei și la actul colaborării domnului A. Ipsi-
lat apariţia colecţiilor de cărţi în casele nobililor, a lanti cu autorităţile militare de ocupație.
bibliotecilor personale. Lectură se făcea şi în teren. Aria geografică inclusă în Însemnările de pe
Aceasta vine să confirme însemnarea pălămarului manuscrise şi cărţi vechi din Ţara Moldovei are tan-
Catedralei din Bălţi (Catedrala Sf. Nicolae – aut.), genţe şi cu restul Ţărilor Române prin relaţii econo-
Diomid Ivanov, care scrie „pe o voroavă de între- mice, politice şi sociale. Drept urmare, corpusul în
bări” că în anul 1857 „această sfântă carte am ci- cauză prezintă o cronică colectivă scrisă de popor
tit-o eu, robul lui Dumnezeu” [40]. Exemplele de şi se referă la multiple evenimente din secolele XV
mai sus confirmă că în Moldova exista atracţie faţă – prima jumătate a secolului al XIX-lea. Eforturile
de scrierile duhovnicești şi laice (versuri, apoi şi ro- depuse de acad. Ioan Caproşu şi colaboratoarea sa
mane), iar în casele selecte se comunica în greacă, Eugenia Chiaburu reprezintă o contribuţie pondera-
franceză şi germană. Curiozitatea e că atunci în Bălţi bilă în cunoaşterea mentalităților timpului, a culturii
se anunţă în premieră prezența romanului în limba şi civilizaţiei poporului român.
română. Este vorba de romanul Polidor şi Hariti de Este necesar de remarcat că autorii au prelucrat
Dimitrie Balica comisul [41]. Volumul include şi şi transliterat textele vechi conform rigorilor paleo-
un Miscelaneu, care selectează tradiţii populare din grafice şi fără a afecta semantica, formele frazelor şi
Basarabia, inclusiv din zona Bălţilor. fonemele timpului respectiv. Astfel, istoriografia şi
Inscripțiile publicate în colecție acordă o deose- lingvistica românească au obţinut un suport docu-
bită atenție evenimentelor dramatice din istoria Ță- mentar autentic.
rii Moldovei din secolul XVIII – începutul secolului În încheiere vom menționa că și celelalte mul-
XIX: anexarea Bucovinei de către Austria (1775) și tiple și diverse colecții de surse, editate de distinsul
a Basarabiei de către Imperiul Rusiei (1812). savant, conțin materiale documentare unice, care
Un Miscelaneu (1804-1808) din 1806 noiem- cronometrează cele mai importante evenimente po-
brie 16 informează: „să se ştii când au venit mos- litice, interne și externe, precum și cele din viața co-
calii în Ţara Moldovei..., vineri sara cu pricina lui tidiană a societății românești medievale și moderne
Ipsilant<i>” [42]. Notează şi un eveniment anterior: timpurii. La acest popas aniversar îi dorim multsti-
pentru că a protestat împotriva anexării Bucovinei, i matului coleg Ioan Caproșu sănătate deplină, bucu-
s-a „tăiat capul lui Grigori Ghica voievod...la anul rii de la cei apropiați, activitate rodnică îndelungată
1777 octombrie 1 duminică, la 12 ceasuri” [43]. Un în valorificarea tezaurului istoric național!
manuscris, Adunare de cărţi domneşti, cu siguran-
ţă, scris după 1818, fixează momentul fărâmiţării Referințe bibliografice
1. Însemnări de pe manuscrise şi cărţi vechi din
teritoriului Moldovei şi instaurării administraţiei ru-
Ţara Moldovei: un corpus/ I. Caproşu, E. Chiaburu. –
seşti în Basarabia [44]. Pe un Teofilact (Iaşi, 1804) Iaşi: Casa Editorială Demiurg, vol. I (1429-1750), 2008
se aplică în 1806 noiembrie 17 o însemnare cu in- -667 p.; vol. II (1751-1795), 2008 -669 p.; vol. III (1796-
dicaţia că „moscalii au venit în Moldova şi în Va- 1828), 2009 -750 p.; vol. IV (1829-1859), 2009 -694 p.
lahia” [45], ceea ce înseamnă că mişcarea trupelor (În continuare: IMCV).
a impresionat autorul notei. În <1806>noiembrie 20 2. Iorga N. Istoria prin cei mici. În: Revista istorică,
ruşii „au şăzut nebătându-s<e>”, constată „un Mi- 1921, vol. VII, nr. 1-3, p. 56.

nr. 2 (33), iunie 2014 - 149


Akademos
3. Cărţi despre faptele apostolilor creştini. secolului al XVIII-lea până la 1859). Chişinău: Univer-
4. Carte ortodoxă în care sunt incluse catavasii (im- sitas, 1992, p. 25. Una vadră (15-16 kg) = 10 ocale (A
nuri) despre coborârea lui Cristos în infern, rugăciuni şi se vedea: М. П. Мунтеан, Д. М. Драгнев. К вопросу
cântece vechi şi liturghii pentru utrenici. о молдавской системе мер, în Учен. Зап. Кишинев.
5. Predici cu pasaje din Evanghelie şi povestiri creş- Ун-та, том ХХХV (исторический), 1958, с. 127). Alte
tine cu comentarii de rigoare. preţuri: „după 1798” 1 leu 20 parale=5 ocale de carne,
6. Cântece bisericeşti de laudă (în viaţa civică – po- (probabil) 10 ocale=de grăsime, 8=mazăre, 4=masline,
eme epice). 4=fede, 2=sari, 6=perje, 4=chinină, 7=varză şi 2=praj
7. Carte de rugăciuni şi cântece pentru diferite ore („aşa în textul editat”, în IMCV, vol. III, pp. 21-22.
(ceasuri=Ceaslov) ale zilei. În trecut se folosea ca abe- 32. Ibidem, vol. IV, p. 572.
cedar. 33. Ibidem, vol. III, p. 219; Teo-Teodor Marşalco-
8. Partea Bibliei despre viaţa şi învăţătura lui Cristos. vschi. Patriotismul e vechi ca neamul. În: Literatura şi
9. Carte cu indicaţie la rânduiala serviciului creştin arta, 2011, 27 octombrie.
al liturghiei. 34. Ibidem, vol. IV, p. 571.
10. Cărţi de spovedanie. 35. Ibidem, p. 290.
11. Carte ortodoxă cu indicaţie pe zile şi luni a ser- 36. Ibidem, p. 515.
viciilor divine. 37. Ibidem, p. 379.
12. Carte cu cântece creştino-ortodoxă pe săptămână
38. Ibidem, p. 514.
şi zile înterpretate în opt voci.
39. Свиньин. П. Описание Бессарабской области
13. Povestiri din viaţa vechilor călugări trecuţi în
(1816). În: Зап. Одесскаго общества исторiи и
sfinţi.
древности. Томъ шестой. Одесса, 1867, с. 222.
14. Servicii creştine de înmormântare.
40. IMCV, vol. IMCV, vol., p. 513.
15. Carte în care sunt incluse cei 151 de psalmi ai
41. Teo-Teodor Marşalcovschi, Maria Abramciuc,
regelui David din Vechiul Testament.
Elena Harconiţa. Manuscrise de Dimitrie Balica comi-
16. Carte care include cele patru evanghelii (Evan-
gheliar). sul. Chişinău: 2013, 520 p. Rec.: Dr. Sergiu Bacalov, O
17. Carte în care sunt incluse regulile creştine de ofi- frumoasă realizare a universitarilor bălţeni. În rev. Aka-
cializare a serviciilor divine. demos, 2014, nr. 1 (32), p.161-163; Ibidem, Literatura
18. Carte de rugăciuni. şi arta, 2013, 3 octombrie; Anton Moraru. Problemele
19. Carte creştină de cântece şi rugăciuni din perioa- etnografiei populare în lucrările scriitorului basarabean
da celor zece săptămâni care precedează Paştii. Dimitrie Balica comisul. În: Literatura şi arta, 2014, 23
20. Povestiri din viaţa călugărilor trecuţi în sfinţi. ianuarie ş. a.
21. Carte care include pe scurt vieţile sfinţilor. 42. IMCV, v. III, p. 216. Se are în vedere campania
22. Parte a Bibliei care narează credinţele şi viaţa trupelor ruseşti din cadrul primelor faze ale războiului
evreilor de până la naşterea lui Cristos. ruso-otoman, când domn era Alexandru Ipsilanti. Războ-
23. Parte a Bibliei care include Evangheliile şi alte iul finalizează cu pacea de la Bucureşti (1812) şi anexa-
scrieri bisericeşti de după naşterea lui Cristos. rea Basarabiei la Rusia.
24. IMCV, v. I, p. 1. Textul slav este transliterat cu 43. Idem. Gr. Ghica a fost asasinat în Palatul său din
caracterele alfabetului rus. Iaşi de un trimis special al sultanului pentru că a protestat
25. IMCV, v. I, p. 4. anexarea Bucovinei de Casa de la Viena. Face parte din
26. IMCV, v. I, p. 36. actele de colaborare dintre cele trei imperii – Habsbur-
27. IMCV, v. I, p. 37. gic, Otoman şi Ţarist, care rupeau încontinuu teritoriile
28. IMCV, v. I, p. 53. Ţărilor Române.
29. IMCV, v. I, p. 103. 44. Ibidem, p.97.
30. IMCV, v. I, p. 97. 45. Ibidem, p. 217.
31. IMCV, vol. III, pp. 30 -32. Pentru comparaţie: se 46. Ibidem.
vindea „una para de vadră” „atât la vin cât la rachiu” „şi 47. Ibidem.
horilcă” (Constantin A. Stoide, Ioan Caproşu. Relaţiile 48. Ibidem.
economice ale Braşovului cu Moldova de la începutul 49. Ibidem, p. 218.

150 - nr. 2 (33), iunie 2014


Noutăți editoriale

RECURS
LA IMAGINARUL
IDENTITAR: COVORUL
BASARABEAN
Dr., conf. univ. Ana SIMAC
Universitatea Pedagogică de Stat „Ion
Creangă”
Monografia dr., conf. univ. Varvara Buzilă
(Varvara Buzilă. Covoare Basarabene/Bessarabi-
an carpets. Institutul Cultural Român, Bucureşti,
2013, 252 p.) a apărut dintr-o necesitate de a facilita Varvara Buzilă. Covoare Basarabene/Bessarabian
atribuirea covoarelor basarabene în contextul inter- carpets. Institutul Cultural Român, Bucureşti, 2013,
naţionalizării acestor creaţii populare, proces ce se 252 p.
intensifică în ultimele decenii. Cartea era aşteptată stituirea şi perpetuarea covoristicii basarabene. În
de publicul cititor din ţară, contrariat de procesul viziunea autoarei, aceşti contribuabili sunt trei: co-
înstrăinării covoarelor şi de pierderea prestigiului munităţile rurale care au ţesut de veacuri covoare şi
ce-l aveau altădată în comunităţi. Era căutată şi de au cunoscut bine posibilităţile tehnice şi artistice ale
publicul din afara ei, care are acces la aceste valori, alesului ornamental; oamenii mai înstăriţi (boierii,
dar nu totdeauna le poate atribui şi aprecia.
mazilii, răzeşii) care motivau ţesătorii să dezvolte
Editată bilingv, în română şi engleză, având un
domeniul pentru a concura cu cel al altor tradiţii
tiraj de 1 000 de exemplare, lucrarea răspunde de-
culturale şi care, în multe situaţii, au fost asimilate
zideratelor timpului şi datorită unei abordări moder-
în măsura în care s-au potrivit preferinţelor estetice
ne, complexe, recuperatoare. În istoriografia dome-
ale localnicilor. „Din această conlucrare multiplă şi
niului, cartea marchează 110 ani de la primul album
coerentă au rezultat covoarele ce formează incon-
de covoare basarabene, tipărit de Arbuzov la Odesa,
fundabila tradiţie basarabeană” (p.14).
şi un veac de la editarea primului album Ornamente
Cadrul larg de cuprindere a domeniului este
ale covoarelor basarabene la Leipzig, avându-l ca
mereu racordat, pentru exemplificare, la colecţia
pictor pe A. Roemer, iar ca prefaţator pe Paul Gore.
Muzeului Naţional de Etnografie şi Istorie Natura-
Monografia a fost prefaţată de dr. Petre Guran,
ex-directorul Institutului Cultural Român „Mihai lă, care deţine în prezent peste 1 700 de covoare,
Eminescu” din Chişinău, istoric, un bun cunoscător fiind, precum e și firesc, cea mai mare şi cea mai
şi susţinător al acestui domeniu. Relevând ascensiu- reprezentativă. În capitolul Din istoria constituirii
nea valorică a covoarelor basarabene şi traseele răs- colecţiei de covoare sunt puse în valoare etapele de
pândirii lor în lumea mare, Petre Guran încadrează recunoaştere şi apreciere socială a importanţei co-
lucrarea într-o nouă abordare a domeniului, preci- voarelor prin expoziţii, publicaţii şi formarea colec-
zând totodată: „Dincolo de anecdotic însă, numai o ţiilor muzeale.
cunoaştere temeinică de natură etnologică, antropo- În capitolul Simbioza caracteristicilor tehnice şi
logică, pe de o parte, de factură artistică cultă, pe practice ale covoarelor sunt discutate competenţe-
de altă parte, poate deschide calea unei recuperări le tehnice ale ţesătorilor, care, în viziune UNESCO,
sau reconstituiri a covorului basarabean nealterate sunt parte importantă a patrimoniului cultural imate-
de noi imperative ideologice” (p.8). rial. Obţinerea unor fire de bună calitate din materia
Sintagma covoare basarabene a fost aleasă pen- primă locală pentru a ţese covoare rezistente în timp,
tru că aceste creaţii sunt cunoscute în Europa de la experimentarea coloranţilor şi a mordanţilor pentru
începutul sec. al XIX-lea şi până în prezent anume a îmbogăţi paleta lor cromatică, valorificarea tutu-
sub acest nume. ror posibilităţilor tehnice ale instalaţiilor de ţesut au
Cartea cuprinde un text consistent în informaţii avut ca rezultat constituirea unui fenomen distinct al
şi analize alcătuit din 4 capitole. În primul capitol, covoristicii, ca parte a cunoaşterii tehnice.
Descoperirea covoarelor basarabene în secolul al După acelaşi model diacronic, autoarea anali-
XIX-lea, sunt elucidate contribuţiile majore la con- zează şi Simbioza caracteristicilor artistice şi sim-

nr. 2 (33), iunie 2014 - 151


Akademos
bolice ale covoarelor utilizând plenar metoda struc- că şaizeci dintre ele cititorul le vede publicate pen-
turalist semiotică. „Privite din perspectiva mentali- tru prima oară. În bună parte predecesorii au evitat
tăţii tradiţionale, covoarele ajunse la desăvârşire ar- covoarele pufoase ori cergile, crezându-le, probabil
tistică nu au nimic în plus. Tot ce propun ca imagine de influenţă străină. Dr. Varvara Buzilă citează do-
este semnificativ” (p.34). În modelul lumii (imago cumente istorice prin care demonstrează utilizarea
mundi), înţeles ca spaţiu universal al tuturor celor cergilor în sec. al XIII-lea (p.29).
existente la care gândeşte mentalitatea populară, Cartea a apărut în cele mai bune condiţii grafice,
covorul reprezintă şi el, ca şi alte creaţii ale artei po- cum ne-a deprins de ceva vreme Editura Institutu-
pulare autentice, un microunivers, susţine Varvara lui Cultural Român din Bucureşti, încât face cinste
Buzilă. Chenarul reuneşte simbolistica apei şi a tre- acestui domeniu de referinţă al culturii tradiţionale.
cerii, iar câmpul central – toate câte le-au dorit să le Ea a fost apreciată imediat şi tirajul aproape că s-a
reprezinte ţesătoarele cu gândul la cele sfinte. Căci, epuizat, încât se poate discuta deja despre o altă edi-
la acea vreme, imaginile lui aveau conţinut sacru. ţie. La Salonul Internațional de Carte Bookfest 2013
În lucrare sunt analizate mai multe tipuri de ţe- de la Bucureşti, unde fusese lansată în luna mai a
sături, lăsate în umbră de cercetătorii predecesori. anului trecut, a fost înalt apreciată de comunitatea
Este îmbogăţit repertoriul motivelor, iar semnifica- ştiinţifică. Iar la Salonul Internaţional de Carte, edi-
ţia acestora este descifrată şi în cadrul metatextului ţia a XXII-a, din acelaşi an, desfăşurat la Biblioteca
prezentat de covor. Cercetările de teren, întreprin- Naţională din Chișinău, a obţinut premiul Comisiei
se de-a lungul anilor, după metode riguroase, i-au Naţionale a Republicii Moldova pentru UNESCO.
permis autoarei să reabiliteze mai multe aspecte ale Prestigiul covoarelor vechi basarabene peste ho-
domeniului, insuficient cunoscute. „Secole la rând, tare creşte odată cu descreşterea numărului acestora
motivele ornamentale ale ţesăturilor au servit ca în republică. Pentru valorificarea complexă a dome-
nişte letopiseţe pentru a transmite mesaje benefice niului nominalizat, eforturile cercetătorilor urmează
în limbaj plastic. Iată de ce şi astăzi, ca şi altăda- să fie dublate, contribuţia lor urmând să fie multiplă.
tă, covoarele înseamnă mult mai mult decât obiecte Această carte arată cât de multe putem întreprinde
textile de împodobit interiorul locuinţei. Prin inter- de acum încolo, recuperând metodic ceea ce este
mediul ţesutului firelor de lână, meşteriţele au con- esenţial atât pentru domeniul dat, cât şi pentru cu-
centrat informaţie istorică, artistică, socială, prezen- noaşterea culturii şi societăţii în care covoarele au
tând-o într-un limbaj înţeles de toţi membrii comu- apărut, au cuprins în ele valenţele gândirii noastre
nităţii tradiţionale” (p.46). plastice şi acum ne poartă cinstea departe de hota-
În carte sunt prezentate imaginile şi paşapoarte- rele ţării. Cel puţin pentru această conlucrare majo-
le a 100 de covoare, dintre cele mai vechi, păstrate ră la promovarea imaginii noastre în lume, suntem
în patrimoniul Muzeului Naţional de Etnografie şi datori să continuăm cercetarea aprofundată a tradi-
Istorie Naturală. Şi lucrările anterioare despre co- ţiei covoarelor care stă la baza tapiseriei moderne.
voare s-au bazat pe colecţiile acestei instituţii. To- Cartea dr., conf. univ. Varvara Buzilă deschide noi
tuşi, ca să observăm diferenţele, trebuie să precizăm perspective asupra acestui fenomen.

152 - nr. 2 (33), iunie 2014


Noutăți editoriale

ЗНАЧИМЫЙ ВКЛАД
В ГАГАУЗОВЕДЕНИЕ

Член-корреспондент АНМ
Владимир ЦАРАНОВ

Проблема изучения особенностей этниче-


ской идентичности и традиционной духовной
культуры любого народа и в настоящее время
является актуальной, поскольку позволяет по-
нять причину сохраняющегося культурного
многообразия на фоне происходящих глобаль-
ных процессов. С начала 1990-х гг. исследова-
тели разных стран стали уделять особое вни-
мание изучению причин всплеска этничности Елизавета Квилинкова. Православие – стержень га-
и роста религиозности у населения постсовет- гаузской этничности (Комрат-София: Tip. Centrală,
ского пространства. В связи с протекавшими 2013, 872 с.)
процессами они подчеркивали, что в массо- 2013, 872 с.) является первым исследованием,
вом возрождении религиозности проявляется посвященным изучению значимости православ-
«культурообразующая функция» традицион- ной идентичности гагаузов. То, что автор обра-
ных конфессий. Все исследователи сходятся тилась к данной теме – не случайно. В ряду ис-
во мнении, что в современный период религия следований по гагаузской проблематике вопрос
оказывает значительное влияние на все духов- о религиозности гагаузов и значимости для них
ные и культурные процессы. В связи с этим религиозной идентичности занимает особое
радует то, что такого рода исследования, спо- место, поскольку христианство является одним
собствующие эффективному диалогу культур, из основных компонентов их этнического само-
проводятся в рамках Института культурного сознания.
наследия Академии наук Молдовы. В работе рассматривается широкий спектр
В данной области успешно занимается изу- вопросов: выявляются архивные источники,
чением проблем этнокультурной идентичности раскрывающие вопросы языка богослужения
гагаузов Республики Молдова Е. Н. Квилинкова. в гагаузских селах и особенности этнической
После успешного окончания в 1991 г. истори- идентификации задунайского духовенства;
ческого факультета Московского Государствен- рассматривается политика епархиального на-
ного университета им. М. В. Ломоносова, она чальства относительно языка богослужения и
стала настойчиво изучать, в качестве научного вопроса о знании приходскими священниками
работника Молдавской Академии наук, духов- языка паствы; анализируются внешние формы
ную культуру и этническую историю гагаузов. выражения религиозной идентичности у гагаузов
В 2002 г. Е. Н. Квилинкова защитила кандидат- в различные исторические периоды и политика
скую диссертацию, а в 2008 г. – диссертацию церковных и светских властей по их усилению;
доктора хабилитат истории. За период своей рассматриваются наиболее распространенные
научной деятельности ею было опубликовано формы духовной благотворительности и благо-
7 монографий, а также сборник гагаузских на- честивые традиции у гагаузов (пожертвования,
родных песен. Особо значимым представляется паломничество и др.); выявляются и анализиру-
то, что все опубликованные работы, в том числе ются архивные документы, раскрывающие отно-
более 170 научных статей, написаны на основе шение бессарабского духовенства и гражданских
собранного ею лично полевого материала, впер- властей к народной обрядности и методы борь-
вые вводимого в научный оборот. Они содержат бы приходских священников с остатками язы-
новые научные наблюдения, выводы и знания. чества у гагаузов и болгар; изучается состояние
Рассматриваемая ниже монография Е. Н. гагаузской традиционной обрядности и условия,
Квилинковой «Православие – стержень гагауз- способствовавшие ее хорошей сохранности; вы-
ской этничности» (Комрат-София: Tip. Centrală, являются причины усложнившихся взаимоотно-

nr. 2 (33), iunie 2014 - 153


Akademos
шений между крестьянством и духовенством в соотношение и значимость которых менялись
селах юга Бессарабии в революционный период на разных исторических этапах. На основе вы-
(1905–1906, 1917–1918 гг.) в связи с ростом на- явленных исторических и этнографических
ционального самосознания населения; определя- данных ею делается важный вывод о том, что
ется роль и значимость языка, а также печатной в балканский период этнической истории гага-
и рукописной религиозной литературы на гага- узов (в период османского завоевания) право-
узском языке в религиозно-нравственном разви- славная идентичность, в силу ряда факторов,
тии гагаузов и усилении их этнической идентич- стала доминирующим признаком их этниче-
ности; исследуется область функционирования ского самосознания. Особое место религиозной
религиозных рукописных текстов вне храмового идентичности в вопросе формирования этноса
пространства и их значимость в повседневной обусловлено, по мнению автора, историческим
жизни; анализируются формы выражения рели- прошлым народа.
гиозности у гагаузов в современный период и их В данной монографии ставится и решается
приверженность народному православию и т.д. задача по выявлению механизма, позволявше-
Осмысливая исторические процессы в ди- го христианским народам Балканского регио-
ахронном развитии через призму религиозной на, в том числе гагаузам, на протяжении веков
идентичности гагаузов, автор монографии ох- сохранять свою христианскую православную
ватывает довольно большой временной период веру. В связи с этим в работе отмечается, что на
– более чем два века, так называемый бессараб- Балканах христианское население Османской
ский период жизнедеятельности гагаузов (XIX империи консолидировалось в первую очередь
– начало XXI вв.), когда произошел всплеск их по конфессиональному признаку, в то время
этнического самосознания, в котором основопо- как этническая идентичность была не столь ак-
лагающую роль сыграла религиозная и языковая туальной. Именно историческим прошлым, а
идентичность. также благоприятными условиями, сложивши-
О значимости и масштабности данной ра- мися на территории Бессарабии, автор объяс-
боты (сбор научных данных осуществлялся Е. няет хорошую сохранность у гагаузов народно-
Н. Квилинковой на протяжении 20 лет) свиде- религиозных обычаев и обрядов, классифициру-
тельствует впервые вводимый ею в научный емых ею как народное православие. Автор при-
оборот архивный, полевой и историографиче- водит архивные материалы, свидетельствую-
ский материал. Работа состоит из девяти глав щие о том, что на данный процесс значительное
и трех приложений. В Приложении № 1 приве- влияние оказало лояльное отношение местного
дены ценные архивные данные о 28 гагаузских духовенства и Кишиневского епархиального на-
приходах и причтах XIX – начала XX вв., вре- чальства к народным обычаям и обрядам, рас-
мени строительства церквей и др., выявленные сматривавшим их как важную составляющую в
автором в ходе работы с фондами Националь- деле религиозного воспитания паствы.
ного архива Республики Молдова (более 160 Отдельные разделы данной монографии при-
архивных дел). В Приложении № 2 представле- званы дать ответ на вопрос, который приобрел
ны оригиналы религиозных текстов (более 250 в известной степени дискуссионный характер в
единиц на трех языках – гагаузском, церковно- связи с высказанным некоторыми гагаузоведами
славянском и румынском), обнаруженные ав- мнением о невысокой степени религиозности га-
тором в гагаузских рукописных сборниках. В гаузов. На основе выявленных и проанализиро-
Приложении № 3 содержится список информа- ванных архивных и историографических данных
торов, из которого видно, что в ходе сбора по- Е. Н. Квилинкова доказывает, что для гагаузов
левого материала опросом было охвачено более была характерна высокая степень религиозности,
180 респондентов, проживающих в гагаузских которая выражалась в бескомпромиссной привер-
населенных пунктах юга Республики Молдова, женности православию, отсутствии почвы для
Одесской области Украины и Северо-Восточной сектантства, совершении значительных пожерт-
Болгарии. вований в пользу церквей и монастырей, обеспе-
В результате проведенного исследования чении причтов жалованьем от общества (с 70-х гг.
Е. Н. Квилинкова приходит к заключению, что XIX в.), соблюдение постов и т. д. В связи с этим
основу гагаузской этнической идентичности автор обращает внимание на то, что не только для
составляют религиозная и языковая идентич- гагаузов, но и для других народов Бессарабии
ности (гагаузы тюркоязычные и православные), была характерна довольно слабая выраженность

154 - nr. 2 (33), iunie 2014


Noutăți editoriale

некоторых внешних форм религиозной идентич- Е. Н. Квилинковой, стало основой для сохране-
ности: не частое посещение храма, не полное со- ния себя как отдельной этнической общности. И
блюдение установленных церковью праздников, в этом процессе, подчеркивает она, важная роль
почти полное отсутствие знаний по христиан- принадлежит православию и гагаузскому языку.
ской истории и догматике, незнание церковных Таким образом, в данной монографии право-
молитв и проч. Причины данного явления автор славная идентичность у гагаузов исследуется как
объясняет условиями жизни гагаузов на Балканах один из основополагающих факторов их этниче-
в период османского завоевания, когда почти все ского самосознания, как важная составляющая их
церкви были разрушены и на 15-20 приходов был этнокультурного кода. Значимость данной формы
всего один священник. идентичности в вопросе формирования этноса
Особый интерес в исследовании представ- рассматривается Е. Н. Квилинковой как важный
ляет довольно подробно раскрытая Е. Н. Кви- механизм «народного самосохранения». На ос-
линковой традиция паломничества у гагаузов – новании различных источников автор научно
хаджылык, в которой, на наш взгляд, проявляет- обосновывает свой тезис о том, что православие
ся в определенной степени восточный характер у гагаузов выполняет важную «культурообразую-
православия гагаузов. К такого рода элементам щую функцию», оказывая влияние на духовные и
можно отнести и сохраняющийся у гагаузов до культурные процессы, способствуя сохранности
настоящего времени обряд жертвоприношения их этнокультурной идентичности, является свое-
животного – курбан, тщательно проанализиро- го рода стержнем гагаузской этничности.
ванный в работе. Через общесельские праздники Убежден, что этот добротный и солидный
(курбан села, курбан церкви и др.), включавшие труд доктора хабилитат истории Е. Квилинко-
в себя жертвоприношения животных, крестный вой, изданный под грифом Научно-исследова-
ход, общественное богослужение (молебен) с тельского центра Гагаузии им. М. В. Маруневич
участием духовенства, всего сельского общества и Софийского университета им. Св. Климента
и гостей-единоплеменников раскрываются в ра- Охридского, вносит весомый научный вклад не
боте особенности народно-религиозных форм только в область гагаузоведения и в молдавскую
празднований у гагаузов. Они составляют бо- историческую науку в целом, но и в развитие
гатство народной культуры и именно в них ярко балканистики по данной проблематике.
выражена, по мнению автора монографии, этни-
ческая компонента православия гагаузов. Библиография
На основании использованной в гагаузских 1. Квилинкова Е. Н. Гагаузский народный кален-
рукописных сборниках графики, а также других дарь. Chişinău: Pontos, 2002, 184 с.
2. Квилинкова Е. Н. Гагаузы Молдовы и Болгарии
уточняющих сведений, полученных от респон-
(Сравнительное исследование календарной обрядно-
дентов, Е. Н. Квилинкова относит возникнове- сти, терминов родства и фольклора). Chişinău: Pontos,
ние гагаузской религиозной рукописной тради- 2005. 308 с.
ции к концу XIX – началу ХХ вв. Представля- 3. Квилинкова Е. Н. Традиционная духовная
ется важным то, что она особо останавливается культура гагаузов: этнорегиональные особенности.
на рассмотрении молдавского этнокультурного Кишинев: Buziness-Elita, 2007. 840 с.
влияния в данной области духовной культуры 4. Квилинкова Е. Н. Заговоры, магия и обереги
гагаузов. При описании положения духовенства в народной медицине гагаузов. Кишинев: Elan Inc,
и прихожан в гагаузских приходах автор приво- 2010. 390 с.
дит некоторые данные и по приходам с молдав- 5. Квилинкова Е. Н. Гагаузский песенный фоль-
клор – «Грамматика жизни», Кишинев: Elan Inc, 2011.
ским населением, внося, таким образом, вклад и
568 с.
в разработку молдавской проблематики в целом. 6. Квилинкова Е. Н. Апокрифы в зеркале народ-
Квинтэссенцией данного монографическо- ной культуры гагаузов. Кишинев-Благоевград: Tip.
го исследования является тезис автора о том, Centrală, 2012. 600 с.
что «Выбрав себе православную веру, гагаузы 7. Квилинкова Е. Н. Православие – стержень га-
выбрали свою судьбу…». Он красной нитью гаузской этничности. Комрат-София: Tip. Centrală,
проходит через всю работу. Сохранение бытовых 2013. 872 с.
особенностей, фанатичное отношение гагаузов к 8. Moldova gagauzların halk türküleri / Toplayan
исполнению народных обычаев и обрядов, мно- hem hazırlayan E. Kvilinkova. Kişinöv: Инесса, 2003.
гие из которых являлись неотъемлемой частью 190 с. (Сборник «Народные песни гагаузов Молдо-
вы» / Собиратель и составитель Е. Н. Квилинкова).
православной обрядности, – это, по убеждению

nr. 2 (33), iunie 2014 - 155


Akademos

PAGINI DE AUR
DIN ISTORIA VIEȚII
BISERICEȘTI
Dr., prof. Eleonora BRIGALDA
Universitatea Pedagogică de Stat „Ion
Creangă”

Proiectul Institutului de Studii Enciclopedice


al AȘM, „Mănăstirile și schiturile Republicii Mol-
dova” a trezit un deosebit interes atât din partea
mediului academic, cât și a clerului, a tuturor do-
ritorilor de a cunoaște evoluția vieții monahale din
acest spațiu. Pentru prima dată într-o ediție de așa
anvergură au fost reflectate din mai multe puncte de Liliana Condraticova. Bocancea. Mănăstire de călugări
vedere (istoric, economic, artistic) toate mănăstiri- cu hramul Sfinților Apostoli Petru și Pavel.
le istorice și cele recent deschise, la fel, schiturile Chișinău: Institutul de Studii Enciclopedice al AȘM,
desființate. 2014, 180 p. + il.
În marea familie a aşezămintelor monahale Autoarea face o incursiune în istoricul schitului
cu valoare istorică și-a regăsit destinul și mănăs- Bocancea, care în perioada 1869-1920 ținea de
tirea de călugări Sfinții Apostoli Petru și Pavel, mănăstirea de călugări Hârjauca, a cărei comuni-
amplasată într-un loc pitoresc, pe o vâlcea de stân- tate, împreună cu episcopul Antonie (Șokotov), se
ga a văii râului Ciulucul Mic, la marginea satului consideră ctitorul schitului. Multă vreme, inclusiv
Bocancea-Schit din comuna Dumbrăviţa, raionul în perioada interbelică, schitului i se mai zicea
Sângerei și care anul acesta consemnează 145 de ani Antonovca – după numele episcopului ctitor. În
de la fondare. Monografia Bocancea. Mănăstire de paginile acestui compartiment sunt prezentate de
călugări cu hramul Sfinților Apostoli Petru și Pa- asemenea numele primilor administratori ai schi-
vel, semnată de doctorul în studiul artelor și istori- tului, date statistice privind comunitatea monahală
cul Liliana Condraticova, colaborator al Institutului și gospodăria concentrată în schit.
Patrimoniului Cultural al AȘM, constituie o apari- Un loc aparte în studiu revine istoriei mănăstirii
ție editorială așteptată. Este o carte despre istoria în perioada interbelică și în anii celui de-al Doilea
mănăstirii și a comunității monahale, despre patri- Război Mondial. Pentru a reconstitui situația din
moniul bisericesc al țării noastre. Fundamentată pe acest interval de timp, de o utilitate inestimabilă
un bogat suport documentar, lucrarea reprezintă o s-au dovedit a fi dosarele de arhivă, în majoritatea
extindere substanțială a materialului privind istoria cazurilor inedite, în filele cărora au fost descoperite
mănăstirii, care a fost publicat în paginile monog- informații valoroase despre călugării care au viețuit
rafiei colective Mănăstirile și schiturile Republicii aici, raporturile financiare, litigiile funciare și impo-
Moldova. Ediție enciclopedică (Chișinău, 2013, zitele achitate. Schitul a primit statut de mănăstire
800 p.). Lucrarea este realizată, după cum afirmă în 1920, grație străduințelor arhiepiscopului Visari-
însăși autoarea, „… din profund respect pentru cei, on (Puiu), care a insistat la redenumirea mănăstirii
care au ales să petreacă viața în rugăciune în mă- în cinstea fostului proprietar funciar, Leon Bocan-
năstire, în slujirea Domnului, pentru care cuvintele cea, pe ale cărui pământuri a și fost zidită biserica
credință, patrimoniu, valorificare și salvgardare nu Sfinților Apostoli Petru și Pavel.
sunt doar cuvinte în vogă, dar un îndemn la acțiune În perioada sovietică, mănăstirea Bocancea a
și binefacere”. fost printre primele lăcașuri de cult lichidate, cei trei
Monografia este bine compartimentată și oglin- călugări fiind alungați din mănăstire în anul 1947.
dește istoricul mănăstirii de călugări de la fonda- În biserica, chilia și stăreția mănăstirii, în mai bine
rea sa în anul 1869 până în zilele noastre. Anali- de patru decenii, au funcționat grădinița de copii,
za materialului factologic este realizată în funcție brigada de tractoare…
de perioadele istorice de dezvoltare a mănăstirii. Istoria recentă și-a găsit o amplă reflectare în

156 - nr. 2 (33), iunie 2014


Noutăți editoriale

paginile unui capitol aparte. Mănăstirea Bocancea patrimoniul său icoane valorase: Icoana Adormi-
a fost redeschisă în 1991, inițial cu statut de schit rea Maicii Domnului; Icoana Maica Domnului cu
pentru maici, aflat sub administrarea mănăstirii cu Pruncul, Deisis. Mântuitorul Iisus Hristos în scau-
hramul Sf. Parascheva (mănăstirea Hâncu). Înce- nul slavei flancat din dreapta de Maica Domnului,
pând cu anul 1998, acest aşezământ monahal devine iar în stânga de Sf. Proroc, Înaintemergătorul și Bo-
mănăstire de călugări, păstrându-și hramul Sfinților tezătorul Ioan; Icoana Maica Domnului cu Pruncul
Apostoli Petru și Pavel luat încă de la fondarea sa. pe tron; Icoana Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena
Din clădirile aparţinute altădată, în 1997 au rămas ș.a., aduse de către primii monahi ai schitului de la
doar biserica şi trapeza. Turnul bisericii s-a năruit. mănăstirea Hârjauca și păstrate cu evlavie în timpul
Din cele cinci clopote au rămas numai trei. Pentru dominației ideologiei sovietice pe la casele enoria-
restaurarea mănăstirii, au fost efectuate ample luc- șilor din localitate.
rări de reparație și reconstrucţie a bisericii, chiliei, Din cele cinci clopote atestate la fondarea mă-
stăreției; s-a construit blocul nou al trapezei, a fost năstirii, autoarea a găsit două clopote turnate în anul
amenajată incinta mănăstirii. Recent, biserica a fost 1871. Au fost descrise, de asemenea, numeroase
reparată, iar pictura interioară reînnoită. Toate luc- podoabe bisericești, documentate atât în filele do-
rările de reparație și pictare au fost posibile grație sarelor de arhivă, cât și în patrimoniul bisericii mă-
conlucrării comunității monahale conduse de sta- năstirii.
rețul, arhimandritul Pahomie (Jugănaru) cu comu- Nu au fost trecute cu vederea nici cărțile bise-
nitatea enoriașilor, ctitorii mănăstirii, administrația ricești, fiind descrise tipăriturile aflate în biserică la
locală și raională. fondarea schitului: o Evanghelie editată la Kiev în
Astăzi mănăstirea Bocancea ne reapare în toată anul 1810, ferecată în argint cu titlul 84; o Evan-
frumusețea sa, fiind un „loc binecuvântat de Bunul ghelie în limba română, ferecată cu argint cu titlul
Dumnezeu, un adevărat liman în învălmășeala vie- 84, tipărită la mănăstirea Neamţ, în anul 1858 ș.a.
ţii cotidiene pentru cei care vor să se regăsească în Aceeași preocupare pentru înfrumusețarea mănăsti-
rugăciune, pentru cei care caută liniște și pace suf- rii cu podoabe, cărți sfinte și icoane o atestăm și în
letului”. Anual, la mănăstire se desfășoară concursul- perioada interbelică, dar și după reînființarea comu-
festival al cântecului pascal „Pentru tine, Doamne”, nității monahale.
ajuns la cea de-a treia ediție. Zeci de colective artis- Un loc aparte în paginile volumului revine ana-
tice din liceele și satele raionului Sângerei se întru- lizei activității stareților, care au păstorit mănăsti-
nesc pentru a-și etala măiestria artistică, readucând rea și au adus o contribuție substanțială la afirmarea
cântecul vechi, bătrânesc, cântecul pascal, un verita- monahismului pe aceste meleaguri, dar și aportului
bil tezaur al culturii noastre naționale. În cadrul fes- ctitorilor, care au grijă în continuare de renașterea
tivalului din anul curent, care a avut loc la 11 mai, a mănăstirii.
și fost lansată monografia mănăstirii Bocancea, care Completează informațiile din paginile cărții
a găsit un viu răsunet în inimile enoriașilor. Anexa: numeroase documente, selectate din dosa-
O reușită constituie și capitolele în care sunt rele ANRM și arhiva curentă a mănăstirii și un im-
oglindite unele aspecte privind arta sacră: arhitec- presionant material ilustrativ – circa 200 de tabele
tura ansamblului monahal, podoabele liturgice și și imagini, care facilitează reconstituirea istoriei de
cărțile bisericești. Aflăm despre construcţia bisericii 145 de ani a mănăstirii. Cartea finalizează cu rezu-
între 1869 și 1872, sfinţită la 29 iunie de către Preas- mate extinse în limbile rusă și engleză, astfel făcând
finţia Sa Pavel, episcopul de Chişinău şi Hotin. Au- cunoscută istoria acestui așezământ monastic și în
toarea ne readuce în atmosfera sfârșitului de secol mediul pelerinilor veniți aici de peste hotare.
XIX, când „Biserica avea o clopotniţă acoperită cu Lecturând monografia despre mănăstirea Bo-
tablă de metal, la care era adăugat un corp de piatră cancea, suntem îndreptățiți să afirmăm că acest stu-
şi cărămidă, acoperit cu şindrilă, cu șapte despărţi- diu va ocupa locul binemeritat în seria publicațiilor
turi. Avea o arhitectură destul de bună, iconostasul axate pe istoria bisericii ortodoxe din țară și va găsi
cu picturi reuşite; era îndestulată cu inventar, veș- cititorul său în mediul academic, va fi util pentru
minte bisericești de valoare, cărți. Clopotniţa avea clerici, studenți și cadrele didactice, pentru toţi cei
cinci clopote, cu o greutate de 15 puduri”. În mare interesați de istoria vieții bisericești, de evoluția
parte, și astăzi mănăstirea Bocancea păstrează în monahismului și de arta sacră.

nr. 2 (33), iunie 2014 - 157


Akademos

LEGEA MORALĂ
RAPORTATĂ LA RELAŢIA
DINTRE OM ŞI ANIMALE
Prof. univ. dr. Dan ŞCHIOPU
Membru titular fondator AOSR

Mihai Decun, autorul cărții Bioetica, bunăsta-


rea și protecția animalelor, este profesor universi-
tar emerit la Facultatea de Medicină Veterinară din
cadrul Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medici-
nă Veterinară a Banatului din Timişoara (USAM-
VB-T), Doctor în Medicină Veterinară, laureat al
Academiei Române, al AOSR şi al ASAS. Este
autor a peste 48 la sută din lucrare şi coautor la
încă peste 46 la sută. La aceeaşi facultate lucrea- Mihai Decun. Bioetica, bunăstarea și protecția
ză şi prof. Dr. Ioan Ţibru, conferenţiar Dr. Claudia animalelor. Timişoara: Editura Mirton, 2013, 703 p.
Sala, şefii de lucrări Dr. Ciceronis Cumpănăşoiu şi
Adriana Morar, asistent universitar drnd. Cristian
Florin Lăzărescu, iar la Facultatea de Zootehnie şi unul de cultură generală. Această diviziune intere-
Biotehnologii – conf. Dr. Ludovic Toma Czister. sează şi pe cei care, prin profesie, nu au tangenţă cu
Ceilalţi coautori sunt Cosmin Decun, medic uman creşterea animalelor. Are patru subcapitole: Bioeti-
în reţeaua sanitară a Ministerului Justiţiei şi Doctor ca ecologică, Conceptele de dezvoltare durabilă şi
în Medicină Veterinară Alina Bodnariu, de la Lab agricultură durabilă, Implicaţiile etice ale utilizării
Services Ltd, Marea Britanie. organismelor modificate genetic, Bioetica animală.
Cartea are 703 pagini, dintre care cele trei părţi Partea a II-a – Bunăstarea animalelor (capi-
componente totalizează 641 pagini de text, iar bib- tolele 3-8), tratează noţiunea de bunăstare şi gradele
liografia 32 pagini. Partea I-a – Bioetica, include de bunăstare (cap. 3 şi 4).
2 figuri, partea a II-a ‒ Bunăstarea animalelor 60, În capitolul 5 Stresul la animalele domestice,
iar partea a III-a – Protecţia animalelor 16. Bibli- după ce se defineşte stresul, sunt prezentaţi factorii
ografia în Partea I numără 69 de titluri şi 13 acte de stres, fazele evolutive ale stării de stres, indicatorii
normative şi opinii ale unor instituţii şi organizaţii, stresului, stresul informaţional şi patologia informa-
Partea a II-a 257, respectiv 21, iar Partea a III-a 82 ţională. Spre exemplu, stresul acut este determinat
de titluri, respectiv 106 acte normative şi opinii ale de factori de natură fizică, chimică sau biologică, în
unor instituţii şi organizaţii. timp ce stresul cronic este mai frecvent în sistemele
În prefaţă, editorul îl citează pe Konrad Zacha- de creştere intensivă a animalelor şi uneori nu este
rias Lorenz (1903-1989) – întemeietorul psihologiei luat în considerație deloc sau aceasta se face cu în-
comparate şi al etologiei moderne, laureat al Premiu- târziere. Izolarea la speciile cu spirit gregar pronunţat
lui Nobel pentru Fiziologie-Medicină (1973): „Civi- (oaie, porc) determină o bunăstare precară. Este con-
lizaţia unii popor se vede după cum se comportă cu vingătoare în acest sens o fotografie cu imaginea a
animalele, cu bătrânii şi cu locurile publice”. doi porci aflaţi în padocuri cu pereţi plini, care vor să
Partea I – Bioetica, cuprinde două capitole. exploreze spaţiul în care se găsesc indivizi conspeci-
Capitolul 1 Etica, definire, origine, tipuri pre- fici (în cap. 8 este o imagine similară cu ovine).
zintă istoricul conceptului de etică, originile lui şi Urmează capitolul 6 – Durerea la animale, în
precizează că „fără a contesta înrudirile omului cu care se prezintă fenomenele care stau la baza meca-
animalele, cu primatele mai ales, trebuie subliniat nismului fiziologic al durerii, substanţele care deter-
că morala umană nu poate fi echivalată şi nici com- mină hipersensibilizare sau inhibă senzaţia de durere,
parată cu ceea ce putem întâlni la alte specii de ani- sistemele subiective şi obiective de evaluare a durerii.
male sociale”. Sunt expuse apoi tipurile de etică (a În capitolul 7 Evaluarea bunăstării animalelor
omului de ştiinţă, a cercetării ştiinţifice, universi- sunt discutaţi indicatorii folosiţi: tulburările de com-
tară) şi Codul deontologic al medicilor veterinari. portament, succesul reproductiv, longevitatea pro-
Capitolul 2 Bioetica, definire, importanţă este ductivă, morbiditatea şi mortalitatea. Evaluarea prin

158 - nr. 2 (33), iunie 2014


Noutăți editoriale

metode numerice şi pe baza principiilor şi criteriilor (63) UE a Parlamentului European şi a Consiliului


Weltfare Quality (buna hrănire şi adăpostire, starea din 22 septembrie 2010 privind protecţia animale-
de sănătate, comportamentul motivat – exprimarea lor utilizate în scopuri ştiinţifice, care obligă statele
comportamentului social, buna relaţie om-animal, membre să adopte până la 10 noiembrie 2012 actele
starea emoţională pozitivă) completează acest capi- cu putere de lege şi actele administrative necesare
tol. pentru respectarea prezentei directive. Ulterior apa-
Comportamentul şi bunăstarea la diferite specii riţiei acestei cărţi, prof. Dr. M. Decun arată că, deşi
constituie obiectul cap. 8. Se fac referiri la cabaline, la o serie de reuniuni ale specialiştilor din domeniul
ovine, porcine, taurine, galinacee şi câini. Modelul ştiinţelor biologice şi medicale s-a cerut respectarea
de tratare este diferit: dacă la toate speciile se pre- directivei UE, în ţara noastră transpunerea anumitor
zintă, spre exemplu, originea, tulburările de com- prevederi privind experimentarea pe animale a fost
portament, pentru cabaline sunt referiri la locomo- şi este încă incompletă, ceea ce reprezintă un obsta-
tor, îngrijirea copitelor, dopaj; la bovine – structura col în cooperarea internaţională la anumite proiecte
socială, comportamentul matern; la porcine şi păsări de cercetare ştiinţifică pe animale.
se tratează sistemele de creştere; la câini – relaţia cu Capitolul 17 Protecţia animalelor în abatoare
omul şi agresivitatea etc. atrage atenţia asupra faptului că „respectarea cerin-
Partea a III-a – Protecţia animalelor (cap. ţelor din legislaţie privind protecţia animalelor este
9-18), în capitolele 9-14 discută vulnerabilitatea importantă nu numai sub aspect etic-umanitar, ci şi
animalelor domestice, aspecte legale privind pro- economic, deoarece randamentul la tăiere, aspectul
tecţia animalelor, protecţia animalelor de fermă, a general al carcaselor şi calitatea cărnii depind în
celor de companie şi agrement, probleme foarte ac- mare măsură de diminuarea stresului. Furajarea şi
tuale precum riscurile asociate cu înmulţirea exce- adăparea înainte de sacrificare, manipularea anima-
sivă a câinilor şi managementul populaţiei de câini lelor în abator, asomarea şi uciderea animalelor sunt
din oraşe. subcapitolele din cuprins.
Capitolul 15 Protecţia animalelor pe timpul cir- Capitolul 18 Bunăstarea şi protecţia animale-
culaţiei şi a transporturilor organizate are în obiec- lor sălbatice aflate în captivitate convinge asupra
tiv planificarea şi organizarea transporturilor, do- importanţei şi complexităţii problemelor din acest
cumentele necesare, durata de transport, specificul sector cu o diversitate extraordinară a speciilor, cu
legat de mijloacele de transport folosite (cale ferată, condiţii total diferite faţă de mediul natural. Neglija-
autovehicule etc.). rea acestei realităţi generează tulburări de compor-
Capitolul 16 Protecţia animalelor folosite în tament la animalele aflate în captivitate: stereotipi
scopuri ştiinţifice şi alte scopuri experimentale pro- locomotorii (deplasarea repetată pe anumite trasee
bează că o asemenea protecție s-a dovedit necesară din spaţiul disponibil) sau statici (legănatul de pe un
mai ales după ce s-a demonstrat asemănarea dintre picior pe altul, săritul pe loc etc.). Printre altele, se
om şi maimuţele antropoide. S-au acordat trei Pre- arată că prima grădină zoologică a fost înfiinţată în
mii Nobel unor savanţi care au marcat schimbarea Austria, în anul 1752; în România acest lucru a avut
atitudinii oamenilor de ştiinţă: în 1958 – medicu- loc abia peste mai mult de 200 de ani, în anul 1959.
lui (filozof, muzician şi teolog) Albert Schweitzer, Este un îndemn spre meditaţie!
propagator al „respectului faţă de toate formele de Am încercat să prezint această carte pentru că,
viaţă”; în anul 1973 – cercetătorilor K. Lotrenz, privită în ansamblu, este foarte valoroasă, utilă nu
N. Tienbergen şi K. Von Frisch, pentru recunoaşte- numai specialiştilor, care prin profesie au în sfera de
rea contribuţiei la conturarea etologiei ca ştiinţă; în activitate animalele, ci şi celor care au preocupări
anul 2002 – cercetătorilor S. Brenner, H. R. Horvit privind etica, psihologia sau domenii înrudite. Ea
şi J. Sulston pentru descoperirea la un nematod a ge- a fost distinsă cu Diploma of Excellence la Salonul
nelor care controlează dezvoltarea şi moartea prog- Internaţional de Carte din cadrul Expoziţiei Euro-
ramată a celulelor, gene similare cu cele de la om. pene de Creativitate şi Inovaţie ce a avut loc la Iaşi
Progresele tehnico-ştiinţifice fac posibilă acum în- (10 mai 2013). Proporţia cu care domnul prof. Dr.
locuirea unor experienţe pe animale cu folosirea de Mihai Decun a contribuit la redactarea cărţii, pre-
bioreactoare conectate la diferite programe compu- cum şi faptul că a coordonat o lucrare de asemenea
terizate. Reglementările europene şi legislaţia româ- anvergură şi de înaltă ţinută ştiinţifică, constituie un
nă privind experimentarea pe animale sunt incluse şi merit deosebit şi îl plasează printre specialiştii de
ele în acest capitol. Este larg expusă Directiva 2010 excepţie în acest domeniu.

nr. 2 (33), iunie 2014 - 159


Akademos

PRIMA ENCICLOPEDIE
SPORTIVĂ
Dr. hab., prof. univ.
Elena CONSTANTINOVICI
Institutul de Filologie al AȘM

Institutul de Studii Enciclopedice al AȘM a edi-


tat recent cartea Sport. Mică enciclopedie, autori –
Nicolai Ambrosi și Pavel Brădescu. Este o lucrare
în care cuvântul și sportul și-au dat mana pentru a
prezentă un tablou reprezentativ al domeniului.
Ne place să-i vedem pe sportivi la competiții și
campionate. Le admirăm frumusețea, forţa, efortul,
perseverența. Însă există şi partea nevăzută a vieţii
sportive. Aceasta este mai puţin cunoscută: cei mai Nicolai Ambrosi, Pavel Brădescu. Sport.
mulți dintre noi avem o idee vagă despre atleţi şi ju- Mică enciclopedie. – Ch.: Institutul de Studii
cători, nu cunoaștem poveștile de viață ale sportivi- Enciclopedice al AŞM, 2014. - 400 p.
lor, problemele sporturilor. Chiar dacă numele cam-
pionilor sunt pe buzele tuturor, victoriile lor se dato- un număr considerabil de discipline sportive, con-
rează şi unor profesionişti care nu ies în faţă. Nu sunt cepute de către autori în formă de articole, ordonate
aplaudaţi de suporterii din tribună. Sunt mai puțin cu- alfabetic, care să permită instructorilor, educatorilor
noscuți organizatorii activităților sportive, antrenorii, și profesorilor a depista cu ușurință informația nece-
arbitrii, comentatorii și jurnaliștii sportivi etc. sară și a o folosi ca pe un instrument de dialog și de
Privită din acest unghi, cartea, recent apăru- integrare socială. Este o carte unde se pot găsi rapid
tă, conține informații extrem de valoroase și utile. răspunsuri la diverse întrebări ce țin de instruire și
După cum se afirmă în prefață, este prima carte din educație sportivă.
colecția „Mica enciclopedie” și prima cercetare en- Astfel, sunt descrise riguros sporturile de vară:
ciclopedică în domeniul sportului realizată în Re- atletism, tir cu arcul, badminton, baschet, box,
publica Moldova. caiac, canotaj, ciclism, echitație, scrimă, haltere,
Elaborată pe principii enciclopedice, luc- hochei pe gheață și pe iarbă, fotbal, gimnastică,
rarea prezintă informații esențiale privind: handbal, judo, înot, taekwondo, tenis de masa, te-
1) conceptele de bază din domeniul sportului; 2) ter- nis, triatlon, volei, wrestling și sporturile de iar-
menii aferenți; 3) sporturile, disciplinele și probele nă: biatlon, hochei pe gheață, patinaj artistic,
sportive; 4) fenomenele și instituțiile din sport și cul- schi alpin, scheleton, snowboard. Fiecare gen de
tură fizică; 5) biografiile sportivilor de performanță, sport este definit, sunt menționate principalele pro-
ale unor personalități din țară și de peste hotare; pre- be sportive aferente, regulile de joc, performanțe-
cum și ale unor specialiști organizatori din domeniul le obținute la Campionate și Jocuri Olimpice, sunt
sportului în context național și internațional. Numă- nominalizate Asociațiile și Federațiile fondate în
rul total de termeni e de 621. diferite țări, inclusiv în Republica Moldova. Așa-
Mens sana in corpore sano este un dicton la- zisului „sport-rege”– fotbalul – îi sunt rezervate,
tin care trebuie ținut minte. Acesta a fost prezent de exemplu, patru articole: unul generic și celelalte
permanent în educație, încercându-se găsirea unui trei, respectiv, despre fotbalul american, cel canadi-
echilibru între corp și minte. Avantajele pe care le an și futsal (fotbal în sală).
oferă viața la etapa contemporană duc la reduce- Cartea include în jur de 130 de personalități
rea drastică a efortului, la automatizarea activității sportive, printre care: nume sonore internaționale,
umane. Preferăm internetul și televizorul. Domină precum: Bobby Charlton (fotbalist englez), Heike
sedentarismul care prejudiciază serios sănătatea po- Drechsler (atletă germană), Bobby Fischer (șahist
pulației, mai ales, a adolescenților și a tinerilor. american), Michael Jordan Jeffrey (baschetbalist
Cartea Sport. Mică enciclopedie promovează american), Kenneth H. Cooper (fondatorul gimnas-
acest domeniu ca pe un instrument pentru educație ticii aerobice, SUA), Pierre Fredy de Coubertin (fon-
și pace într-o gamă largă de activități. Ea reunește datorul JO moderne, Franța), Steffi Graf (tenismenă

160 - nr. 2 (33), iunie 2014


Noutăți editoriale

germană), Wayne Gretzky (hocheist canadian), Bru- Rogozenco (Republica Moldova), Ioan Chirilă (zi-
ce Lee (arte martiale, SUA), Diego Armando Ma- arist în tematică sportivă, România), Constantin
radona (fotbalist argentinian), James A. Naismith, Matache (România), regizor de film cu tematică
(inventatorul jocului de baschet, Canada), Edison sportivă: Alexei Barat (Republica Moldova); me-
Arantes do Nascimento Pele (fotbalist brazilian), dici sportivi: Drăgan Ioan (România), Maria Robu
Michael Phelps (înotător american), Michel Platini (Republica Moldova); antrenori: Franz Anton
(fotbalist francez), Michael Schumacher (pilot ger- Beckenbauer (fotbal, Germania), Octavian Bellu
man de formula I), Arnold Schvarzenegger (cultu- (gimnastică, România), Ilie și Mihai Buiuc (judo
rist, actor, politician, Austria); sportivi notorii ro- și sambo), Petru Caduc (box), Valeriu Filipov (box
mâni: Iolanda Balaș (atletă), Lucian Bute (boxer), și baschet), Vasile Luca (sambo, RM), Gheorghe
Nadia Comăneci (gimnastă), Nicolae Dobrin (fot- Iliuță (box, România-Suedia) etc.
balist), Leonard Doroftei (boxer), Gheorghe Hagi Cu mare grijă au fost adunate și prezentate in-
(fotbalist), Gheorghe Iliuță (boxer și schior alpin), formațiile despre starea de lucruri din domeniul
Anghel Iordănescu (fotbalist român, antrenor prin- sportului, caracteristică pentru Republica Moldova.
cipal al selecționatei de fotbal a României), Eli- Sunt nominalizate organizațiile de stat și nongu-
sabeta Lipă (canotoare), Mircea Lucescu (fotbalist vernamentale, instituțiile de învățământ de diferite
și antrenor), Lia Manoliu (atletă), Diana Mocanu grade care se ocupă de dezvoltarea sportului în Re-
(înotătoare), Gheorghe Mureșan (baschetbalist), publica Moldova; sunt trecute în revistă realizări-
Ilie Năstase (tenismen), Ecaterina Szabo (gimnas- le Federațiilor sportive care activează în republică,
tă), Gabriela Szabo (atletă), Ion Țiriac (tenismen) printre care: Federația de Atletism, Federația de
etc.; sportivi din Republica Moldova: Octavian Baschet, Federația de Box, Federația Moldoveneas-
Bodișteanu (lupte libere), Viorel Bologan (șa- că de Fotbal, Federația de Tenis, Federația de Volei
hist), Petru Caduc (boxer), Caigorodov Anatoli etc.; sunt contabilizate titlurile de campion și meda-
(boxer), Andrei Carpenco (alpinist), Tudor Casa- liile obținute de sportivii moldoveni. Într-un articol
pu (halterofil), Valentin Ciumac (atlet), Anatoli aparte, este subliniată contribuția Comitetului Nați-
Cîrîcu (halterofil), Igor Dobrovolschi (fotbalist), onal Olimpic al Republicii Moldova la promovarea
Andrei Doga (sambo și judo), Ion Dosca (jocul de valorilor olimpice ale țării prin inițiativele lansate,
dame), Veaceslav Gojan (boxer), Veaceslav Gor- prin implementarea spiritului olimpic în diverse lo-
pișin (handbalist), Procopie Grosu (luptător de stil calități ale țării, prin susținerea și dezvoltarea spor-
greco-roman), Vitalie Grușac (boxer), Valentin tului de performanță, precum și a celui de masă. O
Guțu (sambo, judo), Viorel Iordăchescu (șahist), prezență notabilă între publicațiile de acest gen din
Cristina Iovu (halterofilă), Nicolae Juravschi (ca- republica noastră, cartea Sport. Mică enciclopedie
noist), Natalia Rusacenco (handbalistă), Elena este de o utilitate maximă pentru profesorii de edu-
Scovitina Miscova (șahistă), Timofei Screabin (bo- cație fizică, pentru antrenori, pentru specialiști din
xer), Elmira Scripcenco (șahistă), Nicolae Simatoc domeniu, pentru studenți, precum și pentru toți îm-
(fotbalist), Ghenadie Tulbea (lupte libere), Octavi- pătimiții de sport.
an Țicu (boxer), Stela Zaharova (gimnastă), Ivan Un cuvânt deosebit de laudă merită autorii ei.
Zaikin (lupte greco-romane); sportivi din alte țări: Munca lor denotă meticulozitate, efort și perse-
Serghei Bubka (săritor cu prăjina, Ucraina), Nona verență, dar va fi răsplătită întreit prin interesul
Gaprindașvili (șahistă, Georgia), Irina Rodnina sporit al cititorilor. Întregul colectiv redacțional
(patinaj artistic, Federația Rusă), Elena Isinbaeva al cărții a contribuit la eleganța și sobrietatea ex-
(atletă, Federația Rusă), Aleksandr Karelin (lup- punerii, la complexitatea informației și la precizia
tător de stil greco-roman, Federația Rusă), Garry exprimării.
Kasparov (șahist, Azerbaidjan), Gusman Kosanov La o a doua ediție, cartea va fi revizuită și com-
(atlet, Kazahstan), Larisa Latînina (gimnastă, pletată pentru a fi de un real folos pentru toți cei care
Ucraina); personalități cu merite deosebite în dez- văd în sport un aliat al frumuseții și tinereții, precum
voltarea sportului: Nicolai Ambrosi, Boris Boguș, și un garant al păcii. Pace și sport...sintagmă foar-
Pavel Cebanu, Veaceslav Manolachi, Andrei Neg- te actuală în zilele noastre. Jocurile Olimpice sunt
ru, Grigore Popovici, Boris Rîșneac, Alexei Rusu competiții care promovează pacea. „Când încep Jo-
(Republica Moldova), Samaranch Juan Antonio curile, armele tac” este un slogan bine cunoscut. O
(Spania), Alexandru Lăzărescu, Panfil Sava, Ale- spune și dl Nicolae Juravschi, președintele Comi-
xandru Șiperco (România); comentatori și ziariști tetului Național Olimpic, în prefață: „sportul poate
sportivi: Nicolae Buzdugan, Efim Josanu, Valeriu face să tacă și tunurile”.

nr. 2 (33), iunie 2014 - 161


Akademos

Acad. Gheorghe GHIDIRIM tratament, efectuat împreună cu prof. Z. Gorbușin


sub îndrumarea prof. V.I. Filin din Sankt Petersburg,
la 75 de ani a stat la baza pancreatologiei contemporane, în care
a fost argumentată atitudinea organo-menajantă în
pancreonecrozele severe – principiu respectat astăzi
de către specialiștii de profil.
A pus începuturile chirurgiei endoscopice și ba-
riatrice în Republica Moldova. Rezultatele cercetă-
rilor științifice se regăsesc în circa 690 de lucrări
ştiinţifice, 7 monografii, 2 manuale. Veritabile cărți
de căpătâi pentru medicii-chirurgi sunt lucrările:
Острый панкреатит и его осложнения (1982, în
colab.); Травматические панкреатиты (1990, în
colab.); Stimularea imunității locale în tratamentul
procesului inflamator (2004, în colab.); Hemoragi-
ile digestive superioare non-variceale (2009, în co-
lab.), manualele Curs de chirurgie (2004, în colab.)
(n. 22 aprilie 1939, s. Palanca, azi r-nul Ștefan și Surgical pathology (2006, în colab.).
Vodă) Acad. Gh. Ghidirim deține 45 obiecte de propri-
Medic, domeniul științific: chirurgie genera- etate intelectuală; citări în literatura de peste hotare
lă și laparoscopică. – 171; indexul Hirsch – 6. În cadrul Saloanelor In-
Doctor habilitat în medicină (1983), profesor ternaţionale de inventică a fost desemnat cu 7 meda-
universitar (1986). Membru titular al Academiei lii de aur, 4 medalii de argint și o medalie de bronz.
de Științe a Moldovei (1993). Este președinte al Consiliului științific speciali-
Ilustrul medic și om de știință, acad. Gheorghe zat pentru conferirea gradelor științifice de doctor și
Ghidirim, a absolvit Facultatea de Pediatrie (1963) doctor habilitat în medicină la specialitatea „Chirur-
și doctorantura la Catedra de Chirurgie (1966) a In- gie”, președinte al Comisiei de Atestare a chirurgi-
stitutului de Medicină din Chișinău. Este asistent, lor din Moldova.
conferențiar (1966-1986), apoi profesor (din 1986), A pregătit 18 doctori și 12 doctori habilitați în
șef al Catedrei de Chirurgie pentru Subordinatori medicină. A introdus rezidențiatul în pregătirea me-
(1978-1979), prodecan al Facultății de Medicină dicilor și a organizat parteneriatul în medicină cu
Generală (1964-1975), șef al Catedrei de Chirurgie SUA. A prezentat comunicări științifice la peste 30
Generală (1979-1992) și șef al Catedrei de Chirur- de congrese și simpozioane științifice republicane
gie nr. 1 „Nicolae Anestiadi” (din 1992) ale USMF și internaționale, inclusiv în Rusia, Ucraina, Româ-
„Nicolae Testemițanu”. A fost deputat al poporului nia, Letonia, Uzbekistan, Polonia, Ungaria, Turcia,
în Sovietul Suprem al URSS (1989-1992), ministru Estonia, Spania, Italia, Austria, Belgia, Germania,
al Sănătății din Republica Moldova (1990-1994), SUA, Japonia ș.a.
academician coordonator al Secției de Științe Medi- Este membru al Societății Mondiale de Chi-
cale a AȘM (1993-1995 și din 1999). rurgie, al Societății Internaționale de chirurgie
Este fondator al școlii științifice în pancreato- Hepato-pancreato-biliară, al Societății de Chirur-
logie (primul în Republica Moldova și printre pri- gie Laparoscopică din SUA, Membru de Onoare al
mii în URSS, împreună cu prof. V.I. Filin, a intro- Academiei de Științe Medicale din România, Mem-
dus operațiile organomenajante în pancreonecroze, bru de Onoare al Societăţii Române de Chirurgie,
reducând mortalitatea de la 80% la 10%) și în chi- Membru de Onoare al Societăţii Române de Chirur-
rurgia celioscopică (împreună cu conf. A. Ghereg a gie Laparoscopică.
efectuat în 1992 prima colecistectomie laparoscopi- Timp de zece ani (1986-1996), a fost președinte
că în Republica Moldova). A cercetat indicii hemo- al Asociaţiei Chirurgilor din Moldova „N. Anestia-
dinamici în afecțiunile chirurgicale ale plămânilor di”, actualmente președinte de onoare. Președinte al
(abcesul pulmonar, bronșectaziile, chistul hidatic și Ligii Medicilor din Moldova. Unul din fondatorii
cancerul pulmonar), stările patologice ale sistemu- Secției de Științe Medicale a AȘM.
lui digestiv (boala ulceroasă, colelitiaza și mai ales Membru al Colegiului de redacţie al reviste-
pancreatita acută). Studiul aprofundat al etiopatoge- lor: „Buletinul Academiei de Științe al Republicii
nezei, simptomatologiei, metodelor de diagnostic și Moldova. Ştiinţe medicale” (Chișinău); „Chirur-

162 - nr. 2 (33), iunie 2014


Aniversări

gia” (Bucureşti); „Cercetări experimentale medi- Dr. hab. Nicon UNGUR


co-chirurgicale” (Timişoara); „Jurnal de Chirurgie”
(Iaşi); „Новости хирургии”, Витебск, Белорусь,
la 60 de ani
Импакт-фактор РИНЦ (2012): 0.095; „Arta Medi-
ca” (Chișinău); „Curierul Medical” (Chișinău).
Laureat al Premiului Național în domeniul Ști-
inței și Tehnicii pentru anul 2011.
Deține titlurile de „Om Emerit”, „Eminent al
Ocrotirii Sănătății din URSS”.
Este decorat cu Ordinul „Gloria Muncii”, „Or-
dinul Republicii”, cu medaliile „Dimitrie Cantemir”
și „Nicolae Testemițanu”, Medalia „Ion Juvara”
(România).
Deținător al „Bisturiului de Aur” (1999), acor-
dat de Societatea Chirurgilor din Moldova.
Este Cetățean de Onoare al satului de baștină
Palanca, r-nul Ștefan Vodă; Cetățean de Onoare al
municipiului Chișinău. (n. 23 aprilie 1954, comuna Olişcani, r-nul Şol-
Academicianul Gheorghe Ghidirim face parte dăneşti)
din generația de aur a oamenilor de știință și cultu- Chimist, domeniul științific: chimia compu-
ră care au promovat și înmulțit tradițiile și valorile şilor naturali şi fiziologic activi, în mod special a
spirituale, dar și cele democratice, fiind un remar- terpenoidelor.
cabil exponent al Mișcării de Renaștere Națională. Dr. hab. în chimie (1994), conferenţiar cerce-
A făurit istoria medicinii naționale, contribuind la tător (1990).
restructurarea sistemului de sănătate şi a învăţămân- În zilele luminate de aprilie, când făptura ome-
tului superior medical, raliându-le la rigorile timpu- nească se bucură de căldura tot mai generoasă a pri-
lui. S-a impus prin inteligenţă, devotament cauzei, măverii, am avut un prilej deosebit să adresăm cor-
fiind un adevărat patriot al plaiului şi neamului nos- diale felicitări dr. hab. Nicon Ungur la cea de-a 60-a
tru, îndrăgostit de cultură, limbă şi istorie, altoind aniversare a sa. Am acceptat cu plăcere îndemnul
încontinuu această dragoste generaţiilor tinere. colegilor de a scrie acest mesaj în virtutea faptului
că de mult timp fac parte din minunata echipă de
Acad. Stanislav Groppa cercetători pe care o conduce, dar mai cu seamă da-
Acad. Ion Ababii torită relaţiilor deosebite care ne leagă pe parcursul
Dr. hab., prof univ. Gheorghe Ciobanu a câtorva zeci de ani. Aştern aceste rânduri într-o
simplă tentativă de a aduce mulţumiri unui coleg
care m-a ajutat sincer şi dezinteresat să-mi constru-
iesc o carieră în cercetare. O fac din profund respect.
L-am cunoscut în îndepărtata iarnă a lui 1986.
Eram în anul de absolvire, iar el, proaspăt doctor în
chimie, ne-a purtat timp de o zi prin templul Aca-
demiei, străduindu-se să ne aprindă cât mai viu fla-
cără căutării şi setei de nou. Eram o mână de copii
cu drag de carte, aduşi din toate colţurile Moldovei
la Chişinău pentru o mică excursie în miraculoasa
lume a știinţei. Ceea ce îl deosebea pe Nicon Un-
gur era bunătatea şi căldura, entuziasmul cu care ne
vorbea despre pasiunea vieţii sale – Chimia Com-
puşilor Naturali. Dar îl cunoşteam de mai mult timp
înainte.
Am pornit în lume de pe aceleaşi cărări ale Oliş-
canilor, sat de oameni vrednici şi gospodari, înţe-
lepţi şi omenoşi, care prin fapte demne au făurit des-
tinul Țării. Din rândul lor s-au ridicat personalităţi

nr. 2 (33), iunie 2014 - 163


Akademos
marcante. Am avut acest noroc să fim alături de ei. pragmatice. Mai avem încă multe lucruri de făcut.
Aşa s-a întâmplat că şi soarta lui Nicon Ungur a fost Pentru cei necunoscători, voi aduce totuşi câ-
marcată de oameni deosebiţi. teva informaţii la subiect. A publicat peste 100 de
Fiind elev, a avut parte de dascăli minunaţi: An- articole ştiinţifice în reviste internaţionale cu factor
ton Lupu, Mihail Leşanu, Elena Orhei, Galina Han- de impact. Are 12 brevete de invenţie, dintre care
draburu, iar pe cărările fizicii a făcut primii paşi sub unele au fost deja implementate cu succes, proiecte
îndrumarea binecunoscutului Ilie Coşanu. A fost pri- comune de cercetare cu colegi din Spania, Rusia,
ma cunoaştere a labirinturilor ştiinţelor exacte şi tâ- Germania, Italia. A ţinut numeroase comunicări la
nărul Nicu, după cum era numit cu drag pe atunci, nu conferinţe internaţionale şi naţionale. Desfăşoară o
a întârziat să demonstreze capacităţile sale deosebite, activitate didactică prodigioasă. Judecând după pal-
remarcându-se în calitate de premiant al Olimpiadei maresul acumulat, cred că putem cu certitudine afir-
Republicane la fizică şi participant la Olimpiada Uni- ma că profesorul Ungur poate fi considerat printre
onală. A fost un adevărat succes, care i-a dat aripi şi chimiştii de frunte din Republica Moldova.
l-a întărit în convingerea că trebuie să urmeze calea Dar până la urmă noi, colegii, considerăm că
știinţei. Atâta doar că nu a fost să fie fizica. A fost aportul cel mai important al omagiatului este cel
chimia. Aşa s-au aşezat stelele, aşa a dictat destinul, pentru destinul oamenilor din jurul său. Iată doar
propulsându-l pe Ilie Coşanu pe alte căi și aducând, unii din cei, alături de care Nicon Ungur a stat la
în 1969, la şcoala din Olişcani, un nou profesor masa de laborator, ghidându-i în munca de cercetare
de chimie – Iurie Revenco. Țin să recunosc că am şi în procesul de elaborare a tezelor de doctorat: dr.
avut cu toţii norocul să fim povăţuiţi de acest harnic hab. Aculina Arîcu, dr. Alic Barbă, dr. Nguen van
pedagog, om de o inteligenţă şi ţinută intelectuală Hung, dr. Nguen van Tuen, dr. Marina Grinco, pre-
deosebită. Profesor cu verticalitate şi demnitate. În cum şi autorul acestor rânduri.
aceste condiţii, Nicu se pătrunde de magia chimiei. Nu putem ocoli cu vederea nici faptul că profe-
I-a simţit farmecul și s-a ataşat de această disciplină sorul Ungur este un bun familist și un tată grijuliu.
pentru totdeauna datorită harului dovedit de labori- A fost capabil să cultive dragostea pentru cercetare
osul profesor Revenco. şi creaţie copiilor, doi dintre care merg pe aceeaşi
Astfel, după absolvirea şcolii, urmează studiile la cale de studiu în domeniul ştiinţelor exacte: feciorul
Facultatea de Chimie a Universităţii de Stat din Chi- Ştefan este student la Universitatea AŞM, Faculta-
şinău, iar la îndemnul regretatului Nicolae Gărbălău tea de Știinţe Naturale şi Exacte, iar Liviu a urmat
alege să-şi continue cariera de cercetare în echipa lui cu succes doctoratul la Universitatea Catolică din
Pavel Vlad. Nu a fost o alegere greşită. Ba din contra. Leuven, Belgia şi activează în prezent în această in-
Era mijlocul anilor 1970 şi energia, elanul, entuzias- stituţie în calitate de post-doctorand. Cu un indice
mul, cutezanţa, inteligenţa şi profunzimea acestor doi H peste 15, este deja autorul unui fenomen nou în
chimişti remarcabili s-au contopit, conducând la afir- chimia coordinativă a magneţilor moleculari – efec-
marea unei viguroase şcoli ştiinţifice – şcoala chimiei tul toroidal în compuşii coordinativi cu arhitectură
organice a compuşilor naturali. ciclică.
Anume odată cu includerea lui Nicon, după cum Stimate domnule Profesor Ungur, dragă Nicon!
îl numeau respectuos colegii de laborator, în echipa Aţi primit felicitări nu numai din Moldova, dar şi de
lui Pavel Vlad, rezultatele în cercetare cunosc o dez- la colegii din Italia, Spania, Portugalia, Germania,
voltare exponenţială. Punctul culminant îl reprezin- China, Vietnam, Rusia, Belarus, Romania. Toţi cei
tă elaborarea unei noi strategii în sinteza compuşilor care au lucrat împreună cu dumneavoastră apreciază
terpenici ciclici – ciclizarea superacidă a olefinelor contribuţia pe care aţi adus-o ca Cercetător şi ca Om.
izoprenice la temperatură joasă. Această realizare Menţionez cu drag numai un gând din adresarea că-
de o relevanţă deosebită în chimia modernă nu ar fi tre dvs. a colegilor de la Napoli, cu care ați inițiat o
fost posibilă fără contribuţia directă a profesorului colaborare fructuoasă, încununată de zeci de articole
Ungur. Pentru aceasta, și nu numai, întreaga comu- ştiinţifice: -Nicon, sei un grande Professore !!!
nitate a chimiştilor din Moldova îi poartă un respect La rândul nostru, Vă dorim să priviţi cu mân-
deosebit. drie la ceea ce aţi realizat şi să păşiţi cu cutezanţă
Mergând pe o cale mai bătătorită cu astfel de în viitor!
ocazii pe care o avem astăzi, ar fi trebuit să trec în Vivat Professore! Vivat Academia!
revistă toate contribuţiile aduse până acum în cer-
Dr. Veaceslav Kulciţki
cetare de către omagiat. Nu o voi face. Nu atât din
dorinţa de a fi mai original, cât din circumstanţe mai

164 - nr. 2 (33), iunie 2014


Aniversări

Acad. Alexandru ROȘCA te 200 de lucrări științifice, inclusiv 6 monografii,


printre care pot fi menționate: Dezvoltarea liberă a
la 80 de ani
fiecăruia (1980), Procesele integraționiste în me-
diul rural și dezvoltarea multilaterală a personali-
tății (în limba rusă, 1984), Algoritmi ai tranziției:
aspecte social-filozofice (2007).
Activitatea de cercetare științifică este foca-
lizată pe fundamentarea reperelor conceptuale și
teoretico-metodologice de investigație a unor feno-
mene și procese social-politice, cum ar fi dezvolta-
rea liberă a individului (fiind elaborat un studiu cu
titlu de pionierat în această direcție științifică); de-
pășirea deosebirilor dintre oraș și sat, evidențierea
căilor de apropiere a condițiilor de viaţă a oamenilor
din localitățile urbane și cele rurale prin reliefarea
diferențelor sociale și elaborarea concepției proce-
selor integrative în cadrul sistemului unic; dezvolta-
(n. 27 aprilie 1934, s. Mândrești, r-nul Tele-
rea potențialului uman prin identificarea condițiilor
nești)
obiective și subiective ale creşterii participării civi-
Filosof, domeniul de cercetare: dezvoltarea
ce a individului în contextul modernizării societății
liberă a individului, cadrul teoretico-metodologic
și depășirii paternalismului social etatist; interco-
de examinare a oraşului şi satului ca elemente ale
nexiunea dintre eficientizarea funcționalității siste-
unui sistem integru, procesele integrative în siste-
mului politic, aprofundarea coeziunii sociale și con-
mul „oraş-sat” și dezvoltarea potenţialului uman.
solidarea dezvoltării durabile, abordată prin prisma
Doctor habilitat în filosofie (1988), membru doctrinelor și conceptelor social-filosofice și politi-
corespondent (1992) şi membru titular (2000) al ce contemporane (fiind definite obiective prioritare
Academiei de Ştiinţe a Moldovei. de soluționat); valorile general umane ca platformă
Acad. Alexandru Roșca este o personalitate no- a dialogului civilizațiilor, recomandări menite să
torie a vieții științifice academice și universitare din contribuie la aprofundarea dialogului intercultural
Republica Moldova. Născut la 27 aprilie 1934 în și intercivilizațional la nivel global, regional și lo-
s. Mândrești, r-nul Telenești, Alexandru Roșca a ur- cal; relația individ-societate ca reper al existenței
mat treptele tradiționale ale afirmării profesionale și umane, abordată din perspectiva recunoașterii fap-
personale în cariera științifică. A absolvit Faculta- tului că omul este un subiect permanent al acțiunii
tea de Istorie și Filologie a Universității de Stat din sociale, orientarea sistemului social spre om consti-
Moldova (1962) și doctoratul din cadrul Universității tuind, în viziunea savantului, esența procesului de
de Stat din Moldova (1970). Este doctor în filosofie umanizare a societății.
(1971), doctor habilitat în filosofie (1988), membru Unul din rezultatele sale științifice valoroase
corespondent (1992), membru titular (2000) al Aca- este evidențierea și argumentarea unei etape noi
demiei de Științe a Moldovei. în instituirea și dezvoltarea sistemului politic din
Activitatea de muncă a desfășurat-o, în temei, Republica Moldova, legată de schimbările consti-
la două instituții – Universitatea de Stat din Moldo- tuționale din 5 iulie 2000 și de opțiunea europeană
va și Academia de Științe a Moldovei, cu precădere proclamată în 2005. Pe un plan mai general se în-
la actualul Institut de Cercetări Juridice și Politice. scriu și rezultatele obținute prin elaborarea direc-
În cadrul Universității de Stat din Moldova (1964- țiilor și obiectivelor privind sporirea eficacității
1977) a parcurs itinerarul științifico-didactic de la funcționării sistemului politic, structurilor de stat,
asistent universitar la conferențiar universitar, iar la administrației locale și democrației directe.
Academia de Științe a Moldovei (din 1977) a cu- Acad. Alexandru Roșca a fost redactor-șef al
noscut o ascensiune pe merit de la șef de Sector al Buletinului Academiei de Științe a RSS Moldove-
Secției de Filosofie și Drept (actualmente ICJP al nești „Științe sociale: filosofie, drept, etnografie, stu-
AȘM) până la academician coordonator al Secției diul artelor, arheologie” și a „Revistei de Filosofie și
de Științe Umanistice și Arte. Drept”. De notat, de asemenea, calitatea de membru
Interesele sale științifice țin de domeniul filoso- al colegiilor de redacție în reviste științifice de peste
fiei sociale și al științelor politice. Este autor a pes- hotare (România și Rusia), precum și de membru de

nr. 2 (33), iunie 2014 - 165


Akademos
onoare sau asociat al unor organizații științifice din Membru corespondent al AȘM
străinătate (Franța, Bulgaria și România).
De remarcat, nu în ultimul rând, numeroase par-
Anatol CIOBANU
ticipări în calitate de președinte al consiliilor științi- la 80 de ani
fice specializate pentru examinarea și susținerea te-
zelor de doctor habilitat și de doctor (din 1993 până
în prezent), academicianul Alexandru Roșca fiind
un promotor activ al excelenței științifice. A pregătit
4 doctori habilitaţi și 19 doctori în științe.
Activitatea de cercetare științifică a savantului,
de administrare a științei și de pregătire a cadrelor
de înaltă calificare s-a soldat cu formarea școlii ști-
ințifice a academicianului Alexandru Roșca.
Fiind o persoană de o cultură și inteligență de-
osebită, de un înalt rafinament și o autoritate incon-
testabilă, academicianul Alexandru Roșca se bucură
de o preţuire înaltă din partea colegilor și a discipo-
lilor, reprezintă un exemplu de comportament mo-
ral, abnegație și seriozitate, calități care i-au adus (n. 14 mai 1934, com. Ruseni, azi r-nul Edineț)
faima de Om, Cercetător științific și Intelectual. Lingvist, domeniul științific: gramatica lim-
bii române, lingvistică generală (contrastivă) și
Acad. Gheorghe Duca sociolingvistică.
Dr. hab., prof. Victor Moraru Doctor habilitat în filologie (1973), profesor
Dr. hab., prof. Victor Juc universitar (1976). Membru corespondent al
Academiei de Științe a Moldovei (1992).
Figură proeminentă a vieții noastre culturale,
reprezentant de seamă al lingvisticii românești ac-
tuale, cu o deosebită autoritate științifică atât în țară,
cât și peste hotare, membru corespondent al Acade-
miei de Științe a Moldovei Anatol Ciobanu, profe-
sor universitar, șef de catedră pe parcursul multor
decenii la Facultatea de Litere a Universității de
Stat, împlinește vârsta de 80 de ani.
Anatol Ciobanu și-a început activitatea știin-
țifică și didactică luând doctoratul la Alma mater.
Studiile de postdoctorat, urmate la Universitatea de
Stat „M. V. Lomonosov” din Moscova, au exercitat
o influență decisivă asupra orientării și formării ști-
ințifice a tânărului cercetător. În termenele stabilite,
în 1973, a susţinut teza de doctor habilitat în filolo-
gie, în 1976 i se conferă titlul de profesor univer-
sitar, iar în 1992 a fost ales membru corespondent
al Academiei de Ştiinţe a Moldovei la specialita-
tea Gramatica limbii romane, lingvistică generală
(contrastivă) şi sociolingvistică.
S-a impus, încă de la începutul carierei sale, ca
un eminent cercetător în domeniul filologiei și al
lingvisticii romanice. Amplitudinea intereselor pro-
fesorului A. Ciobanu este foarte mare – de la proble-
me de cultură a vorbirii până la cele de lingvistică
generală, dar cel mai îndrăgit și, bineînțeles, mai
profund și mai fructuos investigat domeniu rămâne
totuși gramatica, în special sintaxa. De o deosebită
atenție s-au bucurat propoziția și fraza cu diversele
166 - nr. 2 (33), iunie 2014
Aniversări

lor aspecte semantico-funcționale și structurale, ver- adecvate obiectului de studiu – gramaticii, în speci-
bele semicopulative, principiul logico-semantic și cel al sintaxei.
funcțional în sintaxă, analizele contrastive originale Rezultatele obţinute sunt reflectate în peste 600
la nivelul propoziției (pe material românesc, francez, de studii ştiinţifice, note, recenzii, articole pentru en-
rus), problema normei limbii literare, principiile de ciclopedii, rezumate etc. Dintre cele mai reprezenta-
bază ale punctuației românești, sintaxa transformați- tive fac parte lucrările: Părţile principale ale propo-
onală la nivelul propoziției și al frazei etc. ziţiei (1969); Probleme dificile de gramatică (1969);
Și dacă astăzi putem spune că limba română Să scriem şi să vorbim corect (1970); Синтаксис
este limba noastră oficială, e bine să se știe că pen- полусвязочных глаголов (în 2 vol., 1976, 1978);
tru această cauză a luptat – anume a luptat – ca un Sintaxa propoziţiei (1976); Sintaxa frazei (1984);
adevărat ostaș al neamului și profesorul A. Ciobanu. Sintaxa şi semantica (Studiu de lingvistică genera-
A luptat publicând o serie de articole și studii, prin lă) (1987); Sintaxa (1987, în colab. şi red.); Limba
care a demascat falsul tezelor imperial-comuniste maternă şi cultivarea ei (1988); Sintaxa practică
privind virtuțile așa-zisului bilingvism armonios, a (Cu elemente de analiză transformaţională) (1991);
luptat prin emisiuni la radio și televiziune, a lup- Limba latină: Manual pentru cl. a X-a (1995, în co-
tat explicând oamenilor de la orașe și de la sate în lab.); Lingua latina (1996, în colab.); Limba latină:
cadrul unor adunări și mitinguri ce pericol ne paște, Manual pentru cl. a XI-a (1999, în colab.); Punc-
dacă vom rata șansa pe care ne-o oferă istoria de a tuaţia limbii române (2000); Mic dicţionar latin-
ne regăsi pe noi înșine. Putem spune cu justificată român de expresii consacrate (2002, în colab.); Lim-
mândrie că, printre lingviștii entuziaști care au con- ba latină: Manual pentru cl. a XII-a (2005, în co-
tribuit cu adevărat la formarea și punerea în mișcare lab.); Antologie filologică (2005, alc. şi coautor).
a acelor interminabile coloane de demonstranți care În lucrările savantului regăsim rădăcinile cele
veneau, la 30-31 august 1989, din cele patru părți mai simple, dar subtile, ale gândirii științifice, de
ale Moldovei spre Piața Marii Adunări Naționale, lingvist care, la Chișinău, reprezintă o școală de
s-a aflat și temerarul, neobositul Anatol Ciobanu. prestigiu, o școală ce provine din cele mai bune iz-
Pentru deosebitele sale merite științifice, mem- voare ale lingvisticii – Lingvistica Funcțională de la
brul corespondent Anatol Ciobanu este distins cu Praga. Contribuția profesorului A. Ciobanu constă
Premiul de Stat al Republicii Moldova. în faptul că a implementat, sub aspect metodologic,
Îndelunga activitate didactică și științifică a pro- ideile structuralist-funcționaliste la Chișinău; idei
fesorului Anatol Ciobanu s-a desfășurat multilate- prin care se impune necesitatea delimitării în ling-
ral, într-un larg domeniu de preocupări. În lucrările vistică a aspectului diacronic (dinamic) și sincronic
Domniei Sale sunt cuprinse aproape toate ramurile (static), imprimându-le, astfel, caracter definit de
lingvisticii și filologiei, pronunțându-se asupra uno- concepție lingvistică. Profesorul Anatol Ciobanu
ra dintre cele mai de seamă probleme ale discipli- a format o adevărată școală de cercetători care nu-
nei filologice, acordând însă o predilecție deosebită mără 39 de doctori și doctori habilitați, pe care îi
gramaticii și în special sintaxei. În studiile sale de sprijină în toate împrejurările și a căror activitate o
gramatică se pune constant accentul pe funcție și, îndrumează cu discreţie şi competență.
numai după aceasta, pe structurile gramaticale prin Prin întinsa și rodnica sa activitate didactică,
care se realizează, informativ-comunicativ, unitățile membrul corespondent Anatol Ciobanu a contribu-
sintactice. Tratatele de gramatică ale profesorului it la ridicarea nivelului de predare a disciplinelor
A. Ciobanu conțin, pe lângă sincronie, și preocupări filologice în învățământul nostru superior. Știind să
diacronice, fără ca aceste două puncte de vedere să inspire nobila pasiune a cercetării științifice, a îm-
fie vreodată suprapuse. părtășit bogatele sale cunoștințe unor nenumărate
Meritul savantului A. Ciobanu (și al discipolilor generații de studenți care l-au iubit și admirat.
săi) constă, de asemenea, în efectuarea unor com- Graţie gradului înalt de pregătire profesională,
pletări și observații teoretico-aplicative în domeniul a fost invitat să prezinte prelegeri la Universitatea
sintaxei și semanticii. Ideile sale în sintaxa limbii se „Al. I. Cuza” din Iaşi, Universitatea de Stat „M. V.
caracterizează printr-o impresionantă putere de con- Lomonosov” din Moscova, Institutul de Limbi Stră-
vingere. Viziunea lingvistică este umanistă și pro- ine din Minsk, Universitatea Provence-Marseille-1
fund originală. Beneficiind de o pregătire teoretică (Franţa), Universitatea de Stat din Cernăuţi ş.a.
multilaterală, Domnia Sa a fundamentat un sistem Trăiască profesorul Anatol Ciobanu spre onoa-
coerent de concepte lingvistice, logico-semantice și rea culturii românești!
funcționaliste, pe care le-a îmbogățit și nuanțat în
continuu, din dorința constantă de a le face cât mai Academician Gheorghe Duca

nr. 2 (33), iunie 2014 - 167


Akademos

Dr. hab. Ion GAGIM ritatea sa morală și personalitatea polivalentă l-au


făcut de-a lungul timpului un pedagog stimat foarte
la 60 de ani mult de colegi, un dascăl respectat de studenți și un
om de știință apreciat de lumea savantă.
Ca dovadă a prodigioasei sale activităţi stau re-
alizările dintr-un larg spectru al didacticii și științei
pedagogice. Este fondatorul și conducătorul școlii de
doctorat în domeniul Educației artistice din Repu-
blica Moldova, fondatorul și conducătorul Labora-
torului științific Psihopedagogia și Filosofia Artei în
cadrul Universității de Stat ,,Alecu Russo” din Bălți,
protagonistul domeniului Pedagogia muzicii din țara
noastră, precum şi unul din promotorii reformei în-
văţământului muzical general în Republica Moldova.
A cumulat teorii şi concepte pedagogice deosebit de
importante pentru ştiinţele educației, a celor artistice
în primul rând, fapt ce a contribuit din plin la reaşe-
(n. 31 mai 1954, s. Onișcani, r-nul Călărași) zarea sistemului muzical-pedagogic din țara noastră
Pedagog, muzicolog, domeniul științific: ști- şi la consolidarea statutului disciplinelor artistice în
inţele educaţiei, filosofie, muzicologie, psihope- învățământul primar, gimnazial și liceal.
dagogie muzicală. Profesorul Ion Gagim este academician-
Doctor habilitat în pedagogie (2004), profe- coordonator, președinte al Filialei AȘM din Bălți,
sor universitar (2005). decan al Facultăţii de Ştiinţe ale Educaţiei, Psiho-
Născut în inima Codrilor, în s. Onișcani din raio- logie şi Artă a Universităţii de Stat „Alecu Russo”
nul Călărași, Ion Gagim a primit din tinerețe o edu- din Bălţi, membru al Uniunii Compozitorilor şi Mu-
cație aleasă, în spiritul respectului faţă de valorile ge- zicologilor, membru al Uniunii Scriitorilor, membru
neral umane, dragostei pentru muncă și cunoaștere. al Uniunii Muzicienilor din ţara noastră. A publicat
Această aplecare juvenilă pentru acumulare, elevație numeroase monografii, manuale, dicționare, eseuri,
și studiu, şi-a pus amprenta asupra afirmării sale ulte- articole şi studii pe domenii interdisciplinare în re-
rioare, pasionat fiind de una dintre cele mai frumoase vistele de specialitate, inclusiv publicații peste hotare
şi complexe profesii – cea de pedagog. (România, Germania, Rusia, SUA), aportul său ști-
A absolvit Școala Pedagogică din Călărași, ințific fiind unul impresionant – circa 120 de titluri.
apoi Institutul Pedagogic de Stat ,,Alecu Russo” Este autorul conceptului şi redactorul-şef al revistei
din Bălți. Pregătirea universitară temeinică l-a re- de cultură, ştiinţă şi practică educaţională „Artă şi
comandat încă de tânăr pentru ocuparea funcției educaţie artistică”; protagonistul multiplelor confe-
de lector universitar, iar ulterior, pentru continua- rinţe/prelegeri publice (inclusiv emisiuni radio/TV,
rea formării profesionale, la aspirantura Institutu- workshop-uri, master-class) în ţară şi peste hotare
lui Pedagogic de Stat din Moscova, unde, călăuzit (România, Germania, Italia, Rusia) pe teme de cul-
de apreciata profesoare, teoreticiană în pedagogia tură, artă, filosofia muzicii, psihologia muzicii, arta
muzicală, Olga Apraxina, susţine cu succes teza de audiţiei muzicale ş.a.
doctor în pedagogie. Pentru definitivarea studiilor şi Pentru aportul său ştiinţific, cultural şi educaţi-
aprofundarea cercetării pedagogice, profesorul Ion onal imens este decorat cu „Ordinul de Onoare” al
Gagim efectuează stagiul de pregătire postdoctorală Republicii Moldova, Medalia „60 de ani ai AŞM”,
la Universitatea de Stat din Moldova. Acesta este Medalia „Dimitrie Cantemir” a AȘM, titlul onorific
finalizat cu susţinerea tezei de doctor habilitat în pe- de „Maestru în Artă”.
dagogie, intitulată ,,Fundamentele psihopedagogice Antrenat şi astăzi, ca altădată, în numeroase
şi muzicologice ale educaţiei muzicale”. proiecte educaţionale și de cercetare vizând promo-
Din anul 1980 și până în prezent profesează în varea valorilor umanistice, preocupat în permanenţă
aulele Universității de Stat ,,Alecu Russo” din Bălți, de educarea noilor generaţii de studenţi, profesorul
investind dăruire şi pasiune în activitatea didactică Ion Gagim, la frumoasa vârstă pe care a împlinit-o,
şi organizatorică a acesteia în diferite calități: de este un om împlinit!
la lector până la profesor universitar, de la șef de Dr., conf. univ. Margarita Tetelea
catedră până la prorector al acestei instituții. Integ- Dr., conf. univ. Marina Morari

168 - nr. 2 (33), iunie 2014


Aniversări

Dr. hab. Alexandru BURLACU l-a făcut să înţeleagă pericolul perseverării cu un ase-
menea discurs rătăcit în candoarea juneţii şi dorinţă
la 60 de ani de afirmare academică fulgerătoare, pe seama căruia
astăzi obişnuieşte să facă glume, Alexandru Burlacu
îşi reorientează atenţia în cu totul altă direcţie, optând
ireversibil pentru lecturile în cheie modernistă.
Îşi începe pledoaria în favoarea paradigmei mo-
derniste, instrumentelor de analiză şi ideilor estetice
ale acesteia printr-o schimbare de accent în chiar in-
teriorul studiilor sale despre fenomenul literar inter-
belic. După o scurtă perioadă de tăcere articolele îi
denotă un cu totul alt obiect de cercetare. „Platforma
ideologică”, problemele actualităţii şi alte sintagme
din recuzita criticii oficiale dispar definitiv, fiind
înlocuite cu un limbaj menit să expliciteze forma
şi structurile tradiţionale sau moderniste ale scriito-
rilor. De aici înainte Alexandru Burlacu devine tot
(n. 8 iunie 1954, comuna Chitai, Chilia) mai preocupat de procedeele şi tehnicile poetice în
Filolog, domeniul științific: critică și istorie defavoarea mesajului şi a realităţii din spatele tex-
telor. Monografia Critică în labirint. Studii şi eseuri
literară.
(1997) nu mai invocă deja decât accidental argu-
Doctor habilitat în filologie (2000), profesor
mente extraliterare, determinări politice, „atitudini
universitar (2002).
ideologice şi aspiraţii colective” şi pune sub lupa
Cea mai importantă contribuţie a domnului
valorificatoare „structura modernă” a romanelor ba-
Alexandru Burlacu în domeniul criticii literare din
sarabene şi modelele lor „constructive”.
spaţiul nostru constă în colportarea terminologiei
Din mormanul de literatură preponderent tra-
moderne de sorginte structuralistă, fenomenologic-
diţionalistă criticul alege un material de lucru care
existenţialistă şi din psihanaliză. Pe lângă faptul că
să-i permită constatarea emergenţei unor experi-
a diminuat oarecum abisul dintre cercetările noastre
mente literare moderniste în Basarabia interbelică.
şi cele de peste Prut, a creat premise pentru con- Relevante pentru exeget devin probleme precum
figurarea unui sistem coerent de legitimare şi de forma artistică, construcţia, maniera stilistică, per-
valorizare a literaturii române de aici în funcţie de spectiva narativă, tehnica (paşilor mici, punerii în
structura ei internă. abis, retrospectiva etc.) Romancieri ca Ioan Sulacov,
Dacă la început insistenţa sa de a introduce con- Alexandru Robot, Constantin Stere sau Leon Do-
cepte noi a stârnit scepticism şi nedumerire, mai nici (ultimii doi constituind axul celui de-al doilea
apoi acestea au devenit obişnuinţe de limbaj nu doar volum, Proza basarabeană: fascinaţia modelelor
în discursurile discipolilor, dar şi ale comilitonilor (1999), sunt valorificaţi în capacitatea lor de a asi-
săi. Cât despre efectul stimulativ şi rolul de cataliza- mila „noua structură, inovaţiile referitoare la teh-
tor al cercetării academic-universitare, pe care le-au nica narativă şi ontologia romanului românesc”.
avut aceste demersuri înnoitoare, vorbesc evidenţiat Deloc întâmplătoare sunt modelele la care este ra-
mai multe studii şi teme de doctorat, scrise în ulti- portată producţia românescă a basarabenilor, acestea
mele două decenii. constituind scriitorii care au consacrat experienţa
Când Alexandru Burlacu căuta să se afirme ca modernismului românesc: Liviu Rebreanu, Camil
cercetător literar (începutul anilor ’80), tranziţia de Petrescu, Mircea Eliade, Hortensia Papadat-
la deşertul realism-socialismului la o cât de cât nor- Bengescu sau Anton Holban.
malitate se făcea obositor şi dezolant. După atâta Centrarea cercetărilor lui Alexandru Burlacu pe
tratament dogmatic, dopaj cu şabloane ideologice şi valorile formale oferă la începutul anilor ’90 o soluţie
de-românizare, critica şi istoria literară din aceşti ani de alternativă la revalorificările „fără discernământ”
mai păstra inerţial nivelul rudimentar al limbajului de ale moştenirii literare interbelice, prejudiciate de
lemn şi sărăcia ideatică a „gloriosului” trecut. Pentru „admiraţia oarbă”, pe de o parte, şi o propunere pro-
că experienţa participării la proiectul academic „Is- ductivă de adaptare a terminologiei critice la ritmul
toria literaturii moldoveneşti” cu cele câteva texte trepidant al epocii, pe de altă parte. În contextul unor
doldora de clişee politice despre „începuturile criticii imense tensiuni şi aşteptări, adeziunea sa la practi-
literare sovietice moldoveneşti” i-a displăcut rapid şi cile interpretative formale descoperă moldovenilor o

nr. 2 (33), iunie 2014 - 169


Akademos
strategie de valorificare adecvată a interbelicului ro- lizele lui Alexandru Burlacu uzitează de repertoriul
mânesc, dar şi de normalizare a actului critic, chemat de concepte elaborate de Nicolae Manolescu (în
să se aplece asupra procedeelor literarului. Atât stu- special din studiul de poetică a romanului, Arca lui
diile despre proză, cât şi cele asupra poeziei urmează Noe), Adrian Marino, Matei Călinescu, Eugen Si-
un sistem coerent de reabilitare a interbelicilor prin mion, Romul Munteanu, Ion Simuţ sau Hugo Frie-
prisma faptelor intrinseci. „Suntem mai mult tentaţi drich, Marcel Raymond, Mihail Bahtin, Ernest R.
de relaţiile ei (poeziei, n.n.) cu sine, decât de raportul Curtius, Jaap Lintvelt, Gérard Genette etc. Fiecare
dintre poezie şi dialectica vieţii, subiect decelat deja studiu al său înregistrează câştiguri de limbaj critic
în exegeza anilor ’60-’80” – îşi argumentează exe- şi chiar revelaţii teoretice facilitate de vreo lectură
getul alegerea obiectului de cercetare în studiul mo- formatoare. Interesant este că exegetul preia doar
nografic Poezia basarabeană şi antinomiile ei, 2001. conceptele care i se par potrivite pentru a le adap-
Judecata de valoare este dominant estetică, pro- ta la nevoile textelor, nu şi postulatele în întregime
ducţia lirică fiind tratată ca fapt artistic. Importante ale vreunui model ştiinţific. Neconvingător ar suna
sunt particularităţile imaginarului, metamorfozele eventuala catalogare a lui Alexandru Burlacu drept
lui interioare, orizontul simbolic, modalităţile artis- critic cu metodă, căci analizele sale ies din sfera ori-
tice, subtilităţile de construcţie sau unitatea stilisti- cărei teorii ştiinţifice, ale cărei concepte le conside-
că. Scufundarea în irealul poeţilor are ca finalitate ră utile la un moment dat.
definirea originalităţii, dar şi gruparea lor în funcţie Serialul Textistenţe-lor (2007, 2008, 2012) con-
de forma de exprimare („Apolinici şi dionisiaci”). sacră deja o critică cu drept legitim la propriul stil
De remarcat faptul că în aceste prime volume şi originalitate. Subtilele analize formale, judecăţile
Alexandru Burlacu pune în discuţie autorii şi expe- de valoare balansând pe muchia neutralităţii acade-
rienţele lor literare moderniste (simboliste, expresi- mice, a atitudinilor subiective îndrăzneţe şi a persi-
oniste sau parnasiene), respinse odinioară de tradiţia flărilor inteligente compun un stil deosebit şi o notă
criticii sovietice drept problematice şi reacţionare. personală în câmpul criticii autohtone. Mai mult
Anume această literatură, alcătuind „orientarea re- decât atât, critica, cu preponderenţă cea formală, a
formatoare”, este considerată forţa progresivă a sin- lui Alexandru Burlacu începe să producă emulaţie,
cronizării. Componenta tradiţionalistă, alimentată proliferând printr-un număr apreciabil de teze de
de „catehismul sămănătorist”, ajunge dimpotrivă doctorat dedicate literaturii interbelice.
ţinta săgeţilor de scepticism al exegetului. Atunci când vizează fenomenul postbelic Ale-
Dincolo de recunoaşterea contribuţiilor imense xandru Burlacu refuză să întreţină glorii artificiale,
la păstrarea „românismului şi a sufletului naţional”, acordând spaţiu extins şi revenire multiplă doar unor
a „etosului basarabean”, a „trecutului istoric, a fon- autori importanţi ai literaturii române din Basarabia,
dului originar, a spaţiului şi timpului dacic”, pe care precum V. Beşleagă, P. Goma, V. Vasilache, A. Bu-
le-au adus adepţii „convenţiei clasicizante” în sânul suioc, V. Ioviţă, L. Donici, V. Coroban, M. Cimpoi,
unei culturi asediate de o ideologie străină, necesita- D. Matcovschi, Gr. Vieru, A. Ţurcanu, N. Dabija, V.
tea infuziilor „modelatoare şi catalitice” de „modele Romanciuc etc. Se va concentra cu predilecţie asupra
superioare, avansate” este mereu invocată. De aceea, acelor destine care au rezistat degringoladei euforii-
fericitele experienţe de „autohtonizare a convenţii- lor şi utopiilor socialiste cu preţul frângerii interioare
lor” moderniste constituie prilejuri pentru puţinele şi al reculului în subteranele timpului istoric. Potri-
concluzii optimiste ale exegetului care, în următoare- vit exegetului, romanele lui Vladimir Beşleagă sunt
le volume, lasă tot mai mult loc exprimării rezervelor reprezentative prin lumea şi personajele lui bizare,
şi nemulţumirilor în ceea ce priveşte lipsa materialu- introvertite, reflexive şi obsedate de necesitatea re-
lui de lucru ce ar confirma o evoluţie firească în acest cuperării identităţii pierdute, exprimată printr-o scrii-
sens. Chit că după cel de-al Doilea Război Mondial tură experimentală (discontinuităţi narative, perspec-
intervin anii negri ai dogmatismului „neprietenos”, tivism, monolog interior, soliloc), preferinţa pentru
ca să folosim un eufemism, literaturii de calitate, apoi formele simbolice şi mit, apetenţa pentru ermetism,
lunga, contradictoria şi amestecata tranziţie de la ilu- fantastic, poetic şi estomparea contururilor realităţii.
zoria liberalizare la halucinanta perestroikă. Importante pentru a fi puse în evidenţă sunt pro-
Revizuirea instrumentelor de lucru, favorabile zele care experimentează multiplicarea viziunilor
specificului estetic, se datorează lecturilor din mo- subiective, de aceea teoria dialogică a savantului rus
nografiile reprezentative ale „noii critici” din Ro- Bahtin se face tot mai des aplicabilă pe textele lui
mânia, şi ea zbătându-se în anii ’70-’80 în tentative Busuioc, Beşleagă şi Goma. Naraţiunea dialogiza-
de dedogmatizare a limbajului, dar şi remarcabilei tă arată că personajul romanului modern capătă tot
documentări din opurile occidentalilor, de la for- mai multă autonomie faţă de autor, având o conşti-
malismul rus până la structuralismul francez. Ana- inţă distinctă de cea a autorului şi vorbind în numele

170 - nr. 2 (33), iunie 2014


Aniversări

său cu celelalte personaje şi chiar cu autorul. Nu se Alţii cum au pornit a „grohăi”, nu mai contenesc.
va vorbi în acest caz de personaje care ilustrează Dar păzea! În „ceaţa tranziţiei” un alt lot a început
tipuri de caractere, ci de personaje care profilează să se aplece înainte „cu toate extremele anterioa-
nişte conştiinţe-voci. Aceste conştiinţe-voci dis- re”. Doamne, mult prea mari sunt farmecele Pute-
trug unitatea monologică a romanului şi se compun rii. Incredibil, dar istoria preacurviei Literaturii cu
într-o altă unitate – dialogică şi polifonică. Pluri- Puterea se repetă ca în toate utopiile şi antiutopiile,
perspectiva este deci perspectiva multiplă asupra mereu în contratimp”.
aceloraşi situaţii din mai multe puncte de vedere, iar Înainte de a intra pe filele istoriei literaturii,
plurivocitatea – prezenţa mai multor voci narative. scriitorii dau seama de păcatele lor pe „Scara lui
Deşi intervin şi alte „deosebiri de tehnică şi onto- Osiris” în varianta revizionistă a lui Alexandru Bur-
logie romanescă”, plasate mai târziu sub umbrela lacu care îşi exprimă deschis simpatiile, dar mai şi
paradigmei postmoderniste, romanul Povestea cu denunţă tertipurile cameleonilor şi grafomanilor cu
cocoşul roşu de Vasile Vasilache perseverează sub- subtilitatea pamfletarului talentat. În orice caz, dis-
versiv în multiplicarea „viziunilor ce îmbogăţesc cursul critic nu urmează invariabil strategia admira-
mozaicul lumii imaginare” şi fragmentarism plin de ţiei confortabile şi profitabile în toate timpurile pe
înţelesuri, care dispersează utopia afişată. Naraţiune care au adoptat-o unii colegi de ai săi.
dialogizată este considerată şi cea a lui Goma des- Depăşind vârsta investigaţiilor (mai mult sau
pre care totuşi se ştie că nu a negociat cu sistemul mai puţin) formale sau psihanalitice, în recentul său
comunist. Dialogismul scriitorului de la Mana ţine volum antologic apărut la Iaşi, Refracţii în clepsid-
de un alt nivel al explorărilor „cuvântului bivoc, al ră, 2013, Alexandru Burlacu îşi echilibrează meto-
construcţiilor hibride, al plurilingvismului”. dologia critică. Scriitorii vizitaţi şi cu alte ocazii sunt
Trebuie menţionată şi atenţia exegetului, susţi- analizaţi acum fără tăgadă prin raportarea lor la spi-
nută de-a lungul anilor, pentru încărcătura existen- ritul vremii. Poemele Magdei Isanos au „un puternic
ţială a operelor literare. De la romanul lui Constan- substrat autobiografic şi rezultă din metamorfoza
tin Stere şi până la cel al lui Vladimir Beşleagă, de unor trăiri empirice”. Ion Buzdugan e un „poet basa-
la poezia Magdei Isanos până la cea a lui Andrei rabean”, în a cărui liră nu lipseşte coarda patriotică.
Ţurcanu, nu se întâmplă ca Alexandru Burlacu să Sub presiunea comandamentelor realităţii naţiona-
nu pună în discuţie acea experienţă unică, ireduc- le, Grigore Vieru simte datoria unei poezii mesia-
tibilă a autorului prin opera sa care se prezintă ca nice. După ’86 cetăţeanul Dumitru Matcovschi „o
un cosmos autonom cu legile lui interioare. Urmă- ia înaintea poetului”, iar Nicolae Dabija se declară
rirea şi refacerea aventurii labirintice existenţiale, a din neam de clopotari, pledând în ipostaza „poetului
„odiseei fiinţiale”, care traduce traseul de căutare a luptător pe metereze într-o cetate asediată”. Într-un
identităţii creatorului, valorile lui intime, obsesiile, regim autoritar, poezia lui Andrei Ţurcanu nu ar fi
faptele de conştiinţă, viziunea asupra lumii se fac putut trece de îngrădirile cenzurii din cauza comple-
alternativ cu metodele descriptive fenomenologice xităţii imaginarului care „punctează o adevărată odi-
şi cu mijloacele tehnice ale psihanalizei. see iniţiatică, o călătorie prin labirinturile unei lumi
În mod progresiv, de la o publicaţie la alta, Ale- naufragiate, fără un ax interior, pândită de pretutin-
xandru Burlacu îşi însoţeşte interpretările aplecate deni de agresivitatea unor forţe malefice, căzută în
narcisiac asupra expresiei cu tot mai radicale for- vid sau risipită în neant”. Un poet incomod prin can-
mulări de atitudini extraliterare, care vizează com- tonarea într-o „est-etică” salvatoare, după un debut
portamente amorale sau lipsa de profesionalism al cu cântece de slavă, este şaizecistul Vasile Roman-
scriitorilor. La început sub aparent inofensive şi- ciuc. Consideraţiile legate de poetica operei literare
cane cu sensuri ambivalente, ascunzând reproşuri sau de straturile ei de profunzime nu dispar nicăieri,
serioase la adresa unor nume ce dobândiseră aură doar că sunt dizolvate într-o retorică care micşorează
intangibilă, apoi în idei tot mai transparente despre distanţa de la ele până la abordările istoricităţii.
intelectualii care au dus-o bine cu regimul sau l-au Dat fiind perfecţionate instrumentele care deţin
ciupit ocazional şi doar cu voie de la centru, criticul virtual tehnicile mai multor metode, discursul critic
loveşte impostura. Aceasta suscită tratamentul sar- al lui Alexandru Burlacu câştigă enorm în nuanţe,
castic al autorului, pentru care dovedeşte pricepere demonstrând o capacitate aparte de pătrundere în
deosebită atunci când vine vorba de trecutul nos- individualitatea operei şi, deopotrivă, de sinteză a
tru „glorios”: „Oricum, azi cu toţii sunt „disidenţi”. fenomenului literar basarabean, despre care se va
Disidenţi, pentru că au locuit în „mlaştină”, pe „in- vorbi mult într-o eventuală istorie a criticii de la noi.
sula lui Circe”, pedepsiţi sau nepedepsiţi. Hrăniţi
cu torocală, unii au ajuns să meargă în patru labe. Dr. hab., conf. univ. Aliona Grati

nr. 2 (33), iunie 2014 - 171


Akademos

Membru corespondent al AȘM ochi, dar nu mă las, scriu. Am rămas profund im-
presionat, când am citit unul dintre motto-urile sale
Ion DEDIU înscrise în Enciclopedia de Ecologie – „Am făcut ce
la 80 de ani am putut, să facă alţii mai bine” (Cicero), l-am înţe-
les pe prietenul meu, pe marele ecolog Ion Dediu şi
am gândit ca acest motto i-ar putea servi de epitaf.
În urmă cu mai bine de un sfert de veac aveam
televizorul cu antena fixată pe Chişinău şi aparatul
de radio pe „Europa Liberă”. Nu trecusem Prutul şi
nu cunoşteam personal pe niciun biolog de la Uni-
versitatea de Stat din Chişinău, deşi auzisem multe
despre ei. La începutul anului 1990 am hotărât, îm-
preună cu colegii mei, să trimitem la Chişinău un
„ajutor”, format exclusiv din cărţi ştiinţifice şi de
beletristică, scrise în limba română. Îmi amintesc că
am selectat circa 100 de volume, dintre cele mai im-
portante tratate din domeniul biologiei. Urmăream
cu sufletul la gură mişcările de emancipare naţională
de la Chişinău, mişcări care redeşteptau în sufletul
meu perioada de aur a paşoptiştilor şi a unioniştilor
(n. 24 iunie 1934, s. Rediu Mare, jud. Soroca, români. Am rămas profund impresionat atât de lupta
azi r-nul Dondușeni) înflăcărată pentru recâştigarea limbii strămoşeşti şi
Biolog, domeniul științific: biologia generală, a rădăcinilor românismului, cât şi pentru dreptul la
ecologie, zoologie, protecția mediului, hidrobio- o viaţă curată, fără poluare fizică, chimică şi morală.
logie, ecologie politică. Urmăream cu interes intelectual şi profesional
Doctor habilitat în științe biologice (1978), vestitele expediţii ecologice, organizate sub directa
profesor universitar (1981). Membru corespon- coordonare a Ministerului Mediului. O astfel de ini-
dent al Academiei de Științe a Moldovei. ţiativă mi se părea fabuloasă atunci, când nu puteam
Înalt, robust şi încă plin de viaţă, academicia- depăşi graniţele gândirii socialiste. În Basarabia ani-
nul Ion Dediu la cei 80 de ani împliniţi dovedeşte lor 1990 se putea gândi şi acţiona astfel, mai bine
aceeaşi vervă intelectuală care l-a caracterizat de-a chiar decât în anii de pe urmă, iar catalizatorul acţi-
lungul întregii sale activităţi de cercetător lucid, unilor radicale şi salvatoare era însuşi Ministrul Me-
profund şi pertinent. Nu conteneşte a scoate la lu- diului, profesorul universitar, dr. habilitat Ion Dediu.
mina tiparului, unele după altele, valoroase tratate Am reuşit să trec Prutul şi să calc pe pămân-
de ecologie. Încercat adesea de boală, nu se dă bă- tul românesc al Basarabiei în luna august 1990, cu
tut. Se luptă continuu nu numai cu inamicii nevăzuţi ocazia Expediţiei ecologice „Prut 1990”. Această
(microbii), ci şi cu cei la vedere, cu „băieţii deştepţi” expediţie a însemnat un moment de cotitură în viaţa
care încalcă atât legile sociale, cât şi pe cele naturale, mea: îmi oferise posibilitatea să deschid ochii căt-
combate poluarea mediului şi întunericul neştiinţei. re România Mare, să vizitez unele dintre cetăţile
Ecologul de excepţie, Ion Dediu este un luptă- lui Ştefan cel Mare şi să constat că românismul nu
tor, un patriot, un bun român care îşi are originea moare, oricât de cuceriţi şi de obidiţi ar fi românii,
în glia străbună. A învăţat, poate ca nimeni altul, să pentru că „nu mor caii când vor câinii”.
cunoască, să iubească şi să ocrotească natura şi oa- În această expediţie l-am cunoscut pe eminentul
menii. Împlineşte 80 de ani precum un falnic stejar profesor universitar Ion Dediu, despre care auzisem
care stă în calea furtunilor, dar nu este doborât. Mai multe lucruri frumoase, încât puteam scrie o adevă-
primeşte câte o lovitură, mai pierde câte o ramură, rată epopee. I-am vizitat „Împărăţia” la Ministerul
rămâne însă în picioare, fiind un simbol al români- Mediului. Cu această ocazie am aflat despre mul-
lor „verzi” şi al noosferologiei (cine a ajuns până la tiple realizări efectiv revoluţionare în materie de
noos poate înţelege ce am dorit să menţionez). ecologie aplicativă şi protecţie a mediului. Vedeam
Din când în când mai vorbim la telefon şi ne pe viu, în carne şi oase, un erudit om de ştiinţă şi
întrebăm de sănătate, de grijile cotidiene şi la ce mai un ctitor al ecologiei moderne din Basarabia, care
lucrăm. De fiecare dată primesc acelaşi răspuns: conducea Ministerul Mediului. Ministrul Mediului,
scriu, asta am învăţat, să scriu şi asta fac. Într-o zi profesorul universitar Ion Dediu îmbina la modul
mi-a spus, cu durere în suflet: scriu, am pierdut un ideal Ecologia Politică cu Politica Ecologică. Nu

172 - nr. 2 (33), iunie 2014


Aniversări

am mai auzit de atunci vorbindu-se despre astfel de obţinute, Ion Dediu a atras atenţia profesorilor. Aşa
oameni; totul mi se pare istorie. se explică faptul că profesorul M.F. Iaroșenco, care
Expediţia mi-a oferit prilejul de a vizita Univer- era în acel timp şi director al Institutului de Biologie,
sitatea de Stat din Chişinău şi de a cunoaşte pe unii l-a atras pe tânărul absolvent al Secţiei de Fiziologia
dintre colegii biologi, de care m-am legat sufleteşte omului şi a animalelor să se iniţieze în cercetări în
pentru întreaga viaţă. Am vizitat Grădina Botanică şi acest domeniu. Propunerea fiind acceptată, a urmat
toate instituţiile academice de rang naţional (la nivelul trimiterea sa la Universitatea de Stat „M.V. Lomo-
U.R.S.S.-ului); Institutul de Genetică era pe atunci la nosov” din Moscova pentru a-şi continua studiile.
nivelul marilor instituţii ale lumii; mă simţeam umilit. Aici s-a bucurat de atenţia şi îndrumarea profesoru-
„Podul de Flori” de peste Prut a „dezgheţat” lui A. Bernstein, un eminent didact şi om de ştiinţă.
apele şi a dărâmat „zidul” care despărţea fraţii de Tânărul cercetător s-a orientat către Hidrobiolo-
pe cele două părţi ale graniţei artificiale, care izo- gie. Interesat de cunoaşterea animalelor acvatice şi
la sufletele fraţilor buni ai aceleiaşi mame. Vizitele a fiziologiei lor, şi-a făcut stagiul de aspirantură la
reciproce şi participarea la reuniunile ştiinţifice co- aceeaşi universitate, iar în 1964 şi-a susţinut cu suc-
mune, care au urmat, ne-au apropiat mult şi astfel ces teza de doctorat, consacrată studiului Amphipo-
am realizat o ţesătură trainică între sufletele noastre. delor de ape dulci, iar postdoctorantura a efectuat-o
S-a scurs un sfert de secol de când ne-am cu- la Sankt Petersburg.
noscut. Timpul a creat în sufletele noastre legături Fiind o ramură deosebit de complexă a biolo-
temeinice afective şi profesionale. Consider că eco- giei, Hidrobiologia i-a solicitat tânărului cercetător
logia şi filosofia biologiei ne-a unit şi ne-a apropiat eforturi deosebite în documentare şi în surprinderea
în mod spontan. Parcă am fost colegul de bancă al subtilelor taine ale „împărăţiei apelor”. Hidrobiolo-
domnului academician Ion Dediu. Am început să ne gia implică profunde cunoştinţe de ecologie acvati-
supervizăm unul altuia lucrările ştiinţifice şi să ne că, astfel că specialistul în carcinologie nu a devenit
întâlnim la diverse reuniuni ştiinţifice. Hidrobiolo- doar un bun sistematician, ci şi un foarte bun ecolog.
gul Ion Dediu şi-a tăiat cale către Agigea, unde fiin- Eminent ecolog, Ion Dediu şi-a format, în peri-
ţează încă din anul 1926 Staţiunea Biologică Marină oada de ucenicie, o gândire şi o structură intelectuală
„Prof. dr. Ioan Borcea”, aparţinând de Univ. „Al. I. de tip enciclopedic, fără de care nu putea cuprinde
Cuza” din Iaşi. Deschiderea către Marea Neagră i-a şi stăpâni tainele ecologiei. Domeniile pe care le-a
deschis porţile către Universitatea Mării Negre şi abordat în cercetările sale impresionează prin dimen-
către aşa-numitul Parlament al Mării Negre. siuni şi complexitate. În domeniul ecozoogeografiei
Academicianul Ion Dediu a văzut lumina zilei la a efectuat cercetări privind: Regiunea circumme-
24 iunie 1934 în satul Rediu Mare din judeţul Soroca. diteraneană dulcicolă şi salmastră; Regiunea
24 iunie este zi de sărbătoare „Sânzienele”, iar jude- Ponto-Caspică salmastro-dulcicolă; Ecogeografia
ţul Soroca are o puternică rezonanţă ştefaniană. Tatăl apelor continentale; Ecotoxicologia acvatică.
său Ilie şi mama sa Natalia l-au învăţat să iubească Efectuând cercetări în aceste domenii, cercetă-
natura, să fie cinstit şi să ridice slavă lui Dumnezeu, torul Ion Dediu a dat piept cu opera hidrobiologică
acestea fiind principiile morale care îi conduceau pe şi ecologică a lui Grigore Antipa, părintele hidrobi-
ei în viaţa de zi cu zi. Acasă a învăţat să iubească ologiei româneşti, ctitorul muzeologiei moderne şi
plantele şi animalele şi să le îngrijească. Aşa cum se primul mare ecolog al lumii care a realizat cercetări
spune, îi plăcea să „asculte cum creşte iarba” şi cum de ecologie aplicată. De la Grigore Antipa a învăţat
păpădia îşi trimite prin vânt seminţele sale aseme- Ion Dediu rigoarea cercetării ştiinţifice şi aplicarea
nea unor paraşute. A învăţat să iubească glia strămo- ecologiei în cercetările mediului acvatic.
şească, primăverile înflorite şi pline de farmec şi de Mă întrebam adesea cum a reuşit să realizeze o
vigoare şi toamnele pline de bogate roade. Acasă a operă ecologică atât de impresionantă şi de durabilă.
învăţat şcoala vieţii, iar la şcoală s-a dovedit a fi un Răspunsul îl găsim mergând pe lungul drum al formă-
elev sârguincios şi plin de sete de cunoaştere. rii personalităţii sale. După ce şi-a publicat rezultate-
După studiile liceale s-a înscris la Facultatea de le cercetărilor finalizate prin teza de doctorat privind
Biologie şi Pedologie de la Universitatea de Stat din cunoaşterea Amphipodelor şi a Mysidelor, s-a orien-
Chişinău. Studentul Ion Dediu s-a remarcat între co- tat şi către lucrări de compilaţie, cu mare semnificaţie
legii săi prin inteligenţa nativă, pe care a primit-o în munca de cercetare. Astfel, în 1984 a publicat Dic-
de la părinţi, moşi şi strămoşi, prin pasiunea pentru ţionarul Enciclopedic de Ecologie (Экологический
studiu şi pentru cunoaşterea naturii, prin marea sa Энциклопедический Словарь), care impresionează
putere de muncă şi prin şarmul personal. prin bogăţia informaţiilor şi prin volum.
Datorită calităţilor sale intrinseci şi rezultatelor Ion Dediu şi-a pus perfect la punct întregul lim-

nr. 2 (33), iunie 2014 - 173


Akademos
baj ecologic explicând clar şi logic toate noţiunile şi a domnului academician Ion Dediu, dorim doar să
legile acestei ştiinţe. Am greşi dacă am considera că nuanţăm unele aspecte. În volumul Introducere în
eruditul ecolog Ion Dediu este doar un teoretician Ecologie autorul realizează cea mai completă istorie
al acestei interesante şi importante direcţii de cer- a ecologiei româneşti, pornind de la primele înce-
cetare privind autogospodărirea naturii şi elucidarea puturi şi ajungând până în zilele noastre. Dacă Dic-
interrelaţiilor dintre specii şi dintre acestea şi me- ţionarul Enciclopedic de Ecologie, Enciclopedia
diul lor de viaţă. Aşa cum am mai afirmat, domnia de Ecologie şi Tezaurul terminologic de Ecologie
sa este unul dintre puţinii ecologi de mare valoare te impresionează prin numărul mare de termeni pe
care aplică în mod fericit şi priceput principiile eco- care autorul îi elucidează, în realizarea acestei opere
logiei în natură şi în viaţa socială. Este suficient să rămâi impresionat de numărul mare de lucrări ştiin-
nominalizăm doar câteva dintre proiectele ecologice ţifice pe care autorul le-a comentat pentru a putea
în care s-a implicat în mod direct ca mare specialist: cuprinde informaţiile cele mai importante.
Environment Action Plan of the Republic of Mol- Academicianul Ion Dediu a elaborat un Dic-
dova, Washington – Chişinău; The State and the ţionar Enciclopedic Ecologic (în limba rusă) şi o
Protection of the Environment in the Republic of Enciclopedie de Ecologie; cele două tratate se încad-
Moldova; Danube Pollution Reduction Program; rează perfect în sfera de cuprindere a fiecărei direc-
Strategia Naţională pentru Dezvoltare durabilă: ţii. Enciclopedia oferă un plus de informaţii în expli-
Moldova XXI; Strategia Naţională şi Planul de carea noţiunilor, în funcţie de ultimele cuceriri ale
Acţiune în domeniul Conservării Diversităţii Bio- ecologiei moderne, spre deosebire de Dicţionarul
logice; Cartea Roşie a Republicii Moldova. Enciclopedic de Ecologie. Astfel, noţiunea de nişă
Ar fi fost mare păcat dacă erudiţia şi experienţa ecologică este prezentată ca un concept modern, care
reputatului ecolog Ion Dediu nu erau imortalizate pune în lumină caracteristicile multifuncţionale ale
în tratate ştiinţifice valoroase. Savantul a realizat o nişei, pornind de la ceea ce numim „nişă spaţială” şi
operă ecologică de deosebită importanţă ştiinţifică: ajungând până la noţiunea de „nişă etologică”.
Bazele ecologiei moderne, care îl plasează definitiv Înainte de 1989 trebuia să facem, la sfârşitul
în galeria distinșilor ecologi ai neamului nostru şi fiecărui an calendaristic, un memoriu de activita-
ai Europei. Bazele ecologiei moderne este o operă te. Într-un astfel de memoriu prezentam realizările
ecologică alcătuită din 8 volume, care pot fi împăr- de peste an. Nu era doar o listă sau o inventariere
ţite în 3 părţi: numerică a rezultatelor obţinute, ci erau înscrise
I. Tratat de Ecologie Teoretică, format din 5 vo- şi unele comentarii asupra realizărilor. Citindu-le
lume, publicate în 2010: astăzi, simţi trăirile afective ale autorilor, afli une-
1. Introducere în Ecologie (340 p.); le dintre motivele nerealizărilor depline, sau, dim-
2. Ecologia populaţiilor (175 p.); potrivă, unele dintre tainele succeselor. Tot aşa, în
3. Biosferologie (145 p.); autobiografiile pe care le realizam periodic ofeream
4. Ecologie sistematică (295 p.); câte ceva din parfumul zilelor de trudă şi a încrân-
5. Tratat de Ecologie Teoretică (555 p.); cenărilor de zi cu zi provocate de unele neajunsuri
II. 6. Enciclopedie de Ecologie; materiale sau de unele neîmpliniri spirituale.
7. Tezaurul terminologiei de Ecologie (284 p.); Astăzi facem şi refacem diferite tipuri de CV-
III. 8. Axiometria. Principiile şi legile ecologiei uri, urmărind algoritmii impuşi de instituţiile sau de
(180 p.). forurile superioare. În esenţă totul se reduce la o în-
Bazele Ecologiei Moderne reprezintă un unicat şiruire de date, de cifre, de relaţii şi de recompense.
nu numai pentru ecologia românească, ci şi pentru Ca secretar ştiinţific al Filialei Iaşi a A.O.S.R. îmi
literatura ecologică mondială. Desigur că în literatura trec prin faţă multe CV-uri. Aflu despre autori care
română au fost publicate numeroase tratate de eco- au câte 200, 300 sau 400 de lucrări ştiinţifice publi-
logie deosebit de valoroase. Dacă tratatul de Ecolo- cate în diferite reviste de specialitate de prestigiu.
gie Teoretică a eminentului ecolog Bogdan Stugren Dacă încercăm să facem o evaluare a contribuţiilor
a apărut în momentul în care Ecologia, ca ştiinţă, a ştiinţifice ale autorilor, aplicând aşa-numitul „pat al
început să prindă viaţă şi în ţara noastră, depăşind lui Procust” modern, care solicită doar lucrări ştiin-
încorsetările miciurinismului, a constituit abeceda- ţifice publicate în reviste cotate I.S.I. poţi constata
rul ecologiei, după care s-au format ecologii noştri, astfel că un erudit şi apreciat profesor, chiar dacă
trebuie să declar deschis că Tratatul de Ecologie Te- are sute de lucrări ştiinţifice şi zeci de tratate de spe-
oretică a domnului academician Ion Dediu poate fi cialitate nu ar mai putea fi atestat ca profesor uni-
considerat drept o „Biblie” a Ecologiei Teoretice. versitar deoarece nu sunt publicate în reviste străine
Nu putem insista aici asupra operei ecologice I.S.I.. Şi astfel desfiinţăm toate valorile autohtone,

174 - nr. 2 (33), iunie 2014


Aniversări

ne batem joc de revistele ştiinţifice academice na- membru corespondent al Academiei de Ştiinţe a Re-
ţionale şi provocăm o mare hemoragie intelectuală, publicii Moldova, membru al Clubului de la Roma
care inundă teritorii străine; izgonim din ţară şi din şi membru al altor academii:
revistele noastre pe toţi creatorii de ştiinţă şi cultură. - Academia Oamenilor de Ştiinţă din România;
Într-un medalion publicat de revista „Akade- - Academia Internaţională de Cosmonautică;
mos” (2009, nr. 3 (14)) se spune despre academi- - Academia Internaţională de Ecologie şi Secu-
cianul Ion Dediu: „Activitate ştiinţifică: n-a ratat ritatea Vieţii;
nicio treaptă ierarhică – laborant, laborant superior, - Academia Ecologică din Ucraina;
cercetător ştiinţific inferior, cercetător ştiinţific su- - Academia de Ştiinţele Naturii din Rusia;
perior, secretar ştiinţific, director adjunct al Institu- - Academia Balcanică de Ştiinţe etc.
tului de Zoologie din cadrul Academiei de Ştiinţe a Domnia sa a fost onorat cu multiple titluri, or-
R.S.S.M. (1957 - 1971), director-fondator al Institu- dine şi medalii, atât în ţară cât şi în străinătate, şi
tului Naţional de Ecologie al Ministerului Mediului este membru al unui număr impresionant de socie-
Republicii Moldova (1990 - 2001) şi al Institutului tăţi ştiinţifice din Republica Moldova şi din diferite
de Cercetări pentru Mediu şi Dezvoltare Durabilă ţări ale lumii.
(2007 până în prezent), al ULIM etc.” (p. 117). Nu putem cuprinde în câteva pagini o viaţă de
Impresionant! Academicianul Ion Dediu a fost om. Şi încă ce om! Ceea ce este mai important este
un pălmaş pe „ogorul” ştiinţei; a plecat de jos şi a valoarea intrinsecă a unui astfel de om. Am rămas
ajuns în vârful ierarhiei (vorba lui Şolohov: „aşa se puternic impresionat de sinceritatea şi respectul cu
căleşte oţelul”). care domnia sa se adresează cititorilor săi în ale eco-
Acum ne dăm seama de adevăratele rădăcini logiei, după cum putem afla în partea introductivă a
ale unuia dintre cei mai mari ecologi ai neamului volumului Introducere în Ecologie (primul volum
nostru. Opera sa ecologică reprezintă un tezaur şti- din cele 8 volume ale Tratatului de Ecologie):
inţific care aşteaptă să fie valorificat de românii de „Am avut şi alte fericite ocazii de a promova
pretutindeni. Iar faptul că domnia sa îşi publică ope- ecologia în această parte a lumii. Mă refer la acti-
ra ecologică şi în limba rusă, înseamnă că arealul vitatea mea publică... funcţii care au permis să-mi
de răspândire a acesteia se întinde în toată Eurasia. îmbogăţesc pe viu cunoştinţele profesionale, ma-
Cunoscând aceste aspecte, putem înţelege ca fi- nageriale, legislative, instituţionale şi pur umane în
ind foarte fireşti toate funcţiile pe care le-a avut. În domeniul ecologiei şi protecţiei mediului înconju-
învăţământul academic a îndeplinit diferite funcţii de rător, să cunosc lumea, „pe consumatorii resurselor
conducere: naturale”, să fiu, în ultimă instanţă, mai sigur de ca-
- Decan al Facultăţii de Biologie şi Pedologie litatea şi înţelegerea acestei lucrări, pe care o expun
a Universităţii de Stat din Moldova (1972 - 1996); în faţa judecăţii drepte şi pertinente a Măriei Sale
- Şef-fondator şi profesor la Catedra Interuni- Cititorul” (p. 15).
versitară de Ecologie şi Protecţia Mediului; O astfel de declaraţie face autorul impresionan-
- Profesor universitar la Universitatea Liberă In- tului tratat Bazele Ecologiei Moderne vrând să de-
ternaţională şi la Universitatea Tehnică a Moldovei. monstreze cititorilor săi că nu a făcut şi nu face doar
Impresionează numărul mare de funcţii publice Ecologie teoretică, ci şi Ecologie aplicată, Ecologie
pe care domnia sa le-a onorat şi le onorează: politică şi chiar Politică ecologică.
- Ministrul Mediului al Republicii Moldova Anumite afinităţi elective marchează prietenia
(1990 - 1994); durabilă care a prins viaţă între noi din anii 1990
- Deputat în Parlamentul Republicii Moldova până astăzi. Îl preţuiesc şi îl admir pe omul de ştiinţă
(Preşedinte al Comisiei de Ecologie (1994 - 2001)); Ion Dediu, însă am o stimă fără de margini faţă de
- Preşedinte al Partidului Ecologist „Alianţa omul Ion Dediu, faţă de românul care s-a dovedit
Verde” din Republica Moldova (1994 - 2008); a fi un patriot în adevăratul sens al cuvântului, în
- Cofondator al Academiei Oamenilor de Ştiinţă întreaga sa existenţă.
din România; Îi doresc să-l ţină Dumnezeu în viaţă mereu vi-
- Preşedinte fondator al Academiei Naţionale de guros, plin de creativitate şi omenie, pentru împlini-
Ştiinţe Ecologice din Republica Moldova; rea deplină a misiunii pe care o are pe acest pământ!
- Director fondator al Institutului de Cercetări Pentru a se bucura de viitorul frumoasei sale familii,
pentru Mediu şi Dezvoltare Durabilă; pentru a-şi vedea visurile împlinite şi pentru prospe-
- Director onorific viager al Institutului de Eco- ritatea neamului românesc.
logie şi Geografie al A.S.M. Prof. dr. Gh. Mustaţă
Domnul profesor dr. habilitat Ion Dediu este Universitatea „A. I. Cuza” din Iași

nr. 2 (33), iunie 2014 - 175


Akademos

Acad. Alexei SIMAȘCHEVICI şi Informatică, USM). Inițial sub conducerea prof.


M. Kot, iar apoi şi în calitate de şef de catedră la
la 85 de ani USM, Alexei Simaşchevici a participat la organi-
zarea specializării în fizica semiconductorilor, la
înzestrarea laboratoarelor de specialitate, la elabo-
rarea şi predarea timp de 40 de ani a cursurilor nor-
mative şi speciale.
A fost mereu preocupat de cercetarea proprie-
tăţilor cristalelor şi straturilor subţiri semiconduc-
toare, pe parcursul anilor accentuându-şi interesul
asupra cercetărilor heterojoncţiunilor pe baza com-
puşilor AIIBVI. În 1962 susţine la Universitatea din
Vilnius, Lituania, teza de doctor.
Între anii 1967-1969 Alexei Simaşchevici a pre-
dat cursurile de fizică generală la Institutul de Petrol
din Algeria, unde a editat trei îndrumare metodice
în limba franceză. După revenire, reîncepe activi-
tatea didactico-ştiinţifică în cadrul USM. Începând
cu anul 1967, timp de 28 de ani, a fost şef al Cated-
(n. 27 iunie 1929, or. Chișinău) rei Fizica Semiconductorilor, fiind totodată condu-
Fizician, domeniul de cercetare: fizica semi- cător ştiinţific al Laboratorului de cercetări ştiinţi-
conductorilor și energia fotovoltaică. fice în fizica semiconductorilor. În 1979 susţine la
Doctor habilitat în științe fizico-matematice Sankt Petersburg teza de doctor habilitat în ştiinţe
(1979), profesor universitar (1981), membru co- fizico-matematice, în 1981 i se conferă titlul de pro-
respondent (1989) și membru titular al Academi- fesor universitar.
ei de Științe a Moldovei (1992). Realizările ştiinţifice ale Catedrei şi Laborato-
La 27 iunie 2014 sărbătoreşte frumoasa vârstă rului de Fizică a Semiconductorilor privind propri-
de 85 de ani distinsul fizician Alexei Simaşchevici, etăţile semiconductorilor AIIIBV şi AIIBVI şi ale
membru titular al AŞM, doctor habilitat în ştiinţe heterojoncţiunilor formate pe baza lor sunt bine cu-
fizico-matematice, profesor universitar, cercetător noscute şi preţuite în lumea ştiinţifică. Drept dova-
consultant al Institutului de Fizică Aplicată al AŞM dă poate servi decizia Academiei de Ştiinţe a fostei
(IFA). A adus o contribuţie substanţială la consoli- URSS de a organiza în anul 1974 la Chişinău, sub
darea Facultăţii de Fizică a Universităţii de Stat din egida Catedrei de Fizică a semiconductorilor USM
Moldova (USM) şi a IFA, la dezvoltarea fizicii se- (responsabil A. Simaşchevici) şi a Institutului Fizi-
miconductorilor, la pregătirea specialiştilor fizicieni co-Tehnic „A. F. Ioffe” din Sankt Petersburg, Rusia
de înaltă calificare. (responsabil J. Alferov), prima Conferinţă unională
S-a născut la Chişinău, într-o familie de intelec- consacrată proprietăţilor heterojoncţiunilor.
tuali. În anul 1947 şi-a început studiile universitare, În perioada aflării prof. Alexei Simaşchevici în
iar în 1952 a absolvit Facultatea de Fizică şi Mate- fruntea Catedrei Fizica Semiconductorilor, au fost
matică, secţia de fizică, USM. Între anii 1952-1955 pregătiţi peste 600 de specialişti, o bună parte din
a făcut doctoratul la Catedra de Fizică experimen- ei fiind cetăţeni străini din Vietnam, Algeria, Siria,
tală, USM. Cuba, Mexic, Germania, Mozambic etc. Colabora-
Din capul locului a îmbrăţişat ideile cutezătoare torii catedrei şi ai laboratorului au susţinut 7 teze de
în materie de fizică a semiconductorilor, dovedind o doctor habilitat şi peste 50 de teze de doctor în ştiinţe
pasiune nemărginită pentru această disciplină. Ori- fizico-matematice şi tehnice. Sub conducerea nemij-
zontul cultural vast, erudiţia bogată şi intuiţia dez- locită a prof. Alexei Simaşchevici au fost susţinute
voltată i-au permis mereu să aleagă direcţii îndrăz- 25 de teze de doctor în ştiinţe. Rezultatele activită-
neţe şi promiţătoare de cercetare. A început studiul ţii ştiinţifice sunt reflectate în peste 300 comunicări
compuşilor semiconductori AIIBVI încă pe atunci la conferinţe internaţionale şi naţionale, 27 brevete
când semiconductorii abia începeau să se afirme în de invenţie, circa 600 publicaţii ştiinţifice, inclusiv
electronică. patru monografii, 6 manuale didactice.
Conducător ştiinţific i-a fost la început de cale Realizările ştiinţifice fundamentale, obţinute
renumitul prof. Mihail Kot, fondatorul Catedrei de sub conducerea şi cu participarea profesorului Ale-
Electrofizică (în prezent Catedra de Fizica Aplicată xei Simaşchevici, pot fi generalizate în felul următor:

176 - nr. 2 (33), iunie 2014


Aniversări

este elaborată tehnologia de obţinere a cristalelor, Dr. hab. Ana ȘTEFÂRȚĂ


straturilor subţiri şi heterostructurilor în baza com-
puşilor II-VI; determinat mecanismul de transport
la 75 de ani
al purtătorilor de sarcină prin aceste heterostructuri;
propuse diagramele energetice respective; determi-
nat spectrul energetic al impurităţilor în compuşii
AIIBVI şi în soluţiile solide în baza lor şi rolul aces-
tor impurităţi în formarea spectrelor de radiaţie şi ale
fotoconductibilităţii; studiată electroluminescenţa în
heterostructurile obţinute şi elaborat un şir de dispo-
zitive optoelectronice (diode luminescente, detectori
efectivi de radiaţie luminoasă şi ionizantă etc.).
Pentru activitatea-i ştiinţifică prodigioasă, în
anul 1983 lui Alexei Simaşchevici i s-a decernat
Premiul de Stat al Moldovei în domeniul Știinţei şi
Tehnicii. În anul 1989 acest premiu este decernat
unui grup de colegi ai săi – o elocventă apreciere a
şcolii ştiinţifice, create de profesorul A. Simaşche-
vici. În anul 1989 prof. A. Simaşchevici este ales
membru corespondent, iar în 1992 – membru titular (n. 30 iulie 1939, s. Cotiujenii Mari, jud. Soroca)
al Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Ca urmare a re- Botanistă, domeniul de cercetare: paleobota-
cunoaşterii unanime a valorii sale, în 1995, este ales nica.
academician coordonator al Secţiei Matematice, Doctor habilitat în biologie (1997).
Fizice şi Tehnice a AŞM şi membru al Prezidiului La 30 iulie a.c. doctorul habilitat Ana Ştefârţă
AŞM. Din acea perioadă, acad. A. Simaşchevici îşi trece vama Timpului – cei 75 de ani de la venirea pe
începe activitatea ştiințifică în cadrul AŞM, stând la lume şi cei 40 de ani de activitate ştiinţifică.
baza formării unui laborator comun al USM şi IFA Născută într-o familie de buni şi vrednici gos-
– de Materiale şi Structuri Pentru Energetica Sola- podari, Eugenia şi Gheorghe Ştefârţă, din satul Co-
ră, activitatea sa rodnică în cadrul IFA perpetuând-o tiujenii Mari jud. Soroca, a absorbit odată cu laptele
până în prezent. În acest interval de timp, în calitate mamei și dragostea faţă de tot ce include cuvântul
Baştină. Acest frumos sat, vechi de peste 500 de ani,
de şef de laborator, sau, ulterior, de profesor consul-
i-a ocrotit copilăria şi adolescenţa, implantându-i în
tant, acordă o deosebită atenţie dezvoltării cercetări-
suflet fiorul admiraţiei faţă de natură, de peisajele
lor în domeniul dispozitivelor fotovoltaice.
rurale şi respectul pentru nobleţea omului muncitor.
Din 2001 este numit director adjunct al Insti-
Absolveşte, în anul 1956, Școala medie din satul
tutului de Fizică Aplicată al AŞM, iar în anii 2002-
natal, lucrează o perioadă la oficiul poştal. Între anii
2005 – director interimar al IFA. Deţinând funcţii de
1960-1965 este studentă la Universitatea de Stat din
conducere în cadrul AȘM, iar apoi în IFA, într-o pe-
Tiraspol, la Facultatea de Biologie şi Geografie, sec-
rioadă destul de dificilă pentru instituţiile academice
ţia Biologie şi Chimie. După absolvire este angajată
naţionale, a contribuit esenţial la păstrarea patrimo-
în calitate de lector-asistent la Catedra de Botanică.
niului material şi intelectual, la relansarea acestora. Destinul a dorit să-l întâlnească pe viitorul acade-
Activitatea didactico-ştiinţifică a acad. Alexei mician Andrei Negru, tânăr pe atunci, care preda la
Simaşchevici a fost şi este conjugată armonios cu aceeaşi instituţie şi-şi începuse deja activitatea ştiin-
activitatea socială. Numeroasele preocupări, cordia- ţifică în domeniul paleobotanicii. Generos din fire, el
litatea în relaţiile cu colegii şi tineretul studios, inteli- îi încredinţează o colecţie de mostre (80 de amprente
genţa, creativitatea şi cunoştinţele temeinice îi permit foliare fosile), iniţiind-o în misterele acestei ştiinţe.
academicianului Alexei Simaşchevici să ocupe bine- Entuziasmată, Ana Ştefârţă organizează expediţii
meritat treapta superioară pe scara ierarhică, grea şi şi, la început cu ajutorul câtorva studenţi, ulterior în
anevoioasă, a ştiinţei. cadrul expediţiilor comune cu Andrei Negru și Ştefan
M. c. Constantin Gaindric Manic, îşi măreşte colecţia până la 2000 mostre.
M. c. Alexandru Dicusar Dispunând de un material atât de bogat şi variat
Dr. hab., prof. Dormidont Șerban şi susținând cu brio examenele, devine doctorandă a
Academician Leonid Culiuc Grădinii Botanice a Academiei de Ştiinţe din Moldo-
Academician Gheorghe Paladi va, desfăşurându-şi studiile la Institutul de Botanică
Academician Andrei Ursu ,,V.L. Komarov” din Sankt Petersburg, în Laborato-

nr. 2 (33), iunie 2014 - 177


Akademos
rul de Paleobotanică. Sub oblăduirea renumitului sa- zeze un tablou concludent nu numai a existenţei unei
vant, Irina Ilinski, dar şi graţie propriei perseverenţe flore bogate în diferite orizonturi ale Miocenului Su-
şi tenacităţi, susţine cu succes teza de doctorat ,,Flo- perior, ci şi să ne prezinte o abordare excepţional de
ra miocenă a satului Bursuc, Moldova”. valoroasă – evoluţia acestora în Timp, în intervalul
Revine la Chişinău, fiind angajată în Laborato- dintre Sarmaţianul Inferior şi Ponţianul Inferior, o
rul Floră şi Geobotanică, urcând pe scara ierarhică perioadă de la 13 până la 8 milioane de ani.
de la cercetător ştiinţific inferior până la cercetător Evidenţierea diversităţii taxonomice, a particu-
ştiinţific principal, consacrându-şi viaţa Grădinii larităţilor ecologice şi paleofitocorionomice a florei
Botanice, unde activează şi în prezent. Miocene din interfluviul Nistru-Prut prezintă un inte-
Pe parcursul întregii sale activităţi, a continuat res deosebit pentru stabilirea etapelor succesive şi a
să se ocupe cu minuţiozitate și chibzuinţă, abordând căilor evoluţiei florei neogene, cât şi pentru relevarea
la nivel ştiinţific înalt, problemele actuale din dome- factologică a proceselor de geneză a florei actuale
niul ales – paleobotanica Miocenului. Abnegaţia cu europene. Studierea amprentelor foliare fosile per-
care a muncit încontinuu s-a structurat într-o valo- mite evidenţierea componenţei taxonomice la nivel
roasă teză de doctorat ,,Flora miocenă din interflu- de specie, fapt care serveşte ca bază factologică pen-
viul Nistru-Prut”, pe care a susţinut-o cu mare suc- tru analiza fitogeografică detaliată a florei Miocene
ces în anul 1997, devenind doctor habilitat. Acest şi pentru stabilirea nu numai a tendinţei generale a
succes fusese ghidat şi alimentat cu sfaturi preţioase climatului, dar şi a fluctuaţiilor climaterice, a situaţiei
de regretatul academician Andrei Negru, fondatorul paleogeografice care au cauzat alternarea proceselor
şcolii naţionale de paleobotanică, care i-a fost con- evolutive ale lumii vegetale miocenice est-europene.
sultant ştiinţific al lucrării. Pentru prima dată, au fost evidenţiate limitele
Teritoriul studiat (interfluviul Nistru-Prut) oferă răspândirii în timp (Sarmaţian-Ponţian) a speciilor
şansa de a pune în valoare o arhivă paleobotanică fosile şi stabilite tipurile fitocomplexelor Miocenu-
de mare interes ştiinţific pentru cunoaşterea flore- lui Superior, evidenţiate etapele dezvoltării florei şi
lor din Miocenul Superior al Europei de Sud-Est. vegetaţiei din teritoriul dat; complexul paleocarpo-
Sugestiile doctorului habilitat Ana Ştefârţă asupra logic Bursuc a fost completat cu 27 de genuri noi; au
legităţilor generale ale florogenezei din Sarmaţianul fost evidenţiate elementele fitogeografice şi relevată
Inferior, Sarmaţianul Mediu, Meoţian şi Ponţian se dinamica lor în timp; a fost confirmat procesul sub-
bazează pe materialul paleobotanic provenit din ori- stituirii treptate a elementelor exotice (nord-ameri-
zonturi stratigrafice precis datate (pe bază de resturi can, est-asiatic) cu cel european şi euro-caucazian.
de moluşte marine), fapt ce își are aplicare în practi- Aşadar, criteriul valoric al investigaţiilor ştiin-
ca lucrărilor paleogeografice. ţifice ale doctorului habilitat Ana Ştefârţă include
Consacrata botanistă scoate din arhiva paleo- şi următoarea concluzie: flora Miocenului Superi-
botanică, care numără 13 milioane de ani, cele mai or din teritoriul interfluviului Nistru-Prut numără
esenţiale schimbări care au avut loc în procesul de 149 de specii ce revin la 93 de genuri atribuite la 58
dezvoltare a florei din Miocenul Superior. Proce- de familii, dintre care 55 de genuri şi 90 de specii au
sul respectiv s-a desfășurat, după cum menţionează fost descoperite pentru prima data pe teritoriul cer-
Ana Ştefârţă, către sfârşitul Sarmaţianului Inferior cetat, iar 21 de specii au fost descrise pentru prima
- începutul Sarmaţianului Mediu, când s-a început dată în calitate de taxoni noi în ştiinţă.
substituirea treptată a genurilor subtropicale exoti- Ca rezultat al unei munci fructuoase, savanta
ce prin cele temperate. Cercetătoarea a studiat flora evidenţiază rolul esenţial al elementelor meditera-
Miocenului din teritoriul interfluvial Nistru-Prut, neene în flora Sarmaţianului Inferior. În paralel cu
ceea ce e preţios nu numai pentru cunoaşterea aces- formaţiunile silvice mezofile, în vegetaţia Sarma-
tei flore vechi ancestrale, ci şi pentru înţelegerea ţianului Inferior din interfluviul Nistru-Prut un rol
originii formării nucleului florei contemporane est- deosebit revenea formaţiunilor xerofile, de tipul
europene. Investigațiile sale contribuie la dez- makvis şi gariga. Astfel a fost confirmată existenţa
voltarea şi exemplificarea principiului ştiinţifico- în Sarmaţianul Inferior a cronoflorei Mastixia.
metodologic de unitate a paleontologiei şi neon- Pe baza cercetărilor paleofoliologice, a fitocom-
tologiei. Aceste investigaţii sunt indispensabile şi plexelor evidenţiate, au fost identificaţi parametrii
inerente pentru cunoaşterea evoluţiei organice, în paleoclimatici ai Sarmaţianului Inferior şi Sarma-
general şi a florogenezei, în special (a filogeniei). ţianului Mediu, ai Meoţianului şi Ponţianului. În
După cum menţiona remarcabilul savant al nea- seria de noutăţi se atribuie şi plasarea fitocomple-
mului românesc, regretatul Boris Matiencu, Ana xului Bursuc în rândul taxonilor paleofloristici cu
Ştefârţă e un deschizător de noi etape şi de alte nive- statut de „Floră etalon” pentru Sarmaţianul Inferior
luri de cercetare în paleobotanică. A reuşit să reali- al Paratetisului de Est, deoarece dispune de o vastă

178 - nr. 2 (33), iunie 2014


Aniversări

diversitate taxonomică şi de un specific compoziţio- Membru corespondent al AŞM


nal floristico-fitocenotic unic.
Stabilirea de către mult stimata dnă Ana Ştefârţă
Victor GHICAVÎI
a faptului că începutul procesului activ de formare a la 70 de ani
florei contemporane est-europene îşi are rădăcinile
în complexele floristice ale Sarmaţianului Mediu,
Meoţianului şi Ponţianului din Miocenul Superior,
este o concluzie de mare importanţă şi se consideră
un deosebit aport în elucidarea problemelor din do-
meniul paleobotanicii.
Ana Ştefârţă a adus dovezi concludente în sus-
ținerea ipotezei, potrivit căreia principiul de bază
al evoluţiei, în cazul dat a florogenezei, îl constitu-
ie mecanismul de substituţie a unei flore prin alta,
acesta fiind pilonul central al studiilor sale ştiinţifi-
ce. Academicianul Constantin Toma de la Univer-
sitatea „Al. I. Cuza” din Iaşi, România, afirmă că
doamna Ana Ştefârţă cu realizările sale atât de im-
portante poate intra liber în Panteonul Ştiinţei.
Remarcabilul Hrant Avakian menţiona că via-
ţa este un dar şi o misiune. În cazul Anei Ştefârţă, (n. 11 august 1944, s. Marcăuți r-nul Briceni)
misiunea ei vitală s-a încununat cu mari succese, Medic, domeniul de cercetare: farmacologia
deoarece a devenit un nume de talie internaţiona- și farmacoterapia.
lă, lucrările ei fiind publicate în reviste de presti- Dr. hab. în medicină (1978), profesor univer-
giu atât din ţară, cât şi peste hotarele ei. Rezulta- sitar (1989). Membru corespondent al Academiei
tele ştiinţifice sunt expuse în 65 de lucrări ştiinţi- de Științe a Moldovei (2012).
fice, printre care monografia Раннесарматская Farmacologia, în special farmacoterapia, se află
флора Бурсука (1974). Este coautoare la 9 monog- în vizorul tuturor disciplinelor terapeutice ce utili-
rafii: Ископаемые растения ССCР, т. I (1974); zează metode farmacologice de tratare a maladii-
т. II (1982); Растительный мир Молдавии, т. I, II lor. Urmărind studiul originii, compoziţiei, propri-
(1986); т. IV (1988); т. V (1989); Primul raport na- etăţilor, acţiunilor terapeutice ale medicamentului
ţional cu privire la Diversitatea Biologică (2000); asupra organismului uman, clasificarea şi modul de
Lumea vegetală a Moldovei. Plante cu flori-1 vol. administrare a acestuia, farmacologia se bazează pe
II, (2005); Lumea vegetală a Moldovei. Plante cu legităţile şi mecanismele fiziologice, biochimice,
flori-2, vol. III, (2006); Ископаемые цветковые
patologice, genetice, farmacogenezei etc. Astfel,
растения России и сопредельных государств.
farmacologia constituie o ştiinţă interdisciplinară,
Nictaginaceae – Salicaceae, т. IV, (2005).
iar specialiştii respectivi, pentru a-şi realiza meni-
Ana Ştefârţă a acumulat o colecţie de mostre
rea, trebuie să posede cunoştinţe profunde atât în
foliare fosile excepţională prin diversitatea speci-
ştiinţele despre om, cât şi în chimie, fizică, gene-
ilor, care va alcătui o considerabilă şi semnificati-
tică etc. Desfășurarea unei activităţi de cercetare în
vă componentă a viitorului Muzeu de Botanică al
Grădinii Botanice (Institut) a Academiei de Ştiinţe aceste domenii, suplimentar la cele din farmacolo-
din Moldova. Cu o deosebită dăruire se consacră şi gie, reclamă capacități analitice, creativitate, clar-
studiului florei actuale a Basarabiei. viziune, perseverenţă şi muncă asiduă. Toate aceste
Pentru munca sa, care depăşeşte patru decenii, a aptitudini le posedă plenar membrul corespondent
fost apreciată cu Diploma de Recunoştinţă a Acade- al AŞM, doctorul habilitat în medicină, profesorul
miei de Ştiinţe a Republicii Moldova (2000). În anul universitar Victor Ghicavîi. Graţie acestui fapt, el
2001 i s-a conferit titlul onorific de „Om Emerit”. s-a afirmat drept un savant notoriu în farmacologie.
Acum, când distinsa savantă înscrie încă un cerc O spunem nu numai în baza analizei lucrărilor sale
de aur în tulpina arborelui său vital, să-i urăm în ştiinţifice fundamentale şi practice, dar şi a apreci-
continuare multă sănătate, succese în domeniul pe erii, de către renumiţi specialişti farmacologi şi fi-
care şi l-a ales drept satelit al vieţii şi multă fericire! ziologi, a discursurilor sale ştiinţifice prezentate la
Dr. Eugenia Manea-Cernei diverse foruri.
Dr. Valentina Cantemir Victor Ghicavîi s-a născut într-o familie de gos-
Acad. Teodor Furdui podari, Ion şi Iulia Ghicavîi, care lucrau în colho-

nr. 2 (33), iunie 2014 - 179


Akademos
zul din satul Marcăuţi, raionul Briceni, la 11 august E.A. Muhin, efectuează cercetări experimentale şi
1944, perioadă a verii pătrunsă de atmosfera unor clinice privind acţiunea terapeutică a unui preparat
sărbători religioase deosebite, printre care și ziua pe nou – etiron, fapt ce i-a permis să determine parti-
care o tălmăcește ca pe un semn personal – cea de cularităţile farmacologice ale acestuia şi să-l intro-
pomenire a Sf. Mucenic și Tămăduitor Pantelimon. ducă în arsenalul medicamentos ca farmacopreparat
A absolvit şcoala primară şi cea medie din satul hipertensiv sau antihipotensiv ce măreşte tensiunea
natal cu excelenţă. În anul 1961 îşi prezintă actele arterială. Aceste rezultate ştiinţifice au servit ca bază
la Institutul de Stat de Medicină. Rectorul Universi- a tezei de doctor în ştiinţe medicale la specialitatea
tăţii, prof. univ. V. Anestiadi, îi propune să se speci- farmacologia, susţinută cu brio în anul 1971.
alizeze în stomatologie, deoarece sistemul ocrotirii S-a format ca farmacolog într-o atmosferă bine-
sănătăţii ducea, în acel timp, lipsă de cadre în acest voitoare şi creativă, instituită de şeful catedrei prof.
domeniu. Astfel că se înscrie la Facultatea de Stoma- univ. E.A. Muhin, personalitate nobilă, inteligentă
tologie, unde activau profesori universitari de înaltă şi cu suflet mare. Acesta manifesta o deosebită sti-
calificare, precum prof. N. Fetisov, prof. A. Guţan, mă faţă de discipolul său: în anul 1980, la insistenţa
prof. M.Buşan ş.a. Concomitent, studenţii stoma- lui doctorul în ştiinţe medicale V. Ghicavîi a fost
tologi ascultau prelegeri la obiectele fundamentale numit şef al cursului farmacologie clinică, recunos-
susținute de personalități devenite repere în învă- cându-i-se astfel nivelul înalt de pregătire în far-
ţământul universitar medical – profesorii A. Zub- macologie şi capacităţile pedagogice.
cov, N. Starostenco, N. Testemiţanu, N. Anestiadi, În această funcţie a depus eforturi considerabile
V. Anestiadi, M. Mihlin, A. Corovin, C. Ţâbârnă ş.a. în vederea organizării procesului didactic şi activi-
Prin statutul său fizic şi intelectual – înalt, corp tăţii clinice conform cerinţelor moderne, ceea ce a
proporţional, drept, păr aranjat impecabil, privire servit ca bază pentru conducerea Institutului de Stat
pătrunzătoare, mişcare graţioasă, ţinută socială ver- de Medicină de a-l numi în 1982 şef al Catedrei Far-
ticală, sete de cunoştinţe – a atras atenţia şi a pre- macologie Clinică.
dispus corpul profesoral al facultăţii către persoana În această perioadă doctorul V. Ghicavîi, fiind
sa, fiind desemnat şef de curs. În scurt timp, datorită convins că la noi în ţară există suficientă materie
muncii asidue depuse pentru acumularea cunoştin- primă din care pot fi produse farmacopreparate au-
ţelor în domeniul specialităţii, comportamentului tohtone, în mare măsură revizuieşte farmacogeneza
prosocial, participării la diferite concursuri studen- şi farmacotehnia cercetărilor ştiinţifice ale catedrei:
ţeşti şi întreceri sportive (la baschet), Victor Ghi- dacă în anii precedenţi de activitate ştiinţifică, el şi
cavîi devine unul dintre cei mai apreciaţi studenţi. colegii săi erau preocupaţi de studiul acţiunilor te-
Absolveşte facultatea cu mențiune. rapeutice ale preparatelor obţinute în baza unor sub-
În acea perioadă, în Institutul de Stat de Me- stanţe autohtone chimice prin sinteză industrială,
dicină, graţie efortului ministrului Sănătăţii prof. apoi după 1982 cercetările ştiinţifice au fost axate
univ. N. Testemiţanu, s-a introdus predarea tuturor pe o nouă direcţie ştiinţifică – studierea, crearea şi
obiectelor în limba română. Unele specialităţi însă implementarea medicamentelor noi în baza materiei
nu erau asigurate cu profesori care cunoşteau limba prime locale prin extracţie, asigurarea farmacotera-
naţională. Iată de ce, tânărului specialist, care avea piei eficiente şi inofensive, prin optimizarea şi indi-
o pregătire profundă şi poseda limba la perfecţie, i vidualizarea tratamentului medicamentos şi promo-
s-a propus să se perfecţioneze în domeniul farmaco- varea reformelor în domeniul sistemului de sănătate
logiei în scopul predării acestui obiect în limba ro- şi al medicamentului.
mână la Facultatea de Stomatologie, fapt ce a deter- În funcţia de şef de Catedră, dovedeşte calităţi
minat viitorul lui de pedagog şi om de ştiinţă. manageriale deosebite în domeniul activităţii ştiinţi-
Munca fără istov şi înaltul potenţial creativ i-au fice şi clinice, în organizarea procesului de instruire,
permis nu numai să însuşească în toată complexi- asigurându-l cu materiale metodico-didactice etc.,
tatea ei farmacologia, să facă din ea o profesie de fapt ce a determinat desemnarea sa în anul 1986 ca
suflet şi să convingă societatea medicală că acest vicerector pentru activitate didactică. Pe parcursul
obiect este strict necesar pentru orişice specialitate a nouă ani, doctorul V. Ghicavîi, în colaborare cu
în medicina contemporană, dar a ajuns să fie unul alţi colegi din conducerea Institutului, a participat la
dintre cei mai apreciați savanți farmacologi. elaborarea unui nou concept de instruire a cadrelor
În paralel cu activitatea pedagogică de asis- medicale, la implementarea pregătirii cadrelor prin
tent la Catedra Farmacologie, Victor Ghicavîi, sub sistemul de rezidenţiat, la stabilirea relaţiilor cu di-
conducerea cunoscutului farmacolog, prof. univ. verse instituţii de profil din străinătate etc.

180 - nr. 2 (33), iunie 2014


Aniversări

Activitatea organizatorică la nivel de institut o În baza proprietăţilor farmacologice a prepa-


îmbină cu cea ştiinţifică la catedră, susţinând cu brio ratelor Regesan, Nucosan, Dovisan şi Doresan, ce
teza de doctor habilitat în medicină „Corecţia far- prezintă uleiuri corespunzătoare din seminţe de
macologică a dereglărilor hemodinamice şi echilib- struguri, miez de nuci, seminţe de dovleac şi semin-
rului de oxigenare în hipotensiuni arteriale acute”. ţe de struguri şi dovleac (1:1), care posedă acţiuni
Prin utilizarea metodelor farmacologice, fizio- regeneratoare benefice şi inofensive, citoprotectoa-
logice şi chimice, prof. univ. V. Ghicavîi a argumen- re, antioxidante, antiinflamatoare şi antiaderenţială,
tat ştiinţific şi a creat un nou grup de medicamente prof. univ. V. Ghicavîi a propus noi strategii în trata-
hipertensive (antihipotensive) – derivaţii izotiou- mentul plăgilor şi combustiilor, ulcerului duodenal
reici şi alchilizotioureici (izoturon, difetur sau ra- şi trofic, în prevenirea complicaţiilor radioterapiei
viten, profetur, metiferon etc.), care au manifestat la pacienţii oncologici şi dezvoltării aderenţilor în
eficacitate şi inofensivitate în terapia hipotensiunii intervenţiile chirurgicale ginecologice etc. Prepara-
arteriale acute, indiferent de etiopatogeneza aces- tele menţionate au fost incluse în Nomenclatorul de
teia. În baza mecanismului acţiunii vasoconstric- Stat al medicamentelor.
toare specifice şi antihipotensive a preparatelor Despre succesele activităţii ştiinţifice a m. c.
izotioureice, el a propus şi implementat metode noi V. Ghicavîi şi colaboratorilor săi mărturiseşte elabo-
de prevenire şi corecţie a hipotensiunii, condiţio- rarea în comun cu specialiştii Institutului de Chimie
nate de substanţe neurotrope, a reacţiei sistemului al AŞM, în baza deşeurilor industriei alimentare,
simpato-adrenergic în stări extremale: hemoragii, a enterosorbenţilor (carbosem, medicas E), care
traume, intervenţii chirurgicale etc. În temeiul de- manifestă calităţi net superioare, comparativ cu cei
rivaţilor izotioureici şi acţiunilor vasoconstrictoare existenţi, în tratarea diverselor maladii şi stări de in-
specifice au fost elaborate şi autorizate pentru uti- toxicaţii, pentru care au fost incluşi în Nomenclato-
lizarea în practică următoarele forme medicamen- rul de Stat al medicamentelor.
toase: Olizin – decongestiv, spray nazal; Ravimig Cunoştinţele enciclopedice în domeniul far-
– antimigrenos, comprimate; Raviset – uterotonic, macologiei ale m. c. V. Ghicavîi s-au manifestat şi
hemostatic – supozitoare vaginale; Raviten – anti- în procesul de creare a farmacopreparatelor cu acţi-
hipotensiv (hipertensiv), soluţie injectabilă. uni antibacteriene şi antifungice. Datorită lor a fost
Medicamentele hipotensive, elaborate de prof. modificată strategia tratamentului unor boli ORL,
univ. V. Ghicavîi, eficacitatea înaltă a remediilor co- stomatologice, dermatologice şi ginecologice.
respunzătoare au fost înalt apreciate în tot arealul Prin crearea, autorizarea, includerea în No-
fostei URSS. În consecință, Comitetul Farmacolo- menclatorul de Stat şi implementarea în practică,
gic al ex-URSS a emis o Hotărâre prin care îl obligă în comun cu discipolii, a 15 medicamente şi noi
pe dr. hab. V. Ghicavîi şi alţi specialişti ai catedrei tehnologii de producere a medicamentelor, m. c.
să elaboreze recomandări în calitate de document V. Ghicavîi a adus o contribuție esenţială în dezvol-
oficial pentru toate instituţiile şi persoanele fizice tarea industriei farmaceutice naţionale şi asigurarea
care se ocupă cu studiul şi elaborarea preparatelor populaţiei cu farmacopreparate eficiente, inofensive
hipertensive noi. Un astfel de document, cu titlu de şi accesibile.
Recomandări metodice privind studierea experi- M. c. V. Ghicavîi, pe parcursul mai multor ani,
mentală (farmacologică) a noilor compuși propuși fiind specialistul principal al Ministerului Sănătă-
pentru testări clinice în calitate de preparate anti- ţii şi conducător ştiinţific al Programului de Stat
hipotensive (hipertensive) a fost elaborat şi aprobat ,,Elaborarea şi implementarea noilor preparate far-
în anul 1989 de către Comitetul de Farmacologie şi maceutice în baza utilizării materiei prime locale”,
Ministerul Sănătăţii al ex-URSS. a mobilizat specialiştii farmacişti, chimişti, bota-
Capacităţile creative ale prof. univ. V. Ghicavîi nişti şi farmacologi din ţară pentru crearea medi-
s-au manifestat şi în procesul de obţinere a noilor camentelor autohtone din materie primă locală, a
farmacopreparate din resurse naturale autohtone. participat nemijlocit la organizarea şi desfăşurarea
Preparatele entomologice, obținute din insecte la activităţii Centrului Naţional de Farmacie, actual-
diverse etape de dezvoltare ale acestora din ordinul mente Agenţia Medicamentului, inclusiv a moda-
Lepidoptera, clasa Limantria, cum sunt adenoprosin, lităţii de autorizare a medicamentului, procesului
entoheptin, imupurin şi imuheptin au demonstrat ac- de elaborare a medicamentelor noi, supravegherii
ţiuni hepatoprotectoare, imunomodulatoare, antiin- şi farmacovigilenţei acestora, la procesul de per-
flamatoare, antioxidante şi inofensive, au fost autori- fecţionare a specialiştilor farmacişti în domeniul
zate, se fabrică şi se utilizează în practică. farmacoterapiei, în crearea bazei ştiinţifice şi teh-

nr. 2 (33), iunie 2014 - 181


Akademos
nologiilor noi, a dezvoltării industriei farmaceuti- Dr. hab. Nicolae BĂIEȘU
ce naţionale etc. la 80 de ani
Un aspect semnificativ al activităţii m.c. V. Ghi-
cavîi îl constituie elaborarea şi promovarea noilor
concepţii, strategii şi reforme în procesul pregăti-
rii cadrelor în domeniul farmacologiei moderne. În
1980, graţie eforturilor sale, în planurile de instruire
universitară şi postuniversitară a fost inclusă far-
macologia clinică ca disciplină obligatorie, în anul
1999 – specialitatea de medic-farmacolog clinician,
în 2012 – serviciul ,,farmacologie clinică” etc. În
statele instituţiilor medico-sanitare publice la iniţi-
ativa sa a fost inclusă funcţia de medic farmacolog
clinician, recent aprobată, căruia îi revine selectarea
şi utilizarea raţională a medicamentelor, suprave-
gherea administrării lor, farmacoeconomia şi far-
macoepidemiologia acestora.
O atenţie deosebită acordă savantul pregăti-
(n. 24 iunie 1934, s. Caracușenii Vechi, r-nul
rii cadrelor de înaltă calificare ştiinţifică. A creat o
Briceni)
şcoală ştiinţifică, înalt apreciată nu numai la noi în
Folclorist, domeniul ştiinţific: istoria folclo-
ţară, dar şi peste hotare, reprezentată de 20 de doc-
risticii, obiceiurile şi folclorul sărbătorilor calen-
tori şi 6 doctori habilitaţi în medicină.
daristice, folclorul copiilor.
Impunătoare este activitatea sa editorială. M.c.
Doctor habilitat în filologie (1994), profesor
V. Gicavîi a semnat mai mult de 500 de lucrări ştiin-
universitar (2004).
ţifice, inclusiv opt monografii, 12 manuale şi îndru- Filosoful şi pluridimensionalul om de cultură
mări de specialitate şi 20 lucrări metodice, printre Lucian Blaga definea veşnicia ca etalon „născut la
care merită a fi menţionate Farmacologia clinică sat”. Or, comunitatea rurală îşi câştigă preponderent
(2009), Medicamentul: beneficiu sau prejudiciu veşnicia şi datorită neobosiţilor cercetători ai crea-
(2009), Medicamentul – baza farmacoterapiei ra- ţiei populare care, prin opera lor investigativă, pro-
ţionale (2013), Farmacoterapia afecţiunilor stoma- movează valori spirituale fundamentale.
tologice (2014) ş.a. E indiscutabil că studiile efectuate sau neste-
Activitatea sa ştiinţifică, pedagogică şi mana- matele artei populare editate de etnologul Nicolae
gerială este preţuită la înalta-i valoare atât de co- Băieşu contribuie la dezvoltarea şi promovarea ima-
munitatea ştiinţifică, cât şi de autoritățile statului: a ginii folcloristicii moderne româneşti. Numeroasele
fost distins în 1976 cu insigna ,,Eminent al ocrotirii recenzii şi analize asupra impunătoarei activităţi şti-
sănătăţii”, în 1981 cu medalia ,,Muncă eminentă”, inţifice demonstrează valoarea pe care o au lucrările
în 1989 – cu titlul ştiinţific de profesor universitar, sale despre creaţia populară orală.
în 2012 – cu Ordinul ,,Gloria muncii”, în 1996 – cu Iată câteva titluri definitorii din palmaresul rea-
Premiul de Stat şi cu titlul ştiinţific de Membru de lizărilor sale folcloristice: monografiile Poezia po-
Onoare al Academiei de Ştiinţe Medicale din Ro- pulară moldovenească a obiceiurilor de Anul Nou
mânia, în 2004 – cu Premiul Naţional, în 2005 – cu (1972), Folclorul ritualic şi viaţa (1981); Sărbători
Medalia de Aur OMPI ,,Inventator Remarcabil”, în domneşti (închinate Maicii Domnului şi Mântuito-
2012 – cu titlul ştiinţific de membru corespondent al rului): studiu, culegere de texte folclorice şi etno-
Academiei de Ştiinţe a Moldovei etc. grafice (vol. I, 2004; vol. II, 2007); Tradiţii etno-
Multitudinea şi complexitatea activităţii savan- folclorice ale sărbătorilor de iarnă (2008); volume-
tului farmacolog m.c. V. Ghicavîi este impresionan- le Poezia obiceiurilor calendarice (1975) şi Folclo-
tă şi ne oferă exemplu de jertfire de sine întru dez- rul copiilor (1978) din corpusul Creaţia populară
voltarea farmacologiei, importanța căreia în tratarea moldovenească (16 volume, 1975-1983); lucrări-
bolilor este primordială. le colective din seria Editarea folclorului pe zone
etnografice (8 volume, 1973-2009); cărţile De-a
Academician Gheorghe Duca mijatca: din folclorul copiilor (1982); Să trăiţi,
Academician Teodor Furdui să-nfloriţi: din poezia obiceiurilor calendaristice
Dr. Valentina Ciochină (1984) din seria pentru elevi Mărgăritare (15 vo-

182 - nr. 2 (33), iunie 2014


Aniversări

lume, 1981-1985); culegerea Obiceiurile şi folclo- În 1960, în frunte cu tânărul cercetător ştiinţific
rul sărbătorilor de iarnă (Tipologie. Corpus de texte Victor Gaţac, efectuează prima cercetare de folclor
etnografice şi folclorice) (2014) din proiectul Teza- în satul de baştină, Caracuşenii Vechi, r. Briceni,
urul folcloric al românilor din Republica Moldova, avându-i în calitate de intervievaţi pe proprii părinţi:
Ucraina, Federaţia Rusă; antologia Nicolae Băieşu Mihail şi Eugenia Băieşu, şi pe cunoscutul povestitor
– o viaţă închinată valorificării folclorului. Omagiu Nicolae Pleşca. Presupunem că abia acum se întăresc
– 80 (2014) etc. Toate aceste publicaţii (peste 30 de seminţele de dragoste pentru culegerea, cercetarea şi
lucrări ştiinţifice şi didactice – monografii; volume de promovarea moştenirii culturale a poporului nostru.
texte etnofolclorice, cu introduceri, comentarii; cres- Astfel, în ultimul an (1961) la Facultatea de Istorie
tomaţii de folclor; manuale ş.a.); aproximativ 150 de şi Filologie a Universităţii de Stat din Chişinău, stu-
articole-studii în culegeri colective, reviste speciali- dentul Nicolae Băieşu scrie cel dintâi articol cu te-
zate, enciclopedii; circa 600 de articole de populari- matică folclorică, prolific pentru ulterioara-i creaţie
zare a ştiinţei în ziare, reviste naţionale ş. a.) au fost ştiinţifică (Povestitorul norodnic Nicolae Pleşca, în
elaborate în cadrul Sectorului Folclor, făcând parte Chişiniovschii Universitet, 1961, 6 aprilie).
astăzi din Institutul de Filologie al AŞM. La ora ac- Cât despre geneza pasiunii pentru poezia popu-
tuală prof. Nicolae Băieşu este angajat la Institutul lară a celor mici şi nu numai, folcloristul Nicolae
nominalizat în funcţie de consultant ştiinţific. Băieşu mărturisea într-un interviu că a însuşit-o de
Predilecţia pentru înţelepciunea populară o moş- la părinţii săi, de la Nicolae Pleşca, „un povestitor şi
teneşte, evident, de la părinţi (originari din s. Cara- un cântăreţ neîntrecut. Încă fiind elev la şcoala pe-
cuşenii Vechi, judeţul Hotin, România, azi în raionul dagogică, am hotărât să mă ocup de acest fragment
Briceni, Republica Moldova), dar şi din experienţa de literatură populară, dându-mi seama ce mare im-
acumulată în urma peregrinărilor familiei sale prin portanţă cognitivă şi educativă are, nu mai zic de
România, Basarabia în căutare de „pământ cultivabil marea bucurie cu care îi învăluie pe cei mici, dar şi
liber” (anii 1939-1945, s. Hasanfacî, jud. Durostor, pe cei mari, acest miracol care se numeşte folclorul
sudul Dobrogei; s. Almălău, jud. Constanţa, nordul copiilor” [2, p. 189].
Dobrogei; s. Mansburg, jud. Cetatea Albă, sudul Ba- Anii dăruiţi culegerii fenomenelor de folclor
sarabiei; s. Frumuşica, jud. Dolj, sud-vestul Olteniei; l-au marcat, mobilizându-l să cerceteze şi să editeze
s. Beidaud, jud. Tulcea, nordul Dobrogei). Varietatea lucrări de o reală valoare pentru folcloristica mo-
tradiţiilor etnofolclorice le observă anume în această dernă. Interpretarea şi compararea moştenirii cultu-
perioadă de pribegiri: „Deşi cu ochi şi minte de co- rale româneşti cu cele ale altor popoare au sporit
pil, în anii petrecuţi «prin străini», pe timp de război, valoarea ştiinţifică a lucrărilor editate de cercetător.
am cunoscut relativ multă lume, cu tradiţii diferite, O astfel de tratare dezvăluie specificul imanent al
interesante” [1, p. 36]. obiceiurilor şi tradiţiilor populare româneşti în are-
După cum ne mărturiseşte însuşi folcloristul, alul patrimoniului cultural imaterial european şi
studiile obţinute în urma frecventării mai multor chiar universal.
instituţii cu profil umanist, din cauza timpurilor gre- Analizând întreaga creaţie ştiinţifică, observăm
le din perioada totalitarismului, nu l-au ajutat să-şi că folcloristul Nicolae Băieşu a excelat cu predi-
redescopere şi să fructifice pasiunea vieţii sale – lecţie în câteva domenii de cercetare: istoria folclo-
folclorul. Şi-a început activitatea în şcoala de şapte risticii, poezia obiceiurilor calendaristice, folclorul
ani din Caracuşenii Vechi (1952-1953; 1955-1956). copiilor ş. a. A reuşit să studieze contribuţia a peste
Şi-a încercat norocul şi în domeniul cifrelor (Facul- 50 de folclorişti, interpreţi de folclor, scriitori etc.
tatea de Matematică a Institutului Pedagogic „Alecu la prosperarea ştiinţei despre moştenirea culturală a
Russo” din Bălţi, 1955). unui popor, relevând cele mai importante momente
Etnologul mărturiseşte că părinţii „au fost din activitatea folcloristică a acestora. Unele inves-
nevoiţi să comită o mare greşeală plecând în Dobro- tigaţii ne definesc perioadele de dezvoltare a folclo-
gea (1939)”, iar din cauza războiului care a urmat risticii.
şi a pelerinajului de 6 ani „prin străini”, urmaţi de Graţie abnegaţiei profesorului Nicolae Băieşu,
„10 ani de studii (medii speciale şi universitare) în 5 din orice exegeză, pe care a semnat-o, am aflat ade-
oraşe (Cernăuţi, Briceni, Soroca, Bălţi, Chişinău)”, vărul istoric din perioada totalitarismului când feno-
s-a „aflat relativ puţin timp în satul de baştină”, n-a menul folcloric şi etnografic era cu vehemenţă com-
„cunoscut îndeajuns consătenii, tradiţiile lor” [1, p. bătut sau impurificat cu idei neadecvate de către au-
35]. Toate câte s-au întâmplat i-au amânat, într-o torităţi: „folcloristica românească din Basarabia de-
oarecare măsură, conştientizarea destinului care îi ceniilor postbelice a avut mult de suferit din cauza
era scris. promovării oficiale a teoriei false despre existenţa a

nr. 2 (33), iunie 2014 - 183


Akademos
„două popoare, două limbi, două culturi”(româneşti aflat permanent în vizorul criticilor, recenzenţilor,
şi moldoveneşti). <...> atitudinea autorităţilor regi- cercetătorilor filologi etc.
mului totalitar faţă de tradiţiile populare naţionale, Apogeul activităţii sale ştiinţifice îl va contem-
faţă de folclor, în general era negativă. Cu toate că pla desăvârşit după publicarea celor câteva volume
interesul pentru folclor, pentru etnografie, arta popu- asupra cărora continuă să lucreze şi astăzi (Obice-
lară a diferitelor etnii exista – sub masca «prieteniei iurile şi folclorul sărbătorilor de primăvară; Fol-
între popoare», a «internaţionalismului» – cele mai clorul copiilor etc.) din cadrul lucrării de prestigiu
specifice, mai valoroase creaţii populare naţionale Tezaurul folcloric al românilor din Republica Mol-
erau excluse <...> din culturile popoarelor neruse. dova, Ucraina, Federaţia Rusă.
Aceste valori erau elemente burgheze, naţionaliste, Cu prilejul unui eveniment remarcabil din via-
neutile şi chiar «vătămătoare» pentru aşa-numitul ţa unui om de ştiinţă, când balanţa celor realizate
«popor sovietic». Se urmărea scopul ştergerii deo- se îngrelează zilnic cu un studiu, articol sau carte
sebirilor între etnii, astfel înfăptuindu-se nivelarea publicată, îi dorim dlui profesor Nicolae Băieşu
culturilor ce aparţineau numeroaselor popoare din luciditate şi de acum încolo, realizarea aspiraţiilor
Uniunea Sovietică” [3, p. 51-52]. editoriale şi atingerea condiţiei omului desăvârşit!
Prolifică a fost şi contribuţia savantului la tezauri-
zarea patrimoniului cultural imaterial din Basarabia, Referinţe bibliografice
1. Băieşu N. Secvenţe de autobiografie, memorii.
Transnistria şi localităţile româneşti din Ucraina şi
În: Nicolae Băieşu – o viaţă închinată valorificării folclo-
Federaţia Rusă. Odată cu venirea dumnealui în rân- rului. Omagiu – 80. Chişinău: Profesional Service, 2014.
durile colaboratorilor Sectorului de Folclor al Institu- 2. Mocanu M. Interviuri în do major. Chişinău: Et-
tului de Limbă şi Literatură al Academiei de Ştiinţe nomuzic, 2004.
a RSSM în 1961, au fost investigate sute de localităţi 3. Băieşu N. Folclorul literar al românilor din Re-
şi înregistrate mii de creaţii folclorice şi etnografice. publica Moldova şi Ucraina. În: Nicolae Băieşu – o viaţă
De la apariţia lucrării Folclor moldovenesc. închinată valorificării folclorului. Omagiu – 80. Chişi-
Bibliografie (1924-1967) (Alcătuitor N. M. Băieşu, nău: Profesional Service, 2014.
redactor V. M. Gaţac. Chişinău, Cartea Moldove-
nească, 1968) activitatea distinsului etnolog s-a Cerc. șt. Mariana Cocieru

184 - nr. 2 (33), iunie 2014

S-ar putea să vă placă și