Sunteți pe pagina 1din 22

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCUREŞTI

FACULTATEA DE ANTREPRENORIAT,INGINERIA ŞI MANAGEMENTUL


AFACERILOR

Operatia de maruntire si tipuri constructive de


instalati de maruntit

Elevi:Enache Adina-Carmen

Popescu Mihai-Catalin

Profesor Coordonator: Mariana Munteanu

Anul 2017-2018
1
Cuprins
I. Procesul de maruntire
1.1Generalitati
1.2 Factorii care influenţează mărunţirea
1.3.Fenomenul ruperii
1.4.Scopul procesului
II. Utilaje de maruntire
2.1.Utilajele
22.3. Concasoarele si granulatoarele giratorii
2.4. Concasoarele cilindrice
2.5Colergangul
III. Maşinile de mărunţire prin dezintegrare
3.1. Moara cu ciocane
3.2. Moara cu discuri
3.3. Moara cu bile
3.4. Dezintegratorul cu discuri orizontale
IV. Maşini de măcinat
4.1. Valţul semiautomat
4.2. Valţul automat
V. Maşini de tăiat
5.1. Maşina cu disc orizontal
5.2. Masina centrifugă de tăiat sfeclă
5.3. Maşina de tăiat slănină
5.4. Maşina de tocat carne (WOLF)
5.5. Maşina de tocat carnea la dimensiuni foarte mici
VI. Maşini de zdrobit
6.1. Zdrobitorul cu dinţi conici
6.2. Zdrobitorul cu valţuri

2
Capitolul 1

Procesul de maruntire

1.1Generalitati

MǍRUNŢIREA materialelor urmarește obţinerea produselor fin marunţite, favorizează


extragerea substanţelor din materiile prime , obţine compoziţii pentru diferite preparate
precum şi favorizează alte operaţii precum difuzia sau transmiterea căldurii.

Procesul de divizare a corpurilor sub acţiunea forţelor mecanice de la bucaţi cu volum mai
mare la bucăţi cu volum mai mic se numeste MǍRUNȚIRE.

Într-o serie de procese ce se întâlnesc în industria chimică, minieră, alimentară şi


industrii similare se impune ca materiile prime, produsele finite sau produsele intermediare,
să fie mărunţite fie pentru accelerarea unei faze tehnologice, fie pentru obţinerea unui anumit
produs din materia primă, fie chiar şi numai pentru realizarea comercializării produselor.

Studierea proceselor de mărunţire şi a utilajelor aferente este deosebit de importantă


datorită faptului că operaţia de mărunţire este energointensivă(1) şi se urmăreşte scăderea
consumului de energie necesar reducerii dimensiunilor materiilor prime la dimensiuni
necesare prelucrării ulterioare.

Procesul de mărunţire sau reducere a dimensiunii se bazează pe studii probabilistice.


Atât alimentarea unui utilaj cât şi produsul rezultat se defineşte cu ajutorul funcţiei de
distribuţie a dimensiunilor particulelor, ceea ce exprimă probabilitatea ca o particulă de o
anumită mărime să fie prezentă într-un eşantion de material de măcinare. Scopul proiectării
unui utilaj de mărunţire este acela de a determina condiţiile necesare pentru creşterea
probabilităţii de mărunţire a particulelor cu anumite dimensiuni şi pentru obţinerea unei
distribuţii a dimensiunilor dorite la produsul final. Procesul de mărunţire trebuie să se
realizeze în aşa fel încât materialul prelucrat să nu sufere modificări nedorite, cum ar fi
impurificarea sau încălzirea excesivă.

Mărunţirea materialelor solide se realizează prin operaţii tehnologice de concasare,


măcinare, granulare, tăiere.

Concasarea este operaţia de sfărâmare a unui material dur în bucăţi mai mici, cu
ajutorul utilajelor speciale numite concasoare.

Măcinarea este operaţia de mărunţire fină a materialelor. Ea se efectuează cu ajutorul


morilor.

Granularea este operaţia de sfărâmare a unui material dur, în bucăţi mărunte, având
forme geometrice rotunjite.

3
Tăierea este operaţia de detaşare sau desprindere a unei porţiuni dintr-un material
solid, prin strivire locală (ceea ce constituie tăierea propriu-zisă), forfecare, despicare sau
aşchiere.

Mărunţirea poate avea următoarele scopuri:

- facilitarea sau grăbirea operaţiilor fizico-chimice prin creşterea suprafeţei de


contact între fazele care participă la transferul de căldură sau de materie, cum este
cazul dizolvării unor substanţe, uscării;
- separarea constituenţilor unui produs până la limita în care fiecare particulă
reprezintă un component, aceştia putând fi apoi separaţi prin cernere, flotaţie etc;
- necesitatea omogenizării amestecurilor eterogene;
- obţinerea fineţii necesare pentru a conferi produselor caracteristicile cerute.

1.2 Factorii care influenţează mărunţirea

1.Proprietăţile fizico-mecanice ale materialului de mărunţit:

- mărimea, forma, structura materialului;


- umiditatea;
- rezistenţa mecanică la compresiune, întindere, forfecare;
- duritate;
- elasticitate;
- plasticitate;
- adezivitate;
- abrazivitatea;
-sensibilitatea termică

2.Caracteristicile constructive şi funcţionale ale utilajelor de mărunţire:

- modul şi durata de acţiune asupra materialului de mărunţit;


- uzura organelor active;
- gradul de mărunţire;
- temperatura de lucru;
- tipul mecanismului mărunţirii;
-riscul de impurificare a produsului final

3.Proprietăţile fizico-mecanice ale materialului mărunţit:

- granulaţia finală;
- mărimea, forma şi structura particu-lelor mărunţite;
- reactivitatea chimică a particulelor;
- suprafaţa specifică finală;
- greutatea specifică a materialului în vrac;

4
4.Factori economici:
- numărul treptelor de mărunţire;
- utilizarea sitelor pentru cernerea între treptele de mărunţire şi la final;
- consumul specific de energie necesar;
- alimentarea şi evacuarea produsului;
-funcţionarea continuă sau discontinuă.

Mecanismele mărunţirii sunt diferite in funcţie de construcţia maşinii în care aceasta


este efectuată conform figurii 1.1

Fig. 1.1
Mecanismele mărunţirii

În figurile 1.1, a, b se reprezintă schematic procesul de mărunţire prin compresie şi


frecare, a unei particule sau a unui colectiv de particule. Suprafeţele de lucru pot fi netede
sau cu nervuri având forma geometrică plană sau curbă. Mecanismul de mărunţire este
specific concasoarelor cu fălci, cu con şi cu valţuri.
Mărunţirea prin contact cinetic cu o suprafaţă dură (fig. 1.1, c) este întâlnită la
concasoarele cu ciocane fixe. În cazul concasoarelor cu ciocane articulate şi a morilor cu bile
sau bare, mărunţirea se produce prin contact cinetic şi frecare pe o suprafaţă dură, cum ar fi
blindajul concasorului sau corpurile de măcinare (figura 1.1, d). Granulele pot fi mărunţite şi
prin ciocnire între ele (fig. 1.1, e) aşa cum se întâmplă în cazul morilor cu jet.
Mecanismul mărunţirii prin tăiere, forfecare sau desprindere (fig. 1.1, f) se aplică
materialelor solide cu rezistenţă la forfecare mai mică de 0, 4 107 Pa . Pentru domenii bine
precizate, se folosesc mecanisme pentru mărunţirea materialelor solide prin solicitări în medii
gazoase sau lichide, în care sunt introduse aceste materiale.

5
1.3.Fenomenul ruperii

La mărunţirea corpurilor solide, starea lor se modifică sub aspecte multiple. Ele sunt
solicitate mecanic şi chiar termic. În ele se dezvoltă o stare de deformaţii şi o stare de eforturi
unitare. La depăşirea locală a rezistenţei materialului, apar fie alunecări, fie rupere fragilă, fie
o reacţiune combinată. Alunecarea rezultă datorită eforturilor unitare de forfecare şi ruperea
fragilă se datorează eforturilor unitare de întindere. În caz că structura materialului supus
mărunţirii este neomogenă, alunecarea poate duce la eforturi unitare locale de întindere care
declanşează ruperea fragilă. Pot apărea, concomitent, fenomene electrice şi chimice şi poate
avea loc schimbul unor cantităţi importante de energie termică. Se observă modificări de
structură, îndeosebi la suprafeţele nou formate. Problemele cele mai importante sunt cele
referitoare la modul în care au loc fisurarea şi ruperea.
Trebuie urmărită realizarea ruperii fragile, cu consum cât mai redus de energie.
Interesează de asemenea spectrul granulometric al materialului obţinut ca rezultat al
mărunţirii şi aria suprafeţelor nou create.

La alegerea schemei de mărunţire şi a tipului de maşini de mărunţit, trebuie avute în


vedere stările de solicitare dezvoltate de aceasta, temperaturile şi condiţiile de mediu
ambiant. La fel de importante sunt caracteristicile fizico-mecanice ale materialului. Dintre
acestea se menţionează: rezistenţa (la compresiune, întindere, forfecare şi încovoiere),
duritatea, fragilitatea, capacitatea de deformare plastică, elasticitatea, structura şi
umiditatea. Sub aspectul structurii, contează atât micro- cât şi macro-structura. Fisurile şi
crăpăturile din structura nativă a materialului, constituie concentratori de eforturi unitare şi
amorse de rupere, favorizează mărunţirea; ele influenţează şi forma particulelor rezultate
din mărunţire.

1.4.Scopul procesului

Maruntirea se aplica pentru :

a) accelerarea unor operatii fizice (dizolvari, uscari) sau a unor operatii chimice si de
transfer de caldura sau de substanta.

b) obtinerea unor constituenti dintr-un agregat, de exemplu separarea endospermului


cerealelor de invelis, decorticarea care ulterior sunt separati prin sortare.

c) asigurarea unei amestecari mai bune a unor produse cu altele.

d) facilitarea comercializarii produselor.

Aplicatiile operatiei in industria alimentara se regaseste in toate ramurile acesteia : moraritul,


zaharului, a conservelor, a amidonului, alcoolului, berii, vinului, etc.

6
CAPITOLUL 2
Utilaje de maruntire

2.1 Utilajele sunt maşini de lucru utilizate pentru efectuarea unor operaţiuni diversificate
în cadrul procesului de producţie.
Aceste maşini trebuie să îndeplinească o serie de condiţii:
-realizarea unor operaţiuni de calitate superioară;
-consumuri energetice reduse iar costurile pe unitatea de produs să fie cât mai mici;
-posibilitatea creşterii gradului de automatizare a unor operaţiuni din cadrul proceselor de
producţie;
-creşterea productivităţii muncii;
-deservirea utilajelor să fie cât mai facilă;
-utilajele să fie prevăzute cu aparatură de măsură şi control a funcţionării acestora;
-liniile tehnologice să fie prevăzute cu dispozitive de siguranţă care să permită blocarea lor în
cazul defectării unei maşini.

Mașinile de mărunţire pot fi clasificate în patru grupe după principala forţă care
actionează asupra materialului:

 Mașini de mărunţire prin compresiune: Principiul de lucru al mașiniilor în


această categorie se caracterizează prin prinderea bucăţilor intre două piese
robuste de masă mare , ale căror suprafeţe , apropiindu-se , exercită o compresiune
asupra materialului.Sub solicitarea de compresiune, în material se produc mai întai
frisuri mărindu-se dau naştere la crapaturi si in sfârşit din bucata de material se
desprind bucăti mai mici , de mărimi si forme diferite. Maşinile de mărunţit prin
compresiune care servesc la mărunţirea bucaţilor cu dimensiuni intre 1500 şi 100
mm sunt denumite concasoare , cele care efectueaza mărunţirea intermediară a
bucăţilor cu dimensiuni intre 125 si 6 mm poartă denumirea de granulatoare , iar
pentru mărunţirea fina (macinare) a bucatilor cu dimensiuni sub 5mm, mori.

 Mașini pentru dezintegrare:Aceste mașini folosesc acţiunea de lovire a unor


piese în miscare (bare, ciocane, bile) asupra materialului supus mărunţirii.
Concomitent cu acţiunea de lovire , produsul este proiectat cu viteză mare pe
suprafaţa fixă a corpului sau caracasei masinii , realizându-se astfel o mai bună
mărunţire.

7
 Maşini pentru măcinare.Cele mai răspândite maşini pentru măcinare sunt
valţurile, acestea folosindu-se atât în industria morăritului si uleiului , cât si a
produselor zaharoase. Valţurile realizeaza mărunţirea sub acţiunea forţelor de
comprimare si de frecare a materialului pe tăvălugii aflati in mişcare.

 Maşini de tăiat: Materialele cu duritate foarte mică care au consistenţa mare nu


pot fi mărunţite prin compresiune , lovire sau frecare; mărunţirea lor se poate
realiza numai sub influenţa forţelor tăietoare in maşinile de tăiat .Maşinile de tăiat
se pot clasifica după diferite criterii: - dupa forma dispozitivului de tăiere, pot
fi:maşini cu cutite in forma de disc, plane, cutite seceră, stea si maşini cu mai
multe tipuri de cuţite.. După forma si dimensiunile produsului finit obţinut:maşini
pentru tăiat în bucăţi medii, maşini pentru tăiat în bucăţi mici;

fig.2 Tipuri de cutite; a,b- cuţite disc; c,f- secera; e,f- banda; g- stea [2]

 Maşini de zdrobit: Zdrobirea este operaţia de mărunţire prin tăierea si presarea


unor legume şi fructe , în vederea obţinerii sucului sau nectarului de fructe. În unele
cazuri , se poate folosi operaţia de zdrobire pentru mărunţirea unor materiale
casante (gheaţa, malţ, etc.).Zdrobitoarele se aseamănă cu valţurile de măcinare ,
cu deosebirea că suprafaţa cilindrică este special prelucrată cu dinţi puternici sau
cuţite.

8
2.2 Maşini pentru mărunţire prin compresiune:
Concasoarele şi granulatoarele cu falci: se compun din două piese puternice denumite fălci,
falca mobila execută o mişcare de oscilare in jurul unui arbore orizntal, apropiindu-se de
cealalta falca face parte din batiul masinii. Sunt concasoare la care ambele fălci sunt mobile.
Falca mobila primeşte mişcarea de oscilaţie prin intermediul unei biele de la ezcenticul care
este montat la un capăt al arborelui motor. Acesta este acţionat printr- transmisie cu curele
trapeziodale de la un electromotor. La celălalt capăt al arborelui motor este montat un volant
care înmagazinează energie în cursa inactivă a fălci mobile, energie ce se transmite
materialuluii de mărunţit la înaintarea fălci mobile. Legătura bielei cu faza mobilă se face
prin intermediul a două piese fixate una de cealalta cu suruburi, ambele fiind condiţionate în
mişcare de articulaţia care sunt astfel dimensionate încât sa reziste la efortul pentru care este
construită maşina. Daca între fălcile concasorului pătrund bucăţi de material cu densitate mai
mare , şuruburile se rup , evitându-se astfel degradarea pieselor principale ale masinii.
Fălcile sunt acoperite cu plăci crestate din oţel dur, rezistente la uzură , care pot fi înlocuite
uşor.

Spaţiul in care se gaseşte materialulu de mărunţit este delimitat de două fălci si de două
plăci fixe. Concasoarele şi granulatoarele cu fălci au un domeniu larg de utilizare datorită
avantajelor pe care le prezintă: construcţie simplă si robustă , deviere uşoară. Ele necesită
fundaţii solide independente de ale clădirii., in industria alimentară sunt folosite la
sfarâmarea pietrei de var în fabricile de zahăr. Granulatoarele cu falci au o construcţie
asemănătoare cu concasorul însa sunt de dimensiuni mai mici.

fig.3 concasor cu falci; 1- falca fixa; 2- falca mobila; 3- excentric; 4- biela; 5,6- piese fixate
una de cealalta; 7- miscarea de articulaţie; [2]

9
2.3 Concasoarele si granulatoarele giratorii:

Au partea superioară a corpului de formă tronconică în interioeul căreia axul


învârteşte un rotor de asemenea de formă tronconică, mărunţind continuu bucăţile de material
ce cad între ele. Atât suprafaţa interioară a corpului cât si suprafaţa ezterioară a rotorului sunt
înbrăcate cu plăci crestate rezistente , din oţel dur. Mărunţirea se produce prin comprimarea si
frecarea materialului alimentat prin deschidere si dirijat între suprafeţele plăcilor de pe corp
so rotor. Faţa de concasoarele cu fălci, cele giratorii au mersul mai liniştit si un consum mai
redus de energie. Întrucât piesele în miscare sunt mai mici, au o construcţie mai complexă ,
mai scumpă si o deservire mai grea. Produsul mărunţit este distribuit uniform, prin rotirea
piesei spre gura de evacuare.

fig.4 concasor conic; 1- corp; 2- rotor; 3- ax; 4- gura de alimentare; 5- piesa rotitoarte; 6-
gura de evacuare; [2]

2.4 Concasoarele cilindrice: sunt construite din carcasa în care se montează doi cilindri
orizontali şi ale caror suprafeţe pot fi netede sau striate.

Gradul de mărunţire obţinut în aceste concasoare depinde de distsnţa mereu constanta


dintre cei doi cilindri .

Acţiunea cilindrilor se realizează de la un electromotor la axul unui dintre cilindri şi de aici


la axul celui de-al doile cilindru .Acesta se poate deplasa faţă de poziţia iniţială de montare în
cazul când în zona de mărunţire au pătruns corpuri dure care ar putea deteriora suprafaţa
cilindrilor , revenirea cilindrului în poziţia iniţiala de funcţionare se realizează cu ajutorul
arcurilor , continuându-se mărunţirea la gradul de mărunţire stabilit.

fig.5 Concasor cilindric;


1-carcas;
2,3- cilindri orizontali;

4- arcuri;

a) cu suprafete netede;

b)cu suprafete striate [2]

10
2.5 Colergangul

Funcţioneaza sub acţiunea forţelor de comprimare realizate de piese masive cilindrice


asupra produsului din cuvă. Colergangul poate fi construit cu cuvă fixa sau mobilă. Cele mai
utilizate sunt colergangurile cu cuvă mobilă. Acesta este construit din cuva pusă in mişcare
de rotaţie de un electromotor prin intermediul transmisiei cu curele şi roţi dinţate elicoidale.
Pe circumferinţa postamentului se monteaza sporturile-lagăr, in care se fixează axul de sprijin
al valţurilor de mărunţire. Valţurile sunt montate liber pe ax , astfel încât să se poată rostogoli
numai sub influenţa frecării ce apare in zona de tangenţa cu suprafaţa plană a cuvei. Tot pe
postamentul masinii se află suportul care susţine sistemul de roţi dinţate ce acţionează
valţurile în plan orizontal. Pe acest suport se fixează si arcurile prin intermediul cărora
valţurile pot fi uşor deplasate pe verticală cu ajutorul unui sistem hidraulic. Pentru realizarea
unei mărunţiri fine a produselor vâscoase, cuva este prevăztă cu manta de încălzire cu abur
sau este prevăzută cu un sistem electric de încălzire.alimentarea cu produs a cuvei se face de
la o conductă deschisă deasupra acesteia . pentru descarcare se folosesc fie procedeul manual,
fie cel hidraulic; in acest caz , o conductă de evacuare prevăzută cu o pompă este lăsată cu
capătul de aspiraţie în cuvă.

fig.6 Colergang; 1- valţuri de


marunţire; 2- cuva; 3- ax; 4,5- roţi
dinţate; 6- sistem de incalzire [2]

11
III. Maşinile de mărunţire prin dezintegrare:
3.1 Moara cu ciocane: este utilizată pentru mărunţirea prealabilă , cât şi pentru mărunţirea
fină a produselor cu un procent redus de apă (max 15%) .moara este alcătuită din carcasa, în
interiorul ăreia se roteşte un rotor, pe a cărui periferie se montează, articulaţii mobile ,
ciocănele. Produsul , debitat prin conductă este preluat de ciocănele in miscare centrifugă si,
sub acăiunea forţei de lovire, este desfacut în bucaţi de dimensiuni mici. Pentru a elimina din
moară produsul finit de marime si dimensiuni uniforme la partea inferioară este montată o
sită, care reţine segmentele mari, aceastea fiind supuse din nou acţiunii de lovire a ciocanelor.

fig.7 Moara cu ciocane; 1 –carcasa; 2 –


rotor; 3 –ciocane; 4 –conducta; 5 –sita [2]

3.2 Moara cu discuri verticale : functioneaza pe principiul lovirii produsului cu ajutorul


unor cuie sau baghete metalice , montate pe discuri cu turţie mare. Masina este alcătuită din
carcasă închisă cu capacul în interiorul căruia se află două discuri puse în mişcare de rotaţie
prin sistemul de acţionare de către un electromotor. Pe suprafaţa discurilor semonteaza cuie
sau bare, astfel încât , cuiele unui disc să se înterpătrundă cu cuiele celuilalt disc, având un
joc mic între ele. Materialul de mărunţire introdus prin gura de alimentare este lovit de catre
cuie si apoi proiectat pe suprafaţa cilindrică , de unde cade la poarta inferioară , unde o sitză
realizeaza separarea segmentelor de dimensiuni foarte mici. Părţile de produs care nu s-au
mărunţit sânt în circuitul de lovire , continuându-se astfel mărunţirea lor până dimensiunea
dorită.

fig.8 Moara cu discuri verticale; 1-


carcasa; 2- capac; 3,4- discuri; 5-
electromotor; 6 – bare; 7 – gura de
alimentare; 8 – sita [2]

12
Dispersorul cu discuri orizontale si cuie: Este utilizat pentru mărunţirea foarte fină
si dispersarea particulelor componente într-un fluid vâscos ( ex: ciocolata). Dispersorul este
construit dintr-un rotor stator care au prevăzute bare sub formă de cuie. Rotorul este montat
pe axul de antrnare sustinut la partea superioară în carcasa angreajelor. Carcasa se poate
coborâ , ridica sau roti pe axul suport, astfel ca să permită scufundarea dispersorului în cuvă.
Cuva este fixată cu o furcă, montată pe batiul.

fig.9 Dispersor cu discuri orizontale; 1- rotor ; 2- stator ; 3- ax de antrenare ; 4- carcasa; 5-


axul.suport; 6- cuva7-furca ; 8- batiu [2]

3.3 Moara cu bile: Este construite dintr-un corp cilindric, suspendat de capătul fix. În
interiorul corpului se montează axul gol cu discuri, având spaţiul interior utilizat pentru
alimentarea unui agent de răcire. Discurile au montate pe periferie bare de lovire, care asigură
proiectarea bilelor pe periferia corpului cilindric, pe care de asemenea se montează bare.
Mişcarea de rotaţie a axului si mişcarea şicanată a barelor asigură o mişcare ascendenta
elicoidală a produsului, care se alimenteaza în maşină prin racordul de alimentare aflat la
partea inferioară. Materialul mărunţit la fineţea dorită este evacuat prin spaţiul de evacuare ,
prevăzut cu o sită care nu permite evacuarea bilelor. Deoarece in timpul lovirii si frecării
bilelor si materialului de mărunţit se produce căldură, este necesară răcirea corpului cilindric
, pentru a menţine consistenţa la valoarea iniţială , asigurând astfel funcţionarea maşinii cu
randamentul optim.

13
fig.10 Moara cu bile; 1- corp cilindric; 2- cap fix; 3- ax gol; 4- discuri; 5- bare de lovire; 6-
bile; 7- bare; 8- racord de alimentare; 9- racord de evacuare [2]

3.4 Dezintegratorul cu discuri orizontale: este alcatuit din carcasa in care este montat
un şnec pentru alimentarea cu produsul de perlucrat si carcasa in care se montează discurile
de dezintegrare finală. Deasupra discurilor se montează , pe acelaşi arbore de antrenare un
disc masiv, pentru dezintegrarea preliminară. Transmiterea miscarii se face de la un
electromotor prin cuplaj. Alimentarea masinii se face printr-un şnec aflat asupra discului care
proiectând produsul cu o forţă centrifugă mare îl desface în bucăţi, îl aruncă în carcasă unde
cuţitele preiau produsul si îl desfac în particule mici. Particulele de dimensiuni mari se
elimină direct pe sub discuri, prin deschidere , iar particulele de dimensiuni mici alunecă pe
conicitatea carcasei si sânt eliminate prin deschiderea de evacuare.

fig.11 Dezintegrator cu discuri


orizontale; 1- carcasa; 2- şnec; 3-
carcasa; 4- discuri; 5- arbore de
antrenare; 6- disc masiv; 7-
discuri;8- electromotor; 9,10- gura
de evacuare [2]

14
3.5. Moara coloidala: funcţionează pe principiul proiectării cu viteză mare a produsului pe o
suprafaţă fixă cilindrică care constituie carcasa maşinii.

În interior se montează cu joc foarte mic , un rotor-, iar pe disc se montează , în una din
extremităţi cuiele care se rotesc între nişte cuie fixe montate pe carcasă. Produsul intră cu
agentul utilizat la transport prin racord şi , circulând printre cuie , este lovit cu energie mare şi
mărunţit la dimensiuni foarte mici. Suspensia formată din lichid si particule solide foarte fine
este eliminată prin ştuţ.

fig.12 Moara coloidala; 1 rotor; 2 cuie; 3 cuie fixe; 4 racord de alimentare; 5 stuţ [2]

IV Maşini de măcinat:
4.1 Valţul semiautomat: se fabrică în special pentru unitaţile de morărit cu capacitate mică ,
fiind un valţ de gabarite mici si prevăzut cu posibilitatea de a fi acţionat pe grupe , cu
transmiterea rotaţiei de la un valţ la altul prin cuplaj elastic. Acţionarea se face prin motor
electric la un singur valţ , individual pentru fiecare pereche de tăvăluci măcinători. Apoi prin
intermediul unor pinioane fixate în capetele tăvălugilor , se transmite miscarea la tăvălugul
valţului următor.

4.2 Valtul automat : este destinat pentru morile mari si este prevăyut cu elemente de
automatizare pentru cuplare si decuplare. Întregul sistem este închis într-o carcasă
,rămânând în afara carcasei roţile de acţionare . Alimentarea cu produs este asigurată cu
elementele de comandă a debitării produsului in maşină care se află în legătură cu
dispozitivul de comandă prin contactul cu pârghia de inregistrare . Dispozitivul de comandă
prin contact este format dintr-o clapetă mobilă pe care cade tot produsul din distribuitor .
Produsul este apoi antrenat pe alt distribuitor de unde cade pe tăvălugul de alimentare
deasupra căruia acţionează o clapetă care are rolul de a distribui uniform produsul pe toată

15
lungimea lui. Sub tăvălugul de alimentare se află tăvălugul accelerator, care , spre deosebire
de primul , are o turaţie mai mare , ceea ce asigură crearea unei pânze de produs uniformă,
care este dirijată in zona de lucru a tăvălugilor măcinători . Pentru a se evita împrăştierea
produsului ca urmare a ricosării lui în momentul când cade pe tăvălug şi totodată pentru
dirijarea lui exactă în zona de lucru a tăvălugilor , este aplicată panta de alunecare. Pe axul de
excentricitate se face fixarea tijelor de reglare a braţelor mobile din sistemul de apropiere si
depărtare a tăvălugilor.

După măcinare produsul este preluat de un transportor si evacuat în punctul de evacuare din
stânga , dreapta, sau miezul valţului. Pentru construirea tăvălugilor sunt prevăzute cuţite de
rodare, folosite la tăvălugii netezi sau periile pentru tăvălugi. Având în vedere că valţul este
dublu , mecansismele de comandă se află pe ambele părţi ale acestuia.

fig.13 Valt dublu automat; 1- lagar fix; 2- lagar mobil; 3- piesa de prelungire; 4- tirantul; 5-
arc; 6- piulita; 7,8- pârghie; 9- piesa de apropiere sau departare; 10- elichet; 11- piesa; 12-
manetă [2]

16
V Maşini de tăiat :

5.1 Maşina cu disc orizontal: este alcătuită din carcasa în interiorul careia se află discul
port.cuţit, montat pe un ax de antrenare. Fiecare cuţit este montat într-un lăcaş , astfel
construit încât permite aşezarea muchiilor cuţitelorla 3-5mm deasupra discului , creând o
micăfantă prin care trec bucăţile de legume tăiate.Distanţa dintre muchiile cuţitului şi disc
determină grosimea bucăţilor de legume. Discul port-cuţit se roteşte cu 76-100 rot/min,
mişcarea fiind transmisă prin reductorul unui electromotor.

Produsele sunt alimentate în masină pe la partea superioară si , prin cădere liberă , se aşază
peste disc , care, fiind în mişcare de rotaţie antrenează produsul spre partea îmgustă a
carcasei , obligându-l să stea presat peste lamele cuţitelor. Prin rotirea cuţitelor , acestea vin
în dreptul produselor , tăind felii de grosime egală cu distanţa dintre muchia cuţitului şi discul
port cuţit. Discul port-cuţit se poate monta si în poziţie verticală.

fig. 14 Masina cu disc orizontal pentru taiat


legume; 1- carcasă; 2- port-cuţit; 3- ax de
antrenare; 4- cuţit; 5- reductor; 7- cutit[2]

5.2 Masina centrifugă de tăiat sfeclă: Realizează tăierea sfeclei prin rotirea acesteia în
dreptul unor cuţite montate vertical. Maşina este compusă dintr-o carcasă, prevăzută cu gurile
de alimentare si evacuare . În interiorul carcasei se află un rotor , montat pe un ax pus în
mişcare de rotaţie de sistemul de acţionare .Rotorul se roteşte astfel încât deschiderea
canalelor aduce sfecla în dreptul ramei port.cuţit, în care se montează cuţitele. Cuţitele sunt
realizate prin frezare sau presare , din oţel special, cu suprafaţa de tăiere ondulată , pentru a
realiza tăierea sfeclei în fâşii de lungime mare (tăiţei). Cuţitele se fixează în placa port cuţit ,
cu ajutorul unor şuruburi . În faţa cuţitelor se montează o contraplacă cu înclinaţie variabilă
cu ajutorul căreia se reglează deschiderea de evacuare a produsului în zona de tăiere. Prin
reglarea acestei deschideri se modifică grosimea tăieţeilor de sfeclă.

17
fig.15 masina centrifuga pentru taiat sfecla; 1- carcasă; 2- gura de alimentare; 3- gura de
evacuare; 4- rotor; 5- ax; 6- sistem de actionare; 7- port-cuţit; 8- cuţite; 9- cuţite; 10-
suruburi; 11- contraplacă. [2]

5.3 Maşina de tăiat slănină: Realizează tăierea sub acţiunea unor cuţite bandă care
lucrează pe două direcţii perpendiculare şi a unui cuţit seceră, aşezat în faţa cuţitelor bandă.

Maşina este alcătuită din caracasa care găzduieşte mecanismul de tăiere în care se fixează
cuţitele. Mecanismul de tăiere este format din discul excentric , în care se fixează cuţitul
seceră si un ax, pe care se fixează rama cu cuţitele bandă. Excentricul realizează o mişcare
de rotaţie în plan orizontal , asigurând tăierea finală, pe când axul realizează o mişcare de
avans în plan vertical, tăind în fâsii slănina ce vine în cădere liberă din gura de alimentare .
Transmiterea mişcării la excentric si ax se realizează prin roţile dinţate de la electromotor.
Pentru a asigura avansul bucăţilor mari de slănină , în gura de alimentare se fixează un
înpingător hidrauluic, acţionat de un dispozitiv.

fig. 16 Masina de taiat slanina; 1,2- cuţite;


3- seceră; 4- carcasă; 5- disc excentric; 6-
ax; 7- gură de alimentare; 8- roti dinţate;
9- motorul; 10- înpingător hidraulic; 11-
dispozitiv de acţionare [2]

18
5.4 Maşina de tocat carne (WOLF): Este destinată mărunţirii cărnii în bucăţi de
dimensiuni medii sau mici, mărunţirea realizăndu-se sub efectul forţelor de tăiere ce apar
între lama ascuţită a cuţitului si a sitei. Pentru ca efectul de tăiere să fie maxim, este necesară
menţinerea cuţitului foarte aproape de sită , străngerea sitei pe cuţit realizăndu-se cu piuliţa
care are şi rolul de a fixa , ca intr-un lagăr , axul. Melcul primeşte carnea din pâlnia de
alimentare , cu ajutorul unor spirale, apoi o presează uşor spre zona de tăiere . În aceste scop
melcul se confecţionează cu diametrul si pasul variabil. Melcul se termină la extremităţi cu
două axe; un ax serveşte la montarea cuţitelor şi sitelor, celălalt serveşte pentru montarea
roţilor de transmisie.

Melcul este scţionat de un electromotor prin sistemul de transmisie cu roţi de curea


trapezoidală şi roţi dinţate .Prin cuplarea roţilor dinţate libere montate pe arborii
intermediari se poate asigura varierea turaţiei melcului de la 150 rot/ min , la 300 rot/min.
Tot asamblul este închis într+o carcasă de fontă , care , pe partea de lucru este emailată.

fig.17 Masina de tocat carne(volf); 1- cuţit; 2- sită; 3- piuliţă; 4- ax; 5- melc; 6- pâlnie de
alimentare; 7- spirale [2]

19
5.5 Maşina de tocat carnea la dimensiuni foarte mici: Este destinată tocării in scopul
preparării mezelurilor sau conservelor cu compoziţie foarte fină, sub formă de pastă. Cuterul
este construit dintr-o cuvă ce se sprijină pe carcasă, în interiorul căreia se află electromotorul
si mecanismele de acţionare. Cuţitele care sunt în formă de seceră , ascuţite la exterior , se
montează decalat pe un arbore orizontal , fixat intr-un lagăr .Ele sunt protejate de un capac ,
care este asigurat înpotriva deschiderii în timp ce funcţioneaza maşina. Capacul poate fi
ridicat , numai când cuţitele nu se mai rotesc . Cuva cu produs este pusă in mişcare de rotaţie
pe axul vertical, care se sprijină în lagărul de capăt. Produsul este mărunţit sub acţiunea
tăierii de către cuţitele care se rotesc cu 1500-2000 rot/min . Pentru a se realiza o mărunţire
uniformă , cuva, prin rotirea lentă ei, asuce permanent carnea în dreptul cuţitelor.

fig.18; 1- batiul;2- cuvă;3- mecanism de tăiere;4,7- ax;5- electromotor;6,8-curele


trapeziodale;9- reductor conic;10- capac;11- disc;12- motor;13- reductor planetar [2]

VI Maşini de zdrobit:

6.1 Zdrobitorul cu dinţi conici : Este alcătuit din valţul prevăzut cu dinţi conici, montat în
carcasă , astfel încât dinţii să se atingă de dispozitivul greblă, care nu permite bucăţilor mari
să fie scoase din carcasă , supunându-le astfel acţiunii repetate de tăiere. Produsul alimentat
este evacuat prin pâlnie prin deschiderea inferioară, după ce a fost bine mărunţit.

fig.19 Masina de zdrobit cu dinti conici;


1- valţ; 2- dinţi conici; 3- carcasă; 4-
grebla; 5-pâlnie; 6- gura de evacuare [2]

20
6.2 Zdrobitorul cu valţuri : Carcasa este prevăzută cu pâlnia de alimentare si gura de
descărcare . Se montează două valţuri pe care se află mai multe cuţite-seceră . Mişcarea în
sens de întâmpinare a celor două valţuri asigură tăierea produsului alimentat în zona de tăiere
dintre valţuri. Sub valţuri se află un grătar special cu fante în care pătrund liber cuţiutele. În
momentul alimentării, fructele cad în fante , iar prin rotaţia valţurilor, cuţitele pătrund în
fante, tăind produsele în bucăţi foarte fine. Pentru a se asigura concomitent cu tăierea şi
zdrobirea , valţurile se rotesc cu o turaţie diferită.

fig.20 Zdrobitor cu valturi; 1- carcasa; 2- pâlnia


de alimentare; 3- gura de descărcare; 4- valţuri;
5- cuţite seceră; 6- grătar cu fante [2]

21
Bibliografie
Stefan Elena-Madalina; Cercetari privind procesul de maruntire a
semintelor de grau; 2012; Teza de doctorat din cadrul Bibliotecii Nationale
Bucuresti

Lupu Mirabela Ioana; Studiu privint optimizarea energetica a sistemelor


tehnice utilizatate pentru executarea procesului de maruntire a cerealelor;
An: 2011; Editura Universitatea Transilvania

22