Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
De menționat, că în scopul aprecierii și stimu- că până în 2004 au fost privatizate toate căminele
lării activității oamenilor de știință au fost instituite AŞM, a fost distrusă integral sala sportivă și dis-
6 tipuri de premii bănești prin intermediul cărora au pensarul, alimentarea în cantina Crizantema era
fost apreciați peste 150 de cercetători din institute- necalitativă. În 2006 - 2008 au fost depuse eforturi
le AŞM, universități și institutele ramurale. În per- considerabile pentru a crea un cămin a doctoranzilor
spectivă, voi contribui și la instituirea mai multor cu familii, dar, din lipsa de finanțe, până în prezent
premii nominale, premii pentru succese în progra- nu s-a realizat nimic. În 2008 s-a început construc-
mele internaționale sau pentru promovarea imaginii ția căminului pentru studenți, care din păcate are
științei în societate. aceeași soartă, iar în 2012 am inițiat construcția
Problema tinerilor a fost și va rămâne una unui bloc locativ pentru tineri și sper că acesta va fi
prioritară. Apreciez mult susținerea Guvernului dus la bun sfârșit.
pentru sporirea bursei doctoranzilor, care astăzi este Pe viitor voi depune eforturi pentru crearea con-
în jur de 1000 lei și introducerea burselor pentru dițiilor materiale și susținerea familiilor de tineri
merite deosebite de 2000 și 2500 lei lunar, de care cercetători și, desigur, sporirea bursei, salariului și
au beneficiat peste 250 doctoranzi.
a indemnizațiilor.
Tot pentru promovarea tinerilor, în această pe-
Un obiectiv important pentru activitatea de mai
rioadă am propus și am susținut finanțarea a 370
departe va constitui crearea capacităților instituțio-
echipe de tineri, care au valorificat 27 milioane
nale și de cercetare, inclusiv construcțiile capitale
de lei. Aceste tipuri de proiecte au fost o continu-
și infrastructura.
are a experienței dezvoltate în cadrul programului
MRDA-CRDF, prin care au fost atrase în Moldo- În momentul în care am preluat funcţia de pre-
va peste 8 milioane de dolari, fiind finanțate 195 de ședinte al AȘM, în 2004, starea de lucruri, din acest
proiecte, la care au participat 2500 de cercetători din punct de vedere, era destul de dificilă. În anii 2004-
Republica Moldova și 1000 din SUA. 2013, prin judecăți au fost restituite bunurile vândute
Vom continua această muncă. În acelaşi timp, și revândute ilegal și au fost înregistrate 47 terenuri
pentru a converti exodul de talente într-o mobilitate și 34 de clădiri, astfel fiind legiferate majoritatea bu-
a tinerilor, vom crea mecanisme de plecare nu doar nurilor AŞM. Voi încerca și de acum încolo să vă în-
spre țările europene, dar și din țările europene spre demn să fim gospodari în casele noastre, să renovăm
Republica Moldova. edificiile, laboratoarele, acoperișurile, blocurile sa-
Un aspect important, dar parțial ratat, deocam- nitare, tot așa cum am făcut-o și până acum, restau-
dată, este crearea condițiilor de trai și a facilitaților rând blocul central al AȘM, biblioteca, institutele,
sociale pentru tinerii cercetători. Aici voi menționa laboratoarele și sala sportivă.
17 aprilie 2014. La cea de-a XVIII-a Sesiune a Asambleei Academiei de Științe a Moldovei
președinte al Academiei este ales acad. Gheorghe Duca
CEA DE-A V-a REUNIUNE Prof. Felix Unger, preşedintele Academiei Eu-
ropene pentru Ştiinţe şi Arte din Austria, şi-a ex-
A ACADEMIILOR primat gratitudinea cu ocazia desfăşurării, anume la
DUNĂRENE Chişinău, a Conferinţei Academiilor Dunărene. El a
menţionat că „Ideea conferinţelor este de a construi
Academia de Ştiinţe a Moldovei, împreună cu o nouă regiune în Europa consolidată şi pregătită să
Academia Europeană pentru Ştiinţe şi Arte din Aus- facă faţă imperativelor sec. XXI. În această regiune
tria, a organizat, la 7 aprilie 2014, cea de-a V-a edi- sunt situate 11 state, cu locuitori vorbitori a 10 limbi
ţie a Conferinţei Academiilor Dunărene (DAC). şi sunt 20 de Academii de Ştiinţe”.
Evenimentul a reunit conducerea Academiilor de După cum a subliniat viceprim-ministrul
Ştiinţe din regiunea Dunării, reprezentanţi ai Comi- Tatiana Potâng, obiectivul principal al Guvernului
siei Europene, ai comunităţii ştiinţifice ale statelor de la Chișinău este integrarea europeană, iar în acest
din regiune, ambasadori, membri ai Guvernului Re- context, cooperarea în regiunea Dunării este un
publicii Moldova. avantaj pentru Republica Moldova, dat fiind că în
Preşedintele interimar al AŞM, acad. Ion Ti- regiune statele membre ale UE sunt, în acelaşi timp,
ghineanu, a mulţumit preşedinţilor de Academii şi parteneri de dezvoltare ai Republicii Moldova.
Dunărene pentru încrederea acordată Academiei de Secretarul Comisiei Dunărene, Gordan Grlic
Științe a Moldovei de a organiza acest eveniment la Radman, a susținut ideea cooperării în cadrul regiu-
Chişinău, precum și Guvernului Republicii Moldo- nii Dunării, specificând că Republica Moldova este
va, care a acordat tot suportul necesar pentru buna membru plenipotenţiar al Comisiei Dunărene. El a
salutat acţiunile Republicii Moldova pe plan naţional
lui desfășurare. El a specificat că succesul reuniunii
şi regional, precum şi ale comunităţii ştiinţifice,prin
este asigurat și de comunitatea ştiinţifică din Mol-
organizarea acestui eveniment, şi s-a arătat convins
dova, prin gradul înalt de cooperare şi internaţiona-
de succesul ţării noastre.
lizare a cercetării de care dă dovadă, iar obiectivul
În opinia acad. Cristian Hera, vicepreşedinte-
prioritar al acesteia – integrarea în Spaţiul European
le Academiei Române, trebuie să se pună un accent
de Cercetare – trebuie realizat mai întâi prin coope-
aparte pe valorificarea luncilor Dunării pentru agri-
rarea regională, inclusiv prin participarea la acţiuni-
cultură şi asta deoarece luncile Dunării sunt extrem
le din cadrul Strategiei Dunării.
de fertile, din punct de vedere al productivităţii pă-
Asistenţa a urmărit mesajul video adresat de
mântului. Distinsul academician a apreciat contri-
Comisarul european pentru politica regională,
buția savanţilor din Republica Moldova la elabora-
Johannes Hahn, care a specificat importanţa Stra-
rea unor strategii legate de protecţia mediului.
tegiei UE pentru regiunea Dunării.
În cadrul şedinţei în plen, acad. Gheorghe
După cum a menționat Dr. Wolfgang Streiten-
Duca a prezentat un raport amplu asupra calităţii
berger, consilier la Comisia Europeană, Strate-
mediului din Republica Moldova şi problemelor
gia Dunăreană este una din noile strategii macro-
cu care se confruntă, actualmente, ţara noastră. El
regionale ale Uniunii Europene, care abor-
și-a centrat discursul pe domenii, precum calitatea
dează o gamă largă de probleme, divizate în
apei, aerului, solului, evidenţiind, totodată, perico-
4 piloni şi 11 domenii prioritare, fiecare gestionat de
lele estimate de comunitatea ştiinţifică naţională la
doi coordonatori, şi anume două guverne ale state-
adresa securităţii ecologice a Republicii Moldova.
lor participante. În cadrul acestor priorități, au fost
La final, acad. Gheorghe Duca a lansat ideea editării
depuse mai mult de 400 de propuneri de proiecte,
unei Enciclopedii Dunărene, cu participarea tuturor
151 fiind deja în faza de implementare, 225 în faza
Academiilor Dunărene.
de pregătire. Problemele abordate la reuniune au vizat
În opinia sa, universităţile şi institutele de cer- subiecte privind energia durabilă/sustenabilă; cali-
cetare din regiunea Dunării ar trebui să coopereze tatea resurselor apelor; riscuri de mediu; biodiver-
mai strâns în diverse domenii, cum ar fi analizarea sitatea şi biosecuritatea; caracterizarea şi calitatea
programelor de educaţie şi de cercetare existente în tipurilor de landşaft; prevenirea inundaţiilor; soci-
regiune şi dezvoltarea de programe comune, prog- etatea bazată pe cunoaştere, cercetarea, educaţia şi
ramele de mobilitate pentru studenţi şi cercetători, sectorul IT; competitivitatea întreprinderilor; oa-
proiecte comune de cercetare, schimb de practici meni şi capacităţi/abilităţi.
sau dezvoltarea de programe inovatoare de educaţie Eugenia Tofan
pentru grupuri ţintă la universităţi. Centrul Media al AŞM
AVANTAJELE
REPUBLICII MOLDOVA
ÎN PARCURSUL
EUROPEAN
Călin POPESCU-TĂRICEANU
Preşedintele Senatului României
vocație europeană care îndeplinesc condițiile și care acţiune privind liberalizarea vizelor a fost prezentat
își doresc asta. autorităţilor Republicii Moldova în ianuarie 2011.
Fiecare dintre acești pași are nevoie de un larg Pe baza rapoartelor pozitive privind implementarea
consens politic. Aici soluția vă aparține exclusiv acestui Plan de acţiune, Comisia a propus în noiem-
dumneavoastră. În România, opinia publică majo- brie 2013 renunţarea la obligativitatea vizelor pen-
ritară, corpul civic în marea lui majoritate, erau atât tru cetăţenii Republicii Moldova.
de hotărât în favoarea integrării încât niciun partid La 3 aprilie 2014, preşedintele Parlamentului
politic nu și-a permis, cel puțin după 1996, să sus- European, Martin Schulz, şi ministrul adjunct de
țină altceva. Atât în 1995, când România a formu- Externe al Greciei, Dimitris Kourkoulas, au sem-
lat cererea de aderare, cât și în 2000, când începeau nat documentele necesare pentru a permite transfe-
negocierile, toate partidele politice au semnat un rul Republicii Moldova în lista ţărilor terţe ai căror
acord prin care se angajau să susțină eforturile de resortisanţi sunt exoneraţi de obligativitatea vizei.
integrare în UE. Astfel că, la 5 mai 2014, cetățenii republicii au do-
Aceste acorduri sunt indispensabile, fiindcă bândit dreptul fundamental de liberă circulație în
procesul de integrare e îndelungat și are deci toate toate statele participante la Acordul de la Schengen.
șansele de a traversa mai multe etape electorale și Noile linii de frontieră între Uniunea Europeană şi
guverne cu diferite compoziții. Problema este deci Rusia s-au deplasat, după summitul Parteneriatu-
în ce măsură se poate realiza un asemenea consens lui Estic de la Vilnius, către Republica Moldova şi
național în jurul temelor integrării. Aici consider că Georgia. Va trebui să lucrăm împreună, să lărgim
dumneavoastră, în calitate, cum am mai spus, de eli- cercul de susținători europeni, pentru a avea o de-
tă intelectuală a republicii, aveți vocația de a contri- cizie consensuală la nivelul UE pe parcursul între-
bui decisiv. Fiindcă, dacă sunteți convinși că drumul gului proces de aderare, dar acesta a demarat și are
spre Europa e alternativa cea mai bună pentru țara șanse importante de a avansa în ritm susținut.
dvs., aveți prestigiul, audiența și credibilitatea pen- ***
tru a vă convinge concetățenii de importanța acestui Uniunea Europeană este o organizație unică
proiect național. prin însuși modul în care decide asupra politici-
Din punctul nostru de vedere, al cetățenilor Ro- lor sale. O organizație cu 29 state membre – peste
mâniei, integrarea europeană a ambelor noastre țări 470 milioane de persoane – producând un sfert din
PIB-ul întregii lumi, o organizație aproape coexten-
este oricum singura soluție viabilă și realistă pentru
sivă cu cea mai puternică alianță defensivă a lumii
ca societățile noastre, care împart o uriașă memorie
actuale, NATO, Uniunea Europeană reprezintă și
culturală și istorică comună, să se regăsească îm-
un aranjament constituțional complex și original.
preună fără a renunța la niciuna dintre experiențele
Prin chiar modul și regulile sale de constituire, UE
istorice care le definesc pe fiecare în parte. Este o
a adus împreună câteva dintre statele cu cea mai
soluție foarte diferită de cele pe care le puteam ima-
importantă experiență de suveranitate și identitate
gina acum 25 de ani, dar, ca state membre în UE,
națională. În aceste condiții, capacitatea de a împărți
nu ne mai desparte nicio graniță și putem lucra deo-
suveranitatea fără a-i afecta substanța – mai întâi în
potrivă la proiecte comune și la inițiative separa-
domeniul economic, apoi chiar în cel politic – a fost
te. Și dacă e adevărat că faptul de a fi chiar granița o provocare permanentă pentru construcția europea-
de est a UE ne creează multe dificultăți, și nouă, și nă. Într-o lume dominată de mari blocuri industriale
dumneavoastră, trebuie să recunoaștem și că evolu- și militare, șansa UE este capacitatea sa de a fi ima-
țiile dramatice din regiune legate de Ucraina creea- ginativă și diferită, mai productivă și nu mai puțin
ză oportunități suplimentare, un culoar mai favora- funcțională decât alte organizații comparabile.
bil Republicii Moldova. La vremea ei, și România a Asta nu înseamnă că UE ar fi imună la crize.
obținut un parcurs politic accelerat datorită situației Prăbușirea marilor fonduri de investiții din SUA a
de conflict din Balcanii de vest și cu deosebire dato- declanșat o astfel de criză, care părea inițial să poa-
rită contribuției ei lipsite de echivoc pentru soluțio- tă fi definită – cum au făcut-o chinezii – ca o criză
narea crizei din Kosovo. financiară a spațiului nord-atlantic. Dar curând s-a
Republica Moldova e primul stat din cele șase putut constata că multe din țările UE erau parte a
ale Parteneriatului Estic care obține libertatea de cir- acestei mari crize și că politicile tradiționale ale Co-
culație, e primul care va avea Acordul de Asociere misiei Europene și ale Băncii Centrale Europene, de
semnat și probabil intrat în vigoare. Cum bine știți, echilibru foarte nuanțat, puteau părea insuficiente
dialogul dintre UE şi Republica Moldova în dome- față de amploarea riscurilor. S-a adăugat reacția nu
niul vizelor a fost lansat la 15 iunie 2010, Planul de o dată bruscă în favoarea unor politici de austeritate
În pofida privilegiilor garantate, condiţiile de trai angajaţi – cum ar fi, de exemplu, judecătorul supe-
ale noilor-veniţi au fost la început extrem de dure, rior Samuel Kontenius care se trăgea din Westfalia
deoarece aşezarea lor pe aceste meleaguri nu era pre- – şi care nu doreau să se conformeze condiţiilor ce
gătită suficient de autoritatea pentru colonizare. În dominau în ţară.
timp ce lipsea strictul necesar – adăposturi, materi- În imperiul ţarist, unde iobăgia a fost abolită
ale de construcţie şi produse alimentare, funcţionarii abia în anul 1861, coloniştii creau un aşa-numit
corupţi se îmbogăţeau cu bani ai coroanei şi tratau model pentru o ţărănime liberă şi responsabilă, care
coloniştii ca pe nişte sclavi. Incidentele minore se nu era legată de lanţurile robiei şi comenzile întregii
pedepseau prin chinuri corporale; nici măcar femeile administraţii ruse cu birocraţia sa deseori ineficientă
nu erau cruţate. Din această cauză, în anul 1815 colo- şi coruptă. Acest rol exemplar de pionier şi funcţia
niştii din prima colonie germană Tarutino au încercat de a servi drept exemplu, care le-au fost atribuite
să se apere de un supraveghetor brutal, care imediat coloniştilor străini, au marcat esenţial mentalitatea
chemase trupe cazace şi un regiment întreg de soldaţi coloniştilor germani din Basarabia.
din Chişinău pentru a înăbuşi „răscoala”. 2. Democraţia locală
Slăbiţi de călătoria extenuantă şi condiţiile de În satele germane membrii cu drept de vot ai
viaţă mizerabile, o bună treime din colonişti au mu- comunei alegeau pentru doi ani un şoltuz al satului,
rit imediat după sosire sau în prima iarnă. În prima precum şi doi asistenţi ai acestuia. Totuşi dreptul de
perioadă a aşezării coloniştilor, epidemiile, cum ar decizie la nivel comunal îi rămânea rezervat Adună-
fi ciuma şi holera, viruşii animalelor, invaziile de rii comunei. Fiecare decizie era valabilă doar atunci
lăcuste şi recoltele slabe, precum şi consecinţele când era convenită de majoritatea membrilor şi era
grave ale războiului distrugeau micile succese ale semnată de toţi membrii Adunării comunei. Comu-
coloniştilor obţinute cu atâta greu. nele îşi angajau singure funcţionarii săi, preoţii, în-
Proverbul „Primilor moartea, secunzilor sărăcia văţătorii, paracliserii, copiştii, aprozii şi ciobanii şi
şi terţilor pâinea” era valabil şi pentru nemţii basa- îi plăteau din mijloacele proprii.
rabeni. Trăsăturile de bază ale constituţiei comunale a
În anul 1818, guvernul rus a înfiinţat o autoritate coloniilor erau fixate în „Instrucţiunea cu privire
specială: „Comitetul de asistenţă pentru coloniş- la organizarea internă şi administraţia coloniilor
tii străini din sudul Rusiei”, în competenţa căruia străine nou-create în Rusia”. Din cauza principiilor
intrau nu doar coloniştii germani, dar toţi coloniştii sale cvasi-democratice acest Regulament al comu-
veniţi în Rusia cea nouă. Reprezentanţii comitetului nelor a mai fost numit şi „Fundamentul unei mici
discutau în limba germană cu coloniştii germani şi republici coloniale”. Prevederile ce se conţineau
promovau dezvoltarea economică şi socială a co- în „Instrucţiune” cuprindeau şi reguli detaliate de
munelor şi coloniilor. comportament pentru colonişti şi marcau mediul
Acesta era meritul funcţionarilor ruşi de origine social al satelor.
germană. Ei aveau viziuni progresiste şi erau foarte Era de la sine înţeles că acei care se pomeneau
Ambasadorul Germaniei în Republica Moldova, E.S. Dr. phil. habil. Ute Schmidt,
Matthias Meyer, și președintele interimar al AȘM, Freie Universität Berlin. Discurs ținut la AȘM,
acad. Ion Tighineanu. 14 mai 2014
Cea fondată și condusă de către acad. V. Andru- clasice, anume cele referitoare la radicalii speciali
nachievici includea următoarele direcții de cerceta- și cei idempotenți cu aplicații importante la descri-
re: teoria structurală a algebrelor (inelelor) asociati- erea unor clase de algebre (așa-numitele teoreme
ve, teoria radicalilor în algebre, inele, module și alte structurale). În teoria aditivă a idealelor au fost
sisteme algebrice, teoria aditivă a idealelor în inele, obținute o serie de rezultate fundamentale, care au
teoria grupurilor și inelelor topologice, radicali în oferit soluția definitivă a problemelor principale din
inele topologice, radicali în module și categorii abe- domeniu. Aceste probleme se referă la existența și
liene cu aplicații în teoria inelelor. În cadrul școlii au unicitatea reprezentării fiecărui ideal al unui inel în
fost formați 37 doctori și doctori habilitați, inclusiv formă de intersecție finită de ideale speciale. Teoria
20 sub conducerea acad. V. Andrunachievici. „Ar- generală a radicalilor în inele topologice și-a găsit
borele genealogic” al discipolilor academicianului dezvoltarea prin determinarea particularităților ei
Andrunachievici numără deja patru niveluri, adică în comparație cu cazul inelelor discrete, cercetarea
astăzi activează în cercetare doctori în matematică, posibilităților prelungirii topologiilor în diferite sis-
care sunt elevi ai elevilor primilor doctoranzi ai lui teme algebrice, studiul laticei tuturor topologiilor pe
V. Andrunachievici. Au fost publicate 9 monogra- grupuri abeliene și pe module. În domeniul radicali-
fii, unele dintre cele mai importante fiind Радикалы lor în module și categoriilor abeliene cu aplicații în
алгебр и структурная теория, semnată de acad. teoria inelelor a fost obţinută descrierea completă a
V. Andrunachievici și unul din primii săi discipoli, laticei claselor naturale de module ca parte booleană
acad. Iurie Reabuhin (editată la Moscova de Editu- a laticei claselor închise de module. Au fost eviden-
ra „Наука”). O altă monografie valoroasă, întitulată ţiaţi preradicalii categoriei modulelor determinaţi
Introduction to the theory of topological rings and de functorii principali, fiind indicate relaţiile dintre
modules, este semnată de către acad. V. Arnautov (și ei şi criteriile de coincidenţă, cercetaţi preradicali
el fiind discipol al acad. V. Andrunachievici) cu co- de tip special în categorii de module (preradicalii
legi de la Universitatea „M. Lomonosov” din Mos- standard) cu ajutorul cărora au fost definite patru
cova (Editura „Marcel Dekker”, SUA). operaţii noi în laticea tuturor submodulelor oricărui
Este imposibil să enumeri rezultatele obținute în modul.
cadrul acestei școli, vom încerca, totuși, să o facem, O altă școală remarcabilă, care activează cu
limitându-ne doar la câteva dintre cele mai impor- mult succes și în prezent, este cea a academicianului
tante. Constantin Sibirschi. Domeniul de cercetare îl con-
În domeniul teoriei radicalilor în algebre asocia- stituie metodele invarianților algebrici în teoria cali-
tive au fost obținute rezultate, devenite de-a dreptul tativă a ecuațiilor diferențiale. Școala numără 52 de
Petru Jireghea. Floarea-soarelui, u/p maruflată pe carton, 560×720 mm, 2004. Din colecţiile autorului
Fig. 1. Stânga: reprezentarea schematică a mantei în sistemul de coordonate bidimensional, care asigură invizibili-
tatea obiectului (manta de invizibilitate). Dreapta: traiectoriile razelor, ce ocolesc manta invizibilă, care este proiec-
tată în aşa fel, încât să satisfacă trei cerinţe contradictorii: 1) manta nu va dispersa radiaţia incidentă; 2) nu trebuie
să arunce umbre; 3) nu trebuie să permită pătrunderea radiaţiei la obiectul ascuns în interiorul mantei de invizibili-
tate. Pentru a satisface aceste trei condiţii, structura mantei de invizibilitate, sau metamaterialele utilizate trebuie să
asigure o curbură a razelor de lumină incidente, astfel încât acestea să ocolească obiectul ascuns în interiorul mantei
invizibile. Eficacitatea unei astfel de acoperiri a fost demonstrată iniţial prin intermediul unor simulări la calculator
şi recent s-a dovedit experimental că obiectul într-adevăr dispare de pe ecranul radarului [7].
refracţie al unui metamaterial, așa încât lumina Profesorul David Smith şi colaboratorii săi au
să ocolească obiectul, îl face „invizibil” (vezi Fig. creat un metamaterial cu indicele de refracţie negativ
1). Pentru a se obţine un astfel de efect, indicele de care constă din elemente identice amplasate periodic
refracţie al metamaterialului trebuie să fie negativ! (vezi Fig. 2). Într-un material obişnuit replica la radi-
Metamaterialele au fost prezise teoretic în luc- aţia electromagnetică este determinată de atomii sau
rările fizicianului rus Victor Veselago [8]. În anul moleculele din care acesta este compus, iar în cazul
1967, el pentru prima dată a arătat că aceste mate- metamaterialului, replica la radiaţia electromagne-
riale ar trebui să aibă proprietăţi optice neobişnui- tică este determinată de un număr sporit de unităţi
te, cum ar fi indicele de refracţie negativ şi efectul structurale mai voluminoase – „metamolecule” – in-
Doppler invers. Metamaterialele par a fi atât de ciu- cluziuni artificiale ale căror dimensiuni sunt mult mai
date că iniţial aplicarea lor practică a fost considerată mari decât dimensiunea atomului, dar mai mici decât
imposibilă. Cu toate acestea, în ultimul deceniu, me- lungimea undei electromagnetice incidente [11,12].
tamateriale au fost obţinute în mai multe laboratoare Experimentele realizate de către cercetătorii
de cercetări ştiinţifice, fapt care a necesitat modifi- nominalizaţi, precum şi altele, efectuate de echipe
cări semnificative în manualele de optică clasică. de cercetători independenţi, au demonstrat justeţea
Lucrările de pionierat ale profesorului John concluziilor teoretice ale fizicianului Veselago. Mai
Pendry, publicate în anul 2000 [9], au servit drept mult decât atât, în prezent sunt multe oferte pentru
impuls pentru creşterea exponenţială a numărului elaborarea dispozitivelor bazate pe fenomenul de
de publicaţii dedicate metamaterialelor. Iată cum refracţie negativă, o parte dintre care au şi fost deja
descrie procesul acestei descoperiri profesorul John realizate [6].
Pendry în articolul său din revista „Nature”, publi-
cat în anul 2003: „Lumina străbate frontiera dintre
diferite materiale. La intrarea în multe materiale,
lumina este reflectată sub un unghi pozitiv de de-
viere... Însă acum câţiva ani, Veselago a înaintat
ipoteza, cum că unele materiale ar putea produce o
„reflexie negativă”. În 2001 s-a anunțat că un ase-
menea proces de refracție negativă a fost înregis-
trat într-un material creat în mod artificial... Vesela-
go a constatat că materialele cu indicele de refracţie
negativ focalizează lumina ca o lentilă... Hook şi al-
ţii au reuşit să verifice unele dintre particularităţile
de focalizare ale acestor materiale. Este un domeniu
în care, după cum era de aşteptat, cercetările vor Fig. 2. Metamaterial eficace în gama de radiofrecvenţe a
continua” [10]. radiaţiei electromagnetice [12] .
Fig. 3. Nanoparticule (elementele metamaterialului), având dimensiuni mai mici decât lungimea de undă (a <<λ),
drept componente concentrate pasive cu frecvenţe optice şi blocuri constituite din astfel de nanoparticule [13].
A apărut posibilitatea înlocuirii elementelor ţie de permitivitatea dielectrică a materialului din
tradiţionale ale circuitelor electronice cu elemente care sunt formate. (B) Modulul optic, constituit din
elaborate din metamateriale, care creează posibilita- nanoparticule, executat în formă de nanoelement
tea de miniaturizare în continuare a acestor sisteme, optic izolat. (C) Bloc, compus din mai multe nano-
concomitent cu accelerarea proceselor de prelucrare module optice (B), conectate între ele. În cazul în
a informaţiei. care un astfel de sistem este excitat de un semnal
Metamaterialele de acest tip sunt ilustrate în optic, câmpul electric şi curentul de deplasare în
Fig. 3: (A) Nanoparticule cu dimensiuni mai mici aceste elemente sunt alese şi structurate astfel, încât
decât lungimea de undă. După iluminarea lor cu blocul respectiv într-o anumită gamă de frecvenţe se
semnal monocromatic pot acţiona eficient ca ele- poate comporta ca şi circuitul electronic, indicat în
mente concentrate ale circuitului optic în func- figura (C) la stânga [13].
Fig. 4. a) Lentilele obişnuite necesită o apertură mare pentru a obţine o rezoluţie bună, dar chiar şi în acest caz,
există limitări în rezoluţie în raport cu lungimea de undă utilizată; b) Atenuarea semnalului de la obiectul de obser-
vaţie, care-i mai mic decât lungimea de undă a luminii într-o lentilă obişnuită; c) Lentila Veselago, spre deosebire de
lentila optică obişnuită, transferă fără distorsiuni imaginea din spaţiul obiectelor în spaţiu imaginilor; d) Atenuarea
semnalului de la obiectul de observaţie, care-i mai mic decât lungimea de undă a luminii, într-o lentilă Veselago.
Petru Jireghea. Luxuranţă, u/p 600×690 mm, 1985. Din colecţiile UAP RM
Tabelul 2
Unele avantaje ale tehnologiei de tratare prin ionizare
Doza de iradiere, kGy Rezultatele obţinute
0,02-0,15 Inhibarea sau prevenirea încolţirii precoce sau nedorite
0,1-1,0 Inhibarea coacerii fructelor la transportare
Dezinfestarea de insecte
Inactivarea unor paraziţi patogeni pentru populaţie
1,0-10,0 Radurizarea şi radiopasteurizarea (radicidarea)
10,0-30,0 Decontaminarea microbiană a fructelor uscate
25,0-70,0 Sterilizarea radiaţională (radappertizarea)
Centrul de Tehnologii Ionizante se va constitui de radiaţie va fi construită sub forma a trei rasteluri
într-o instituție de excelență, care va furniza servicii metalice (rack-uri) în care vor fi depuse creioane-
industriale, consultanţă, analiză, certificare, cerce- sursă conţinând materiale radioactive. Produsul de
tare şi şcolarizare. Acesta va fi alcătuit din: incinta iradiat se va introduce în containere speciale (to-
de iradiere, depozitul de mărfuri şi trei laboratoare: te-box) care vor fi plasate pneumatic, în paşi, în
de dozimetrie, de microbiologie, de analize fizico- jurul sursei radioactive. În fiecare poziţie din jurul
chimice. Legătura funcţională între incinta de iradi- sursei, produsul va primi o parte din doza totală.
ere şi depozit se va face printr-un conveier. Operaţi- După parcurgerea tuturor poziţiilor, în număr de 52,
unea va fi semiautomată şi controlată digital. Sursa fiecare container cu produse va primi doza prestabi-
Tabelul 3
Compararea metodelor de sterilizare industrială
Sterilizare cu oxid de
Subiectul comparării Sterilizare cu raze gama Sterilizare termică
ethilenă (EtO)
Cerinţe pentru forma Fără careva restricţii Sterilizarea EtO este activă
produsului supus Radiaţia gama penetrează numai la suprafaţă, dar nu şi Fără spaţii închise în volum
sterilizării orice parte a produsului în volum cu spaţii închise
Practic orice material,
Materialul prelucrat
Practic orice material Practic orice material exceptând cele termosensibile
(sterilizat)
sau nerezistente la umezeală
Materialul trebuie să fie Materialul sterilizat trebuie să
permeabil la EtO. Trebuie fie permeabil la vapori. Este
Fără restricţii. Sterilizarea luată în considerație necesar de luat în considerație
Materialul pentru ambalaj cu raze gama nu induce modificarea volumului în modificarea volumului în urma
deformări ale materialului urma presurizării lui în vid. presurizării lui în vid. Zonele
Zonele de suprafaţă trebuie de suprafaţă trebuie să fie
să fie rezistente la presiune rezistente la presiune
Concentraţia gazului
Parametrii, care urmează
EtO. Presiunea, vidul, Vidul, presiunea, temperatura,
să fie controlați în timpul Timpul
temperatura, timpul, umiditatea relativă, timpul
sterilizării
umiditatea relativă
Siguranţa procesului Excelentă Bună Bună
Testul microbiologic
Este opţional Este necesar Este recomandat
după sterilizare
Perioada de păstrare post Nu este necesară. Produsul
5-14 zile 7-14 zile
sterilizatoare în carantină nu conţine reziduuri
Proceduri post
Aerarea pentru excluderea
sterilizatoare pentru
Nu sunt necesare reziduurilor de EtO, care Uscarea produsului
excluderea consecinţelor
este cancerigen
nedorite
Poate fi în caz de sterilizare
Controlul procesului Da Este dificil
industrială
Preţul comparativ Excelent Bun Bun
În ultimii trеi аni Republica Mоldоvа а noi, folosind dopuri de plută ce corespund cerinţelor
рrоdus între 2 000 și 3 500 tоnе dе fruсtе mondiale. Aceasta oferă posibilitatea de a efectua
usсаtе ре аn, în funcție dе соndiţiilе dе сulti- exportul vinului moldovenesc în butelii, ceea ce este
vаrе а mаtеriеi рrimе. Nivеlul еxроrtului аtin- mult mai avantajos ca exportul vinului în vrac.
gе dе оbiсеi соtа dе 70% din vоlumul produs şi Sterilizarea dopurilor de vinuri şi devinuri este
dерăşеştе соnsidеrаbil imроrtul dе fruсtе usсаtе, conformă cerinţelor UE, iar crearea Centrului de
constituit рrimоrdiаl din сulturi се nu sе сultivă Tehnologii Ionizante va putea rezolva problema dată.
lосаl. Altfel spus, țara noastră еstе un еxроrtаtоr
Sterilizarea furniturilor medicale importate
nеt dе fruсtе usсаtе în роfidа fарtului сă sесtоrul
de unică folosinţă şi cele multifuncţionale
nu funсţiоnеаză în deрlină сарасitаtе.
Sterilizarea instrumentelor chirurgicale prin in-
Prinсiраlul оbstасоl реntru еxtindеrеа
termediul Centrului de Tehnologii Ionizante va mini-
sесtоrului dе usсаrе а fruсtеlоr îl cоnstituiе ne-
miza cheltuielile suportate de spitalele din Republica
corespunderea calităţii produselor cu standarde-
Moldova. Reducerea cheltuielilor se poate efectua:
le UE, condiționată de bаzа slabă dе рrоduсеrе
- prin reducerea cheltuielilor de salarizare a
а mаtеriеi рrimе. Aceasta se caracterizează prin
personalului care se ocupă anume cu sterilizarea
suрrаfаţа rеdusă а livеzilоr şi îmbătrânirea lor,
furniturilor medicale;
liрsа unоr sоiuri аdесvаtе реntru usсаrе, соsturi-
- reducerea cheltuielilor ce ţine de procurarea
lе înаltе dе сultivаrе, liрsа sistеmеlоr dе irigаrе,
soluţiilor în procesul de sterilizare;
tеhniсilе şi mеtоdеlе slаb dеzvоltаtе dе rесоltаrе
- eliberarea încăperilor ce ţin de procesul de
şi роst-rесоltаrе şi dеfiсitul fоrţеi dе munсă –
sterilizare;
tоаtе асеstеа sunt рrоblеmеlе ре саrе fеrmiеrii
- reducerea cheltuielilor pentru alimentarea
şi întrерrindеrilе dе рrеluсrаrе vоr trеbui să lе
aparatelor de sterilizare;
soluționeze în următоrii сâţivа аni.
Alte necesităţi în domeniul medicinii sunt:
Aсtuаlmеntе, рiаţа Uniunii Eurореnе аbsоаr-
În stomatologie – sterilizarea implantelor şi
bе сirса 80 la sută din еxроrtul асеstui sесtоr, iаr
altor obiecte necesare pentru sterilizare;
ţărilе CSI, în sресiаl Rusiа, Bеlаrus şi Uсrаinа
La centrul de transfuzie a sângelui – steriliza-
însumеаză сеlеlаltе 20. Pentru mоmеnt, Mоl-
rea plasmei de sânge;
dоvа s-а imрus sufiсiеnt pе рiаţa UE şi роsеdă
La întreprinderea Biruinţa Gips Soroca – ste-
destulă еxреriеnţă în sеgmеntul dе рrеţ mеdiu
rilizarea pansamentelor sterile etc.
реntru а аvаnsа în sеgmеntеlе рrеţurilоr mаi
Ulterior, gama de produse de sterilizare se va ex-
înаltе рrin сrеştеrеа саlităţii şi роаtе сhiаr рrin
tinde. Ca un exemplu poate fi cointeresarea agenţilor
lаnsаrеа în рrоduсеrеа оrgаniсă.
economici de a produce pansamente sterile. Dat fiind
Prin urmare, crearea Centrului de Tehnologii
faptul că în Republica Moldova este numai o fabrică
Ionizante în Republica Moldova îi va stimula pe
care produce pansament nesteril şi luând în conside-
producătorii de fructe uscate să-şi ralieze produ-
raţie relaţiile bune cu Belarus, care ar asigura materia
sele la cerințele şi standardele UE prin tratarea
primă, este binevenită crearea întreprinderilor speci-
produselor menţionate cu tehnologii ionizante.
alizate în acest domeniu, atât pentru piaţa locală, cât
Produsele tratate astfel devin mai uşor promo-
şi pentru piaţa internaţională.
vate pe piaţa UE cu un preţ mai înalt decât cel
Cu părere de rău, durata implementării proiec-
mediu stabilit pe piaţă. Drept rezultat, agentul
tului respectiv s-a cam prelungit. Aceasta pentru că
economic va fi tentat să-şi extindă sfera şi capa-
autorităţile, mai cu seamă Ministerul Economiei al
citatea de producere atât pe plan naţional, cât şi
Republicii Moldova, nu-l susține. Interesele utiliză-
pe plan internaţional.
rii metodelor chimice în sterilizarea produselor de
Sterilizarea prin ionizare a dopurilor de vin diferită origine predomină. Proiectul de Hotărâre a
şi devin Guvernului cu privire la aprobarea Regulamentului
În ultimii ani, recolta medie globala de struguri privind tratarea cu radiaţii ionizante a produselor de
în Republica Moldova este de 300-500 mii tone, fapt diferită origine, de exemplu, a fost în proces de co-
ce demonstrează că potențialul de prelucrare este fo- ordonare cu ministerele şi departamentele de resort
losit la circa 20-25 la sută. În domeniul îmbutelie- timp de doi ani, fiind de câteva ori restituit în urma
rii vinurilor activează circa 60 de agenți economici obiecţiilor formulate în permanenţă de Ministerul
cu peste 110 linii de turnare cu capacitatea totala de Economiei. Conform acestui Regulament, au fost
peste 31 mil. dal. Modernizarea secțiilor de îmbute- autorizate pentru tratarea prin iradiere doar ierburile
liere a permis ambalarea producției vinicole în sticle aromatice, condimentele şi condimentele vegetale,
Petru Jireghea. Peisaj de primavară, u/p, 550×740 mm, 1996. Din colecțiile MNAM
ţilor şi unităţilor de urgenţă în zonele proiectului, 10. A fost elaborată Curricula unui curs de
îmbunătăţirea comunicării între instituţiile de mo- exerciţii de antrenament pentru lucrătorii din sis-
nitorizare, autorităţi, media, unităţi de urgenţă, coo- temul Protecţie Civilă şi Situaţii Excepţionale din
perarea cu autorităţile locale în scopul perfecționării bazinul Mării Negre.
ghidurilor şi regulamentelor pentru o mai eficientă 11. În corespundere cu prevederile Proiectului,
aplicare a normelor de construcţii şi a utilizării te- în luna februarie 2014, în or. Comrat, Republica
renului, elaborarea unui curriculum cu subiecte de Moldova, s-a desfășurat un Seminar de instruire
instruire referitoare la acțiuni în caz de cutremur, pentru specialiştii implicaţi în problematica preve-
creșterea gradului de conştientizare şi educarea nirii dezastrelor de la Agenția pentru Protecția Ci-
publicului cu privire la cutremure. vilă și Situații Excepționale, universitățile din su-
De asemenea, Planul de acţiuni la nivel de dul Republicii Moldova (peste 40 de specialiști).
ţară conține o descriere detaliată a acţiunilor post- Scopul seminarului a fost consolidarea capacităţii
seismice (instituţii implicate, planuri de acţiune, re- regionale de prevenire, intervenție și reacţie la cut-
surse, instruirea persoanelor implicate etc.). remurele puternice viitoare.
9. Un beneficiu important care rezultă din co- 12. O abordare eficientă a reducerii riscului
operările din cadrul proiectului ESNET este dezvol- seismic este avertizarea timpurie la cutremur. Tim-
tarea şi promovarea Procedurilor şi regulilor de pul de alertare pe care îl pot asigura aceste sisteme,
acţiune în caz de cutremur. Astfel, sunt definite pentru cutremurele mari, în circumstanţe normale,
acţiunile şi procedurile cele mai importante, după poate fi de până la câteva zeci de secunde. Pentru
cum urmează: or. Chișinău timpul de avertizare constituie 35-40
• planificare şi management, conducere, luare sec. România, Bulgaria, Turcia şi Republica Mol-
de decizii; dova au atins niveluri diferite de dezvoltare a siste-
• aspecte legale şi considerente politice; melor de avertizare timpurie. În cadrul proiectului
• evaluarea riscului şi analiza vulnerabilităţi- ESNET a fost dezvoltat un soft special, care face
lor; posibilă instituirea unui Sistem comun de averti-
• colectarea de informaţii şi identificarea prob- zare timpurie, aflat în prezent în regim de testare.
lemelor de comunicare; Acesta are două componente – un portal web care
• aspecte medicale şi suport psihologic; indică ultimul cutremur produs (cu condiţia ca apa-
• suport geospaţial (imagini, inclusiv avia, sa- ratura să fie conectată în mod permanent la internet)
telit, comunicare, navigare); și harta pe care este localizat epicentrul cutremuru-
• căutare şi salvare; lui, indicându-se magnitudinea, intensitatea, adân-
• recuperare şi reconstrucţie; cimea şi coordonatele lui geografice. Avertizarea se
• ingineria sănătății publice; face pentru cutremurele cu magnitudine mai mare
• logistică şi ONG-uri și a. decât 6 conform scării seismice Richter. Sistemul a
Pentru fiecare din aceste acțiuni și proceduri în fost elaborat în cadrul Institutului Naţional pentru
cadrul proiectului au fost făcute descrieri detaliate. Fizica Pământului din România, dar cu softul ela-
Seminar de instruire a specialiștilor Agenției Protecție Civilă și Situații Excepționale în UTA Găgăuzia.
Comrat, februarie 2014
Tabel 1
Poziționarea în clasament a țărilor conform indicatorilor de resurse umane și funciare utilizate
în sectorul agrar
Minimum Maximum
Populația România
Lituania Republica
rurală, Ucraina Armenia (Uniunea Tadjikistan
(Uniunea Georgia= Moldova
1. % din (CSI) = (CSI)= Euro- (CSI)
Europea- 47,26 (CSI)
populația 31,21 35,80 peană) = =73,67
nă)= 33,00 =53,03
totală 42,53
Populația
agricolă, Republica
România Armenia Lituania Ucraina Georgia
2. % din Moldova Tadjikistan
=8,38 =9,37 =9,71 =11,46 =15,07
populația =14,88 =27,44
totală
Suprafața
agricolă,
Tadjikistan Georgia Lituania= Armenia România Ucraina Republica
3. % din
=34,05 =35,42 42,95 =57,49 =58,65 =68,39 Moldova
suprafața
=72,64
țării
Teren arabil, Republica
Georgia Tadjikistan Armenia Lituania România Ucraina
4. % din total Moldova
=5,96 =6,07 =15,11 =34,88 =39,08 =56,09
teren =55,10
Teren
Republica
forestier, Tadjikistan Armenia Ucraina România Lituania Georgia
5. Moldova
% din total =2,93 =9,05 =16,80 =28,72 =34,59 =39,43
=11,89
teren
Pășuni și
Republica
fânețe, % Lituania Ucraina România Tadjikistan Georgia Armenia
6. Moldova
din total =9,40 =13,61 =19,74 =27,69 =27,92 =43,08
=10,71
teren
Culturi per-
Republica
manente, Lituania Tadjikistan Ucraina Georgia Armenia România
7. Moldova
% din total =0,49 =0,93 =1,55 =1,65 =1,88 =1,93
=9,04
teren
Poziție
Republica 1-poziția 2-poziția 3-poziția 4- poziția 5- poziția 6- poziția 7 - poziția
Moldova pe 6 5 7 6 3 2 7
indicatori
Sursa: elaborat de autor în baza datelor http://faostat3.fao.org/faostat-gateway/go/to/browse/Q/*/E
torii nr.1 – Populația rurală, % din populația totală tru zahăr și cartoful) au resimțit începând cu anul
(cu 53,03%) și nr. 4 – Teren arabil, % din total teren 1998 diminuări importante, cea mai înaltă valoare
(cu 55,10%), fiind depășită, în primul caz, doar de cantitativă a acestor culturi fiind înregistrată în anul
Tadjikistan, iar în cel de-al doilea de către Ucraina. 1996 – peste 2,6 mil. tone, iar în anul 2011 – cea mai
Următorii indicatori înregistrează pentru repub- mică cantitate recoltată, puțin peste 1,3 mil. tone,
lică, respectiv: la nr. 2 (Populația agricolă, % din adică cu o diminuare de circa 50%.
populația totală) – poziția 5, cu depășire de către Dacă cerealierele denotă cele mai importante
Georgia și Tadjikistan; la nr. 5 (Teren forestier, % volume de producție, la polul opus se află legumele,
din total teren) – poziția 3, depășind doar Tadjikis- care începând cu anul 1992 (când a fost recoltată cea
tanul și Armenia și, la nr. 6 (Pășuni și fânețe, % din mai mare cantitate pe parcursul a două decenii – pes-
total teren) – poziția 2, depășind doar Lituania și te 530 mii tone) au suferit diminuări constante, fără
fiind indicatorul cu valoarea cea mai mică pentru reveniri „spectaculoase” în perioada dată, iar în 2010
Moldova din toți cei șapte indicatori. aceste culturi au însumat doar ceva mai mult de 130
Totodată, putem lesne observa că în cazul a mii tone, adică de aproape patru ori mai puțin decât
șase indicatori – excepție făcând doar indicatorul în 1992. Tot culturi de valoare înaltă ca și legumele,
nr.7, poziția Republicii Moldova este, în majorita- fructele nu au înregistrat diminuări atât de categorice
tea cazurilor (indicatorii nr.1, 2, 3, 5, 6), învecinată pe parcursul perioadei de referință; mai mult, acestea
cu două state din CSI sau fosta Uniune Sovietică, și-au menținut nivelul producției aproape la egalita-
iar la indicatorul nr.4 un stat răspunde acestor crite- te pe parcursul anilor 1992-1996 (în jur de peste 1,2
rii – Ucraina. Deloc întâmplător, poziționarea dată mil. tone), pentru ca ulterior acest volum să scadă
relevă potențialul de resurse și scoate în evidență fără a reveni la valoarea respectivă, înregistrând un
similitudini regionale și structurale vizibile. Așadar, minimum de doar puțin peste 627 mii tone de fructe.
având o pondere semnificativă a populației rurale O altă componentă esențială a producției agrico-
(dar și agricole), Republica Moldova demonstrează le, produsele de origine animală [4], demonstrează
specializarea resurselor care totuși sunt în continuă diferențieri semnificative între componentele struc-
scădere [2], dar încă reflectă profilul agrar al țării. turale cele mai importante pentru producție, export
Implicarea acestui potențial de resurse presupune teoretic și consumul populației. Astfel, laptele de
rezultate ce oglindesc starea de fapt a producției agro- vacă integral proaspăt depășește în perioada anilor
alimentare pe principalele categorii din nomenclator, 1992-2011 de zeci de ori producția celorlalte produse
care pot fi grupate sub două mari aspecte – vegetal și de origine animalieră, mai ales că acest aspect are un
animalier. Acestea, la rândul lor, au ramificații pe cele puternic reper casnic, iar gospodăriile populației de-
mai răspândite culturi. Analizate separat, itemii pro- țin marea majoritate din șeptelul de vaci – peste 96%
duselor de origine vegetală (pe o perioadă determi- în perioada 2006-2011. Totodată, productivitatea este
nată, începând cu anii ’90 până în prezent), precum una specific cantitativă, în cazul cărnii, de exemplu,
și cei de origine animală, au evoluții destul de frag- fiind necesară o perioadă de obținere a produsului
mentate [3]. În perioada anilor 1992-2011, cele mai mai îndelungată, deși șeptelul de porcine îl depășește
multe componente ale producției vegetale au reflectat pe cel de bovine. Cu un astfel de potențial productiv,
evoluții lipsite de un vector bine determinat, atât în generat de reducerea permanentă a șeptelului de vaci
plan ascendent, cât și descendent, fapt condiționat de în marea majoritate a categoriilor de gospodării, cre-
cel puțin trei factori importanți – specificul agricultu- area și dezvoltarea infrastructurii de producţie și ex-
rii și relația ei strânsă cu fenomenele meteorologice; port continuă să fie o provocare. În același timp, una
contraperformanța per sector și lipsa modernizării din componentele producției care a resimțit evoluțiile
infrastructurii; contextul macroeconomic și situația cele mai fragmentate este volumul producției cărnii
precară a industriilor conexe. de găină autohtone – care de la un volum de peste
Astfel, în ceea ce privește cantitatea, cerealiere- 38 mii tone obținute în anul 1992, a deviat în anul
le (grâu, orz, porumb) au cumulat, începând cu anul 2000 până la un minim al perioadei analizate de nu-
1998, cele mai înalte valori dintre toate culturile de mai 14,3 mii tone, pentru ca ulterior să revină pe un
origine vegetală, înregistrând, în anul de referință, o trend pozitiv, atingând în 2011 o producție apropiată
recoltă de peste 2,4 mil. tone pe țară, totodată evi- de cea a maximului perioadei – 36,6 mii tone. Acest
dențiind în 2008 un maximum al întregii perioade lucru a fost generat de creșterea producției avicole în
studiate – peste 3,1 mil. tone. Pe de altă parte, cul- întreprinderile avicole în perioada de referință, pre-
turile tehnice esențiale (floarea-soarelui, sfecla pen- cum și în gospodăriile țărănești (de fermier).
Tabelul 3
Evoluția producției și a consumului agroalimentar pe cap de locuitor, kg./buc., evidențiat
prin prisma posibilității de manifestare a importului/exportului teoretic, anii 2006-2011
Raport de diferență (Producție - Consum), kg, buc. / Raport predominant
Necesar import (-) / Potențial export (+) Import (I), Export (E)
Legume 0 -14 +6 -20 -14 -13 I
Cartofi +17 -3 +18 +14 +22 +39 E
Fructe și
+53 +50 +63 +51 +50 +63 E
pomușoare
Carne -11 -6 -10 -5 -5 -5 I
Lapte -2 -6 -3 -8 -9 -13 I
Ouă +45 +20 +17 +18 +17 +8 E
Sursa: elaborat de autor în baza datelor http://www.statistica.md/pageview.php?l=ro&idc=315&id=2278
ând în calcul consumul din anul respectiv. putut acoperi consumul național din propria produc-
Similar, carnea a constituit o poziție care, în pe- ție, în restul anilor arătând indici de cel puțin +14 kg
rioada 2006-2008, înregistra un declin. În ceea ce diferență. În același timp, ouăle evidențiază valori
privește raportul de diferență Producție-Consum, destul de importante în anii 2006-2008 (cel puțin
situația s-a stabilizat (fără a trece pe +) începând cu +20 bucăți pe locuitor), iar ulterior oscilează, deși
anul 2009, când arată o diferențiere de 5 kg pe lo- pozitiv, între +17 și +18 bucăți, în 2011 atestându-se
cuitor, valoare care s-a păstrat pe parcursul anilor o serioasă diminuare a capacității cantitative teoreti-
2010 și 2011. În aceeași conjunctură puțin favora- ce de export, până la doar +8 bucăți, ceea ce este de
bilă se regăsește și laptele, care de fapt resimte evo- peste 5 ori mai puțin decât în 2006, mai ales că pe
luții cu o clară dinamică negativă pe întreaga peri- cap de locuitor consumul de ouă a crescut continuu
oadă analizată, iar începând cu anul 2008, volumul începând cu anul 2008 (de fapt, ca și cel de legume).
obținut din diferența producerii și a consumului este Aceste conotații reies din interpretarea realită-
continuu înclinat spre trendul de import teoretic, va- ților din sectorul agrar, fără însă a realiza o rapor-
lorile diminuându-se de la -3 kg în 2008, până la -13 tare la referința istorică, fapt ce permite aprecierea
kg în 2011, adică mai mult de 4 ori – cea mai gravă „potențialului pierdut”, reliefat din conjunctura
situație dintre evoluțiile tuturor itemilor. istorico-economică respectivă. Cum statisticile es-
Pe un trend pozitiv clar și cu o capacitate timează că valoarea maximă a producțiilor agricole
cantitativă teoretică de export (precum se și confirmă pe teritoriul național a fost obținută în perioada
real) se prezintă fructele și pomușoarele, al căror ra- 1985-1990 [1], putem susține ideea repetării unei
port de diferențiere numerică le depășește pe restul astfel de experiențe economico-agrare, în acest
celelalte. Această tendință este pe parcursul întregii sens utilizând referințele date. Pentru a cuantifica
perioade în jurul cifrei de peste +50 kg pe locuitor, efectele unui anumit volum de producție asupra
iar în anii 2008 și 2011 a depășit chiar +60 kg. Tot potențialului nevalorificat, apelăm la diagnosti-
cu posibilități cantitative de export, dar și cu dina- carea comparativă cu perioada prezentă a valo-
mică continuu pozitivă în ultimii 3 ani analizați sunt rilor înregistrate în maximele istorice din timpul
cartofii, care doar pe parcursul anului 2007 nu au URSS, fie că este perioada anilor 1971-1980 sau
Tabelul 4
Scenariu de estimare a potențialului de export nevalorificat/pierdut
Fructe și Ouă,
Floarea
Cereale Cartofi Legume pomușoa- Lapte Carne mil.
soarelui
re buc.
Suprafața ha
723654 185964 47115 82121 234000 X X X
1971-1980/1981-1990
Suprafața ha 2011 860800 277000 29200 34400 119000 X X X
Diferența suprafață, ha
+137146 +91036 -17915 -47721 -115000 X X X
(2-1)
Producție, mii tone,
2554,5 318 409,9 1289,3 950,7 1511 530 1129
1971-1980/1981-1990
Producție, mii tone, 2011 2457,1 427 350,8 361,5 378,4 560 159 705
Diferența producție, mii
-97,4 +109 -59,1 -927,8 -572,3 -951 -371 -424
tone (5-4)
Procentaj pondere
11,3 51,2 7,12 13,2 91,2 3,2 1,7 1
export, % 2011
Valoare cantitativă
export, în baza procentaj
288,6 162,8 29,1 170,1 867 48,3 9 11,2
pondere export (7) și
producție mii tone (4)
Diferențe cantități
export, mii tone, 2011,
-11 +55,8 -4,2 -122,4 -521,9 -30,4 -6,3 -4,2
față de 1971-1980 /
1981-1990
Sursa: elaborat de autor în baza datelor http://www.statistica.md/pageview.php?l=ro&id=2193&idc=263
Tabelul 7
Avantajul Comparativ Relevat pentru exporturile agroalimentare ale Republicii Moldova
Raport RM-UE Raport RM-CSI
(indice Balassa) (indice Balassa)
Poziții tarifare Remarcă
Situație Situație Situație Situație
an 2008 an 2012 an 2008 an 2012
Avantaj comparativ relevat > cu CSI/
01 Animale vii 0,13 1,80 5,25 24,28
Dinamică pozitivă cu CSI și UE
Avantaj comparativ relevat > cu CSI/
02 Carne 0,10 1,04 1,35 5,51
Dinamică pozitivă cu CSI și UE
Avantaj comparativ nerelevat/
03 Pește, crustacee 0,02 0,008 0,07 0,008
Dinamică negativă cu CSI și UE
Avantaj comparativ relevat cu CSI/
04 Lactate, ouă, miere 0,62 0,37 1,66 0,91
Dinamică negativă cu CSI și UE
05 Produse de origine Avantaj comparativ relevat cu CSI/
0,24 0,17 2,06 1,21
animalieră Dinamică negativă cu CSI și UE
07 Legume Avantaj comparativ relevat > cu CSI/
0,62 1,87 3,41 6,76
comestibile Dinamică pozitivă cu CSI și UE
08 Fructe comestibile, Avantaj comparativ relevat > cu CSI/
11,3 18,83 39,64 51,89
nuci Dinamică pozitivă cu CSI și UE
09 Cafea, ceai, Avantaj comparativ relevat cu CSI/
0,29 0,003 1,76 0,02
condimente Dinamică negativă cu CSI și UE
Avantaj comparativ relevat > cu UE/
10 Cereale 7,43 3,74 2,56 0,87
Dinamică negativă cu CSI și UE
12 Semințe
Avantaj comparativ relevat > cu UE/
oleaginoase, fructe 20,4 17,01 18,36 14,06
Dinamică negativă cu CSI și UE
oleaginoase
15 Grăsimi animale, Avantaj comparativ relevat > cu UE/
9,32 8,98 8,96 4,67
vegetale și uleiuri Dinamică negativă cu CSI și UE
16 Preparate din carne Avantaj comparativ nerelevat/
0,24 0,02 0,86 0,05
și pește Dinamică negativă cu CSI și UE
Avantaj comparativ relevat > cu CSI/
17 Zaharuri 4,54 6,33 10,85 10,40 Dinamică pozitivă cu UE, negativă cu
CSI
18 Cacao și preparate Avantaj comparativ relevat cu CSI/
0,48 0,44 1,19 0,97
din cacao Dinamică negativă cu CSI și UE
19 Preparate Avantaj comparativ relevat > cu CSI/
0,79 1,05 4,24 5,09
cerealiere, din lapte Dinamică pozitivă cu CSI și UE
20 Preparate din Avantaj comparativ relevat > cu CSI/
7,52 6,15 50,41 32,15
legume, fructe, nuci Dinamică negativă cu CSI și UE
22 Băuturi, băuturi Avantaj comparativ relevat > cu CSI/
11,63 8,31 55,29 44,75
spirtoase, oțet Dinamică negativă cu CSI și UE
Avantaj comparativ relevat > cu CSI/
24 Tutun 4,05 4,66 11,15 8,54 Dinamică pozitivă cu UE, negativă cu
CSI
Note: În bold sunt specificate pozițiile de Avantaj Comparativ Relevat cu aria geografică specificată (index > 1)
Sursa: elaborat de autor în baza datelor http://www.trademap.org/tradestat/SelectionMenu.aspx
Petru Jireghea. Primăvara pe Aleea Clasicilor, u/p, 200×170 cm, 1989. Din colecţiile MNAM
nerespectarea nivelului de cultivare, influenţa vătă- când datorită intrării incorecte în iernare, pe lângă
mătorilor etc. condiţiile secetoase din etapa generativă, această
Înlăturarea acestora (convenţional) prin interme- cultură a fost compromisă şi de condiţiile de iernare
diul componentei trendului şi estimarea anomaliilor nefavorabile.
pozitive şi negative în recolta culturilor cu anii optimi Selectarea anilor cu recolte favorabile şi nefa-
sau extremi din punct de vedere meteorologic au evi- vorabile pentru ultimii 53 de ani, dar şi estimarea
denţiat strânsa legătură corelativă dintre factorii de condiţiilor agrometeorologice pentru aceşti ani
mediu şi procesul productiv al culturilor agricole. concreţi relevă că pe teritoriul Republicii Moldova,
Aşadar, condiţiile agrometeorologice (în speci- pentru toate culturile supuse studiului, anii 2007 şi
al lipsa precipitaţiilor atmosferice un timp îndelun- 2012 au înregistrat recolte dintre cele mai scăzute,
gat) de formare a recoltei porumbului şi culturii de deci şi cele mai esenţiale anomalii negative, deter-
floarea-soarelui în anul 2007 şi 2012 au fost nesa- minate doar de influenţa factorilor meteorologici
tisfăcătoare şi aceste culturi au înregistrat cele mai nefavorabili.
scăzute recolte în perioada anilor 1961-2010 (fig.1). În aceste condiţii, impactul schimbărilor clima-
Pentru grâul de toamnă se mai adaugă şi anul 2003, tice este o problemă prioritară şi în aspect global,
a - grâu de toamnă
45
42
39
36
33
30
27
24
21
18
15
12
9
6
3
0
1960
1961
1962
1963
1964
1965
1966
1967
1968
1969
1970
1971
1972
1973
1974
1975
1976
1977
1978
1979
1980
1981
1982
1983
1984
1985
1986
1987
1988
1989
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
b - floarea-soarelui
23
20
y = - 0,1048x + 18,138
17
14
11
5
1961
1963
1965
1967
1969
1971
1973
1975
1977
1979
1981
1983
1985
1987
1989
1991
1993
1995
1997
1999
2001
2003
2005
2007
2009
2011
c - porumb
55
50
45
40
35
30
25
20
15 y = -0,1658x + 37,154
10
5
0
1961
1963
1965
1967
1969
1971
1973
1975
1977
1979
1981
1983
1985
1987
1989
1991
1993
1995
1997
1999
2001
2003
2005
2007
2009
2011
iar efectuarea estimărilor cu caracter de pronostic culturi. Această situaţie va fi cauzată, în mare mă-
ar putea pregăti omenirea în efectuarea măsurilor sură, de creşterea evapotranspiraţiei, precum şi de
de adaptare şi în asigurarea securităţii alimentare a diminuarea nivelului de umezeală în sol, ceea ce va
populaţiei. conduce la reducerea randamentului culturilor agri-
Cercetările recente, desfăşurate [2] pentru a cole. Este de menţionat faptul că amploarea acestor
evalua impactul schimbărilor climatice la nivel diminuări, cu părere de rău, este încă necunoscută,
global asupra cultivării anumitor grupuri de culturi dar unii analişti sugerează că ele ar putea fi destul
agricole, demonstrează că acestea au loc mult mai de severe.
rapid decât se anticipase anterior. Recolta culturilor Aşadar, schimbările de temperatură şi precipi-
agricole, potrivit rezultatelor respective, este direct taţii, asociate cu emisiile permanente de CO2, vor
influenţată de multiplele aspecte ale schimbărilor aduce schimbări în pretabilitatea terenurilor agrico-
climatice, care rezultă în principal din: creşterea le pentru dezvoltarea porumbului. Potrivit Raportu-
temperaturii medii, variabilitatea semnificativă a lui Special al IPCC privind emisiile asociate (SRES,
regimului pluviometric, creşterea concentraţiilor 2000) şi modelele climatice proiectate pentru creş-
atmosferice de CO2, variabilitatea fenomenelor ex- terea temperaturii globale [6], unele simulări ale re-
treme asociate schimbărilor climatice. coltei porumbului şi ale grâului de toamnă cu refe-
Sporirea temperaturilor medii, maxime şi mini- rire la teritoriul Republicii Moldova sunt prezentate
me sunt pronosticate pentru ţările cu regim instabil în tabelele 1 şi 2.
de umiditate, din care face parte şi Republica Mol- Potrivit acestor estimări, pentru viitorii ani
dova, fapt confirmat şi de rezultatele cercetărilor apropiaţi (2020), scăderea cea mai drastică a recol-
obţinute anterior. Se proiectează că în asemenea tei porumbului şi a grâului de toamnă se aşteaptă
regiuni, unde disponibilitatea apei este scăzută la o conform scenariului SRES B2A. Astfel, către anii
încălzire a climei cu 2°C pentru acest secol [1, 2], 2020, recolta porumbului va fi cu aproximativ 25%
unele terenuri agricole vor deveni improprii pentru mai mică decât recolta calculată pentru intervalul de
0,08 0,06
1970-2000
densitatea repartitiei
0,06
B2A 0,04 SRES -7,5%
2000-2012 2000-2012
0,04 0,03
0,02
0,02
0,01
0 -13 7 27 47 67 0
-15 5 25 45 65 85
recolta, q/ha
media multianuala, q/ha
Fig. 2. Pronosticul recoltei grâului de toamnă pe terito- Fig. 3. Pronosticul recoltei porumbului pe teritoriul
riul Republicii Moldova, conform diverselor scenarii Republicii Moldova, conform diverselor scenarii
timp 1970-2000 – perioadă luată ca referinţă în cal- practica agricolă a tendinţelor de schimbare a climei
culul acestor proiecţii. regionale, noile areale favorabile şi de stres în culti-
În expresie valorică a recoltei reale, conform varea anumitor grupuri de culturi agricole.
majorităţii scenariilor SRES pentru anul 2020
(SRES A1F, SRES A2B, SRES B1A, SRES A2A, Bibliografie
B2B), recolta grâului de toamnă va scădea cu 1. Quirogaa Sonia y Iglesias Ana. Economнa Agraria
2,5 q/ha. Potrivit scenariului mai puţin drastic, pen- y Recursos Naturales. Projections of economic impacts
of climate change in agriculture in Europe, Vol. 7, 14
tru acelaşi interval de timp, recolta grâului de toam-
(2007), pp. 65-82.
nă în condiţiile republicii va scădea cu 1,3 q/ha, iar
2. M.L. Parrya,* C. Rosenzweigb, A. Iglesiasc, M.
în cadrul scenariului SRES B2A, către anul 2020, Livermored, G. Fischere. Effects of climate change on
recolta ar putea să scadă cu 8,2 q/ha (fig.2). global food production under SRES emissions and socio-
Din păcate, recolta grâului de toamnă calcu- economic scenarios Global Environmental Change, 14
lată pentru perioada 2000-2012 deja constituie (2004), pp. 53-67.
22,7 q/ha, adică cu 2 q/ha mai puţin decât recol- 3. Emmanuel Tachie-Obengi. Edwin Gyasi. Samuel
ta calculată prin prisma celui mai drastic scenariu Adiku. Mark Abekoe and G. Ziervogel. Farmers’
SRES B2A, care relevă că în anii 2020 în limitele adaptation measures in scenarios of climate change
Republicii Moldova recolta ar fi de 24,7 q/ha. for maize production in semi-arid zones of Ghana. 2nd
La fel şi recolta porumbului deja constituie International Conference: Climate, Sustainability and
26,4 q/ha, adică cu 0,2 q/ha mai puţin decât recolta Development in Semi-arid Regions. August 16 - 20,
calculată în baza celui mai drastic scenariu (SRES 2010, Fortaleza - Ceará, Brazil.
4. Дарадур М.И. Влияние аномальных агромете-
B2A), potrivit căruia recolta porumbului către anii
орологических условий на продуктивность озимой
2020 va constitui 26,6 q/ha (fig.3).
пшеницы новых сортов и учет их в прогнозах ее уро-
Rezultatele obţinute confirmă încă o dată că жайности. - Автореф. дис. на соиск. уч. степ. канд.
modificările climatice devin deja imprevizibile, iar геогр. наук. - М., 1992.
pentru Republica Moldova, unde agricultura este 5. Пасов В.М. Климатическая изменчивость уро-
ramura principală a economiei naţionale, acestea жаев озимой пшеницы, Метеорология и гидрология,
devin o adevărată ameninţare la adresa dezvoltă- 1973, Nr. 2, с. 94-103.
rii durabile. Pentru a spori capacitatea de adaptare 6. Уланова Е.С. Агрометеорологические условия
a culturilor agricole la noile condiţii climatice, din и урожайность озимой пшеницы. - Л., Гидрометеоиз-
punctul nostru de vedere, se impune cunoaşterea în дат, 1975, c. 301.
Petru Jireghea. Râul Daugava, u/p maruflată pe carton, 550×750 mm, 1982. Din colecţiile MNAM
moderat humifer, cu profil humifer moderat pro- de eroziune. Ca rezultat, s-au intensificat procesele
fund, semicarbonatic, luto-argilos, desfundat; de acumulare a substanţei organice în fostele ori-
• profilul nr. 6 – cernoziom obişnuit mode- zonturi subiacente slab humifere, întoarse la supra-
rat erodat, submoderat humifer, cu profil humifer faţă prin desfundare.
superficial, luto-argilos, desfundat; Al doilea caz. Circa 20 de ani în urmă, pe câm-
• profilul nr. 4 – cernoziom obişnuit puternic purile din centrul bazinului de recepţie, viile şi live-
erodat, submoderat humifer, cu profil humifer su- zile au fost defrişate, iar terenurile incluse la arabil.
perficial, luto-argilos, desfundat; Sub influenţa acestei acţiuni antropice procesele de
• profilul nr. 15 – cernoziom cumulic izohumic eroziune s-au intensificat, pierderile de sol fertil au
slab colmatat, moderat humifer, cu profil humifer crescut. Astfel, în urma defrişării recente a plantaţi-
foarte puternic profund, decarbonatat, luto-argilos, ilor de vii şi livezi bătrâne şi trecerii terenurilor la
desfundat; arabil, există riscul unei intensificări bruşte a proce-
• profilul nr. 10 – sol cumulic tipic submoderat selor de eroziune pe teritoriul bazinelor de recepţie
humifer, slab carbonatic, lutos, cu cernoziom cumu- ale Prutului de Mijloc, utilizate în trecut preponde-
lic izohumic luto-argilos îngropat la adâncime mijlo- rent sub plantaţii multianuale.
cie şi profil humifer sumar extrem de profund, arabil. Solurile neerodate sunt răspândite numai pe
Caracteristica comparativă a parametrilor so- suprafaţa cvasiorizontală a culmelor (înclinaţia de
lurilor cercetate a dat posibilitate de a recomanda circa 10). Aceste terenuri servesc ca etalon la deter-
măsurile necesare pentru diminuarea impactului ne- minarea gradului de eroziune a solurilor de pe ver-
gativ al eroziunii. sanţi, prin compararea grosimii sumare a profilului
humifer al solurilor erodate cu grosimea profilului
Сonstatări
humifer al solului – etalon neerodat.
În procesul efectuării studiului pedologic s-a
Informaţia privind alcătuirea morfologică şi
constatat că eroziunea solului influenţează grosimea
conţinutul de humus pe orizonturi în cele 6 profile
profilului humifer şi conţinutului de humus în stratul
principale de sol este prezentată în continuare:
arabil al solurilor, micşorând capacitatea de produc-
Profilul nr. 1 – cernoziom obişnuit neerodat, mo-
ţie şi diminuând starea ecologică a acestora. Doar
derat humifer, cu profil humifer puternic profund, se
o singură aversă catastrofală, cauzată într-un scurt
caracterizează cu profil de tipul: Ahp1 → Ahp2 →
timp, este în stare să spele de pe versant o cantitate
Ahb → Bh1 → Bh2k → BCk1→ BCk2. Grosimea
de humus la acumularea căreia natura a avut nevoie
sumară a profilului humifer cu conţinut de humus
de zeci şi sute de ani. Solurile pe pante sunt afectate
mai mare de 1% – 92 cm. Particularităţi: existenţa
de procesele de denudaţie şi evoluează printr-o pe-
unui orizont postarabil de 20-35 cm foarte puternic
dogeneză denudaţional-compensativă, în sensul că compact, care împiedică răspândirea rădăcinilor în
în perioada relativ lungă în care se produce lent de- adâncime şi diminuează permeabilitatea pentru apă.
nudaţia, are loc şi o anumită dezvoltare a solului în Profilul nr. 3 – cernoziom obişnuit slab ero-
adâncime, pedogeneza compensând astfel, cel puţin dat, moderat humifer, cu profil humifer moderat
parţial, denudaţia [3]. Excepţie face situaţia în care profund, se caracterizează cu profil de tipul: Ahp1
are loc o eroziune accelerată de origine antropică → Ahp2 → Ahb → BCk →Ck cu grosimea su-
din cauza unei gospodăriri inadecvate şi cazul în mară a profilului humifer cu conţinut de humus
care pierderile masive de sol prin eroziune nu mai mai mare de 1% – 75 cm. Particularităţi: existenţa
pot fi compensate de procesul de pedogeneză. Aces- unui orizont postarabil de 20-35 cm foarte puternic
te două cazuri sunt prezente pe teritoriul bazinului compact, care împiedică răspândirea rădăcinilor în
de recepţie „Negrea”. adâncime şi contribuie la apariţia eroziunii.
Primul caz. Utilizarea terenurilor sub plantaţii Profilul nr. 6 – cernoziom obişnuit moderat ero-
multianuale şi desfundarea a condus la întoarce- dat, submoderat humifer, cu profil humifer semipro-
rea la suprafaţa terestră a orizonturilor subiacente fund, se caracterizează cu profil de tipul: ABhp1 →
slab humifere ale solurilor iniţial erodate. Totodată, ABhb2 → BCk1 → BCk2 cu grosimea sumară a
orizonturile humifere de suprafaţă au fost îngropa- stratului humifer cu conţinut de humus mai mare de
te la adâncimea 30-50 cm, fiind conservate în pri- 1% – 48 cm.
vința posibilității de a fi în continuare distruse de Profilul nr. 4 – cernoziom obişnuit puternic
eroziune. Formarea microteraselor între rânduri în erodat, submoderat humifer, cu profil humifer su-
plantaţiile de vii şi livezi, înierbarea spaţiului între perficial, se caracterizează cu profil de tipul: Bhp1
pomi în livezi au condus la diminuarea proceselor → Bhb2 → BCk1 → BCk2 → BCk2. Grosimea
Fig. 1. Conţinutul de humus, % pe profilul cernoziomu- Fig. 2. Valorile pH, pe profilul cernoziomurilor
rilor obişnuite neerodate, cu diferit grad de erodare, obişnuite neerodate, cu diferit grad de erodare,
şi pe profilul cernoziomurilor cumulice şi pe profilul cernoziomurilor cumulice
20% până la 60-80% din grosimea profilului humi- medie ponderată de bonitate a terenurilor agricole a
fer, conţinutul de humus în stratul arabil al acestora bazinului de recepţie în prezent este egală cu 55 de
s-a micşorat de la 3-4% pentru solurile neerodate şi puncte (productivitate mijlocie).
slab erodate până la 1-2% pentru solurile puternic şi 4. În paralel cu defrişarea plantaţiilor multianu-
foarte puternic erodate. ale este necesar de amenajat antierozional terenurile
utilizate deja la arabil şi de efectuat monitoringul
Concluzii
proceselor erozionale pentru a preîntâmpina accele-
1. Pentru aplicarea corectă şi raţională a măsu-
rarea deteriorării învelişului de sol.
rilor de protecţie a solului împotriva eroziunii este
necesară cunoaşterea cauzelor acesteia, naturale şi Bibliografie
antropice, legităţile de manifestare şi dezvoltare, 1. Andrieş S., Ţîganoc V., Leah N. et al. Instrucţiuni
amploarea teritorială, divizarea pe tipuri şi grade. metodice privind cartarea agrochimică a solurilor
Chișinău: Pontos, 2007. 35 p.
2. Diversitatea condiţiilor de relief, rocă şi de 2. Cerbari V. Monitoringul calităţii solurilor
utilizare agricolă condiţionează formarea pe teri- Republicii Moldova (baza de date, concluzii, prognoze,
toriul bazinului de recepţie „Negrea” a unui strat recomandări). Chișinău: Pontos, 2010. 476 p.
variabil şi complex de soluri în componenţa căruia 3. Nour D., Balteanschi D. Eroziunea solului ‒
predomină cernoziomurile obişnuite cu diferit grad esenţa, consecinţele, minimalizarea şi stabilizarea
de eroziune (83%). procesului. Chișinău: Pontos, 2004. 474 p.
3. Odată cu majorarea gradului de eroziune 4. Florea N. et al. Metodologia elaborării studiilor
pedologice. Partea a III-a. Bucureşti, 1987. 226 p.
a solurilor, s-a redus conţinutul de humus şi sub- 5. Ţurcanu M., Banaru A. et al. Îndrumări metodice
stanţe nutritive, capacitatea de producţie a acestora pentru determinarea bilanţului humusului în solurile
micşorându-se şi fiind în permanentă scădere. Nota Moldovei. Chişinău: Agroinformreclama, 1994. 24 p.
Petru Jireghea. Butuc de poamă, u/p, 1000×930 mm, 1976. Colecţie privată
cesibilitatea serviciilor medicale de calitate, lipsa denumiri). În majoritatea dintre acestea componenţii
de timp pentru prezentarea la medic şi efectuarea activi sunt paracetamolul sau acetaminofenul (anal-
investigaţiilor necesare, credinţa în metodele şi re- gezic antipiretic), clorfeniramina sau feniramina
mediile medicinii „populare” ş.a. Cele mai frecven- (antihistaminic decongestant), fenilpropanolamina
te justificări ale autotratamentului sunt: „poate va sau fenilefrina, pseudoefedrina (adrenomimetice sau
trece’’, „nu am timp să merg la medic”, „nu am re- simpatomimetice decongestante), codeina (antitusiv
surse financiare”, „sunt prea mari rândurile” care, în opioid), acidul ascorbic (vitamina C). Utilizarea de
paralel cu unele proceduri birocratice ale medicinii sine stătător a preparatelor de acest gen poate con-
prin asigurare sau incompetenţa unor medici fac să duce la consecinţe nefavorabile. Astfel, în SUA şi în
se recurgă la metode şi medicamente populare me- ţările Uniunii Europene se constată o creştere a inci-
diatizate în presa scrisă și electronică etc. denţei hepatitelor toxice (inclusiv la copii, cu sute sau
În cazul autotratamentului, de regulă, nu se ac- mii de decese pe an), cauzate de paracetamol, când
ţionează asupra cauzei bolii, ci asupra unor mani- doza în 24 de ore depăşeşte 3-4 g, iar în cazul per-
festări ale acesteia, care adesea sunt asemănătoare soanelor cu hepatite preexistente şi care fac abuz de
în mai multe maladii. Astfel, nefiind stabilit corect alcool, aceasta se poate întâmpla şi la doze de 2g/24
diagnosticul, pacientul nu va beneficia de tratamen- ore. Autoadministrarea unor atare preparate combi-
tul adecvat. Totodată, sub influenţa medicamentelor nate poate să se soldeze, de asemenea, şi cu slăbirea
utilizate de sine stătător se poate modifica tabloul atenţiei din cauza componentului H1-antihistaminic,
clinic al bolii, se întârzie diagnosticul şi tratamentul ceea ce are adesea urmări tragice pentru conducătorii
corect, fapt ce poate provoca complicaţii severe şi auto, persoanele care deservesc utilaje etc.
chiar deces. În special este periculos autotratamen- De menţionat că în majoritatea cazurilor efec-
tul în cazul durerilor în abdomen. tul de ameliorare a respiraţiei este de scurtă durată
În urma autotratamentului, medicamentele se (1-2 ore), îndeosebi în primele 24-48 de ore, timp
administrează fără a se ţine cont de particularităţile în care pacienţii fac autotratament fără a consulta
individuale ale organismului, de starea funcţională nici medicul şi nici farmacistul. Aceasta stimulează
a ficatului şi a rinichilor, de maladiile antecedente şi folosirea mai frecventă a preparatelor similare sau
cele concomitente, de vârsta bolnavului, de interac- uneori chiar a câtorva preparate având componentul
ţiunile posibile dintre medicamentele administrate, respectiv, fapt ce se soldează cu creşterea efectului
dintre medicamente şi produsele alimentare şi mulţi sedativ (somnolenţă, reducerea atenţiei), palpita-
alţi factori. În unele situaţii, unul şi acelaşi medica-
ţii, tremor, scăderea tensiunii arteriale, dezvoltarea
ment poate fi de folos, în altele dăunător. Deosebit
uscăciunii mucoaselor, inclusiv traheo-bronşice,
de precaute trebuie să fie în această privinţă persoa-
ce poate accentua tusea uscată şi micşora drenajul
nele de vârstă înaintată care suferă de mai multe
bronşic creând impresia ineficacităţii preparatului
boli, autotratamentul uneia agravând-o pe alta. De
folosit. La ora actuală, se constată creşterea inciden-
asemenea, pot fi incorecte doza administrată şi re-
ţei intoxicaţiilor cu analgezicele antipiretice (meta-
gimul de dozare, fiind deseori necesară selectarea
mizol, paracetamol, acid acetilsalicilic) şi stimula-
individuală a dozei ţinând cont de vârstă, iar uneori
toarele sistemului nervos central (cafeină, efedrină,
şi de ponderea pacientului.
pseudoefedrină).
Riscurile medicamentelor OTC Eliberarea oricărui medicament OTC ar urma să
Promovarea autotratamentului parţial se dato- fie însoţită de îndemnul a nu se face abuz! În mod
rează lărgirii spectrului preparatelor OTC (eliberate special, această atenţionare trebuie să fie accentu-
fără prescripţie medicală) [5]. În mare măsură, nu- ată în cazul eliberării produselor OTC conţinând
mărul acestora creşte pe baza preparatelor combi- substanţe medicamentoase care la doze mari pot
nate şi mai puţin a principiilor active. În SUA, de antrena reacţii adverse grave [2]. Astfel, folosirea
exemplu, lista OTC include peste 30 000 de denu- abuzivă de aspartat de potasiu şi aspartat de mag-
miri, dar care de facto conţin circa 700 de ingredi- neziu (asparcam, panangină) creşte nivelul potasi-
enţi activi. În ţările Europei de Est, inclusiv în Re- ului (kaliului) în sânge cu consecinţe fiziopatologi-
publica Moldova, numărul acestora este mai mic, ce asupra cordului (bradicardie până la bloc atrio-
dar are tendinţa de a creşte. ventricular). Administrarea preparatelor din grupul
Medicamentele combinate [5] prezintă riscuri antiinflamatoarelor nesteroidiene (acid acetilsali-
sporite pentru pacient. Preparatele destinate tra- cilic, ibuprofen etc.) poate provoca tulburări gas-
tamentului infecţiilor virale respiratorii acute, bu- trointestinale, inclusiv apariţia ulcerului gastric, de-
năoară, au o pondere considerabilă (câteva sute de reglări de coagulabilitate.
indicate copiilor sub 2 ani, decât dacă medicul pe- tamentului) şi a determina necesităţile informaţio-
diatru le consideră eficiente, iar beneficiile depăşesc nale ale specialiştilor în domeniul medicamentelor
riscurile. Antitusivele nu sunt recomandate femeilor permise fără prescriere medicală (livrate fără re-
însărcinate şi celor care alăptează, pacienţilor cu ţetă), autorii articolului în cauză au elaborat trei
afecţiuni convulsive, ale aparatului respirator infe- tipuri de anchete pentru: a) medici; b) farmacişti;
rior şi deprimare respiratorie importantă, precum şi c) populaţie.
celor cu aritmii cardiace [1]. În anchetele pentru populaţie, întrebările au fost
Ce rău ar putea produce acidul acetilsalicilic formulate într-un stil clar, pe înţelesul tuturor celor
(banala aspirină – medicament extrem de utilizat cu care nu dispuneau de o pregătire specială.
variate scopuri de majoritatea pacienţilor)? Contrar Fiecare anchetă avea 5 compartimente, în care
aşteptărilor în ceea ce priveşte inofensivitatea, o fusese inclusă:
singură tabletă de aspirină poate determina declan- 1. informaţia despre persoana ce completează
șarea sindromului Reye (care poate fi letal). Aces- ancheta (vârsta, studiile, specialitatea, domiciliul) –
ta apare mai ales la copii în cazul infecţiilor virale date socio-demografice;
acute, constituind şi unul din motivele pentru care 2. atitudinea respondentului faţă de autotrata-
medicamentul respectiv nu se administrează sub ment şi lista medicamentelor OTC;
vârsta de 8 ani sau chiar 12 ani. La bolnavii cu astm 3. sursa de informare despre preparatele livrate
bronşic aspirina poate declanşa accesul de astm fără reţetă (fără prescripţie medicală);
bronşic, iar la alergici – de la erupţii cutanate până 4. părerea despre instrucţiunile de utilizare a
la edemul Quincke. La pacienţii cu ulcer gastric şi medicamentelor (prezente în ambalajul acestora);
duodenal acest medicament poate cauza hemoragii,
5. opinia despre oportunitatea elaborării unui
consecinţe extrem de severe, care pot fi evitate prin
îndreptar farmacologic pentru populaţie.
consultarea medicului înainte de autotratament.
Au fost completate 240 de anchete, respectiv
Discuţiile aprigi privind automedicaţia şi livra-
câte 80 de anchete de către fiecare grup de persoane
rea medicamentelor fără prescripţie medicală (fără
menţionate mai sus (medici, farmacişti, populaţie).
reţetă), desfășurate în ultimii ani la conferinţe, sim-
Analiza anchetelor a elucidat că în atitudinea sa
pozioane ştiinţifico-practice şi în paginile publicaţi-
faţă de autotratament respondenţii din grupele inter-
ilor medicale şi farmaceutice, probează importanţa
vievate s-au divizat. Atitudine pozitivă faţă de auto-
şi actualitatea problemei dezbătute. Potrivit definiţi-
tratament manifestă 55% din populaţie, 40 % dintre
ei OMS, automedicaţia responsabilizează pacientul,
intervievaţi au atitudine negativă faţă de autotrata-
lărgeşte drepturile lui de a participa în procesul de
ment, unii dintre ei (5%) consideră că autotratamen-
tratament. Totodată, autotratamentul impune fiecărei
tul trebuie interzis, iar 5% nu au părere definitivă.
persoane o responsabilitate sporită față de propria să-
Din cele 80 persoane intervievate, nespecialişti în
nătate.
domeniu, 44 au studii superioare, 20 – medii in-
Toate acestea necesită creşterea nivelului cul-
complete, 16 – medii de specialitate sau superioare
turii generale şi cunoştinţelor respective ale popu-
incomplete, au vârsta cuprinsă între 23 şi 72 ani şi
laţiei, în primul rând prin instruirea ei referitor la
diferite specialităţi. Majoritatea intervievaţilor au
modul sănătos de viaţă şi utilizarea corectă a sub-
vârsta între 32-40 ani (83%), sunt locuitori ai ora-
stanţelor medicamentoase. În acest scop se folo-
șelor (75%). Concomitent, 60 din cei 80 farmacişti
sesc posibilităţile mass-media, literatura ştiinţifico-
intervievaţi au confirmat o atitudine negativă faţă de
populară, lecţii etc.
autotratament şi faţă de elaborarea unui nomencla-
Datorită organizării corecte a instruirii populaţi-
tor de maladii şi stări patologice în care ar fi fost
ei, procesul de automedicaţie poate fi dirijat şi con-
admis autotratamentul. Cei mai mulţi dintre aceştia
trolat. Cele expuse mai sus permit a caracteriza pro-
au vârsta între 31-40 ani (51%), studii farmaceuti-
cesul de automedicaţie drept un complex de măsuri
ce superioare (74%), vechimea de muncă de peste
direcţionate pentru a educa la cetăţeni sentimentul
11 ani (70%), activează în instituţiile farmaceutice
responsabilităţii față de sănătatea sa, instruirea lor
(86%) şi locuiesc în oraşe (72%).
în acest domeniu, fapt ce le-ar permite să realizeze
Majoritatea absolută a medicilor (70 persoane
de sine stătător dreptul de planificare şi participare
din cele 80 intervievate) au atitudine negativă faţă
la securitatea sănătăţii sale.
de autotratament. Această grupă de respondenţi a
Sondaj de opinie privind autotratamentul fost constituită din persoane care locuiesc în oraşe,
Pentru a elucida atitudinea specialiştilor şi po- cu vârsta între 31-40 ani, vechimea de muncă mai
pulaţiei faţă de problema automedicaţiei (autotra- mult de 10-11 ani şi care activează în instituţiile me-
fi oportună elaborarea unui îndreptar farmacologic medicali) pe care, de obicei, majoritatea persoane-
despre medicamente pentru populaţie, totodată 50% lor o tratează cu un analgezic obişnuit. Însă durerile
dintre farmacişti consideră că elaborarea unui astfel de cap pot avea cauze diferite, precum: simptomul
de îndreptar popular va duce la răspândirea practi- prodromal din cadrul unei viroze, hipertensiunea sau
cării autotratamentului nejustificat (necontrolat). hipotensiunea arterială, tulburările de vedere, sinu-
Aşadar, rezultatele cercetării confirmă că din zita, spondiloza cervicală, insuficienţa circulatorie
partea tuturor grupurilor de intervievaţi se consta- vertebro-bazilară etc.
tă un interes faţă de problema autotratamentului. Medicul este singurul în măsură să elucideze
Totodată, până şi în rândurile specialiştilor nu cauza, în urma examenului clinic şi a investigaţiilor
există o tălmăcire unanimă a termenului ,,autome- suplimentare, ca să ofere apoi tratamentul ţintit. Un
dicaţie”. diagnostic corect şi stabilit la timp este necesar şi de-
Cum sondajele relevă atitudini preponderent osebit de important nu numai pentru cazul abordat,
pozitive ale populaţiei faţă de fenomenul automedi- depistarea unor boli în stadiul incipient şi instituirea
caţiei, este nevoie de a desfăşura o muncă explicati- tratamentului ţintit prevenind apariţia complicaţiilor.
vă amplă pentru a demonstra riscurile autotratamen- Pentru fiecare din cauzele expuse mai sus, ansamblul
tului şi a promova un mod sănătos de viaţă. Mai cu de măsuri terapeutice se bazează pe principii diferi-
seamă că şi destui farmacişti înclină să favorizeze te. În cazul hipertensiunii arteriale, scăderea tensi-
automedicaţia, în opoziţie cu majoritatea medicilor unii prin tratament cu antihipertensive determină şi
care dovedesc mai multă precauţie faţă de această remiterea cefaleei, corectarea tulburărilor de vedere
înclinaţie a populaţiei. conform indicaţiei medicului oftalmolog determină
şi dispariţia cefaleei în cazul spondilozei cervicale,
Prescripţie medicală sau autotratament? antiinflamatoarele rezolvă şi problema cefaleei, tot-
Pornind de la cele relatate, vom constata că odată fiind necesar tratamentul conform indicaţiilor
pentru rezolvarea problemei automedicaţiei este medicului de specialitate.
nevoie de a elabora conceptul autotratamentului, Automedicaţia, stimulată în primul rând de ra-
de a determina noţiunea şi lista stărilor patologice ţiuni de ordin financiar, devine un fenomen care se
în care e posibilă automedicaţia. Se impune reedi- amplifică periculos din cauza consecinţelor sale im-
tarea anuală a listei de substanţe medicamentoase previzibile şi irecuperabile. Sunt necesare măsuri
fără prescripţia medicală, lansarea unor publicaţii drastice, inclusiv juridice, pentru livrarea medica-
ştiinţifico-populare periodice, broşuri, foi volante, mentelor fără reţetă şi a literaturii medicale per-
programe instructive (inclusiv la televiziune) pentru soanelor de rând, pentru practicarea ilegală, pentru
populaţie şi specialişti, sporirea calității informaţiei reclama incorectă şi insistentă. Autotratamentul cel
obţinute din fişele şi instrucţiunile pentru utilizarea mai frecvent este susţinut de persoane incompeten-
medicamentelor. te, imorale şi iresponsabile, care promovează diferi-
Lipsa de timp, cunoaşterea unor remedii pentru te idei sau tălmăciri neargumentate.
diferite afecţiuni, ignorarea sau minimalizarea im- Posibilitatea realizării autodiagnosticului co-
portanţei unor simptome sunt motivele care de foar- rect şi a autotratamentului eficient este mult mai
te multe ori împiedică pacientul să ajungă la medic mică decât la consultarea medicului, ceea ce poate
şi îl determină să recurgă la arsenalul de cunoştin- întârzia instituirea tratamentului necesar sau poate
ţe medicale de care dispune spre a se autotrata sau duce chiar la o abordare terapeutică greşită. Dacă la
chiar a împrumuta din experienţa unor rude, vecini, aceasta se mai adaugă şi faptul că orice medicament
prieteni care au obţinut succese în urma unor atitu- prezintă efecte secundare şi contraindicaţii, este clar
dini similare. Abia atunci când succesul terapeutic că din tot arsenalul terapeutic numai medicul poate
nu se obţine sau când lucrurile se complică, prezen- stabili tratamentul adecvat, cu beneficii maxime şi
ţa la medic apare ca un imperativ. un risc minim.
De ce vizita la medic şi nu autotratament? Prin- O altă cauză a automedicaţiei este sfatul veci-
tre motivele bine întemeiate figurează: medicul nilor, prietenilor, rudelor care susțin că au obţinut
poate stabili cu precizie diagnosticul, recomandând succese prin autotratament şi care recomandă oricui
un tratament ţintit. Simptomele care uneori par medicamentul respectiv, iar dacă acesta beneficiază
banale pot ascunde o patologie mult mai comple- și de o reclamă în mass-media, pacientul este con-
xă. Nu există medicament fără contraindicaţii sau vins cu multă uşurinţă şi autotratamentul este garan-
efecte adverse, iar posibilitatea erorii în autotrata- tat, dar din păcate – ineficient şi posibil cu urmări
ment, cu consecinţe importante, este semnificativă. nedorite şi grave. Nu se ţine cont de faptul că nu
Să luăm banala durere de cap (cefalee, în termeni există panaceu universal, nici măcar farmacologic,
Petru Jireghea. Clacă, u/p 1160×920 mm, 1970. Din colecţiile MNAM
lui de dezvoltare a economiei în vederea asigurării apăra adevărul ştiinţific în forma înţeleasă de ei; de a
aportului real în apărarea naţională şi securitatea contribui la definirea scopurilor şi obiectivelor prog-
statului. Statul vietnamez finanţează şi stimulează ramelor de cercetare pentru care sunt responsabili şi
alocarea mijloacelor destinate ştiinţei din diferite la stabilirea metodelor aplicate, care ar trebui să co-
surse financiare, oferă condiţii privilegiate ramurilor respundă principiilor umanităţii şi standardelor soci-
prioritare ale ştiinţei şi tehnologiei, are grijă de pre- ale şi de mediu; dreptul la libera exprimare a opiniei
gătirea şi utilizarea raţională a lucrătorilor tehnico- privitor la umanitatea, valoarea socială sau ecologi-
ştiinţifici, în special ai celor cu un nivel înalt de cali- că a anumitor proiecte şi în calitate de ultim mijloc
ficare, asigură condiţii pentru creaţie şi munca plină să renunțe la activitatea în cadrul proiectelor date, în
de abnegaţie a oamenilor de ştiinţă, dezvoltă diverse cazul în care acest lucru este impus de conştiinţa lor;
forme de organizare a activităţii de cercetare ştiin- să aducă o contribuţie pozitivă şi constructivă la dez-
ţifică, raportează cercetările ştiinţifice la nivelul de voltarea ştiinţei, culturii şi educaţiei din propria ţară,
dezvoltare social-economică a ţării, asigură legătura precum şi pentru atingerea obiectivelor naţionale,
strânsă dintre cercetările ştiinţifice şi sfera de pro- creşterea bunăstării concetăţenilor, sprijinul idealu-
ducţie şi antreprenoriat (art. 38 din Constituţie). Un rilor internaţionale şi a scopurilor ONU.
interes deosebit prezintă Constituţia Ungariei, care Unele ţări au decis crearea condiţiilor favora-
dispune (art. IX) că statul va proteja libertatea ştiin- bile pentru realizarea libertăţii creaţiei ştiinţifice
ţifică şi de creaţie a Academiei de Ştiinţe a Ungariei şi artistice prin responsabilizarea statului pentru
şi a Academiei de Arte, asigurându-le autonomia in- starea de lucruri în domeniile vizate. Astfel, Con-
stituţională şi susţinere din fondurile de stat. stituţia Emiratelor Arabe Unite (art. 5) dispune că
Conform Constituției Turkmenistanului, statul federaţia este responsabilă pentru ştiinţă şi poezie.
va stimula creaţia ştiinţifică şi artistică şi disemina- În acelaşi timp, fiecare emirat trebuie să urmărească
rea rezultatelor pozitive ale acestora, va contribui activitatea ştiinţifică desfăşurată pe teritoriul său şi
la dezvoltarea relaţiilor internaţionale în domeniul să determine sarcinile acesteia [51].
ştiinţei, culturii şi educaţiei (art. 10), la dezvolta- În unele cazuri, constituţiile reglementează
rea ştiinţei, culturii, artei, creaţiei populare (art. 36) statutul autorităţilor chemate să administreze
[47]. Constituţia Ucrainei (art. 54) obligă statul să relaţiile ce ţin de creaţia ştiinţifică şi artistică.
contribuie la dezvoltarea ştiinţei, stabilirea relaţiilor De exemplu, art. 214 din Constituţia Egiptului este
ştiinţifice cu comunitatea internaţională. dedicat Consiliului Naţional pentru Educaţie şi Cer-
Constituţia Kuwaitului (art. 14), obligă statul să cetări Ştiinţifice. Conform Constituţiei, această au-
contribuie la dezvoltarea ştiinţei, literaturii şi artei, toritate elaborează strategia naţională educaţională
inclusiv să susţină cercetările ştiinţifice. Statul, con- pentru toate formele şi nivelurile, asigură interac-
form Constituţiei Lituaniei (art. 42), acordă sprijin ţiunea dintre niveluri, susţine cercetările ştiinţifice,
culturii şi ştiinţei. Republica Macedonia (art. 47 elaborează standardele naţionale şi monitorizează
din Constituţie) contribuie, ajută şi protejează dez- respectarea lor.
voltarea ştiinţei, artei şi culturii, contribuie şi ajută În doctrina juridică, libertatea creaţiei, de regu-
la dezvoltarea ştiinţifică şi tehnologică. Constituţia lă, este inclusă în categoria aşa-numitelor drepturi
Maltei (art. 8 din Constituţie) obligă statul să contri- culturale (uneori în categoria drepturilor civile) sau
buie la dezvoltarea culturii, cercetărilor ştiinţifice şi chiar în categoria drepturilor informaţionale [52].
tehnice [48]. În Spania (art. 44 din Constituţie) statul Libertatea creaţiei, în calitatea sa de drept funda-
va încuraja şi proteja accesul la cultură, la care toţi mental, se află într-o relaţie interdependentă cu alte
cetăţenii au dreptul şi vor încuraja ştiinţa, cercetarea drepturi fundamentale, cum ar fi inviolabilitatea
ştiinţifică şi tehnică în beneficiul interesului general vieţii private, dreptul la muncă, libertatea mijloace-
[49]. Constituţia Yemenului (art. 27), obligă statul să lor de informare în masă, dreptul la învăţătură, drep-
asigure mijloacele necesare, susţinerea şi stimularea tul la asociere etc. [53, p. 6-10].
invenţiilor tehnico-ştiinţifice, operelor artistice şi să Unul dintre drepturile fundamentale care
protejeze realizările din acest domeniu. se află în cea mai strânsă legătură cu libertatea
Recomandările UNESCO privind statutul creaţiei ştiinţifice şi artistice este libertatea opi-
cercetătorilor științifici, adoptate la 20 noiembrie niei şi a exprimării, care implică dreptul oricărei
1974 (art. 14) [50, p. 21-26], îndeamnă statele să persoane de a căuta, a obţine şi a răspândi, fără
depună eforturi pentru a crea condiţiile în care consideraţii de frontieră, informaţii şi idei prin
mediul academic, susţinut de stat, să dispună de orice mijloc de exprimare [54, p. 86].
responsabilitate şi dreptul: de a activa în spiritul li- Consacrând libertatea creaţiei ştiinţifice şi artis-
bertăţii intelectuale a cercetătorilor, de a promova şi tice, a cărei realizare este imposibilă fără libertatea
este un drept subiectiv constând dintr-o serie de îm- wiki/Constitu%C8%9Bia_Germaniei, vizitat la 10.01.14.
puterniciri, cum ar fi posibilitatea de acţiune, posi- 15. Constituţia Republicii Elene Grecia. www.con-
bilitatea de a solicita un comportament adecvat din stitutii.wordpress.com/2013/01/31/constitutia-republi-
partea unei persoane obligate, dreptul de a pretinde, cii-elene-grecia, vizitat la 28.12.13.
16. Constituţia Portugaliei. www.cj.md/public/
probabilitatea apariţiei unor relaţii cu privire la uti- drept-constitutional/204-constituia-portugaliei-eng.html,
lizarea anumitor beneficii sociale; vizitat la 15.12.13.
• Educaţia este factorul primordial al dezvoltării 17. Constituţia Regatului Arabiei Saudite. www.
economice, sociale şi spirituale a societăţii, o pre- constitutii.wordpress.com/?s=Regatul+Arabiei+Saudite,
condiţie necesară pentru dezvoltarea fiecărei fiinţe vizitat la 25.01.14.
umane, a culturii şi prosperităţii acesteia. În acest 18. Constituţia Republicii Armenia. www.constitu-
tii.wordpress.com/?s=Armenia, vizitat la 15.01.14.
context dreptul la învăţătură, consacrat în Constitu- 19. Constituţia Republicii Peru. www.constitutii.
ţia Republicii Moldova, este de mare folos în reali- wordpress.com/?s=Peru, vizitat la 15.01.14.
zarea dreptului la libertatea creaţiei ştiinţifice, teh- 20. Constituţia Poloneză. www.wikipedia.org/
nice, literare, artistice şi altor forme de creativitate. wiki/Constitu%C8%9Bia_de_la_3_mai_179, vizitat la
Pentru a realiza pe deplin acest drept, este necesar 15.01.14.
de obţinut o educaţie corespunzătoare; 21. Constituţia Republicii Tadjikistan. www.consti-
tutii.wordpress.com/?s=Tadjikistan, vizitat la 15.01.14.
• Asigurarea libertăţii creaţiei ştiinţifice şi artis-
22. Constituţia Cubei, www.ro.wikipedia.org/wiki/
tice presupune, mai întâi de toate, crearea condiţii- Cuba, vizitat la 25.01.14.
lor decente de viaţă şi de activitate creativă omului, 23. Constituţia Republicii Finlanda. www. constitu-
garantarea participării lui active în procesele so- tii.wordpress.com/2013/02/02/constitutia-republicii-fin-
cio-economice şi culturale, inclusiv a unei protecţii landa, vizitat la 30.01.14.
sociale adecvate timpului de azi. 24. Constituţia Macedoniei. www.constitutii.wor-
dpress.com/?s=Macedonia+&submit=C%C4%83utare,
Bibliografie vizitat la 18.01.14.
1. Suceavă, ş. a. Тratat de drepturile omului. Bucu- 25. Конституция Литовской Республики.
ru.wikipedia.org/wiki/Конституция_Литвы, vizitat la
reşti: Europa Nova, 1995, p. 386.
22.01.14.
2. М. Н. Марченко. Государство и право в условиях
26. Constituţia statului Qatar. www.constitutii.
глобализации. Москва: Проспект, 2009, с. 354. wordpress.com/?s=Qatar&submit=C%C4%83utare,
3. Twining W. Globalization and Legal Theory. vizitat la 21.01.14.
Some Local Implications. In: Current Legal Problems, 27. Constituţia Statului Kuwait. www.constitutii.
1996, Vol. 49, Part 2, Oxford, 1996, p. 3. wordpress.com/2013/01/27/constitutia-statului-kuweit/,
4. Кудрявцев В.Н. Свобода научного творчества. vizitat la 21.01.14.
În: Государство и право, 2005, № 5, p. 27. 28. Constituţia Republicii Federative Brazilia.
5. Declaraţia Universală a Drepturilor omului din www.constitutii.wordpress.com/2013/02/08/constitutia-
10.12.1948. În: Tratate internaţionale, 1998, vol. 1, p.11. republicii-federative-a-braziliei, vizitat la 23.01.14.
6. Pactul internaţional cu privire la drepturile econo- 29. Constituţia Republicii Populare Democrate
mice, sociale şi culturale. www.irdo.ro/file.php?fisiere, Coreene. www.constitutii.wordpress.com/2013/02/04/
vizitat la 20.01.14. constitutia-republicii-populare-democrate-coreene-2,
7. Carta de la Paris pentru o nouă Europă, www.osce. vizitat la 20.01.14.
org/ru/mc/39520, vizitat la 12.09.13. 30. Constituţia Kârgâzstanului. www.constitutii.
8. Constituţia Egiptului. www.wikipedia.org/wiki/ wordpress.com/?s=K%C3%A2rg%C3%A2zstan, vizitat
Egipt, vizitat la 25.01.14. la 20.01.14.
9. Constituţia Turciei. www.cj.md/public/drept-con- 31. Constituţia Republicii Moldova. www.lex.
stitutional/209-constituia-turciei-eng.html, vizitat la justice.md/document_rom.php, vizitat la 20.01.14.
32. Constituţia Republicii Croaţia. www.constitutii.
12.01.14.
wordpress.com/?s=Croatia+&submit=C%C4%83utare,
10. Constituţia Bulgariei. www.constitutii.wor-
vizitat la 20.01.14.
dpress.com/2013/02/08/constitutia-republicii-bulgaria, 33. Constituţia federală a Confederaţiei Elveţiene.
vizitat la 23.01.14. www.inmures.ro/wp-content, vizitat la 20.01.14.
11. Constituţia Letoniei. www.forumconstitutio- 34. Constituţia Republicii Slovenia. www.
nal2013.ro/wp-content/uploads/2013/03/Constitutia-Le- constitutii.wordpress.com/?s=Slovenia+&submit, vizitat
toniei.pdf, vizitat la 20.01.14. la 20.01.14.
12. Constituţia Republicii Ungare. www.ru.wikipe- 35. Constituţia Republicii Yemen. www.constitutii.
dia.org/, vizitat la 10.01.14. wordpress.com/?s=Yemen+&submit, vizitat la 20.01.14.
13. Constituţia Estoniei. www.en.wikipedia.org/ 36. Constituţia Federaţiei Ruse. www.ro.wikipe-
wiki/Constitution_of_Estonia, vizitat la 25.01.14. dia.org/wiki/Constitu%C8%9Bia_Federa%C8%9Biei_
14. Constituţia Germaniei. www.ro.wikipedia.org/ Ruse, vizitat la 20.01.14.
Așadar, după cum relevă datele din Tabelul 1, nu- În pofida lipsei unei astfel de strategii de co-
mărul persoanelor care se pronunţă în favoarea vec- municare, a eforturilor insuficiente depuse de acto-
torului european al Republicii Moldova variază de la rii de la guvernare, constatăm, totuși, că nivelul de
68% din populație în anul 2003, 76% în anul 2007 și informare a populației despre Uniunea Europeană
48% în 2013, iar cel al euroscepticilor crește aproa- nu este atât de scăzut. Cele mai recente sondaje de
pe constant și atinge o cotă maximă de până la 1/3 opinie arată că aproximativ 2/3 dintre subiecții in-
din totalul participanților la sondajul din anul 2013, vestigați se declară foarte bine sau mai curând bine
fapt ce ar trebui să îngrijoreze actuala guvernare, care informați atât despre Uniunea Europeană, cât și des-
şi-a propus integrarea europeană a Republicii Mol- pre Uniunea Vamală (Rusia – Belarus – Kazahstan),
dova drept deziderat fundamental al activității sale în ceilalți, circa 1/3, consideră că sunt insuficient sau
materie de politică internă şi externă a statului. Or, deloc informați.
constatăm că tocmai în perioada actualei guvernări, De menționat că vidul informațional, deficitul
care își desfășoară activitatea începând cu anul 2009, de comunicare pe marginea acestor subiecte im-
se înregistrează o diminuare accentuată (de la 63% în portante a fost suplinit în mare parte de către unele
2009 până la 48% în 2013) a susținătorilor vectorului instituții mass-media. Datorită acestui fapt a cres-
european al Moldovei. Incontestabil, asupra acestui cut întrucâtva și nivelul de informare a populației
indicator au influențat negativ mai mulți factori, in- despre UE. Aceasta, desigur, nu înseamnă că este
clusiv situația social-economică din țară, nerezolva- inutilă elaborarea și implementarea unei strategii
rea mai multor probleme ce țin de îmbunătățirea ni- de comunicare cu publicul larg, care să consolideze
velului de trai al populației, tergiversarea și ineficien- susținerea vectorului european.
ța reformelor, în speță a celei din justiție etc., precum Actualmente, după cum demonstrează aceleaşi
și declinul economic înregistrat în țările membre ale cercetări sociologice, cei mai mulți moldoveni tra-
Uniunii Europene. tează Uniunea Europeană mai mult ca o oportuni-
Totodată, susținerea socială a cursului de in- tate de angajare în câmpul muncii și de a călători
tegrare europeană și-a pierdut din consistenţă și liber în spațiul comunitar. Aceste avantaje sunt in-
din cauza lipsei unei strategii de comunicare cu vocate preponderent de către tinerii cu vârste cup-
publicul larg, de informare a populației privind rinse între 18-29 de ani – 37%, persoanele cu un
avantajele, beneficiile pe care le poate obține Re- nivel înalt sau mediu de educație – 34% și de na-
publica Moldova odată cu apropierea de spațiul ționalitate moldoveni/români – 35% (vezi Tabelul
comunitar și, în același timp, sarcinile care tre- 2). De menționat, în acest context, că Strategia Eu-
buie realizate pentru a corespunde standardelor ropa 2020 a lansat o nouă viziune asupra dezvol-
europene. Este nevoie de o comunicare continuă, tării economiei Europei, care are ca scop principal
permanentă cu publicul, care să fie axată nu numai crearea unor condiții prielnice creșterii economi-
pe beneficii, dar și pe angajamente, responsabili- ce inteligente, durabile și favorabile incluziunii.
tăți. Se impune o mai bună cunoaștere a așteptă- Pentru a face posibilă realizarea scopului propus,
rilor, costurilor şi chiar riscurilor ce pot interveni Uniunea Europeană a stabilit cinci obiective esen-
în procesul de aderare la comunitatea europeană, țiale, printre care și creșterea ratei ocupării forței
pentru ca ele să fie discutate, să nu dezamăgească de muncă a populației cu vârsta cuprinsă între 20
mai apoi cetățenii. și 64 de ani la cel puțin 75% [3, 5].
Tabelul 2
Distribuția răspunsurilor la întrebarea: ,,Ce înseamnă pentru dvs. personal Uniunea
Europeană?” (în funcție de vârstă, mediu de reședință, educație și naționalitate)
Uniunea Libertatea de a Înrăutățirea Libertatea de a Prosperitate Libertatea de a
Europeană lucra oriunde în relațiilor cu călători oriunde economică studia oriunde în UE
UE Rusia în UE
Total 33,0% 28,3% 28,2% 26,9% 17,2%
Vârsta
18-29 ani 37,4% 23,9% 35,0% 27,8% 22,8%
30-44 ani 28,3% 31,9% 29,3% 27,9% 17,7%
45-59 ani 34,0% 28,5% 25,7% 26,8% 16,4%
60 și mai mult 32,4% 28,6% 21,9% 24,6% 11,1
Educație
Nivel scăzut 29,9% 34,1% 18,4% 25,0% 11,2%
Nivel mediu 33,9% 28,4% 28,1% 24,3% 16,9%
Nivel înalt 33,8% 21,5% 38,8% 36,8% 23,9%
Naționalitate
Moldovean/Român 35,0% 25,2% 29,7% 30,8% 18,2%
Rus 17,0% 36,5% 21,6% 13,2% 8,2%
Ucr. 28,6% 40,9% 19,0% 12,2% 8,1%
Alta 29,2% 42,4% 26,1% 10,0% 22,8%
Sursa: Barometrul de Opinie Publică, 2013
Pentru ruși, ucraineni și alte etnii (găgăuzi, bul-
Rezultatele investigațiilor sociologice relevă,
gari etc.) Uniunea Europeană înseamnă, în primulde asemenea, faptul, că o parte semnificativă din-
rând, înrăutățirea relațiilor cu Rusia (37-42%) și
tre subiecții investigați optează pentru Uniunea
mai puțin prosperitate economică (10-13%), pre- Vamală (Rusia-Belarus-Kazahstan). Potrivit stu-
cum și libertatea de a studia oriunde în Uniuneadiului, pentru 36-39% dintre persoanele cu vârste
Europeană, opțiune indicată doar de 8% dintre ruși
între 18 și 59 de ani, adică pentru persoanele eco-
și ucraineni. Pentru participanții la sondaj, UE mai
nomic active, și îndeosebi pentru cei cu un nivel
puțin înseamnă control la granițele exterioare, difi-
scăzut de educație (47%), Uniunea Vamală (Ru-
cultăți pentru agricultorii moldoveni din cauza ne-
sia-Belarus-Kazahstan) înseamnă locuri de muncă.
competitivității cu producția din UE, birocrație, di-
De asemenea, Federația Rusă mai înseamnă și sur-
versitate culturală etc., care au fost indicate doar de
să de energie termică. Privite în profil comparativ,
4 - 6% din respondenți. Menționăm că în tabelul 2
Uniunea Europeană și Uniunea Vamală (Rusia-Be-
sunt expuse doar primele cinci poziții, care au acu-
larus-Kazahstan), observăm o schimbare a ierarhi-
mulat cele mai multe opțiuni exprimate în avantajul
ei importanței pentru persoanele investigate (vezi
aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană.
Tabelul 3).
Tabelul 3
„Ce înseamnă pentru dvs. personal Uniunea Europeană/ Uniunea Vamală (Rusia-Belarus -
Kazahstan)?”
Libertatea de a Înrăutățirea Libertatea de a Libertatea de a
Uniunea Prosperitate
lucra oriunde relațiilor cu călători oriunde studia oriunde
Europeană economică
în UE Rusia în UE în UE
% 33,0% 28,3% 28,2% 26,5% 17,2%
Uniunea Va-
Libertatea de a
mală (Rusia- Gaze naturale Prosperitate Înrăutățirea relațiilor
lucra oriunde în Pace
Belarus- ieftine economică cu Uniunea Europeană
Uniunea Vamală
Kazahstan)
% 38,6% 36,5% 35,9% 21,3% 21,6%
Sursa: Barometrul de Opinie Publică, 2013
Petru Jireghea. Zi de vară, u/p maruflata pe carton, 860-690 mm,1990. Din colecțiile MNAM
relațiile care ne țin uniți cu cele mai diferite națiuni ger-Gerard Shwartzenberg, – nimic nu este secundar
din lume… Libertatea pentru care mulți americani sau lipsit de semnificaţie [7, p.121].
au luptat și au murit nu poate exista fără responsa- Ideea patriotismului se apropie foarte mult con-
bilități și drepturi. Iar printre acestea se numără dra- ceptual de mitul american Posibilitatea succesului.
gostea, caritatea, datoria și patriotismul. Asta este Protagonistul lui este un tânăr care devine om de
ceea ce face America să devină măreață.” [5]. succes prin multă muncă, onestitate și încredere în
Mitul politic are o mare forţă de penetraţie în viitor. Mitul se adresează în special emigranților
conștiința maselor. Imaginarul politic intervine per- ajunși în SUA. Mitul a îmbrăcat o formă mai ge-
manent pentru a explora trecutul și a legitima pre- nerală, care le include și pe femei, alte categorii de
zentul – atât în societățile totalitare, cât și în cele de- emigranți, inclusiv cei sosiți din Europa. El încor-
mocratice. În lucrarea sa Mituri și mitologie politică porează valorile muncii asidue, sincerității, cinstei,
Raoul Girardet observă că, din inventarul clasic al legii și ordinii. Cel care le-a acordat atenția cuvenită
imaginarului politic, intens utilizat de societățile co- acestor atribute ale societății americane a fost Ale-
muniste, face parte mitul Vârstei de Aur, cel al Revo- xis de Tocqueville:
luției salvatoare ori al Complotului malefic [6, p.16]. „Toți americanii simt o dorință aprinsă de a urca
Deosebit de influent în perceperea politicii ex- pe scară socială. Toți caută constant să dobândeas-
terne este considerat mitul Imperiul răului, lansat în că proprietăți, putere, reputație.” [8, p.110]. Acest
perioada războiului rece de către președintele ame- mit și-a găsit reflectare prin tehnica personificării
rican Ronald Reagan la adresa URSS. În baza aces- în discursul de victorie al lui Barack Obama: „Cre-
tui mit, URSS a fost atrasă de SUA într-o epuizantă dem într-o Americă generoasă, într-o Americă plină
cursă a înarmărilor, de pe urma căreia a avut mult de compasiune, într-o Americă tolerantă, deschisă
de suferit economia sovietică. Două decenii mai târ- viselor fiicei unui imigrant care studiază în școlile
ziu, exemplul lui Reagan fusese urmat de cel de-al noastre și jură credință drapelului nostru.” [9].
43-lea președinte al Statelor Unite, George Walker Politicienii recurg frecvent la invocarea mituri-
Bush Jr, lansând sintagma Axa răului, din care fă- lor pentru a convinge alegătorii. Printre miturile cu
ceau parte Iran, Siria și Coreea de Nord. deosebită forță persuasivă, mai cu seamă în timpul
Una din legendele din literatura americană, care campaniilor electorale, este și mitul Timpul Mare
deține o impunătoare forță persuasivă, este înțelep- sau Vârsta de Aur (Eterna reîntoarcere). Autorul lui
ciunea omului din popor. Când ne alegem liderii, este filozoful, scriitorul și istoric al religiilor Mircea
avem încredere în persoanele modeste. Președinții Eliade. El a stabilit că oamenii resping timpul istoric
americani au pus accent pronunțat pe originile lor concret şi râvnesc o „întoarcere periodică în timpul
modeste. Reagan a făcut caz de originea sa umilă mitic al începuturilor, în Timpul Mare. Astfel putem
în Dixon, Illinois, iar Bill Clinton a ținut să facă evoca ideea celor două tipuri de timp, când spunem,
cunoscut faptul ca a văzut lumina zilei într-o căsu- de pildă: „Ceea ce ne părăseşte periodic, se întoarce
ță simplă din Hope, Arkansas. Mitul este valabil şi periodic”, adică „culegi ceea ce ai semănat” sau „is-
pentru alte culturi şi sisteme politice. toria se repetă”. Vârsta de Aur sau vremurile de di-
Simplitatea, virtuțile omenești, cum ar fi iubirea, nainte mai simbolizează imaginea unei ordini, a unei
compasiunea, dar și umorul în discursul public vin să armonii sociale, sunt imagini ale unui trecut legendar.
contureze imaginea unui om din popor, de om obiș- Imaginea vremurilor de dinainte suportă acel proces
nuit. Tehnologia a fost utilizată și de Obama: „Lă- de selecţie sau de transmutaţie caracteristic aducerii
saţi-mă să o spun public, declară Obama în discursul aminte. Astfel, memoria transformă în legendă nişte
inaugural, Michelle, nu te-am iubit niciodată mai vremuri privilegiate. În imaginarul politic, constela-
mult ca acum!” [8]. Vom constata umanizarea ima- ţia Vârstei de Aur este considerată cea mai stabilă şi
ginii de politician, prin prezentarea laturii de familist cea mai actuală. Vârsta de Aur nu este decât evoca-
ideal, care chiar după 20 de ani de căsnicie este capa- rea nostalgică a unei fericiri trecute şi ceea ce este
bil să facă public o declaraţie de dragoste. Aceeaşi re- aşteptarea întoarcerii acesteia. Mitul Vârstei de Aur a
ferinţă de familist se direcţionează către fiicele Sasha inspirat şi a mobilizat electoratul favorabil stângii co-
şi Malia: „Și eu sunt atât de mândru de voi. Dar tre- muniste din Republica Moldova în timpul campaniei
buie să vă spun că deocamdată un singur câine este electorale din 25 februarie 2001. După acest scrutin
probabil suficient.” Precizăm că pentru umanizarea parlamentar fracțiunea comunistă deținea 71 din cele
chipului liderului politic cercul familiei se extinde, 101 de mandate în forul legislativ de la Chișinău.
cuprinzând și animalele domestice. Aceasta pentru că Un alt element vital al „constelaţiei” mitologice,
în spectacolul politic, – este de părere francezul Ro- după G. Ballandier, îl constituie Mitul Unităţii. Pot-
hai Viteazul. Dar a rămas un comunist convins, a Brandul politic pune în prim-plan individuali-
murit cântând „Internaționala”. Doctrina sa a fost zarea şi nu utilitatea actorului politic. În contextul
stalinismul național. complexităţii spaţiului şi ofertelor politice în cam-
Traian Băsescu este un spirit pragmatic, care a pania electorală, alegătorul trebuie să-şi identifice
înțeles că modernizarea reală a României înseam- şi să-şi aleagă cu uşurinţă favoritul personal. Ela-
nă adoptarea valorilor pluraliste și despărțirea de borarea celor mai puternice branduri naționale se
trecutul totalitar, fascist și comunist. Doctrina sa fundamentează pe arhetipurile culturii naționale. În
este legată de proiectul său politic: stat de drept, cultura rusă, de exemplu, pot fi identificate 12 tipuri
respect pentru Constituție, combaterea corupției, de arhetipuri: arhetipul Durak (Prostănacul) – se
euro-atlantismul autentic, nu mimat, lupta cu moș- asociază cu simplitatea; arhetipul Bogatâri (Bo-
tenirile leniniste [21, p.225]. gatâr) – se asociază cu eroismul; Ivan-Ţarevici sim-
Conform altei interpretări, brandul reprezintă o bolizează devotament, putere; Vasilisa Prekrasnaia
sumă de valori pe care le are un anumit produs. În (Vasilisa cea Frumoasă) – transformare şi iubire;
cazul nostru, un lider politic. De exemplu, Che Gu- Zolotaia Râbka (Peştişorul de Aur) – magie; Baba
evara este un brand [22, p.9]? Incontestabil, imagi- Iaga (Baba Cloanţa); Koșcei Besmertnâi (Koșcei
nea acestui lider politic a trecut de la stadiul de pro- Nemuritorul) – revoltă etc. [25, p.72]
dus la cel de marcă. Che Guevara făcea revoluții, de Pentru comparație, vom constata că în spațiul
unde s-a desprins şi ideea de rebeliune, de opoziţie, politic moldovenesc nu se observă o intercalație
de atitudine antisistem. Această valoare s-a distilat relevantă dintre basmele și legendele populare și
în timp şi l-a transformat în brand. Fiecare brand brandingul politic. Așadar, în spectacolul politic
se poziţionează pe piaţă, atribuindu-i o calitate anu- moldovenesc nu sunt antrenați nici Feți Frumoși,
me produsului. Chiar şi comunismul poate deveni nici Ilene Cosânzene.
un brand. Astfel, Lenin este asociat ideii de utopie Sociologul rus Dmitrii Olişanski propune o am-
politică, el reprezentând comunismul idealist. Stalin plă tipologie de arhetipuri [26, p.169]:
este simbolul represiunii, iar Gorbaciov întruchi- Ţarul – liderul cu o putere energizantă deosebi-
pează utopia comunismului reformist. tă. Este imaginea lui Eţlin, „ţarul Boris”, politicia-
Comunismul românesc a dat un singur brand nul nr.1 din Rusia, care preia puterea de la ideologul
– brandul Ceauşescu: pentru străini – Ceauşescu- şi indecisul M. Gorbaciov. Actualmente, țarul roșu
dictatorul, pentru români – geniul Carpaților, Ma- de la Kremlin – Vladimir Putin.
rele fiu al ţării, Erou între eroi. În Occident a reuşit Sobarul – acest rol Olişanski i l-a rezervat fostu-
să-şi impună imaginea unui lider socialist indepen- lui primar al Moscovei, Iurie Lujkov. S-a aflat la gu-
dent de URSS. De aceea lozinca din perioada lui vernarea Moscovei timp de 15 ani, după destrăma-
Gheorghiu-Dej: „Stalin şi poporul rus fericirea ne-a rea URSS-ului. Noțiunea de „sobar” se mai asocia-
adus!” după 1965 a fost înlocuită prin alta: „Ceau- ză cu cea de kupeţ / negustor. Energia sa expansivă
şescu şi poporul, patria şi tricolorul!” [23, p.9]. se proliferează nu pe verticală, ci pe orizontală, fiind
Pentru mentalul electoratului moldovean epoca interesat de cucerirea unor „noi teritorii”. Magistrul
comunistă a dat naştere brandului politic Ivan Bo- orașului, sau gradonacialnikul nicidecum nu poate
diul, de unde şi sintagma epoca bodiulistă. Şi unul, fi un ţar.
şi altul au lăsat frumoase „amprente arhitecturale” Partorgul – este arhetipul lui Ziuganov, care în
ca o amintire a Epocii de Aur: Ceauşescu a lăsat 1996 a devenit o umbră a lui B. Elţin. Este omul
românilor metroul şi Casa Poporului, Bodiul – fai- nepregătit să ia puterea în mâinile sale. Se consideră
moasa Sală cu Orgă, Teatrul de Operă şi Balet, tron- că în alegerile din 1996 Zuiganov se temea mai mult
sonul de drum ce uneşte Botanica de sus cu centrul de eventuala sa victorie, decât Elţin de eșecul său.
Chişinăului etc. Anume acesta a fost motivul principal al temperă-
Imaginea liderului politic, după cum susţine rii acțiunilor electorale ale candidatului comunist
cercetătorul rus V. Pîzin, este ecoul social al trăi- dintre primul tur de scrutin şi cel de-al doilea. El-
rilor lăuntrice ale individului. Imaginea reprezintă, ţin suferea din cauza unor probleme de sănătate, iar
de fapt, o proiecţie în politic a alegătorului însuşi. Ziuganov, pur şi simplu, s-a retras pentru puţin
Omul politic devine oglinda alegătorului său, în timp, conştient, se prea poate, de faptul, că nu erau
care cel din urmă încearcă să descopere ceea ce este timpuri favorabile pentru comuniști.
ascuns în adâncurile sufletului său (teoria echilibru- Pontatorul – persoana care mizează (pontează)
lui perceptiv). Astfel, brandul liderului politic poate la jocurile de cărţi. De regulă, aceştia „se aprind”
fi tratat ca un model de proiecţie a arhetipului [24]. repede în public, dar după culise apar cu totul în altă
cultură, știință, educație, mass-media. Dacă în cazul Unul dintre cei mai longevivi actori ai specta-
lui Mircea Snegur se poate de spus că anturajul a colului politic moldovenesc este considerat creștin-
creat președintele, atunci în cazul lui Petru Lucin- democratul Iurie Roşca.
schi – președintele a fost cel care a creat anturajul. Între anii 1988–2005, liderul PPCD deveni-
Voronin – Salvatorul și Vladimir Voronin – se un brand al opoziției din ţară. Roşca avea ima-
euro-comunistul. Este brandul dual de imagine al ginea haiducului politicii moldovenești: proteste,
preşedintelui moldovean, perceput de electoratul pichetări, discursuri bătăioase la adresa puterii. De
moldovenesc. După ce în 2001 Voronin vine la gu- regulă, haiducul este un personaj politic mai brut,
vernare, în fruntea PCRM, ca un salvator al națiunii, mai firesc, care se afirmă pe scena politică nu prin
cu opțiunea integrării în spațiul economic de răsărit, calităţi instituționale sau elevate, ci printr-un mod
în 2002-2003 staff-ul comunistului Voronin elabo- direct de a acţiona cu mijloace specifice asupra oa-
rează şi promovează strategia vectorului integrării menilor simpli, adică într-un stil lipsit de echivoc,
europene. Retorica politică anti-rusească, respinge- fiind astfel pe placul cetățeanului obişnuit. Haidu-
rea Memorandumului Kozak, întâlnirea cu cel mai cul nu acționează în numele principiilor abstracte, ci
puternic preşedinte al planetei, în Cabinetul Oval, în numele situațiilor, în numele oamenilor simpli şi
președintele Bush Jr, în perioada primului mandat, asemeni oamenilor simpli. Cazul lui Roşca este însă
i-au permis să-şi adjudece brandul de euro-comunist. unul specific. Haiducul nu va fi niciodată un aris-
Au contribuit la această nominalizare și întâlnirea cu tocrat prin comportamentul său, or, Roşca nu este
președintele României Băsescu în ajunul alegerilor după natura sa un haiduc – având un comportament
parlamentare din 2005. S-a mizat pe tehnica transfe- aristocratic, când o cer circumstanțele. Acesta este
rului de imagine. După evenimentele din 6-7 aprilie rolul pe care l-a interpretat ireproșabil.
2009, imaginea președintelui a primit o lovitură de Presa autohtonă l-a mai catalogat pe liderul
grație. Din euro-comunistul Voronin, liderul PCRM creştin-democrat ca urmare a contribuției sale la
a revenit la imaginea de partorg. Voronin şi-a creat spargerea a două alianțe politice – Convenţia De-
imaginea de protector al moldovenismului şi al stata- mocrată în alegerile prezidențiale din 1996 și Alian-
lităţii moldoveneşti cu o retorică sarcastico-agresivă ța pentru Democrație și Reforme în post electorala
la adresa comisarilor europeni și, în special, a preșe- 1998, drept spărgătorul de alianțe [35].
dintelui României, Traian Băsescu [30]. După alegerile parlamentare din 2005, liderul
Mihai Ghimpu, preşedinte interimar al Republi- PPCD îşi „autocenzurează” considerabil imaginea.
cii Moldova (11.09. 2009-28 .12.2010), preşedinte- Haiducul de adineauri s-a transformat într-un oportu-
le PL, reprezintă cu certitudine un brand de imagi- nist al politicii moldovenești. Oportunism pe care l-a
ne politică. Se asociază cu sintagmele: românism- manifestat în ziua de 4 aprilie 2005, când fracţiunea
unionism, nonconformism, sarcasm, umor. Este po- PPCD împreună cu deputații PD şi social-liberali vo-
liticianul direct şi tranşant. Utilizează un limbaj co- tează de comun cu fracţiunea majoritară comunistă
locvial, populist. De numele lui sunt legate următoa- pentru cel de-al doilea mandat al preşedintelui co-
rele evenimente şi decizii simbolice: desecretizarea munist Vladimir Voronin. Votul creştin-democraţilor
arhivelor KGB, critica dură la adresa Kremlinului, din legislativ întru susținerea preşedintelui comunist
inclusiv decretul (neconstituţional) despre declara- la perpetuarea legitimității în cel de-al doilea man-
rea zilei de 28 iunie drept zi de ocupaţie sovietică,
denumirea corectă a limbii române4 [33]. Parlamentului și președinte interimar al Republicii Mol-
dova, a declarat că prevederile Constituției ar trebui să
4
Din data de 11 septembrie 2009, președintele Parla- se adapteze prevederilor Declarației de Independență a
mentului Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, asigură țării, care menționează că „limba oficială în Republica
interimatul funcției de Președinte al Republicii Moldo- Moldova este limba română”. În luna iunie 2010, Mihai
va. Interimatul funcției a intervenit ca urmare a demisi- Ghimpu, în calitate de președinte interimar al Republicii
ei președintelui Vladimir Voronin anunțată în dimineața Moldova, a aprobat un decret prezidenţial prin care se
zilei de 11 septembrie 2009 la postul public de televi- condamna ocupația sovietică din 28 iunie 1940, organi-
ziune. Cererea de demisie a fost transmisă secretariatu- zându-se totodată o zi a comemorării victimelor ocupați-
lui Parlamentului, iar prin votul majorității deputaților a ei sovietice în Basarabia. Decretul prevede, de asemenea,
fost declarată vacantă funcția de președinte al Republicii faptul că armata rusă, succesoare a armatei sovietice, tre-
Moldova. Prin urmare, în corespundere cu articolul 91 al buie să se retragă imediat de pe teritoriul Republicii Mol-
Constituției Republicii Moldova, care prevede că „interi- dova. Decretul a stârnit multe comentarii contradictorii,
matul funcției se asigură de președintele Parlamentului”, inclusiv în rândul membrilor AIE, însa a fost catalogat de
Mihai Ghimpu devine președinte interimar al Republicii majoritatea analiștilor politici drept un act de curaj fără
Moldova până la alegerea de către Parlament a noului precedent pentru un conducător al Republicii Moldova.
președinte. Mihai Ghimpu, în calitate de președinte al pe http://ro.wikipedia.org/wiki/Mihai_Ghimpu
25. Apud. Кошелюк М. Технологии политических 29. Peru A. Crearea brandului de imagine politică.
выборов. 2-е изд., Питер, 2004. Moldoscopie, Probleme de analiză politică, Partea 4
26. Al Ries, Laura Ries. Cele 22 de legi imuabile ale (XXXIV), 2006.
brandului – cum să transformi un produs sau un serviciu 30. http://ro.wikipedia.org/wiki/Mihai_Ghimpu
într-un brand de clasă mondială. București: Ed. Colecţie 31. Peru A. Crearea brandului de imagine politică.
Curier MK, 2003. Moldoscopie, Probleme de analiză politică, Partea 4
27. Cernencu M., Rusnac Gh., Galben A., Solo- (XXXIV), 2006.
mon C. Republica Moldova: istoria politică (1989-2000). 32. PLDM iese din Alianța pentru Integrare Europea-
Documente și materiale, V. I. nă (Discursul lui V. Filat din 13 februarie 2013), pe http://
28. Vartic Andrei. Snegur. Chișinău: Ed. Basarabia, www.publika.md/pldm-iese-din-alianta-pentru-integrare-
1996. europeana--filat--vrem-un-nou-acord-aie_1257241.html
unui control strict asupra viitoarelor proiecte, ci prin sterilizarea forțată a persoanelor de culoare și eu-
proliferarea pericolelor tehno- și antropogene, prin tanasia celor cu handicap în baza deciziilor curții,
sporirea numărului și nivelului de risc al cercetărilor politici ce au influențat în sens direct abordările
în domeniul biofizicii, fizicii nucleare, biomedicinei teoretice și strategiile demografice promovate pe
și antropologiei, generând în consecință, pe plan continentul european începând cu a doua jumătate
global, o concurență total ilogică și irațională pe ter- a secolului al XIX-lea [4, p. 118].
men lung, de natură tehnologică. Această tendinţă La începutul secolului XX, atare abordări de ori-
s-a resimţit mai cu seamă în sfera elaborării noilor gine darwinistă, eugenice și rasiale au devenit ide-
tipuri de armament de distrugere în masă, pe dimen- ologii de stat și doctrine socio-politice dominante
siunea resurselor naturale în genere, dar mai ales pe până la mijlocul secolului XX, mai ales pe fondalul
cea a resurselor energetice, culminând cu cele două dezvoltării rapide a unor regimuri autoritare și totali-
războaie mondiale din secolul XX soldate cu victi- tare, precum cel sovietic în URSS, cel nazist în Ger-
me și suferințe umane nemaiîntâlnite în istoria uma- mania hitleristă și cel fascist în Italia. În contextul
nității din toate timpurile [2, p. 76]. evoluției cultului personalității liderilor totalitari –
De fapt, ideile cu privire la crearea pe cale artifi- V. Lenin, A. Hitler, I. Stalin, B. Mussolini, aceștia au
cială, prin intervenția omului de știință, a unui indi- fost declarați de către comunitatea științifică a timpu-
vid perfect care să răspundă rigorilor timpului său, lui său, aservită intereselor politice ale momentului,
ideal adaptat la ritmurile sporite ale vieții în perioada drept supraoameni sau homo sapiens futuris – proto-
industrializării totale, susținute și prin numeroase te- tipuri ale oamenilor viitorului, atribuindu-li-se cali-
orii biologiste prin care se exacerba nejustificat im- tăți intelectuale și psihoneurologice supraomenești.
portanța elementului biologic din natura umană pen- Este bine știut faptul că Adolf Hitler recunoștea în
tru progresul omenirii și civilizației, precum teoria opera sa Mein Kampf (1924) drept sursă principală
darwinismului social, igiena biologică, teoria selec- de inspirație pentru politica sa de exterminare a rep-
ției și sterilizării eugenice și mai ales rasismul, a con- rezentanților raselor „inferioare”, precum evreii și
tinuat la sfârșitul secolului XIX – începutul secolului țiganii, care a constituit baza ideologică a celui de-al
XX, să constituie un subiect prioritar pentru oamenii III-a Reich, ca fiind teoriile înaintate de către celebrii
de știință în cercetările lor din domeniile biomedica- eugeniști și rasiști americani, precum Thomas Hunt
le cele mai avansate la acea vreme, precum genetica Morgan, Madison Grant etc.
umană, tehnicile de diagnosticare, ginecologice și Și în URSS au fost demarate cercetări socio-
chirurgicale noi, metodele de inseminare umană arti- genetice importante referitoare la implementarea
ficială (intravaginală, intracervicală sau intrauterină), politicii bolșevice pentru îmbunătățirea eredității,
dar și pentru politicieni în discursurile acestora și prin ai căror promotori au fost fondatorii unor instituții
strategiile adoptate la nivel local și național, racor- specializate: Yuri Filipchenko (la Petrograd) și Ni-
date la recomandările oamenilor de știință [3, p. 83]. kolai Koltsov (la Moscova). În așa fel, cel din urmă
Un caz aparte, spre exemplu, îl constituie Char- a fondat, în anul 1918, Institutul de Biologie Experi-
les Davenport, profesor de biologie la Harvard, mentală (ajutat de Alexandr Serebrovsky, Solomon
care, fiind unul dintre liderii mișcării eugeniste din Levit etc.), unde se efectuau încrucișarea omului cu
SUA, a fost implicat direct în sterilizarea a peste 60 maimuța, sterilizarea forțată experimentală, inves-
mii de persoane, în mare parte de culoare sau cu di- tigații asupra creierului uman etc., fiind o instituție
verse handicapuri, în cadrul activității Biroului sta- interdisciplinară la interferența dintre genetică, an-
tistic de eugenie din SUA – „Eugenics Record Of- tropologie experimentală, biomedicină, demografie,
fice”, înființat în anul 1910 și finanțat direct până la igienă rasială sau eugenie, axat preponderent pe
sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial de căt- elaborarea și transpunerea în practică a celui mai
re Mary Harriman (văduva baronului de căi ferate amplu program eugenic din țara sovietelor de in-
E.H. Harriman), de către familia Rockefeller prin seminare umană artificială. Acesta viza posibilită-
intermediul Institutului Carnegie. El a instituit în țile cele mai eficiente de transmitere oamenilor din
1898 Laboratorul de igienă genetică „Cold Spring generațiile viitoare, considerați simple instrumente
Harbor”, iar în 1904 și un program eugenic similar umane fără drept de replică în edificarea viitorului
pe lângă Carnegie Institute of Washington, elabo- om de tip sovietic, a intelectului superior al cărui
rând principiile și pilonii fundamentali ai politicii purtător era considerat V. Lenin, precum și un nu-
eugenice de îmbunătățire a speciei umane, aplicată măr extrem de redus de revoluționari – camarazi de
în SUA. Astfel, către anul 1927, în peste 25 de state arme ai liderului bolșevic, capacitățile mentale ale
au fost adoptate legi eugenice speciale cu privire la căruia erau estimate ca fiind egale cu ale cel puțin
zența acestora din urmă în funcțiile sociale și politice cării demografice în contextul sistemului de sănătate
cheie, în cadrul proceselor decizionale și manageria- publică sunt secretizate de guvernele naționale, mai
le, inclusiv la cel mai înalt nivel mondial, teoreticie- ales de regimurile ce nu se conformează normelor de-
nii și practicienii eugeniști liberali se confruntă, mai mocratice și de transparentizare a actului guvernării.
cu seamă, cu problema accepțiunii de către masele Astfel, în SUA, unul dintre statele cu cel mai
largi ale populației a dezideratelor și idealurilor tra- mare număr de cercetări biomedicale și cel mai
diționale eugeniste, modificate și actualizate sub im- mare grad de protecție a subiecților cercetărilor, cu
pactul priorităților omenirii de la începutul secolu- un grad superior de transparență socio-politică, pot-
lui XXI, precum criza mondială pluridimensională, rivit unor statistici oficiale date publicității de către
degradarea ecologică a stării planetei ca rezultat al Congresul SUA, în perioada dintre 1910 și 2000
impactului nociv al factorilor antropogeni, pericolul s-au produs peste 20 mii de cercetări biomedicale
tot mai mare al unei catastrofe de natură atomică de experimentale, secretizate la momentul efectuării
proporții care pot depăși limitele planetare, dar și sub acestora. Dintre acestea, cele mai cunoscute și mai
influența idealurilor și valorilor liberale concentrate inumane, care au avut un impact major asupra ajus-
în jurul libertăților și drepturilor persoanei ca entitate tării sistemului juridic și bioetic mondial și național
centrală și măsură a valabilității și confirmării apli- din SUA, a fost experimentul Tuskegee, care s-a
cabilității practice a construcțiilor teoretice de mo- implementat pe parcursul a 40 de ani, în perioada
dernizare a societății contemporane și de organizare dintre 1932 și 1972, constând în infectarea a pes-
cât mai rațională și cât mai conformă necesităților și te 400 bărbați de culoare cu sifilis, fără a fi izolați
intereselor umane pe termen lung, a biosferei ca un corespunzător și fără a li se acorda o asistență me-
habitat natural al omenirii în univers. dicală minimă, pentru a putea fi observați în mediul
În această situaţie, se recurge la un șir de me- lor de viață în vederea acumulării informației cu
tode și căi de persuasiune a opiniei publice, a co- caracter științific despre evoluția acestei maladii.
munității științifice în întregimea ei, a politicienilor În urma experimentului au decedat câteva sute de
din opoziție etc., incluzând remedii și posibilități persoane nevinovate și neinformate dintre bărbații
de influență asupra voinței și facultăților intelectu- infectați, soțiile, copiii și alte rude ale acestora, iar
ale personale și de grup de natură farmacologică, efectele experimentului se resimt și în prezent. Abia
socio-psihologică, comunicațional-informativă etc., în 1997, președintele Bill Clinton și-a cerut public
în vederea realizării dezideratelor eugeniste aminti-
scuze pentru ceea ce s-a întâmplat la Tuskegee.
te, care ar presupune o înrăutățire a situației indivi-
Un alt caz cutremurător din istoria SUA l-a con-
duale, o degradare simțitoare a nivelului de viață a
stituit experimentul armelor biologice în metroul
fiecăruia dar cu scopul atingerii unui ideal suprem
din New York în anul 1968, efectuat sub patronajul
precum supraviețuirea speciei umane prin păstrarea
Pentagonului, în care au fost implicate spitale civi-
șanselor generațiilor viitoare de oameni la un mediu
le care constatau efectele agenților biologici nocivi
sănătos de viață, accesul acestora la resursele natu-
asupra organismului uman. Peste un milion de oa-
rale epuizabile în viitor [7, p. 56].
meni fuseseră afectați atunci.
În perioada postbelică, numeroase cercetări
Celebrul filosof și laureat al premiului Nobel,
biomedicale și experimente au fost întreprinse cu
Bertrand Russell, în lucrarea sa The Impact of Sci-
scopul îmbunătățirii speciei umane în sensul global,
ence on Society (1952), remarca probabilitatea ine-
dar și creșterii capacităților individuale ale persoa-
nei. De cele mai multe ori, asemenea experimente vitabilă a diferențierii intelectuale, ocupaționale,
erau însoțite de încălcări flagrante ale normelor mo- economice dar și biologice a elitelor conducătoare
ralității generale, ale principiilor eticii profesionale de restul populației, care poate ajunge chiar să de-
medicale sau a omului de știință, de asemenea sunt vină aproape o separare dintre specii diferite [8, p.
multe cazuri de încălcare a legislației naționale și 49]. Totodată, metodele farmacologice și medicale,
convențiilor internaționale, adoptate după constata- precum și dieta specială, administrate din fragedă
rea unor tratamente şi atitudini degradante față de copilărie, pot fi niște metode eficiente de inducere
persoana implicată în cercetarea biomedicală. a unei obediențe și ascultări a celor mulți și guver-
Cel mai grav însă rămâne faptul că majoritatea nați față de guvernanții superiori până și din punct
experimentelor biomedicale ce au ca scop găsirea de vedere biomedical, ceea ce constituie un aspect
unor remedii medicale sau farmacologice noi, spori- de o importanță organică pentru buna funcționare
rea capacităților umane individuale sau implementa- a sistemului dictaturii științei și tehnologiei într-o
rea unor proiecte eugenice și de optimizare a planifi- societate eficientă și rațională [8, p. 62].
CU PRIVIRE Preliminarii
Il n’est force et richesses que d’hommes (Nu
LA DIMENSIUNEA există forţă şi bogăţii mai importante decât omul),
DEMOGRAFICĂ – această maximă rostită cândva de către filozoful
şi scriitorul politic francez Jean Bodin (1529-1596),
A ŞTIINŢEI ISTORICE a devenit celebră graţie formei concise şi, totodată,
pregnante în care a fost definit elementul cel mai
Dr. hab., cerc. șt. coord. important al existenţei.
Nicolae ENCIU Potrivit unor estimări ale demografilor din peri-
oada dintre cele două războaie mondiale, capitalul
Institutul de Istorie al AȘM uman al oricărei ţări constituie circa 75% din bo-
găţiile ei, toate celelalte valori materiale şi resurse
Motto: „Obiectul permanent al ştiinţei demografiei naturale nedepăşind 25% din avuţia naţională [1].
este omul, expresiune a factorilor endogeni (ereditari şi
Un alt mare adevăr afirmat cu vigoare în aceeaşi pe-
constituţionali) şi a factorilor exogeni, adică de ambi-
anţă socială, economică şi culturală. Politica populaţiei rioadă istorică constă în faptul că „statul există pen-
sau politica demografică însumează toate măsurile tru populaţie şi prin populaţie”, că „populaţia este
practice, prin care se poate ajunge la sporirea cantitati- atât scopul, cât şi mijlocul existenţei unui stat”, iar
vă şi la ameliorarea calitativă a unei colectivităţi.” „creşterea sau scăderea populaţiei este creşterea sau
George Banu scăderea statului însuşi” şi viceversa: „buna stare
Tratat de medicină socială (1944) sau reaua stare a populaţiei este buna stare sau reaua
stare a statului” [2].
Deja în perioada postbelică, în faţa creşterii
WITH REGARD TO THE DEMOGRAPHIC
DIMENSION OF HISTORICAL SCIENCE complexităţii fenomenelor şi proceselor demogra-
Summary. Based on a broad historiographic fice, precum şi a consecinţelor social-economice
and statistical basis, this study contains a thorough pe care le pot genera, după ample cercetări şi dez-
analysis of both the demographic situation of bateri controversate ale specialiştilor în domeniu,
Moldova since 1991 and an over view of the avatars of comunitatea mondială a ajuns la concluzia că
demographic research in Eastern Moldova at various „scopul esenţial al dezvoltării sociale, economice
historical stages: Tsarist Period, Interwar Period, şi culturale – din care fac parte integrantă obiec-
Soviet Period and the Period of Independence.The
tivele şi politicile demografice – este de a îmbu-
carried out analysis shows that the organization of a
Center for Demographic Studies with in the Institute nătăţi nivelul de trai şi calitatea vieţii fiecăruia în
of History of the ASM would effectively contribute to parte. Populaţia este bunul cel mai de preţ existent
the settlement of the population problem in Moldova. în lume” [3]. În Planul Mondial de acţiune în do-
Keywords: historical demography, modern meniul populaţiei (Bucureşti, 19-30 august 1974),
demography, history of population, demographic s-au făcut o serie de recomandări, printre care şi
research, demographic crisis, population problem, aceea ca fiecare stat, în virtutea suveranităţii sale,
Center for Demographic Studies. să-şi formuleze expressis verbis o politică demog-
rafică. Deşi inovaţiile pe care le-a adus Conferin-
Rezumat. Întemeiat pe o largă bază statistică şi
ţa Internaţională asupra Populaţiei şi Dezvoltării
istoriografică, prezentul studiu conţine o amplă anali-
ză atât a situaţiei demografice a Republicii Moldova (Cairo, 5-13 septembrie 1994) se referă nu numai
după 1991, cât şi o privire de ansamblu asupra avata- la problema populaţiei, la priorităţile şi acţiunile în
rurilor cercetării demografice în Moldova de Est la domeniul dat, ci şi la terminologia acesteia, prin-
diferite etape istorice – perioada ţaristă, perioada in- cipalul document al Conferinţei – Programul de
terbelică, perioada sovietică şi perioada independen- Acţiune – adoptat prin consens, accentuează ace-
ţei. În urma analizei efectuate, se constată că organi- eaşi necesitate a formulării şi aplicării unei politici
zarea unui Centru de Studii Demografice în cadrul demografice eficiente de către toate ţările-membre
Institutului de Istorie al AŞM ar contribui efectiv la
ale ONU.
soluţionarea problemei populaţiei în Republica Mol-
dova.
Concomitent şi chiar anterior conştientizării la
Cuvinte-cheie: demografie istorică, demografie nivel politic a importanţei populaţiei pentru funcţio-
contemporană, istoria populaţiei, cercetări demogra- narea eficientă a unui stat, postulatul respectiv a fost
fice, criză demografică, problema populaţiei, Centrul argumentat la nivel teoretico-ştiinţific, pornindu-se
de Studii Demografice. de la considerentul că „nu există nicio ştiinţă în care
Tabelul 1
Dinamica populaţiei Republicii Moldova (1959-2012) [4]
Anii Populaţia totală Anii Populaţia totală
(mii loc.) (mii loc.)
1959 (rec.) 2 884 477 2000 3 644,1
1970 (rec.) 3 568 873 2001 3 635,1
1979 (rec.) 3 947 386 2002 3 627,8
1989 (rec.) 4 335 360 2003 3 618,3
1990 4 366,3 2004 (rec.) * 3 383 332,0
1991 4 359,1 2005 3 600,4
1992 4 357,0 2006 3 589,9
1993 4 346,0 2007 3 581,1
1994 4 350,0 2008 3 572,7
1995 4 346,0 2009 3 567,5
1996 4 331,9 2010 3 563,7
1997 4 320,0 2011 3 560,4
1998 3 651,0 2012 3 559,5
1999 3 650,0 2013 3 559,5
* Fără populaţia raioanelor din partea stângă a Nistrului şi municipiul Bender
Este de notat că cifra de 4 366,3 mii de locuitori dintre Prut şi Nistru au fost atestaţi 3 383 332 de
la finele anului 1990, constituind numărul maxim locuitori cu domiciliu stabil, făcându-se abstracţie
atins de populaţia RSSM în perioada postbelică, de faptul dacă aceştia, la momentul desfăşurării re-
reprezintă totalitatea populaţiei Republicii Moldo- censământului, erau prezenţi sau temporar absenţi,
va de pe ambele maluri ale Nistrului, în hotarele plecaţi peste hotare. Pe de altă parte, conform recen-
în care a fost proclamată suveranitatea (23 iunie sământului separatist, numărul locuitorilor din regi-
1990) şi independenţa Republicii Moldova (27 au- unea secesionistă ar fi fost de 555 347 de persoane.
gust 1991), aşa cum acestea au fost recunoscute În aşa mod, populaţia totală a Republicii Moldova
în anul admiterii în Organizaţia Naţiunilor Unite la recensământul din 2004 ar fi fost de 3 938 679 de
(2 martie 1992). Cu toate că separatiştii transnis- persoane, sau în scădere cu 396 681 faţă de 1989
treni au proclamat la 2 septembrie 1990 la Tiraspol (4 335 360 de locuitori).
„Republica Sovietică Socialistă Moldovenească Diferenţa dintre numărul total al populaţiei în
Nistreană”, autorităţile Republicii Moldova au 1989 şi cel din 2004 (de 396 681 de persoane) a fost
continuat să publice datele privind dinamica popu- considerată ca fiind populaţia necuprinsă de recensă-
laţiei „în ansamblu pe ţară”, aşa cum precizau de mânt şi cea plecată peste hotare, opiniile specialiş-
obicei anuarele statistice editate de Biroul Naţio- tilor în acest domeniu variind enorm, afirmându-se
nal de Statistică, până în momentul în care recen- chiar că „numărul celor plecaţi depinde de cel care
sământul din toamna anului 2004 a demonstrat im- numără”. Astfel, conform datelor Departamentului
posibilitatea aplicării în continuare a metodologiei Migraţiune, în perioada realizării recensământu-
utilizate până în acel an. lui din 2004, peste hotarele Republicii Moldova se
Dincolo de iregularităţile constatate, rezultatele aflau circa 600 000 de cetăţeni sau 36% din popu-
recensământului din 5-12 octombrie 2004 au con- laţia economic activă, „majoritatea absolută a căror
firmat, o dată în plus, avertismentele demografilor, au emigrat ilegal”. Cel puţin 240 000 de cetăţeni
sociologilor, specialiştilor în domeniu privind decli- ai Republicii Moldova lucrau fie „la negru”, fie le-
nul demografic şi îmbătrânirea populaţiei Republi- gal în Federaţia Rusă, 40 000 – în Cehia, 30 000 –
cii Moldova, procese accentuate mai ales în ultimii în Portugalia, 20 000-50 000 în Turcia şi câte circa
15-20 de ani. 20 000 – în Spania, Franţa şi Israel. Un studiu realizat
În primul rând, se constată o reducere dramatică în acea perioadă cu sprijinul Fundaţiei Soros arăta că
a numărului total al populaţiei, fapt ce denotă „reaua fiecare a treia familie din Republica Moldova avea
stare a statului” şi „scăderea statului însuşi”. Con- câte un membru muncind peste hotare, care transfera
form datelor recensământului din 2004, pe teritoriul anual acasă în medie câte 3 mii dolari americani.
Tabelul 2
Mişcarea naturală a populaţiei Republicii Moldova, 1975-2012 (medii întrunite) [8]
Născuţi-vii Decedaţi Sporul natural
Anii
Cifre absolute % Cifre absolute % Cifre absolute %
1975 79 169 20,6 35 635 9,3 43 534 11,3
1980 79 580 19,8 40 472 10,1 39 108 9,7
1985 90 453 21,5 46 075 10,9 44 378 10,6
1990 77 085 17,7 42 427 9,7 34 658 8,0
1995 56 411 13,0 52 969 12,2 3 442 0,8
1996 51 865 12,0 49 748 11,5 2 117 0,5
1997 45 583 12,5 42 957 11,8 2 626 0,7
1998 41 332 11,3 39 922 10,9 1 410 0,4
1999 38 501 10,6 41 315 11,3 - 2 814 -0,7
2000 36 939 10,2 41 224 11,3 - 4 285 -1,1
2001 36 448 10,0 40 075 11,0 - 3 627 -1,0
2002 36 705 9,9 41 852 11,6 - 6 147 -1,7
2003 36 471 10,1 43 079 11,9 - 6 608 -1,8
2004 38 272 10,6 41 668 11,6 - 3 396 -1,0
2005 37 695 10,5 44 689 12,4 - 6 994 -1,9
2006 37 587 10,5 43 137 12,0 - 5 550 -1,5
2007 37 973 10,6 43 050 12,0 - 5 077 -1,4
2008 39 018 10,9 41 948 11,8 - 2 930 -0,9
2009 40 803 11,4 42 139 11,8 - 1 336 -0,4
2010 40 474 11,4 43 631 12,3 - 3 157 -0,9
2011 39 175 11,0 39 220 11,0 - 45 -
2012 39 433 11,1 39 558 11,0 - 120 -
Procesul îmbătrânirii demografice este caracte- iniţierea unor programe naţionale de „planificare a
ristic nu doar populaţiei Republicii Moldova, ci şi familiei”, de „control al naşterilor”, de „limitare a
tuturor populaţiilor din ţările dezvoltate. Cu men- naşterilor”, ajungându-se inclusiv la măsuri de ste-
ţiunea obligatorie că, în timp ce în ţările dezvoltate rilizare, astăzi, foarte multe ţări se confruntă cu un
îmbătrânirea demografică a populaţiei se produce proces invers de stagnare sau chiar de involuţie a
sub influenţa scăderii fertilităţii, mortalităţii şi, deci, populaţiei, Republica Moldova ilustrând pregnant
creşterii duratei medii de viaţă (fenomenul aşa-zisei această tendinţă. Succinta trecere în revistă a situa-
îmbătrâniri prin „vârful piramidei”), în Republica ţiei demografice din Republica Moldova după 1990
Moldova acelaşi fenomen este cauzat, mai cu sea- reclamă cu necesitate elaborarea, în regim de urgen-
mă, de emigrarea masivă a populaţiei tinere şi scă- ţă, a unei politici demografice a cărei ţinte prioritare
derea fertilităţii populaţiei. să constituie natalitatea, fertilitatea, morbiditatea,
Aşadar, începând cu anul 1990, Republica mortalitatea şi migraţia populaţiei, având ca obiec-
Moldova se confruntă cu o criză demografică fără tiv rezultativ dinamica populaţiei.
precedent, caracterizată în primul rând prin redu- Din nefericire, pericolul depopulării Republi-
cerea drastică a numărului populaţiei totale, care cii Moldova continuă a fi conştientizat preponde-
are efecte imprevizibile pe plan economic, social, rent sau chiar exclusiv de specialiştii în domeniu şi
politic şi cultural, manifestată. Dacă în anii ’50 ai într-o măsură mult mai redusă de societatea civilă
secolului al XX-lea creşterea nestăvilită a populaţi- şi, mai ales, de societatea politică, preocuparea de
ei în diferite regiuni geografice a întreţinut viziunea căpetenie a căreia ar trebui să fie corelarea perma-
apocaliptică a suprapopulării Terrei, vehiculându-se nentă a factorului social-economic cu cel demogra-
idei şi expresii ca „bomba populaţiei”, „explozia de- fic, ca soluţie la actuala criză globală. Se constată,
mografică”, cu soluţii de reducere a natalităţii prin pe bună dreptate, că „polarizarea şi radicalizarea
Basarabia, precum şi observaţii pertinente asupra noastre demografice. (...) Nicăieri nu se publică mai
populaţiei titulare a acesteia. detaliat decât la noi datele privitoare la mortalitatea
2. Perioada interbelică (1918-1940, 1941- generală, la mortalitatea infantilă şi la mortinata-
1944) litate. Şi scopul acestor publicaţii este exclusiv cu
Perioada cea mai fertilă în studii demografice şi rost sanitar” [20]. În aşa mod, efectuarea recensă-
statistice, precum şi cea mai importantă din punct mântului general al populaţiei României, precum şi
de vedere teoretic şi metodologic rămâne, până în organizarea Oficiului Demografic, au devenit pentru
prezent, cea a anilor 1918-1940 şi 1941-1944. În România interbelică „cei doi pilaştri pe care se rea-
acest segment de timp Basarabia, revenită în spa- zemă întreaga noastră cunoaştere privitoare la capi-
ţiul de cultură şi civilizaţie din care fusese smulsă talul uman al ţării” [21].
abuziv la 1812, a evoluat din punct de vedere social- Pe parcursul anilor ’30 au continuat, de ase-
politic, demografic, economic şi cultural în compo- menea, să apară cu regularitate Anuarul statistic al
nenţa statului naţional unitar român. A fost, de ase- României însoţit de Breviarul statistic al României,
menea, perioada în care a fost realizat primul recen- cu date ce aveau la bază rezultatele recensământului
sământ general al populaţiei din 29 decembrie 1930, populaţiei din 1930, precum şi Buletinul statistic al
organizat pe baze ştiinţifice moderne, cu rezultate României (apărea lunar din 1914), care a publicat
înalt apreciate pe plan european şi internaţional. diverse studii cu caracter statistic, tabele rezumati-
Astfel, pentru prima şi singura dată, recensă- ve statistice din diverse domenii de activitate etc. În
mântul din 1930 a fost efectuat la scara întregii aşa mod, procedând la o analiză critică a surselor
Românii, cuprinzând simultan populaţia din toate de documentare în domeniul demografic, dr. Sabin
provinciile istorice româneşti [17]. Recensământul Manuilă avea să remarce la finele perioadei interbe-
din 1930 s-a dovedit a fi o acţiune statistică ofi- lice cu justificat temei că, la compartimentul în cau-
cială complexă pentru populaţie. În cursul acestei ză, „avem astăzi informaţii foarte detaliate şi exacte,
operaţii de amploare s-au înregistrat următoarele neegalate de niciun alt domeniu de cunoaştere, în
caracteristici: numele, situaţia în familie, domici- care se operează cu metoda statistică” [22].
liul, sexul, vârsta, locul naşterii, numărul de copii Graţie progreselor generale ale demografiei şi
în viaţă şi numărul de copii care au murit (pentru statisticii interbelice româneşti, s-a putut constata şi
femeile măritate, văduve sau divorţate), cetăţenia, în Basarabia un început promiţător de studiere a re-
ştiinţa de carte, profesia [18]. Pentru prima dată alităţilor statistice şi proceselor demografice la dife-
în istoria statisticii demografice româneşti au fost rite etape istorice. Importante studii în acest sens au
înregistrate trei caracteristici extrem de importante publicat Petre Cazacu şi Pavel Gore, Ion G. Pelivan,
ale populaţiei şi anume: neamul (naţionalitatea), George Murgoci, L.T. Boga, Ion Nistor, T. Vicol,
religia şi limba maternă. Toate acele date au fost N. Smadu, Ştefan Ciobanu ş.a.
publicate pe sate, plase, oraşe, judeţe şi provincii.
De asemenea, pentru prima dată rezultatele înre- 3. Perioada sovietică (1940-1941, 1944-1991)
gistrării au fost prelucrate cu echipamente me- Anul 1940 a marcat o ruptură brutală şi radica-
canografice (maşini de perforat, maşini de sortat lă cu întreg trecutul istoric al spaţiului dintre Prut
Hollerith şi maşini de tabulat), procurate cu aju- şi Nistru, încercându-se inclusiv edificarea unei noi
torul Fundaţiei Rockefeller şi trecute, ulterior, la ştiinţe demografice pe un teren absolut viran, curăţat
Institutul Central de Statistică [19]. de orice „rămăşiţe burgheze şi româneşti” şi înteme-
În cadrul aceleiaşi perioade, ca rezultat al discu- iată pe o inexistentă şi inventată „învăţătură marxist-
ţiilor purtate între Ministerul Sănătăţii din România leninistă despre populaţie”. Aşa cum majoritatea ab-
şi Fundaţia Rockefeller, care se ocupa de proble- solută a demografilor, sociologilor şi statisticienilor
ma combaterii mortalităţii populaţiei, a fost creat din perioada interbelică a fost catalogată drept „na-
Oficiul Demografic. Acesta din urmă, începând cu ţionalistă” şi „burgheză”, „noua” ştiinţă demografi-
1931 şi până la finele perioadei interbelice, a pub- că din RSS Moldovenească a fost, practic, văduvită
licat anual cele mai diverse şi variate informaţii de orice moştenire teoretică, ceea ce a permis unor
privind mişcarea populaţiei pe provincii istorice demografi să susţină, fără temei, cum că „începutul
(revistele „Buletinul demografic al României” şi elaborării cu adevărat ştiinţifice a problemelor dez-
„Mişcarea populaţiei României”). Referindu-se la voltării demografice şi etnice a populaţiei Moldovei
calitatea informaţiei cu privire la mişcarea popula- a fost pus abia în anii Puterii Sovietice” [23].
ţiei, dr. Sabin Manuilă menţiona că numitele reviste Urmare a proscrierii majorităţii autorilor din
„arată lună de lună punctele vulnerabile ale stării perioada interbelică, demografia sovietică moldo-
statistice editate de Departamentul de Stat pentru rea preocupărilor acestora. Altfel spus, prin crearea,
Statistică, a unor noţiuni şi termeni consacraţi din în cadrul Institutului de Istorie al AŞM, a unui Cen-
domeniul demografiei. tru specializat de demografie istorică şi contempo-
În culegerea de date statistice privind totaluri- rană, având ca obiect de studiu prioritar populaţia
le recensământului populaţiei din 1989, puteau fi Moldovei de Est de-a lungul epocii medievale, mo-
atestate, bunăoară, noţiuni precum „populaţie evi- derne şi celei contemporane.
dentă” şi „populaţie existentă”, în timp ce în cerce-
Centrul de Studii Demografice ca soluţie a
tările demografice se utilizează noţiunea consacrată
problemei populaţiei în Republica Moldova
de „populaţie prezentă” sau „populaţie de facto”
Odată constituit şi recunoscut în calitate de uni-
(rus. «наличное население» sau «фактическое
tate de cercetare academică, Centrul de Studii De-
население»). În aceeaşi culegere, noţiunea de
mografice urmează să efectueze o serie de activităţi
„populaţie permanentă” era utilizată în locul celei
indispensabile şi extrem de importante.
de „populaţie stabilă” (rezidentă, legală, de jure;
I. Cu referire la aria preocupărilor, numeroşi is-
rus. «постоянное население», «юридическое
torici şi demografi [46] sunt de acord să facă urmă-
население»). De asemenea, noţiunea de „populaţie
toarea distincţie în cadrul cercetărilor demografice:
în ansamblu” era utilizată pentru desemnarea popu-
paleodemografia, demografia istorică, demografia
laţiei totale; noţiunile la fel de consacrate de „popu-
contemporană şi istoria populaţiei. Aşa cum pale-
laţie urbană” şi „populaţie rurală” erau înlocuite cu
odemografia se ocupă de studiul populaţiilor din
altele, mai rar utilizate şi chiar vetuste precum „po-
trecut, pentru care nu există surse scrise, preocu-
pulaţia orăşenească” şi „populaţia sătească” [39].
pările Centrului de Studii Demografice se vor axa
Indiscutabil, confuziile în utilizarea unor no-
preponderent sau chiar exclusiv pe problemele de
ţiuni şi termeni consacraţi în ştiinţa demografică
ilustrau pregnant „nivelul de dezvoltare” atins de demografie istorică, demografie contemporană şi de
demografia moldovenească în anii puterii sovietice. istorie a populaţiei.
Din nefericire, critica severă la care a fost supusă Astfel, pornind de la definiţia curentă, potrivit
demografia sovietică moldovenească la finele anilor căreia demografia istorică constituie studiul popula-
’80 şi începutul anilor ’90 ai secolului trecut, nu a ţiilor, pentru care nu dispunem de date statistice în
condus, aşa cum era logic şi firesc de aşteptat, la apa- forma lor modernă (statistici privind mişcarea natu-
riţia unor studii aprofundate de demografie istorică rală şi migratorie a populaţiei, recensăminte moder-
şi contemporană, în care problemele populaţiei Mol- ne) [47], o direcţie importantă a Centrului de Studii
dovei de Est să fi fost tratate în întreaga lor comple- Demografice o va constitui investigarea evoluţiei po-
xitate. Dacă au fost înregistrate anumite progrese şi pulaţiei din Principatul Moldovei începând cu prime-
rezultate pozitive în cercetarea unor aspecte şi proce- le recensăminte ale populaţiei din 1772-1773, 1774
se demografice, acest lucru se datorează aproape în şi 1803 şi până la primul recensământ al populaţiei
exclusivitate eforturilor individuale ale unor istorici Imperiului ţarist din 28 ianuarie 1897. În cadrul res-
pasionaţi de magia ştiinţei demografice, precum şi de pectivei perioade istorice, anul 1812 constituie, indis-
exemplul personal al unor demografi notorii, cum au cutabil, piatra de hotar între două etape distincte.
fost dr. Sabin Manuilă, acad. Vladimir Trebici, acad. Începând cu 28 ianuarie 1897 – data realizării
Ştefan Ştefănescu, sau istorici precum prof. univ. dr. primului recensământ general al populaţiei Basara-
Dumitru Şandru. Studii importante în acest sens au biei pe baze moderne – putem vorbi de inaugurarea
fost publicate de istoricii: membrul corespondent al demografiei contemporane, demografie care acope-
AŞM, prof. univ., dr. hab. Demir Dragnev [40]; dr. ră perioada aşa-zisă statistică, altfel spus, demogra-
hab. Ion Chirtoagă [41]; dr., conf. univ. Valentin fia pe baza recensămintelor populaţiei şi actelor de
Constantinov [42]; cercetătorul Tudor Ciobanu [43]; stare civilă (căsătorii, naşteri şi decese), la care se
dr. conf. univ. Constantin Ungureanu [44]; dr., conf. adaugă migraţiile. În Moldova de Est, demografia
Dinu Poştarencu [45] ş.a. contemporană cuprinde patru etape majore: demog-
În pofida unor realizări individuale şi parţiale rafia Basarabiei ţariste (1897-1917), demografia Ba-
ale istoricilor în domeniul cercetării demografice, sarabiei româneşti şi a RASS Moldoveneşti (1918-
inclusiv prin participarea acestora la prestigioase 1940, 1941-1944), demografia Moldovei sovietice
conferinţe şi simpozioane internaţionale de demog- (1940-1941, 1944-1991) şi demografia Republicii
rafie, în prezent, progresul demografiei ca ştiinţă şi Moldova (1991-prezent).
obiect de studiu academic poate fi asigurat doar prin În fine, nu însă şi în ultimul rând, o preocupare la
efortul conjugat al cercetătorilor şi instituţionaliza- fel de importantă a Centrului de Studii Demografice
Bolovan) este vitală pentru statornicirea şi conso- Бессарабская губерния. Москва: Издание ЦСК МВД,
lidarea Centrului de Studii Demografice din cadrul 1905. 254 с.
Institutului de Istorie al AŞM. 13. Могилянский Н.К. Материалы для географии
VII. Dincolo de utilitatea ştiinţifică incontesta- и статистики Бессарабии. Кишинев: Типография Бес-
сарабского губернского правления, 1913. c. 81.
bilă a funcţionării unui Centru de Studii Demogra-
14. Могилянский Н.К. Из итогов сельскохозяй-
fice în cadrul Institutului de Istorie al AŞM, aces- ственной переписи 1916 г. Кишинев: Типография т/д
ta urmează să-şi probeze necesitatea sa practică şi «К. Шехтер и С-ья», 1918.
aplicativă, contribuind efectiv la înţelegerea corec- 15. Бутович В. Н. Материалы для этногра-
tă, de către forurile de decizie politică, a situaţiei фической карты Бессарабской губернии. Киев:
demografice din Republica Moldova, a importanţei Скоропечатная Х.Ю. Бурштейна, 1916.
elaborării şi implementării unei politici demografi- 16. Берг Л.С. Бессарабия. Страна-люди-хозяй-
ce de natură să-i asigure evoluţia social-economică, ство. Москва: Б.и., 1918; Берг Л.С. Население Бес-
politică şi culturală în actuala conjunctură externă сарабии. Этнографический состав и численность (С
extrem de complicată, astfel încât celebrul dicton 10-верстной этнографической картой). Петроград:
Государственная Академическая Типография, 1923.
al lui Jean Bodin – Il n’est force et richesses que
17. Enciu N. Recensământul populaţiei din 29 de-
d’hommes, – să devină motto-ul zilnic al oricărei cembrie 1930. În: Destin românesc, 2004, An. XI, nr. 3-4
guvernări, indiferent de culoarea politică şi/sau ori- (43-44), pp. 98-115.
entarea geopolitică. 18. Arhivele Naţionale. Bucureşti, fond Dr. Sabin
Manuilă, XII/36/1930, fila 10.
Bibliografie 19. Trebici V. Dr. Sabin Manuilă, organizatorul sta-
1. Arhivele Naţionale. Bucureşti, fond Dr. Sabin Ma- tisticii ştiinţifice în România. În: Sabin Manuilă, Istorie
nuilă, XII.257/1938, fila 1. şi demografie. Studii privind societatea românească între
2. Dedulescu P. Noţiuni de statistică generală şi de- secolele XVI-XX. Coord.: Sorina Bolovan, Ioan Bolo-
mografică. Cu o prefaţă de Dr. I. Teodorescu. Oradea van, Centrul de Studii Transilvane, Fundaţia Culturală
Mare: Tipografia şi librăria românească, 1923. p.115-116. Română. Cluj-Napoca, 1995, p. 18.
3. Trebici V. Demografia. Bucureşti: Editura Ştiinţi- 20. Buletinul statistic al României. An. XXXVII, nr.
fică şi Enciclopedică, 1979. p. 5. 1-4, 1938, p. 28.
4. «Десять лет переходного периода». Регио- 21. Arhivele Naţionale. Bucureşti, fond Dr. Sabin
нальный мониторинговый доклад. № 8. Флоренция Manuilă, X/167/1940, fila 10.
(Исследовательский центр ЮНИСЕФ Инночен- 22. Ibidem, fila 11.
ти), Florence: Tipografia Giuntina, Italy, 2001, p. 126; 23. Зеленчук В.С. Население Молдавии
Raportul naţional al dezvoltării umane „Republica (Демографические процессы и этнический состав).
Moldova 2003: Guvernare responsabilă pentru dezvoltare Кишинев: Штиинца, 1973, c. 4.
umană”, PNUD Republica Moldova, Chişinău, 2003, p. 24. Покшишевский В.В. Население // Молдавская
95; Moldova în cifre. Breviar statistic 2012. Colegiul de ССР. Москва-Ленинград: Изд-во АН СССР, 1947,
redacţie: Lucia Spoială (preş.), Biroul Naţional de Statis- c. 55-67.
tică al Republicii Moldova, Chişinău, 2012, p. 8. 25. Одуд А.Л. Молдавская ССР. Москва: Государ-
5. „Flux”, nr. 36 (721), 2 octombrie 2009. ственное издательство географической литературы,
6. Cf. Trebici V., Demografia. București: Editura 1955. 224 с.
Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1979. p. 226. 26. Захарова Т.К. Молдавская ССР. Краткие све-
7. www.timpul.md/articol/in-200-de-ani-riscam-sa- дения о природе, населении и хозяйстве. Москва: Го-
disparem-ca-popor-45699.html сударственное издательство географической литера-
8. Anuarul statistic al Republicii Moldova (2008), туры, 1959. 72 с.
Biroul Naţional de Statistică, Chişinău, 2008, p. 48, 50; 27. Ставраков Х.Н. Молдавская ССР. Москва:
Anuarul statistic al Republicii Moldova, 2011 / Biroul Изд-во ВПШ и АОН при ЦК КПСС, 1960. 40 с.
Naţional de Statistică al Republicii Moldova, Chişinău, 28. Итоги Всесоюзной переписи населения 1959
2011, p. 44, 46. года. Молдавская ССР / ЦCУ при Совете Министров
9. Praporşcic S. Moldovenii şi sănătatea mintală. СССР. Москва: Госстатиздат, 1962. 104 с.
„Flux”, nr. 37 (722), 9 octombrie 2009. 29. Денисенко М.Б. Особенности изучения
10. Schuebel D.: „Dacă politicienii nu dau un exem- демографических процессов в СССР // Народонасе-
plu bun, cum poţi să te aştepţi de la oamenii obişnuiţi să ление. Современное состояние научного знания. Под
facă altceva!?”, www.eco.md/index.php?option=com_ ред. Д.И. Валентея, А.С. Первушина. Москва: Изд-во
content&view=article&id=6359 МГУ, 1991, c. 134-150.
11. Ibidem. 30. Котенко И.А., Мохов Н.А., Советов П.В.
12. Первая всеобщая перепись населения Россий- О тенденции роста народонаселения Молдавии в
ской империи, 1897 г. Под ред. Н.А. Тройницкого. III. эпоху феодализма // Ученые записки Института исто-
Petru Jireghea. Mitropolie, u/p, 975×800 mm, 1999. Din colecţiile Complexului Muzeal „Iulian Antonescu”,
Bacău, România
Hronica românilor şi a mai multor neamuri, vor sta ţilor săi. Urechia a inclus în acest album dovezi ale
la baza mesajului unionist, promovat de Urechia din sprijinului pentru unirea românilor, provenind de
anul 1855. În perioada studenției (1855-1858), V. A. la cei mai cunoscuţi scriitori europeni şi români,
Urechia a fost preocupat de cercetări subordonate ilustrate prin fragmente literare care, după cum con-
constituirii bazei documentare în slujba ideii de lati- semna cărturarul în primele pagini, „afirmă dreptul
nitate, românitate şi continuitate etnică. fiecărei naţiuni la limba şi la altarele sale şi protes-
Congresul de la Paris din martie 1856 a reunit, tul contra acelei diplomaţii care crede a face operă
în cadrul negocierilor, Franţa, Anglia, Turcia şi Ru- politică durabilă, impunând unui popor limba altuia
sia. Prin mişcarea unionistă din ţară şi prin activita- şi dărâmând altarele naţiunilor, fie şi în puterea unor
tea emigraţiei din afara hotarelor, s-a impus atenţiei tratate semnate de toată Europa!” [6, p. 7].
diplomaţiei europene şi viitorul regim al Principa- Rămân astăzi dovezi de patriotism militant ar-
telor Române. La Paris, Vasile Alexandrescu „făcea ticolele sale pentru susţinerea fraţilor aflaţi în sufe-
parte din „comisiunea” sau „biroul” de propagandă rinţă, atrăgând atenţia opiniei publice din ţară şi din
al intereselor române, în calitate de secretar, ală- străinătate asupra problemelor Basarabiei, Bucovi-
turi de C. A. Rosetti şi Romallo” [4]. În memoriile nei, Transilvaniei etc.
sale, Urechia nota că rezultatul congresului, dato- Din 1 noiembrie până în 30 decembrie 1858,
rită influenţelor austriece, a fost retrocedarea unei Urechia a condus „Zimbrul şi Vulturul”, ziar care
părţi din Basarabia anexată de Rusia la 1812. Des- continua „Zimbrul” apărut la Iaşi, în 1850. Interzi-
pre Basarabia, de care îl va lega o bogată şi dedicată să în câteva rânduri, publicația apărea în 1858 cu un
activitate patriotică, V.A. Urechia va susţine înflă- editorial semnat de Iancu Codrescu şi Vasile Ale-
cărate conferinţe şi va scrie articole critice vizând xandrescu (care pe atunci nu îşi luase pseudonimul
realitățile plaiului, de-a lungul întregii sale vieţi. Urechia). De la 2 ianuarie 1859 ziarul s-a contopit cu
În calitate de director al Ministerului Cultelor şi „Steaua Dunării”. Periodicul, considerat drept „ziar
Instrucţiunei Publice din Moldova, V.A. Urechia s-a al unirii”, releva importanţa unei literaturi naţionale
preocupat de situația învăţământului din Basarabia, izvorâte din istoria şi cultura neamului, o literatură
ale cărei şcoli se aflau într-o stare deplorabilă, ca ur- care îşi propunea să trezească sentimentul mândriei
mare a domniei lui Ştefan Vogoride, care, născut în naţionale. Năzuinţele autorilor publicaţiei aveau să se
Bulgaria, avea tendinţa de a institui bulgara ca limbă împlinească prin Unirea Principatelor în 1859.
de predare în Basarabia. Kogălniceanu însuşi a con- Pierderea „frumoasei Basarabii”, cum o numea
tribuit la revigorarea şcolilor, numind ca revizor şco- V.A. Urechia, a constituit întotdeauna pentru istoric
lar un profesor din Galaţi, Ioan Pavlov, şi împuterni- un prilej de comentarii amare. „Sfâşierea Moldovei”
cindu-l pe Urechia să organizeze instituţii de învăţă- a fost tratată și în a sa Istorie a românilor, atribuind
mânt în satele provinciei istorice. Referitor la şcolile concetăţenilor săi o conştiinţă naţională mult mai
din Moldova în acea perioadă, se găsesc referinţe în dezvoltată faţă de cea a boierilor moldoveni care la
documentata sa lucrare, Istoria Școalelor: „Nici vor- 1812 considerau acest sacrificiu teritorial „un mij-
bă nu mai poate fi de şcoale domneşti în Principate loc de ameliorare a soartei ţării, doritoare de a scăpa
în zilele grele cât ţinu războiul şi până după pacea de de domnirea turcească” [7, p. 3].
la Şistov din 4 August 1791” [5, p. 64]. În publicistica lui Urechia, abordarea subiec-
În aceste împrejurări, susţinând cu articole în telor basarabene ținea, de multe ori, de aspecte ale
presa vremii noile realităţi sociale şi culturale, Ure- culturii. Astfel, unul dintre poeţii apreciaţi favorabil
chia publica la „Românul”, editat de C. A. Rosetti, de Urechia a fost „cavalerul Stamati”, la care se face
şi se implica în viaţa politică alături de Kogălni- referire într-un articol apărut în „Atheneul român”
ceanu, chiar dacă cei doi corifei puteau avea păreri [8, pp. 78-80]. Stăruind asupra demonstrării pasio-
diferite referitor la anumite probleme. În toate pre- nate a continuităţii poeziei române, scriitorul evocă,
vala însă preocuparea pentru interesele ţării, pentru în acest context, personalitatea regretatului Stamati:
binele public. În privinţa patriotismului său, chiar şi „Lebăda română şi-a zis cântecul de moarte în Ba-
unii adversari permanenţi au recunoscut eforturile sarabia... O! Acolo, tăcerea, oroarea sepulcrului s-a
pe care le-a făcut Urechia pentru ţară şi pentru ro- întins... De abia se mai aude respirând peptul fraţilor
mânii din afara hotarelor naţionale. noştri!... Poesia a murit!”. Este importantă constata-
Prin lupta sa pentru cauza naţională Urechia a rea din finalul aserţiunii: „Poesia nu poate muri!...
atras simpatia multor scriitori şi oameni politici din Nu va muri, pe cât timp D-zeu va lăsa ca Românul
lumea latină. Editarea Albumului macedoromân, în să fie, pe cât timp de la Tisa la Marea Neagră, ecoul
1880, este una dintre mărturiile rezonanței pe care carpaţian va repercuta un suspin, o cântare în ... lim-
au avut-o ideile marelui patriot în sufletele confra- ba care să trăiască, Limba românească...”.
resbelul Crimeei. Nu vom da-o de bună voie căci ar În cuvântul rostit la dispariţia profesorului şi
fi act de sinucidere: Basarabia, gurile Dunării, sunt istoricului V. A. Urechia, Gr. Tocilescu a calificat
titluri de nobleţe care ne-au deschis şi ne vor deschi- astfel firul călăuzitor al vieţii cărturarului: „Naţio-
de pe viitor încă uşile ambasadorilor şi a diplomaţiei nalismul a fost firul conducător ce a urmat Urechia
Europene, şi care ne pot aduce de la Europa dorita în toată viaţa lui literară şi ştiinţifică, ca şi în cea
neutralitate. N-o putem da de bună voie, pentru că politică, totdeauna în fruntea oricărei mişcări naţio-
nimeni nu poate cere de la representanţii Ţării Ro- nale, oricărei ocaziuni de protestare; îl vedem ridi-
mâne ca prin recunoaşterea retrocesiunei Basarabi- cându-se împotriva prigonirii fraţilor de dincolo, re-
ei române, ca nedrept făcută prin tratatul de la Paris, ducerii şcolilor rurale din ţară, împotriva luării Ba-
să legitimeze cesiuni anterioare, nefăcute de ea. Nu sarabiei... Ori de câte ori ţipătul Românilor se auzea
putem da Basarabia pe compensaţiuni teritoriale!”. jalnic tânguindu-se de peste nouă ţări şi nouă mări
V. A. Urechia încheia acest discurs emoţionant pe unde vitrega soartă voia să-i alunge, de atâtea ori
cu un apel către confraţii săi de pe băncile Parla- se ridica puternic şi deşteptător ca o trâmbiţă de Ar-
mentului: „Şi, domnilor deputaţi, nu dumneavoastră hanghel, glasul de îmbărbătare al lui Urechia” [20].
veţi fi aceia care să acoperiţi cu văl funebru scaune- Privind figura lui V. A. Urechia în contextul
le reprezentanţilor din Basarabia în acest Parlament. galeriei personalităţilor basarabene ale epocii, poa-
Nu, după aceste bănci cuvântul reprezentanţilor te fi realizată o analogie între el şi un alt publicist
Basarabiei va mai răsuna încă. Sau dacă va înceta, de frunte, Constantin Stere [21]. Asemenea lui
ei bine, să ştie Europa că nu va fi departe atunci şi V. A. Urechia, C. Stere era o personalitate cu multip-
pentru dânsa ziua încetării dreptăţii şi a libertăţii”. le ipostaze: om politic, profesor universitar, scriitor
Urmărind să atragă atenţia asupra pericolului dedicat cauzei patriei sale. Ambii au fost spirite
apărut în ceea ce privea integritatea teritorială a Ro- enciclopedice, firi neobosite, cu preocupări în do-
mâniei, V.A. Urechia alătura argumentelor istorice menii diverse. Criticaţi de contemporanii săi pen-
pe cele sentimentale şi morale, pledând în fond pen- tru faptul că se risipesc în prea multe direcţii, atât
tru o cauză deja pierdută, dar dorind să accentueze V. A. Urechia cât şi C. Stere au fost apreciaţi pos-
faptul că ceea ce se întâmpla nu se făcea cu voia ro- tum. Pe lângă alte ocupații, ambii s-au manifestat
mânilor. Într-un alt discurs susţinut în Parlamentul și în domeniul presei, sursă de răspândire a ideilor
României, în aceeaşi calitate de deputat al Colegiu- vremii, fiind fondatori de publicații și autori de texte
lui de Ismail, câteva luni mai târziu, V. A. Urechia jurnalistice. Astfel, activitatea „Basarabiei”, anima-
accentua şi mai puternic nedreptatea celor întâmpla- tă de C. Stere, poate fi pusă în balanţă cu propa-
te, subliniind dezamăgirea produsă de „consimţirea ganda intensă pentru cauza unionistă desfăşurată de
de către Europa întreagă” a acestui act care „a eri- V. A. Urechia prin intermediul ziarului „Opiniunea”,
giat în axiomă: că forţa primează dreptul” [18]. În ce apărea sub conducerea sa la Paris. Experienţele
patetismul specific discursului său se regăsesc ace- politice obținute prin intermediul activității publi-
leaşi întrebări şi supărări ale omului de rând, dar şi cistice au fost utile ambilor ulterior, în numeroasele
responsabilitatea celui care, în calitate de reprezen- acţiuni consacrate idealului naţional.
tant al „nenorocitei fiice a Moldovei”, simţea nevoia Preocupările politice şi literare ale lui V. A. Ure-
să sublinieze că „rumperea Basarabiei de la sânul chia nu reprezentau pentru acesta două segmente di-
mamei patriei nu a fost şi nu va fi cu voia ei” şi să vizate ale personalităţii sale complexe, dovadă fiind
protesteze „contra aserţiunilor diplomaţilor că pă- raportarea şi interconectarea pe care o vedea între
mântul Basarabiei nu a fost pământ al Românilor”. aceste laturi ale vieţii sale. Un exemplu în acest sens
Protestul nu se oprea doar la simple declaraţii, ci este una dintre conferinţele sale susţinute la Ateneul
era argumentat de fapte şi note istorice, printre care Român, în care a făcut referire la rolul poeziei în
erau evidenţiate cele ale călătorilor străini. Istoricul politică, „în concertul redeşteptărei naţionale” [22,
şi, în acelaşi timp, parlamentarul Urechia a ţinut să p. 160]. Ampla sa activitate publicistică cu caracter
accentueze public poziția sa cu privire la adevărul politic îşi găseşte cu siguranţă explicaţia şi în afir-
ce stătea în spatele acestei încălcări teritoriale şi ne- maţia pe care o făcea în contextul acestei conferinţe:
putinţa în faţa nepăsării marilor puteri europene. „românii sunt şi ei un popor politic”, extinzând mai
Discursurile parlamentare reprezintă doar unele departe acest caracter asupra poeziei române, care
dintre actele memorabile pe care le-a întreprins în nu a pierdut niciun prilej de a-şi exprima sentimen-
susţinerea cauzei Basarabiei, un apel la istorie şi o tele naţionale în versuri.
dovadă de patriotism: „Speră, fiică nenorocită a Da- Trecând în revistă legătura intrinsecă între poe-
ciei traiane... Pe cât timp vom fi Români, Basarabia zie şi politică, Urechia pornea pe firul istoriei româ-
nu poate să fie uitată!” [19, p. 16]. nilor, de la poezia populară la vremurile contempo-
Petru Jireghea. Chişinău. Reşedinţa Buciumul, u/p, 850×1 220 mm, 2008. Din colecţiile autorului
expresiv la nivel de discurs. În limba engleză însă, + adverb comparativ + substantiv” (as plentiful as
denotaţia + negaţia sunt suficiente în redarea sensu- blackberiies, as thick as hops, as thick as beans).
lui de „nimic, cantitate zero”: „Pierduse orice nă- Există unele excepţii, care au o componenţă propo-
dejde şi se gândea că acum avea bani în buzunar cât ziţională: „adjectiv posesiv + substantiv + predicat
păr de broască, dar nu dispera.” [1, p. 163]; „They + nume predicativ” (their name is legion); „locu-
were half-way down their first cup of tea when they ţiune prepoziţională + substantiv + conjuncţie +
heard the sluther of pitboots, but they didn’t give a prepoziţie + substantiv” (out of count and beyond
damn, not a straw.” [11, p. 54] belief). La nivel semantic, ambele limbi sunt bogate
5. Circumstanţe ce se referă la cantităţi mari în exprimarea cantităţilor enorme ce îşi găsesc uşor
de obiecte (sau fiinţe): 1) ca frunza de brădet, referenţi în realitatea concretă (cerul cu stele, cod-
2) ca nisipul de pe vad, 3) ca puii de potârniche, rul cu copacii/ frunzele, marea cu firele de nisip),
4) ca stelele cerului, 5) cât frunza codrului, 6) cât folosite metaforic sau metonimic în frazeologismele
(sau ca) nisipul mării, 7) cât păr în cap (sau în bar- de mai sus. Atunci, când un vorbitor preferă unul
bă), 8) câtă frunză de (şi) câtă iarbă (sau ca frunza dintre aceste frazeologisme adverbului simplu la
şi iarba), 9) câtă papură în baltă, 10) câtă spuză superlativ absolut „foarte mult”, o face pentru a-şi
şi pulbere, 11) câte în lună şi în soare (sau în ste- accentua ideea, a-i da forţă ilocuţionară şi efect per-
le), 12) fără număr şi fără seamăn; 1) as thick as locuţionar, pentru a-şi îmbogăţi stilistic discursul,
beans, 2) like sand on the sea shore, 3) as thick as pentru a atrage atenţia adresantului. Să observăm
hops, 4) like the stars in the sky, 5) their name is următoarele exemple: „Au început a curge furnicile
Legion, 6) as numeorus as the sands on the sea sho- [......] câte pulbere şi spuză, câtă frunză şi iarbă.”
re, 7) as numerous as hair on the head, 8) as thick [10, p. 213]; „Lui Hrisant Hrisocelu îi fu lene să-şi
as blackberies, 9) as thick as peas, 10) like mus privească ceasornicul englezesc de la brâu pe care
and dust, 11) out of count and beyond belief, 12) as neapărat trebuia să i-l dăruiască lui Iusufache, care
plentiful as blackberries. se va făli cu el prin cafenelele de la Curtea Arsă,
Din cele 13 frazeologisme ce alcătuiesc seria si- spuind câte în lună şi în stele despre stăpânul său.”
nonimică adverbială de mai sus, trei au componenţi [3, p. 18]; „Not Many people study in the library,
lexicali asemănători: „adverb + substantiv + prepo- and I soon knew by sight those who were frequently
ziţie + substantiv”: ca frunza de brădet, ca nisipul there, always engrossed in their reading, among bo-
de pe vad, ca puii de potârniche; „adverb + sub- oks as numeorus as the sands on the sea shore”.
stantiv (acuzativ) + substantiv (genitiv)”: cât frun- [12, p. 162]; „You know you never make the most
za codrului, cât nisipul mării; „adverb + substantiv of your opportunities, even if if their name is legi-
(acuzativ) + prepoziţie + substantiv”: cât păr în cap on.” [15, p. 79]. Astfel, putem să ne dăm seama atât
(sau în barbă), câtă papură în baltă. de forţa stilistică, cât şi de puterea de convingere, pe
Trei frazeologisme au componenţi lexicali ase- care alegerea frazeologismului în locul unui simplu
mănători: „adverb + substantiv + (conjunctiv) + adverb o are în discurs. Pe de altă parte, deşi sinoni-
adverb + substantiv”: câtă frunză (şi) câtă iarbă; me, cele două frazeologisme şi-ar pierde din sens şi
„adverb + substantiv + conjuncţie + substantiv”: frumuseţe, dacă s-ar substitui.
câtă spuză şi pulbere; „adverb + prepoziţie + sub- Aşadar, dacă la nivelul componenţilor lexicali
stantiv + conjuncţie + prepoziţie + substantiv”: câte există diferenţe de structură, la nivelul mijloacelor
în lună şi în soare (sau în stele). lingvistice şi al referenţilor extralingvistici ai aces-
Celelalte frazelogisme au componenţi lexicali tora se poate observa o armonie conceptuală, care
diferiţi: „adverb + substantiv (acuzativ) + substan- surprinde, dat fiind faptul că nu ne putem baza pe
tiv (genitiv)”: ca stelele cerului; „prepoziţie + sub- o etimologie comună de cele mai multe ori. Este
stantiv + conjuncţie + prepoziţie + substantiv”: fără interesant de observat cum se folosesc de acelaşi
număr şi fără seamăn; „substantiv + substantiv”: cod lingvistic în dorinţa de a accentua mesajul prin
prăpădenia pământului. frazeologisme. Astfel, mesajul este trimis de la emi-
În limba engleză, cele mai multe dintre frazeo- ţător către un destinatar pe coordonatele impuse de
logismele cu acest sens se formează după schema acelaşi cod lingvistic.
„adverb + substantiv + prepoziţie (articol hotărât/ În ambele limbi folosirea frazeologismelor ad-
nehotărât + substantiv” (like the stars in the sky, verbiale în locul adverbelor propriu-zise se datorează
like sand on the sea shore, like the trees in the wo- dorinţei de accentuare, de scoatere în evidenţă sau de
ods, like mud and dust) sau după modelul structural stilizare a mesajului, oferindu-i un grad înalt de ex-
„adverb la grad comparativ de egalitate + adjectiv presivitate şi forţă atât ilocuţionară, cât şi implicativă.
Petru Jireghea. Biserica albă. Iași, u/p maruflată pe carton, 740×530 mm, 1992.
Din colecţiile MNAM
faptele măreţe ale strămoşilor care în atâtea rânduri militară şi fusese dat de mic la învăţătură, studiind
îi făcuseră pe romani una cu pământul: Burebista, în şcoli înalte şi ajungând un diplomat iscusit, de
Deceneu, Comosicus, Scorylo, Duras-Diurpaneu!”. care Decebal nu se despărţea o clipă când avea de
Decebal se considera dator să înmulţească fapte- încheiat tratate şi alianţe cu vecinii”.
le de vitejie ale înaintaşilor „cu atât mai mult cu cât, Succint şi impresionant este portretul surorii lui
la naştere, ursitoarele îi prevestiseră că nu va ajunge Decebal, prinţesa Sarmis, „încă o copilă, care stu-
un rege clientar ca vecinii săi laşi şi fricoşi, ci un diase în capitala lumii artele şi poezia… Era înaltă,
rege temerar, neînfricat, care va învinge Roma, în- suplă, cu părul bogat, de culoarea spicelor, ce-i că-
frângând toţi împăraţii şi ajungând stăpânul lumii”. dea pe spate, cu ochii albaştri ca seninul cerului şi
De la un episod la altul al naraţiunii ne simţim cu un zâmbet de zeiţă”.
antrenaţi de nădejde într-o atmosferă totalmente ero- Încălcăm în chip conştient ordinea în care e
ică, specifică epocii în care se desfăşoară acţiunea ordonat textul romanului, ca să informăm cititorii
romanului, de exemplu – într-o confruntare a daci- despre oponenţii dacilor, romanii, de asemenea stră-
lor de sub conducerea lui Decebal (după Diurpaneu) buni ai neamului nostru, nelipsiţi – nici ei – de vir-
cu romanii lui Domiţian. Acesta din urmă „se credea tuţi militare şi nu numai militare. Iată-l pe Traian
atât de puternic încât privea la daci ca la nişte copii” apărut în faţa cetăţii, „înalt, bine făcut, voinic, un
şi le propuse (dacilor) „să se astâmpere şi îi amin- adevărat Hercule, cu ochii vioi, scăpărători”; despre
ti despre tratatul de pace dintre ei”. Or, Decebal „la el soldaţii „auziseră legende, părea turnat pe armă-
începutul iernii trecu cu oştile peste Danubius, atacă sarul său alb”. El „începu pregătirile pentru cam-
legiunile din Moezia şi le nimici. Apoi îşi continuă pania împotriva Daciei încă de pe când se afla în
drumul până în capitala provinciei, Naissus, încercui fruntea oştilor de pe Rin şi fusese proclamat suc-
pe timp de noapte garnizoana de aici, făcând mii de cesor al împăratului Nerva. Atunci, aflând că fuse-
victime, şi ucise pe guvernatorul Oppius Sabinus. Iar se ales stăpân al imperiului, el nu alergă la Roma
după ce-i încărcă comorile, se întoarse acasă, fiind pentru a sărbători urcarea pe tron, ci, cunoscând
întâmpinat cu urale de întreaga ţară”. starea economică dezastruoasă a imperiului, adresă
Deosebit de inspirată ni s-a părut o acţiune a Senatului două scrisori: în prima el ruga să-i acorde
lui Decebal (pe care ulterior am citit-o într-o operă defunctului Nerva apoteoza şi calitatea de Divinus
despre Ştefan cel Mare) concludentă sub aspectul şi trecerea lui în rândurile zeilor, iar în cea de a doua
agerimii minţii sale: „El le porunci ostaşilor să rete- ruga Senatul să-şi asume administrarea Romei până
ze copacii din pădurea de alături, apoi îi trimise să la întoarcerea sa în Capitolium.
dezbrace de cojoace camarazii căzuţi în luptă şi să Gândindu-se la viitorul imperiului, el plecă în-
îmbrace cu ele trunchiurile tăiate, punându-le ală- soţit de o echipă numeroasă de ingineri şi construc-
turi şi câte o suliţă. Iar a doua zi, când răsări soarele, tori spre fluviul Danubius, la frontiera de răsărit a
le porunci acestora să sune din trâmbiţe şi să bată ţării, unde începea regatul dacilor, cu care se aflau
tobele cât mai tare. Auzind zgomotul din tabăra ina- în conflict şi unde în curând îşi chemă şi augusta sa
mică, Cornelius Fuscus ieşi din cort şi, când văzu în familie – soţia Pompeia Plotina şi fiica Drosida.
depărtare mulţimea de suliţe ce străluceau la soare, La Danubius, Traian se reţinuse aproape un an,
crezu că o oaste numeroasă sosise în ajutorul daci- timp în care studiase amănunţit posibilităţile începe-
lor şi, temându-se de înfrângere, porunci legiunilor rii unei campanii militare împotriva dacilor, întărind
sale să se retragă. Decebal atât aşteptase şi se avântă malul drept al fluviului prin construcţii de castre,
pe urmele lui ca o furtună. În cursa pe care i-o în- şanţuri, valuri de pământ, turnuri de pază şi schiţând
tinsese, generalul Cornelius Fuscus îşi găsi moartea viitoarele acţiuni de luptă împotriva barbarilor.
împreună cu oastea sa, iar Decebal puse mâna pe Şi abia când fusese sigur că Roma nu mai era
stindardele, maşinile de război şi mii de captivi, în- ameninţată de niciun pericol în această parte a lu-
cepându-şi domnia cu o biruinţă răsunătoare.” mii, se întoarse la Roma, intrând în ea pe jos în en-
Ion Vicol prezintă succint şi, totodată, destul de tuziasmul şi aclamaţiile maselor care ieşiseră să-şi
atrăgător celelalte personaje din tabăra dacilor. De întâmpine suveranul”.
exemplu, Diegis, fratele lui Decebal, „era un bărbat Împăratul Traian apare în faţa noastră şi ca un
înalt şi voinic, cu ochii mari şi blânzi, cu chipul în- orator priceput… N-o să cităm aici exemple con-
ţelept de proroc. Şchiopăta puţin de piciorul drept şi crete, pentru că e timpul să purcedem la dezvăluirea
se sprijinea într-un baston uşor, cu măciucă de aur. modalităţii prin care-l prezintă Ion Vicol pe protago-
Deşi avea corpul atletic, bine dezvoltat, însă din ca- nistul numărul unu al scrierii sale – Sfântul Andrei.
uza beteşugului de la picior nu putuse face carieră După ce se întorseseră în patrie Decebal şi ai
romani. O particularitate a scrisului lui Ion Vicol în vine în ajutor. Iar ca să nu ţi se întâmple ceva rău
textul despre confruntarea armatelor romană şi dacă până va ajunge aici, mi-a dat să-ţi aduc acest cruci-
rezidă în fructificarea împuternicirii Apostolului An- fix, care să te apere de toate necazurile, îi zise şi-i
drei de a-şi supune fiarele. Şi iată-l pe Sfântul Apos- întinse o cruciuliţă de aur, mică şi strălucitoare, care
tol în tabăra Doamnelor Miloase şi aflând că prinţesa o orbi. Iar prinţesa, luând nepreţuitul dar, îl duse la
Sarmis „nu se prezentase la ordin”. Pe loc hotărî să gură, sărutându-l cu evlavie. După o clipă de recu-
facă tot ce putea ca „în orele ce mai rămăseseră până legere, Sarmis, care se simţea tot mai atrasă de acest
la începutul bătăliei să ajungă în cetatea de scaun, s-o sol al binelui, îl întrebă din nou:
pună (pe Sarmis. – I.C.) pe picioare şi să se întoarcă – Surioară, cum îl cheamă pe Stăpân şi de pe ce
cu ea în tabără”. Însuşi Duhul Sfânt, „vrând ca prin- tărâmuri este?
ţesei să nu i se întâmple nimic rău până va ajunge – Vei afla în curând…
Andrei la căpătâiul ei, prefăcându-se în porumbel, o – Şi când va ajunge Stăpânul tău la mine?
luă înainte ca s-o aibă în paza Lui”. – În curând, poate chiar peste câteva clipe, o bu-
Apostolul Andrei, la rândul său, „părăsi tabăra, cură ea, fâlfâind din aripi şi topindu-se în albastrul
se afundă în codru, urcă pe un buştean prăvălit şi cerului…”
scoase un urlet năprasnic. Şi deodată o numeroasă Ion Vicol întrebuinţează în naraţiunea sa şi
haită de lupi i se ploconi la picioare, iar el, mân- amănunte pitoreşti unice prin rostul şi puterea de
gâindu-i cu privirea, le zice: evocare a psihologiei şi inteligenţei personajelor,
– V-am chemat, căci am o mare nevoie de voi. de exemplu – obiceiul femeilor dace de a se culca,
Mâine în zori, cele două oşti vor porni una împot- nopţile, cu ostaşi romani în scopul de a-i… omorî:
riva celeilalte, dar până atunci trebuie să ajung la „… Apariţia femeilor dace printre ostaşii romani
Sarmizecetusa, unde zace bolnavă prinţesa Sarmis, nu mai putea fi stăvilită şi cotropitorii nu mai aveau
şi să mă întorc cu ea în tabără. puteri să li se împotrivească. Ele apăreau când
Fiarele, mândre că-şi puteau sluji stăpânul, nu- într-o legiune, când în alta, mai ales noaptea, în
şi dădură rând să-l ajute. Iar Apostolul, încălecând rochii albe, cu cingătoare de aur la brâu, pline de
pe cel mai mare şi mai voinic dintre ei, o luă ca vân- farmec şi de dulceaţă, încât ostaşii, pierzându-şi ca-
tul la drum. pul, uitau de pericolul care îi pândea şi le chemau
Stăpânul vulturilor, văzându-l pe lupul care-l în aşternuturile lor. Iar în zori, după ce adormeau
ducea în spate pe Apostol ca pe o pană, îl întrebă în braţele lor, ele îi ucideau şi se făceau nevăzute”.
încotro goneau atât de grăbiţi. Acesta îi răspunse În centrul atenţiei autorului se află mereu ar-
că se grăbesc s-o salveze de la moarte pe gingaşa matele dacă şi romană, în frunte cu regele Decebal
prinţesă Sarmis. Şi regele păsărilor, care o admirase şi împăratul Traian, şi – ca o prezenţă permanentă
nu o dată pe Crăiasa Lumii când trecuse prin aceste – Sfântul Apostol Andrei, când printre daci, când
locuri, se prinse să le arate cel mai scurt drum până printre romani, creştinându-i şi propovăduind nece-
la cetatea ei”. sitatea împăcării dacilor şi romanilor, a unirii lor sub
De altfel, şi Sarmis, încă bolnavă, „când îşi stindardul frăţiei creştine şi al imperativului formă-
aruncă privirile spre fereastră, văzu pe pervaz un rii primului din lume popor creştin. Dintre celelalte
porumbel alb, învăluit în raze aurii, care o privea cu personaje se evidenţiază generali şi alţi militari, ca
dragoste. Şi fecioara, înviorată de lumina emanată Burus, Terenţius, Tiberius ş. a., preoţi Mezina ş. a.,
de penele lui, se ridică din pat şi se apropie de geam. rude ale înalţilor prelaţi Sarmis, Drosida etc.
Iar după ce se aşeză pe scaun, îi zice păsării care-i Ion Vicol a reuşit să ţese o pânză epică vastă, pe
venise în vizită: fundalul căreia personajele acţionează liber, fiecare
– Cine eşti, surioară? Nu cumva ai venit din par- conform psihologiei şi mentalităţii sale şi interesului
tea fratelui meu, care-i pe câmpul de luptă? neamului din care descinde. Ceea ce nu înseamnă că
Pasărea, care o ascultă cu luare aminte, îi răs- în naraţiunea sa nu se întâmplă şi lucruri totalmente
punse cu o dulceaţă negrăită în glas: neprevăzute. De exemplu, după ce legiunile roma-
– Vin de la Tapae, dar nu din partea lui Decebal, ne se îndepărtaseră de câmpul de luptă, Doamnele
ci din partea stăpânului meu… miloase împânzeau fosta arenă de luptă, culegând
– Şi ce veşti îmi trimite stăpânul tău? – se inte- răniţii, îngrijindu-i, scoţându-i în afara pericolului.
resă tânăra plină de curiozitate. Un caz absolut extraordinar, peste măsură de com-
Pasărea îi vorbi din nou: plicat, i s-a întâmplat prinţesei Sarmis. Dacii pierdu-
– Că războiul nu poate începe fără tine. Stăpâ- seră mulţi ostaşi, inima tinerei era sfâşiată de durere.
nul, care ştie de suferinţa ta, a pornit la drum şi-ţi Într-un astfel de moment, ea „ajunse pe vârful cos-
Atât vechimea faptelor şi evenimentelor supuse am fost trimis în aceste ţinuturi să propovăduiesc
investigaţiei, cât şi străduinţa scriitorului de a realiza Evanghelia iubirii. De aceea bat drumurile când
o naraţiune vie, concretă, impresionantă l-au deter- la unii, când la alţii şi le spun Cuvântul Domnu-
minat să se sprijine din plin pe tradiţia orală despre lui: „Iubiţi-vă vrăjmaşii, faceţi-le bine celor ce vă
viaţa Sfântului Andrei, dictată, conform spuselor urăsc!” Căci Domnul a poruncit ca niciunul dintre
Preasfinţitului arhiereu Casian de la Galaţi, de în- cele două popoare încăierate în luptă să nu învingă,
suşi Sfântul Duh călugărului Epifanie, pe legende şi ci amândouă să se contopească şi din ele să se nască
alte surse orale a căror origine s-a pierdut demult, pe un popor nou, cel dintâi popor creştin din lume, care
obiceiuri, superstiţii şi credinţe, unele actuale până să trăiască după Evanghelia lui Iisus”.
în prezent, ca ungerea mânerelor şi ţâţânilor uşilor, Sfântul Apostol Andrei apare în romanul lui Ion
ferestrelor şi porţilor cu usturoi, de ziua Sfântului Vicol în ipostaza unui personaj mitic, îmblânzitor al
Andrei, în ultima noapte de noiembrie, ca remediu fiarelor, pe care le pune în serviciul mântuirii oame-
împotriva duhurilor rele. Se adaugă, bineînţeles, nilor, în serviciul cauzei de creştinare a strămoşilor
imaginaţia bogată a autorului, puterea acestuia de neamului românesc. În totalitatea acţiunilor sale,
a-şi fi închipuit o largă reţea de fapte, întâmplări şi acest personaj are dimensiuni şi forţe de ordinul mi-
evenimente care constituie, în totalitatea lor, pânza raculosului, el reuşind să obţină întâlniri cu înseşi
epică a întregii naraţiuni. Pe acest fundal impresio- căpeteniile de vârf ale romanilor şi dacilor Traian
nant, bătrânul Apostol Andrei şi ucenicii săi botează şi, respectiv, Decebal, îndură cu stoicism chinurile
daci şi romani, propovăduind Evanghelia lui Iisus groaznice, ucide un balaur fioros, salvează oşteni şi
Hristos, religia iubirii, bunei înţelegeri între oameni. oameni paşnici, scapă viu din temniţă şi iese de la
Emblematică e scena în care Sfântul Apostol Andrei fundul unei prăpastii în care fusese aruncat, toate
blagosloveşte dragostea curată dintre Sarmis, sora acestea prezentate concret şi convingător. Îmbinare
regelui dac Decebal, şi generalul roman Terenţius, organică de real şi fantastic, Sfântul Andrei e o figu-
mâna dreaptă a împăratului Traian, cărora le spune ră legendară impresionantă de părinte spiritual, de
sincer: „Nu sunt iscoada nici a dacilor, nici a roma- ctitor al neamului nostru, format în urma războiului
nilor. Eu sunt ucenicul Domnului Iisus Hristos. Şi dintre daci şi romani, ca poruncă a lui Iisus Hristos.
Petru Jireghea. Mănăstirea Hârjauca, u/p, 750×700 mm, 1995. Din colecţiile MNAM
ală a bugetului. În asemenea caz toată activitatea menit în situaţia de a găsi mijloace pentru a supra-
instituţiei se va construi având în vedere doleanţele vieţui. Spre deosebire de marketingul instituţiilor
publicului, necesităţile şi modelele de comporta- comerciale, marketingul muzeal atrage surse finan-
ment ale vizitatorilor fiind permanent studiate în ciare pe două căi:
scopul elaborării unor noi programe şi proiecte [2]. - direct, din contul vinderii mărfurilor şi servici-
Nu cred că este nevoie să dăm definiţia desfăşu- ilor muzeale vizitatorilor muzeului;
rată a marketingului în general sau a marketingului - mediat (indirect), din atragerea resurselor ex-
muzeal în special. Cu atât mai mult cu cât în prezent terne – alocaţiilor de la buget, granturi, sponsori-
sunt cunoscute mai mult de 2 000 de definiţii în care zări, donaţii etc. Aceste surse sunt utilizate pentru
sunt prezentate caracteristicile marketingului. Men- realizarea unor programe culturale şi educaţionale.
ţionăm că primele publicaţii consacrate marketin- Ambele forme ale marketingului muzeal sunt
gului muzeal au început să apară din 1995, iar din strâns legate una de alta: cu cât este mai cunoscută
2003 interesul pentru marketingul muzeal a crescut şi apreciată în societate instituţia muzeală, impor-
enorm. Anual în toată lumea, în mod special în SUA tanţa ei socială, cu atât sunt mai mari posibilităţile
şi Europa, apar sute de monografii, ghiduri practice de obţinere a resurselor financiare din afară.
care abordează aspectul teoretic şi practic al mar- Marketingul muzeal are două direcţii strategice:
ketingului muzeal. Iar tehnologiile de marketing tot - prezentarea şi promovarea muzeului şi a acti-
mai des sunt implementate în sfera muzeală. Impor- vităţii lui;
tant este să menţionăm că muzeele mari din Europa, - prezentarea şi promovarea serviciilor şi mărfu-
datorită implementării unor politici de marketing rilor concrete oferite de muzeu.
de succes şi a fluxului enorm de turişti, reuşesc să Schimbările care au loc astăzi în societate
câştige anual până la 30-40% din bugetul total al ne arată clar că trebuie să ne schimbăm şi noi, şi
instituţiei. muzeele noastre, trebuie să ne orientăm la nevoile
Marketingul muzeal poate fi abordat ca: publicului. Este actuală oportunitatea diversificării
- un sistem de metode şi acţiuni care asigură in- surselor de finanţare, prin atragerea de sponsori şi
vestigarea necesităţilor societăţii și publicului larg prin sporirea ofertei de servicii cu plată. Sursele de
în ce privește serviciile muzeului şi posibilităţile venituri într-un muzeu pot fi foarte diverse:
optime de satisfacere a acestor necesităţi cu mijloa- - taxa de intrare în muzeu;
ce de activitate muzeală; - manifestări culturale şi ştiinţifice speciale;
- un mijloc de obţinere a concordanţei şi echilib- - organizarea unor cursuri speciale pentru
rului între funcţiile socioculturale specifice muzeu- diverse categorii de public;
lui şi cerinţele pieţei culturale. - darea în chirie a spaţiului muzeal;
Marketingul este o activitate practică, o tehno- - magazinul muzeului;
logie specială care ajută la rezolvarea problemelor - alimentaţia publică (restaurant, cafenea);
reale. „Aplicat în cadrul unui muzeu, marketin- - sponsorizări;
gul respectă principiile, strategiile şi instrumentele - granturi;
generale ale domeniului. Ceea ce diferă este scopul - donaţii şi contribuţii voluntare.
urmărit: realizarea misiunii culturale, sociale şi edu- Marketingul joacă un rol primordial în supra-
cative a muzeului în condiţii optime, în primul rând vieţuirea şi dezvoltarea oricărui muzeu. Dar „mu-
în beneficiul publicului specific, ca şi al societăţii zeul care a hotărât să aplice politici de marketing
sau comunităţii pe care muzeul respectiv le slujeş- urmează, în primul rând, să rezolve două probleme
te. Cu ajutorul metodelor şi instrumentelor de mar- importante: să devină un loc atractiv pentru pub-
keting un muzeu poate atinge o serie de obiective lic şi să convingă publicul să intre în muzeu” [4].
vitale pentru buna desfăşurare a activităţii, cum ar Altfel spus, pentru a implementa politici de mar-
fi: atragerea unui public numeros şi variat, realiza- keting, trebuie să asigurăm calitatea publică a muze-
rea şi punerea la dispoziţia publicului a celei mai ului. Este o sintagmă introdusă în 1996 de cunoscutul
potrivite oferte culturale, atragerea de fonduri, rea- muzeolog Kenneth Hudson. Prin aceasta se înţelege
lizarea unor parteneriate pe termen lung” [3]. măsura în care muzeul satisface nevoile şi dorinţele
Este cazul să subliniem că iniţial, în domeniul vizitatorilor săi, faptul că „muzeul oferă un cuantum
muzeelor politicile de marketing erau dictate nu de de satisfacţie mărit vizitatorului, crescându-i bunăs-
motive financiare, ci de necesitatea promovării in- tarea psihică şi morală. Calitatea publică înseamnă
stituţiei muzeale, a patrimoniului muzeal. Dar odată de fapt un set de calităţi ce fac din muzeu o instituţie
cu reducerea subvenţiilor de stat, muzeele s-au po- agreată, dorită, vizitată de public” [5].
În urma analizei stării de lucruri din instituţiile - procedura de angajare a directorilor de muzeu;
muzeale subordonate Ministerului Culturii, autorii - autonomia muzeelor în stabilirea preţului de
Propunerii stabilesc concomitent cauzele şi efecte- intrare în muzeu;
le problemei, menţionând printre cauze finanţarea - dezvoltarea capacităţilor antreprenoriale (de
precară, ce acoperă doar articolele de salarizare şi marketing) ale administraţiei muzeelor.
întreţinere a edificiilor, lipsa unui management ba- Opţiunea prevede şi acordarea de autonomie
zat pe politici de marketing etc. muzeelor în stabilirea taxelor pentru serviciile pres-
În muzeele republicii preţul de intrare este uni- tate. Fiecare muzeu va avea dreptul să stabilească
ficat şi reglementat de stat. Este un preţ mic şi men- propriul preţ de intrare în instituţie, Ministerul Cul-
ţinerea lui creează un cadru nefavorabil pentru per- turii va stabili cuantumul minim şi maxim pentru
ceperea valorii muzeului. Cercetarea efectuată în au- toate instituţiile. Aceste cuantumuri vor fi indexa-
gust 2012 cu privire la predispoziţiile vizitatorilor de te anual până la 1 aprilie, reieşind din rata inflaţi-
a achita intrarea în muzeele naţionale a demonstrat ei pentru anul anterior. Vor fi păstrate două zile de
însă că vizitatorii recunosc unanim caracterul simbo- odihnă pe lună cu acces gratuit. Fiecare muzeu va
lic al taxelor de intrare şi sunt de acord cu majorarea stabili taxe pentru serviciile suplimentare, conform
preţurilor la bilete. În ceea ce priveşte marketingul, specificului său.
nu există în muzeele naţionale politici de marketing, Dezvoltarea componentei antreprenoriale, de
muzeele nu au un plan de promovare a produsului marketing presupune:
cultural. Unele muzee au ales calea cea mai uşoară de - crearea unui centru de formare continuă pentru
a obţine venituri – darea în chirie a spaţiului muzeal, muzeografi şi directori de muzee;
şi mai trist, a spaţiului expoziţional, pe ani de zile. - elaborarea şi lansarea strategiei de marketing
Majoritatea instituţiilor nu dispun de spaţii pentru al muzeelor;
magazine. - diversificarea serviciilor oferite de muzeu;
O altă problemă care urmează a fi rezolvată este - dezvoltarea parteneriatelor public-privat pen-
deficitul de cultură elementară a consumului de cul- tru consolidarea infrastructurii muzeelor.
tură în Republica Moldova, ceea ce duce la scăde- Prin această opţiune, statul va stimula muzeele
rea permanentă a numărului de vizitatori. În afara să funcţioneze în calitate de întreprinzători, având
de aceasta, este slab dezvoltat turismul intern şi obiectivul să îşi crească veniturile din propriul pro-
internaţional. Obiectivul general al Propunerii este dus, sporindu-și bugetul. În acest scop, în unul din
eficientizarea activităţii muzeelor prin fortificarea muzeele naţionale va fi creat un Centru de formare
capacităţii de gestionare şi valorificare a patrimo- continuă pentru muzeografi şi directori de muzee,
niului muzeal, prin lărgirea accesului publicului la unde se vor realiza workshopuri specializate pe
valorile culturale deţinute de instituţiile muzeale. marketing şi vânzări în domeniul muzeelor, planifi-
La 28.08.2012 a fost aprobată o nouă hotărâre care strategică a muzeelor, transfer de bune practici.
a Guvernului Republicii Moldova privind modifi- În condiţiile economiei de piaţă, este important
carea şi completarea Hotărârii Guvernului nr.311 ca un muzeu să fie permanent în căutarea unor noi
din 12 decembrie 2005 care se referă la modifica- surse de venituri pentru instituţie. Un magazin mu-
rea taxelor de intrare în muzeu. Conform modifică- zeal poate fi un mijloc real de obţinere a noi veni-
rilor operate, preţul biletului se măreşte de la 3 la turi. Magazinul este necesar în muzeu pentru:
10 lei. Potrivit sondajului realizat de către Minis- - a asigura surse adăugătoare de venit;
terul Culturii în august 2012, preţul biletului de in- - a asigura vizitatorul cu material informaţional
trare ar trebui să fie între 13-26 lei. Respondenţii despre expoziţii, colecţii, servicii muzeale;
s-au arătat dispuşi să achite un preţ mai mare pentru - a-i oferi vizitatorului plăcere, or, a face cumpă-
intrare decât cel pe care l-au achitat la momentul rături este parte a culturii umane.
chestionării, mai ales dacă expoziţiile muzeale ar Magazinul muzeului este foarte căutat de către
satisface interesele şi nevoile acestora. vizitatori, indiferent de caracteristicile şi veniturile
Propunerea cuprinde trei opţiuni. Una dintre lor. Toţi sunt curioşi să vadă ce se poate achiziţiona,
acestea este intitulată „Managementul informat ba- toţi doresc un mic suvenir pentru sine sau prieteni.
zat pe performanţe şi dezvoltarea componentelor „Magazinul trebuie să contribuie la realizarea misi-
antreprenoriale (marketing) şi educaţionale ale mu- unii muzeului. Acest lucru este posibil prin produse-
zeelor”, cu obiective exacte ce urmează a fi realiza- le oferite clienţilor. Ele pot să contribuie la educarea
te. În plan structural, opţiunea prevede modificarea atât a vizitatorilor, cât şi a celor care încă nu au venit
a trei componente și anume: la muzeu, pot să determine realizarea unor vizite vi-
gurate de cei care îşi fac meseria. De ei depinde şi практическое руководство. Москва: Союз, 2009, cтр.
dacă are sau va avea muzeul vizitatori, în ce măsură 161-176.
va rămâne în conştiinţa publicului, dacă muzeul va 3. Zbuchea A. Muzeu focus: cum să cunoaştem mai
bine vizitatorii muzeelor. Bucureşti: Colias, 2008, p. 10.
supravieţui în condiţiile economiei de piaţă. Pentru
4. Раньярд С. Музейный маркетинг. În: Музеи в
aceasta în muzeele lumii sunt practicate tehnicile de период перемен. Санкт Петербург: Контрфорс, 1997,
marketing, sunt promovate politici de marketing. cтр. 48.
Este cazul ca şi în Republica Moldova să aşezăm 5. Cobianu-Băcanu M. Publicul muzeal. Reflexe
instituţia muzeului pe principii economice. Să pro- ale calităţii publice a muzeului. În: Revista muzeelor.
movăm tehnici de marketing. În caz contrar, riscăm Bucureşti, 1998, nr.1, p.32.
să rămânem fără muzee. 6. Balaure V. Marketing. Bucureşti: Uranus, 2000,
E timpul ca muzeele să înceapă a câştiga în p. 123.
7. Legea muzeelor nr. 1596-XV din 27 decembrie
mod independent pentru a se finanţa şi din fonduri
2002. În: Monitorul Oficial, nr.23-24 din 18 februarie
proprii. Ele trebuie să-şi utilizeze o parte din buget 2003, p. 17.
pentru cheltuielile de marketing şi să aibă un muze- 8. Чувилова И.В. Общество и музей: пути вза-
ograf responsabil de marketing. Avem certitudinea имодействия. În: Исторические экспозиции регио-
că muzeele din republică urmează să cunoască şi să нальных музеев в постсоциалистический период.
aplice filosofia marketingului, să elaboreze şi să im- Санкт - Петербург: Алетейа, 2009, стр.186.
plementeze politici de marketing, pentru că anume 9. Propunere de politică publică privind
marketingul joacă un rol-cheie în supravieţuirea şi modernizarea şi eficientizarea activităţii muzeelor. În:
Studii de muzeologie, vol. II, Chişinău, 2013, p. 18.
dezvoltarea oricărei instituţii muzeale.
10. Zbuchea A. Marketingul în slujba patrimoniului
Bibliografie cultural. Bucureşti: Editura Universitară, 2008, p. 187.
1. Desvallées A., Mairesse F. Key Concepts of 11. Marinescu L. Cartierul muzeelor la Chişinău.
Museology. Paris: Armand Colin, 2011, p.57. În: Marketingul în muzeul contemporan – probleme şi
2. Марк П. Маркетинг. În: Управление музеем: realizări. Chişinău: Bons Offices, 2013, p. 107.
Petru Jireghea. Peisaj de iarnă, u/p maruflată pe carton, parchetaj, 580×650 mm, 1993.
Colecţie privată
UN TEZAUR DE SURSE
ISTORICE UNICE
(Către jubileul de 80 ani
al Profesorului Ioan Caproșu)
Începând cu anii 1960 și până în prezent, prof. le se aplicau numai pe manuscrise, iar după apa-
Ioan Caproșu întreține relații de colaborare științi- riţia tiparniţelor – şi pe cărţi. Anii ʼ20-ʼ30 ai sec.
fică cu istoricii din Republica Moldova. Conduce al XVIII-lea atestă creşterea numărului de biblio-
frecvent teze de licență și de doctorat ale mai multor teci particulare. Posesorii, cu diverse ocazii, aplicau
tineri istorici basarabeni, a recenzat teze și lucrări frecvent inscripţiile personale. Cărțile erau de două
editate la Chișinău și a participat aici la un șir de tipuri – confesionale şi laice. Din cele religioase,
conferințe și simpozioane științifice internaționale. care numeric dominau, făceau parte culegeri anto-
În continuare ne propunem să prezentăm succint logice creştine (antologhioane), apostole [3], bogo-
o ediție originală de documente unice, publicată re- rodicine, catavasiere [4], cazanii [5], cântări [6],
cent de Ioan Caproșu și Eugenia Chiaburu (menționa- ceasloave [7], cuvântări, evanghelii [8], liturghiere
te supra), care pune în circuitul științific însemnările [9], mărturii [10], mineie [11], octoihuri [12], pa-
a diferitor persoane din sec. XV-XIX, lăsate pe cărți terice/otecnice [13], prohoade [14], psaltiri [15],
manuscrise și tipărite. Problema importanței acestor tetraevanghelii [16], tipicuri [17], trebnice/molit-
surse a atras demult atenția cercetătorilor. Marele venice [18], trioduri [19], paterice/otecinice [20],
istoric Nicolae Iorga nota că pe parcursul secolelor sinaxare [21], testamente vechi [22], testamente noi
oamenii de rând, îndeosebi preoții, „pun pe hârtie [23] ş. a. Cărțile laice cedau considerabil, din care
tot ce ştiu, din simplul impuls instinctiv de a nu lăsa evidenţiem pravile (legi), miscelanee, didahii (de
ca faptele să se piardă, ori din nevoia de a face și pe morală), hronografe, poezii, proză, sinopsise (neci-
alții necunoscuți, martori ai suferinţelor, isprăvilor nematice) etc.
și întâmplătoarelor bucurii ale lor”. Ele reprezentau Prima menţiune scrisă cunoscută este aplicată pe
o „Istorie prin cei mici”, o „notă exactă a sufletu- un Tetraevanghel în 1429, martie 13, păstrat la „Bo-
lui țării în deosebite vremuri și clase deosebite”[2]. dleian Library” (Oxford, Marea Britanie) și se referă
Pe parcursul mai multor ani, a colectat din arhive, la domnia lui Alexandru cel Bun (1400-1432). Aici
secții de manuscrise și de carte rară din biblioteci se spune că «въ д(ь)ни бл(а)гочестиваго и Х(рист)
din țară și de peste hotare aceste crâmpeie de gân- олюбиваго г(осподи)на Иo Александра воеводы
dire populară, înmănunchindu-le în patru volumi- господаръ весеи Земли Молдовлахйискои и
noase tomuri, fiind ajutat de discipola sa Eugenia бл(а)гочестивои его г(оспо)джи Марины» [24]
Chiaburu. („în zilele binecinstitorului şi de Hristos iubitorului
Calculele noastre arată că referitor la 430 de ani domn Io Alexandru voievod, domnul întregii Ţari a
(1429-1859) au fost evidenţiate 11 548 de însem- Moldovlahiei, şi a binecinstitoarei sale doamne Ma-
nări. Dinamică este prezentată în tabelul ce urmea- rina”). Cartea a fost scrisă „cu mâna lui Gavriil mo-
ză: nahul” (Gavriil Uric). Denumirea țării, ca și în alte
Nr. documente eclesiastice, denotă caracterul ei româ-
Nr.
ani- Media nesc („valah”), adică „Țara Românească Moldova”,
Secolul Anii însem-
lor
nărilor
anuală fapt ocolit de istoriografia sovietică.
Un set de inscripții se referă la diferite eveni-
XV 1429-1500 72 71 0,99 mente politice interne și externe: luptele dintre pre-
XVI 1501-1600 100 251 2,51 tendenții la tron, înfruntări cu invaziile militare etc.
XVII 1601-1700 100 693 6,93 Vom cita doar câteva exemple. Însemnarea pe ms.
XVIII 1701-1800 100 4 013 40,13
Ioan Gură de Aur, Cuvântări. Mărgăritar (păstra-
tă în Biblioteca Academiei Române) notează un
XIX 1801-1859 59 6 520 110,51
eveniment politic concret cum: «oтсъче сиа глава
Total: 1501-1859 431 11 548 26,79 Стефана воеводи... сына Александра воеводи»
(„s-a tăiat capul lui Ştefan voievod... fiul lui Ale-
Din tabel reiese că numărul notiţelor de la un xandru voievod”). Pedeapsa a avut loc în 1447 iulie
secol la altul creşte încontinuu. Astfel, dacă în 1429- 16 „şi a fost îngropat în mănăstirea Neamţ” [25] cu
1500 media anuală alcătuia 0,99, apoi în 1801-1859 toate onorurile domneşti.
atinge cifra de 110,51, sau de 112 ori mai mult. Este Pe o Evanghelie (ms. M-rea Neamţ, păstrată în
un indice care demonstrează includerea treptată a Muzeul Naţional de Artă a României, Bucureşti) se
Moldovei în procesul de modernizare, tendinţa mai reia o pagină glorioasă din activitatea lui Ştefan cel
pronunţată a populaţiei faţă de carte şi valorile cul- Mare – zdrobirea oastei regelui polon Albert, care
turale în genere. atacă Moldova în 1497 («и разби его на Кoзминь...
Până la mijlocul sec. al XVII-lea însemnări- въ че(тврътъ)к въ д(ь)нъ Светаго Димитрйя» – „şi
feritoare la diferite perioade istorice. Pe Neofit, În- nei pe luna iunie (Râmnic, 1790)” [46]. Însemnarea
fruntarea jidovilor (Iaşi, 1803), spre exemplu, este din 1806 noiembrie 21 de pe Înfruntarea jidovilor
scris „să se ştie de când a ploat cu piatră de dozăce (Iaşi, 1803 februarie 8) mărturiseşte că „la 1806 no-
de dramure de mare, luni, pe la vremea toce. 1849 iembrie 5 au venit moscalii în Moldova. Hotinul s-a
aprelă în 25 zâle” [37]. Un Antiloghion scris la închinat la 17 şi Tighina, 21<în> luna noiembrie”
Râmnic în 1735 constată: „să <se> ştie...că <în s. [47]. Un manuscris din 1806 noiembrie 25 ne anun-
Gura Asăului, astăzi Asău, j. Băcău> la anul 1857 ţă „să se ştie de când au trecut moscalii în Moldova
s-au pus omăt la opt zile a lunii lui septembrie” la anul 1806 noiembrie 25. Au trecut pi la Movilău
[38]. la Moldova” [48]. În sfârşit, pe un Ceaslov (Iaşi,
Populaţia manifesta frecvent interesul față de 1797) există încă o precizare, din nou „să se ştie de
lectura textelor eclesiastice şi laice, ceea ce condi- când au venit muscalii al triile rând la let la anii 1806
ţiona dezvoltarea fondului de carte colectiv şi par- noiemvrie 30” şi că „Măria sa Ipsilantu<,>domn au
ticular, cu toate că unii alogeni aşezaţi cu traiul în venit cu muscalii” [49]. Prin urmare, asistăm la o
Basarabia după 1812 considerau că limba ne este serie de documentări care notează punctual cronica
„destul de bogată, dar este brutală şi dezagreabilă ocupării de către trupele țariste a teritoriilor Țării
pentru auz”. [39] Interesul pentru literatură a stimu- Moldovei și la actul colaborării domnului A. Ipsi-
lat apariţia colecţiilor de cărţi în casele nobililor, a lanti cu autorităţile militare de ocupație.
bibliotecilor personale. Lectură se făcea şi în teren. Aria geografică inclusă în Însemnările de pe
Aceasta vine să confirme însemnarea pălămarului manuscrise şi cărţi vechi din Ţara Moldovei are tan-
Catedralei din Bălţi (Catedrala Sf. Nicolae – aut.), genţe şi cu restul Ţărilor Române prin relaţii econo-
Diomid Ivanov, care scrie „pe o voroavă de între- mice, politice şi sociale. Drept urmare, corpusul în
bări” că în anul 1857 „această sfântă carte am ci- cauză prezintă o cronică colectivă scrisă de popor
tit-o eu, robul lui Dumnezeu” [40]. Exemplele de şi se referă la multiple evenimente din secolele XV
mai sus confirmă că în Moldova exista atracţie faţă – prima jumătate a secolului al XIX-lea. Eforturile
de scrierile duhovnicești şi laice (versuri, apoi şi ro- depuse de acad. Ioan Caproşu şi colaboratoarea sa
mane), iar în casele selecte se comunica în greacă, Eugenia Chiaburu reprezintă o contribuţie pondera-
franceză şi germană. Curiozitatea e că atunci în Bălţi bilă în cunoaşterea mentalităților timpului, a culturii
se anunţă în premieră prezența romanului în limba şi civilizaţiei poporului român.
română. Este vorba de romanul Polidor şi Hariti de Este necesar de remarcat că autorii au prelucrat
Dimitrie Balica comisul [41]. Volumul include şi şi transliterat textele vechi conform rigorilor paleo-
un Miscelaneu, care selectează tradiţii populare din grafice şi fără a afecta semantica, formele frazelor şi
Basarabia, inclusiv din zona Bălţilor. fonemele timpului respectiv. Astfel, istoriografia şi
Inscripțiile publicate în colecție acordă o deose- lingvistica românească au obţinut un suport docu-
bită atenție evenimentelor dramatice din istoria Ță- mentar autentic.
rii Moldovei din secolul XVIII – începutul secolului În încheiere vom menționa că și celelalte mul-
XIX: anexarea Bucovinei de către Austria (1775) și tiple și diverse colecții de surse, editate de distinsul
a Basarabiei de către Imperiul Rusiei (1812). savant, conțin materiale documentare unice, care
Un Miscelaneu (1804-1808) din 1806 noiem- cronometrează cele mai importante evenimente po-
brie 16 informează: „să se ştii când au venit mos- litice, interne și externe, precum și cele din viața co-
calii în Ţara Moldovei..., vineri sara cu pricina lui tidiană a societății românești medievale și moderne
Ipsilant<i>” [42]. Notează şi un eveniment anterior: timpurii. La acest popas aniversar îi dorim multsti-
pentru că a protestat împotriva anexării Bucovinei, i matului coleg Ioan Caproșu sănătate deplină, bucu-
s-a „tăiat capul lui Grigori Ghica voievod...la anul rii de la cei apropiați, activitate rodnică îndelungată
1777 octombrie 1 duminică, la 12 ceasuri” [43]. Un în valorificarea tezaurului istoric național!
manuscris, Adunare de cărţi domneşti, cu siguran-
ţă, scris după 1818, fixează momentul fărâmiţării Referințe bibliografice
1. Însemnări de pe manuscrise şi cărţi vechi din
teritoriului Moldovei şi instaurării administraţiei ru-
Ţara Moldovei: un corpus/ I. Caproşu, E. Chiaburu. –
seşti în Basarabia [44]. Pe un Teofilact (Iaşi, 1804) Iaşi: Casa Editorială Demiurg, vol. I (1429-1750), 2008
se aplică în 1806 noiembrie 17 o însemnare cu in- -667 p.; vol. II (1751-1795), 2008 -669 p.; vol. III (1796-
dicaţia că „moscalii au venit în Moldova şi în Va- 1828), 2009 -750 p.; vol. IV (1829-1859), 2009 -694 p.
lahia” [45], ceea ce înseamnă că mişcarea trupelor (În continuare: IMCV).
a impresionat autorul notei. În <1806>noiembrie 20 2. Iorga N. Istoria prin cei mici. În: Revista istorică,
ruşii „au şăzut nebătându-s<e>”, constată „un Mi- 1921, vol. VII, nr. 1-3, p. 56.
RECURS
LA IMAGINARUL
IDENTITAR: COVORUL
BASARABEAN
Dr., conf. univ. Ana SIMAC
Universitatea Pedagogică de Stat „Ion
Creangă”
Monografia dr., conf. univ. Varvara Buzilă
(Varvara Buzilă. Covoare Basarabene/Bessarabi-
an carpets. Institutul Cultural Român, Bucureşti,
2013, 252 p.) a apărut dintr-o necesitate de a facilita Varvara Buzilă. Covoare Basarabene/Bessarabian
atribuirea covoarelor basarabene în contextul inter- carpets. Institutul Cultural Român, Bucureşti, 2013,
naţionalizării acestor creaţii populare, proces ce se 252 p.
intensifică în ultimele decenii. Cartea era aşteptată stituirea şi perpetuarea covoristicii basarabene. În
de publicul cititor din ţară, contrariat de procesul viziunea autoarei, aceşti contribuabili sunt trei: co-
înstrăinării covoarelor şi de pierderea prestigiului munităţile rurale care au ţesut de veacuri covoare şi
ce-l aveau altădată în comunităţi. Era căutată şi de au cunoscut bine posibilităţile tehnice şi artistice ale
publicul din afara ei, care are acces la aceste valori, alesului ornamental; oamenii mai înstăriţi (boierii,
dar nu totdeauna le poate atribui şi aprecia.
mazilii, răzeşii) care motivau ţesătorii să dezvolte
Editată bilingv, în română şi engleză, având un
domeniul pentru a concura cu cel al altor tradiţii
tiraj de 1 000 de exemplare, lucrarea răspunde de-
culturale şi care, în multe situaţii, au fost asimilate
zideratelor timpului şi datorită unei abordări moder-
în măsura în care s-au potrivit preferinţelor estetice
ne, complexe, recuperatoare. În istoriografia dome-
ale localnicilor. „Din această conlucrare multiplă şi
niului, cartea marchează 110 ani de la primul album
coerentă au rezultat covoarele ce formează incon-
de covoare basarabene, tipărit de Arbuzov la Odesa,
fundabila tradiţie basarabeană” (p.14).
şi un veac de la editarea primului album Ornamente
Cadrul larg de cuprindere a domeniului este
ale covoarelor basarabene la Leipzig, avându-l ca
mereu racordat, pentru exemplificare, la colecţia
pictor pe A. Roemer, iar ca prefaţator pe Paul Gore.
Muzeului Naţional de Etnografie şi Istorie Natura-
Monografia a fost prefaţată de dr. Petre Guran,
ex-directorul Institutului Cultural Român „Mihai lă, care deţine în prezent peste 1 700 de covoare,
Eminescu” din Chişinău, istoric, un bun cunoscător fiind, precum e și firesc, cea mai mare şi cea mai
şi susţinător al acestui domeniu. Relevând ascensiu- reprezentativă. În capitolul Din istoria constituirii
nea valorică a covoarelor basarabene şi traseele răs- colecţiei de covoare sunt puse în valoare etapele de
pândirii lor în lumea mare, Petre Guran încadrează recunoaştere şi apreciere socială a importanţei co-
lucrarea într-o nouă abordare a domeniului, preci- voarelor prin expoziţii, publicaţii şi formarea colec-
zând totodată: „Dincolo de anecdotic însă, numai o ţiilor muzeale.
cunoaştere temeinică de natură etnologică, antropo- În capitolul Simbioza caracteristicilor tehnice şi
logică, pe de o parte, de factură artistică cultă, pe practice ale covoarelor sunt discutate competenţe-
de altă parte, poate deschide calea unei recuperări le tehnice ale ţesătorilor, care, în viziune UNESCO,
sau reconstituiri a covorului basarabean nealterate sunt parte importantă a patrimoniului cultural imate-
de noi imperative ideologice” (p.8). rial. Obţinerea unor fire de bună calitate din materia
Sintagma covoare basarabene a fost aleasă pen- primă locală pentru a ţese covoare rezistente în timp,
tru că aceste creaţii sunt cunoscute în Europa de la experimentarea coloranţilor şi a mordanţilor pentru
începutul sec. al XIX-lea şi până în prezent anume a îmbogăţi paleta lor cromatică, valorificarea tutu-
sub acest nume. ror posibilităţilor tehnice ale instalaţiilor de ţesut au
Cartea cuprinde un text consistent în informaţii avut ca rezultat constituirea unui fenomen distinct al
şi analize alcătuit din 4 capitole. În primul capitol, covoristicii, ca parte a cunoaşterii tehnice.
Descoperirea covoarelor basarabene în secolul al După acelaşi model diacronic, autoarea anali-
XIX-lea, sunt elucidate contribuţiile majore la con- zează şi Simbioza caracteristicilor artistice şi sim-
ЗНАЧИМЫЙ ВКЛАД
В ГАГАУЗОВЕДЕНИЕ
Член-корреспондент АНМ
Владимир ЦАРАНОВ
некоторых внешних форм религиозной идентич- Е. Н. Квилинковой, стало основой для сохране-
ности: не частое посещение храма, не полное со- ния себя как отдельной этнической общности. И
блюдение установленных церковью праздников, в этом процессе, подчеркивает она, важная роль
почти полное отсутствие знаний по христиан- принадлежит православию и гагаузскому языку.
ской истории и догматике, незнание церковных Таким образом, в данной монографии право-
молитв и проч. Причины данного явления автор славная идентичность у гагаузов исследуется как
объясняет условиями жизни гагаузов на Балканах один из основополагающих факторов их этниче-
в период османского завоевания, когда почти все ского самосознания, как важная составляющая их
церкви были разрушены и на 15-20 приходов был этнокультурного кода. Значимость данной формы
всего один священник. идентичности в вопросе формирования этноса
Особый интерес в исследовании представ- рассматривается Е. Н. Квилинковой как важный
ляет довольно подробно раскрытая Е. Н. Кви- механизм «народного самосохранения». На ос-
линковой традиция паломничества у гагаузов – новании различных источников автор научно
хаджылык, в которой, на наш взгляд, проявляет- обосновывает свой тезис о том, что православие
ся в определенной степени восточный характер у гагаузов выполняет важную «культурообразую-
православия гагаузов. К такого рода элементам щую функцию», оказывая влияние на духовные и
можно отнести и сохраняющийся у гагаузов до культурные процессы, способствуя сохранности
настоящего времени обряд жертвоприношения их этнокультурной идентичности, является свое-
животного – курбан, тщательно проанализиро- го рода стержнем гагаузской этничности.
ванный в работе. Через общесельские праздники Убежден, что этот добротный и солидный
(курбан села, курбан церкви и др.), включавшие труд доктора хабилитат истории Е. Квилинко-
в себя жертвоприношения животных, крестный вой, изданный под грифом Научно-исследова-
ход, общественное богослужение (молебен) с тельского центра Гагаузии им. М. В. Маруневич
участием духовенства, всего сельского общества и Софийского университета им. Св. Климента
и гостей-единоплеменников раскрываются в ра- Охридского, вносит весомый научный вклад не
боте особенности народно-религиозных форм только в область гагаузоведения и в молдавскую
празднований у гагаузов. Они составляют бо- историческую науку в целом, но и в развитие
гатство народной культуры и именно в них ярко балканистики по данной проблематике.
выражена, по мнению автора монографии, этни-
ческая компонента православия гагаузов. Библиография
На основании использованной в гагаузских 1. Квилинкова Е. Н. Гагаузский народный кален-
рукописных сборниках графики, а также других дарь. Chişinău: Pontos, 2002, 184 с.
2. Квилинкова Е. Н. Гагаузы Молдовы и Болгарии
уточняющих сведений, полученных от респон-
(Сравнительное исследование календарной обрядно-
дентов, Е. Н. Квилинкова относит возникнове- сти, терминов родства и фольклора). Chişinău: Pontos,
ние гагаузской религиозной рукописной тради- 2005. 308 с.
ции к концу XIX – началу ХХ вв. Представля- 3. Квилинкова Е. Н. Традиционная духовная
ется важным то, что она особо останавливается культура гагаузов: этнорегиональные особенности.
на рассмотрении молдавского этнокультурного Кишинев: Buziness-Elita, 2007. 840 с.
влияния в данной области духовной культуры 4. Квилинкова Е. Н. Заговоры, магия и обереги
гагаузов. При описании положения духовенства в народной медицине гагаузов. Кишинев: Elan Inc,
и прихожан в гагаузских приходах автор приво- 2010. 390 с.
дит некоторые данные и по приходам с молдав- 5. Квилинкова Е. Н. Гагаузский песенный фоль-
клор – «Грамматика жизни», Кишинев: Elan Inc, 2011.
ским населением, внося, таким образом, вклад и
568 с.
в разработку молдавской проблематики в целом. 6. Квилинкова Е. Н. Апокрифы в зеркале народ-
Квинтэссенцией данного монографическо- ной культуры гагаузов. Кишинев-Благоевград: Tip.
го исследования является тезис автора о том, Centrală, 2012. 600 с.
что «Выбрав себе православную веру, гагаузы 7. Квилинкова Е. Н. Православие – стержень га-
выбрали свою судьбу…». Он красной нитью гаузской этничности. Комрат-София: Tip. Centrală,
проходит через всю работу. Сохранение бытовых 2013. 872 с.
особенностей, фанатичное отношение гагаузов к 8. Moldova gagauzların halk türküleri / Toplayan
исполнению народных обычаев и обрядов, мно- hem hazırlayan E. Kvilinkova. Kişinöv: Инесса, 2003.
гие из которых являлись неотъемлемой частью 190 с. (Сборник «Народные песни гагаузов Молдо-
вы» / Собиратель и составитель Е. Н. Квилинкова).
православной обрядности, – это, по убеждению
PAGINI DE AUR
DIN ISTORIA VIEȚII
BISERICEȘTI
Dr., prof. Eleonora BRIGALDA
Universitatea Pedagogică de Stat „Ion
Creangă”
paginile unui capitol aparte. Mănăstirea Bocancea patrimoniul său icoane valorase: Icoana Adormi-
a fost redeschisă în 1991, inițial cu statut de schit rea Maicii Domnului; Icoana Maica Domnului cu
pentru maici, aflat sub administrarea mănăstirii cu Pruncul, Deisis. Mântuitorul Iisus Hristos în scau-
hramul Sf. Parascheva (mănăstirea Hâncu). Înce- nul slavei flancat din dreapta de Maica Domnului,
pând cu anul 1998, acest aşezământ monahal devine iar în stânga de Sf. Proroc, Înaintemergătorul și Bo-
mănăstire de călugări, păstrându-și hramul Sfinților tezătorul Ioan; Icoana Maica Domnului cu Pruncul
Apostoli Petru și Pavel luat încă de la fondarea sa. pe tron; Icoana Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena
Din clădirile aparţinute altădată, în 1997 au rămas ș.a., aduse de către primii monahi ai schitului de la
doar biserica şi trapeza. Turnul bisericii s-a năruit. mănăstirea Hârjauca și păstrate cu evlavie în timpul
Din cele cinci clopote au rămas numai trei. Pentru dominației ideologiei sovietice pe la casele enoria-
restaurarea mănăstirii, au fost efectuate ample luc- șilor din localitate.
rări de reparație și reconstrucţie a bisericii, chiliei, Din cele cinci clopote atestate la fondarea mă-
stăreției; s-a construit blocul nou al trapezei, a fost năstirii, autoarea a găsit două clopote turnate în anul
amenajată incinta mănăstirii. Recent, biserica a fost 1871. Au fost descrise, de asemenea, numeroase
reparată, iar pictura interioară reînnoită. Toate luc- podoabe bisericești, documentate atât în filele do-
rările de reparație și pictare au fost posibile grație sarelor de arhivă, cât și în patrimoniul bisericii mă-
conlucrării comunității monahale conduse de sta- năstirii.
rețul, arhimandritul Pahomie (Jugănaru) cu comu- Nu au fost trecute cu vederea nici cărțile bise-
nitatea enoriașilor, ctitorii mănăstirii, administrația ricești, fiind descrise tipăriturile aflate în biserică la
locală și raională. fondarea schitului: o Evanghelie editată la Kiev în
Astăzi mănăstirea Bocancea ne reapare în toată anul 1810, ferecată în argint cu titlul 84; o Evan-
frumusețea sa, fiind un „loc binecuvântat de Bunul ghelie în limba română, ferecată cu argint cu titlul
Dumnezeu, un adevărat liman în învălmășeala vie- 84, tipărită la mănăstirea Neamţ, în anul 1858 ș.a.
ţii cotidiene pentru cei care vor să se regăsească în Aceeași preocupare pentru înfrumusețarea mănăsti-
rugăciune, pentru cei care caută liniște și pace suf- rii cu podoabe, cărți sfinte și icoane o atestăm și în
letului”. Anual, la mănăstire se desfășoară concursul- perioada interbelică, dar și după reînființarea comu-
festival al cântecului pascal „Pentru tine, Doamne”, nității monahale.
ajuns la cea de-a treia ediție. Zeci de colective artis- Un loc aparte în paginile volumului revine ana-
tice din liceele și satele raionului Sângerei se întru- lizei activității stareților, care au păstorit mănăsti-
nesc pentru a-și etala măiestria artistică, readucând rea și au adus o contribuție substanțială la afirmarea
cântecul vechi, bătrânesc, cântecul pascal, un verita- monahismului pe aceste meleaguri, dar și aportului
bil tezaur al culturii noastre naționale. În cadrul fes- ctitorilor, care au grijă în continuare de renașterea
tivalului din anul curent, care a avut loc la 11 mai, a mănăstirii.
și fost lansată monografia mănăstirii Bocancea, care Completează informațiile din paginile cărții
a găsit un viu răsunet în inimile enoriașilor. Anexa: numeroase documente, selectate din dosa-
O reușită constituie și capitolele în care sunt rele ANRM și arhiva curentă a mănăstirii și un im-
oglindite unele aspecte privind arta sacră: arhitec- presionant material ilustrativ – circa 200 de tabele
tura ansamblului monahal, podoabele liturgice și și imagini, care facilitează reconstituirea istoriei de
cărțile bisericești. Aflăm despre construcţia bisericii 145 de ani a mănăstirii. Cartea finalizează cu rezu-
între 1869 și 1872, sfinţită la 29 iunie de către Preas- mate extinse în limbile rusă și engleză, astfel făcând
finţia Sa Pavel, episcopul de Chişinău şi Hotin. Au- cunoscută istoria acestui așezământ monastic și în
toarea ne readuce în atmosfera sfârșitului de secol mediul pelerinilor veniți aici de peste hotare.
XIX, când „Biserica avea o clopotniţă acoperită cu Lecturând monografia despre mănăstirea Bo-
tablă de metal, la care era adăugat un corp de piatră cancea, suntem îndreptățiți să afirmăm că acest stu-
şi cărămidă, acoperit cu şindrilă, cu șapte despărţi- diu va ocupa locul binemeritat în seria publicațiilor
turi. Avea o arhitectură destul de bună, iconostasul axate pe istoria bisericii ortodoxe din țară și va găsi
cu picturi reuşite; era îndestulată cu inventar, veș- cititorul său în mediul academic, va fi util pentru
minte bisericești de valoare, cărți. Clopotniţa avea clerici, studenți și cadrele didactice, pentru toţi cei
cinci clopote, cu o greutate de 15 puduri”. În mare interesați de istoria vieții bisericești, de evoluția
parte, și astăzi mănăstirea Bocancea păstrează în monahismului și de arta sacră.
LEGEA MORALĂ
RAPORTATĂ LA RELAŢIA
DINTRE OM ŞI ANIMALE
Prof. univ. dr. Dan ŞCHIOPU
Membru titular fondator AOSR
PRIMA ENCICLOPEDIE
SPORTIVĂ
Dr. hab., prof. univ.
Elena CONSTANTINOVICI
Institutul de Filologie al AȘM
germană), Wayne Gretzky (hocheist canadian), Bru- Rogozenco (Republica Moldova), Ioan Chirilă (zi-
ce Lee (arte martiale, SUA), Diego Armando Ma- arist în tematică sportivă, România), Constantin
radona (fotbalist argentinian), James A. Naismith, Matache (România), regizor de film cu tematică
(inventatorul jocului de baschet, Canada), Edison sportivă: Alexei Barat (Republica Moldova); me-
Arantes do Nascimento Pele (fotbalist brazilian), dici sportivi: Drăgan Ioan (România), Maria Robu
Michael Phelps (înotător american), Michel Platini (Republica Moldova); antrenori: Franz Anton
(fotbalist francez), Michael Schumacher (pilot ger- Beckenbauer (fotbal, Germania), Octavian Bellu
man de formula I), Arnold Schvarzenegger (cultu- (gimnastică, România), Ilie și Mihai Buiuc (judo
rist, actor, politician, Austria); sportivi notorii ro- și sambo), Petru Caduc (box), Valeriu Filipov (box
mâni: Iolanda Balaș (atletă), Lucian Bute (boxer), și baschet), Vasile Luca (sambo, RM), Gheorghe
Nadia Comăneci (gimnastă), Nicolae Dobrin (fot- Iliuță (box, România-Suedia) etc.
balist), Leonard Doroftei (boxer), Gheorghe Hagi Cu mare grijă au fost adunate și prezentate in-
(fotbalist), Gheorghe Iliuță (boxer și schior alpin), formațiile despre starea de lucruri din domeniul
Anghel Iordănescu (fotbalist român, antrenor prin- sportului, caracteristică pentru Republica Moldova.
cipal al selecționatei de fotbal a României), Eli- Sunt nominalizate organizațiile de stat și nongu-
sabeta Lipă (canotoare), Mircea Lucescu (fotbalist vernamentale, instituțiile de învățământ de diferite
și antrenor), Lia Manoliu (atletă), Diana Mocanu grade care se ocupă de dezvoltarea sportului în Re-
(înotătoare), Gheorghe Mureșan (baschetbalist), publica Moldova; sunt trecute în revistă realizări-
Ilie Năstase (tenismen), Ecaterina Szabo (gimnas- le Federațiilor sportive care activează în republică,
tă), Gabriela Szabo (atletă), Ion Țiriac (tenismen) printre care: Federația de Atletism, Federația de
etc.; sportivi din Republica Moldova: Octavian Baschet, Federația de Box, Federația Moldoveneas-
Bodișteanu (lupte libere), Viorel Bologan (șa- că de Fotbal, Federația de Tenis, Federația de Volei
hist), Petru Caduc (boxer), Caigorodov Anatoli etc.; sunt contabilizate titlurile de campion și meda-
(boxer), Andrei Carpenco (alpinist), Tudor Casa- liile obținute de sportivii moldoveni. Într-un articol
pu (halterofil), Valentin Ciumac (atlet), Anatoli aparte, este subliniată contribuția Comitetului Nați-
Cîrîcu (halterofil), Igor Dobrovolschi (fotbalist), onal Olimpic al Republicii Moldova la promovarea
Andrei Doga (sambo și judo), Ion Dosca (jocul de valorilor olimpice ale țării prin inițiativele lansate,
dame), Veaceslav Gojan (boxer), Veaceslav Gor- prin implementarea spiritului olimpic în diverse lo-
pișin (handbalist), Procopie Grosu (luptător de stil calități ale țării, prin susținerea și dezvoltarea spor-
greco-roman), Vitalie Grușac (boxer), Valentin tului de performanță, precum și a celui de masă. O
Guțu (sambo, judo), Viorel Iordăchescu (șahist), prezență notabilă între publicațiile de acest gen din
Cristina Iovu (halterofilă), Nicolae Juravschi (ca- republica noastră, cartea Sport. Mică enciclopedie
noist), Natalia Rusacenco (handbalistă), Elena este de o utilitate maximă pentru profesorii de edu-
Scovitina Miscova (șahistă), Timofei Screabin (bo- cație fizică, pentru antrenori, pentru specialiști din
xer), Elmira Scripcenco (șahistă), Nicolae Simatoc domeniu, pentru studenți, precum și pentru toți îm-
(fotbalist), Ghenadie Tulbea (lupte libere), Octavi- pătimiții de sport.
an Țicu (boxer), Stela Zaharova (gimnastă), Ivan Un cuvânt deosebit de laudă merită autorii ei.
Zaikin (lupte greco-romane); sportivi din alte țări: Munca lor denotă meticulozitate, efort și perse-
Serghei Bubka (săritor cu prăjina, Ucraina), Nona verență, dar va fi răsplătită întreit prin interesul
Gaprindașvili (șahistă, Georgia), Irina Rodnina sporit al cititorilor. Întregul colectiv redacțional
(patinaj artistic, Federația Rusă), Elena Isinbaeva al cărții a contribuit la eleganța și sobrietatea ex-
(atletă, Federația Rusă), Aleksandr Karelin (lup- punerii, la complexitatea informației și la precizia
tător de stil greco-roman, Federația Rusă), Garry exprimării.
Kasparov (șahist, Azerbaidjan), Gusman Kosanov La o a doua ediție, cartea va fi revizuită și com-
(atlet, Kazahstan), Larisa Latînina (gimnastă, pletată pentru a fi de un real folos pentru toți cei care
Ucraina); personalități cu merite deosebite în dez- văd în sport un aliat al frumuseții și tinereții, precum
voltarea sportului: Nicolai Ambrosi, Boris Boguș, și un garant al păcii. Pace și sport...sintagmă foar-
Pavel Cebanu, Veaceslav Manolachi, Andrei Neg- te actuală în zilele noastre. Jocurile Olimpice sunt
ru, Grigore Popovici, Boris Rîșneac, Alexei Rusu competiții care promovează pacea. „Când încep Jo-
(Republica Moldova), Samaranch Juan Antonio curile, armele tac” este un slogan bine cunoscut. O
(Spania), Alexandru Lăzărescu, Panfil Sava, Ale- spune și dl Nicolae Juravschi, președintele Comi-
xandru Șiperco (România); comentatori și ziariști tetului Național Olimpic, în prefață: „sportul poate
sportivi: Nicolae Buzdugan, Efim Josanu, Valeriu face să tacă și tunurile”.
lor aspecte semantico-funcționale și structurale, ver- adecvate obiectului de studiu – gramaticii, în speci-
bele semicopulative, principiul logico-semantic și cel al sintaxei.
funcțional în sintaxă, analizele contrastive originale Rezultatele obţinute sunt reflectate în peste 600
la nivelul propoziției (pe material românesc, francez, de studii ştiinţifice, note, recenzii, articole pentru en-
rus), problema normei limbii literare, principiile de ciclopedii, rezumate etc. Dintre cele mai reprezenta-
bază ale punctuației românești, sintaxa transformați- tive fac parte lucrările: Părţile principale ale propo-
onală la nivelul propoziției și al frazei etc. ziţiei (1969); Probleme dificile de gramatică (1969);
Și dacă astăzi putem spune că limba română Să scriem şi să vorbim corect (1970); Синтаксис
este limba noastră oficială, e bine să se știe că pen- полусвязочных глаголов (în 2 vol., 1976, 1978);
tru această cauză a luptat – anume a luptat – ca un Sintaxa propoziţiei (1976); Sintaxa frazei (1984);
adevărat ostaș al neamului și profesorul A. Ciobanu. Sintaxa şi semantica (Studiu de lingvistică genera-
A luptat publicând o serie de articole și studii, prin lă) (1987); Sintaxa (1987, în colab. şi red.); Limba
care a demascat falsul tezelor imperial-comuniste maternă şi cultivarea ei (1988); Sintaxa practică
privind virtuțile așa-zisului bilingvism armonios, a (Cu elemente de analiză transformaţională) (1991);
luptat prin emisiuni la radio și televiziune, a lup- Limba latină: Manual pentru cl. a X-a (1995, în co-
tat explicând oamenilor de la orașe și de la sate în lab.); Lingua latina (1996, în colab.); Limba latină:
cadrul unor adunări și mitinguri ce pericol ne paște, Manual pentru cl. a XI-a (1999, în colab.); Punc-
dacă vom rata șansa pe care ne-o oferă istoria de a tuaţia limbii române (2000); Mic dicţionar latin-
ne regăsi pe noi înșine. Putem spune cu justificată român de expresii consacrate (2002, în colab.); Lim-
mândrie că, printre lingviștii entuziaști care au con- ba latină: Manual pentru cl. a XII-a (2005, în co-
tribuit cu adevărat la formarea și punerea în mișcare lab.); Antologie filologică (2005, alc. şi coautor).
a acelor interminabile coloane de demonstranți care În lucrările savantului regăsim rădăcinile cele
veneau, la 30-31 august 1989, din cele patru părți mai simple, dar subtile, ale gândirii științifice, de
ale Moldovei spre Piața Marii Adunări Naționale, lingvist care, la Chișinău, reprezintă o școală de
s-a aflat și temerarul, neobositul Anatol Ciobanu. prestigiu, o școală ce provine din cele mai bune iz-
Pentru deosebitele sale merite științifice, mem- voare ale lingvisticii – Lingvistica Funcțională de la
brul corespondent Anatol Ciobanu este distins cu Praga. Contribuția profesorului A. Ciobanu constă
Premiul de Stat al Republicii Moldova. în faptul că a implementat, sub aspect metodologic,
Îndelunga activitate didactică și științifică a pro- ideile structuralist-funcționaliste la Chișinău; idei
fesorului Anatol Ciobanu s-a desfășurat multilate- prin care se impune necesitatea delimitării în ling-
ral, într-un larg domeniu de preocupări. În lucrările vistică a aspectului diacronic (dinamic) și sincronic
Domniei Sale sunt cuprinse aproape toate ramurile (static), imprimându-le, astfel, caracter definit de
lingvisticii și filologiei, pronunțându-se asupra uno- concepție lingvistică. Profesorul Anatol Ciobanu
ra dintre cele mai de seamă probleme ale discipli- a format o adevărată școală de cercetători care nu-
nei filologice, acordând însă o predilecție deosebită mără 39 de doctori și doctori habilitați, pe care îi
gramaticii și în special sintaxei. În studiile sale de sprijină în toate împrejurările și a căror activitate o
gramatică se pune constant accentul pe funcție și, îndrumează cu discreţie şi competență.
numai după aceasta, pe structurile gramaticale prin Prin întinsa și rodnica sa activitate didactică,
care se realizează, informativ-comunicativ, unitățile membrul corespondent Anatol Ciobanu a contribu-
sintactice. Tratatele de gramatică ale profesorului it la ridicarea nivelului de predare a disciplinelor
A. Ciobanu conțin, pe lângă sincronie, și preocupări filologice în învățământul nostru superior. Știind să
diacronice, fără ca aceste două puncte de vedere să inspire nobila pasiune a cercetării științifice, a îm-
fie vreodată suprapuse. părtășit bogatele sale cunoștințe unor nenumărate
Meritul savantului A. Ciobanu (și al discipolilor generații de studenți care l-au iubit și admirat.
săi) constă, de asemenea, în efectuarea unor com- Graţie gradului înalt de pregătire profesională,
pletări și observații teoretico-aplicative în domeniul a fost invitat să prezinte prelegeri la Universitatea
sintaxei și semanticii. Ideile sale în sintaxa limbii se „Al. I. Cuza” din Iaşi, Universitatea de Stat „M. V.
caracterizează printr-o impresionantă putere de con- Lomonosov” din Moscova, Institutul de Limbi Stră-
vingere. Viziunea lingvistică este umanistă și pro- ine din Minsk, Universitatea Provence-Marseille-1
fund originală. Beneficiind de o pregătire teoretică (Franţa), Universitatea de Stat din Cernăuţi ş.a.
multilaterală, Domnia Sa a fundamentat un sistem Trăiască profesorul Anatol Ciobanu spre onoa-
coerent de concepte lingvistice, logico-semantice și rea culturii românești!
funcționaliste, pe care le-a îmbogățit și nuanțat în
continuu, din dorința constantă de a le face cât mai Academician Gheorghe Duca
Dr. hab. Alexandru BURLACU l-a făcut să înţeleagă pericolul perseverării cu un ase-
menea discurs rătăcit în candoarea juneţii şi dorinţă
la 60 de ani de afirmare academică fulgerătoare, pe seama căruia
astăzi obişnuieşte să facă glume, Alexandru Burlacu
îşi reorientează atenţia în cu totul altă direcţie, optând
ireversibil pentru lecturile în cheie modernistă.
Îşi începe pledoaria în favoarea paradigmei mo-
derniste, instrumentelor de analiză şi ideilor estetice
ale acesteia printr-o schimbare de accent în chiar in-
teriorul studiilor sale despre fenomenul literar inter-
belic. După o scurtă perioadă de tăcere articolele îi
denotă un cu totul alt obiect de cercetare. „Platforma
ideologică”, problemele actualităţii şi alte sintagme
din recuzita criticii oficiale dispar definitiv, fiind
înlocuite cu un limbaj menit să expliciteze forma
şi structurile tradiţionale sau moderniste ale scriito-
rilor. De aici înainte Alexandru Burlacu devine tot
(n. 8 iunie 1954, comuna Chitai, Chilia) mai preocupat de procedeele şi tehnicile poetice în
Filolog, domeniul științific: critică și istorie defavoarea mesajului şi a realităţii din spatele tex-
telor. Monografia Critică în labirint. Studii şi eseuri
literară.
(1997) nu mai invocă deja decât accidental argu-
Doctor habilitat în filologie (2000), profesor
mente extraliterare, determinări politice, „atitudini
universitar (2002).
ideologice şi aspiraţii colective” şi pune sub lupa
Cea mai importantă contribuţie a domnului
valorificatoare „structura modernă” a romanelor ba-
Alexandru Burlacu în domeniul criticii literare din
sarabene şi modelele lor „constructive”.
spaţiul nostru constă în colportarea terminologiei
Din mormanul de literatură preponderent tra-
moderne de sorginte structuralistă, fenomenologic-
diţionalistă criticul alege un material de lucru care
existenţialistă şi din psihanaliză. Pe lângă faptul că
să-i permită constatarea emergenţei unor experi-
a diminuat oarecum abisul dintre cercetările noastre
mente literare moderniste în Basarabia interbelică.
şi cele de peste Prut, a creat premise pentru con- Relevante pentru exeget devin probleme precum
figurarea unui sistem coerent de legitimare şi de forma artistică, construcţia, maniera stilistică, per-
valorizare a literaturii române de aici în funcţie de spectiva narativă, tehnica (paşilor mici, punerii în
structura ei internă. abis, retrospectiva etc.) Romancieri ca Ioan Sulacov,
Dacă la început insistenţa sa de a introduce con- Alexandru Robot, Constantin Stere sau Leon Do-
cepte noi a stârnit scepticism şi nedumerire, mai nici (ultimii doi constituind axul celui de-al doilea
apoi acestea au devenit obişnuinţe de limbaj nu doar volum, Proza basarabeană: fascinaţia modelelor
în discursurile discipolilor, dar şi ale comilitonilor (1999), sunt valorificaţi în capacitatea lor de a asi-
săi. Cât despre efectul stimulativ şi rolul de cataliza- mila „noua structură, inovaţiile referitoare la teh-
tor al cercetării academic-universitare, pe care le-au nica narativă şi ontologia romanului românesc”.
avut aceste demersuri înnoitoare, vorbesc evidenţiat Deloc întâmplătoare sunt modelele la care este ra-
mai multe studii şi teme de doctorat, scrise în ulti- portată producţia românescă a basarabenilor, acestea
mele două decenii. constituind scriitorii care au consacrat experienţa
Când Alexandru Burlacu căuta să se afirme ca modernismului românesc: Liviu Rebreanu, Camil
cercetător literar (începutul anilor ’80), tranziţia de Petrescu, Mircea Eliade, Hortensia Papadat-
la deşertul realism-socialismului la o cât de cât nor- Bengescu sau Anton Holban.
malitate se făcea obositor şi dezolant. După atâta Centrarea cercetărilor lui Alexandru Burlacu pe
tratament dogmatic, dopaj cu şabloane ideologice şi valorile formale oferă la începutul anilor ’90 o soluţie
de-românizare, critica şi istoria literară din aceşti ani de alternativă la revalorificările „fără discernământ”
mai păstra inerţial nivelul rudimentar al limbajului de ale moştenirii literare interbelice, prejudiciate de
lemn şi sărăcia ideatică a „gloriosului” trecut. Pentru „admiraţia oarbă”, pe de o parte, şi o propunere pro-
că experienţa participării la proiectul academic „Is- ductivă de adaptare a terminologiei critice la ritmul
toria literaturii moldoveneşti” cu cele câteva texte trepidant al epocii, pe de altă parte. În contextul unor
doldora de clişee politice despre „începuturile criticii imense tensiuni şi aşteptări, adeziunea sa la practi-
literare sovietice moldoveneşti” i-a displăcut rapid şi cile interpretative formale descoperă moldovenilor o
său cu celelalte personaje şi chiar cu autorul. Nu se Alţii cum au pornit a „grohăi”, nu mai contenesc.
va vorbi în acest caz de personaje care ilustrează Dar păzea! În „ceaţa tranziţiei” un alt lot a început
tipuri de caractere, ci de personaje care profilează să se aplece înainte „cu toate extremele anterioa-
nişte conştiinţe-voci. Aceste conştiinţe-voci dis- re”. Doamne, mult prea mari sunt farmecele Pute-
trug unitatea monologică a romanului şi se compun rii. Incredibil, dar istoria preacurviei Literaturii cu
într-o altă unitate – dialogică şi polifonică. Pluri- Puterea se repetă ca în toate utopiile şi antiutopiile,
perspectiva este deci perspectiva multiplă asupra mereu în contratimp”.
aceloraşi situaţii din mai multe puncte de vedere, iar Înainte de a intra pe filele istoriei literaturii,
plurivocitatea – prezenţa mai multor voci narative. scriitorii dau seama de păcatele lor pe „Scara lui
Deşi intervin şi alte „deosebiri de tehnică şi onto- Osiris” în varianta revizionistă a lui Alexandru Bur-
logie romanescă”, plasate mai târziu sub umbrela lacu care îşi exprimă deschis simpatiile, dar mai şi
paradigmei postmoderniste, romanul Povestea cu denunţă tertipurile cameleonilor şi grafomanilor cu
cocoşul roşu de Vasile Vasilache perseverează sub- subtilitatea pamfletarului talentat. În orice caz, dis-
versiv în multiplicarea „viziunilor ce îmbogăţesc cursul critic nu urmează invariabil strategia admira-
mozaicul lumii imaginare” şi fragmentarism plin de ţiei confortabile şi profitabile în toate timpurile pe
înţelesuri, care dispersează utopia afişată. Naraţiune care au adoptat-o unii colegi de ai săi.
dialogizată este considerată şi cea a lui Goma des- Depăşind vârsta investigaţiilor (mai mult sau
pre care totuşi se ştie că nu a negociat cu sistemul mai puţin) formale sau psihanalitice, în recentul său
comunist. Dialogismul scriitorului de la Mana ţine volum antologic apărut la Iaşi, Refracţii în clepsid-
de un alt nivel al explorărilor „cuvântului bivoc, al ră, 2013, Alexandru Burlacu îşi echilibrează meto-
construcţiilor hibride, al plurilingvismului”. dologia critică. Scriitorii vizitaţi şi cu alte ocazii sunt
Trebuie menţionată şi atenţia exegetului, susţi- analizaţi acum fără tăgadă prin raportarea lor la spi-
nută de-a lungul anilor, pentru încărcătura existen- ritul vremii. Poemele Magdei Isanos au „un puternic
ţială a operelor literare. De la romanul lui Constan- substrat autobiografic şi rezultă din metamorfoza
tin Stere şi până la cel al lui Vladimir Beşleagă, de unor trăiri empirice”. Ion Buzdugan e un „poet basa-
la poezia Magdei Isanos până la cea a lui Andrei rabean”, în a cărui liră nu lipseşte coarda patriotică.
Ţurcanu, nu se întâmplă ca Alexandru Burlacu să Sub presiunea comandamentelor realităţii naţiona-
nu pună în discuţie acea experienţă unică, ireduc- le, Grigore Vieru simte datoria unei poezii mesia-
tibilă a autorului prin opera sa care se prezintă ca nice. După ’86 cetăţeanul Dumitru Matcovschi „o
un cosmos autonom cu legile lui interioare. Urmă- ia înaintea poetului”, iar Nicolae Dabija se declară
rirea şi refacerea aventurii labirintice existenţiale, a din neam de clopotari, pledând în ipostaza „poetului
„odiseei fiinţiale”, care traduce traseul de căutare a luptător pe metereze într-o cetate asediată”. Într-un
identităţii creatorului, valorile lui intime, obsesiile, regim autoritar, poezia lui Andrei Ţurcanu nu ar fi
faptele de conştiinţă, viziunea asupra lumii se fac putut trece de îngrădirile cenzurii din cauza comple-
alternativ cu metodele descriptive fenomenologice xităţii imaginarului care „punctează o adevărată odi-
şi cu mijloacele tehnice ale psihanalizei. see iniţiatică, o călătorie prin labirinturile unei lumi
În mod progresiv, de la o publicaţie la alta, Ale- naufragiate, fără un ax interior, pândită de pretutin-
xandru Burlacu îşi însoţeşte interpretările aplecate deni de agresivitatea unor forţe malefice, căzută în
narcisiac asupra expresiei cu tot mai radicale for- vid sau risipită în neant”. Un poet incomod prin can-
mulări de atitudini extraliterare, care vizează com- tonarea într-o „est-etică” salvatoare, după un debut
portamente amorale sau lipsa de profesionalism al cu cântece de slavă, este şaizecistul Vasile Roman-
scriitorilor. La început sub aparent inofensive şi- ciuc. Consideraţiile legate de poetica operei literare
cane cu sensuri ambivalente, ascunzând reproşuri sau de straturile ei de profunzime nu dispar nicăieri,
serioase la adresa unor nume ce dobândiseră aură doar că sunt dizolvate într-o retorică care micşorează
intangibilă, apoi în idei tot mai transparente despre distanţa de la ele până la abordările istoricităţii.
intelectualii care au dus-o bine cu regimul sau l-au Dat fiind perfecţionate instrumentele care deţin
ciupit ocazional şi doar cu voie de la centru, criticul virtual tehnicile mai multor metode, discursul critic
loveşte impostura. Aceasta suscită tratamentul sar- al lui Alexandru Burlacu câştigă enorm în nuanţe,
castic al autorului, pentru care dovedeşte pricepere demonstrând o capacitate aparte de pătrundere în
deosebită atunci când vine vorba de trecutul nos- individualitatea operei şi, deopotrivă, de sinteză a
tru „glorios”: „Oricum, azi cu toţii sunt „disidenţi”. fenomenului literar basarabean, despre care se va
Disidenţi, pentru că au locuit în „mlaştină”, pe „in- vorbi mult într-o eventuală istorie a criticii de la noi.
sula lui Circe”, pedepsiţi sau nepedepsiţi. Hrăniţi
cu torocală, unii au ajuns să meargă în patru labe. Dr. hab., conf. univ. Aliona Grati
Membru corespondent al AȘM ochi, dar nu mă las, scriu. Am rămas profund im-
presionat, când am citit unul dintre motto-urile sale
Ion DEDIU înscrise în Enciclopedia de Ecologie – „Am făcut ce
la 80 de ani am putut, să facă alţii mai bine” (Cicero), l-am înţe-
les pe prietenul meu, pe marele ecolog Ion Dediu şi
am gândit ca acest motto i-ar putea servi de epitaf.
În urmă cu mai bine de un sfert de veac aveam
televizorul cu antena fixată pe Chişinău şi aparatul
de radio pe „Europa Liberă”. Nu trecusem Prutul şi
nu cunoşteam personal pe niciun biolog de la Uni-
versitatea de Stat din Chişinău, deşi auzisem multe
despre ei. La începutul anului 1990 am hotărât, îm-
preună cu colegii mei, să trimitem la Chişinău un
„ajutor”, format exclusiv din cărţi ştiinţifice şi de
beletristică, scrise în limba română. Îmi amintesc că
am selectat circa 100 de volume, dintre cele mai im-
portante tratate din domeniul biologiei. Urmăream
cu sufletul la gură mişcările de emancipare naţională
de la Chişinău, mişcări care redeşteptau în sufletul
meu perioada de aur a paşoptiştilor şi a unioniştilor
(n. 24 iunie 1934, s. Rediu Mare, jud. Soroca, români. Am rămas profund impresionat atât de lupta
azi r-nul Dondușeni) înflăcărată pentru recâştigarea limbii strămoşeşti şi
Biolog, domeniul științific: biologia generală, a rădăcinilor românismului, cât şi pentru dreptul la
ecologie, zoologie, protecția mediului, hidrobio- o viaţă curată, fără poluare fizică, chimică şi morală.
logie, ecologie politică. Urmăream cu interes intelectual şi profesional
Doctor habilitat în științe biologice (1978), vestitele expediţii ecologice, organizate sub directa
profesor universitar (1981). Membru corespon- coordonare a Ministerului Mediului. O astfel de ini-
dent al Academiei de Științe a Moldovei. ţiativă mi se părea fabuloasă atunci, când nu puteam
Înalt, robust şi încă plin de viaţă, academicia- depăşi graniţele gândirii socialiste. În Basarabia ani-
nul Ion Dediu la cei 80 de ani împliniţi dovedeşte lor 1990 se putea gândi şi acţiona astfel, mai bine
aceeaşi vervă intelectuală care l-a caracterizat de-a chiar decât în anii de pe urmă, iar catalizatorul acţi-
lungul întregii sale activităţi de cercetător lucid, unilor radicale şi salvatoare era însuşi Ministrul Me-
profund şi pertinent. Nu conteneşte a scoate la lu- diului, profesorul universitar, dr. habilitat Ion Dediu.
mina tiparului, unele după altele, valoroase tratate Am reuşit să trec Prutul şi să calc pe pămân-
de ecologie. Încercat adesea de boală, nu se dă bă- tul românesc al Basarabiei în luna august 1990, cu
tut. Se luptă continuu nu numai cu inamicii nevăzuţi ocazia Expediţiei ecologice „Prut 1990”. Această
(microbii), ci şi cu cei la vedere, cu „băieţii deştepţi” expediţie a însemnat un moment de cotitură în viaţa
care încalcă atât legile sociale, cât şi pe cele naturale, mea: îmi oferise posibilitatea să deschid ochii căt-
combate poluarea mediului şi întunericul neştiinţei. re România Mare, să vizitez unele dintre cetăţile
Ecologul de excepţie, Ion Dediu este un luptă- lui Ştefan cel Mare şi să constat că românismul nu
tor, un patriot, un bun român care îşi are originea moare, oricât de cuceriţi şi de obidiţi ar fi românii,
în glia străbună. A învăţat, poate ca nimeni altul, să pentru că „nu mor caii când vor câinii”.
cunoască, să iubească şi să ocrotească natura şi oa- În această expediţie l-am cunoscut pe eminentul
menii. Împlineşte 80 de ani precum un falnic stejar profesor universitar Ion Dediu, despre care auzisem
care stă în calea furtunilor, dar nu este doborât. Mai multe lucruri frumoase, încât puteam scrie o adevă-
primeşte câte o lovitură, mai pierde câte o ramură, rată epopee. I-am vizitat „Împărăţia” la Ministerul
rămâne însă în picioare, fiind un simbol al români- Mediului. Cu această ocazie am aflat despre mul-
lor „verzi” şi al noosferologiei (cine a ajuns până la tiple realizări efectiv revoluţionare în materie de
noos poate înţelege ce am dorit să menţionez). ecologie aplicativă şi protecţie a mediului. Vedeam
Din când în când mai vorbim la telefon şi ne pe viu, în carne şi oase, un erudit om de ştiinţă şi
întrebăm de sănătate, de grijile cotidiene şi la ce mai un ctitor al ecologiei moderne din Basarabia, care
lucrăm. De fiecare dată primesc acelaşi răspuns: conducea Ministerul Mediului. Ministrul Mediului,
scriu, asta am învăţat, să scriu şi asta fac. Într-o zi profesorul universitar Ion Dediu îmbina la modul
mi-a spus, cu durere în suflet: scriu, am pierdut un ideal Ecologia Politică cu Politica Ecologică. Nu
am mai auzit de atunci vorbindu-se despre astfel de obţinute, Ion Dediu a atras atenţia profesorilor. Aşa
oameni; totul mi se pare istorie. se explică faptul că profesorul M.F. Iaroșenco, care
Expediţia mi-a oferit prilejul de a vizita Univer- era în acel timp şi director al Institutului de Biologie,
sitatea de Stat din Chişinău şi de a cunoaşte pe unii l-a atras pe tânărul absolvent al Secţiei de Fiziologia
dintre colegii biologi, de care m-am legat sufleteşte omului şi a animalelor să se iniţieze în cercetări în
pentru întreaga viaţă. Am vizitat Grădina Botanică şi acest domeniu. Propunerea fiind acceptată, a urmat
toate instituţiile academice de rang naţional (la nivelul trimiterea sa la Universitatea de Stat „M.V. Lomo-
U.R.S.S.-ului); Institutul de Genetică era pe atunci la nosov” din Moscova pentru a-şi continua studiile.
nivelul marilor instituţii ale lumii; mă simţeam umilit. Aici s-a bucurat de atenţia şi îndrumarea profesoru-
„Podul de Flori” de peste Prut a „dezgheţat” lui A. Bernstein, un eminent didact şi om de ştiinţă.
apele şi a dărâmat „zidul” care despărţea fraţii de Tânărul cercetător s-a orientat către Hidrobiolo-
pe cele două părţi ale graniţei artificiale, care izo- gie. Interesat de cunoaşterea animalelor acvatice şi
la sufletele fraţilor buni ai aceleiaşi mame. Vizitele a fiziologiei lor, şi-a făcut stagiul de aspirantură la
reciproce şi participarea la reuniunile ştiinţifice co- aceeaşi universitate, iar în 1964 şi-a susţinut cu suc-
mune, care au urmat, ne-au apropiat mult şi astfel ces teza de doctorat, consacrată studiului Amphipo-
am realizat o ţesătură trainică între sufletele noastre. delor de ape dulci, iar postdoctorantura a efectuat-o
S-a scurs un sfert de secol de când ne-am cu- la Sankt Petersburg.
noscut. Timpul a creat în sufletele noastre legături Fiind o ramură deosebit de complexă a biolo-
temeinice afective şi profesionale. Consider că eco- giei, Hidrobiologia i-a solicitat tânărului cercetător
logia şi filosofia biologiei ne-a unit şi ne-a apropiat eforturi deosebite în documentare şi în surprinderea
în mod spontan. Parcă am fost colegul de bancă al subtilelor taine ale „împărăţiei apelor”. Hidrobiolo-
domnului academician Ion Dediu. Am început să ne gia implică profunde cunoştinţe de ecologie acvati-
supervizăm unul altuia lucrările ştiinţifice şi să ne că, astfel că specialistul în carcinologie nu a devenit
întâlnim la diverse reuniuni ştiinţifice. Hidrobiolo- doar un bun sistematician, ci şi un foarte bun ecolog.
gul Ion Dediu şi-a tăiat cale către Agigea, unde fiin- Eminent ecolog, Ion Dediu şi-a format, în peri-
ţează încă din anul 1926 Staţiunea Biologică Marină oada de ucenicie, o gândire şi o structură intelectuală
„Prof. dr. Ioan Borcea”, aparţinând de Univ. „Al. I. de tip enciclopedic, fără de care nu putea cuprinde
Cuza” din Iaşi. Deschiderea către Marea Neagră i-a şi stăpâni tainele ecologiei. Domeniile pe care le-a
deschis porţile către Universitatea Mării Negre şi abordat în cercetările sale impresionează prin dimen-
către aşa-numitul Parlament al Mării Negre. siuni şi complexitate. În domeniul ecozoogeografiei
Academicianul Ion Dediu a văzut lumina zilei la a efectuat cercetări privind: Regiunea circumme-
24 iunie 1934 în satul Rediu Mare din judeţul Soroca. diteraneană dulcicolă şi salmastră; Regiunea
24 iunie este zi de sărbătoare „Sânzienele”, iar jude- Ponto-Caspică salmastro-dulcicolă; Ecogeografia
ţul Soroca are o puternică rezonanţă ştefaniană. Tatăl apelor continentale; Ecotoxicologia acvatică.
său Ilie şi mama sa Natalia l-au învăţat să iubească Efectuând cercetări în aceste domenii, cercetă-
natura, să fie cinstit şi să ridice slavă lui Dumnezeu, torul Ion Dediu a dat piept cu opera hidrobiologică
acestea fiind principiile morale care îi conduceau pe şi ecologică a lui Grigore Antipa, părintele hidrobi-
ei în viaţa de zi cu zi. Acasă a învăţat să iubească ologiei româneşti, ctitorul muzeologiei moderne şi
plantele şi animalele şi să le îngrijească. Aşa cum se primul mare ecolog al lumii care a realizat cercetări
spune, îi plăcea să „asculte cum creşte iarba” şi cum de ecologie aplicată. De la Grigore Antipa a învăţat
păpădia îşi trimite prin vânt seminţele sale aseme- Ion Dediu rigoarea cercetării ştiinţifice şi aplicarea
nea unor paraşute. A învăţat să iubească glia strămo- ecologiei în cercetările mediului acvatic.
şească, primăverile înflorite şi pline de farmec şi de Mă întrebam adesea cum a reuşit să realizeze o
vigoare şi toamnele pline de bogate roade. Acasă a operă ecologică atât de impresionantă şi de durabilă.
învăţat şcoala vieţii, iar la şcoală s-a dovedit a fi un Răspunsul îl găsim mergând pe lungul drum al formă-
elev sârguincios şi plin de sete de cunoaştere. rii personalităţii sale. După ce şi-a publicat rezultate-
După studiile liceale s-a înscris la Facultatea de le cercetărilor finalizate prin teza de doctorat privind
Biologie şi Pedologie de la Universitatea de Stat din cunoaşterea Amphipodelor şi a Mysidelor, s-a orien-
Chişinău. Studentul Ion Dediu s-a remarcat între co- tat şi către lucrări de compilaţie, cu mare semnificaţie
legii săi prin inteligenţa nativă, pe care a primit-o în munca de cercetare. Astfel, în 1984 a publicat Dic-
de la părinţi, moşi şi strămoşi, prin pasiunea pentru ţionarul Enciclopedic de Ecologie (Экологический
studiu şi pentru cunoaşterea naturii, prin marea sa Энциклопедический Словарь), care impresionează
putere de muncă şi prin şarmul personal. prin bogăţia informaţiilor şi prin volum.
Datorită calităţilor sale intrinseci şi rezultatelor Ion Dediu şi-a pus perfect la punct întregul lim-
ne batem joc de revistele ştiinţifice academice na- membru corespondent al Academiei de Ştiinţe a Re-
ţionale şi provocăm o mare hemoragie intelectuală, publicii Moldova, membru al Clubului de la Roma
care inundă teritorii străine; izgonim din ţară şi din şi membru al altor academii:
revistele noastre pe toţi creatorii de ştiinţă şi cultură. - Academia Oamenilor de Ştiinţă din România;
Într-un medalion publicat de revista „Akade- - Academia Internaţională de Cosmonautică;
mos” (2009, nr. 3 (14)) se spune despre academi- - Academia Internaţională de Ecologie şi Secu-
cianul Ion Dediu: „Activitate ştiinţifică: n-a ratat ritatea Vieţii;
nicio treaptă ierarhică – laborant, laborant superior, - Academia Ecologică din Ucraina;
cercetător ştiinţific inferior, cercetător ştiinţific su- - Academia de Ştiinţele Naturii din Rusia;
perior, secretar ştiinţific, director adjunct al Institu- - Academia Balcanică de Ştiinţe etc.
tului de Zoologie din cadrul Academiei de Ştiinţe a Domnia sa a fost onorat cu multiple titluri, or-
R.S.S.M. (1957 - 1971), director-fondator al Institu- dine şi medalii, atât în ţară cât şi în străinătate, şi
tului Naţional de Ecologie al Ministerului Mediului este membru al unui număr impresionant de socie-
Republicii Moldova (1990 - 2001) şi al Institutului tăţi ştiinţifice din Republica Moldova şi din diferite
de Cercetări pentru Mediu şi Dezvoltare Durabilă ţări ale lumii.
(2007 până în prezent), al ULIM etc.” (p. 117). Nu putem cuprinde în câteva pagini o viaţă de
Impresionant! Academicianul Ion Dediu a fost om. Şi încă ce om! Ceea ce este mai important este
un pălmaş pe „ogorul” ştiinţei; a plecat de jos şi a valoarea intrinsecă a unui astfel de om. Am rămas
ajuns în vârful ierarhiei (vorba lui Şolohov: „aşa se puternic impresionat de sinceritatea şi respectul cu
căleşte oţelul”). care domnia sa se adresează cititorilor săi în ale eco-
Acum ne dăm seama de adevăratele rădăcini logiei, după cum putem afla în partea introductivă a
ale unuia dintre cei mai mari ecologi ai neamului volumului Introducere în Ecologie (primul volum
nostru. Opera sa ecologică reprezintă un tezaur şti- din cele 8 volume ale Tratatului de Ecologie):
inţific care aşteaptă să fie valorificat de românii de „Am avut şi alte fericite ocazii de a promova
pretutindeni. Iar faptul că domnia sa îşi publică ope- ecologia în această parte a lumii. Mă refer la acti-
ra ecologică şi în limba rusă, înseamnă că arealul vitatea mea publică... funcţii care au permis să-mi
de răspândire a acesteia se întinde în toată Eurasia. îmbogăţesc pe viu cunoştinţele profesionale, ma-
Cunoscând aceste aspecte, putem înţelege ca fi- nageriale, legislative, instituţionale şi pur umane în
ind foarte fireşti toate funcţiile pe care le-a avut. În domeniul ecologiei şi protecţiei mediului înconju-
învăţământul academic a îndeplinit diferite funcţii de rător, să cunosc lumea, „pe consumatorii resurselor
conducere: naturale”, să fiu, în ultimă instanţă, mai sigur de ca-
- Decan al Facultăţii de Biologie şi Pedologie litatea şi înţelegerea acestei lucrări, pe care o expun
a Universităţii de Stat din Moldova (1972 - 1996); în faţa judecăţii drepte şi pertinente a Măriei Sale
- Şef-fondator şi profesor la Catedra Interuni- Cititorul” (p. 15).
versitară de Ecologie şi Protecţia Mediului; O astfel de declaraţie face autorul impresionan-
- Profesor universitar la Universitatea Liberă In- tului tratat Bazele Ecologiei Moderne vrând să de-
ternaţională şi la Universitatea Tehnică a Moldovei. monstreze cititorilor săi că nu a făcut şi nu face doar
Impresionează numărul mare de funcţii publice Ecologie teoretică, ci şi Ecologie aplicată, Ecologie
pe care domnia sa le-a onorat şi le onorează: politică şi chiar Politică ecologică.
- Ministrul Mediului al Republicii Moldova Anumite afinităţi elective marchează prietenia
(1990 - 1994); durabilă care a prins viaţă între noi din anii 1990
- Deputat în Parlamentul Republicii Moldova până astăzi. Îl preţuiesc şi îl admir pe omul de ştiinţă
(Preşedinte al Comisiei de Ecologie (1994 - 2001)); Ion Dediu, însă am o stimă fără de margini faţă de
- Preşedinte al Partidului Ecologist „Alianţa omul Ion Dediu, faţă de românul care s-a dovedit
Verde” din Republica Moldova (1994 - 2008); a fi un patriot în adevăratul sens al cuvântului, în
- Cofondator al Academiei Oamenilor de Ştiinţă întreaga sa existenţă.
din România; Îi doresc să-l ţină Dumnezeu în viaţă mereu vi-
- Preşedinte fondator al Academiei Naţionale de guros, plin de creativitate şi omenie, pentru împlini-
Ştiinţe Ecologice din Republica Moldova; rea deplină a misiunii pe care o are pe acest pământ!
- Director fondator al Institutului de Cercetări Pentru a se bucura de viitorul frumoasei sale familii,
pentru Mediu şi Dezvoltare Durabilă; pentru a-şi vedea visurile împlinite şi pentru prospe-
- Director onorific viager al Institutului de Eco- ritatea neamului românesc.
logie şi Geografie al A.S.M. Prof. dr. Gh. Mustaţă
Domnul profesor dr. habilitat Ion Dediu este Universitatea „A. I. Cuza” din Iași
lume, 1981-1985); culegerea Obiceiurile şi folclo- În 1960, în frunte cu tânărul cercetător ştiinţific
rul sărbătorilor de iarnă (Tipologie. Corpus de texte Victor Gaţac, efectuează prima cercetare de folclor
etnografice şi folclorice) (2014) din proiectul Teza- în satul de baştină, Caracuşenii Vechi, r. Briceni,
urul folcloric al românilor din Republica Moldova, avându-i în calitate de intervievaţi pe proprii părinţi:
Ucraina, Federaţia Rusă; antologia Nicolae Băieşu Mihail şi Eugenia Băieşu, şi pe cunoscutul povestitor
– o viaţă închinată valorificării folclorului. Omagiu Nicolae Pleşca. Presupunem că abia acum se întăresc
– 80 (2014) etc. Toate aceste publicaţii (peste 30 de seminţele de dragoste pentru culegerea, cercetarea şi
lucrări ştiinţifice şi didactice – monografii; volume de promovarea moştenirii culturale a poporului nostru.
texte etnofolclorice, cu introduceri, comentarii; cres- Astfel, în ultimul an (1961) la Facultatea de Istorie
tomaţii de folclor; manuale ş.a.); aproximativ 150 de şi Filologie a Universităţii de Stat din Chişinău, stu-
articole-studii în culegeri colective, reviste speciali- dentul Nicolae Băieşu scrie cel dintâi articol cu te-
zate, enciclopedii; circa 600 de articole de populari- matică folclorică, prolific pentru ulterioara-i creaţie
zare a ştiinţei în ziare, reviste naţionale ş. a.) au fost ştiinţifică (Povestitorul norodnic Nicolae Pleşca, în
elaborate în cadrul Sectorului Folclor, făcând parte Chişiniovschii Universitet, 1961, 6 aprilie).
astăzi din Institutul de Filologie al AŞM. La ora ac- Cât despre geneza pasiunii pentru poezia popu-
tuală prof. Nicolae Băieşu este angajat la Institutul lară a celor mici şi nu numai, folcloristul Nicolae
nominalizat în funcţie de consultant ştiinţific. Băieşu mărturisea într-un interviu că a însuşit-o de
Predilecţia pentru înţelepciunea populară o moş- la părinţii săi, de la Nicolae Pleşca, „un povestitor şi
teneşte, evident, de la părinţi (originari din s. Cara- un cântăreţ neîntrecut. Încă fiind elev la şcoala pe-
cuşenii Vechi, judeţul Hotin, România, azi în raionul dagogică, am hotărât să mă ocup de acest fragment
Briceni, Republica Moldova), dar şi din experienţa de literatură populară, dându-mi seama ce mare im-
acumulată în urma peregrinărilor familiei sale prin portanţă cognitivă şi educativă are, nu mai zic de
România, Basarabia în căutare de „pământ cultivabil marea bucurie cu care îi învăluie pe cei mici, dar şi
liber” (anii 1939-1945, s. Hasanfacî, jud. Durostor, pe cei mari, acest miracol care se numeşte folclorul
sudul Dobrogei; s. Almălău, jud. Constanţa, nordul copiilor” [2, p. 189].
Dobrogei; s. Mansburg, jud. Cetatea Albă, sudul Ba- Anii dăruiţi culegerii fenomenelor de folclor
sarabiei; s. Frumuşica, jud. Dolj, sud-vestul Olteniei; l-au marcat, mobilizându-l să cerceteze şi să editeze
s. Beidaud, jud. Tulcea, nordul Dobrogei). Varietatea lucrări de o reală valoare pentru folcloristica mo-
tradiţiilor etnofolclorice le observă anume în această dernă. Interpretarea şi compararea moştenirii cultu-
perioadă de pribegiri: „Deşi cu ochi şi minte de co- rale româneşti cu cele ale altor popoare au sporit
pil, în anii petrecuţi «prin străini», pe timp de război, valoarea ştiinţifică a lucrărilor editate de cercetător.
am cunoscut relativ multă lume, cu tradiţii diferite, O astfel de tratare dezvăluie specificul imanent al
interesante” [1, p. 36]. obiceiurilor şi tradiţiilor populare româneşti în are-
După cum ne mărturiseşte însuşi folcloristul, alul patrimoniului cultural imaterial european şi
studiile obţinute în urma frecventării mai multor chiar universal.
instituţii cu profil umanist, din cauza timpurilor gre- Analizând întreaga creaţie ştiinţifică, observăm
le din perioada totalitarismului, nu l-au ajutat să-şi că folcloristul Nicolae Băieşu a excelat cu predi-
redescopere şi să fructifice pasiunea vieţii sale – lecţie în câteva domenii de cercetare: istoria folclo-
folclorul. Şi-a început activitatea în şcoala de şapte risticii, poezia obiceiurilor calendaristice, folclorul
ani din Caracuşenii Vechi (1952-1953; 1955-1956). copiilor ş. a. A reuşit să studieze contribuţia a peste
Şi-a încercat norocul şi în domeniul cifrelor (Facul- 50 de folclorişti, interpreţi de folclor, scriitori etc.
tatea de Matematică a Institutului Pedagogic „Alecu la prosperarea ştiinţei despre moştenirea culturală a
Russo” din Bălţi, 1955). unui popor, relevând cele mai importante momente
Etnologul mărturiseşte că părinţii „au fost din activitatea folcloristică a acestora. Unele inves-
nevoiţi să comită o mare greşeală plecând în Dobro- tigaţii ne definesc perioadele de dezvoltare a folclo-
gea (1939)”, iar din cauza războiului care a urmat risticii.
şi a pelerinajului de 6 ani „prin străini”, urmaţi de Graţie abnegaţiei profesorului Nicolae Băieşu,
„10 ani de studii (medii speciale şi universitare) în 5 din orice exegeză, pe care a semnat-o, am aflat ade-
oraşe (Cernăuţi, Briceni, Soroca, Bălţi, Chişinău)”, vărul istoric din perioada totalitarismului când feno-
s-a „aflat relativ puţin timp în satul de baştină”, n-a menul folcloric şi etnografic era cu vehemenţă com-
„cunoscut îndeajuns consătenii, tradiţiile lor” [1, p. bătut sau impurificat cu idei neadecvate de către au-
35]. Toate câte s-au întâmplat i-au amânat, într-o torităţi: „folcloristica românească din Basarabia de-
oarecare măsură, conştientizarea destinului care îi ceniilor postbelice a avut mult de suferit din cauza
era scris. promovării oficiale a teoriei false despre existenţa a