Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
LITUANIEI
i.1.eGrafice
Grafice pentru sumele absolute
General public services
Lituania- Cheltuieli bugetare (COFOG), sume absolute
Defence
18.0
% în PIB Public order and safety
16.0
14.0
Economic affairs
12.0
10.0 Environmental protection
8.0 Housing and community
6.0 amenities
Health
4.0
2.0 Recreation, culture and
0.0 religion
Education
Figură i.1.e.1
Lituania, total cheltuieli bugetare- sume absolute
50.0
45.0 % în PIB
40.0
35.0
30.0
25.0
20.0
15.0
10.0 Total
5.0
0.0
Figură i.1.e.2
40.0
30.0
20.0 Total
10.0
0.0
MINIM MAXIM MEDIA
Figură i.1.e.3
Grafice pentru indicele cu bază fixă
Lituania- Cheltuieli bugetare (COFOG), indicele cu bază fixă
14.000
General public services
12.000
Defence
10.000 Public order and safety
Environmental protection
6.000
Housing and community
4.000 amenities
Health
2.000
Recreation, culture and religion
0.000 Education
Social protection
Figură i.1.e.4
Lituania, total cheltuieli bugetare- indicele cu bază fixă
1.200
1.000
0.800
0.600
0.400
0.200 Total
0.000
Figură i.1.e.5
1.200
1.000
0.800
0.600
Total
0.400
0.200
0.000
MINIM MAXIM MEDIA
Figură i.1.e.6
Grafice pentru indicele cu bază în lanț
Figură i.1.e.7
Lituania, total cheltuieli bugetare- indicele cu bază în
lanț
1.400
1.200
1.000
0.800
0.600
0.400 Total -
0.200
0.000
Figură i.1.e.8
Figură i.1.e.9
Grafice pentru totalul cheltuielilor bugetare exprimate in procente
Figură i.1.e.10
i.6.f Comentarii
În urma analizei tabelelor și graficelor cu sume absolute ale cheltuielilor bugetare am tras
următoarele concluzii în ceea privește evoluția acestora:
Cheltuielile cu protecția sociala sunt cele care ating cele mai mari valori în ceea ce
privește PIB-ul Lituaniei, reprezentând 16,4% din cheltuielile bugetare în 2009, aceasta fiind
și valoarea maximă pe care a atins-o în perioada de studiu selectată, însă în nici un an valorile
cheltuielilor cu protecția sociala nu au fost mai mici de 9,8% din PIB-ul Lituaniei.
Putem spune despre celelalte cheltuieli bugetare ale Lituaniei că au păstrat un ritm cât
de cât constant în ceea ce privește procentul lor din PIB-ul Lituaniei, spre exemplu cheltuielile
cu ordinea publică și securitatea au înregistrat un procent minim de 1,5% și un punct maxim
de 2% în perioada studiată.
În ceea ce privesc cheltuielile bugetare urmărite după calcularea indicilor cu bază fixă am
remarcat următoarele aspecte:
În anul 2011 cheltuielile cu afacerile econimice au crescut cu 71,1% față de anul 2010
iar în anul 2012 au scăzut cu 57% față de anul anterior
În anul 2009 cheltuielile bugetare cu servicile publice generale au ramas constante față
de anul 2008
În 2017 cheltuielile cu protecția socială au ramas constante față de anul 2016.
Cheltuielile bugetare cu apărarea sunt cheltuielile care au cel mai mic procent alocat în totalul
veniturilor bugetare, valoarea maximă fiind de 5,13% în anul 2007 și de 2,36% in anul 2011.
I.2 ANALIZA VENITURILOR BUGETARE
Veniturile bugetare sunt formate din impozitele directe, impozitele indirecte, contribuţii
sociale şi alte venituri. Vom analiza veniturile bugetare prin prisma acestor componente. Mai
jos sunt prezentate categoriile de impozite şi contribuţii care se folosesc la acaestă analiză:
12.000
IID-IMPOZITE
10.000 INDIRECTE(D2 sau
D21+D29)
8.000 ID-IMPOZITE
DIRECTE(D5+D91)
6.000
D61-Net social
4.000 contributions
0.000
Figura i.2.e.1
36.000
35.000
34.000
33.000
32.000
Total general
31.000
government revenue
30.000
Figura i.2.e.2
Figura i.2.e.3
Graficele pentru indicele cu bază fixă
0.600
D61-Net social
0.400 contributions
0.200
0.000 ALTE VENITURI
Figura i.2.e.4
4
TOTAL VENITURI-Indicele cu bază fixă
3.5
3
2.5
2
Total general government
1.5
revenue
1
0.5
0
2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018
Figura i.2.e.5
Figura i.2.e.6
Graficele pentru indicele cu bază în lanț
Figura i.2.e.7
Figura i.2.e.8
Figura i.2.e.9
Graficele pentru veniturile bugetare exprimate în procente
80%
70%
D61-Net social contributions
60%
50%
40% ID-IMPOZITE
30% DIRECTE(D5+D91)
20%
10% IID-IMPOZITE
INDIRECTE(D2 sau
0% D21+D29)
Figura i.2.e.10
30.000%
20.000% MINIM
MAXIM
10.000%
MEDIA
0.000%
IID-IMPOZITE ID-IMPOZITE D61-Net social ALTE VENITURI
INDIRECTE(D2 sau DIRECTE(D5+D91) contributions
D21+D29)
Figura i.2.e.11
i.2.f.Comentarii
i.2.f.a Comentarii-venituri bugetare sume absolute
În ceea ce privește contribuția veniturilor Lituaniei în PIB putem afirma că în anul 2018
principalele venituri bugetare care au contribuit la acesta au fost contribuțiile sociale nete cu
10% și veniturile provenite din impozite indirecte cu 11,5%
În urma analizei datelor putem afirma că veniturile totale bugetare din Lituania au scăzut cu
în anul 2018 cu 4% față de anul de referință (anul 2000).
În ceea ce privește veniturile o analiză detaliată a tipurilor de venit putem trage următoarele
concluzii:
Contribuțiile sociale nete au crescut cu 28% în anul 2018 față de anul 2000.
Veniturile din impozitele indirecte au scăzut cu 8% în 2018 față de anul de referință.
Înul 2009 veniturile din impozitele directe au scăzut cu 47% față de anul 2008
Tot în anul 2002 veniturile din impozitele indirecte aucrescu cu 2%față de anul 2001
În anul 2014 veniturile din impozitele provenite din alte surse au crescut cu 14% față de anul
anterior
Contribuțiile sociale nete au crescut în anul 2018 cu 4% față de impozitele din anul 2017
Iar veniturile bugetare totale din 2018 au crescut cu 3% față de veniturile bugetare totale din
2017.
Cea mai mare pondere în veniturile bugetare ale Lituaniei o au veniturile din impozite
indirecte și veniturile din contribuțiile sociale nete.
I.3. ANALIZA TOTAL VENITURI ȘI CHELTUIELI TOTAL
i.3.a.Date absolute
NA_ITEM/TIME 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
Total general government
expenditure 39,4 37,1 35,1 33,6 34,0 34,1 34,3
Total general government revenue 36,2 33,6 33,3 32,3 32,6 33,7 34,0
Net lending (+) /net borrowing (-) -3,2 -3,5 -1,8 -1,3 -1,4 -0,4 -0,3
i.3.b. Grafice
Lituania-Total cheltuieli și venturi publice, sume absolute
50.0
45.0
40.0
35.0
30.0
25.0 Total general government
20.0 expenditure
15.0 Total general government
10.0 revenue
5.0
0.0
2015
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2016
2017
2018
Figura i.3.b.1
Lituania Excedent(+) /Deficit bugetar(-), Sume absolute
2.0
0.0
-2.0
Net lending (+) /net borrowing
-4.0
(-)
-6.0
-8.0
-10.0
Figura i.3.b.2
50.0
40.0
30.0 MINIM
20.0 MAXIM
MEDIA
10.0
0.0
Total general government Total general government Net lending (+) /net
-10.0 expenditure revenue borrowing (-)
-20.0
Figura i.3.b.3
i.3.c. Comentarii
În urma datelor analizate, concluzia noastă este că cele mai ridicate valori ale deficitului au
fost înregistrate în anul 2009, cu o valoare de 9,1 iar cele mai mari valori ale excedentului au
fost inregistrate în anul 2018, reprezentând 0,6.
I.1.ANALIZA CHELTUIELILOR BUGETARE CU EDUCAȚIA UE27
ii.a Date absolute
COFOG99/TIME 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
Education 4,8 4,9 5,0 5,1 5,0 5,0 4,9
ii.d Procente
COFOG99/TIME 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
Education 10,860% 10,889% 10,989% 11,039% 10,941% 10,917% 10,841%
ii.e Grafice
Grafice date absolute
ii.f Comentarii
BIBLIOGRAFIE
1. https://ec.europa.eu/eurostat/data/database
2. https://ro.wikipedia.org/wiki/Lituania
3. https://europa.eu/european-union/about-eu/countries/member-countries/lithuania_ro