The Story of M1t Life

Marie, Queen of R.omania

Maria,Regina Rom6niei
Copyright @ 20lS EDITURA FOR YOU :

Toate drepturifciabtrp*a Veisiuni,i t'n l.inrba rorrdna'apa4in Editurii For

You. Reproducerea integralE sau parfiald, sub orice fo1m5, a textului @ovestea viefii mele
din aceastd carte este posibild,nunr6i'ou acordul prealabil al Editurii
For You.

Redactare : Ana-Maria Datcu

Tehnoredactare: Anca $erbu
Design copertd: Stelian Bigan

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romdniei

Maria, regini a RomAniei
Povestca vie{ii mele /Maria regina Romdniei; trad. din limba englezd'
de Bianca Savu; pref. de Camelia Csiki. - Bucuregti: For You, 20rc ,:
lsBN 978-60 6-639-26 -7 1

Vol. l. - 2018. - ISBN 978-606-639-262-4

I. Savu,'Bianca (trad.)
Votumul 1

IL Csiki, Camelia (pref.)

82 1.135. I
Traducere din limba englezdde Bianca Savu

Prefafi de Camelia Csiki

EDITURA FOR YOU
Tel./fax: 021I 665.62.23
Mobil : 07 24.212,69 5 ; 07 24.212.69 I
E-mail: comenzi@edrtura-foryou.ro
Website : www. editura-foryou.ro
Facebook: Editura-For-You
Instagram : @edituraforyouy'
Twitter: @EdituraForYou
Printed in Romania ISBN general 978-606-639-261-7 Editura For You
ISBN volumul I 978-606-639-262-4 BuCuresti
r
 Cuprins

PrefatE ,,0 personatitate unic5, de valoare

universa[5", de Cametia Csiki 7

Cuv6nt inainte 11

Partea I * Copil,iria

Capitotu[ 1 Eastwet[ Park 15

Capitol.ul.2 0sborne Cottage 43
Capitol,ul.3 Ctarence House, Scotia si Rusia 71
CapitotuL 4 Amintiridin Rusia 109
Capitotul. 5 Malta 125
Capitotut 6 Alte amintiri din Matta 167

Partea a ll-a +r Tineretea

CapitoluL T Anii de ta Coburg 185

Capitotu[ 8 Educalia ta Coburg 203
Capito[u[ 9 Devon port- Berti n - Betrotha I 243
Capitol.uL l0 Pregitiri de nunt5 si noi relatii 265
CapitoLuL l l Carmen Sytva 297
Capitol.ul. 12 Nunta 319

Portret aL prin!esei Maria de Edinburgh,
de John Everett Mittais,1882, Engtish Royat Academy
Capitotu[ 1
ei
Easrwell @ark
-am ndscut in Eastwell, Kent, in 1875. Un conac gri,
intr-un frumos qi imens parc englezesc: pbduri, intin-
deri de iarbd, orizonturi largi care se unduiau in aer, nu grandios
ori auster, ci frumos, lini;tit, nobil - o casd englezeasci.
Eram cel de-al doilea copil al familiei mele. Primul era un
bSiat ;i a fost numit Alfred, dupd tatdl meu, care era cel de-al
doilea fiu al Reginei Victoria qi ofi1er in Marina Britanici.
Mama a fost incdntatd sd aibd o feti16, spunea ci preferd
fetele baielilor, gi mi-a spus Marie, care era atdt numele ei, cdt gi
al mamei sale. iqi iubea mama qi o venera din tot suffetul.
in 1873, Marie Alexandrovna, singura fiicd a laruluiAle-
xandru al ll-lea al Rusiei, s-a cdsdtorit cu Alfred, Duce de Edin-
burgh, qi a venit din indepirtata Rusie pentru a tr6i in Anglia.
Cei mai mulli ;i-ar imagina cd fuseserb un mare noroc ;i
o mare fericire si vind din Rusia in Anglia. ins6 mama mea igi
iubea cu ardoare laranatald, gi nu s-a simlit niciodatd pe deplin
fericitd in Anglia, degi avea mulli prieteni dragi acolo. Noi, co-
piii ei. pe de alti parte, n6sculi in Anglia, iubeam lara profund gi
ne-am agillat cu toat6 inima de acea dragoste de-a lungul vielii
noastre gi a fost trist sd descopdr, mai tirziu, cd mama n-a simfit
niciodatd in inima ei ciAnglia ii era casd, cdminul clminelor, pe
care s6-l iubegti cu pasiune.
16 b Mg1!9., Rg.g!rc.Rgmiltei
Aceasta este una dintre mAhnirile mamelor ,,expoltate"'
sau ar fi mai potrivit si spun ,,importate"; atunci cdnd propriii
lor copii devin, la rdndul lor, patriofi inflicdra{i, ei nu-qi dau ni-
ciodatd seama de felul in care ;i mamele lor rdm6n ata;ate de
in
![rile natale. in mintea lor, mamele le aparlin lor ;i 1[rilor
care ei s-au niscut gi nu-Ei pot imagina o altd dragoste in inima
pdrinlilor lor. Unele lucruri r5m6n intotdeauna dificil de inleles,
iar generaliile ar trebui si arate mai multi mil6 unele fali de
altele, atdt pdrin{ii citre copii, cdt qi copiii citre pirinfi, cdci cine
iqi poate inchipui adAncimile, tAnjirile, chinurile ;i dezamdgirile
inimii omene;ti? lar mamele ar trebui si nu-qi imagineze c6-Ei
pot s6di propriile idealuri, iubiri 9i pasiuni in sufletul celor cdro-
ra le-au dat naqtere.
Vremuri, circumstanfe, mediu, influenle, toate i;i au rolul
lor in ceea ce-i face pe copii diferili de pirinfii lor; mai mult'
o mamd uitd adeseori, atunci cAnd copilul siu o uimeqte sau o
dezamdgeEte, cd nu este doar contribufia ei acolo' intotdeauna
sunt dou6;uvoaie de sdnge care curg in copil, doui lungi ;iruri
au
de strimoqi (iluEtri sau nu, asta nu are nicio importan{d), care
contribulia lor fundamentala in constituirea copilului pe care fie-
noud
care mami ?l considerd a fi al ei' cdci nu l-a purtat ea oare
luni gi apoi, prin propria ei agonie, i-a dat vialir?
Parinlii mei au mai avut trei fiice: Victoria Melita. nascutS
in Malta in 1876, Alexandra victoria, nascuta doi ani mai tarziu
la Coburg, qi ultima dintre to{i, Beatrice, niscut6. la fel ca mine'
la Eastwell, in 1883, mezinafamiliei, care a;tiut cum s5-9i afir-
me aceastb pozilie de invidiat-
opilSria noastrd a fost una fericitd, lipsitd de griji, copilSrie
a unor copii bogafi, sindtoqi, ferif de loviturile qi de reali-
tblile crude ale viefii.
Mama noastrd a avut in viala noastrd un rol mai important
decdt tatil nostru; el ne era un pic strdin' un striin mai degrabi
extraordinar, care atdta deosebit de bine, ars de soare, cu ochii
albaqtri, qi parcb imi amintesc c6 avea p6rul aproape negm, deqi
Povestea vielii mele ,A 17
in portretele sale de mai tirziu am remarcat ci plrul ii era mai
deschis decdt imi pirea in ochii de copil.
56-l fi venerat? Poate pulin, era oricum minunat, iar zilele
in care ne acorda atenfie erau insemnate cu rosu in calendar, insl
Mama era marea realitate a viefii noastre.
Mama aranja lucrurile. la Mama mergeam cdnd aveam ne-
voie, Mama era cea care venea sd ne sdrute de noapte bund, cea
care ne scotea la plimbare sau cu maqina. Mama ne certa ori ne
l6uda, ea ne spunea ce anume trebuia sd facem sau si nu facem.
Mama ne iubea infldcdrat. intreaga ei viald era dedicatd
copiilor, noi eram interesul suprem gi central al existen,tei sale,
insd avea propriile idei despre educafie qi niciodatd nu a per-
mis un amestec intre generafii; niciodati nu ne-a fost camarad
sau tovaris, dar a fost intotdeauna foarte clar pdrintele, cel care
reprezenta atdt autoritatea, cdt gi dragostea, suverana care-Ei gu-
vema cdminul, cea care linea sceptrul si care ifi spunea cd pute-
rea asupra binelui si asupra rdului era la ea.
ata, .,Fapa", era navigator; era sportiv, un bun trdgltor
cu arma ;i, precum tuturor nobililor englez| ii plicea se-
zonul de v6ndtoare, astfel cd toamna mulli oameni, domni qi
doamne cu nume sonore gi de multe nalionalitdli, erau invitati
la Eastwell Park.
in aceste d61i, inainte de a merge la culcare, noi, copiii,
eram imbricali ?n cele mai bune haine ale noastre Ei trimigi
jos. in biblioteca rnare, pentru a le ura noapte bun6 prietenilor
plrinfilor. inci imi amintesc senza[iade a avea un p6r bine piep-
tdnat; aveam o cantitate considerabili de ceea ce surorile mele
numeau pdr ,,galben", in timp ce mie imi pldcea sd-l numesc
,,auriu", de care bdtrdna doici Pitcathly, o splendidi bAtrand
scofianS, era extrem de mdndrd. Pieptinat, ieqea in eviden.td ?n
toat6.splendoarea lui, cdci intr-adevdr Nana ne aranja, ne curdfa
gi ne lustruia ca pe niqte cai impodobi.ti, ;i inci simt in umeri
mica rdsucire pe care o ficeam ca si prind cu coada ochiului
propria-mi coamd strdlucitoare. insd bltrdna Nana o iubea cel
mai mult pe sora Ducky - aga cum ii spuneam Victoriei Melita
in familie -,iar ea avea zulufi ondulali pe care Nana ii rdsucea
pe deget cu ajutorul unei perii. Ducky era prietena mea cea mai
drag6, amdndoui eram de nedespdrfit, chiar dac[ foarte diferite
la inibli;are qi caracter.
Ducky avea tenul inchis ;i, chiar daci era cu un an mai
mici decit mine, intotdeauna a fost mai inaltd gi cel mai adesea
era luat6 drept sora cea mare, lucru care ne enerva pe amAndo-
ud. Era mai serioasd decdt mine ;i avea tendinla de a se revolta
atunci cdnd era mustrata; iubea cu gelozie 9i era ceea ce batrenii
numeau,,un copil dificil".
Eu eram mai zdmbitoare, pdrul meu era auriu, luam lucruri-
le mai uqor dec6t Ducky ;i imi fbceam prieteni mult mai repede,
insd Nana linea cel mai mult la Ducky deoarece iqi inchipuia ci
acel copil mai degrabd infldcdratera adeseori neinleles - ;i poate
cd era.
Ducky gi cu mine eram scrupulos de cinstite una fali de
cealaltd: intotdeauna respectam regulile qi nu doream sd avem
reuqite una fbrd cealaltd; nu puteam concepe o viafd in care si nu
trebuiascd s[ stdm aldturi una de alta.
Maitdrziu,mama ne-a spus cd niciodatd nu-i plsase de ace-
le mari petreceri.prilejuite de vdndtoare: spunea cI domnii se in-
torceau acasd somnoroqi qi nu erau in stare sd lind o conversalie
dupb o zi lungd petrecutS cu atmele lor! in plus, niciodati nu i-a
pl6cut clima umedd de iarnd din Anglia.
Mama nu era interesatd de sport, avea o culturd inalta Ei ii
pl5cea sb discute cu oameni inteligenli, interesanli, Ei-mi amin-
tesc de uimirea mea aproape dureroasd atunci cAnd, intr-o zi,
no-a spus cd prefera mult mai mult sd discute cu diplomafi qi cu
politicieni decAt cu soldali, cu navigatori sau cu sportivi; lucrul
acesta, copil fiind gi mai tdrziufatd qi tdndrd femeie, mi s-a p5-
rut de neinfeles, cdci eu gi surorile mele aveam acea admiralie
specific feminini pentru uniforme qi pentru bSrbali puternici,
bronzali, care au activit[fi in aer liber, chit ci ar fi cbscat seara
dup[ o lungdzi de practicare a sportului!
insd aceste petreceri care pe lnama o plictiseau noud ne p6-
rcan foarte interesante gi incitante. [i catalogam imediat pe invitali
;;; ;;; ;;; ;; ;;;,,,,; ;il; ;;'#;:t':ffi* ::
displSceau. Desigur, felul in care ardtau conta foarte mult, insb ;i
modul in care ne tratau, deoarece unii adulli ;tiau mai bine decAt
allii cum s[ se facd iubili de citre copii.
Qram. chiar gi la cinci ani, o adevirat|fiicd a Evei, in pasiu-
J-nea mea pentru haine fiumoase; de fapt, frumusefea in orice
formd a ei gdsea in mine un adorator inflScdrat, aproape pigdn.
La una dintre aceste petreceri cl ocazia vdnitorii de la
Eastwell imi amintesc s[ o fi vdzut pentru prima dat5 pe adora-
bila Prinfesd de Wales. A cobordt intr-o zi Ia ora ceaiului ?ntr-o
minunatd rochie de catifea rosie cu trend lungd gi unduitoare.
M-a uluit nespus, rimdsesem lErd cuvinte, cdzutd in adorafie,
;i vd puteli inchipui incdntarea mea atunci cAnd aceastd aparilie
imbrdcatd in catifea, care-Ei spunea Mdtuqa Alix, s-a oferit sE
urce in camera copiilor pentru a ne vedea fbcdnd baie!
Stdtea acolo, in splendidele ei vesminte purpurii, iar eu,
fascinatd, md uitam la ea lung, peste burete, vrijitd, temdndu-md
cd priveliqtea incdntdtoare ar putea si se risipeascd brusc.
Eram intotdeauna miqcatd intr-un mod bizar de fiumuse{e.
De orice formd de frumuse{e. fie ea o femeie frumoasd, o floare,
o casd ori un cal, sau un peisaj minunat ori tablou; de fiecare dat6
cdnd mi se infttiqa frumosul, mE simleam ca primind o plbcere
dumnezeiasci, un dar pe care El imi dlduse voie s6-l am, mdcar
cu ochii, dacd nu qi cu mdinile. Iar bucuria mea era intensificatd
de facultatea pe care o aveam de a md delecta cu fiumuselea at6t
ca intreg. cdt gi in detaliu. Splendoarea unei vederi a mdrii ori a
unui munte la orizont nu mi oprea de la a zdri gi de la a iubi cea
mai modest[ floare dintr-un qan!.
Aceastd capacitate de a md bucura de frumusefe ca intreg
qi in detaliu m-a urmat de-a lungul vie{ii. Linia. culoarea, forma
qi sunetele qi mirosurile apar,tinind flec[rui tablou mi-au fbcut
via{a extraordinar de bogatd, si cu fiecare dintre aceste impresii
de neuitat vine mereu acel sentiment de recunoqtinld pentru fie-
care noui frumusete ardtatd sufletului meu.
 The Story of My Life Ma ria, Reg ina Rom6 n iei
Marie, Queen of Romania

Copyright O 2018 EDITURAFORyOU

Toate drepturile asupra versiunii in rimba
You. Reproducerea integrat. sau pa4iald,
romdni apa4in Editurii For
sub orice formd, a texfului
@ouestea vietii mele
din aceastd carte este posibird numai cu acordur
prealabil ar Editurii
For You.

Redactare: Ana-Maria Datcu

Tehnoredactare: Anca
$erbu
Design copertt: Stelian Bigan

Descrierea CIp a Bibliotecii Nalionale a

Romdniei
Maria, reginl a Rominiei
Povestea vietii mere /Mariaregina Romdniei;
trad. din rimba engrezd
de Bianca Savu; pref. de Camelia Csiki.
- Bucureqti: For you, 20lg
ISBN 978-60 6-639-261_7
Yol.2. - 20I8. - ISBN 978.606_639-263_l Votumul 2
I. Savu, Bianca (trad.)
IL Csiki, Camelia (pref.)
82t.t35.1 Traducere din limba englezd
de Bianca Savu
EDITURAFORYOU
Tel./fax: 02 I / 665.62.23
Mobil: 07 24.2t2.69 5 ; 07 24.2 12.69 l
E-mail : comenzi@editura-foryou.ro
Website : www. ed irura-foryou.ro
Facebook; Editura-For-you
Instagram : @edituraforyou/
Twitter: @EdituraForyou
Printed in Romania ISBN general 97g_606_639_261_7
Editura For You
ISBN volumul 2
979-606-639-263-l Bucuregti
 Cuprins

Partea a lll-a ot lmediat dupE nunt5

Capitotul. 13 Bun venit [a Bucuiegti 7

Capitotul. 14 Societatea ?n Ca pital,E 27
Capitol.uL l5 Nagterea tui Carot 55
Capitol,ut 16 incoronarea tui Nicotae at ll-tea
at Rusiei 71
Capitotul. 17 inapoiin Rominia 91
Capitotut 18 Boata: Ferdinand 9i Carot 137
Capitol.u[ 19 Sfdtuitorii Regetui Carol 163
Capitol,ul.20 Prieteniimei 187
Capitol.uL 2l Anii de descoperire 211
Capitol.ul.22 $i mai multe incoroniri:
Eduard a[ Vll-tea, George at V-tea 223

Partea a lV-a a 19A6- 1914

Capitol.ul.23 Spre Germania 9i Rusia 237

Capitol.ul,24 Capetbte regate viziteazE Romdnia 251
Capitol.ul,25 Copiii mei , . ,
287
Cdpitotut 26 tJnqf chqsllgnt dp,tarfilF : ,
303
325
Cdpitotut 27 Rqmdnipiq,rizboi ,,,, i, j
CapitoLut 28 Prinlut Carol 341
Capitotut 29 1 9!;4: NAl,itt Sa" Si F.ary*itiq1 :, " 345
30 SanajeVogiiduP5'
rr: ';:"i1,': 365
Capitotu[ I
 Capitotut 13
,r{

6Bun v enit la 6Bucure sfi

SlStoria a fost una lungb. Departe de casi Ei de tot ceea ce

fusesem, departe, departe printr-o lume iernaticd. inspre o
lard necunoscutS, spre o viald necunoscutd.
Inghe{ qi zdpadd, iar in inimd o intolerabild durere care nu
se micEora.
Regina Maria gi regele Ferdinand Solul meu, fericit sd m[ aibd, intr-un final, numai pentru el,
m-a finut aproape gelos departe de tofi insofitorii nogtri. Eram a
lui acum qi nimeni nu avea si pdtrundd in singurdtatea noastr6.
Regele Romdniei ne trimisese vagonul siu privat, era bine
incLlzit gi am stat foarte confortabil, dar a fost o cildtorie lungi
gi zilele pdreau la fel de lungi.
Mi-ar fi plicut sd o vdd pe Lady Monson, si o chem din
cdnd in c6nd sd vorbesc cu ea, despre acasd, despre cei lSsati in
urmi, ?nsd Nando nu permitea asta. Mai aveam qi un vag impuls
de a vorbi cu femeia care ?mi fusese atagatd ca doamn[ de onoa-
re, Madame Grecianu. Avea un chip mdmos, vocea ii era bl6ndd,
ar fi putut, probabil. si md linigteascd pufin, sd md sfrtuiascd,
s6-mi spunl despre ce md a$tepta ,,acolo josoo, cdci aqa md refe-
ream la lara inspre care mergeam, ,,acolo jos", iar termenul era
la fel de neclar precum ideile mele despre el.
 8. Marla_, Reglna Rgm gniei
&1.
Nando era mult prea indrlgostit pentru a_mi explica ceva;
atitudinea lui, pe moment, era sd fim bine singuri, giilil" uu.u,
sd vind destul de curdnd. Niciodatd nu se pricepea sa
explice;
era mereu oarecum vag in exprimare. Maitdrziu m-am intrebat
adeseori dacd vedea lucrurire in imagini, ca mine. Este imposibir
si intri in mintea altuia- si existd oameni care nu au capacitatea
de a-!i expune lucrurile clar, nu pot gAsi cuvintele care sd fac6
lucrurile concrete.
Aveam senzalia cd am nevoie de o ancord undeva, de ceva
stabil gi absolut pe care sd mi sprijin, chiar numai de o irnagi_
;i
ne clari, ceva de care mintea mea sI se poatd agdfa.
Poate cd Modame Grecianu mi-ar fi oferit a;a ceva, dar
Nando, de cdnd cu tragedia Vdcdrescu, igi pierduse increderea
?n
oameni: devenise dureros de suspicios era defensiv chiar qi
;i fala
de cei care {ineau la noi. Aceasti atitudine a t6nirurui meu
sot
ne-a ingreunat destul de murt primii ani; nu se incredea
in nimeni
qi credea cd, izolarea este singura care m6
fine in siguran{d.
Pe ldng[ Colonelul Coandd, aghiotantul, Regele il numise
pe
un anume General Robescu sI fie administratorul casei noastre.
Gospodlria Regelui Carol era aproape militard, iar aceasta este o
tradilie pe care pdstrat-o. Atunci c6nd am devenit Regind, mulfi
ani mai tdrziu, in loc de a aveaun valet, aveam un aghiotant.
Generalul Robescu, spre deosebire de majoritatea rom6ni_
lor. era un blrbat frumos, cu ochi albagtri. Avea o inimd bund,
sub un aer trufaq. El era cel care nu reugise sa_i cAqtige increde_
rea tatdlui meu. De;i nu a manifestat vreun talent special de ad-
ministrator, totu;i ne-a servit credincios pentru mulli ani qi inci
era cu noi atunci cdnd soful meu a urcat pe tron. Dar avea ceva
ironic gi peste m6nd, lucru care il licea un personaj cumva con_
fuz pentru o tdndrd femeie, de vdrsta gi cu educalia mea. pbrea
si nu ia nimic in serios qi era inclinat sh-mi ia peste picior neld-
muririle, neddndu-mi sentimentul cd m-ag putea bizui pe sfatul
lui, pur gi simplu pentru cd nu-mi infelegea dificultitiie. poate
cd incerca sd fie patern, dar tocmai asta nu i-a iegit. Avea un fel
de a g6ndi latinesc, cu care pe atunci nu eram deloc obiEnuitd, si
|gyy-:!:Pu-!9!ii m9!9 ns ?_
avea tendinla incomodd de a fi ironic cu privire la cele mai dragi
opinii ale cuiva. Principiile cele mai preluite ale cuiva era fbcute
de el comice sau nevrednice. Adeseori era foarte glurne!, dar era
o formd de a face spirite fa,ti de care natura mea anglo-saxond
era instinctiv ostili. ,,Mulfi bdrbatj resimt o ciudatd mdndrie in
cinism", spunea Roosevelt, ;i un astfel de birbat era Generalul
Robescu.
S) Lldtoria noasffA a fost intreruptd de o vizit6, oficiald la Vie-
U na, unde urma sd ii prezentdm respectele noastre bitrdnului
impdrat.
Regele Carol il respecta pe Franz Joseph foarle mult Ei
era ataqat;i personal de el. Pe atunci, Austria incd era un mare
centru de putere qi de magina{iuni politice. Regele Carol pistra
legitura str6nsi cu Ballplatz gi propria lui politicd era puternic
influenlati de diferitele toane ale Vienei. Urma sd sim{im asta
in toatd tinerelea noastr6. Unchiul, mai inainte de toate, era un
politician, politica era pasiunea care il domina, aq putea spune
chiar singura pasiune veritabilS din viala sa,'iar politicienii se
luau foarte in serios in acele zile. Pentru el, marele joc al po-
liticii era un joc de o importan!|atdt de mare, de coplegitoare,
incdt toate ii erau sacrificate, aga cum am aflat curdnd pe pro-
pria noastrd cheltuiald. Fiind un fanatic cu privire la propriile-i
conceplii, era, prin unnare, mai mult dec6t un maestru in arta de
a se face pe sine ascultat chiar qi de citre cei mai recalcitranfi gi
mai aroganli.
Acum, cd gloria acelei Curli mAndre, imperiale, ,,profund
catolicS", cu toatA pompa qi mdrefia ei, cu eticheta arhaicd ;i cu
restricliile ei, a apus, aqa cum in timp toate vanitdlile lumegti se
trec, regret cd ?mi amintesc at6t de pu{ine despre aceavizitd.
Eram la vArsta incomodd a timiditAtii qi a con;tienfei de
sine. atunci cdnd tot interesul se afli injurul propriei persoane,
cdnd ochiul nu vede decdt ceea ce este evident, iar urechile nu
aud mai nimic, pur gi simplu pentru cE nu in{eleg.
Am o amintire in ceald a b6trdnului impbrat, zvelt, bine im-
brdcat, cu o siluetd perfectd, deEi pulin adus de umeri, lindndu-gi
 capul in jos, foarte politicos, dar nu animat sau vorbdre!; qi una
mai pulin neclard a frumoasei Arhiducese Maria Theresa. sotia
fratelui celui mai mare al impdratului, care aajutat la s[vdrsirea
onorurilor de la banchetul de stat, imp6r6teasa lipsind din capi-
tald, aqacum s-a intAmplat foafte des in anii de pe urmd. trebuie
ci au fost mulli alti membri ai familiei imperiale, dar nu mi_i
amintesc decdt pe inalta. impundtoareaMaria Theresa cea cu
ochii de cdprioard gi pe Arhiducele otto, fratele lui Franz Ferdi-
nand, cel care a fost asasinat la Sarajevo. otto era tatal tanarului
impdrat Karl, care a fost detronat la revolutie, dup6 Rdzboiul
Mondial, copiii lui Franz Ferdinand'efiind considerafi erbfcihig.
Fiind mereu o iubitoare a frumuselii, imi amintesc de acegtia doi
doar din cauzd, cd erau frumoqi. Dintr-o familie de bdrbati inalli,
dar cu trdsdturi greoaie, Otto ieqea in evidenfd, exceplional
chipeg. imi aririniesc, totuqi, zvonuri despre viala libertin[ pe
care o ducea gi despre cdt de nefericitd o fbcea pe solia lui, Marie
Josepha, sora ultimului Rege al Saxoniei. pe atunci mi-era foarte
neclar ce anume inseamnd o viald,,libertin6,,, dar il priveam pe
ofto cu deosebit interes din cauza tufuror acelor bOrfe care ii
insoleau numele.
Pe masd erau o mullime de flori frumoase qi de farfurii de
aur superbe; am mdncat din porlelanuri rafinate, rare si vechi;
muzica era excelentd ;i era foarte multd lumind. Nu-mi pot
aminti cum ardta salonul in care am cinat, dar imi aminte,sc foar-
te dureros de o imensd pathneagrd de grisime de pe delicata
mea rochie roz, etam, intr-adevdr, mai congtientd de aceastd patd
neagr[ de pe rochia mea dec6t de orice altceva in acea seari, in-
l
clusiv dec6t de impiratul insugi. in timp ce coboram din vagonul
Iit imperial, rochia mi s-a pdtat, iar at|,t Lady Monson, c6t qi Ma-
I dame Grecianu si-au petrecut seara depldngdnd acest fapt, astfel
incAt dispretul fa!5 de acea pat6 inoportund sb nu cadd asupra
trusoului meu ales cu griji.
in mod destul de straniu, de;i Regele Carol era at6t de pdr-
tinitor fa[d de Viena, aceasta a fost singuravizitd pe care ne-a
fost permis s-o facem la acea Curte. Aqa cum se va vedea mai
tdrzit. der Onkel se opunea foarte tare cilStoriilor noastre; des-
tul de curios, nu aprecia notele personale. Succesorul sdu trebu-
ia si se cdsltoreascd bine; ambilia RomAniei era ca viitoarea ei
regind sd aibb legdturi strdnse cu toate casele regale ale Europei;
cisdtoria noastri fusese considerati, prin urmare, deosebit de
avantajoasd, dar in ceea ce mi privegte, nu am avut niciun pro-
fit din asta. cdci. in timp, supun6ndu-ne domniei Regelui Carol,
mi-a fost permis foarte rar sd merg sau sd pdstrez legbturi per-
sonale cu rudele mele incoronate. De fapt, de fiecare datd era o
incle;tare dureroasd sd ob{inem ;i cea mai micd permisiune de
a merge altundeva cu excep{ia vizitelor la pirinlii nogtri. Ori de
cdte ori doream sd cdlcdm aceastd reguld, avea loc ceea ce pot
descrie corect numai drept un ,,calvaf', deqi nu aq fi indriznit s5
folosesc o asemenea expresie in prezenla marelui om. Pe ldngd
aceasta. nu infelegea engleza...
5 mI grdbesc, ins6, deqi uneori am tendin{a de a mb opri, ca
gi cum aq face o pauzL,;tiind caznele care a;teapti infala
mea: in minte le trdiesc din nou una c6te una...
Ora cruciald se apropia. Am ajuns la Predeal, apoi la frontie-
ra dintre Rom6nia qi Ungaria. Steaguri, gdrzi de onoare, mulfimi,
aplauze. Oficiali in fraques ;i cu jobene au finut discursuri, in
tinrp ce orchesh'a militard continua sd cdnte lmnul Nafional. ine-
cdndu-gi vocile. Sute de !6rani veniserd din satele invecina-
te cu qcolile lor; zgomotul era teribil, numeroasele chipuri mi
amefeau. Nando gi cu mine st5team la fereastrd privind asupra
acestor manifestalii inffdcdrate, zgomotoase, care se repetau la
fiecare gar[ de pe drum. Era amarnic de frig, iar !6ranii, bdrbali
;i femei, erau incotogmdnali in cojoace brodate in multe culori,
femeile aveau vdluri sau basmale colorate pe cap: mi fascinau,
aveam ochi numai pentru ace;ti oameni imbrdcali ciudat, atdt de
diferi{i de orice vizusem pdnd atunci. in toat[ lumea, o mireasd
este o persoanLfoafte impoftantd, astfel cd mii de fele curioase
se holbau la mine, mii de ochi strdlucitori mi consumau; eram
teribil de timida gi md sim{eam foafie ciudat sd primesc aceste