Sunteți pe pagina 1din 6

Lecţia nr.

12

Remodelarea tradiţiei contrapunctice baroce

În cadrul năzuinţelor muzicale înnoitoare moderne din cea de a doua parte a secolului
XX muzica bisericească ocupă de asemenea un loc însemnat. Precum muzica bisericească a
primei părţi a secolului, tot astfel şi această perioadă are consecvent un caracter tradiţionalist.
Polifonia barocă trăieşte mai departe până în zilele noastre în cadrul creaţiilor muzicale
bisericeşti.
În lucrările vocal – simfonice ample ale lui Penderecki alături de efectele sonore cele mai
noi un rol însemnat primesc şi formele tradiţionale, structurile tehnice (imitaţie, canon, etc.) ale
muzicii contrapunctice. De exemplu, melodia circulară ce poate fi formată din literele
componente ale numelui lui Bach (B.A.C.H.) reprezintă motivul de bază al lucrării Lucas
Passion:

Ex. 1 Penderecki : Passio et mors Domini nostri Iesu Christi secundum Lucam

110
În Requiemul polonez al lui Penderecki găsim de asemenea numeroase exemple pentru
perpetuarea tradiţiilor polifonice. Şi Requiemul în sine păstrează ordinea tradiţională a părţilor
(Requiem, Kyrie, Dies irae, etc.). Am ales pentru următorul citat debutul părţii Kyrie.

Ex. 2 Penderecki : Polnisches Requiem, Kyrie, măsurile de introducere

111
112
113
În încheiere cităm din lucrarea corală a cappella intitulată Stabat Mater de Penderecki
fragmentul construit pe o melodie gregoriană, ce răsună în armonii cluster, utilizând o
prelungită tehnică imitativă.
Inversarea în oglindă a temei este prezentată de vocea de tenor, apoi de alt, iar în final în
vocea de sopran răsună inversarea în oglindă a capului de temă.

Ex. 3 Penderecki : Stabat Mater a tre cori a cappella

114
Din aceeaşi lucrare prezentăm în continuare o imitaţie stretto, cu punctul culminant de
armonie cluster deja amintit.

Ex. 4 Penderecki : Stabat Mater a tre cori a cappella

115