Sunteți pe pagina 1din 10

Marir,ts Ghtdel,

SHANGRI-LA
Frumuselea ftrdmargini
a Divinului

Ca\ea cdtre fericire

Prefald de
Maria Timuc

Editura Dharana
Bucuregti
20r7
l,lnlqtca din sufletul nostru are puterea si ordoneze
rrnlvcrsul fflri si intervini. Numai liniEtea este de aflat' CUPRINS
l,irriptca qi lubirea sunt Dumneteu ins.tqi. Pacea sufletului
cstc mai presus dec6t toate. Iadul este acuzalia, critica, jude- Despre Marius Ghidel - Omul care are amintiri de la
clta, rcproqul, qi impdrlirea in bine si r[u, pentru cd aduc ?nceputul Universului................ .......7
nclirriqte qi pierderea firii divine. De ce le alegi? Dq III- Prof. Dan Farcaq despre... Marius Ghidel,,Marius posedd
(.N I{E DATA CAND VREI SA ruDECI, AT CAZUT DIN insuqirea de a accesa memoria universald intr-un mod
ItAl PE LOC, $I DEVII Lr-N DIAVOL. Liniqtea qi pacea apafte" ........22
sul'lctului este raiul. Dar cine il doreqte? Dacd cauli innebu- Convorbiri personale cu prof. Dan Farcaq .........j............... 3 9
rrit lumea cu pldcerile ei, o vei pierde. Puterea liniqtii se FA ToTUL PENTRU CEILALTI, PE TINE sA Tp
nrrlsoard prin c0t de calm poli sd stai in mijlocul neliniEtii qi urTr! ..........3e
l pericolului cel mai mare. Sfbntul duh este in acela care ZONA...... .....................4t
cstc gol de sine insuqi, asemenea Domnului lumilor, care DINCOLO
IMPRESII DIN LUMEA DE ........42
cstc absolut de umil qi iubitor. Indiferent cum este lumea, El rNFINIT..............
AMTNTIzu DrN ..................42
ttrt o iubegte, ca soarele care iEi ddruieqte razele sale in mod TREZIREA ..................44
cgal: oricum sunt oamenii, TU IUBESTE-I! $I A$A A CREAT UN LTNIVERS NTREG NUMAI
PENTRU OM........... ......................45
CEVA CAUTA CEVA, CINEVA SE CAUTA PE SINE .46
Adevlrata dragoste este despre a dlrui CREATTA * TORUL SAU MANECA DE prJAMA........50
qi nu despre a primi ! o CATATORIE SPRE SUPRAFATA MARULUI
DUPA MOMENTUL CREATrEr.......... .......... s6
EL ESTE DUMNEZEU, TATAL NOSTRU ...,.............,...57
CERCUL N1nrUe1rLOR........ .....................59
Continuarea... in volumul2, unde ve{i citi: $EFUL MEU - rNGERUL............... ...............63
SCARA RAIULUI ...,...70
- 33 de iNvAlAruRrDrN rNFINrr TRONUL, SOARELE IUBIRII $I iNSOTITORUL MEU
- METODE DE VINDECARE a sufletului, a corpu- ETERrC... .....................7r
lui qi a min{ii PESCAR...............
PLASA DE ....,.74
. METODE DE RENUNTARE LA EGO VrETrr......
TUNELUL ...................7s
- ALTE CAT,ATORII EXTRAORDINARE PRIN CERNEALA.......
PETELE DE ......7]
I,UMILE PARALELE TIMPULUI................
coNUL ......78
. POVE$TI INITIATICE RAr
CADEREA DrN .....................79
FEERIA - LUMEA CUVINTELOR......... ......81
LA PIRAMIDE.......... ....................86
Aaa 423
I IAI SA SCRIEM CARTEA! ........86 O PLIMBARE PRIN CUTIA DE TINICHEA - INTRAM
s(rRrrroRUL cARUTA iI DICTA uN iNcpn...............88 N cont,IE$EAM... ..................183
IjATUL $I ACTIVAREA PUTERILOR MENTALE ....... 89 coNTRoLUL vrrroRulur sr prn4sARrLE pE
|,D$TERA ....................91 rAeuR pATULUr.................. ... 184
r.A MARE ....................91 SUFLETUL ESTE nAspANorr pESTE ror iN
onAgut- iN caru oAMENII arpRncA spRE CORP, CA LIN FUM GALBEN .................... 198
NrcArBru ....................92 uN awA gr FrNrcrr LUr..........
.................202
l sroRIA iNrnupARrr SUFLETULUL.,..... 93 NU-I LOC, NU-I LOC!................. .................203
CINI-RTONIA PRIN LUME - CALEA PROSTULU......99 povESTEA prsrcrr eArRANp ......,.,....,....204
TNTTTEREA - TNTRARBR iNrn-ul.r vAr on, cANpunt ce sA cA;rrcr TREBUTE sA Nu vREr NrMrc .......20s
103 Tr sE eARE cA anr vREo pRoBLEMAz............ .....2r4
UN SPATIU DE PLTNCTE AURII DTiFERICIRE.........105 CUM SE DESCHID PORTILE RAIULUI................ .,..,. 217
C]AND MIRIAPODUL S-A OPRIT SA SE GAN- cANo Egrr... rrN NrMENr................ ..........220
nBRscA.. ..................109 FATA Mo$uLUr cEA FRUMoASA ;r HnnNrcA -
nco.........
oMUL rAna ............ n3 povESTE rNrTrATrcA.............. ..................223
r UBIREA ESTE rupncAroRul DIN NoI ................. 118 O POVESTE CU LIN JAPONEZ CARE VISA
I]GOUL DESPARTE LUMILE ...124 MON$TRr ...........,......226
FIRUL AURrU oB pATaNJEN INTRAREA INTR-o - OZN LA SEVERIN ...226
LUME DE VIS..... ......129 ZBOR LA CAPUL BUNEI SPERANTE ............... ......... 230
(]EL MAI IUBIT OM AL LUI DUMNF,Z.EU.................133 FTTNTA COl,rt-WA A OAMENrrOn........ ...234
DUMNEZEU DrN SIATELE tuA;rnoR.................... 1 36 DTRECTORUL $r LEVrTATrA............. .......237
TERENUL VrETrr $r GROPTLE SPIRITUALE ............138 FUMUL INTELIGENT DE LA TAVAN ,.....238
DrspARrTrA cAMERET $I FIINIa cANo .................r43 SANDALELE ROMANE............... ...............240
LUMEA ACEASTA E LIN VIS ......... ..........152 LUMTNA DE LA pA$Tr .............241
MAESTRUL DE cEAr RIKyU * cANo nucr sA rr PTRAMIDA DE CARTON.............. ..............243
pri'r"RECr cANpuRILE...... ...................1s3
cu SUFLETUL MEU CARE SE PLIMBA NOAPTEA
I'HRSONA: MASCA .................156 casA
PRrN ...............246
rN'TRAREA iN ocrmoA........... ................ 160 $oPTrTORrr............... .................248
.,'l'u, FIINT4"............. .................162 TRECEREA OBSTACOLELOR FLINDAMENTALE:
TiVADARE DrN TrMP $r DIN SPATIU ......164 MUNTELE, MAREA $I DE$ERTUL ......... ................... 25 r
ililruRA$ul- DIN ,,ALICE IN TARA MINLTNILOR" .. 165 HOTrr $r STAFTA .....2ss
ttAptRBa. DIN TROLETBTJZ .....r72 ozN-uRr rN FORMATTE DE V ..............
....2s7
I' I i P LAN ETA EXTRATERESTRILOR......... .,.............. T7 5 LA MosrAR, iN BoSNIA HERTEGovINA, iN prnq
nAznor DIN vrrroR ................................ ....................2ss
424
OZN LA MARE - OZN-URILE AR PUTEA SA FIE MoDALrrAp lE A pRrvr N sgNsBrL............. ....,.34r
rx)AR FIINTE DE LUMINA.............. .........261 CUM L.AM CI.INOSCUT PE VALERIU POPA ...........343
ITINICHIUL SUSPENDAT iN AER $I ECRANUL DE SACRO TERAPIE .....345
t)ttotECTIE .............. ...................265 o zANA.. ...................346
SIIANGRI-LA, ORILINDE TE AFLI......... ...266 OBTECTE
DrsPARrTrr DE .........348
RESrTRATTA EU/EL. FATA LUI DUMNBzpu... iN
Partea aII- a FATA NoRsrnA .....34s
CERUL CARE CURGE ..............350
M IRACOLUL LOCUL iN CARE $TIINTA SE
- METODA D'ALAMBERT ......... ..................354
OPRE$TE ..................268 cArucAnut, ............... ..............365
AVANSEZI, EL SE VA RETRAGE, TE RETRAGI, EL cArNu DTNTRE BLocuRr $r KUNG-FU............ ........36s
sE PREDA .................27s povESTEA cELoR TREr cArAronr: IUBIREA,
MANLINCHIUL DE RAZE DIN PIEPTUL OAMENI- FEzucrREn;r sANArATEA.... ..................372
t.()R.......... ..................217 UITAREA ..................376
PARTNTELE GALERIU .............. .................278 REPARATTA ............. ..................379
MA$rNA DE SCRIS $I VISUL DIVIN ........278 zBoRUL. ...................393
UN SANDWICH MINUNAT DESPRE DARURI......28O
- KONrA $r JALAL AD-DrN RUMr .,............394
1TUMUL GALBEN. ....282 TRENULETUL RUGAcrurNu ...394
CARAMIDA.......
Dor cALUcAru $I o .....28s RATACIT IN SHANGRI-LA....... .,.,.,..,........397
SAU
GANDHT $r UCENICUL ...285 O EXCURSIE LA BUDAPESTA ........... ......401
DUPA PLOAIE * ABANDONAREA DE SINE.. ,..........286 TELEFoNUT pAna FrR........... .............,.....402
MIYAMOTO MUSASHI - DESPRE PUTEREA FARA FERICIREa NsnnvnrA pEspovARARE, coLIRE
MARGTNI A SMERENIEI............ ................288 DE SrNE $r DETA$ARE. ...........403
CUM ARATA IUBIREA? ...........291 LA KUBAN ...............405
DOAR NU O SA TP ASCULT EU PE TINE .................291 u4rANuLE............. ...................407
DESpRE IUBIRE.... ...292 DINCOLO DE NORI, $OAPTE DE TUBIRE .................409
LENT....
SPATIUL... $I TIMPUL .................310 NU vEZr cA atcr ESTE NUMAr TUBIRE?.................418
r.A ARMATA - CAr xuzx iN zoNA. .......31 1
T,ELERINUL JAPONE2............... .................314
SIIANGRI-LA, ESTE O LUME DE POVESTE, iN CARE
0RICE LUCRU MINLINAT SE POATE INTAUPT A..321
vrATA CA O $ARADA .............326
iNc;gRlr ...332
BANCHERUL EGOIST...............
.................339

426 427
vor aminti undeva in altd parte. Faptul cd mai multe
persoane, intre care qi Marius, au in minte imagini din Convorbiri personale cu prof. Dan Farcaq
vielile altor persoane poate insemna, in cel mai bun caz,
doar faptul cd au avut acces la date privind acele viefi,
inscrise intr-o memorie universald pe care am mai numit-o FA TOTUL PENTRU CEII.ALTI'
qi supermemorie ori Akasha. PE TINE SATE UITI!
Creatorii autentici ai frumosului qi binelui nu intrd in
aceastd competifie supundndu-se unei legi sau porunci qi
nici in speranfa unei recompense mai mari, ci prin structura
firii 1or, in mod altruist, gAndindu-se mai pulin cd asta le-ar Marius Ghidel:
aduce vreun avantq personal, aici ori dupd moarte. Vorbind O intrebare: vreli sd qtifi direct o anumitd experienld,
de ei, Marius spunea: ,,aceastd jertfd de sine este iubirea... sau vrefi sd qtili totul?
toate religiile lumii au la baza lor sacrificiul de sine qi Prof. Dan Farcaq:
slujirea celorlalyi...". Tot el amintea, in altd, parte, despre - Vreau totul.
,slujirea celorlalyi fdrd rdsplatd". intr-adevir, asta qi face Deci, inainte de a md naEte, toate etapele, p6nd intrd su-
omul care creeazd, dezinteresat, frumosul qi-l ofer6 spre llctul...
bucuria qi curdlirea sufleteascd a semenilor sdi. El face - inleleg cd vd aduceli aminte evenimente care vi s-au
astfel, un sacrificiu, aduce o jertfb. El iqi sacrificd, de bunl intdmplat inainte de naqtere...
voie, timpul, pl[cerile Ei poate chiar sdndtatea pentru a ddrui Da, toate etapele mi le amintesc'
frumosul semenilor pe care ii iubeqte. C6nd Johann Sebas- - ,,Toate etapele" ce inseamn[, de unde'?
tian Bach a compus Arta Fugii, putea si se distreze, ori sd
profite in alte moduri de zilele sale. Dar decizia sa a fost s6 Nu numai naqterea mea, ci Ei Creafia. Cum a fost creatd
igi stoarcd qi ultimele picdturi de energie, qtiind cd prin truda lumea. Seamdnd puJin cu teoriile qtiin{ifice pentru cd qi aco-
sa va ajuta lumea sd devin6, mai frumoasl, mai bun[, mai lo este tot o lume fizicd, dar de alt ordin' O s[ vedeli un tor
deschisd cdtre tdrdmul spiritului. Aceastl jertfi este insd cu la crealie qi o energie imensd care iese din pdlnia lui, ca
totul altceva decdt cea a unui miel dus la un altar primitiv tlintr-o gavd neagrd. Ceva asem[nlri cu modelul gtiin{ific
pentru a fr tdiat spre ofrand5 zeilor. Mai general, este o cxistd.
jertfb activd ,si conqtientd, nu una a supunerii pasive qi a - Avefi gi ilustrafii inleleg.
abandonului de sine. - Da, am fEcut niqte desene.
- Totuqi, m5 intereseazd cum ali ajuns in posesia acestor
cunoqtinfe. De pildd, le-ali avut din copil[rie?
M-am nlscut cu ele. Le fin minte de cAnd eram foarte
ruric.
- Asta infeleg. insd vorbili despre Creafie, cdnd anume

38 39
afi devenit conqtient?
se trece dincolo.
De cdnd am intrat in via[a aceasta qi dinainte. Aceeaqi - Deci ali fost, qtiu eu... la inceputul lumii.
stare de con;tienfd o ai gi aici, acolo. Sufletul nostru este
Ei Dp, de la inceputul lumii pornesc.
nemuritor. $i acelaqi sentiment c6 exiqti il ai qi aici, gi din-
- Incd o intrebare qi dupd asta vd las sd vorbili. S-ar pu-
colo. cred cd toli oamenii Etiu de unde au venii, numai cd au
lca spune cd, ali ajuns la aceste..., sd le spunem, viziuni in
uitat. cdnd intri in via[6ti se $terge toatd amintirea lumii de
tttomentul ?n care aliluat cunoqtinld cu Biblia creqtind...
unde vii.
Nu, Nu am citit Biblia p0nd dupd 1989.
- Eu deocamdatd gtiu cI aveli niqte convingeri. - in copildrie nu afi primit o educalie religioasd?
Nu sunt convingeri, sunt trdjri.
Nu, chiar deloc.
- Suntefi convins c6 le-a{i trdit, in sensul acesta.
- Dar pdrinfii dumneavoastrb qtiau de aceste lucruri?
Totul este acolo real, frzic.
Am incercat sb le spun, dar nu ascultau. Nu puteau sd
- $i inleleg c6 nu putefi s6 v6 explicafi cum de le avefi? lic atenfi. Cdnd incercam sd le povestesc prin ce am trecut,
Adicd unii spun: a venit o persoand
;i *i_o spus sau afost o plocau imediat, nu puteau suporta. Se blocau, nu mai funcfi-
revelalie. sau am cdzut intr-o anumitd staie atun"ci am
;i
vdzut ceva. La dumneavoastrd inleleg cd, au apdrut, pur qi
onilu nofinal. Aga cd nu am avut cui sd-i povestesc nimic.
Altora nu le-am spus, atunci.
simplu, de la naqtere.
- Ali fost acolo, ali vdzut. Avefi ?n minte amintirea
Este o certitudine.
irccasta. $i nu qtifi cum o ave{i.
- $i nu gtili cum sd vi le explicali...
Nu mi-am pus intrebarea ,de ee"?
. Nu am gtiut p6nd in 1989, nu am qtiut. Apoi am mai ci_
tit cdr{i qi am recunoscut multe lucruri/experienpe prin care
- Nu v-afi pus intrebarea. Bun, hai sb incepem, cd sunt
nrulte qi riscim sd ne pierdem.
eu am trecut. Am citit atunci o carte, ?n care se spunea
des_
pre globule{ele din lumea de dincolo, qi atunci *-u- bucu_
rat cA gi allii gtiu gi le-au vdzut
ZONA
- Da, dar dacd eu stiu ceea ce gtiu, imi aduc aminte cd
am vdzut undeva, cd am citit undeva, sau am auztt de la
Eu i-am spus Shangri-La pentru cd seamdnd foarte mult
cineva...
tu Zona lui Tarkovski. Vb amintili cum cdlduza ii ducea pe
Nu, nu am citit qi nu am auzit pe nimeni. Se intAmplau
er:i doi cdldtori la o camerd in care orice dorinld li se putea
gi nu le luam in seamd, nu ;tiarrr ce mi se intdmplu, nu
rrrrplini?
aveam termen de comparalie. De aaeea qi vreau sd le poves_
Cel mai important lucru pe lume este ca oamenii sd fie
tesc, pentru cd totul e sincer qi adevdrat. Nu am fdcufmedi-
nr:liutorafi qi vulnerabili, ca niqte copii, pentru cd sldbiciu-
talii sau altceva. Am fost dus in aceste lumi, prin asemdna-
frr:ir oste o mare minune, iar tdria lumii un nimic.
re. cdnd egti asemdndtor cu ele ca vibrafie, popi sa treci
din- ,,lmediat dupd nagtere omul este fbrd putere qi moale,
colo. Ca la batiscaf, cu acea cameri de Aepresurizare. Aqa
rirr cAnd moare... este rigid gi insensibil. CAnd un copac este
40 41
in creqtere, este fragil qi elastic, dar cdnd este uscat gi rigid noi iqi va aminti la sfhrqit de unde a ve-
r:trm, oricare dintre
el dispare. Rigiditatea qi tlria sunt insolitorii morfii. Elasti- rrit. La Marea Trecere vom revedea aceste realitd1i gi ne
citatea qi sldbiciunea sunt expresii ale prospefimii viefii. vom aminti de aceste adevdruri - qi atunci... vom in{elege
Pentru cd ceea ce s-a rigidizat nu ?nvinge niciodat6", afldm cine suntem noi cu adevdtat.
din filmul Cdlduza...
,,Tot ce se intdmpld in ZonE" depinde de noi. Sunt ldsafi Tofi oamenii (qi fiecare element al creafiei) poartd in ei
sd treacd numai cei cu inima zdrobitd. Mor cei care vor mai rrnintirea primului impuls qi infelegerea a ceea ce este Crea-
mult. Zona este locul unde orice dorinfd !i se poate implini. torul Universului cu adevdrat, dar qi increderea absolutd in
Zona este lumea paraleld de l6ngd noi. lil. Aceastd recunoagtere o avem cu tolii putemic inscrisd in
$i ce cautd oamenii aici? Ce vor? rrtl0ncul nostru, indiferent ce ne zice rafiunea.
- Fericirea cred. - Indiferent ce ne zice ratiunea...
- Da, dar ce fel de fericire? Eu n-am vdzut niciun om fe- in strdfundurile firii qtim asta, insd mintea acoperb ca un
ricit in viala mea. virl aceastd aducere aminte qi o ascunde bine, ca nu cumva
- Nici eu. Dorin{ele nu se ?mplinesc imediat. sri afldm cine suntem noi in sine qi si ne dumirim atunci de
- Ji-ai dorit vreodatd sb foloseqti aceastd camerd pentru rninunatul joc divin. $i noi o ascultdm, pentru cd mintea
dumneata?" lircc mult zgomot. Pentru oameni, mintea, egoul, ra{iunea
$i rdspunsul cdlduzei a fost: EU SI-INT MULTUMIT srrnt o barieri redutabild, aproape de netrecut, ca qi tiparele
A$A CUM StrNT! rlc gdndire, sau dogmele primite prin tradifie sau educa{ie,
srru axiomele qtiin{ifice. Toate acestea ne lin fixafi de p6-
rrrlint qi nu ne dau voie sd cunoaqtem divinul. Apoi, datoritd
Ior, noi credem cd este ceva ne in reguld cu lumea, cu viala
noastr6. Aceastd credinfd este obstacolul care opregte Mira-
IMPRESII DIN LUMBADE DINCOLO t'olul sd vind la noi. Nu este nimic in nereguld in lume, totul
AMINTIRI DIN INFINIT cslc'bun qi drept a$a cum este, pentru cd vine direct din md-
rrrr [-ui. Nu te poli revolta.
Aceasta este o cdldtorie extraordinard in Marele Necu- Voi incerca sd exprim inexprimabilul. De acee1 cuvin-
noscut. lclc vor pirea foarte stdngace sau insuficiente, dar incercdm.
+^
Incep cu inceputul, cdnd lume nu era qi totul era plin de l)r:ci, cum este lumea lui Dumnezeu gi cum a inceput totul,
dumnezeire. imi amintesc de momentul acela ca de o altd rh-: la inceputul inceputului.
vra[d, mult mai adevdratd decdt cea de aici. Era timp, dar
totu;i nu era. infeleg cd este greu s[ acceptdm aceste lucruri
cu mintea noastrd rafionald - dar nu md adresez minfii, ci
sufletului - scdnteie divin6, care este o realitate cu un grad
mai mare de veridicitate gi nu apar{ine lumii acesteia. Ori-
42 43
TREZIREA Pesemne c[ acesta a fost qi simfdmdntul care L-a cople-
pit Ei pe El atunci gi aqa... qi-a dorit cu tdrie altceva, neclar
-
La inceput... El era. Doar era, frrd nicio diferenfiere. $i la inceput, poate... o instabilitate mai mare, care sd-i
;i
nu-qi punea nicio problemd. Totul era bine, un bine absolut. cchilibreze imensa Lui putere de cuprindere qi expansiune.
Parcd dormea. La un moment dat a fost o trezire din aceastd Aceasta este realitatea. Avea un foc care nu-i dddea pace qi
amorfeald. Era intr-un spafiu, dar El era qi acel spafiu - mul- trebuia sd-l stingd.-$i atunci i-a venit ideea unei Creafii s6
-
se joace un pic. O impdrdfie ca o oglind6, in care sd se poatd
lumit de El insuEi. El era Fericirea toatd qi fbrd de capdt. $i
timp nu exista atunci, pentru c6... nu era nimic opus fa![ de vedea pe Sine in infinite forme. Avea totuqi o angoasd aco-
care sd se poat[ face o comparafie. Nu aveai la ce sd te ra- lo, in echilibrul Lui de sus. Nu-qi gtia marginile qi nu se ve-
portezi, pentru c5 peste tot era Nimicul acela frrd margini. dea pe Sine. De aceea, a vrut sd facd pe cineva asemindtor
Numai El exista. Nicio adiere nu se simfea. Totul era incre- cu care sd interacli oneze sau s[ aspire veqnic spre a-l cui
menit ?ntr-un repaus, parcd veqnic, dar... era Lumind. rroaEte. Sd comunice sincer, sau s[-i aline singurdtatea. Ei
* lrine, observdm cdtoatl Crea[ia face lucrul acesta tot timpul,
Un discipol tl intreabd pe maestrul sdu: spune-mi ;i llccare la nivelul lui. EL voia o fiin!6 in care sd ard[ dorinla
mie, ce sd fac ca sd md iluminez? Maestrul se uitd la el qi ti clc a se apropia gi de a se topi in El. Frumos, nu?
tntoarse spatele, nu ii acordd atenlie. ,,Nu-i zic nimic", s-e Deci... Dumnezeu era o formd de energie uriaqd, nedife-
gdndit maestrul... La care discipolul, foarte mirat, il mai rcnfiatd, o formi de lumind plin6, care stdtea ghemuitd in-
intrebd o datd: - Spune-mi doar pulin, pe scurt, ce sd fac? spre fald, aqa cum std frtul in burta mamei. Era acolo o stare
Atunci maestrul ti rdspunse scurt: NIMIC. dc bucurie frri margini. Parcd dormea. $i deodat[ s-a trezit
Adici golul este totul. ;i s-a destins. Eram in fala Lui, in partca st6ng6, dar in ace-
$i acolo era doar El - singur cu El ?nsugi. $i se simfea laEi timp eram El, probabil. ii simtream toate stdrile, care
stingher, fbrd un minus. Era un fel de Fericire vegnicd, dar crrau mult mai bogate decdt pot sb cuprind eu acum. Limba-
cui sd-i fie impdrtdqitE? in fine, era un Bine * un Bine sta- .jul... nu-mi este destul.
tornic. Dar parcd, era prea multd stabilitate! Nicio adiere.
Treptat l-a cuprins un fel de plictisealS. Aqa l-am simqit. Se
s[turase de starea aceea de neactivitate qi adormire. Era in- $IA$AACREAT I.IN UNTVERS INTREG
conjurat de atdta ?ncremenire gi amorlire! E clar. Simlea NUMAI PENTRU OM
nevoia de mi;care - sd se dezmorleascd un pic qi sd-qi pund
in operd Puterea, aqa cum unui copil ii vine uneori sd zbur- Toate acestea le gdndea El in momentul acela al trezirli,
de, sau s5 exploreze un Mister. Se simjea... extraordinar in sau mai mult, le simlea cu putere, ca pe o dorinld foarte ma-
acea clip[ gi se gdndea sd porneascd o Aventurd"mdreafA... qi rc. Era prea singur in lumea Lui de Sus Ei voia altceva decdt
avea atdt de multe de inf5ptuit... O senzafie asemdndtoare starea aaeea de nediferenfiere, de bine absolut de pdnd
avem qi noi uneori, c6nd simlim nevoia sd facem ceva. Un irlunci. $i ?nci mai mult, ii era o sete puternicd... de Fdr-Ami-
fel de freamdt, nu mai avem stare. lirre qi Miqcare. Avea atdta de ddruit! Ideea aceasta cu... a
44 45
imagina ceva opus stabilitdlii Sale absolute, ceva opus in- Eram in continuare Privitorul din afard a toate c6te se
tregului care era, ceva... infinit de instabil gi de variat,pdrea intdmpld, dar de multe ori priveam chiar prin ochii Lui, in
interesant[ pentru El acum. Se gdndea... c[ numai astfel ircelaEi timp. De aceea, nu prea pot sd gtiu chiar pe cine sd
putea s6-qi echilibreze qi sd-qi pund in acliune imensa Lui pun degetul.
putere de armonizare qi liniqtire, de cuprindere qi imbrdfiqa- in dreapta mea, aqa cum qedea in locul Lui din Ceruri, a
re, cate era atunci... prea multd, parc6. Trebuia stinsd cumva tlcschis deodatd qi a pornit sd desfrqoare un orizont pdnd la
qi ponderatd. Avea o flacdrd prea mare qi iqi dorea sd o stin- sl'Arqitul lumii acesteia, aga cum derulezi un covor in fa[a
gd cu un Univers Hiper de variabil qi variat, ca o Ap6, infi- rrrror clienfi bogafi si, chiar mai departe, aintrezdrit ce va fi.
nit de limitat, care sd aspire continuu spre INTREGIRE, in $i a vdzut cum a creat o lume variatd qi imens de diferenfia-
El. lil, o puzderie infinitd de forme de existenld. Apoi a privit
Ce nevoie imensd de a imbrdliga totul simlea El acum! l)roiectul Sdu cum se derula qi cum curgea... pdn6,la sf6rqi-
Dar pe cine? Trebuiateapdrat sd-;i facd o lume pentru Sine. tul timpului acela. in fine.
Era atdt de plictisit de nemiqcare incdt... mai curdnd iqi do- Acesta era un univers pe misura puterii Lui de im-
rea neapdrat sd se extindd la infinit, crednd un Cosmos in brI{iqare.
ambele direclii, nemdrginit - in mic gi in mare. Era ca o
trezire qi apoi urmd o Creafie, aqa cum fiecare din noi con- La inceput, a vdzut cum a realizat cadrul Universului,
struim, pornind de dimineafd, o noud zi. Ce sete de diferen- Iurni spaliale, constelafii, planete Ei stele. Lumea subatomicd
liere qi varietate Il cuprinsese! cra materia primd de bazd pentru orice fdcea, era cumva...
Pentru El era vorba, de fapt, de... o MicEorare de Sine, o lutul primordial. $i a privit pdn[ la cap[tul covorului magic.
auto limitare dus[ pdnd la infinitul cel mai mic posibil, A, vdzut astfel cum va fi atunci cdnd complexitatea creafiei
astfel incdt, in ultima particuld cunoscutd dacd ai cdtta, ar fr sale gi, probabil, aroganfa ei, va atinge un nivel de neaccep-
surprins * pentru c[ nu vei gdsi un capbt, ci un infinit... gi ttt de infumurare, mult la distanfi de proiectul Sbu inifial.
mai mare. Savanlii i-au spus acestui nivel ,,inc dntare" i5i dorise un Univers care s5 vind spre El qi in care s5 se
(Charming) qi s-au oprit aici cu cdutatul. vad6 pe sine ca-ntr-o oglind[, reflectdndu-i Firea - nu sd
lirgd de Ddruitor Ei sd uite complet cine il tine in viaf[. Dar
ir$a cum ardta atunci lumea, la capbtul timpului acela, nu
CEVA CAUTA CEVA, CINEVA SE CAUTA rnai semdna cu ce qi-a imaginat la ?nceput - aceasta... ajun-
PE SINE sose sd se distanleze aqa de neacceptabil de mult, incAt qi-a
rritat total menirea... qi Creatorul. Era un Cosmos preocupat
La inceput, era chiar nepl[cut sd trdiascd numai pentru numai de sine, mdndru, orgolios Ei ataqat de viafd qi conti-
El. Ce treabd este asta? Dar acum era hotdrAt - gata! Simfea rruitatea ei, uit6nd cd eru complet legat de Tatdl sdu Ceresc
un imbold puternic sd"realizeze o Lume Noud, o Viafd. prin infinite fire - qi depindea cu totul de Energia hrdnitoa-
Dar cum sd fac trecerea la urmdtoarea scend pe care am f'0... care era Iubirea Lui. Pdnd la urm6, Crealia aceasta se va
trdit-o? rcvolta. $i aceastd nemul,tumire fafd de posibilitatea pierde-

46 47
,&

rii continuitSlii vielii se vede ;i acum... spre exemplu la krgic[ particulard Intregul... care este infinit. Nu putem de-
Soare. Exploziile lui sunt un fel de supirare, pentru cd qi el loc sd-l inghesuim in tiparele noastre mdrginite, oricdt
va trebui sb moar6, sd se sting6, ca orice fiinld muritoare. nLr-am strddui. Nu putem unifica teoretic nimic. Apoi va
('f'L)rr un alt univers mai bun, ludnd cabazd un om umil. EL

De aceea, avhzttt cum a hotirflt atunci, in timpul din s-n fblosit, totuqi, de Universul acesta imperfect, alegind
urmI, si-qi strice Lucrarea, ala cum iqi strici un copil cl model pentru viitorul om... un sfint.
castelul siu de nisip ridicat cu atht de multi trudi qi Acesta era... doar PROIECTUL, sau schila Universului.
griji, pe malul mirii - deodati, dintr-o singuri miscare l)ar aceasti schi{i confinea toate miqcirile posibile, care
a mflinii, de la dreapta la stinga, ca qi cffnd te scoli di- vor fi flcute pffni la sfir;itul viefii acestui Univers.
minea{a qi ifi ;tergi visul, sau il ui{i. Oricum, tot acest Mai departe, acolo, la capdtul acestei lumi, am privit
Univers finea de energia Cuvintului Siu qi de aceea... ('urn s-a odihnit in nemiqcare un timp sau doi. $i apoi... a
era doar un vis fantastic, care in cele din urmi a luat un t'r'cat un altfel de Univers, mult mai apropiat de planul Lui
drum propriu. Este plismuirea Sa qi poate face orice cu rlc reflectare qi finAnd cont de nereuqitele acestei etape, in
ea. AEa a ficut qi atunci, cu o singurl miqcare... qi-a re- r'irre suntem qi noi acum, parte.
tras Cuvintele intrupate. $i tot universul a intrat inapoi Dar nu este vreo problemd. Oricum, fiecare element al
in El deodatl, brusc. Nici nu a fost timp si zici nimeni lrrrrrii noastre qi noi. cu tolii. suntcnl irncdiat la un pas dis-
nici Ah, ci s-au ;i topit toate intr-o clip5, in Sinele divin lirrr![ ?n spatele formei, chiar 81. $i atunci, nimic nu se
din pieptul Lui. picrde. Este doar visul acesta al inveliqului, care se duce, se
Noi suntem Cuvintele Sale Magice gi nimic mai mult. rrrrrnifestd Ei apoi se retrage in Sine, in mod firesc. Nu este
Suntem Energia Sa in acfiune. $i toatd Crealia este la fel. rricio dramd aici. Lumea estc visul Lui. Nu ne putem revolta
Asta este materia primordiald, din care totul este ftcut - *
l)r)ntm nimic. Noi EL, rdrndnem veEnici. $i ne vom rein-
Informalie Miraculoas[, intrupat[. De aceea, le poate retra- lrilni in alte forme sau in alt joc, in alt timp etern. Conqtiinla
ge oricdnd. Aqa a fost dintotdeauna, sau va fi - nici nu qtiu t'ii cxistdm este chiar prezenla Sa - qi asta nu se pierde ni-
cum sd spun. Iatd, aceasta este descrierea corect6. Lumea de t'iodatb. Aceeaqi existenfi o avem aici ;i dincolo. fn con-
dincolo este cu adevdrat paradoxald qi nu se potriveEte deloc rlifiile acestea, nu poate fi nicio triste{e. $i nu existi nicio
cu logica noastrd liniar6, in care ideile stau la coadd sau se rrroarte, ci doar o restrdngere dcocamdati in El, aqa cum
exclud unele pe altele, fiind de tipul ori/ori. Pe cOnd dinco- vllul se retrage in ocean. O trczire din visul viefii, ca o
lo, totul existd dup[ principiul lui gi/qi - adicd... qi asta este pruiecfie. Ne vom pdstra aceea;i conEtiin{d cd suntem Ei
valabil, dar Ei asta. $i toate funcfioneazil acolo deodati. t'xistdm, oriunde gi orice imbrdc[rninte vom primi sau in
Opusele sunt laolaltd ca posibilitdf. Nimic nu este exclus. olice timp vom fi. Tot noi vom fi Ei acolo.
Greu de acceptat qi de inchipuit cu mintea noastr6, care li- Dacd ludm ca bazd lumea in care trdim acum, pe pA-
miteaz6, qi mai mult.. . incurc6. Ceea ce aratd cdt de neputin- nrirrt, lumea de dincolo ne apare necunoscLrtd qi parcd Ia
cioqi suntem ?n fafa Mdrefiei Ei Misterelor viefii! $i c6, in tlistan!6, dar dacd.privim de dincolo spre aici, lumea noastrd
fond, nu cunoaqtem nimic cu totul. Nu putem cuprinde cu o rri sc pare un vis qi o visare, iar aceea... cel mai stabil loc:

48 49