TUDOR PAMFILE

SARBATORILE
l LA
ROMANI
Studiu etnografic
Editie si introducere
de

IORDAN DATCU

Editura SAECULUM I. O.
:CULUM I. O.
Bucuresti, 2018
 CLPRINS

Tudor Pamfile ;i stirbtitorile lo roinani, d.e Iordan Datcu .........5

Noti asupra editiei 12

SinnATonILE DE VAR,'I LA RoMANI

Prefafl ....14
CELE NOUA JOI.. .... 15
I. Cele noui joi . . .. 15
II. Moqii de varf . . .17
III. Dumineca mare ........21
IV. Slrbitoarea Rusaliilor. A. Zinele . . . .24
V. Sirbitoarea Rusaliilor. B. Paza zilei . . . . ...33
VI. Sirbitoarea Rusaliilor. C. Vrnji si descAntece.... .......35
VII. Sirbitoarea Rusaliilor. D. Cllusarii.... ....45
Vlll.Rusitorii... :..... ......57
IX. Sfinfii mirunti: Timoftei, VArtolomei,
Onofrei, Elisei si Iuda. .......58
SANZIENILE... .......59
I. Floarea S6nzienilor .....59
II. Sf. Ioan de vard. ......60
III. Cununa SAnzienilor... .......65
IV. Culegerea buruienilor de leac.. .....67
V. Taghianilu... ....70
VI. Mutirea cucului si uliul. ......74
SF. PETRU SI ,
PAVEL .......79
I. Postul SAm-Pietrului... ......79
II. Sf. Petru ........79
III. Cucu-tAlharul qi cinii lui Sf. Petru ...... .. 95
IV. Sf. Pavel . ... . . ..99
V. Datine qi credinte ......99
VI. Jocul sclavilor . .102
SF. COSMA SI t
DAMIAN.. .. 105
I. Cosmandinul. .. . 105
II. Ana-Foca ... ...106
PRICOPUL ..... 107
CIURICA ......108
MARINA SI t
CIRCOVII .. ...109
I. Mirina. .. 109
II. Circovii ..... .. . 111
sF. rLrE .......112
 sAmAroRrrn ra nouAnr 429

I. Sf. Ilie ...ttz

II. Sffrrsitul lumii gi Sf. trie
III. Urgisirea diavolului. - Credinfe mirunte.... ....127
IV. Sirbltoarea Sf. flie ... 130
V. Mosii de Sf. Ilie .. ... . 131
VI. Ritezatul stiubeilor.... ....,.132
rLrE pALrE $r ,
FOCA ... ...... ... 13s
.I. Ilie-Pilie... ....135
t2 II. Foca .... .135
III. Sf. Maria Magdalena .. 136
)frIANI IV. Opirlia.... ....137
... 14 ADORMIREA SF. ANA . ... . 138
Ana Ospenia . .. ..... . 13g
l5
15 Sf. PANTELEIMON ... 139
t7 Pintilie cllitorul. - Cilfltorirea verii . . . ... 139
2t
A sAnsirorutE DE ro,aptyA ,sI
33 POSTUL CRACIUNULUI
35 ztu{ MACAVETLOR. ......143
45
57
POBREJENILE.. .....I45
sANrA-nnAnrrr.n ....147
58 I. Maica Domnului ......147
II. Postul Sinti-M[riei... ......162
59 III. Sflnti-Miria mare . .. . 163
59 IV. Sinti-Miria mici.
60
... . 165
V. Stoborul Sinti-Miriei mici .. 165
65
67 SFANTUL IOAN DE TOAMNA... .......166
SIMION STALPNICUL... ...168
VAVTLA ... .... r70
79
CIUDA LUI ARHANGHEL . .I7I
79
79 ZIAA CRUCII ..I72
95 I. Postul Crucii .. .172
99 lI.. Ziua Crucii. . .. .I72
99 III. inchiderea pimf,ntului ,......173
. .102 IV. Buruieni si poame de leac .. .l7S
V. C6rstovul..... ..176
105
105 sF. MACOVET. ......t76
106 MACINICA FOCA ....176
t07 ZAMISLIREA ... .....I77
..108 TECLELE ......177
..109 ADORMIREA ... .... . 178
109
111
HARTTONT.IL.. .......178
. .112
PROCOAVA.... ......17g
VINERELELE-. ......180
430 TUDOR PAMFILE

I. Vinerea mare. . . 180

II. Vinerelele... ...181
LUCINUL ...... 181
SAMEDRU .....I82
I. Mosii de Sdmedru.... ......182
II.FoculluiSAmedru.... ......182
III. SfAntul Dumitru ..... . 184
IV. Simedru... ....187
V. Sf. Dumitru cel Nou .. 187
CUVIOSUL PAVEL ... I88
HRANGHELUL. ......189
I. Hranghelul ... ..f89
II. Arhanghelul Mihait..... .....189
III. Arhanghelul Gavril. ...204
sAneAroAREA TALHARTLoR.. .......2o9
SF. ION MILOSTIVUL... ...2IO
FILIPII . .2II
I. Filipii ....211
II .Postul Criciunului..... .....214
ovrDENrrLE... ......215
I. Filipul
tt cel Schiop .....215
II. Ovideniile... ...215
III. Lumina de veci .......216
SF. ECATERINA .....2I7
ANDREIU DE IARNA .......218
I. Sf. Andrei.... ..218
II. Noaptea strigoilor .....219
lll.. Ziua lupului ....224
IV. Vrnji si farmece ......225
V. Umplutul covaEei. .....229
VI. Datine si credinte mirunte. ..23O
SF. NAUM .....232

I. lmbirburatul . 233
II. Sirbitoarea grflului ... ......235
III. VArvara.... ....235
IV. Sava .....237
SF. NECULAI .. ......238
I. Sf. Neculai... ..238
II. Mugiri ...248
III. Praznicul mortilor nipraznici... ...249
IV. Simicoaril.. ....249
SF. FILOFTEIA ......250
ANA ZACETENIA ....25I
SPIRIDON, FACATORUL DE MINUNI ...252
TUDOR PAMFILE SARBATORtr-E L{ Ro!f{\.I 431
180 SF" MODEST
181
IGNATTIL 260
181
I. Ignatul 260
..182 II. Tiiatul porrflrr - 263
..t82
..t82
184
cnicrunan
ASTEPTAREA SiRB.{TORIII}R. ..267
187
187 TURTELE gr C0LACTI .....26s
..188 MOS-AJUNTIL ..27I
..189 rcoANA .......276
189 SFINTIREA MESEI DE AJLII{. ....277
189
204
DATINI 9I CREDFT,TE urAnr,rvre LA AJIIN ..280
. .209
COLINDATIIL. .......288
I. Colindatut ......288
. .2to II. Colindul..... ...2gg
. .ztt III. Colindele la aromini . .335
. .2tt NASTEREA DOMNULUI.. ..336
214 ZORILE
215
..... . .343
215
STEAUA .......345
I. Umblatul cu steaua .. .345
..21s II. Cflntece si uratii de stea.
. .216 ....351
VICLEIEMUL SAU IROZII .... ...364
217
CAPRA, TURCA, BREZAIA .......368
218
2t8 TAIATUL PoRCILoR ... ...388
. .219 MOSII DE CRACIUN.. .....393
. .224 POMUL DE CRACIUN..
. .225 ....395
229 ZILELF. CRACIUNULUI.
230 DATINI SI CREDINTE MARUNTE ......396
232 IIARTA
) . . .398
233 ADAOSE
233 I. insemniri cu prilejul aparitiei unei
23s colinde
235 II. incheiere. Cu privire la <<slrbfltorile pigAneqtil>
237 si <<credintele deserte>> 403
238 fndice pi glosar. .. .414
238
24a
..249
..2/9
zil
251
zsz

.:i:e, Fdr. Sim. Fl. Marian,
s.i-i adun de prin pdrlile
j,t'c1r'€ /a toate sdrbdtorile
..ttt Rttsalii ..si panti la
,-., :. II. din Sdrbdtorile la
:.:e itttaiul mdnunchi din
';:lrele
ntai pe urmd. insd
: .erceldtor al sufletului
,,.itiestepe cea fdgdduitd
:iirt aceleasi izvoare, va
:iin pttnctul de vedere al
t::,t rrtentoriei
lti, cu acest
tiiostitltd din partea mea,
.iesttL/ de rard.
CELE NOUA JOI
I. Cele nouS Joi
Sdrbdtorile cele mai pdzite de popor in cursul lunii lui iuniel sunt Cele joi, Joile
-::-e sau Joile. pdzite, cuprinse. in sdptdmana a opta si a noua de dupd pisti, prin
-llare cele din urmd doui din Cele noud joi ale Cincizecimii luminate.'Daiina
j-3lsta se obserwd mai ales la c6mp, unde agricultura este indeletnicirea de cdpetenie
,. :lmanilor.
Toate joile dintre Pasti qi Rusalii sau Duminica mare sunt aspre, dar cele mai
-.s:aimAntdtoare sunt cele doud din unnd. Lis6nd la
o parte poruncile lor opritoare
-=-uunci,. ele nu ingiduiesc ca cineva si umble, in crirsul Japta-atrii cniai, aupa
:,-:liene de leac si dupd descAntece.Salcia, mdtrdguna, fumuril-e si argintul viu nu
,. iau bolnavilor in acest interval, cdci se crede cd duhurile."i;;; rr??'.*"iriai#
:-r felurite descantece, vrbji, si ura{ii, precum si duhurile bune ce sunt chemate
. -,,-a.1utor, in loc de a face-bine cehii-c6 sufere,'mai rdu le ?ntdrdtd, atAt impotriva
: . .naru1ui, cAt gi impotriva celui ce cautd sd-i ajute.
In cele noud sdptdmAni de dupd Pagti nu se incep nici descAntecele cari lin pAnd
.. :eisprezece sdptdmAni, cdnd Cele noui joi sunt deja trecute. Dintr-aceste deicdritece
::':renim vdrAtul in piepteni si stingerea frigdrilor.
Prin unele sate din judetul Tecuci, locuitorii merg pAnd acolo cu teama de aceste
-. incdt nici.pe preo{i nu-i cheamA in case spre a le face diferite servicii religioase.
-\ceste joi sunt pizite de romAnii de pretutindene.
Dacd cineva calcd joile si iese cu plugul \a arat, dac6 merge la prdqit sau daca
r-. -rceste, orice pe qamp, peste vard, acea muncd va fi bdtutd de piatrd,
'adecd
va fi
-inr-at6 de grindina'.
:f*" l,rt l**.ltr-l-',a in popor Iuniu sau Iuni. se mai cheama si Ciresar, Ciresariu, Cireseriu
- r jresel. luna ciresclor. cand se coc ciresele (S. Fl. Marjan. Sdrb. la t.om.. l" p. 96). inrr-o prozi
-:.r:ii. originalS se pare, dar datd ca produc!:ie populari, auzim chiar:
Ciresar umple grddini ?n lume Mere, cirese gustoase!
Cu multe feluri de legume: Acum dar, strange romane,
Din cistigul ce-!i rimdne.
Junius a1 latiniior era a patra lund a anului, fiind infiintati de Romulus. Dupd unii, lumele acestei
-:r: r'ine de la Junona, zeila cdsf,toriei gi sotia lui Jupiter; al{ii zic anume cI se numeste aEa din pricini
:. a fost ?nchinatd Hebei, zei{ei junefei; in slbrqit, allil trag numele acestei luni de'la Ii-rnius BnLtus.
' .'-rrcietorul Iibenatii romane.
Tustrele aceste considera{iuni vorbesc despre luna in tirnpul cdreia totul este intinerit sau intinereste
::: rlre, cdnd sdmAnla incollitd creqte gi se dezvoltd, cAnd factorii unor noud procrealii se aratA. in esent6,
:*:rie^este luna tinerelei, a creqterii si a liberldlii.
In toate acestea, o mind suprafireasci i$i are puterea sa hotf,rAtoare: Dumnezeirea care nu cunoaste
-:-i .""], vrajba -qi distrugerea. Agen{ii ei sunt: soarele ddtltor a toate, ploaia, vdntul si altele, cari ?ntampiid
:;esea in calea. 1or agenlii Diavolului sau ai duhului r6u, pe cari de multe ori nu-i pot birui.
Dupd credinta poporului, cele doud tabere duqmane se lovesc, dar bietul om nu se lasf, niciodatl in
:idejdea biruinlei celtti bun si drept. Omul slab stie cI <mielul blind suge la doui oil> si <capul piecat,
.:bia nu-l taie>. Va face deci si pe voia duhurilor rele, se va face <<frate cu dracul, pAnd va treci puntea>,
a serba, deci zile, _nu dir credinld dreapti, ci din teami, fdri ca prin aceasta si mdnie pe Dumnezer"r.
"
In luna -cdteva
lui iunie schimbdrile atmosferice sunt mai dese, primejdii mai multe amenintd c6.mpu1 din
;are omul,se hrdneste, duhuri mai multe strdbat in toate p5fti1e, dupa cum se crede, si de aceea cAnd
',dracii se bat in capete>>, omul se umileste si-si face zi de sdrbitoare ca sd potoieasci mania celui rf,u.
Cd acesta este izvorul atator sA$dtori necristinesti in acest timp, nu
-oi ilr"op" nici o indoialii. Sunt
oameni cari in cutare zi a sdptdmdnii nu muncesc clr nici un chip, din pricind cd in urma multor observatiuni
s-_au incredinlat cd acea zi le este neprielnicS; din acea zi iqi fac, prin urmare, o sdrbdtoare proprie a lor.
.\1ti1 au chiar anumite zile din luni cdnd nu muncesc, pentru acelisi motiv.
2. A surchidi, a nelinisti, turbura, chinui.
3. Cred. loc. din com. Cdtanele, jud. Dolj, comunic. de $t. St. Tulescu.
16 TUDOR PANIFILE

_ Aceastd pi4F,
dgpd credinta romdnilor din Bucovina, este o faptd diavoleascd,
deoarece diavolii o alcdtuiesc in Cele noud joi. Ei o bat <icu ciocaneie, ca sd n-aibd
oamenii pdne>>. Acest lucru se intAmpld insd numai atunci c6nd joile sunt nesocotite
prin muncd; dacd se serbeazd. diavolii nu mai au putere de a'face piatra, si prin
urrnare peste vari _nu vor mai area cu ce bate cAmpurile cu sdmanaturi si vijle?.
Dar nu numai la cdmp_nu este ingdduitd munca, ci ;l in casi sau pe lhngd casd.
{Cq, il Mihalcea, saj in^ Bucovina, femeile nu cuteaza sd spele sau sd baid mfe,
caci <bate piatra>. Alte femei tot din acel sat zic anume cd <nu bat cu maiul- nu
zolesc). nu deap5.n5.. nu urzesc. nu les>). tor. de teama pietrii sau grindinii.
panea Olteniei de jos. se crede cd celor cari vor spdla cdriasi li se va opari
^ f"l q9 asemeni_nu se^toarce,
graq nu. se lese Ei nu se pune ^varlelnita,'ch bate piatra6.
l6ngd grindind,_ Cele noud joi se mai rdzbuid. impotriva 'celor ce d-uncesc
inca qi prin trimitere de foc in holde, case si orice alt avut al lor. Oamenii se tem
de orice soi de foc. dar mai ales de cel ce ie nasre prin trdsner; de aceea mai spun
ca Cele noua joi sunt rele si.inde trasnel. tunet sau tun. fulger, ploi vlohiseT si inecuri.
Joia .a opta se. numeste Bucovina BulcileS sau Bulcii. in aceastd li, lzi Suceava
se s:ot i1. procesie moastele Sf. Ioan
Tiganii din Camena o numesc Bdlciun. -cel Nou Ei se face agheasmd.
_ . Bulcii nu se lin pe acolo numai de teama pietrei si a <tunului>, ci si de teama
Ielelor.
Prin Moldova de jos, joia a opta se numeste mai des Buciumul Rusaliilorg si
se crede cd se numesttj aqa-din pricina cd vine dupd Rusalii, cdnd acestea isi buciurn'a
sau iqi trdmbileazd"'sfrriitul iJprdvilor 1or. Pe'aloc.r."u ;" ti; ;hi". ZU""i"-"f
Rusaliilor. avAnd credinta cA aceastlt zi. pe langd cd opreste pe oameni de la muncd
ori ii pedepseste cu piatri qi foc, dar ea, ca gi Rulsaliile, 2bubiuma, zghihuie, schilodeste
si poceste pe cel care ar indrizni sd lucrezel0
A noua joi este cea mai grozavd. Prin multe pdrli oamenii nu numai cd nu
lucreazd nimic, nici pe lAngd cas5, nici pe cdmp, dar se adund chiar la bisericd si
ascultb serviciul dumnezeiesc, deoarece _aceastd loi este rea de grindind, bAt6nd $i
stricand seminarurile si mai ales cAnepall.
Pentm marea ei uri cu care loveste in cei ce-i nesocotesc ziua, poporul romAn
din pdrlile Modovei de jos o mrrreste si Joia mAnioasdl2.
Prin unele pa4i din olteniarr, precum si prin jud. Muscel, se cheamd Joia verde14.
Iatd si legenda acestei sdrbdtori, dupd cum se aude prin Bucovina si jud. Botosani.
Se zice cb a fost odatd un impdrat, anume Joian, care sim{ind ca i se apropie
sfArgitul vie{ii, si-a sfrtuit supusii
-le-a ca sb-i serbeze ziua mor{ii lui, spre binele-loi.
De iiua' mortii mele, zis impdratul, de veli fi hatori pe la al1ii, sa nu
-
vd duce{i la muncd,'deoarece in acea zi'se va'fierbe piatra mai tire, noudi';
frdmanta mai maniosi si munca voastrd va fi in primejdie. Nimic nu se va alege ""t
din sporul celor ce vor'munci in zrua mo(ii melei
Astfel. de la acel imp4qat, a rSmas paza joii a noua. paza Bulciului cel mare
sau _ziua cAnd fierbe piatral5.
in sfArqit, in priviirla acestui ciclu de joi, iatd ce mai putem adauge:
in intregimea ei e personificatd in Sf. Joi qi Sf. Dumlnecd. Dubla personificare
.<<Ziua
.dut"'it5"."qffiupdconcep!iapdgAn5,1uminazi1eieSf.Joi.Crestinismul
4. E. N. Voronca, Datinile ;i credintele poportrlui romdn, Cerlrdt::li, 1903, p. 796.
5. A zoli, a freca intre mAni.
6. Cred. loc. din com. Cdtanele, jud. Do1j, comunic. de Sr. St. Tutescu.
7. Vlohis, de 1a vloh sau vlog, ploaie panzisa.
8. D. Dan, Mdndstirea;i comtma Putua. Buc..l9l):. p. 150: ,,SArbAtorile cele mici nu se sdrbeazi;
se_,tin insi 9 Joi, incepAnd din Joia marej pentru plai:: -<1 -joat: 51
,1oia de dupi Duminica mare, numiti
bulcile, se tine>.
9. Dl. raportor al acestei lucrdn adaue.l: ,,d: li ru:t'.:: i:: r.ragh bucsr-i. pelennagiu bisericesc
tprocesiune)" - obicei practicat in prea.;ma -Rr-r.,
10. Cred. loc. din com. Tepu, jud. TecucL.
11. Dar. si cred. loc. din Straja, Buco'ina. .c,r..:J J: :.':: ir rr::r: .\ nou.a
_joi de dupd pasti se
serbeazd, ca piatra sd nu batd pAnile si mai ale> c:::r,
12. Cred. 1oc. din com. lepu, jud. Tecuci.
13. Calendanil <Bibliorecii Jblclot.isice,,. Crtr...: :- . : l_
14. C. R.-Codin qi D. Mihalache, Sdrbdtorile pJlr;-...'.4- B.:.. .1t,,'. n. j7: <E bine s-o tii mai
abirir decat pe celelalre joi. lrindcd e mai rau ca in rolq dc pni?.
15. E. N. Voronca, Op. cit., p. 795.
 TUDOR PAMFILE
-sle o faptd diavoleascd,
,'u ciocanele, ca sd n-aibd
cind joile sunt nesocotite
le a face piatra. si prin
- -l :Amanaturi si viilea.
r casd sau pe lbngd casd.
,: spele sau sd batd rufe,
af ,.nu bat cu maiul, nu
::,r sau gnndinii.
i:1.1a cdmdsi li se va opdri
' ,n.'lnita. cd bate piatra6.
,:-rtnva celor ce muncesc
:i al lor. Oamenii se tem
l:snet: de aceea mai spun
-: ploi r lohiseT si inecuri.
h aceastd zi, la Suceava
::neasmd.
,runu1ui>>, ci qi de teama
'.
Buciumul Rusaliilore si
.. cand acestea isi buciumi
se zice chiar Zbuciumul
:- te oameni de la muncd
-rina. zghihuie, schilodeste
nu numai cd nu
,:,emenii
rjuna chiar la bisericd si
.:r de grindind, bdtand
--tesc ziua, poporul rom6n
: . se cheamd Joia verdel4.
3rcc-rlina 9i jud. Botosani.
.' .imtind ca i se apropie
.'l-i iui. spre binele 1or.
, ;atori pe la allii, sd nu
.:: :Tla1 tare, nounl se vor
:r \rmic nu se va alege
. ::za Bulciului cel mare
: -::in adauge:
:,.::;i. Dubla personificare
..:. : Si. Joi. Crestinismul
,- .. _:. :. -95.
:::
-
. - j -- J :t:.'i nJ se sarbeazS;
-: - -: i D -nuttca mare, numitd
--- :r,T.nf-eru bisericesc
- in via{a, s5-si ?ca grij5, adecd, ?ntr-o sambdta,-sa-si dea de poirand sau de suflet,
.: :. :--:.- trr: de dupd. Pasti
-.: :- t b'ne s-o [ii mai
S,IRBATORILE LA ROMANI l1
in Sf. Duminecd, dar si sfinta asta are dubla insemnitate;
a persorlificat lumina zllei
in descAntece si in colinde e numitd Maica Preiesta. intre Sf. Joi si Sf. Duminecd
e un .antagoniim. vecinic. Ele sunt ooua uaue cu locasuri i""""iti"ti^'f ;'uil;;l
cerului, dar au felurite roluri. Sf. Joi e rdutdcioasd, rdzbundtoare, iute la mAnie,'ucide
-'niar pe eroul soiar si e aplecata sa dea aiutor -arsita.zmeilor si balaurilor. intr-insa e
personificatd puterea dislrugaloare a soarelui, Puterea binelbcdtoare a soarelui.
,'ildura rodnica si lumina in general. e personilicatd in Sf. Duminecd>16.
^^
piltre zile, <inu sunt sfint6 Marta si'S6mbdta; celelalte surrii sfinte; dar gradatim
st Joi. e mai.pu.lin iubitd.de popgfr pe.ntru ca prin ianta"i"r i"-6;6;
;u atributele de Marti si de S6mbatd-si nentru -cd crestinismuT
"uiu"t'.*r "ii-a uzurpat drep'turile,
rnlocuind-o cu Sf. DuminicillT
Joia, ca zi, zugrdvitd, astfel, isi gdseste cea mai bund infdtisare in Cele noud Joi
de dupd Pasti.
II. Mosii de vari
SAmbdta e ziua morlilor, dupd rAnduielile religiunii crestine. in aceastd zi MAntuitorul
Hristos, ucis de cu vineri, a stat toatd ziua mort, pentru a invia duminicd.
Din aceasti tradilie qi {in- -profundarea credinJelor antice, mitologistii spun ci
nrorlii sunt dusi in imperiul SL SAmbete de cdtre Sf. vineri, dupd.-cum amurgul
iperionificat piin sr. t7r""til ;"4;;1n noapte lpersonifiiata pii" si"si-riaiat.
\oaptea. in intunerec, ies strigoii si. toate duhurile iele: noaptea.'si prin urmare SL
Sdmb5td, este stS.pAna acestor duhuri.
Drumul cdtre cei riposali va fi prin imperiul Sf. SAmbete, adecd in ztua SAmbetei
gi
ne pulem apropia de cei mo(i. SAmbdta, se dd pretutindeni de pomand pentru sufletele
rnor{ilor, care pomand poate sA constea din mAncare, bduturd, hain-e de purlat si
a1tele. Rugdciuni pentru mAntuirea sufletelor 1or de pdcate se pot face qi in ilte zile,
dar pomana cea mai bine primitd de Dumnezeu esle cea {bcutA in ziua SAmbetei.-
C^Qn{ nu. se poate da cuiva un lucru de pomand, se aruncd acel lucru pe ap6,
apa _SAmbetei, care-l va duce qi-l va aseza, dupd credin{a poporului, in locul iuvenlt.
-rstrel se intampld cu obiecteie sfinte'dar' vechi, pt""i*i iioane de lemn mAncate
de cari, candele crdpate, sfesnice, rdmdsi{e de lumdndri si altele. Acestea nu se aruncd
afard, unde qu-j cu putinla sd nu f,r cdzut o fhramd de spurcdciune, ci se aruncd pe
apd,^spre. a fi duse pe lumea cealaltd, a mortilor, prin mijlocirea apei Slmbetei.
Se gtie de toatd lumea ce ar insemna blestemul acesta:
Du-te, duce-te-ai pe apa sAmbetei!
-<Cine. da. lui iEi dd, si oric6nd vei da, vei gdsi>, zice romdnul; dar afard de
aceasta, el are credintd nestrdmutatd cb ziua cea mai bund pentru daf este sAmbdta.
SAmbdia este ziua mosilor, strdmosilor, c6nd urmasii sunt ditori sd-si aducd aminte
de d6nqii, gi
3ru uite ca si cei de pe lumea ceaialtd au nevoie de'toate, intocmai
ca s1 ce1 ce ^sd
incd mai trdiesc.
.'Se infelege,ins5, cd e mai bine sd se ingrijeascd cineva pentm sufletul lui cAt
trdiegte: sd-si dea de pomand din tot ceea ce are, din tot ceea ce poate da gi sd
ztea'.
Pe asta, acest lucru sd fie al tdu, iar pe lumea cealaltd, al meu! Sau:
- Pe lumea
lumea asta !ie, pe cealaltd, mie!
- cel ce primeqte sd rbspundd:
Iar
bogdaproste sau Domnul primeascd!
- Bodapgoste,
Prin Moldova de j.os este chiar obiceiul c-a gospodarii sd se grijeascd, incd fiind
tot ce le va trebui pe lumea cealaltd. Preotul este ihemat sd sfinteascd
se Ingrijirea de suflet pentru viala ce va fi pe lumea cealaltd reiese mai ales din
asa-numitele povele, uralii sau cuvinte, cari ie aud printre cdntecele colinddtorilor
cu steaua. Despre acestea vom vorbi in altd parte, unde vom ardta mai multe. Aici,
ca pildd, urrrreazd una singurd:
@nleinn1ilologi(lnoaStrd'publ.inNouarey.rom.,vo\.I,no.6,p.
253.
18 TUDOR PAMFILE

Grf,it-a Domnul Cdnd ei bea

Sd asculte tot omul; Si se veselia,
SI ascultali fdri pricel Alunci moartea rni-i grsia..
Sd ascultati ce v-oiu zice: Si-i lm din colr,ul lrrminar"
Grdindu-vi cu blAnde1e, $i-i. trdntia lira v iari-n pnr:
Lisali inimii si-nvele; Si-l'ILn de sus" de le vAnr,
Cd omul de sub soare, $i-l trdntia morl in pdmanr
CAndu-i vine vremea, moare. ($i-l 16sa hri cuvint).
Moartea este-n lume marc. Si el vrea sa se ridice,
Pe nrmeni prieteni n-are. Dar mmica nu mai zice-
De bogat nu se sdieste2. Purcede ca un on strein,
De bdtrAni tl-are rusine, Avutiile-i rimdn.
La cei tineri inci vine. Si nu socoti{i ci fralii gi surorile v-or trdi,
Numai la impirali merge mai cu sil5, Sdrindare v-or pliti!
Ca imparatii si cu gmii Cd fralii si surorile atata s-or invrdjbi"
Fcc cetitile cLr anii' Pdna la groapa le-or pomi.
Si-nci tot mai zdbovesc L'nii te-or scoare din casi.
Pind ce zidurile-nt5resc. Al{ii s-or sfidi la masi.
Cd fac ziduri groase $i te duce la mormdnt
Cu tr:muri fmmoase, Si te-astupa cu pAmant
Cu portile ferecate, larba verde-n crestelo creslc
Cu lanluri de fier legate. $i nimic nu-ti loiosesre!7
Din toate sambetele si prin ulTnare din toti mosii, ziua cea maj nemerird Denrm
lacerea pom_eni.lor.si.pomeiiri.lo.r esre.sambata Duminicii mari. in Aj";;i ilfii;l;;
mari. numita -si lVlosii Duminicii mari. Mosii Rusaliilor. MoEii de Rusalii. sau, ;;i
pestg tot locul, Mosii cei mari sau Mosii de vard.
ln Moldova. pentru .ziua de mosi._ gospodinele isi au cumpdrare fel de lel de
vase pe^cari .le vor.da de po,m.and: colel cofi(e cu flori negre hcute cu no.i, ripaie
de fier inrosite in foq, strdchini, talgere, sau ialere, farfuriijsticle, cdni, 6aG,
ling'ri si aliele. cofele_ r" ,t-pi.t-
cole. sau cotite. se lasa pe ghizdelele..".i "p'a_a;
6.t"i r;l;;;;" "l.eG,'u".rG
aA"o r"'"-pr"
ghizdurile sau colacul puqului. o monerd de
clncl on zece banl, care se numeste plata apei..Aceasta se face din pricina cd acea
apa a fost,dobandita prin m.unca.altori._si neplatind-o. pomana n-ar l-i primira. aJeca
n-ar li adevarata. Acei gol^ogani sunt luari 4e cine se intampla pe aaolo. dar mai
ales de copij. care se atln in aceastd zi pe lAnga pur-uri.
oalele, ul,celele, cdnile si sticlele se aau ae o6lcel pline cu vin, iar cine n-are
.le poate umplea si'cu apd. '
Cofele si toate celelalte vase sLrlt impodobite pe la gurd cu cununi de flori, de
trandafiri.mbi ales, dacd sunt inflori{i in a'ceastd w6me. P"rintre florile insirate pe ata.
se pxn Qi.ro..$cove. smochine. covrigi g_i qlrele cumpdrate toate din tArg.
Strachinile. talgerile. castroanelesi larfuriile se dau pline cu bucate."Aceste bucare
sjr.nt Se obicei lelurite soiuri de zamd sau zeamad de pasere, purcel sau miel, cu
tdielei', orez s.au altele. Farfuriile late sau intinse sunt mai ales duse umplute cu
mesni{d sau mlesnitd, orez fiert in lapte.
Toate aceste lucruri cari se duc s'pre a fi impdrrile se numesc mosi.
_O gospodind duce.moli pe la toate.neamudie il toll vecinii, si primeste mosi
.iala.si
$e -la toli acestia., Cu'acest prilej. se strang atai de.,rpulre iniai iit
gospodar isr mar cumpdrd altele din t6rg pentru nevoile casei IL. "ur".
cu vasele plin_e se duce 5i pane de-targ. pane de casd. colaci si lumanari.
CAnd o gospodini nu-si poaie impar{i toli mosii in ziua de Moqi, adecd sdmbdt6,
1. Price, arhaism: pricini.
? se sdi,. a nu se sii, a nu-i piisa; nu md sdiesc (siesc), nu md sinchisesc, nu-mi
3. S
pasd.
In ""
unele variante, se zice ai in loc de ani: <<Fac cetdtiie cu aii.>
4. in 1oc de plural, se,aduce adesea singularul: <Si-l lua din collu luminat>.
5. Se pirlseste pluralul, inlocuindu-se prin singuldr.
6. Crestetul capului.
, 1 S" zicea prinjud. 1880, dupd ce se sfirsea cAntarea cdntecului de stea; dict. de tatdl meu Costache
-Tecuci gi de
f_1mfile,
com. Je^pu, el ilvatatd de la $erban Buscd din Vizuresti Ei $erban Bliqcd din
Hdnle$ti, cdtune_ in com. Buciumeni, jud. Tecuci, cand uinblau cu steaua prin
8. Zeamd, bors, ciorbi. Jepu.
9'.-
{uat intins sub{ire qi tdiat in fbsii inguste, apoi fdr6mat, dupd uscare.
10. De unde a rimas zicala: (asteaptd cofe de moEil>, adecl asteapta si-i vinl ceva ?n dar, lard nici
o trud5.
 TUDOR PAMFILE ] i.R.BATORILE LA ROMANI 19

-,nAne sd se duci pe la casele mai indepaftate cu mosi, a doua zi si chiar a treia

- Ee acolo insd, gi mai ales cdnd merge-in alt sat, trebuie sa aibd cof"l" fto-oure.
: r::i-i sisia. Tn Tara Romaneascd. pe la sate. in Sdmbata mosilor. mai este inca si datina ca
..r ir,:] luirinaia - -reile,.sd ptdngd pe la niorminre. fiinoca-i;;;a ;i'J;'p;";;J;;j""d. ija.i,"dii ,.
r: i.iati-n pat; - nit din nou in munca iaduluill.
,
-.: depimAnt
1a vdnt, In jud. Muscel femeile fac cdpe{ele si impart oale gi colaci. in oale se pune
:rL :rte. _vin sau apd; coada sau toarta.lor 'se impodobeqte'cu flori de c6mp rui, a"
:-i\ atll
:: r:dice. -. idind. Peste, gura oalei se asazd coTacul sau_felia de tridne,,si peste acestea se pune
.. :-':: zice- --'ii1'a, pAsatul lau orezul frert, in care se infige lumdiui"itz. '
. ,,:.l srein, In Bucovina, pretutindeni, sambAta dinaintea puminicii mari sau Rusaliilor se
-,-:rteste. SAmbita- mor{ilor. sau SAmbdta mosilor.
in S6.mbdta mosilor, ro-a"ii
-.: ratii si surorile v-or tr5i, -.r unele pdrli ale Bucovinei, ca nu e bine ca cineva sa man6n'ce pa"a "."0
':--=,:il ::rai int6i de poman6, pgntru ca in aceastd zi se cuminicd, adeca se impdrldsesc "" ""-ai cu
-:,-:r : atata s-or inwf,jbi, .--rrtele_.taine, toli modii; si dacd unul din neamul celor mor{i mananca', r;r;i ."i
, :;-or pcmi. rrr1i din neamul s6u se pot cuminica. Si deoarece mor{ii'asteaptd in "t
ac"uria ii
::
:::- drr, cas5, -,,mand si pomenire, ly fiindcd- este ziua lor,'de aceea romanii bin'Bucovirru t i-ii
ifilsi.
'
::-.,:,rr:int - --deminealg pS ta vec.ini, neamuri si sdnrrani. mai ales pe unde sunt copii mici.
- :,:.1ent - rile gi altele. impodobite cu tot lelul de flori. insd mai ales busuioc, l.ue;
:ra>:al- cleste :e 1a torli sau.p.e la gurd cu strdmdturdl3 rosie, gi pe cari le umple cu ap6"ur.'r.
proarpiiar+,
: :,-,-,-5351.'rl' :rred, . lapte dulce cu tocmagi sau tdilei,' vin, bere; apoi tot felul'de farlirrii si
r ,--a mai nemeritd pentru .:r5chinujle, pline mai ales cu zeamd. si cu pldcinte, dirnpreund cu o tuminaiS de
rrrr. in Ajunul Duminicii ::ard galbend, care se aprinde cdnd feineia iirtra in '"u.u L.ra" se vor d.,"e, ," voi
.1.. i de Rusalii, sau, mai .:rpdr!i si vor primi sau se vor^cdpdta mosii. Cu drept cuvAnt se zice astfel,
:-ilffu cd ^sein acelasi timp cu darul. femeia primeste si dania alli
.r ai ei, sau mai frumoqi, mai scumpi, mai'ieftini, Oirpa-i-p..i*u.t ,mosi. inrocmai ca
.-rmpdrate fel de fel de
i-rr ihcuie cu flori. tipare . [n_ co.m.,.Bosanci. distr. Sucevei. mosii se incep de'sAmbata"dimineata si dureaza
. sticle. cdni, ulcele, oale, .;rtd luni dimineat,a. a doua zi dupl Duminica mare. Ei constau din dllerite ulcele
L:,r, CAnd se umplu aceste rLrud pline.cu lapt-e dulce, cu tocmagi sau cu apd proaspdtd; apoi, din dilerite sticle,
i;,rl putului, o moneta de :ane, sipuri si.cof4e,. asemelea noud Ei pline -u apd proaspdid, cu must,lb vin ori
-cu'tocmagi.
l lace din pricind cA acea :-'re. precurx si diferite strdchinute pline cu z.eamd
'L^o.lingura pe.deasupra -. sau si cu pldcinte. Toate aceslea s'e impodobesi .u-
Iapte cu tocmagi.
tsna n-ar fi primita, adecd
-,:rpla pe acolo. dar mai ;iferite .flori, mai ales insd_ cu crucea pasiii, care se leagd peste gurd siu toartd. La
strdchinile cu pldcinte, florile se pun pe deasupra. Totodaid s-e dd iinpreund cu fiecare
ji. cu Vin, iar cine n-are rbiect si c6te o lumAnare de ceard.
u{fard de aceste lucnrri, adesea se mai dd de pomanS, ca mosi, chiar miei.
.-:5 cu cununi de flori, de in comuna PojorAta. distr. Campulungului. r. triqrri. ;;i ar.r-topiir,rt. ur."l.'noua
:Te l-lorile ingirate pe a15, pline.cu lapte ac_ru simplu sau ingrosat cu crupel7 de papusoi,'care se numeste
:'rle din tArg. 'rrle.sni1a.-La casele de oameni sdraci. se trimit oale mai hari cu lapte si strachini
: .,.: bucate. Aceste bucate :u brdnzd si cas.
rs::;. purcel sau miel, cu Tot in'Pojoi'6ta
-cate- este datind ca ndnasii sd trimitd finilor si mai ales celor din
:--rr aLes duse umplute cu botez, incd gi o juninc618 dimpreund'cu toate cele de nevoie la o vacd cu i"pte;
precum: donild, sAtiscd si strecurdtoare sau strecdtoare.
a*nesc mosi. In orasul Suceava. precum si in unele sate de prin apropiere. se trimit ca mosi,
:: r.i. si primeste mosi pe ldngd vasele, mAncirile si bauturile ardtate in iirele'de'mai';.-i;;; ;i ;#i.
:: .nulte .,bse. t'ncdt rdr laY qui.de gdin6, dimpreund'cu cAte o lumind* pe iar" ""i p;il";; $i .Fila
:i3. indaJi si o lasd sd ardd pAnd ce se slbrsestel9.- "";
:. :---:r;i -si lumAndri. in fa4ite de munte ald Banatului, in S'athUata Rusaliilor sau in dimineata Rusaliilor
. :: I'los:. adecd sAmbdtd, ((se dau de pomand coloci impreund cu olcute noud, pline cu lapte, cu mdmdligd

.-'r-. nr-mi
@, ronr.. Bucuresti,r}92, p. 3u8-91.
pasi. 12. C. R. Codin Ei D. Mihalache, Op. cit., p.66-1 .

13. Destr[mdturd, fir.

...' '--.:: 14- P. N. Voronca, Op. ci!., p. 890: <Apd se dd de pomand la Ovidenie, c-un colac si lumdnare, de
sdmbf,ta Duminicii mari, in cofe qi cofdiele noud, si in toate Sdmbetele mor{ilor po{i da, dar sd nu pui in
co1diel, ci pocnesc cercurile si apa curge qi pe ceea lume n-ai: dar in ulcici, ca-i Oe 1ut. si incd intr-o
:,. ::.. de tatdl meu Costache oald veche, fiartd la foc cu mdncare, care si-a fdcut slujba, ca-i mai primit; si asa cum o dai, sti fintAnili
:.'. rrjj_i,iiL sr Serban Blisc5 din pe cea lume>r.
- : ---:t 1 -: J. 15. lumind, lumAnare.
16. Pe aceastl weme?
17. Urluiald, grdun{i de pipusoi abia slirdmati.
:-- '.r:.r: cera in daq fdri nici 18. Junci, julcand, vaca aproape sa se goneasci, gonitoare.
19. Marian, inmornt., p. 388 si umr.
20 TUDOR PAMFILE

ori co1ar,ef0; la mdnu9g21 oalei se leaga o ehttd22 de cireqe si de flori si in oald se

pune o lingurd noud))
Inainte de a pomeni si altd datind de a doua zi de mosi, in ziua de Dumineca
mare, trebuie arftat cd acest obicei existb si la romAnii din Peninsula Balcanicd.
intr-adevdr, acolo <<la Rusalii, toate femeile iari au pierdut vreun membru al lor fac
pite ce in aceastd ocaziune se numesc pldcinte si le duc pe la morminte si le schimbd
(gospodinele) intre ele penhu iertare>i. Se crdde cb in^ ziua aceasta toti mortii se
satuia.
Dacd o femeie neg,lijeazd datina aceasta, atunci celelalte femei ii imputd cu
<qi-a ldsat flimdnzi mortii famjljei ei,,.
' Tot incdziua
asprime
de Rusalii se impaft itu-r''.24 pe la cei de aceeasi et4te cu rdposarul.
in Bitule. de Rusalii se duc la morminte iave cu peste. maicar25. pAne-'Araia,
orez .cu -lapte. rahaturi"n pite. vin. etc. si plAng mult si mdnacd si beau iardsi mult
lemeile in aceastd zi>'".
Cu toate cd aceste relatiuni nu sunt date pentru ziua de Rusalii, ele nu se referd
la altceva decAt tot la Mosii de vard, cunosCu(i si practica(i pe tot pdmAntul locuit
de neamul romAnesc.
Relativ lq;aceastd zi, :mai trebuie sd pomenim Si aceea cd florile numite corobd1icd27
si brdileancd'o sunt socotite ca tinAnd ile mosi, si deci ca niste plante sfinte. Se zice
6hiar ca ele infloresc in noapte'a de vineri s'pre sAmbitd si'de'acea unele femei le
culeg qi inr.rAsteazd cu florile lor cr.rnunile de trandafiri si poame. puse pe la gura
cofelor, cpfilelor, oalelor, mosoaicelor, cdnilor, cdnilelor, sticlelor, garafelof si
ulcioarelole.'
in slbrsit. mai e de observat si aceea ca. pe cand in Bucovina. Transilvania si
Banat" unde Sambdta mosilor e cea mai raspAndita, cultul mosilor in aceastd zi se
poate socoti mai mult lamiliar. in Jara RomAneascd. unde exista si Targul mosilor,
care se incepe luni gi dureazd pAnd sambitd inainte de Rusalii, adecd o sdptdmAnd
intreagS, se poate numi cu drept cuvAnt o datind publicd. TArgul moqilor, care astdzi
aduce multe schimbdri de mdrfuri de tot soiul, s-a ndscut din t6rgul unde se desficeau
odatd numai cele trebuincioase pentru mosi.
Afarh de aceste danrri cari se fac intre vecini si intre neamuri, mai afldm pri pnn
nele pir{i
unele nirti din Moldova si
clln _lvlolctova sr o altd datind. uel
alta clatina. can in
Cei cari ln toamna
toalnna trecutd gnjlt sis1
trecuta s-au grijit
i-au ilat'de
s1-au de pomand
oat cte pomana intre foarte multe altele sl
lntre loal1e qi o masa
si lncarcata cu tot s6iut de
masd incdrcatb 1

bucare si colali. acum. la mo;ii ace;tia. ei se duc sa umple acea masd.

Acedstd datind se numeste umplutul meselor. Gospodina care $i-a dat de pomana
o masd plind cu vase, merge acum cu bucate si umple acele vase, tot pe masa datd.
Dar aceasta o face ea nu nurnai la intAii Mosi de vard ce vin dupd grija, ci,^cauta
sd repete umplutul si la alli mo;i. urmdtori gnlii. pana se slirse;t6 di"n viataru.l.
Tot pe acolo se obisnuieste ca a doua zi de Mosi. adicd in ziua de Dumineca
mare, feineile sd se scodle dei mAnecate qi sd pregdteaiscd aceleaqi bucate, ca qi cele
fbcute simbdtd. Apoi le pun in vase mbi mdri, "pornesc pe la' casele pe unde au
impdr{it si ieri, si umplu vasele sau blidele vechi cu bucate noud. Vrasdzicd, 7a
umplerea blidelor din ziua de Dumineca mare, nu se mai dau de pomand alte vase,
ci numai se umplu din nou.
Cu acest prilej, nu se dd sau nu se imparte nici pAne, nici lumAndri3l.
Acestea sunt toate datinile cunosaute la Moqii de vard, zi cu desdvdrsire crestineascd.
20. Colaret, scrob.
21. Mdnusd, toart6.
22. Chrtd,, mf,nunchi; chitd de altfel inseamnf, duzind. Doudsprezece fuioare de c6nepd, rdghilate si
periate, se leagd cu un al treisprezecelea fuior, spre a forma o legStud mai mare, chita. V. a mea [ndustria
casnicci la rom., p. 204.
23. Marian, inmorm., loc. cit.
24. Oale gi ulcioare.
25. Laple acru, iaurt.
26. I. Nenilescu, De la romdnii din Turcia europeanci. Bucure-sti,1895, p.443-4.
27. CorobiLlica nu se pomeneste in com. lepu, jud. Tecuci, ci numai numele i se pomeneste; totusi
in Zach. C. Pan{u, Plante cunoscute de poponil romdn, Buc. ,1906, p. 328 co1. II se scrie: <Vine(dle
(Trans.), Albastrd, Albdstred, Alblstrild, CorobiLlic5, Dioc, Floarea grdului, Floarea paiului, Ghioc, Sgldvoc,
-Centaum Cyanus L.>. Infloreste prin mai-iunie.
28. Brdileanca n-o gdsim in Pant'r, op. cit.
29. Dat. si cred. loc. din com. Tepu, jud. Tecuci.
30. Dat. loc. din com. Pduneqti, jud. Putna, comunic. de D. V. Anghel.
31. Dat. loc. din com. lepu, jud. Tecuci.
 TUDOR PAMFILE
s- si de flori gi in oald se
-.
: . in ziua de Dumineca
iir Peninsula Balcanicd.
i r, al 1or fac
ireun membru
ironlinte si le schimbd
,a
-...-r 3ceasta toti mo4ii se
:-elte femei ii imputb cu
:: Rusalii, ele nu se referd
..r1: pe tot pamantul locuit
. :-onle numite corobdticd2T
:-ste plante sfinte. Se zice
.r de acea unele femei le
!r Foame, puse pe la gura
:. sticlelor. garafelor gi
Bue or ina, Transilvania si
.. r.osilor in aceastd zi se
: :ristd si Tdrgul mosilor,
rlsalii. adecd o sdptdmAnd
Targul mosilor, care astdzi
-:targul unde se desfhceau
- :reamuri. mai afldm prin
:-r-i3 ffecutd s-au grijit si
in:arcatA cu tot soiul de
:ie acea masd.
: care si-a dat de pomand
:-e vase, tot pe masa datd.
: r in dupa grija, ci,^cautd
-' : t":rseste din viata'").
: -: in'ziua de Dumineca
--: :asi bucate. ca si cele
:,' Ia casele pe r-rnde au
'.*cate noud. Vrasdzicd, la
;ru de pomand alte vase,
:. nici lumAndri31.
:.i desdr-Arsire crestineascd.
.' .-:,-,::e de cAnepd, rdghilate si
. :':::. ,'hita. V. a mea Industria
. :j:re1e i se pomeneste; totusi
-:l: ;erl. II se scrie: <Vinefdle
: -,:::l parului, Ghioc, Sgldvoc,
:-::
IARBATORILE LA ROMANI 21
III. Dumineca Mare
Dumineca mare incheie sirul marilor sdrbdtori domnesti incepute cu Floriile cari
.-au vestit cu verdea{a proaspdtd a stAlpdrilor de salcie.
Despre aceastd zi, in Bucovina si Transilvania, se zice cd-i cea mai mare ..-'-'--
^^-*-- dintre
:iimineci, deoarece este ziua Maicei Domnului nostru Isus Hristosl.:---
Foarle multe dintre datinile ce se obisnuiesc in aceastd zi sunt in legdturd sau
:'.t ziua premergdtoare, cu S6mbdta moqil6r sau Mosii de vard, sau cu s-drbdtoarea
:e-a doua zi, Rusaliile. Despre unele am vorbit la Mosii de vard,, iar o"rpt" urta"
'. om vorbi
mai departe
De cu sambdtd seara, fldcdii se duc pe la vii ori pe ra pdduri, unde taie nuiele
:rari gi f-rugroase de tei. Aceste nuiele le duc acasa in spinare;. allii fac din ele
:.ralduri,. le leagd ca pe snopi Ei le aduc; al1ii, in sfdrqit, se ^duc sd aduc6 tei pentru
:rai multe neamuri ale 1or, si de aceea iau.teiul cdldn, pe greabdnul cailor *r
.:isurele. ".,
Cei mai sdrmani se duc la tei cu carul, si dupi ce-l umplu cu nuiele firrnzoase,
.rrrrl1€sc cu aceastd marfb s-o vdndd pe la tdrgurile qi satele cari n-au pdduri si vii
]nn aproplere.
cei ce aduc penhrr casa 1or, cei ce cumpdrd sau dobandesc in dar, impodobesc
rltreaga gospoddrie cu nuiele de tei. Rdmurelele sau ldmurelele mici le pun pe 1a
:oane . Ei . pe la _corzile. caselor, iar afard, le pun pe la ferestre (intre g:eamuri si
.ibrele) qi pe sub stresind sau strasind.
Mai ioli pun gi prin garduri, dar mai ales pe la tdrasii2 porfii. Nuieiele cari se
:rln pe la tdrasi sunt crdci mari adesea qi sunt legate cu fei dubit, ca sd nu le
:f,rAme v6ntu1.
Alli gospodari bat ldruqi, in numdr de doi, inaintea usii de la casd si de acestia
eagd crdngi mari de tei; allii fac tot asemenea si inaintea ferestrelor.
Teiul astfel pus, oriunde ar fi, rdmAne acolo'uitat.
Teiul se duce chiar si la bisericS; rdmurele multe se asazd inaintea icoanei Maicei
lomnului sau ndfurarului. Dupb serviciul dumnezeiesc, preotul ia cAte o mlddild micd
-.- dd fiecdrui crestin care se perdndeazd, la anaford sau nafurd. Aceste mlddite se
:rn qi se pbstrealS apoi la icolnele din casd, intocmai ca si satcia a"-f" ii"iii. "-
Teiul de Dumineca mare este bun la multe. cand peste vard ploud cu piatrd,
:ste bine sd se arunce afard cAte o crengu{d de tei uscat, cu credin{a ^ca astfel ficAnd,
:Latra
' inceteazS.
Alteori, cu aceleasi crbngu,te este desful numai sd se amenin{e inspre partea de
::r de unde vine ploaia cu piatrd, ca aceasta sd se risipeascd indatd. Aceste ldmuri
:e tei sunt aprinse sau nu. Dacd se aprind, se face intocmai cum se obisnuieste cu
:raligoarele de salcie de la Florii. In acest caz, se aprind cAte trei l5muri din fiecare
trei ldmuri de tei si trei mdtison de salcie. Trebuie ins[ ca piatra, ce se
=1. adecS:spre_a
-'"rnenin!d se risipi cu lbmurile aprinse saq nu, sA nu fi trecut ho'taml satului,
:5ci- dacd ar fi trecut, piatra nu se mai risipester.
in Bucovina se crede cd Duminecu -ir"' pdzeste campurile de piatrd,a; penhu
:ceasta insd, ea trebuie sdrbdtoritd trei zile.
In Jara RomAneascd, qi anume prin judeful V61cea, femeile se duc la bisericd
-.r-r {runze d9 !ei,. de. ryu1b, de soc, jaleig ;i'itt"r" ri'r"-Tura u"oto pana a treia
i,-Lminecd. cand vin si le iau.
buruiene, cred qi spun cd sunt bune pentru multe leacuri. Din ele se fac
riai.Aceste
cu seamd ceaiuri imtriotriva rdguselii gi a junghiului provenit din rdceald. Cu
t t \.\br.*.Jp-"r.- p. 2()4.
. 2. Tf,rasul este un par
:e care poarta leagf,
gros care se bate in gard de o pafie qi de alta a portii; unul este la {ilAna ei,
se qi in juru1 ciiruia se misc5, iar de celdlalt tiras std poarla 1egat6 cdnd este inchisd.
3. E. N. Voronca, Op. cit., p. 806.
4. Ibidem, p. 803.
22 TUDOR PAMFILE

lc.este plante- se descantA si la boli. dar ,mai ales slujesc la vrdjile de dragostes.
Dintre ioate insd cel mai bun esre iale.ul(.
,. .l_tl zilei. copiii si fetel.e rnari. si oamenii batrani chiar. umbld cu crangule
de tel :yttul
rn mand si pocnesc din fiunzc de tei.
Pocnirea din frlnze de tei se face astfel: Se asazd
alcaruita din degerul ardtctor si cel mare: se asazi o ftunza ^palma ca o pdlnie, cu gura
neruptd sau necailrita
deasrrpra palniei. si cu palma celeilalre maini" fhcura puqin gavan/)t. iiu.srJpiii.
lrunza. care- prin apdsarea aerului. pocneste. La poinirea "lrunzei 'cere
de tei se
oarecare indemanare.
Copii .mai mici pocnesc in gura fiunzele de tei mai tinere. asnrpandu-si pura
^tntredesc{rtsd cu o lntnza si apoi. inspirand aerul. prin apdsarea 'frinzi aiesruia,
pocnegte".
PAnd in ziua de Dumineca mare nu-i bine, se zice, sa pocneascd cineva din
lrunza de tei: pentru ce anume, nu se poate sti.
mare.hora in sat. cdci pentru cea din urmd data
^Ziua.. se lace se mai umbla
-umUti
scranciobul. .gdeca mai dau in scrAnciob nacai si fere. ScrAniioUui ;;;;i
l:t Pasti- la Dumineca Tomii (o saptamana dupa Pdsti t, la SL Gheorehe si inaliirea
Domnttlui. num^iti _si Ispas. De la Duminece'mare inainte, pesre t;t timpul verii.
rareori se mai fac hori in sat. deoarece flacaii si Fetele mari. 'de aici incolit- isi
peffece sarbitor.ile pe la vii. unde se vor grsi 'cirese coapre si rrnde ;; lb;iu""i ;;
vor.coace lragii.. murele. capsunile. nucile ii alte .pomerur'i..
.Multi gospodari se adtrn'a intre dAnsii. neamuri si vecini. si petrec in chipul cel
mai placut.
Aceste obiceiuri si credinqe descrise panS aici sunt indeobste cunoscute si oracticate.
ocaracreristica de cqperenie a acesrb dumineci ;.G pila;i*; ;;;ii"; l5 bi;;;i.;:
<,SAmbata mosilor.sau Dumineceomare(?) e recunoscqlp in toate pai-tiie ioCuiG O.
romanr ca cea mai mare sambAta' a mortilor din an>''.
T a bisericd, gospodinele duc si bucate'pe cari le asazd pe colivar spre a le sfin{i
preo1ul.
In Tara Romdneascd, precum in jud. Muscel, se imparl de pomana strachini. si
anume-pAnd la. pranz peniru Toal. daq!
prAnz fiecare isi da pentru sufletul sdu". "urunCi'pi.u.a'-suR.r.-te";;ni[r;;.';;";;p;
'cari
. Gospo-darii atr morti in cursul anului si sunt cu dare de mAnd duc si citpete\2
1a b^isericd.
In unele sate din Bucovina se fa"c, la Duminica mare Draznice Dentru morti: unii
amand lacelte praznice si le ridica'' joi. dupa Rusalii,',.cand dau preotului doi
cocosi,'-. Nu numai atata, dar chiar "intreagh sdptrmAnd a Duminecii mari este
socdta pellnL praznuiri si pomeniri. caci de ?i.i-lfiioio'in..p.-poirui S^a"-p;i*l;i
ca sa fii lerit de lurtisaguri si pierderi pesre an, este bine ci cea dintai pldcinth
pg .uf9 o,laci sambata. penrru _a doua zi.'.pentru Dumineca mare. ca .s-o'dai de
pomand. on s-o mdnanci in cas6. sa o pui la cuptor intai si s6 o scoti la urmd:- sa
o rupi in trei pa(i si sa o impa4i la siraci. Astiel nu vei'fi pdgubit'cu nimicrs.
Sore Dumineca mare. comorile bune. cari ard numai pe l'a Tite mari. isi aratd
flacdialb.
Fiindcd a doua zi incep Rusaliile, in Bucovina este obiceiul ca seara inspre
t D"t.s,t .t-dl".j- com. Obislav-Gradistea, juc1. VAlcea, comunic. de N. I. Dumitrascu,
dupd spusele soliei pf,r. M. Obisliveanu.
6. Despre jales, vezi Pan\u, Op. cit., p. J,38-9.
7. Gdvan, ceva scobit ca o lingurd.
8. T. Pamfile, Jocttri de copii, Buc. ,1906, p. 328 (56): <Pocnitul in frunze de tei este un obicei
a1 tineretului qi incepe cu dimineala Duminecii mari si line apoi cat line si fiunza. Pentru a pocni, se
pun degetele unite cu vdrful in podul palmei, iar deasupra, peste degetul cel mare si arAt5tor, se pune
fiunza si,se loveste cu palma cealalti. Un copi1, cu cdt poate pocni d! mai multe ori dintr-o #,r-i,.u
atat e o laudi mai mare pentru dinsr:1.
Se mai pocneste si din frunze de salcAm.
Dil acestea mai ales, se mai poate pocni si astfel: din gurd. Se tine fiunza intinsA cu amdndoud
mainile la buze, se inspird aerul si frunza pocne$te din cauza presiunii aerului,>.
9. Prin urmare si Dumineca mare.
10. E. N. Voronca. Op. cit., p. 388.
11. R. Codin, Mihalache, Op. cit., p. 67.
12. Ndsf,lnii, vdsdlii sau tave, incdrcate cu colaci si pdne in .jurul colivii.
13. A ridica o pomand, a face un praznic.
14. E. N. Voronca, Op. cit., p. 388.
15. Ibidem, p. 521 .
16. Marian, Sdrb., Iil, p. 242 gi 252; Sezdtoarea, revistA de folclor, Fdlticeni, I, p. 2g5.
 TUDOR PAMFILE
'; La vrdjile de
r u-hiar. umb15 cu crangute
: rL: Cd o palnie, cu gura
:.: ncrupta sau negiuritd
. --rran .. se izbeste peste
- i lnlnzel de tet se cere
:lnere. astupAndu-si gura
3pasarea acestuia, fninza
s.i pocneascd cineva din
.rr unnA datd mai
:-ranciobul umblS numai
S-, Gheorghe si indltarea
:,'. tot timpul verii,
'-r. fcsle
dc aici incolo. isi vor
.::- si unde mai tdrziu se
-:
"-:. si petrec in chipul
.ste cunoscute si practicate.
:enlrea mor{ilor la bisericd.
:: toare pa4ile locuite de
. pe colivar spre a le sfinli
.r de pomand strdchini, si
.. leLele mo4ilor)). iar dupd
.- le
mAnE duc Ei
:::znrce pentru mo4i; unii
';and dau preotului doi
:i a Dr.rminecii mari este
,r:epe postd San-Petrului.
line ca cea dintAi pldcintd
r:!-a marel ca s-o dai de
. s- sd o sco{i la urm{; sd
: :i pAgubit'cu nimic''.
:e La zile mari, isi aratd
r ,:biceiul ca seara inspre
. N. I.
r:.*n1c. de
'
': :::.rze de tei este un obicei
:1r'zd. Pentru a pocni. se
:-. ,:- nare si ardtdtor, se pune
- -: - - . .n dintr-o fruv5, cu
:::rz: intrnsd cu amdndoud
-- -t .
I n )R{
S,\RBATORILE LA ROMANI z-1
dragoste5. Dumineca mare sA se ungA ferestrile cu usturoi si leustean17, spre a feri gospoddriile
de duhurile necurate.
-Aceste duhuri. dupd credinfa poponrlui, se vor razboi in vazduh cu duhurile burne
st dtn luplg lor va curge ploaiel de aceea se zice cd Dumineca mare vine intotdeauna
,-u ploare
De la Dumineca mare inainte ingdduit oricui sd doannd pe prispa casei, sau
,rir-urde afard. PAnd la aceastd zi ^este
insa nu" esre bine, chci pe cel b. ie iri.i ;drt ii
:uprind frigurile aduse de spiritele,rele ale aemlui. Aceasth credin{d ar" rrru|t iO""ai,
--lrngscand c5. noaptea este indesful de rdcoroasd pand pe la Dumrneca mare.
ln ziua de Dumineca mare si in cele rei zile de dupa dansa. dupd cum se
-,'rbeazd in Bucovina. nu este bine sd se smulgd
.reo^ lrunzd din padure, caci bate piatra sdmdnatirele'". .nqil o 6;*l;;; iu;--d ;;""*;;
In Transilva4ja. pentru a feri holdele de grindind. se fac cununi de sanziand cari
!e pun pe casd-".
umbld O frumoasd datinb care tine tot de Dumine_ca mare, dar care se poate indeplini
-.r a^ doua zi, in ziua de Ruialii, este sfintirea hotarelor.
!n Moldova aceastd datind nu se cuno'aste.
In Bucovina. a doua zi Dumineba mare. preotii cu poporenii merg jp
:roc_esie la camp:. a.colo se face- ^dupd agheasm4 s3g aias'4h. cu care itropesc hoLdeTerf.
)aci vremea impiedicd, serviciul sE face in bisericd-'.
In..Transilvania, Ei anp,mg in imprejurimile,Reteagului si CAmpia Ardealuiui,
cel -uirunile cu cari se cunund tinerii in'biserica, <le fac"Fetele'in ziuri de D;mi;;;;
rrare sau Rusalii sau si a doua. zi dupd 'se \usalii, cald ies preo{ii "u "r-,t"ea "a si
';rnteascd hotarele. Aceste cununi. cari fac din spice de grAu curat si din felurite
,1-ori de_cAmp., le anind fetele de't*p*" qi le duc'",, u""r"r#"q Ui!"i.i,""ffi;t;
:Sstpazd apoi pe la icoane, pentru toate cununiile de peste ao>
Dobrogep, precum bundoard in com. Enisala, jrid. Tulcea, mai este obiceiul
:.i ^In
in aceasta zi sd se..aduqg fldcaii de prin mai mulG sale si sd se apuce la lupta.
\ceasta ltrpta de pehlivani'* se numestb pehlivanie. Luptatorii n-au nlmlc De rruD
rrnd la cingatoarei lupta se lace numai din brate. Prin hlte rut.. rot di; Dob;og;;.
-si ung corpul cu untdelemn
O datind care o gbsim- in jud. Muscel este datul \a vdr, verigoard sau suratd,
,op"t"t2 :are se lace in chipul urmator:
Fiecare baiat sau _fata..isi prinde un vdr. surata sau verisoard: copiii isi fac sau
si dau cu strdchinil flacaii si 'fetele - cu farfurii sau cdni de po4eldn.
ln farlurie sau in strachind se pun flori de gradina, putin'a aba si alte lucruri
nrecum: pane. coliva. pAsat. colarezi (orez ori lhina*cu lapte), oua. cai dulce. cozonaci.
r-rrre dulci. ffagi si o lumAnare. Astlel gAtiti, larfuria dau strachina se ramaie.
Cu acest blid. lata pleaca- la surata-sau verisoara ei. ii da ,(buna ziua. suratd>,
.ar surata-i rdspunde tof cu,<bund ziua>>. Cea dintAi aprinde lumAnarea si zice:
Tine. sd-mi fie mie pe lumea ailaltal
- Bodaproste!
-Daca cele doua Tine si ru p-asra. sa-mi fie mie; si-i dd 5i aceasta un bljd.
lete nu surjt surate vechi, ci acum'se prinil. se duc mai intai si
r.rie c6te o craca de mar dulce si apoi merg la put impre',"rna cu un fldcdu. Acolo,
rna se agazd intr-o parte si cealalta in fata ei. F[Acdul Ie intreabd si ele rdspund de
cate trer on:
- Da{i surate pAn' ia moarle?
Dumitrascu,
Dam surate pAn' la moarlel si:
- De azi inainie sunteti surori?'
- Suntem! si in sfhrsit:
- De azi iiainte sa 3ti1i: nu vd mai ziceti pe nume. ci surate.
-
<Apoi le dd in mAnd brScana de rndr dulce, ii ap".btia o ramuri si alta
de cealaltd, trag s-o spintece. ""i--ae
De aici inainte sllnt surate))zJ.
La Dumineca mare, in Tara Romaneascd, joacd si cdlusarii26, d"rpr" cari va fi
r-orba mai departe.
17. E. N. Voronca, Op. cit., p. 548.
18. Ibiclem, p. 928.
19. Ibidem, p. 806.
20. Ibidem.
27. Ibidem, p. 942.
22. Ibidem, p. 928.
23. Marian, Nttnta la romani, Bucuresti,l890, p. 296.
24. Pehlivan, cu inteles curent, inseamna pezevelrghi, potlogar, scamator.
25. R.-Codin si Mihalache, op. cit., p. 67-8.
26. C. D. Ghiorghiu, Calendanil .femeilor superstitioase, p.-Neamt,1907, la zi.
 21
TUDOR PAMFILE

IV. SIrbItoarea Rusaliilor

A. Zdnele
Zinele...Poporul romAn-d-e prefutindenea crecle cd cele mai multe
are ii vin din oartea unor duhuri rele. cu ain necazuri ce le
intre ddnsele. Aceste se numesc Zane. "i.-nu,nirr'ar..rri ,or,. ,.
uZana-alearga prin nori- cu alai mare de rrdjitoare.
"r.";;;
- auztt rasunand prin vazduh muzica ei". cand ,. ,trang'-.i
1t Multi romdni se iurd ca ar
nisle nebuner pe acel to.. ueraeui"-to?ta -.-irri i',r"';""i":,
man puten magrce: *ea poate lace Qre cine_va) olog. surd sauseorb.
111T.:...:1j91::,." usucd. uZdna are
c" a*r.u;i.
putemicd esre ea la Rusalii. penrru fiecare rEman po*a in,.,p;..";;;;;;
vreme" care o bucdricd de remn. care"i."sru.
insd sa fi ,tr in -"*'
uia"...si o ra-uii dJ;;i
Zanele poana d'iferir. p; ;;; r. ^nu
inie,r-a-,
"r,"i",
Rusaliile. Rusaliile, se zice, sirnt niste babe hicioase cari cdldtoresc
in ziua de
$ys.1lji gi in alte zile prin aer.-Ele sunt'intrarmate cu tot feiul o" .i
frig.qri.ascu{ite, spre a }edepsi pe toli cei cari """rt"-iai";"
h;;;ti";;;;"";iG.;i;
"-;i tfi;
schilodesc. scor ochii si asurzeic pe cei n.io.otiiorf-
'uremea
. -Altii spun cd Rusaliile sunr trei rete mari d- pe
Avdnd Alexandru o sticluld cu apd vie, din .ui"-u a"t^-i"T"i"i
lui Arexandru-imparat.
nu mai muri niciodatd, ceie trei 2dne ci.i r" aflau la c".t"u-i"i .a" ua","ri'o?""1r'"rl
.a 1",.".'H;;-;
din. acea apd. ficandu-se astfer nemu.itoare.Asrazi run, g"ibouii; il
".i #ft#, i:fi;:
fecioare sunt. Ele cantd qi joacd ?n_anumite zile ;F arrJ"?,
;;ia rdspdntii de drumuri.
In aceste zi1e, oamenii de -feresc de a lucra, cdci intAinindi-i acest'e t."i i""-"i" p"
dmmuri, ei vor fi schiloditi.
Acum e1e nu se mai aratd asa dg des ca in vremea de demult, deoarece lumea
s-a fhcut cu mult mai rea ca atirnci3.
- .?rpa credinJa
-Moldova- si spusa. locuitorilor din com. Tepu, jud Tecuci si alte pd{i din
Rusaliile suni trei lete de ie'J"t-a"iL'i-p.+ir"'.rJrii"in*r.
Tatal lor se numeste Rusalim imparatul. iTp1q,.pline
^Priciha u..ri.iJirt-anir este trecerea tuturor
supusilor acesflii impdrat ta crestlniim.'
In Tara Romaneasci, p."cnio in jud. Muscel, poporul crede cd Rusaliile r\sJqrrrr! JvqLd
ioacd
pe Ia "f.19rri-_ ffinrani. p. iu .-.i.-iadpantri, poiene> si ahe Io.urril
Rusaliile lac tot soiul de rautati pe iume: viala pamant.ur.i .t.riut ar fi in cumDana
dacd Dumnezeu n-ar fi. ldsat cere'patru buruieni'ocroriroare ;;;l"l: i;;ril"5fi1:
avrdmasca, cristineasca, leuqteanul si-odoleanul. cum insa aceite pdil
Rusaliilor. nu se poate sti5. * il;;i;;;
Numele celor-trei Rusalii sunt: Savalina, Mdrgdlina sau Magdalena si Rujalina,
cari <torlureazd, qi stropsesc pe oameni>6.
, P-ri1 jud..Buzau din',jara ho*an.uiia se.zice ca Rusaliile primejduiesc pe
adeca.le da boa.la copiilor sau epirepsiaT: prin j"d. M;;;l 'i.'r\.. ca danseleoameni,
Docesc
pe cel ce le pnvesc locu-I. luandu-le gura. mijlocul (qalele). o mand
Zilele de iapeteni"e, c6nd RusariG ;b;;tt d;;"ir'dii'J1'r"" lasd pesau un $lcioA
pdm6nt pentru
a vdtdma pe oameni, sunt:
1. Schott, LYalachische Mcirchen, p. 196.
2. Cred. loc. din com. Tepu, jud. iecuci.
3. I. A. Zanne, Proverbele tomanilor, vor. VII, p. r3g-9; cred. roc. dinjud. covurlui.
4. R.-Codin si Miialache. op. cit.- p. 69.
5. Cred. loc. din com. Tepu, jud. Ticuci, dict. de Maria N.
6' Gh. Sdulescu in Marian, De,scantece poporone r9m3ne, Rugind.Sriceava,rgg6, p. 261; mai departe in
Mdntmchi din manuscrisele lui G. sciulescu, in'inal. Aca.ct. Ront., ser. tI,
cuvintele Ddnsele sau Ielele. inieleg romanii din Bucovina si nioldova'un
io-.-vil, sec!. II, p. 156: <Sub
capitd, dupa credinta lor, numai atunci cdnd calcd in unna unor zdne
i"t a" reumatism pe care il
foarle rele, ce 1e numesc ei cu un
cuvant impropriu lele, sau cAnd le vat5m5 cu ceva pe acestea>.
I'A' candrea, ov. Densusianu, T. Speranld, Graiul nostnt, r, Buc., ,1906, p.222; cred. din jud.
u.,,u]_
8. R. Codin si Mihalache, op. cit., p. 6g.