Tema și echipa de cercetare pentru care

se decernează premiul Nobel

Prin testamentul său redactat la Paris, Alfred Nobel constituia la 27 noiembrie 1895
Fundatia Nobel care avea să acorde, începând din 1900, premiul Nobel cercetătorilor care au
adus cele mai mari beneficii omenirii și în particular celor care au făcut cele mai importante
descoperiri în domeniul fiziologiei și medicinei.

Premiul Nobel pentru chimie a reflectat realizarile ștințifice, care au dus la o mai bună întelegere
a proceselor chimice și a bazelor moleculare și care au reprezentat fundamentul multora dintre
progresele tehnologice realizate pâna în prezent. Premiul este acordat de catre Academia
Suedeză.

Premiul Nobel pentru Chimie pe anul 2017 a fost atribuit cercetătorilor Jacques Dubochet,
JoachimFrank și Richard Henderson, pentru dezvoltarea microscopiei crioelectronice (cryo-EM),
care a fost aplicată pentru observarea structurii moleculelor vii în imagini de înaltă rezoluție.

Criomicroscopia electronică simplifică și perfectionează imagistica biomoleculelor, conducând

biochimia într-o nouă eră. Grație acestei metode, cercetătorii pot de acum să producă structuri
tridimensionale ale biomoleculelor. Microscopul electronic a fost considerat multă vreme un
instrument bun doar pentru a observa materia moartă, deoarece puternica undă de electroni pe
care o produce distruge materialul biologic. Însă în 1990, Richard Henderson a folosit cu succes
un microscop electronic pentru a genera o imagine tridimesională a unei proteine la o rezoluție
atomică. Acestă reușită a demonstrat potențialul acestei tehnologii.

Lui JoachimFrank îi revine însă meritul de a face ca această tehnologie să aibă aplicabilitate
generală, el a dezvoltat o metodă de procesare a imaginii prin care iamginile neclare,
bidimensionale, obținute prin microscopul electronic, erau analizate și combinate pentru a genera
imaginea clară a structurilor tridimensionale observate la microscop.

Jacques Dubochet și echipa sa de cercetători au inventat criomicroscopia electronica: practic,

aceasta implică congelarea eșantioanelor pentru a le conserva starea originală. Mai exact, apa
moleculei este – vitrificată – cât mai repede posibil, înainte de cristalizare. În jurul unei mostre
biologice se formează astfel o – sticlă - și nu cristale de ghiață, astfel încât moleculele vii din
mostră își mențin forma naturală chiar și în condiții de vid.

Acestă descoperire a condus la perfectionarea și optimizarea microscopiei elecronice. Rezolutia

atomică dorită a fost atinsă în anul 2013, iar in prezent cercetătorii pot obține oricând imaginii
ale structurii tridimensionale a moleculelor vii.