UNIVERSITATEA TITU MAIORESCU

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE

CORELAȚIA DINTRE FERICIRE ȘI NEVROZĂ ÎN

MEDIUL ORGANIZAȚIONAL

Prof Coordonator

Conferential universitar dr. Petru Craiovan

Asist. Univ. Dr. Zaharia Alina

Autor
Bîrîuță Ana-Daria, grupa 1

București
2019
Rezumat

În studiu am urmărit dacă există o corelație între fericire și nevroză la locul de muncă. În acest

studiu au fost introduși 31 de participanți, 17 participanți de gen feminin și 14 participanți de gen

masculin. Principala ipoteză „cu cât crește nivelul fericirii cu atât scade nivelul nevrozei în mediul

organizațional” s-a confirmat.

Nevroza este definită ca o tulburare de natură exogenă, declanșată de acțiunea unor factori psiho-

traumatizanți din mediu, pe fondul unei anumite fragilități a structurii de personalitate a

individului. Nevrozele nu sunt considerate boli psihice grave deoarece nu afectează nucleul de

bază al personalității pacientului și se caracterizează prin reversibilitatea dereglărilor patologice,

independent de vechimea procesului perturbator. Prezența simptomului nevrotic poate cauza

incapacitatea oamenilor de a se simți împliniți și, în cele din urmă poate duce la dispariția stării de

bine și a fericirii în general. Starea de bine la nivel mental se manifestă prin gânduri pozitive, de

liniște și echilibru interior, la nivel emoțional se caracterizează prin stări de împlinire, pace, liniște,

comunicare, dăruire, armonie și iubire, iar la nivel fizic este observabilă când persoana în cauză

este sănătoasă și simte că are suficientă energie vitală pentru a face orice își dorește este posibil ca

persoanele cu un nivel ridicat de nevroză să își îmbunătățească starea. Cu toate acestea, există și

dovezi referitoare la faptul că nevroza moderează eficacitatea strategiilor cognitive asupra

reechilibrării stării de bine.

Cuvinte cheie: stare de bine, sănătate, mental, emoțional, anxietate, nevroză, fericire, mediu

organizațional

2
 Cuprins

1. Introducere…………………………………………………………………. pagina 4

2. Capitolul 1. Nevroza sau simptomul nevrotic……………………………… pagina 5

3. Capitolul 1.1. Tulburările anxioase, de panică sau fobiile............................. pagina 7

4. Capitolul 1.2. Fericirea……………………………………………………... pagina 9

5. Capitolul 1.3. Stresul la locul de muncă......................................................... pagina 14

6. 1.4. Corelația dintre fericire și nevroză in mediul organizational…………… pagina 18

7. Capitolul 2. Studiu cu privire la fericirea la locul de muncă……………….. pagina 19

8. Capitolul 2.1. Obiectivele cercetării………………………………………… pagina 19

9. Capitolul 2.2 Ipoteze………………………………………………………… pagina 19

10. Capitolul 2.3 lotul de participanți…………………………………………… pagina 19

11. Capitolul 2.4. Metode și instrumente………………………………………… pagina 20

12. Capitolul 2.5. Prelucrarea și prezentarea datelor............................................... pagina 20

13. Rezultate……………………………………………………………………… pagina 21

14. Concluzii generale…………………………………………………………… pagina 26

15. Bibliografie…………………………………………………………………… pagina 27

16. Anexe………………………………………………………………………… pagina 28

3
 INTRODUCERE

Am ales tema “Corelatia dintre fericire și nevroză în mediul organizational” pentru a putea avea o

idee mai bună despre efectele stresului asupra motivației, performanței și stării generale de bine la

locul de muncă.

În concordanță cu obiectivele cercetării se enumeră următoarele ipoteze:

Cu cât crește nivelul fericirii cu atât scade nivelul nevrozei, în mediul organizațional.

Cu cât oamenii sunt mai în varstă cu atât nivelul fericirii crește.

Dacă participanții aparțin genului feminin atunci nivelul nevrozei este mai ridicat.

4
 CAPITOLUL 1. NEVROZA SAU SIMPTOMUL NEVROTIC

Nevroza este definită ca o tulburare de natură exogenă, declanșată de acțiunea unor factori

psihotraumatizanți din mediu, pe fondul unei anumite fragilități a structurii de personalitate a

individului. Nevrozele nu sunt considerate boli psihice grave deoarece nu afectează nucleul de

bază al personalității pacientului și se caracterizează prin reversibilitatea dereglărilor patologice,

independent de vechimea procesului perturbator. În cadrul manifestărilor clinice domină

perturbările de ordin emoțional și somatovegetative, cu păstrarea intactă a atitudinii critice a

persoanei față de boală. Particularitățile tabloului clinic al nevrozei depind nu numai de caracterul

situației conflictuale, dar și de personalitatea individului, existând diverse variante clinice.

Tulburările nevrotice sunt extrem de frecvente, fiind întâlnite la aproximativ 12% din populația

generală.

Conform psihanalizei, structura personalității cuprinde trei instanțe psihice: Ego, id si

superego. Ego-ul (eul) este entitatea psihică de natură conștientă, aflată în permanență în contact

cu mediul înconjurător, răspunzător de perceperea evenimentelor interne sau externe și are funcția

de execuție. Inconștientul este sediul impulsurilor instinctuale, de căutare a plăcerii și de

ostilitate/agresivitate, impulsuri pe care ego-ul le poate restructura conform datelor

realității. Superego-ul (supraeul) se compune din conținuturi psihice de natură social-valorică,

idealuri, principii morale și elemente de autocritică în raport cu primele, care stimulează ego-ul în

acțiunea sa de combatere a forțelor id-ului. La adultul aflat în echilibru, ego-ul are de regulă

suficientă forță pentru a face față tendințelor inconștiente ale id-ului prin transformarea și

sublimarea acestora. La nevrotic, aceste tendințe sunt reprimate (refulate) și deci nu sunt accesibile

conștiinței.

5
 Mai mult, ego-ul militează împotriva aducerii lor în conștiință, punând în acțiune diferite

mecanisme de apărare. Freud definește nevrozele ca fixații la un anumit stadiu libidinal: nevroza

obsesională la nivelul anal, nevroza fobică și isteria la nivelul genital preoedipian. (Sigmund

Freud, 1895-1900).

O altă teorie susține că punctul de plecare în geneza acestei tulburări, este sentimentul de

inferioritate (complexul de inferioritate) rezultat poate dintr-o infirmitate organică și compensat

printr-o tendință de afirmare ostentativă sau prin agresivitate. (Alfred Adler, 1920).

Psihoterapia adleriană pleacă și ea de la analiza amintirilor, a asociaților de idei și a viselor,

dar această analiză servește psihoterapeutului pentru a demonstra caracterul imaginar al decepțiilor

sale și pentru a identifica soluții mai bune de adaptare.

Tratatele moderne de psihiatrie nu mai folosesc termenul de nevroză, înlocuindu-l cu alte

concepte clinice care surprind mai adecvat particularitățile și formele de manifestare.

6
 CAPITOLUL 1.1. TULBURĂRILE ANXIOASE, DE PANICĂ SAU FOBIILE

Tulburarea anxioasă este printre cele mai frecvente forme de nevroză. Această tulburare

apare frecvent la persoanele nesigure, cu dificultăți sau incapacitate de a controla situațiile

stresante sau noi. Persoana anxioasă poate fi hiperemotivă, cu imaginație bogată, cu tendință la

neliniște si așteptarea unor eventuale evenimente nefavorabile. Anxietatea se manifestă printr-o

stare de încordare, de teamă (în legătură cu posibilitatea apariției unui eveniment neplăcut pentru

sine sau pentru alte persoane semnificative), iritabilitate, dificultăți de concentrare și insomnii,

activitate crescută a sistemul nervos vegetativ (transpirații, senzații de cald/rece, gură uscată,

diaree, micțiuni frecvente), senzația de sufocare, stare de oboseală și slăbiciune, hipervigilență

(senzația de a fi permanent la pândă, într-o continuă activare).

Atacul de panică este o altă formă de nevroză anxioasă. Se caracterizează prin episoade de

anxietate de scurtă durată, cu aspect dramatic, mimând infarctul de miocard sau crizele

hipoglicemice, fiind deseori evaluat ca urgență. Se manifestă prin lipsa de aer, palpitații, cefalee,

vertij, parestezii (amorțeli în membre și senzația de pericol iminent).

Fobia este o frică anormală, foarte intensă și insuficient motivată, raportată la un obiect sau

situație. Fobiile apar mai frecvent la persoanele hiperemotive care întâmpină dificultăți atunci când

întâlnesc persoane necunoscute sau situații neașteptate. Persoana fobică nu este nesigură tot

timpul, ci doar în contact cu noul și neprevăzutul. Persoana în cauză, deși este conștientă de faptul

că fricile pe care le trăiește sunt excesive și ireale, evită sau dorește să evite anumite situații.

Nivelul de teamă resimțit produce stres intens și disfuncții în viața zilnică a persoanei.

7
 Tulburările obsesiv-compulsive se manifestă prin gânduri obsesive și ritualuri recunoscute

ca absurde, pe care individul încearcă să nu le realizeze. Obsesia este o trăire care se impune fără

voia sa și pe care individul nu o poate îndepărta. Această tulburare apare la persoanele

hiperordonate și perfecționiste, rigide, care vor să facă totul cat mai bine. Dintre trăirile obsesiv-

complusive enumerăm: amintiri obsesive, sau reprezentări obsesive, ruminații, numărători

(aritmomanie), verificări obsesive și intenții de act obsesiv.

Stările depresive și reacționale la stres se manifestă printr-o dispoziție tristă, stări de

nemulțumire de sine și insatisfacție, iritabilitate crescută. Nevroza depresivă se combină frecvent

cu simptome anxioase și disforice. Persoanele care suferă de această tulburare au o structură de

personalitate introvertă, repliată pe sine, mai puțin comunicativă, atașată de muncă, dependentă de

alții.

8
 CAPITOLUL 1.2. FERICIREA

Fericirea este o stare mentală de bine, fiind caracterizată de emoții pozitive sau plăcute,

de la mulțumire la bucurie intensă.

Diferite abordări biologice, psihologice, religioase și filozofice s-au străduit să definească

fericirea și să identifice sursele sale.

Diverse grupuri de cercetare, inclusiv psihologia pozitivă, au făcut eforturi pentru a aplica o

metodă științifică de a răspunde la întrebări despre ceea ce este „fericirea” și cum am putea-o

atinge.

Filozofii și gânditorii religioși de multe ori definesc fericirea în termeni de a trăi o viață

bună sau înfloritoare, mai degrabă decât pur și simplu ca o emoție. Fericirea socratică este viața în

conformitate cu etica și nu e neapărat însoțită de emoții pozitive.

Starea de bine la nivel mental se manifestă prin gânduri pozitive, de linişte şi echilibru interior, la

nivel emoţional se caracterizează prin stări de împlinire, pace, linişte, comunicare, dăruire, armonie

şi iubire, iar la nivel fizic este observabilă când persoana în cauză este sănătoasă şi simte că are

suficientă energie vitală pentru a face orice îşi doreşte.

”Sunt persoane care pot suferi de o problemă de sănătate, dar care reuşesc să îşi impună o stare

de bine. Vorbim de o stare de bine exterioară, când eşti influenţat de modul cum se simte grupul

social din care faci parte şi o stare de bine interioară. Dacă nu avem o bună stare de bine

interioară, vom încerca să luăm din exterior gânduri şi emoţii pentru a face acest lucru posibil.

Fiecare are propria lui metodă de a face asta: prin ieşiri cu prietenii sau în natură, plimbări sau

meditaţii.” (Stelian Chivu, 2018)

9
 Cei care vor să ajungă la starea de bine, este necesar să ajungă să îşi identifice programele,

butoanele interioare, prin care o pot atinge. O persoană tristă, posomorâtă, stresată, anxioasă,

depresivă, va avea probleme mari în a identifica o astfel de cale pentru că nu a conştientizat în

primul rând faptul că modul său de a fi este un obstacol în acest sens.

HORMONII FERICIRII

Cercetarea în domeniul endocrinologiei socate la iveală din ce în ce mai mult rolul

determinat al hormonilor în functionaeea noastră optimă, de la a dormi bine pâână la sentimentele

pe care femeile le traiesc în timpul sarcinii.

Fericirea este puternic influențată de nivelul de hormoni pe care creierul nostru îi

eliberează. Numite și neurotransmitatori, aceste subsanțe chimice transmit informațiile de la creier

către corp, astfel rezultand starea de bine. Chiar dacă majoritatea hormonilor contribuie într-un fel

sau altul la dispoziția noastră, unii hormoni sunt direct implicați în modul în care resimțim

fericirea.

Serotonina este un neurotransmițător extrem de important, produs la nivelul creierului, care are un

efect determinant în reglarea somnului, controlul impulsurilor, pofta de mâncare, metabolism,

agresivitate, sexualitate, memorie și reglarea temperaturii corpului. Serotonina este cunoscută ca

fiind hormonul fericirii pentru că reglează dispoziția, înlătură anxietatea și depresia și accentuează

sentimentele pozitive.

10
 Serotonina este produsă în creier sub acțiunea a numeroase evenimente, dar și sub influența

unor factori din mediul extern, cum ar fi lumina soarelui. De asemenea, există

anumite alimente care favorizează producția de serotonină: fructe, legume, fructe de mare,

ciocolată neagră, carne. Acestea însă nu cresc direct nivelul de serotonină, ci favorizează producția

de triptofan, aminoacidul esențial din care se formează serotonina.

De asemenea, suplimentele de vitamina B6 favorizează transformarea triptofanului în

serotonină.

Unii specialiști consideră că există o legătură între deficitul producției de serotonină și apariția

depresiei, deși este greu de demonstrat prin studii pe un creier viu că un nivel limitat de hormoni

favorizează instalarea depresiei sau a oricărei alte afecțiuni mentale. De asemenea, nu se cunoaște

exact relația de determinare: scăderea serotoninei cauzează depresia sau depresia provoacă o

scădere a producției de serotonină? Cert este că analizele de sânge arată un nivel mai mic al acestui

hormon la persoanele depresive.

Melatonina este cel de-al doilea hormon al fericirii și trebuie să fie în echilibru cu

serotonina, pentru funcționarea noastră optimă. Melatonina este produsă de glanda pineală, iar

eliberarea sa este în strânsă legătură cu momentul zilei și cu cantitatea de lumină la care suntem

expuși, pentru că melatonina reglează somnul. Astfel, nivelul de melatonină începe să crească

seara, rămâne ridicat pe durata nopții și scade dimineața. În lipsa unui nivel normal de melatonină,

ne vom confrunta cu probleme de somn și dereglări ale ritmului circadian cu impact asupra stării

de spirit: vom fi mai morocănoși, mai iritabili și epuizați după o noapte fără somn.

Trecerea de la un anotimp la altul, de la ora de vară la ora de iarnă sau activitățile pe care

le facem care ne privează de lumină sau dimpotrivă, ne oferă prea multă atunci când ceasul nostru

11
intern ne spune că e ora somnului, pot afecta eliberarea acestui hormon, ceea ce antrenează efecte

negative asupra stării noastre de bine. Un televizor mare pornit noaptea în timp ce încercăm să

dormim, chiar dacă e silențios, ne va afecta somnul pentru că ne oferă multă lumină. În mod similar

a petrece prea mult timp într-o încăpere întunecoasă pe timpul zilei va duce la creșterea nivelului

de melatonină, de aceea nu trebuie să ne mire dacă ne vom simți somnoroși. În ambele situații vom

avea de suferit, pentru că apare o dereglare a producției normale de melatonină.

Oxitocina este un alt neurotransmițător cu un impact puternic asupra fericirii și vieții

sociale. Oxitocina este hormonul căruia i se datorează comportamentul matern, alăptarea, plăcerea

sexuală și selecția partenerului de viață.

Cercetările asupra oxitocinelor sunt foarte recente; abia în anii 1990 oamenii de știință au

descoperit acest hormon, atunci când au observat că mamele care alăptau la sân erau mult mai

calme și făceau mai bine față stresului sau exercițiilor fizice decât cele care își hrăneau bebelușii

cu biberonul.

Acest hormon este eliberat atât atunci când avem experiențe sociale strânse cu ceilalți, dar

și atunci când ne confruntăm cu situații stresante.

Oxitocina este secretată la nivelul hipotalamusului, fiind apoi eliberată în sânge prin glanda

pituitară, de unde intervine asupra comportamentului și a fiziologiei organismului. La proaspetele

mămici un nivel ridicat de oxitocină a fost asociat cu o mai bună și mai strânsă conexiune cu

bebelușul (bonding). Studii realizate pe animale au arătat că atunci când mamelor li s-a administrat

o cantitate de oxitocină, imediat după ce au avut pui, acestea s-au comportat matern și față de puii

care nu erau ale lor.

12
 Endorfinele sunt secretate atunci când ne confruntăm cu durere, frică sau cu stres și au

rol analgezic. Pe lângă capacitatea de a suprima percepția de durere, aceste substanțe reglează

producția de hormoni (unul dintre cei mai importanți fiind hormonul creșterii), contracțiile

intestinale, imunitatea și dispoziția. Endorfinele sunt eliberate în sânge și produc o stare de bine

celui care face exerciții fizice intense, care râde puternic sau care are un orgasm.

Endorfinele funcționează ca un medicament natural, care înlătură tensiunea și aduce în

schimb relaxarea. Până acum s-au descoperit cel puțin 20 de tipuri diferite de endorfine în

organismul uman.

13
 CAPITOLUL 1.3. STRESUL LA LOCUL DE MUNCĂ

Stresul la locul de munca este un factor extrem de răspândit și o cauză a numeroaselor boli

întâlnite adesea de către doctori atunci când beneficiarii asigurărilor medicale oferite de

companiile angajatoare se programează pentru o consultație. Datele arată faptul că, în medie, o

persoană are de la 30 până la 100 de proiecte cu care jonglează, fiind distrasă până la 2,1 ore la

locul de muncă și întreruptă din activitate de cel puțin 7 ori pe oră. Mai mult decât atât, 4 din 10

angajați ai multinaționalelor se confruntă cu o restructurare corporativă majoră, fapt care ridică

gradul de incertitudine din viața profesională. Așadar, locul de muncă devine un teren minat, iar

acestea sunt doar câteva dintre motivele pentru care aproximativ 40% dintre adulți sunt privați de

somn în timpul nopții.

Desi multi specialisti considera ca stresul este natural, intensitatea cu care acesta se manifesta, in

cazul multor angajati, transforma aceasta stare in una negativa, cu efecte puternice in viata

profesionala, dar si personala a acestora. De exemplu, orice tensiune poate genera o stare de stres,

cu toate ca nu toate tensiunile sunt negative. Unele dintre ele pot energiza corpul punand sangele

in miscare si mintea la contributie. Modul in care individul percepe tensiunea respectiva si o

gestioneaza este cel care faciliteaza sau nu instalarea starii de stres. Dar ce anume poate determina

aparitia stresului la locul de munca?

Pe langa factorii personali (oboseala, graba, teama, probleme de sanatate, senzatia de pierdere a

controlului, excese etc.) care intervin si care accentueaza o tensiune transformand-o in stress,

exista la locul de munca si o serie de surse specifice care pot genera astfel de stari:

14
Prea multe sarcini efectuate in acelasi timp

Toate joburile au stipulate in fisa de post o serie de responsabilitati, sarcini, activitati si actiuni

specifice. Numai ca, in situatia in care angajatul ajunge sa desfasoare simultam mai multe astfel

de indatoriri, fiecare avand o importanta deosebita si necesitand multa atentie si/sau mult efort,

persoana in cauza are sanse mari sa se confrunte cu o stare de stres generata de teama de a nu gresi

in niciuna dintre activitatile sale.

Presiunea deadline-urilor

Termenele limita de predare pot deveni extrem de stresante mai ales pentru cei care nu si-

au gestionat in mod corect timpul si actiunile si ajung sa fie presati de timp. De asemenea, deadline-

urile pentru proiectele la care colaboreaza si alte persoane care nu si-au indeplinit sarcina la timp,

poate deveni o sursa de stres pentru angajatul care, cu toate ca si-a indeplinit sarcinile, nu poate

preda lucrarea conform cererilor conducerii.

Lipsa unei bune pregatiri sau instruiri pentru activitatea desfasurata. Exista nenumarate

situatii in care unele persoane sunt puse sa faca anumite activitati cu toate ca nu au pregatirea

aferenta sau nu li s-a facut o instruire adecvata. In aceste conditii, este si firesc ca persoana

respectiva sa fie suprasolicitata, ceea ce ii determina o stare de stres accentuata de greutatea

desfasurarii actiunilor.

In momentul in care o persoana are mai multi superiori, fiecare dintre acestia cerandu-i o

serie rapoarte sau actiuni, unele care se suprapun sau chiar intra in contradictie, angajatul devine

dezorientat, nemaistiind cui i se suboroneaza si ce anume are de facut.

Atunci cand angajatul, fie nu are siguranta locului de munca sau fie cand nu stie foarte clar ce

anume are de facut sau care este ierarhia in organizatia din care face parte, stresul se instaleaza

extrem de usor.

15
 Conditiile fizice de la locul de munca pot deveni stresante mai ales atunci cand exista prea

mult zgomot de fond, bruiaj, vibratii, lumina slaba, temperatura prea scazuta sau prea ridicata (sau

variatii ale temperaturii), spatiu redus, neaerisit, expunere la substante toxice, lipsa echipamentelor

necesare etc. Oricare dintre acestea poate determina aparitia stresului, reducand, in acelasi timp, si

satisfactia la locul de munca.

Politica organizationala si/sau tipul de management

Modul in care functioneaza organizatia si tipul de management se reflecta si in starea

generala a angajatilor. O companie care are un management echilibrat si orientat spre angajat, va

avea salariati relaxati, productivi si atrasi de ceea ce fac. In schimb, un management autoritar, o

politica rigida, nepermisiva va insufla in permanata angajatilor o starea de teama care se finalizeaza

prin stres.

Neintelegeri intre angajati

In momentul in care intre doi angajati exista o serie de neintelegeri care nu sunt indepartate,

starea de tensiune care apare este o sursa sigura de stres atat pentru cei implicati, cat si pentru restul

angajatilor care fac parte din colectivul respectiv. In aceasta situatie, conducerea ar trebui sa

intervina pentru detensionare, fie prin lamurirea problemei, fie prin separarea partilor combatante.

Supravegerea prin camere de luat vederi

Efectul big brother este extrem de puternic mai ales in prima faza in care angajatii constientizeaza

faptul ca fiecare miscare le este urmarita si analizata prin intermediul camerelor de luat vederi.

Stresul se instaleaza in timp datorita presoinii psihologice exercitate de sistemele de urmarire.

Stresul nu apare brusc si la cote maxime. El trece prin mai multe faze care ii permit individului sa

ia masurile potrivite pentru ameliorarea starii si inlaturarea factorilor generatori. Din acest motiv,

pentru a evita ca stresul sa afecteze un numar mare de angajati, managementul, sustinut de

16
departamentul de resurse umane, poate analiza pe baza chestionarelor interne, care sunt sursele de

stres ale salariatilor si sa incerce inlaturarea acestor factori negativi.

17
1.4. CORELAȚIA DINTRE FERICIRE ȘI NEVROZĂ IN MEDIUL ORGANIZATIONAL

În literatura de specialitate există studii ce corelează fericirea și starea generală de bine cu

nevroza, precum si faptul ca nevrotismul afecteaza performanta la locul de munca. O cercetare

recunoscuată din punct de vedere științific a studiat și verificat faptul că există o corelație între

cele două variabile.

Studiile anterioare au constatat că există strategii sau tehnici care permit chiar și

oamenilor care prezinta nevroză să mențină o atitudine pozitivă asupra vieții și chiar de a diminua

emoțiile negative. (Ng, 2012; Ng & Diener, 2013).

Cu alte cuvinte, este posibil ca persoanele cu un nivel ridicat de nevroză să își

îmbunătățească starea. Cu toate acestea, există și dovezi referitoare la faptul că nevroza moderează

eficacitatea strategiilor cognitive asupra reechilibrarii stării de bine.

Reevaluarea situațiilor neplacute de către indivizii cu un nivel mai scăzut de nevroză a adus

un rezultat pozitiv aspura stării de bine, însă efectul nu a fost același în cazul persoanelor cu un

nivel de nevroză mai ridicat. (Ng & Diener, 2009).

Acest lucru sugerează că indivizii cu un nivel ridicat de nevroza pot folosi anumite

strategii cognitive pentru a-și îmbunătăți starea generală de bine, dar nu pot face acest lucru într-

atât de eficient ca cei cu un nivel mai scăzut de nevroză.

În acest fel se poate spune faptul că nivelul de nevroză afectează fericirea și aceste două

variabile se pot corela.

Această cercetare își propune să verifice dacă fericirea și nivelul de nevroză se pot corela

între ele și dacă acestea influențează și alte variabile, cum ar fi nivelul de studii, genul sau vârsta,

cat si scale cum ar fi mediul organizational.

18
 CAPITOLUL 2. STUDIU CU PRIVIRE LA FERICIREA LA LOCUL DE MUNCA

Exista numeroase studii cu privire la fericirea in mediul organizational, care confirma

faptul ca un angajat fericit are o sansa mai ridicata de a avea o performanta mai buna.

CAPITOLUL 2.1. OBIECTIVELE CERCETARII

Obiectivele cercetarii sunt acelea de a afla corelatia dintre cele trei scale: nevroza, fericire

si performanta in mediul organizational pentru a imbunatati vietile oamenilor la munca si a vedea

daca aceste scale sunt interconectate.

CAPITOLUL 2.2 IPOTEZE

In concordanta cu obiectivele cercetarii am urmatir urmatoarele ipoteze:

1. Cu cât creste nivelul fericirii cu atât scade nivelul nevrozei, in mediul organizational.

2. Cu cât oamenii sunt mai în vârstă cu atât nivelul fericirii creste.

3. Dacă participanții aparțin genului feminin atunci nivelul nevrozei este mai ridicat.

CAPITOLUL 2.3 LOTUL DE PARTICIPANTI

Lotul de participanți a fost compus din 31 de persoane, 17 persoane de gen feminin, cu un

procentaj de 54,8% și 14 persoane de gen masculin, cu un procent de 45,1%. Participanții nu au

fost motivați în niciun fel financiar, ei au răspuns de bună voie acestui chestionar. Intervalul de

vârstă a fost între 18-48 ani.

Aceștia au fost clasificați după vârstă, nivel de studii și statut marital.

19
Participarea a fost voluntară și anonimă, testarea a fost individuală, fără limită de timp, asigurând

confidențialitatea datelor și a răspunsurilor.

CAPITOLUL 2.4. METODE SI INSTRUMENTE

INSTRUMENTE
Chestionarul atașat in Anexe este alcătuit din trei scale: scala nevrotismului, a fericirii si a

performantei in mediul organizational, care împreună însumează 52 de afirmații alese de pe

research central. Scorarea ambelor scale a fost efectuată prin utilizarea scalei Likert în 5 trepte,

unde 1= Nu mă caracterizează deloc și 5 = Mă caracterizează întocmai.

Design-ul este unul non-experimental, descriptiv si transversal exploratoriu. Cercetările

transversale presupun selectarea unui eș antion, măsurarea variabilelor cercetării o singură dată,

urmată de analiza ș i extragerea concluziilor pe baza acestora prin metoda chestionarului.

CAPITOLUL 2.5. PRELUCRAREA SI PREZENTAREA DATELOR

Statistici descriptive
NEVROTISM FERICIRE
Valide 30 30
Lipsă 0 0
Media 52.43 37.23
Abatere standard 13.87 7.838
Skewness 1.190 -0.6095
Kurtosis 2.560 0.6024
Minim 29.00 16.00
Maxim 96.00 50.00

20
Statistici descriptive
NEVROTISM FERICIRE

Datele se distribuie nonparametric, deoarece indicele de aplatizare (Kurtosis) care mai este

denumit și coeficient de boltire împreună cu indicele de asimetrie (Skewness) iau valori mai mari

decât intervalul [-0,7;+0,7].

REZULTATE

NEVROZA

Pentru a asigura utilitatea chestionarului în cadrul demersului de colectare a datelor, a fost

verificată consistența internă a itemilor utilizând coeficientul de corelație 𝜶-Cronbach. Pentru ca

instrumentul să fie unul bun coeficientul trebuie sa apartina intervalului [0, 1]. Pentru ansamblul

itemilor acestei scale, valoarea a fost una satisfăcătoare.

Cronbach's α
Nevrotism 0.909

Corelația itemilor cu scala

N1 0.501
N2 0.496
N3 0.448
N4 0.618
N5 0.603
N6 0.613
N7 0.340
N8 0.551
N9 0.517

21
 Cronbach's α
N10R 0.468
N11 0.566
N12 0.685
N13 0.444
N14 0.712
N15 0.665
N16 0.757
N17R 0.263
N18R 0.776
N19R 0.559
N20R 0.458

FERICIREA

A fost calculat și în acest caz indicele de fidelitate. Rezultatul s-a încadrat si de aceasta

data in intervalul [0;1].

Cronbach's α
Fericire
0.892

Corelația itemilor cu
scala
F1 0.497
F2 0.767
F3 0.454
F4 0.403
F5 0.700
F6R 0.793
F7R 0.703
F8R 0.709

22
 Cronbach's α
F9R 0.639
F10R 0.720

PERFORMANTA IN MEDIUL ORGANIZATIONAL

Indicele de fidelitate s-a încadrat în intervalul [0;1].

Cronbach's α
Performanta 0.788

Corelația itemilor cu scala

Ader la reguli informale pentru a mentine ordinea. 0.217
Duc la capat sarcinile primite, intr-un mod corespunzator. 0.412
indeplinesc responsabilitatile specificate in descrierea postului. 0.465
Execut sarcinile pe care le am de efectuat. 0.480
indeplinesc toate conditiile de performanta cerute de job. 0.291
Ma implic in activitati care vor influenta direct evaluarea performantelor mele. 0.455
Neglijez aspecte ale job-ului pe care sunt obligat/a sa le indeplinesc. (R) 0.364
E?uez in a indeplini sarcinile esentiale. (R) 0.415
ii ajut pe cei care au fost absenti. 0.463
ii ajut pe cei care au volum mare de munca. 0.522
ii ofer ajutor supervizorului (chiar daca nu sunt solicitat/a). 0.355
imi iau din timp pentru a asculta problemele ?i grijile colegilor de munca. 0.458
Fac tot posibilul sa-i ajut pe angajatii noi. 0.665
Manifest interes personal fata de ceilalti angajati. 0.231
imparta?esc informatii colegilor de munca. 0.078
Frecventa la munca este peste norma. 0.051
Anunt din timp c.nd nu pot veni la munca. 0.169
imi aloc pauze nemeritate de la locul de munca. (R) 0.352
Aloc foarte mult timp conversatiilor personale la telefon. (R) 0.316
Ma pl.ng de lucruri marunte la munca. (R) 0.383

23
 Corelația itemilor cu scala
Am grija si protejez bunurile organizatiei. 0.542

IPOTEZA 1. Cu cât crește nivelul fericirii cu atât scade nivelul nevrozei, in

mediul organizational.

Corelația Spearman între fericire și nevrotism

r p

FERICIRE - NEVROTISM -0.810 < .001

Ipoteza 1 “Cu cât crește nivelul fericirii cu atât scade nivelul nevrozei in mediul organizational”
s-a confirmat pentru un rho de -0.810, p < .001, n=31 ceea ce indică o asociere semnificativă din
punct de vedere statistic.

24
IPOTEZA 2. Cu cât oamenii sunt mai în vârstă cu atât nivelul fericirii creste.

Spearman Correlations

r p

FERICIRE - Vârstă 0.106 0.576

25
Din moment ce p>0.05, corelația Spearman dintre fericire și vârstă nu poate fi confirmată.

IPOTEZA 3. Dacă participanții aparțin genului feminin atunci nivelul nevrozei este

mai ridicat.

26
Testu Independent Samples T-Test

W p

NEVROTISM 88.50 0.406

Ipoteza 3 este infirmată deoarece p>0.05, iar corelația Mann-Whitney dintre nivelul mai ridicat

al nevrozei la genul feminin nu este mentionată sau dovedită în literatura de specialitate.

CONCLUZII GENERALE

Ipoteza generala s-a validat, ceea ce inseamna ca atunci cand nivelul nevrozei scade, fericirea

creste, iar performanta in mediul organizational este imbunatatita.

Lucrarea este limitata, deoarece are un numar minim de participanti, iar pe viitor se poate continua

la o scala mai mare si se pot adauga idei si metode de recudere a stresului, cat si incurajarea

angajatilor in a deveni mai fericiti pentru a aduce o implicare de calitate la munca.

BIBLIOGRAFIE

27
Sigmund Freud - Introducere în psihanaliză, Prelegeri de psihanaliză, Psihopatologia vieții

cotidiene, Editura Didactică și Pedagogică, (1980).

Carlson, J., Watts, R. E., & Maniacci, M. (2005). Adlerian Therapy: Theory and Practice.

Washington, DC: American Psychological Association.

influenteazapropriile-stari-sanatatea-sistemul-endocrin-5b1666dfdf52022f75cb3dbd/index.html

https://www.webmd.com/depression/features/serotonin

http://www.psyweb.com/articles/depression/foods-that-increase-serotonin/

https://www.psychologytoday.com/intl/blog/mouse-man/200904/what-is-dopamine

http://www.webmd.com/sleep-disorders/tc/melatonin-overview

The Journal of Positive Psychology, 2015: http://dx.doi.org/10.1080/17439760.2015.1025419

Ng, W., & Diener, E. (2009). Feeling bad? The ‘Power’ of positive thinking may not apply to

everyone. Journal of Research in Personality, 43, 455–463.

Ng, W. (2012). Neuroticism and well-being? Let’s work on the positive rather than negative

aspects. The Journal of Positive Psychology, 7, 416–426.

Tamir, M. (2005). Don’t worry, be happy? Neuroticism, traitconsistent affect regulation, and

performance. Journal of Personality and Social Psychology, 89, 449–461.

http://www.myjob.ro/sfaturi-cariera/cauzele-stresului-la-locul-de-munca.html

Smillie, L. D., Yeo, G. B., Furnham, A. F., & Jackson, C. J. (2006). Benefits of all work and no

play

28
 ANEXE

Chestionar privind corelația dintre nevrotism și fericire in mediul organizational

Numele meu este Daria Bîrîuță, studentă la Facultatea de Psihologie din cadrul Universității

”Titu Maiorescu” din București. Realizez o cercetare pentru cursul ”Psihologie Organizationala”,

privind corelația dintre nevrotism si fericire, in mediul organizational. Vă rog să citiți fiecare

afirmație cu atenție și să bifați răspunsul care exprimă cel mai bine acordul sau dezacordul

dumneavoastră.

Prin completarea acestui chestionar vă declarați acordul de a participa la acest studiu. Răspunsurile

dumnevoastră sunt confidențiale, deoarece vor fi sintetizate și raportate sub formă de ponderi

(procentaje) care nu permit identificarea persoanelor.

Vă mulțumesc!

1- dezacord total

2- dezacord parțial

3- neutru

4- acord parțial

5- acord total

* Required

Gen *
Masculin
Feminin
Vârsta *

29
Statut marital *
Căsătorit/ă
Singur/ă
Într-o uniune consensuală
Nivel studii *
Liceu
Universitate
Post-universitar / master
Mă enervez uşor. *
1-2-3-4-5
Mă supăr uşor. *
1-2-3-4-5
Îmi schimb starea de spirit foarte des. *
1-2-3-4-5
Sunt o persoană a cărei stare emoțională se schimbă ușor. *
1-2-3-4-5
Devin cu uşurinţă agitat(ă). *
1-2-3-4-5
Sunt ușor de provocat. *
1-2-3-4-5
Nu mi se întâmplă decât rareori să mă simt agasat(ă) sau iritat(ă) de vreun lucru. (R) *
1-2-3-4-5
Îmi controlez emoţiile. (R) *
1-2-3-4-5
Doar rareori îmi pierd calmul. (R)
1-2-3-4-5
Nu mă enervez cu uşurinţă. (R) *
1-2-3-4-5
Sunt plin(ă) de îndoială în legătură cu multe lucruri.
1-2-3-4-5

30
Mă simt cu ușurință ameninţat. *
1-2-3-4-5

Îmi fac griji pentru multe lucruri. *

1-2-3-4-5
Mă descurajez uşor. *
1-2-3-4-5
Sunt copleşit(ă) de evenimente.
1-2-3-4-5
Îmi este teamă de multe lucruri. *
1-2-3-4-5
Rareori mă simt trist(ă) sau melancolic(ă). (R) *
1-2-3-4-5
Mă simt bine și împăcat(ă) cu mine însumi(însămi). (R) *
1-2-3-4-5
Nu mi se întâmplă decât rareori să mă simt deprimat(ă). (R) *
1-2-3-4-5
Nu mă simt jenat(ă) cu uşurinţă. (R) *
1-2-3-4-5
Rareori mă simt trist(ă) sau melancolic(ă). *
1-2-3-4-5
Mă simt bine și împăcat(ă) cu mine însumi(însămi) *
1-2-3-4-5
Mă adaptez uşor la situaţii noi. *
1-2-3-4-5
Privesc partea bună a vieţii. *
1-2-3-4-5
Sunt sigur(ă) de ceea ce reprezint. *
1-2-3-4-5
Deseori mă simt trist(ă). (R) *
1-2-3-4-5

31
Îmi fac griji pentru multe lucruri. (R) *
1-2-3-4-5

Mă simt cu ușurință ameninţat. (R) *

1-2-3-4-5
Nu-mi place propria persoană. (R) *
1-2-3-4-5
Sunt plin(ă) de îndoială în legătură cu multe lucruri. (R) *
1-2-3-4-5
Duc la capăt sarcinile primite, într-un mod corespunzător.

1-2-3-4

Îndeplinesc responsabilitățile specificate în descrierea postului.

1-2-3-4

Execut sarcinile așteptate de la ea/el.

1-2-3-4

Îndeplinesc toate condițiile de performanță cerute de job.

1-2-3-4

Ma implic în activități care vor influența direct evaluarea performanțelor mele.

1-2-3-4

Neglijez aspecte ale job-ului pe care este obligat/ă să le îndeplinesc. (R)

1-2-3-4

Eșuez în a îndeplini sarcinile esențiale. (R)

1-2-3-4

Îi ajut pe cei care au fost absenți.

1-2-3-4

Îi ajut pe cei care au volum mare de muncă.

32
1-2-3-4

Îi ofer ajutor supervizorului.

1-2-3-4

Îmi iau din timp pentru a asculta problemele și grijile colegilor de muncă.

1-2-3-4

Fac tot posibilul să-i ajut pe angajații noi.

1-2-3-4

Manifest interes personal față de ceilalți angajați.

1-2-3-4

Diseminez informații către colegii de muncă.

1-2-3-4

Frecvența la muncă este peste normă.

1-2-3-4

Anunț din timp când nu pot veni la muncă.

1-2-3-4

Îmi aloc pauze nemeritate de la locul de muncă. (R)

1-2-3-4

Aloc foarte mult timp conversațiilor personale la telefon. (R)

1-2-3-4

Ma plâng de lucruri mărunte la muncă. (R)

1-2-3-4

Am grijă și protejez proprietățile organizației.

33
1-2-3-4

Ader la reguli informale pentru a menține ordinea.

1-2-3-4

34