Tiristorul este principalul dispozitiv al electronicii de putere.

El este constituit
dintr-o structură pnpn dispusă intre 2 electrozi - anodul A si catodul K, fiind deci un
dispozitiv multijoncŃiune

Caracteristica statică (iT, uT) din fig. 2.2 pune in evidenŃă 5 regiuni de
funcŃionare distincte:
regiunea de conducŃie directă
regiunea de blocare in conducŃie directă
regiunea de blocare in conducŃie inversă
regiunea de rezistenŃă negativă
regiunea de străpungere iinversă

Amorsarea sau aprinderea tiristorului este procesul de trecerea al acestuia

din blocare in conducŃie. Fenomenul se produce rapid, punctul static de funcŃionare parcurgand
porŃiunea de rezistenŃă negativă de pe caracteristica statică, numai dacă sunt indeplinite următoarele
condiŃii:
 Tensiunea pe dispozitiv este pozitiva ut>0
 Exista comanda pe grila Ig>0
 Curentul anodic este mai mare decat curentul de mentinere IH:It>IH
 Blocarea (stingerea) tiristorului se poate face:
 a) prin scăderea naturală a curentului iA sub valoarea de menţinere IH sau prin
anularea curentului anodic (iA  0)
 b) prin devierea curentului anodic printr-o altă latură de circuit, de impedanţă
scăzută
 c) prin aplicarea unei tensiuni inverse pe tiristor (polarizare inversă).

Masuri de protectie:

-utilizarea sigurantelor fuzibile ultrarapide

-conectarea in paralel cu tiristorul a unui circuit RC

-inscrierea tiristoarelor cu inductivitati sa limiteze viteze de crestere.

Redresor monofazat in punct median

1 Tr 2
iT1 T1

u2 uT1
- Lf S id +
u1
u2 ud

1' 2'
T2

Funcţionare

Tensiunile usl şi us2 sunt egale şi în opoziţie de fază, astfel că prin închiderea alternativă a celor
două tiristoare într-o perioadă, tensiunea redresată este:

u s1 pentru T1 închis

ud= u s2 pentru T2 închis
Rezultă că se redresează p = 2 pulsuri într-o perioadă, deci întârzierea comutaţie naturală faţă de
tensiunea ce se redresează este nulă, βc=0, iar comutaţia are loc între tiristoarele T1 şi T2.
Luând ca origine a timpului trecerea prin zero, spre valori pozitive, a tensiunii u s şi considerând
tiristoarele elemente ideale, iar curentul de sarcină constant (, rezultă următoarele:

¨ pentru ωt, T1 este închis iar T2 este blocat, respectiv,

ut1=0; ud =us1; it1 =Id; it2 =0.

¨ pentru ωt , T1 blocat, T2 este în conducţie, respectiv,

ut2=0; ut1 =us1-us2 ; ud=us2; it2 =Id; it1 =0.

Curentul din primarul transformatorului se obţine observând că prin cele două segmente ale
înfăşurării secundare se închid curenţii it1 şi it2.
Analizând formele de undă (Fig. 1.6.), se desprind următoarele:

¨ tensiunea redresată are pulsaţii mari şi conţine, inevitabil, pentru α≠0, atât valori pozitive, cât şi
valori negative;

¨ valoarea maximă a tensiunii ce solicită un tiristor, în stare de blocare, este

dublul amplitudinii tensiunii ce se redresează;

Ub=2 Us

¨ fiecare tiristor conduce radiani într-o perioadă, curentul având formă de undă dreptunghiulară;

¨ curentul în primarul transformatorului este alternativ, simetric, dreptunghiular.

VTA

VTA sunt convertoare statice care transformă energia de c.a. tot în energie de c.a., prin comandă
modificându-se valoarea efectivă a tensiunii furnizate.

Principiul de funcţionare al VTA este următorul: deoarece ele trebuie să permită circulaţia
curentului prin sarcină în ambele sensuri, înseamnă că dispozitivele semiconductoare de
comutaţie de pe fiecare cale de curent sunt dispozitive bidirecţionale. Acestea pot fi triace sau,
pentru puteri mai mari, perechi de tiristoare conectate antiparalel.

VTA au numeroase aplicaţii, dintre care amintim: reglarea intensităţii surselor de iluminat, reglajul
puterii instalaţiilor de încălzire, al temperaturii cuptoarelor, reglajul vitezei maşinilor electrice etc.

Topologii de vta monofazat

 T1

SARCINA

SARCINA
T2 vo vin
vin vo

a) b)

SARCINA

SARCINA
vin T1 T2 vin vo
vo T1 T2

c) d)
D1

SARCINA
vin T1 vo

e)