CAPITOLUL 1

INTRODUCERE
It ,ll: In l IIfiCliJ l li lt , fiolds 111 • 1 tlOOO digits with bAr nrrtpil
II' .1I1icl ; dnci qUlloml • S(1iectable ir'lput resil:ltwI(;u
,ienl (li101110UI Jr It) . • Con tact·protected
il lput termin als A. PARTICULARITATILE SISTEMELOR ELECTRICE
llIax 14
METHAllwx I:' • IJrotective holster and
I~ MS
test leads
'11111111 . lilill Proteqia prin relee <lsistemelor electrice reprezinta unul din prin­

III M111'1 M, ,0hll:llIlIlI ' ('ipalele domenii ale automatizarii acestor sisteme,

.. 01 Itll). I :, d 1 I 'X,ol!!111 I !, II
In sistemele electrice au loc procesde de producere, transformare,

i 4(H) III 1 III (I:' /\ 1I 111~ 1,"li1l,1

Iransport, distributie ~i consum al energiei electrice, procese complexe

~J lIllllq , 1;' 11 1 1 %111It I" ~,"

I
,Ivlnd unele particularitati specifice, care Ie deosebesc de procesele din

'11111 ... '111 Ivl ,lite ramuri ale produqiei,

'11111 ... ~IJ II Principalele particularitati ale sistemelor electrice sint:

III ... ~OO k

v
a) posibilitatea aparitiei unor defecte, cum sint scurtcircuitele, care

I111 t:1i 111[i I GOO hr. willl 2 ea. lEG LR6

.,k cteaza function area unei parti mari din sisteme, deci a unui numar

lilare de instalatii ~i de consumatori; .

Ii) spre deosebire de alte procese industriale, in sistemele electrice

I' lOducerea ~i consumul energiei electrice se efectueaza practic simultan,

10 ,1 asigurarea unor rezerve mari de energie electrica(la scara necesara

il/i ll i sistem electric) nu este in prezent posibila; de aceea, puterea prodl1sa

, 10- g(!neratoarele sistemului trebuie sa urmareasca continuu variatia

l'IIII'1ii cerute de consumatori; .

""0: II I pmlac tion (230 V) ") sistemele electrice alimenteaza complexe alcatuite din Intreprin­

polo Inr.l1nology
til Ii illdustriale, intreprinderi agricole,. mijloace de transport electric,

Il llI , lllo l l cortificete

III II lqqm I MrT li Al-lit
" " Iida 1ii de telecomunicatii, instalatii de iluminat etc,; intreruperea

II! ,II II! III< :11I<iIIIU protective

1.11 11 ' 11 1:Irii cu energie electrica poate provoca pierderi grave economiei

Ii 11 11 IIOI!III)J 11.1\ IIII ll lk, prin oprirea sau perturbarea functionarii consumatorilor

111I'1i( iOllati; de aceea este necesara lichidarea eft mai rapida a defec­

I, Ii" ,'lire apar In sistemele electriCe ~i restabilirea unui regim normal

I, IIIIII'!ionare,

j '"

" ) "i w rsele instalatii componente ale unui sistem electric (genera­

Ilhl tt I" "ill centralele electrice, transformatoarele din statii, liniile de

II I" q 1111 f ~i distributie, motoare electrice sau alte .instalafii ale consu­

t tll
ill ", II Ji lll) poi fi situate la distante foarte mari, de zeci sau sute de

I l it 01111'11 i , n'( 'a ce poate conduce la anumite dificuItati in asigurarea

11.1 1. , 11111'1 1111 1 I II II til Jll.l l'i i ')JJcratiilor necesare elitninarii (lichidarii) scurtcircuitelor

III , ," 101' dd(~cte. .

1' . I III'I I1 ; "il ~ lilc enumerate impun un grad ridicat de siguranta in

~!II I \ 101 11,1 11 ' :1 ills lala liilor din sistemele electrice, ~i deci echiparea lor

luulator Calibration System it tlj"pl,' t1i" I' (I\' proicctie prin relee.

3
Calibrator Pack CP2
11, I,· • II." I' ,lllill' " 'Iii IIIIIillo, The CP2 c alibrator pack perrorms
(. It ,\. II I" 111/\) the fully automated calibration of
1111 1: 11111 inrj transducers, transmit­ .t., « ~
 B. NECESITATEA AUTOMATIZAIl:II OPERATIILOR DE LlCHIDARE anormal, periculos pentru instalatie; in cazul unor regimuri anormale
A SCURTCIRCUITELOR care nu prezinta un pericol imediat, protectia prin relee comanda numai
I) semnalizare care avertizeaza personalul de tura, fara a comanda ~i
Separarea unui defect de restul sistemului electric se realizeaza Ilcconectarea instalatiei protejate.
prin. declan~area intrerupatoarelor instalatiei in care a aparut. Princomanda declan~arii intrerupatoarelor ~i prin separarea insta­
In figura 1.1 se poate vedea cum, prin declan~area intrerupatoa­ l" pei electrice protejate - in cazul aparitiei unui defect in aceasta
II
relor II ~i 1 2 , defectul (in cazul de fata un scurtcircuit pe linia II) este IIlstalatie - se urmareste:
~
izolat, iar functionarea celorlalte instalatii electrice revine la normal. a)sa se impiedice 'dezvoltarea ~i extinderea defectului ~i transfor­
IIlarea lui intr-o avarie;
b) sa se preintimpine distrugerea elementului in care a aparut
I, l, /2. ,Idcctul; .
CEA ~ K
CEB
~rv
c) sa se restabileasca regimul norma] de functionare pentru restul
.i;;/cmului electric, asigurindu-se astfel continuitatea alimentarii consu­
L2 l! I a / orilor.
--'
1J 14 In ansamblul dispozitivelor de protectie ale unei instalatii pot fi
ii i 'I Iscbite mai multe blocuri de elemente componente, reprezentate in
II ~ 'Lf
111', lIra 1.2. BlontI de intrare BI (denumit uneori element sensibil) con­
(1 11 1' clementele de intrare care prim esc de la elementele de masura EM
LJ
IlJiI)Imatiile necesare asupra regimului de functionare al instalatiei
IlIClkjate IP. Informatiile primite de elementele de intrare se refer a
Fig. 1.1. Schema circuitului pentru izolarea unui defect,
tI ,>'I 'glllil la valorile curentilor ~i ale tensiunilor, la prezenta sau absenta
I ' 11 11 11il or componente simetrice sau armonici superioare etc. care evi­

In sistemele electrice moderne, lichidarea scurtcircuitelor nu poate ii, II ! i:\Z;1 modificarile intervenite in regimul de functionare ale elemen­
Ji Jacuta prin comanda manuala a declan~arii intrerupatoarelor, deoarece 1.111 111 protejat. In continuare, valorile marimilor primite de blocul de
in intervalul de timp care trece din momentul aparitiei scurtcircuitului
~i pina dnd personalul de tura intervine pentru lichidarea lui, curentii
de scurtcircuit pot provoca distrugeri grave, precum ~i pertur "v 'St
Junctionarii intregului sistem. Deoarece personalul de tura trebuie sa
I" aiba timpul necesar pentru a stabili in care element a aparut defectul I,
I
~i pentru a comanda declan~area intrerupatoarelor, durata lichidarii
prin comanda manuala a unui scurtcircuit este nepermis de mare. Oeclan~are
12
Ca urmare, in stadiul actual de dezvoltare a sistemelor
lichic1area defectelor in conditii de sec uri tate a instalatiilor si de
tinere a functionarii sistemu'lui in ansamblu trebuie' sa fie realizat
i)rin actiunea' unor dispozitive ~i aparate cu function are automata,
cum Slllt c1ispozitivele ~i aparatele de protectie prin relee. Semna/izare
...
C. ROLUL ~I STRUCTURA PROTECTIEI PRIN RELEE iN INSTALATIILE EN I'i ,:. 1,2. Schema-bloc a unui sistem de protectie prin relee.

Protect ia prin relee a unei instalatii electrice este format a din lid • ""Iparatc cu valorile de reglaj ale elementelor sale compo­
litatea dispo7.itivelor ~i aparatelor destinate sa asigure I I, 1.1.1 '11I14II llI iltiiJe rezultate din aceasta comparatie sint transmise
automati'l a instalatiei in cazul aparitiei unui defect sau a unm HI lit " . 1' ldll ('l' aJ"(' ~i decizie BPD.

" 5
 lVIarimea de la ie~irea blocului BPD sc translllit(, la intrarea blocului
de executie BE (denumit ~i bloc de ie~ire) care cOlllanda declan~area
intrerupatorului de pe conexiunea instalatiei proteja t(! cu sistemul elec­
:1 1 tric ~i (sau) emiterea unei semnalizari. Functiile blocului BPD slnt
'j complexe ~i urmaresc sa stabileasca cu precizie dad. instalatia protejata
se gase~te intr-un regim anormal de functionare datorat unui defect 625
I~" exterior sau unui defect in cuprinsul instalatiei protejate; in functie 221 m,i·buc.
de natura defectului trebuie decise atit comanda, cit ~i temporizarea 40 95 mil hue.
executiei acestei comenzi. mlibuc. miibuc.

1960--- - 1965 1970 1975 Anu/ !O'

D. DEZVOLTAREA TEHNICII PROTECTIEI PRIN RELEE

Fig. 1.3. Dinamica productiei de relee a intreprinderii
LA NOI iN TARA
"Electromagnetica" - Bucure~ti.

Conditiile pentru introducerea automatizarii in diversele domenii

1'1
11 11 ale economiei noastre nationale au fost create in anii regimului democrat
popular, datorita politicii partidului ~i guvernului privind asigurarea
bazei tehnico-materiale a construirii socialismului in tara noastra.
1"
II Insemnate realizari in tehnica protectiei prin relee, domeniu de :\
mare important a al automatizarii sistemelor electrice, au fost obtinute
in perioada primului plan de electrificare, in perioada planului pe 1960-­
1965 ~i in special in anii urmatoarelor planuri cincinale. Printre aceste
,I I) MAT
I'lo/(-ctia prin relee a sistemelor electrice reprezinta unul din
1111 ''I II I ",I" domenii ale automatizarii instalatiilor din aceste sisteme.
ili'I , " I ,' 1>,1 rt icularitati ale functionarii sistemelor eletrice impun un
' t,d ,u ll\ nl de siguranta in functionare a instalatiilor, si deci echiparea
i " I ' .I ' ,I,'rll~ de pr~tectie prin relee.
' ,
._ III', III tI i III actual de dezvoltare a sistemelor electroenergetice,

v' realizari pot fi mentionate: perfectionarea protectiei genera toarelor I'ij " i l ;', lil'llid<lrca defectelor in conditii de maxima securitate a in­
I' sincrone, imbunatatirea protectiei transformatoarelor ~i autotransfol"­ IU II,\ii/i H ', " ci t' Ilwntinere a stabilitatii functionarii sistemului in ansam­

Iii matoarelor, introducerea protectiilor moderne de distant a ~i a protectiei I j, !''I II " ' ,, 1 fie rcalizate pe cale automata, prin intermediul unoI'

\all diferentiale transversale pentru linii dubIe, realizarea protectiei prin i l l \ I' ." : IJ .:1 r<l k de protectie prin relee. . .

II relee a liniilor de 220 kV ~j 400 kV, utilizarea protectiilor electronice, 1"I ' lt'li ' <I,' protcctie contin mai multe blocuri de ele;mente

101 cu comutatie statica etc, In ultimii ani, introducerea metodelor ~i a I'llli' - 'I~i 11/111 II I dl~ illtrarc, blocul de prelucrare ~i decizie ~i blocul

mijloacelor tehnice ale ciberneticii a deschis noi ~i largi perspective ,.1\11 (- ili ll til' ic~in').
in dezvoltarea tehnicii protectiei prin relee.
Numeroase tipuri de relee ~i dispozitive de protectie sint produs\'
de industria tarii noastre. , I III()FIN I r LOR
In diagrama din figura 1.3 este reprezentata dinamica productil'i
de relee fabricate la Intreprinderea "Electromagnetica" din Bucure~t i. I!!! 1,1 11,. 'l 'it H,' l'a rti( 'lrIariliiti ale sistemelor electrice care
II'
Sarcini importante in domeniul dezvoltarii tehnicii protcctiei pri ll , 11,11 II I' 1111 I:lild s l'orit d(: siguranta In functionare? . '
' II
relee in ~nii urmatori rezulta din documentele Congresului al X-It ';1 Iii 11I! II Gi j ,: il l'ii' f ,\'u III:tj ,' alc izo1:lrii (sau eliminarii) defec­
I al Partidului Comunist Roman, ale Conferintei Nationalt~ a P.C. J( I lI"fl/ ", I ;, "' \I ! I II II ~;lIii Illtn'J'Ilp;iloarelor de catre protectia
din anul 1972 ~i din programul de dezvoltare e~onomico-socialii slahihl (fi! )
de Congresul al XI-lea al P.C.R., care prevad un ritm ridicat' tit· crt '~ lt'l ' I "1 1I1 1f1 1 ( ' "I ~' :.1,' 1I1111i siskin (Ie protectie .prin
a productiei de energie electrica, subliniillfl IH'C('sil;d ca \'x tintl l'l ii " "In 1··'1 I I / 1111 1 (1 111" i l ld " i' lilli' ~ (" ficcalT?
matizarii in toate sectoarele activitatii ('collolllin' .
.7
6

II
A 1 1I ~ l lI j~IIl J, I !M\ 1 1 1 "I '11 ,, ~'ll t l f I Ait" I ~A l ll
PCnLl"ll SIIpr;tvq.; IIl"I.,.1 11111 0.: 11'1111111 • Ii III , III, 1,'1 lIilll; Ii ,1"111 dectro­
energetic (generaLoan·, 11.r""I, IlI IIiI IIl.II. ,j 1IIIIIIflifllll1 !lI.rlo;tre de
putere, linii de transporl ~i d hd ltllll(I " .1 ,i1' Ij 1'1 ,1", 1111 " (·Ie.) este
necesar sa se poata masura In oricc 1110111. ·,, 1 ,·.tl l" II, 11011,11111" 11 ilor carac­
teristici ~i in primul rind a curenplor ~i ;t II"II ~, ,,,,"I , ,, III 111:;talatii1e
electrice de joasa tensiune sau in circuitele ill ca J'(' l'III"I'!li 1llldcpa~esc
val~ri de dteva zeci de amperi, controlul acestor pal ':tIlIl '1Ii Sf! poate
realiza direct cu ajutorul unor aparate de masura ~i cu reb~ actionate
direct de curentul sau tensiunea circuitului protejat.
In prezent, puterile din ce in ce mai mari produse in centrale ~i
trnsportate la mare distanta prin linii de transport de energie electrica
necesita folosirea unor tensiuni inaIte ~i foarte inaIte.
I De la puterea unitara de dtiva megawati, cit aveau pina nu demuIt,
generatoarele electrice moderne au atins val~ri de 300 pina la 1 200 MW,
cu tensiunea nominala cuprinsa intre 15 ~i 30 kV; acestor val~ri Ie
corespund intensitati nominale de curent intre 5 ~i 25 kA. Tensiunile
utilizate pe liniile de transport de energie electric a au crescut de ase­
I' menea de la val~ri sub 100 kV in trecut, la val~ri de 200 kV, 400 kV
Ii ~i mai mari. Liniile electrice din tara noastra functioneaza la tensiuni
II inalte de 110 ~i 220 kV ~i linii de foarte inaIta tensiune de 400 kV (cum
II sint, de exemplu, linia Portile de Fier-Slatina, linia Bucure~ti-Galati
,I
etc.).
La asemenea val~ri ale curentilor 5i tensiunilor, care intrec cu muIt
valorile pentru care se construiesc ~paratele de masurat, releele de
protectie ~i organele de masurat (elementele sensibile) ale dispoziti­
velor de automatizare, nu se mai poate face masurarea direct a a para­
metrilor instalatiei electrice controlate (tensiune, curent, putere etc.);
este deci necesara utilizarea unor transformatoare speciale, numite
transjormatoare de 'J1iasura. 1n schema-bloc a protectiei prin relee aratata
in figura 1.2, elementul de masura E l¥ include asemenea transforma­
toare de masura.
Transformatoarele de masura slnt aparate electrice de constructie
speciala, de putere redusa, care transform a marimile primare ce carac­
terizeaza function area unei instalatii electrice in marimi secundaI'! '
8
ole valori reduse (cureht ~i tensiune) ~i care pot fi aplicate la intrarea
.\ paratelor de masurat, a releelor sau a organelor de masurat ale regu­
I.ltoarelor automate.
Se deosebesc urmatoarele functiuni principale ale transformatoarelor
oil' masura:
__ reducerea valorii curentului ~i tensiunii la valori scazute, care
I,ot fi aplicate aparatelor de masurat, releelor de protectie sau dispozi­
II"dor de automatizare; in secundarul transformatoarelor de curent
' \Ikllsitatea este de 5 A sau lA, iar secundarul transformatoarelor
d" kllsiune aceasta este de 100 V (uneori, de 110 V) ;
izolarea aparatelor de masurat, a reI eel or de protectie ~i a dispo­
01 1Vl' lor de automatizare fata de tensiunea inalta din circuitele primare ;
If 1.1 ,,1 tl izolare este obligatorie pentru a asigura protectia personalului
,II ,, \ I)hltare care lucreazii in instalat iile elect rice de inalta tensiune;
111'<;1 scop, izolat ia transformatoarelor de masura se dimensioneaza
"iI'" I corespunzator, iar circuitele secundare se leaga la pamint;
IIllllhinarea, in anumite moduri, a marimilor transformate (curent
I 1, 1\! ,III1I(') pentru a se obtine 0 alta marime electrica, care pune in
, loll 101 ,1 llIai bine un anumit defect aparut in instalat ia electrica pro­
I I II" .. In·asE'! functiune se obtine prin montaje speciale ale ttansfor­
iui!! ; Iii II 1,,1 I k masura care alimenteaza schemele de protectie prin
i hi' '.1 .1.' :tlltomatizare.
i l llt l ,I' "II1:ltoarcle de masura se pot c1asifica astfel:
/i 'iill',/tll' lIIl1l oa re de intensitate (sa~t de curent) , care transforma
Ii pll l' lI H1 tivi inten~i in curenti alternativi de intensitate redusa
11,1 I J\); :;1111 cunoscute ~i sub numele de transjormatoare sau
ii/ill .t,. ,111(,1/.1 (sllb1:ntelegindu-se prin curent intensitatea acestuia);
,,1,/ .1,'/ IIIII/,tlare de tensiune, care transform a tensiunile inalte sau
'I. ,il l III Jooli sillni joase, de obicei de 100 V; acestea se numesc
oIl ' II ./l ul/)/' ,i: lll rcductoare de tensi~me,
""I'll III "I/,(II'it- Ik masura de curent ~i de tensiune folosite in
ille , ; I, Iii' ,II " Ii I' I'rin relee au acela~i principiu de functionare
: I jlii~ 1 , i ll \I'" .1 ~i cdc destinate sa aliroenteze aparate de masurat
IIll'ii!', \,, 1111111 ,111' , w:tltmctre, varmetre, contoare de energie etc.).
i I lid i, II \ ." 1"'1 rI I'll transformatoarele de curent ~i de tensiune
j lll"" II' I I.rill ,..1"1' (,stc domeniullor de masurare roult mai
I!, lo ll 100il i·/: i!. · ill :r1k scheme.
1I' \o.i'"1'71, \'IIII .,\ii lllr illscmnate ale curentului ~i tensiunii
1'1. , 1. 1, ,1111 " ' ft~ 1I 1 111101 :i1'lIrlcircuite (de pilda, la scurtcircuite,
I 11 ,I, I. , ' 1 r'i" I"" d"l lo l) dl' ;W- 40 de ori valoareanominala).
9
 B. TRANSFORMATOARE DE INTENSITATE(DE CURENT)
T r:lIlsformatorul de intensitate (sau de curent) reprezentat princi­
1 = i .n "
pl:\l III figura 2.1 este alcatuit dintr-un miez constituit din tole ferb­
TC
Iln gll t:! ice Ai 5i doua infasuraIi: infasurarea primara cu un numar
I': ,.fatia (2.1) este valabila numal m cazul in care se poate neglija
, W] de spire ~i j'n'fa~urarea secundara cu W 2 spi­
', III' Ii/IIi de magnetizare 10 al transformatorului de curent.
1 re, izolate una fata de alta si fata de miezulM.
Infa~urarea p~imara are' spi~e putine ~i eu
sectiune mare (adeseori fiind alcatuita chiar din­
tr-o singura spira); aceasta se leaga In serie cu
circuitul in care se masoara curentul sau care se
protejeaza prin intermediul protectiei prin relee,
fiind parcursa astfel de curentul de sarcina intreg
sau de curentul de scurtcircuit I sc' deci trebuie sa
fie dimension at a pentru a suporta acest curent un
timp indelungat.
La bornele infasurarii secundare, cu numar
r I): . :>.. I. Transformator
mare de spire, dar ' de sectiune midi, se racor­
Ii ,· i,d,," ~ itate (sau d e deaza in serie aparatele de masurat sau releele
cnrcnt) . de curent din schema de protectie ; spirele acestei
infa~urari slnt parcurse de curentul secundar i.
I'lIl1ctionarea transformatorului de curent se bazeaza pe fenomenul
111<\1Ic(iei e1ectromagnetice. Fluxul magnetic a1ternativ, produsde curen­
IliI I din primar, variaza in timp ~i induce in lnfa~urarea secundara
II it'lIsil1ne electromotoare variabiHi e2 ; aceasta produce in circuitul
!'> n ': lI lHlar un curent alternativ i.
l~aJlortul curentilor din cele doua infa~urari este egal cu raportul
\·;t/orilor nominale In' respectiv in;
-I ~- W2
= lt TC = In.
WI 1n
. se nume~te raport (coeficient) nominal de transformare al transfor­
II ill (orlllui de curent. Acest raport se gase~te intotdeauna inscri~pe
I'l;'!rll!a lransformatorului, montata de fabrica care I-a produs.
('lIllosclnd numarul de spire din primar ~i raportul de transformare,
~ ,(' ca lc;ukaz:i numarul de spire din secundar. De exemplu, transforma­
(lI!'iiI d(~ cnrent care are In primar 0 singura spira (WI = I) ~i raportul
(I . ( rails /.orman~ n TC = -300 - = 60. t reb' a III f-a~m-area secundal~ a­
me sa- al;b-'
5 r' t '
IJI., 1/ 'N ' • W 1 --= ()o· 1 0= 60 spire.
UI
IlI l'cntul primar se afla inmultind valoarea masurata a curentului
Iij ' ~wcundar cu raportul de transformare:
(2.2)
I), ' obicei, impedenta circuitului secundar al acestuia este foarte
wl" .1 (1 - 2 D), rezultind din insumarea impedantelor bobinelor releelor
\1 11 ;Iparatelor de masurat) inseriate cu infa~urarea secundara W 2 •
II. ,1I : ( ~ Ca, se poate spune ca tr:.ansformatorul de curent functioneaza
I 11 . 11 lie lTl regim de securitate. In aceste conditii, curentul de magne­
II I I,' absorbit de transformator este foarte mic ~i egalitatea stabilita
iii (1. 1) este indeplinita cu suficienta aproximatie. Curentii 1 ~i i sint
IIIf II,or! jonali ~i riguros in faza, iar transformatorul este un transformator
,I, IIIUlt ideal.
I
1" 'lllru legarea corecta a transformatoarelor de curent intre e1e sau
l ij I I ('llite1e wattmetrelor, ale contoarelor de energie sau ale releelor
I
, 111 " 1 (i()nale (pentru care curentul din secundarul transformatorului
II' I'll j" sa fie neaparat in faza cu curentul din primar), capetele infa­
, ' 1, . 11 ilor primare ~i secundare ale transformatoarelor de curent, respectiv
IUII IIl"Ic acestora, sint marcate dupa anumite reguli, stabilite pentru
I' li 'II'IIS unic de infa~urare a bobinelor.
I,;/. Lransformatoarele de curent fabricate in tara noastra, borne1e
:,dr, ',lIr;irii primare sint notate cu litere mari Ll ~i L 2 , iar borne1e infa­
,111 :" i lor secundare cu litere mici II ~i l2 (v. fig. 2.1). Indicele 1 mar­
, Ii' .1/.: 1 ioceputul unei infa~urari, iar indicele 2 - sfir~itul Infa~urarii.
III :;chemele de principiu ale protectiei prin relee, transformatoarele
,I, ' 1llcut se reprezinta ca in figura 2.2 (cu bornele inceputurilor ~i ale
III ~ II II rilor infa~urarilor in aceea~i parte).
(2. I.)
' ii' I:IJnstata ca, atunci dnd in infa~urarea primara curentulI circula
!Ii 1.1 Ilorna Ll sPr:.e borna L 2 , in infa~urarea secundara curentul i circula
,I , 1.1 I:~ spre ll ' In acest fel, in circuitul secundar exterior (deci prin
'" d I) I ',I rdeului de curent RC) curentul circula de la II spre l2'
I' " plicatia este urmatoarea: curentul 1 care circul5. in infa~urarea
I" "'I, \I ;i 1 a transformatorului de curent TC (fig. 2.3) induce in infa~u­
lil[l'.1 "" 'cundara 2 tensiunea electromotoare:
e .'. - 111 dI(t) (2.3)
2
J/ 1111 11\ inductanta mutuala a celor doua infa~urari.
11
 dn il,1 lransformatoare de curent

~
h'j{,III ' III serie in circuitul primar,

RC I L1
IWIlI pentru masurari, celalalt
I'I lit I II protectie.
I'la ctic, transformatoarele de o~ ' 1
I I i ll I II I ytili~ate in sch~mele de Fig. 2.6. Diagrama fazoriala a curentilor in
L2
1/ ~
I"j"d,'c\w pnn relee nu smt trans- cawl unui transformator de curent real.

'1+_eo-·--------'
Ifli liu lloare ideale; curentul de

[2
TC illlll: lldizare 10 absorbit de transformatorul de curent nu poate fi neglijat.

L2 i 12
IJIIII: I ,lll1a fazoriala a curentilor in cazul unui transformator real este
2 i," III ica cu cea din figura 2.6. Se observa ca, de fapt, 1 ~i i nu sint nici
~ l,
I i/ . lIll1~ proportionali ~i nici riguros in faza.
I ) f ~ acee, transformatorul de curent prezinta doua tipuri de erori:
Fig. 2.2. Reprezentarea Fig. 2.3. Sensul curenti­
croarea de curent r::l, care este 0 eroare de transformare a valo­
transformatorului de curent lor in infa~urarile trans­ i 11t" dective ale curentilor, definita prin relatia:
in schemele de principiu formatorului de curent .
ale protectiei prin relee. 100[%],
E1 = -n7'C'I i - I (2.4)
Pentru dI(t)
dt
> ° rezulta e2 < 0, deci potentialul
, .
bornei infac:u­
III , ' , 1 n~ 1t TC este raportul de transformare nominal, iar I ~i i sint curentii
rarii 2, marcata cu 0 steluta, devine mai ridicat dedt potentialul celei IIlII I,rimar ~i, respectiv, din secundarul transformatorului de curent;
de-a doua borne a aceleia~i infa~urari. eroarea de unghi Eq> = 0 (radiani sau minute), care este 0 eroare
Ca urmare, curentul circula prin 'lnfa~urarea secundara de la borna d, II allsformare a fazei ~i reprezinta defazajul dintre curentul primar
12 spre borna 1]; deci sensul curentului secundar este opus sensului cu­ I 11I1'( ~lltul secundar rotit cu 180
0
(fig. 2.6); se considera ca eroarea
rentului primar. I I, IIlIglii este pozitiva, daca fazorul curentului i' din secundar, rotit ~i
In figura 2.4 este redata schema pentru alimentarea unui wattmetru I 'I" II I:lt la primar, este defazat inainte.

W de la un transformator de curent Te, iar in figura 2.5 sint reprezentate I' lorile transforma toarelor de curen t depind de sarcina (impe­
lilll \,I ) secundarului lor Z sec' Sarcina Zsec este formata din impedantele
lp l. l','lIr;irilor releelor Zy (~i aparatelor de masurat - in cazul in care pe
L, L2 , . I I , ~i secundar se leaga ~i relee ~i aparate de masurat), din rezistentele

~U " l11,II l!'toarelor de legatura rc ~i rezistenta de trecere (sau de contact)

, I, jOllctiunile conductoarelor (r t = 0,05 ... 0,1 D). La calculul sarcinii
~TC ; , Hll tlare Zsec se face - pentru simplificare - insumarea aritmetica

I;I:p'2 I i llll'l ~dantelor ~i rezistentelor din circuitul secundar al transforma­

I'ill il ili de curent.
III fllnctie de eroarea de curent admisibiHi in conditiile nominale
oil IlIlIe\ion'are (sarcina nominala ~i curent nominal) se 'poate alcatui
, I., II " il rea transformatoarelor de curent pe clase de precizie (tabela
I)
Fig. 2.4. Schema pen­
Fig. 2.5. L egarea in serie a transfor­
tru alimentarea unui
matoarelor de curent. I ).w ;! sarcina secundara a unui transformator de curent depaseste
wattmetru de la un
sa nominala Zn' erorile de masurare cresc ~i transformato~ul
'( ",111'; 1.
transformator de cu­ 1"11' li ollcaza intr-o clasa de precizie mai nefavorabila dedt cea pentru
rent.

1~
12
 Tabela 2.1
in practicaprotectiei prin relee inte­ I) _
'. ClaSifiC;:u~ " ttansformatoarelor de curent II'SCaZa capacitatea de incarcarea trans­ ( Tn, . 10
jormatoarelor de curent in functie de
I
I
;

- -'
-

TC
' ,

Clasa de
precizie E,oo",
I, rent '''''r:..;;;'' '
"admisibila
£1 1%)
unghi admisibi1ii
'", [min]
D omenilll dl: utili,,;u(: a
tnlJlsi onna10Iullii (1(' ('Un'llt

~~.- ­
•..
v(l loarea!..., astfel incH eroarea maxima
In
,1(" curent sa nu depa~easca limita de 10 %,
<:orespunzatoare masurarilor fara conditii
(1/:"'01
fill
""­

0,2 ±O,2 ±JO :Masurari de pn"jzi" ell' precizie (v. tabela 2.1). 7
0;5 ±O,5 ±20 Masurari exact(~ (]" p"t(·,." ~i CllCI gic In figura 2.8 este reprezentata curba lsec Zsec
I (contoare)
1 ±40 Relee de distanj.;l ~i <I" llllt"T(', apa-
l'forilor de 10 % pentru un transforma­ Fig. 2.8. Curba erorilor de 10%
±1
rate de taololl (or de curentreal; ea reprezinta vari­ pentru un transformator de curent
3 ±3 Nenormata Relee de curent, de tCllsillll <.: ~i llifer ell­ real.
tiale; amperrnetrc, V(,lt.lIl('t n', sc m na­
alia
,
raportului In
!..., in functie
"
de inca ,rca­
lizari rca (sarcina) secundarului transformatorului de curent Zsec' astfelinclt
10 ±10 Nenormata Miisurari fiira c(>Ildil ii d,' pn'cizic
_._-­ -- croarea de curent E] % sa nu depa~easca valoarea maxima admisibila
de 10%.
care a fost construit. Conditia ca erorile reak S;t nll dcp;tsl·\ts61 limi­ In cazul in care secundarul unui transformator de cui-entar ramine
tele admise de clasa de precizie respectiva se exprim:i cicci I~rin relatia: deschis, in gol (Zsec = 00), intregul curent primar serve~te pentru
magnetizarea miezului de fier al transformatorului (10 = I), prl)vodnd
Zsec ~ Zn· (2 .5) incalzirea nepermisa a acestuia; totodata, numarul de spire W z al infa~
.~urarii secundare fiind mult mai mare dedt numatul de spire WI al
in figura 2.7 slnt reprezentate familiile de curb!' lk crori d(~ IInghi t3 primarului, se induce in secundar 0 tensiune periculoasa atlt pentru
(sau Ecp) ~i de curent d, pentru diferite sarcini scclIndan'. izolatia transformatorului, cit ~ipentru pers6nalul de exploataxe care
Se constata ca erorile scad pe masura ce im}ll'dallta dill secllndar vine in contact cu circuitele secundare ale acestuia. De aceea, normele
scade si dnd creste incarcarea transformatorului de clI)'{'1I1 Illsprc va­ de protectie a muncii prevad ca obligatorie legarea la pamint a. cir­
loarea 'ei nominala In (in abscisa s-au notat a~a-nul1li \l>l(~ cifr('. de supra­ cuitelor secundare ale, transformatoarelor de curent. Pentru cazurile
curent ale trallSfOl'Jllatorului de il1.care secundarul transformatorului trebuie deschis (incercari, veri­
E.! %,e]D curent exprimak prill r;tportul pro­ fieari ale protectiei; reparatiietc.), toate transformatoarele decurent
centual 1/111 %). sint prevazute cu dispozitive de scurtcircuite a bornelor secundare.
Pentru reduct'J'('a S;!J'(:illii secun­
Atunci cind la 0 infa~urare secundara nu se conecteaza nici un aparat,
dare se pradic;t Jq~an:a III serie a
aceasta se leaga neaparat in scurtcircuit.
infasurarilor scclIIHJa n' a dOll:l trans­
Transformatoarele de curent se construiesc in diferite variante, in
forrriatoare de cun:lIl; III accst fel,
fuuctie de tensiunea nominala primara (joasa, medie sau inaWi), lbcul
sarcina ce revinc ficcilrlli (ransfor­ de instalare (in interior sau in exterior), destinatia, numarul de infa$u­
% l;fn [%) ~ator este dc~ 1l1l1l1ai. .'iO (X,. din s.a r­
rari secundare ~i clasa de precizie necesara. Infa~urarile primare ale
, cma secundara tolaLI, cICCI sarCll1a
transformatoarelor de curen,t se construiesc pentru curenti sdndardi­
secundara utili'! a fi('ctlrlli transfor­
zariAde la cinci amperi pina la citeva mii de amperi.
mator de curcnt s(: dllbkaz:l. .lncepindcu tensiunea, de 10 kV~i mai mult, transformatoarele de
Eroarea de clln'J11 a transforma~ c11l~ent se construiesc eu doua ,infa~urari secundare, iar cele pentru ten­
jI torului de masur;l (Teste , brusc in s~uni mai mari de 110 kV se echipeaza uneori ~i cu trei infa~tirari se­
zona de saturatic a miczului trans­ cundare. .
Fig. 2.7. Curbele erorilor de unghi 'Ii
, de curent. forma torului. ·1JTleleintrerupatqare, cum sint cel,e cu ulei mult, de exemplu IU-3s.
au transformatoare d~ cur:entproprii, incluse in iz6lat6are. " .
i4
15
 Pentru utilizari speciale se construiesc transformatoare de curent
speciale; astfel sint: transformatoarele de secventa homopolara (inelare
~i dreptunghiulare) ~i transformatoarele de clasii D pentru protectia
diferentiala, cu caracteristici de magnetizare avind punctc de satu­
ratie ~i cifre de supracurent cu valori ridicate. . il" 'I~urarea secundara are un numar redus de spire (de ordin\ll zecilor).
C. TRANSFORMATOARE DE TENSIUNE
In prinClplU, un transformator de tensiune este forma t tot dintr~un
miez M ansamblat din tole de material feromagnetic, pc care sint bo­
binate doua infa~urari (fig. 2.9). Infa~urarea primar;), ("an~ sc leaga
in derivatie la circuitul de inalta tensiune, are un numiir lnare WI de
spire cu sectiunea redusa; izolatia este rezistent~1 la t<~llsi\IJ]('a inalt~
a retelei. Infasurarea secundara, de la care se alinwll tcaztl -- tot in
deriv'atie - bobinele aparatelor de masurat ~i ccle ak r!'kelor de pro­
tectie, are spire putine W 2 cu izolatia dimensionaL'1 pm!rll !ensiunca
nominal a joasa din secundar; infa~urarea secundar;'1 ('sk izolata fata
de infa~urarea primara, cu 0 izolatie capabila S;I r('zist(' la tensiunea
inalta a primarului.
.Transformatoarele de tensiune functioneaz5. pradic III j"('giJl1 de mers
in gol, deoarece consumatorii pe care ii alimcnteal',;i (rppITz('utlnd sar­
cina secundara a transformatorului de tensiune) all illlJ)('daJl!(~ foarte
mari. Acesti cOllsmnai ori all 1111 c .1nsum
propriu fdarte mic (i>()i>iJl('1\- rdedor de
!!OkV tensiune, directionak, <it' illl])('danP., ale
wattmetrelor, conioan·lor. alc- n· gulatoa­
relor electrice etc.). H('ZIIltii cti ~i puterea
nominala a acesior t rallsfoJ"J lIa (oarc este
11
mica.
Tn cazul tranSfOJ"JllatortlllJi (li! tensi­
11;Lllsformatoarele de tensiune se caracterizeaza prin valori foarte mari
; 11' laportului n TT (tensiunile primare au valori cuprinse intre 0,5 ~i
~,' O k V, iar cele secundare, numai de WOV). De aceea, infa~urarea pri­
11 111 1 , 1 arc un numar foarte mare de spire (de ordinul miilor), in timp ce
PCJltru ca tensiunea la bornele infa~urarii secundare a tral1sforma­
I ," IIllli de tensiune TT sa fie nu numai proportionala, dar ~i in faza
, II t (:nsiunea la bornele infa~urarii primare, ~i in cazul acestor trans­
It ll. lllatoare se marcheaza bornele de catre fabrica producatoare.
Astfel, se noteaza cu A, X inceputul ~i sfir~itul infa~urarii primare
,I I'll a, x - inceputul ~i sfir~itul infa~urarii secundare.
Bornele polarizate (marcate cu asterisc) ale aparatelorde masurat
'"III ale releelor directionale se leaga intotdeauna la borna a a infa~u­
I;ll'ii secundare.
Transformatoarele de tensiune utilizate in practica nu indeplinesc
,onditiile transformatorului ideal (relatia 2,6). Impedanta circuitului
',( 'cundar nu este infinita (cazul functionarii In gol ideale) ~i nici curentul
,Ie magnetizare absorbit nu este nuL
Diagrama fazoriala a tensiunilor unui transformator de tensiune
I ('al este reprezentata in fignra 2.11. Datorita caderii de tensiune f1~t
III secundar. transformarea tensiunii se produce atit cu eroare de ten­
:-illne Eu (sau eroare de transformare a valorii efective a tensiunii), dt ~i
('II eroare de unghi Etj> = S (sau eroare de transformare a fazei tensiunii).
Rela~iile (2. 7) ~i (2.8) definesc aceste erori:
nTT1I - U 100 [0/ /0 ] •, (2.7)
Eu% = U
E,.!> = S [radiani sau minute]. (2.8)
35kV

~
-----I
TT 1- .
une ideal, functiollilld III gol 1:11 Ull cu­ I U .. X :
rent de magnetizarc I" Jl \'gJijabil, este .4 ITT
£:aX,oov.1
I
Indeplinita relatia:
I
a U -.J
Uo C:d. WI = 1/.'1'1' 1/" (2.6) L __ - - - - - u
1/0 J¥2 . 11"

Fig. 2.9. Transformator (reductor)
de tensiune.
~4
...
In care s-au notat cu (J u. lJ ". 'it (I, UtI ten­
siunea de mers in gol ~i telJSilillCa nomi­ *'
~\II.A~ 1,% •
/ W, _
nala din primar. precum ~i con ~sponden­ 1 l!=Wz'Y .
tele lor din secundar. ~i ell 11 1"J' raportul
(coeficientul) no~inal de ~rallsf~)~;~are al }'ig. 2.10. Transformator de ten­ Fig. 2;11. Diagrama fazoriala a tensiuni­
transformatorulUl de tcnslIIllC "j"j, siune. lor unui tmnsformator de tensiune l'eal.

'16 2 - Protec1ia prin relee - c, 1675 17

 Pentru clasa de preclzle 0,5 (cea mai des folosita), eroarea de ten­
siune a unui transformator de tensiune nu trebuie sa depa~easca ± 0,5%,
iar cea de unghi ± 20 min, la un factor de putere cos a!::::!. 0,8 . . '
Pe masura ce sarcina secundara scade, erorile se miqoreaza. In
tabela 2.2 se prezinta 0 clasificare a transformatoarelor de tensiune
dupa clase de precizie ~i erori.
Clasificarea transformatoarelor de tensiune
Clasa
de precizie
I Ero.rea de tensiune admisibilii e.
00
I
'
Ero.rca de
0,2 ±0,2
0,5 ±0,5
1 ±1
3 ±3
--------
infa~urarile secundare ·ale transformatoarelor de kllSitlllC fabriCate
in tara au dimensiuni nominale de 100 sau 1001V3V. S(, Illai I1tilizeaza
~i tensiunea secundara nominala de 100(3 V (p<'lltnl S('clIlHlarul in
triunghi deschis in retele cu neutrul izolat). InUI~lIr;iril<- prirllare func­
tioneaza la tensiunile standardizate: 0,5,3, 6, 10,15,,).", I 10, ao ~i 400 kV.
Acela~i transformator detensiune poatc fllllcpulla ("11 micc clasa
de precizie, in functie de sarcina din secundar. Dc ae('('a, prospectele
care insotesc aceste aparate indica puterea aparl'IlLi COf"('Spllllzatoare
fiecarei clase de precizie.
Transformatoarele de tensiune se construiesc ra 1II1il :i \i IlI0110fazate
sau trifazate, cu una sau mai muIte inHisurari Sf'Cllll<lal",'.
Pentru utilizari speciale se executa tr~nsfunllat()al!' <I" kllsiune tri­
fazate cu 0 infa~urare secundara suplimentar[llegaLi III trillllglii cleschis,
la bornele careia se obtine tensiunea homopolari"t,
D. MONTAJE UZUALE $1 MONTAJE SPECIALE ALE TRANSFORMATOARELOR
DE CURENT $1 DE TENSIUNE PENTRU PROTECTIE
_.
1. Schemele de conexiuni ale transformatoarelor de Cllrent
Infasurarile secundare ale transformatoarelor !I(' CUrt'llt, destinate
instalatiiIor de protectie prin relee, se pot lega Illtn'l'I(~ III <likrite moduri.
Se . deosebesc astfe!: montaje uzuale (In stea compld [I, In stca incoII1­
pleta sau in triunghi) ~i montaje speciale (montaj difcrenpal, fiIttu
18
Il,· , .( ·" V( ~llp. homopolara, serie ~i paralel). in figura 2.12 sint reprezen­
I,d,· principalele scheme de conexiuni ale transformatoarelor de curent.
A
MOlltajul in stea completa(fig. 2.12, a) se executa cu transforma­
III.m· de curent pe toate fazele instalatiei protejaJe.
BoiJincle reI eel or 7, 2, 3 fiind Inseriate pe cele trei conductoare de
I ' /.. 1 (In secundar) sInt parcurse de curentii secundari pe faza: iR=
'~ / ,, ..!.S J s ~l" .!.T = --=--.
= --- JT P'
nn b0 b'ma re1eu lUl' 4 ,conectat pe con­
Tabela 2.2 " 'pc 1tTC llTC
dl1l' Iorul de nul (de Intoarcere), circula triplul curentului de secventa
1""l1opolara 3io = _1_ (lR + Is + IT)' Releele 7,2, 3actioneazalaorice
Ilnl~hi
~~
a,1!nisibilii .£<jJ
.
nTC
, Illtcircuit (monofazat sau trifazat), iar releul 4 numai la scurtcircuitele
11 1(HlOfazate sau polifazate la pamint.
± lO
Montajul In stea completa este folosit In schemele protectiei prin
±20 II·IIT instalate in retelelecu neutrullegat direct la pamint, expuse tu­
+40 Ilrror tipurilor de defecte.
J\tIontajul In stea incompleta (fig. 2.12, b) folose~te transformatoare
,I,· curent numai pe doua faze. Prin conductorul de intoarcere circula
'IIrcntul io = _1- (lR
nTC
+
IT) = - Is = - is, adidi un curent egal ca
nTC­
1I10dul cu curentul fazei S, pe care nu este instalat un transformator
<II" curent. Montajul se poate realiza: cu doua relee de curent (aferente
I.lzelor prevazute cu transformatoare de curent) sau cu trei relee de
'IIJ-cnt (cel de-al treilea teleu fiind inseriat pe conductorul de intoarcere).
Schema este sensibila la toate scurtcircuitele poIifazate, precum ~i
la cele monofazate pe fazele cu transformatoare de curent ~i relee;
,II: aceea se folose~te pentru protectia impotriva scurtcircuitelor poIi-·
la7.ate, in retelele cu curenti mici de punere la pamint.
Montajul in triunghi (fig. 2.12, c) necesita conectarea transforma·
!uarelor de curent in triunghi ~i a releelor de curent in stea. Bobinele
rdeelor sIn t parcurse de diferen ta curen tilor secundari (iR - is), (is­
- iT) ~i (iT - iR); ca urmare, curentii prin releele 7, 2, 3 slnt de
]/3 ori mai mari dedt curentii secundari pe faza ~i defazati fata de
ace~tia cu 30°.
Montajul acesta prezinta avantajul ca, la orice fel de scurtcircuit,
prin relee circula curenti, ~i de.ci protectia functioneaza. De asemenea,
curentii de secventa homopolara se inchid In triunghiul format de 1n­
J{j~urarile secundare ale transformatorului TC ~i nu mai trec prin relee.
Montajul in triunghi se folose~te In schemeJe protectiei de distanta
!;ii diferentiale Impotriva defectelor polifazate. In afara de aceste mon­
taje uzuale se folosesc unele montaje speciale ale transformatoarelor
de curent (fig.2.ll, d~i e).
19
 R S T R S 7

JRti lsi! iTtl iR+1 Js.f 1rt Montajul diferential (fig. 2.12, d) asigura alimentarea bobinei re­
~ Zr 1t 'lI ll1i de curent, cu diferenta curentilor fazelor R si T. Schema de co­
1
lr I
1I"\ inni diferentiala se folose~te pe~truprotectiascurtcircuitelor poli­
1.1 /.:\ te.
~ Pcntru protectia impotriva scurtcircuitelor monofazate, in retele cu
1z lr
. Ilrenti mari de punere la pamint, precum )ii pentru semnalizarea pune­
£J L .- I 1: t ilm la pamint monofazate, in retele cu ~urenti mici de punere la pamint
10·-,ls
,. lltilizeaza schema din figura 2. 12, e. lnfa)iurarile secundare ale trans­
If trmatoarelor de curent de pe cele. trei faze se leaga in paralel, iar

r-....... - b I)(Jl>ina releului de curent se inseriaza pe conductorul care une9te

I tornele secundare ale acestora (a9a-numitulmontaj in filtru Holmgreen).
R S T R S T
III regim normal de functionare 9i in. cazul scurtcircuitelor trifazate
' d Ill bifazate, suma curentilor pe cele lrei faze este nula, astfel indt

J,~t l Js~1 11+1 lR+) Js t/ 1r l Itrin releu nu circula dedt curentul de dezechilibn.1 al filtrului, datorat
t IlCidentitatii caracteristicilor transformatoarel0'r de curent. In cazul unui
·;curtcircui't monofazat, curentul de pe faza avariata se transmite re­
.l~-js I(~ului prin intermediul' transforri1at6rului de curent, respectiv echi­
Zr

~ l,t L, librul curentilor dispare 9i releul actioneaza coinandind declan)iarea

intrerupatoarelor sau semnalizarea.
lr
L In figura 2.12, f 9i g este reprezentata lega,rea in serie, respectiv
I( ~ g area in paralel a doua transformatoare de curent pentru protectie.
+l", f iz
Prin legarea in serie (fig. 2.12, f) a secundarel<ir unor transforma­
1.0are de curent, de puteri mici (de exemplu, cele incluse In izolatoarele
intrerupatoarelor), situate pe aceea9i faza, sarcina; ce : revine ficaruia
se reduce la 0 jumatate din sarcina totala a secundilrului.
C d Legarea in paralel a infa9urarilor secundare, a dQua tr'ansformatoare
de curent, situate pe aceea9i faza (fig. 2.12, g)', face casarcina secun­
R S T R N clara ce revine fiecaruia sa se dubleze, iar raportul de transformare sa
se injumatateasca. De9i aceasta reprezinta un dezavantaj, montajul
jR~1 ls+1 11il JRti IVN in pal-aIel se dovede9te deosebit de util atunci dnd trebuie sa se obtina
un raport de transformare nestandardizat.
De exemplu, pentru obtinerea unui transformator de curent cu
L'I , Zr 1(,1 . . raport de transformare nestandardizat n TC = 37,5/5 se leaga in paralel,
.
Zr
' v~q..,:l,
=-:1---:::"1 fl.; f- ~ pe partea infa~urarilor secundare, doua transformatoare de curent cu
i, i, i, lr ' - ---'
raportul standardizat nTC = 75/5.

2. Schemele de conexiuni ale transformatoarelor de tensiune

Lzr Lz
In figura 2.13 sint reprezentate principalele scheme de conexiuni
e f y ale transformatoarelor de tensiune folosite in protectia prin relee.
Montajul cu un singur transformator de tensiune (fig. 2.13, a) se
Fig. 2. 12 Scheme de conexiuni ale transformutoare!or ell' ClIWIll.
aplica in retele cu punctul neutru izolat, deci pina la tensiunea de 35 kV.
20
21
 III stea, ~i 0 infa~urare secundara suplimentara, cu tensiunea nominal a
R 100 sau 100f3 V, legata in triunghi deschis.
S La bornele infa~urarii secundare ptincipale se obtin tensiunile pe
T f r ; laza sau intre faze, iar la borne~e infa~urarii secundare suplimentare

AU A A
:w obtine tensiunea homopolara. In regim normal de functionare ~i la
(Iefecte fara punere la pamint, tensiunea homopolara la bornele secun­

an'
S
r
II

a
t
x

(II? o!~
X b-­

0,
"b " ~ll"
dare in triunghi este practic nula (sub 1 V), datorindu-se numai dez­
('chilibrului transformatorului.
Dupa cum se vede in figura, in circuitele transformatorului de ten­
siune s-au instalat sigurante. Pentru a se evita posibilitatea unei actio­
nari gre~ite a protectiei la arderea acestor sigurante, in circuitele secun­
uare se prevad semnalizari speciale ~i blocaje, prin care se suprave­
gheaza integritatea circuitelor · respective.
R ,..
S 3. incercarile transformatoarelor de masura
T r s t o Incercarile transformatoarelor de masura urmaresc determinarea po­
laritatii bornelor ~i verificarea raportului de transformare.
c Pentru legarea corecta in schemele de protectie a transformatoarelor

'0 xa~uJ;~
de masura de curent, ale caror inceputuri ~i sfiqituri de inta~urari nu se
r;'UmX xl
cun9sc, este necesara determinarea In prealabil a polaritatii bornelor.
In acest scop se poate folosi montajul simplu din figura 2.14.
Borna secundara Iv corespunzatoare inceputului infa~urarii secun­
dare, este aceea care la inchiderea intrerupatorului 11 face ca acul gal­
vanometrului g, cu zero la mijlocul searii gradate, sa se deplaseze
I spre gradatiile pozitive (deci aceea pentru care curentul I in primal'
r ~ t
Fig. 2.13. Schema cit· C;1)1I( ' )(;III1; " g
b transformatoardor tit· "'":1 ;" tlf · .
La bornele a, x ale transformatorului TT se CUkgT' () ~ illl~lIr;1 tensiune
intre faze, redusa prin raportul de transformarc 1'/7"1"
In retelele cu neutrul legat la pamint, ac(~st 1l1()llt :l j S(' IIlilizeaza 1,
la masurarea tensiunii pe faza (de exemplu, pcntnl indi c;w'a prezentei
tensiunii pe linie). +1 *L, ___
J
Montajul "in V" (fig. 2.13, b) permite obti!l(~rea ill :';(:l:llll(lar a tu­ l~:-
turor celor trei tensiuni lntre faze, de ascmCllca redus( ' prill raportul •
...!..
n TT · Conexiunea "in V" se folose~te numai In l'c\l'IcI(; ell neutrul
izolat.
In figura 2.13, c este reprezentat un transformator d(' tt'lisiune tri­ '----~-ic::=J I &" A 9>--------.J
fazat cu doua infa~urari secundare. Infa~urarilc prilll:t 1'1' (III sIca) au R
tensiunea nominali't Uff'!, V; cele secundarc Sll1t de dOll;t fduri: 0 Fig. 2.14. :Montaj pentru determinarea polaritiitii bornelor trans for­
infa~urare secundara principala, cu tensiunea nominaE! lOOfV"3V, legata rnatorului de Curent.

22 ·23
 oeste in crest ere la inchiderea intrerupatorului, astfel c5. ~ > 0). Numai
, dt .
in acest caz, sensul curentului in circuitul secundar exterior este de la
{+) spre (-), la fel ca in circuitul bateriei E. Reostatul R din mon­
tajul din figura 2. 14 serve~te pentru limitarea curentului in circuitul
primar al transformatorului de curent.
. Pentru verificarea raportului de transformare se fac mflsuriitori ale
curentilor, respectiv tensiunilor, pe partea secundar;l a transformato­
rului de masura, corespunzator regimului nominal de fUl1ctionare, uti­
lizind surse speciale ~i transformatoare de m5.sura etalon.
REZUMAT
1. Transformatoarele de masura sint aparate ("k('( rice de con­
structie special a , de putere redusa, care se fulos('sc P("IJ Irtl transfor­
marea unor marimi primare caracteristice (cun'lll S:tll knsinne) in
marimi secundare, de valori reduse, proportion:tk ell \'al()riJe primare
;;i care pot fi aplicate la intrarea releelor, a aparaklor tit ' Illi"lSllrat sau
a organelor de masurat ale regulatoarclor CLlltOlJlail'.
2. Transformatoarele de masura se pot clasifica 111: I raillsforma­
toare de intensitate (sau de curent) - care trallsfoJ'ill ii cllrt'l1l11l alter­
nativ de mare intensitate in curent alternaliv dt, illil'lIsilak rcdusa
(S A sau 1 A) - ~i transformatoare de tClIsilllW (";1 rt' I rallsforma
tensiunile inalte sau foarte inalte in tensiuni j()asp, tI" "ili,·,·j de 100 V.
3. Datele caracteristice pentru un transforllla Ior tit' CIIJ'(~l1t sint:
raportul (coeficientul) nominal de transfonnarc, .:Ia sil ((t' pn'cizic, ero­
area admisibila de curent ~ieroarea de unghi adlllisilli lfi.
4. Datele caracteristicepentruun tranSfOrtll;tiur tI,· iL'IISilillC srnt:
raportul (coeficientul) nominal de transfonnan~. ci;lsa tI, · I'rt'('il',ic, ero­
area de tensiune admisibila ~i eroarea de ullghi atl lll isiliil :'1.
S. Pentni transformatoarele . de curellt, sdlt' IIIl·I" til' ('onexiuni
uzuale sint: in stea completa, ,in stea incompldii. III II illllghi. Illuntajul
diferential, montajul in serie ~i montajul in paruld.
VERIFICAREA CUNO~TINTELOR
I. Transformatoarele de masura sint:
a) aparate electrice care transform a 0 miirinw d"ciricii llllr-o m[lrime
de alta natura?
24
b) aparate electrice care transforma marimi electrice, primare in
III tlrimi secundare, de aceea~i natura, dar de valori reduse?
c) aparate electrice pentru masurarea unor marimi caracteristice
:dc instalatiilor electrice (curent, tensiune)?
2. Un transformator de masura de curent are in primar WI = S spire
~,;i raportul (coeficientul) nominal de transformare 11 TC = 4~O. Cite spire
~
IV" are acest transformator in secundar?
.~ 3. Datele caracteristice pentru transformatoarele de masura sint:
a) curentul sau tensiunea nominaIa, numarul de spire in secundar
:;;i clasa de conexiune?
b) curentul sau tensiunea nominal a, numarul de spire in primar
:;;i eroarea maxima admisibila ' (de tensiune, de curent)?
c) raportul nominal de transformare, clasa de precizie ~i erorile
maxime admisibile (de curent sau tensiune ~i de unghi)?
4. Incarcarea (sarcina) secundara ce revine unui transformator de
curent se poate reduce:
a) prin legarea in serie a infa~urarilor secundare?
b) prin legarea in paralel a infa~urarilor secundare?
c) prin legarea in triunghi a transformatoarelor de curent?
CAPITOLUL 3
NOTIUNI GENERALE PRIVIND RELEELE
DE PROTECTIE ~I AUTOMATIZARE
A. DEFINIREA ~I CLASIFICAREA RELEELOR
Releele reprezinta categoria cea mai importanta de aparate din cu­
prinsul unei instalatii de protectie ~i de comanda automata.
tn general, prin releu se intelege un aparat, care, fiind supus unei
actiuni exterioare, realizeaza automat (fara interventia omului) 0 anu­
mita operatie, pentru 0 gama data de valori ale marimii aplicate la
intrare care provoaca functionarea sa.
tn functionarea oricarui releu este caracteristica variatia brusca
(in salt) a marimii de ie~ire atunci dnd marimea de intrare atinge ~i
depa~e~te 0 valoare precisa, numita valoare de ac!ionare (excitare).
La scaderea marimii de intrare sub 0 anumita valoare, numita valoare
de revenire, are loc saltul invers al marimii de ie~ire.
25
 5
Releele de protectie ~i automatizare pot fi clasificate dupa mai multe
le 1'1 i tcrii.
..... -- ...."" .. a. Dupa principiul de functionare ~i natura marimii de intrare Xi
leo

It~f
.;(' deosebesc: relee eleetriee (de curent, de te,nsiune, de frecventa, de

0
1
J /,z' - - -.-Ji
rev a
l
I'utere etc.) ~i relee neelectriee (de temperatura, de presiune, de debit,
III' gaze, de viteza etc.). La rindul lor, releele dintr-o anumitii cate­
gorie se pot deosebi dupa prineipiul de construe/ie. Astfel, releele elec­
t rice de tip electromagnetic pot fi polarizate sau nepolarizate, cele
lilagnetice pot fi cu circuite magnetice saturabile sau cu amplificatoare
Illagnetice etc.
b. Dupa natura parametrului controlat se deosebesc: relee de cu­
b rent, de tensiune, de impedanfii, de putere, de ahtnecare, de turafie, de
a debit etc. In majoritatea cazurilor, marimea de la ie~irea releelor de
protectie Xe este de natura electrica.
Fig. 3.1 Releu electromagnetic:

In figura 3.2 se prezinta 0 clasificare a principalelor tipuri de re­

a ~ schema constructive; b - diagrama de iunctionarr. (caraeini:-:.lil:a 1'1:11'11111 i) .

lee intilnite in sistemele de protectie.

In figura 3.1 este reprezentat simplificat un reku de Lip electro­
magnetic format dintr-o armatura fixa de otel 1 si 0 arrlliiLurr, mobila 2.
Marimea de intrare este reprezentata de cllrcnt{l] I, care parcurge spi­
rele bobinei 3 de pe armatura fixa. La crc~ter('a clIr(,lILului Ii' 'Cj.r­
matura 2 este atrasa, insa resortul antagonist /1 S(' oplllle deplasarii
acesteia. Cind curentul Ii atinge valoarea de acjiollaJ'(~ lift' rezistenta
resortului este invinsa, armatura 2 este atras(l ~i prill rolin'" in jurul
punctului 5 inchide contactul K 1 , provocinfl aparijia III circuitul de
ie~ire a unui curent leo. Valoarea lui leo estc cleL('rmillatii de valoarea
sarcinii rezistive Rs' Se observa ca functionarca rd('lIllIi poaLc fi repre­
zentata prin urmatoarele relatii:
Ii < I;a (K1 deschis),domeniupentru em' ',­ 0,
Ii > I;a (K1 inchis), domeniu pentru care I"
1,.0'
La scaderea curentului de intrare Ii' armiitura 2 1111 I ~Stc eliberatii
imediat, ci numai atunci cind se atinge 0 valoare Ii rrn Illai mica decit
cea de actionare (Ii rev < I;a) pentru care contacLul H1 Sf: deschide ~i
Ie devine zero. Pentru functionarea la revenire, rda tiilc sint urma­
toarele: ' ,
Ii > Ii rev (K 1 inchis), domeniu pentru carc 1 c " leo;
Ii < Ii rev (K1 se deschide) ~i Ie = O.
Raportul: intre valoarea de revenire ~i cea de actionarc sc nume~te
Jaetorde revenire K rev' Pentru' releul din figura 3.1, J( rev = 1 rev < 1.
'Iia . ....
26
B. MARl MILE CARACTERISTICE ALE RELEELOR DE PROTECTIE
IVVirimile care caracterizeaza un anumit releu sint urmatoarele:
- natura marimii de intrare (sau de !lctionare):
- puterea ce trebuie absorbita la intrare pentril ca releul sa ac­
tioneze (cu valori cuprinse intre sub 1 v:,r ~i circa 40 Vl):
- curentul (puterea) rezultat in circuitul de ie~ire, in conditiile
unei tensiuni admisibile date ~i in functie de natura sarcinii (de exem­
plu, se spune ca un contact rupe 2 A la. 110 V ~isarcina rezistiva
sau 0,5 A la 220 V ~i sarcina inductiva);
(3.1 ) - numarul de funqionari sigure al releului (cifra de ordinul ze­
cilor sau al sutelor de mii):
(3.2)
- numarul ~i pozitia contactelor releului. Un releu poate avea un
numar de contacte normal deschise ~i (sau) un numar de contacte
normal inchise. Prin pozitia normala a unui contact se inte1ege po­
I',itia acestuia cind releul este neexcitat (sau pozitia in stare de ma­
gazie a releului); ,
- domeniul de action are sau gama de reglaj .pentru marimea de
(3.3) intrare (san aqionare). De exemplu, un releu electromagnetic de cu­
rent poate fi reglat pentru val~ri de actionare intre 5 A ~i 20 A;
. (3.4) - timpul propriu de actionare, care masoara timpul scurt intre
ITlOmentul aplicarii marimii de actionare, pina la inchiderea contacte­
lor (de la val~ri de circa 10-50 ms, la releele instantanee, la val~ri
d( ~ 0,1... lOs ~i mai mUlt' in caznl relee10r cu actionare temporizata
I,rin constructia lor).
27
 'I~I

C. RELEE ELECTRICE CU CONTACTE

~

~
§ III t'chipamentele de protectie prin relee a instalatiilor electrice,
I'll II LI i larga raspindire 0 au releele electrice cu contacte.
'" BU".IGdJd

/_>A/U 30
dO
1.1 dlldul lor, releele electrice cu contacte se pot clasifica in mai
q, IIll dlt · I'ategorii.
.(.)
<:: .1 I lapa principiul de constructie !?i functionare a elementului sen­
'"
~
\.) 1111 " I re1eului se deosebesc:
<lJ "dee electromagnetice (nepolarizate sau polarizate);
~ I'l~ lcc electrodinamice (fara fier sau cu fier);
dliDJfll ':0 rdee magnetoelectrice;
~ aliOJ3/,nJD dO i(·iee de inductie;
(.)

-!2 rclee magnetice (cu circuite magnetice saturabile sau cu ampli-

t:: ...,..
~ I h \111;1 n : magnetice); . .
ilJOI°f.lO
'" -....Cl,
'tl (.)
<.)
n~l ee electrotermice;
\.)
.,..,:.>
c '­
~~
!:l /D/aw.IO
8::>, rdee electronice (cu tuburi cu vid sau cu gaze) ~i fotoelectronice.
S o I,. /Jupa natura marimilor aplicate la intrare se deosebesc:
'U
o
rd ce de curent (pentru curent continuu sau alternativ);
<> relee de tensiune (pentru tensiune continua sau aIternativa);
8 J'( ;lee de putere (activa, reactiva, aparenta); .
r­ :>
<u I
'U rdee de impendanta (de rezistenta, de reactanta, de impedanta);
.;:;
.~ rdee de frecventa (sau de alunecare);
'?---,I ::
.9­ rclee de defazaj (de succesiune a fazelor) .
~ I -\->
I . 1Jupa felul variajiei marimii de actionare, adica a marimii de
I <lJ
•<oJ "
0;
ill (ra rea releului, se deosebesc:
I ..::: :;;
I ~ BJ,IW,II{.J°fOJ R.
'8
I'dee maximale, a caror actionare se produce atunci dnd marimea
1 ::!
"Q
oi l lid rare depa~e~te 0 anumita valoare maxima dinainte stabilita;
I lJn'1 n / n.J Po. l'dee minimale, a caror actionare se produce atunci dnd marimea
I ("I 01 11 IlIlr .. re scade sub 0 valoare minima, dinainte stabilita;
I i1JDO/S,'ZUDJj n.J ,..;
~ I rdce directionale (sau de sens), a caror actionare se produce numai
~ I .?2 It I" lri lilbarea sensului marimii de intrare (de exemplu. schimbarea
~
~---,
t::,~
I '"': Iil ili unei puteri electrice, in cazul releelor directionale);
" L _ _ _I I dce diferentiale, a caror actionare se produce atunci dnd di­
;, 1t ·II!.I. valorilor a doua marimi aplicate la intrare devine, in valoar~
;1 ,1/1,,1 :1, rnai mare dedt 0 valoare dinainte stabilita.
/UilJflJ

I. I{e lee electromagnetice

"'1' 1,'1'](0 construite pe principiul electromagnetic sint cele mai ras­

BJD,IPOIWJil/U/ /dlltlll, ' rl'!ee electrice cu contacte. Aceste relee slnt utilizate in curent
ud 111 1111 ~i alternativ; function area lor se bazeaza pe atragerea unei
i de ote! de catre 0 bobina cu miez de fier (electromagnet).
1111 , ,iI III

29
 a. Relee electromagnetice de curent
~i de tensiune. Releele electromagnetice .\. Schema de principiu a re­

I, 1111 " ,· "'ctromagnetic de curent:

de curent ~i de tensiune si'nt relee de l \ h l'lIl~' drcuitului magnetic al releutui

Curent maxim, de tensiune maxima ~i II ,, 'nHd H.C; b - spira io 5cllrtcircuit. \,..0r...1,

de tensiune minima. Din aceasta cate­ ~o;,T (\Ir

gorie fac parte releele de tip RC (relee \. \, ! --~, ­

Fig. 3.3. Releul ma....d mal de

de curent) ~i de tip RT (relee de ten­
siune), de construqie romaneasca.
Releul maximal de curent tip RC,
fabricat in tara (fig. 3.3), este un apa­
rat electromagnetic cu armatura mobila
rotitoare, alimentat cu curent alternativ
de 50 Hz. ' .
curent RC. Releul se compune dmtr-un mlez
- de fier 7, pe care sint a~ezate bobi­
nele 2. 1n intrefierul electromagnetului se poate roti 0 armatura de ot el
3 (paleta mobila), solidara cu axul releului. Pe acela~i ax este fixat
un capat al resortului 4. Celalalt capat al resortului 4 este solidar cu
~evierul indicatorului de reglaj 7, care se poate deplasa i'ntre limitele
fixate pe scara de reglaj 8. 0 piesa izolata poarta "ca1aretul" metalic
5 care asigura i'nchiderea contactelor fixe 6. Contactele fixe 6 seleaga la
cele doua borne interioare ale releului .
Gnd bobinele electromagnetului sint parcurse de curent, armatura 3
tinde sa se roteasca in fntrefier spre poW miezului 7 sub actiu11ea unei
forte de atractie proportionaL'1 cu patratul fluxului magnetic <t>, ocu­
plnd pozitia cea mai favorabila unui flux maxim.
Cuplu1 activ care produce deplasarea armaturii se poate exprima
prin relatia :
iVIa = K}<t>2. (3.5)
lntrudt fluxul magnetic <t> este direct proportional cu curentul Ir
care parcurge bobina releului, iar acest curent nu este dependent de
reluctanta circuitului magnetic, cuplul activ care actioneaza asupra
armaturii mobile, In orice pozitie a ei, se poa tc scrie:
JVIa = K 2J';· (,3.6)
\
1~'
6/~)
2
tt¢lr IlIIE
a b
\, 1/''1 111 ,,1 dat de resortu14 ~i cuplul antagonist produs de frecari in lagare.
" JlIl: tI c scrie deci relatia cuplului antagonist rezultant:
Mr = M ro '+ K3(S - So) + MIl" (3.7)
III I ,11"\' :
111 '11 este cuplul antagonist initial;
.' - deplasarea ungiulara a armaturii;
1',,.- cuplul antagonist produs de frediri (practic constant).
II r;azul cre~terii curentului in infa~urarile releului pina la valoarea
I !l ln l III care lVla >ll1r' pe tot parcursul deplasarii armaturii mobile,
I II '" lila atragerii acestei armaturi spre polii electromagnetului, con­
l ill i I' l l' ':; ~i 6 normal deschise se inc:hid ~i releul actioneaza. .
I.a unele relee electromagnetice,pentru a se evita vibratiile arma­
I \iii l Illobile sub actiunea fluxului alternativ <1>, 0 parte din polul mie-
I lhll dr' fier se ecraneaza printr-o spira ecran E (in scurtcircuit) de
" \1 111 II sau alama (fig. 3.4, b).Ca urmare a modificarii caracteristicilor
t ill:ll il Irllli magnetic, fluxul <1>} care strabate portiunea neecranata este
(1. l ll ,,1 eu unghiul'Y inainte de fluxul <1>2 prin partea ecranata. Intru­
i ii II. I ~;i <[)2 nu se anuleaza simultan, 'nici fortele magBetomotoare pro­
.1iI " 01,· cde doua portiuni de pol nu trec ,s imtIltan prin zero (deci 11ici
11 1,1,,1 r('zultant M a), ~i asHel vibratiile sint practic eliminate.. Releul
"'1 1111 arc spira de scurtcircuitare pentru p,revenirea vibratiilor aqna.­

In relatiile (3.5) ~i (3.6), K} ~i K2 sint consta.nte care depind de
caracteristicile constructive ale releului.
Deplasarii armaturii 3 in sensul ·indicat de sageata in figura' 3.4
(sensul actionarii contactelor mobile ale releului) i se opune cuplulan­
30
1111 " IIlo/lile . . ­
".doarca minima a curentului Ir la care-releul actioneaza lnchizin­
11\ I , \llrtactele se numeste curent de actionare a releului I ar .
i )IIP:l intreruperea cur~ntului din bobinele releului sau la scaderea
t ill .lIh 0 ;tlll1mita valoare, armatura 3 revine, sub actiunea resortului 4,
I- I "l/. il,i:l initiala, iar contactele 5-6 se deschid. .

:3.1
 Valoarea maxima a curentului la care contactul releului revine in
pozitia initiala (releu dezexcitat) se nume~te curent de revenire I:"v T'
Raportul dintre curentul de revenire ~i curentul de actionarea re­
lcului reprezinta factorul de revenire a releului:
,;~~
K reu _
-
I revr
--­
Ipr
Factorul de revenire este totdeauna subunitar pentru releele maxi­
male ~i supraunitar pentru cele minimale (In cazul releclor maximale,
in starea de action are, fntrefierul este mai mic, si deci reluctanta cir­
cuitului magnetic este mai mica, fiind suficient un ~urent mai mic pentru
a men tine armatura mobil a atrasa).
Releul de curent RC este un releu maximal, actionlnd numai in
cazul cre~terii curentului I r , peste valoarea reglata. Coeficientul de re­
venire a releului RC este: K rev = 0,85. Releul are fnfa~urari cu spire
putine , de sectiune mare, care slnt parcurse de curenti mari: 1m = 0,2
... 200 A.
Curentul de action are . a releului maximal de curent RC poate fi
reglat prin variatia tensiunii initiale a resortului antagonist (reglare
continua) ~i prin schimbarea conexiunii (serie sau paralel) la cele doua
sectii ale bobinei releului (reglare in trepte). La schimbarea conexiunii
bobinelor releului din serie in paralel, curentul de actionare se dublea­
za (doar jumatate din curentul total trece prin fiecare sectie) (fig. 3.5).
Domeniul de reglaj pentru curent la releele RC este:
(0,25-0,5) I", cu bobinele in serie;
(0,5-1) I rn cu bobinele in paralel.
Noile relee electromagnetice de curent ~i de tensiune fabricate in
tara sint prevazute cu 0 singura bobina, aVlnd 0 priza mediana pentru
modificarea domeniului de reglaj de la simplu la dublu.
-L 2 .2l
---J _1-­ Fig. 3.5. Conectarea bornelor releelor
de curent ~i de tensiune:
Q b a - conectarea in serie; b -
paraJeJ.
32
I, II ' illllC<L resortului se modifica rotind indicatorul de reglaj 7
[II ' L'\).
1',IIIi'I"a 1a punct a releului ("aducerea in scara") se poate face cu
1111 1 I ' III Ilburi care limiteaza pozitia de repaus (corespunzatoare curen­
t II/ 'II ;, ) :.'i pozitia de actionare (corespunzatoare curentului I Tevr ) a pale­
'I "ili l"k .] in cimpul magnetic al electromagnetului 1...
(3.8)
lil llilid propriu de actionare a releului RC este practic nul (de or­
Illlill !I (1,0.') s). Releul poate fi folosit atit in curent continuu cit ~i in
Ii , ,' pl :dicrnativ (cuplul de actionare este proportional cupatratul
·11' 1,1 "llIi care parcurge bobina releului - relatia 3.6), are 0 constructie
"I ld.".i prczinta mare stabilitate In functionare. eel mai frecvent folosit
I, II ",,] RC-2Al, care este un releu maximal de curent, aVInd un
I1I 1 "I Ilormal deschis.
I l, d d(~ caracteristice ale releelor RC fabricate de Intreprinderea
I If' II ""Iagnetica" sint indicate in anexa 2, tabela A.2.1 de la sfir­
dill 1I1.1 11l1alului.
I" "le tt! de tensiune RT maximal sau minimal de tip electromagnetic
,1, ./: .pilqte de releul de curent RC, numai prin faptul ca bobinele
" L II I. Ii de tensiune au spire multe ~i subtiri, fiind construite astfel
II, II :!. rcziste la tensiunea nominal a de alimentare. Releul maximal
II 1' 11' ,iIIll C actioneaza la cre~terea tensiunii peste valoarea reglata,
i " /11 I lIdll-~i contactele normal deschise; cel de tensiune minima (sau
11 111111,1 1) actioneaza la scaderea tensiunii sub valoarea reglata, rotin­
Iii .~ i "II JI ;iiura sub actiunea resortului antagonist, al carui cuplu depa­
l~ I" '" pllli electromagnetic activ M a' inchizindu-~i astfel contactele
!il'illi .d Illchise.
'/"'II :,illllea de actionare a releului se regleaza prin modificarea ten­
. illioli IIliliale a resortului antagonist ~i prin schimbarea conexiunii (serie
11 11,1101\(") la cele doua sectii ale bobinelor de tensiune.
i ~ , ,, !o l'ld de revenire al releului maximal de tensiune este 0,85, iar
1
tl':r il " 1I1inimal are valoarea:--C>!.1,2.
0,85
k I.,,· /!· RT fabricate de Intreprinderea "Electromagnetica" se con­
!! 1111 ,1 PPlltrU tensiuni de 24; 48; 60; 100; 200; 400 V, cu posibil,itati
Ii i I' f l" I',· de la 0,25 Un la 1 xU".
I, He'lce electromagnetice de timp. Releele electromagnetice de timp
1,,111 " "1,: in schemele de protectie, in scopul introducerii temporizarilor
I I III' pl"lItru functionarea selectiva a protectiei prin relee. Deoarece
1'" 1/ I,I"l odde electromagnetice obi~nuite se obtin temporizari relativ
I" " III releele de timp se utilizeaza, in acest scop, mecanisme de
, 'lil li' , ('are au ~i avantajul de a respecta cu precizie temporizarea
conectarea In Ii" " I,r,· ::!ahilita.
" '·II"'1i1i "l'in relee - c. 1675 33
 Releul electromagnetic de timp RTp cel
II, \r..f", ~ mai frecvent intilnit, este compus dintr-un
sistem electromagnetic de tip solenoidal ~i un
mecanism de ceasornic care este armat de
B sistemul electromagnetic (fig. 3.6).
La trecerea curentului prin bobina electro­
magnetului 1, miezul acestuia este atras ~i,
prin intermediul ~urubului fara sf1r~it 2 ~i al
rotii dintate 3, determina rotatia piesei inter­
mediare 4. Aceasta produce tensionarea resor­
tului 5, care antreneaza In rotatie axul echi­
pajului mobil 6. De retinut ca axul rotii din­
tate 3 nu este cuplat mecanic cu axul echi­
pajului mobil. Roata dintata 7 fixata pe axul
. !J 6 se angreneaza cn roata dintatii de pe axul
unui mecanism de ceasornic 8, care determina
o anumita viteza de rotatie a echipajului mo­
bil al releului de timp. Tot pe axul 6 este fix at
Fig. 3.6. Releu electromag- contactul mobil 9, care se rote~te odata cu axul
netic de tip RT p. echipajului mobil pina ce ajunge la contactul
fix 10, inchizind circuitul AB (releul actioneaza).
Dupa intreruperea curentului din bobina electromagnetului 1, miezul
acestuia este impins de resortul de revenire 11 spre stinga. Axul echipa­
jului mobil impreuna cu toate elementele solidare cu axul revine brusc
in pozitia initiala (releul dezexcitat). Un opritor 12 limiteaza cursa
contactului mobil 9 la revenire.
Timpul de actionare a releului RTp se regleaza prin variatia distantei
dintre pozitia initiala a contactului mobil 9 ~i contactul fix 10 care
limiteaza cursa. Pentru fixarea unni anumit rcglaj de timp (timpul
de actionare al releului tar), contactul 10 se deplaseaza pe scara de re­
glaj 13 pIna la 0 anumita diviziune a acesteia. Scara de reglaj a releului
este etalonata in secunde ~i are 0 forma semicirculara. Bobina electro­
magnetului 1 este calculata pentru un curent de scurta durata (de
maximum 20-30 s) la tensiunea nominala.
Temporizarea releului RT este independenta de valoarea tensiuuii
aplicate bobinei cu conditia a~igurarii unei tensiuni de actionare Uar ~
~ 0,7Unr · Tensiunile de alimentare nominale Unr sint 24; 48; 110 ~i
220 V.
c. Relee electromagnetice intermediare. In cazurile in care capa­
citatea de rupere a contactelor sau numarul de contacte de lucru ale
releelor principale electromagnetice (de curent, de tensiune, de timp etc.)
sint insuficiente, se folosesc relee intermediare.
34
I~, I,·, ·JI· intermediare de tip RI 2
.n , 1\ 11110' 111 tara noastra slnt aparate
Ii i I I "IIl .ll-\lI{:t'icecu armatura bascu­
h' \,1 I , '.1,' 1:llrent continuu sau alternativ.
III lq ',III :1 3.7 este reprezentat sche­
IId ln IIII rdcu R1-3. Circuitul mag­
6
101 II , ,", I, ' cOl1struit din tole magnetice.
I 'lId ' III l'lllul circula prin lnfa~urarea
I" 111111'1 I, miezul Cl atrage armatura
I , .. 111: 11 11;', 2, impreuna cu puntea de
.,11 1111, ' Illobile 3, care deschid con­
I " il I,' I i XI' normal inchise 5 ~i inchid
"" ' ... 11 ·11' fixe normal deschise 4 si,
" i' 1111 ,l\('inUI, releul actioneaza. Dupa F' 37 S d" . I
,. . ' 1 .' d' b b' 1 19... chema e pnnClplU a re eu­
1111 ' III pl' n:a curentu UI. III 0 l~a , lui electromagnetic intermediar RI-3.
iii, ill! 1IIIlea resortulm 6, armatura
I " 'tI LII I!:"1 2 revine imediat in pozitia initiala ~i contactele releului revin
I,. l"lll (i:1 normala (releu dezexcitat). .
I IIIIJ " II de actionare a releelor intermediare este de numai citeva
lililill <i,' secunda ~i, din aceasta cauza, ele influenteaza putin asupra
[ i, j'l" II III lobI de actionare a protectiei.
1\. 1"1 ,1,' intermediare se utilizeaza fie pentru a "amplifica" un sem­
' .d 111,1 1 slab, de la un traductor sau un alt releu, fie pentru multi­
Ii, 111 ',1 IllIrnilrului de circuite.
1.', 1"1,1" intermediare se executa pentru tensiuni nominale de 24,
I I II :, i 220 V, avind tensiunea minima de actionare 0,5 Un (la aceasta
dUll'" j's k 'invinsa forta antagonist a a resortului 6). Contactele releului
'I jI"l ''' , f:lr{l sa se deformeze, un curent de 5 A, timp de 20 min. Puterea
11111111,1 1;\ la intrare este de circa 7 \V.
I II 111'. l/ra 3.8 este reprezentat un astfel de releu intermediar RI, cu
II iii, 1111 ",' componente.
.1 Hdce electromagnetice de semnalizare. Releul de semnalizare tip
1 4d~;' 1.,j 11 il':lt de asemenea in tara, este un releu electromagnetic care
IIIIII II / ,'n/;;1 optic si lsi inchide contacteleIn functie de marimea de
. il' "I,II" continua '(cu~entul continuu sau tensiun~a continua) ce se
",II, , ,'llhinci .
I I, 111.;(11'<1 3.9 este reprezentata schema constructiva a unui asemenea
Ij 'I.,i,
Ij'Illi HllI'Iltul In care infa~urarea 2 a electromagnetului 1 este par­
!,! .. n,] 1' ('1IJ'Cllt (bobina se alimenteaza la bornele A, B), armatura
Ijliil ,il, \ cs t.(~ atrasa spre electromagnet. Gnd armatura 3 se depla­
i fiY I , I I" Pt 'l:l de semnalizare (steguletul) 6 nu mai este sustinuta ~i
35
 Hh>fl'l'valie. Exista deosebiri functionale intre diferitele tipuri de
I" , !t., II t>lllagnctice, care conduc la deosebiri constructive. Astfel,
'I Ii" Ir I l'Tllomagnetice de curent :;;i de tensiune slnt relee de masura,

'il' ll, liI ' Lt variatia marimii controlate in jurul unui "prag "(valoarea
I, l it \1"":11('); celelalte relee electromagnetice (de timp, intermediare,
I, ' fl:"IIII,tli/,arc) slnt relee cu caracteristica de actionare de tipul "tot
i ii illIIlW'" (aqioneaza ~i revin la aparitia, respectiv la disparitia sem­
!i,ti 'lllll ). 111 consecinta, apare necesitatea ca releele electromagnetice
it li,,o 'oIl l : 1 s;i fie mai sensibile ~i sa aiba coeficienti (factori) de revenire
II \ .111111 a propiate de unitate) : aceasta cerinta se reflecta intr-o con­
,(1 111 \11' 11J('canica mai u:;;oara, cu contacte putine ~i de putere redusa.
1111I 1Ii"lliv~'I, releele electromagnetice de tip "tot sau nimic" slnt de
11 II III' ! ii' robusta, au contacte muIte ~i de putere mare, in cazul lor
I I • loj III( Ill-sc sensibilitati ~i factori de revenire cu valori scazute.

Fig. 3.8. Elementele componente ale Fig. 3.9. Schema constructiva a Rclce electrodinamice
releului RI-5; unui releu electromagnetic de sem­
l-electromagnet; 2- bobina j 3-armiHura nalizare RdS,
mobila; 4 - resort; 5 - contacte mobile;
6 - contacte fixe normal Inchise j 7 - cou­ l'IIII1 '!ionarea releelor electrodinamice se bazeaza pe utilizarea for­
tacte fixe normal deschise j 8 - conductor I'li ',' , :I cllplurilor electrodinamice care se exercita intre circuitele par­
flexibil; 9 - borne; 10 - soclu metalic.
I i ( I ,,," <.:nren tii electrici.
cade sub actiunea greutatii proprii, efectuind 0 rotatie de 90° pina in III Ii.t.; ura 3.10 este redata schema de principiu simplificata a unui
dreptul ferestruicii (vizorului )7. , Il'i ,'I"ctrodinamic. Releul are doua bobine, una fix a 1 ~i cealalta
I ,ll ,1,d.1 ~. Bobina mobila, fixata pe un ax, se poate roti In interiorul
Clapeta 6 este redusa manual in pozitia normala (corespunzatoare
I, I li:xt". Odata cu bobina mobila 2 se deplaseaza 0 lamela solidara
starii dezexcitate a releului) cu ajutorul butonului 8. Intregul mecanism
II ' It ll lli hobinei, care are la capat contactul mobil 3. Cind contactul3
al releului este inchis intr-o carcasa avind 0 ferestruica in dreptul pozi­
! illHL' IIlltd din contactele fixe 4, releul inchide un circuit operativ.
tiei clapetei cazu teo
t lIi, illl :IJltagonist al releului este produs de resortul 5.
Daca steguletul (clapeta) este in dreptul vizorului inseamna ca
releul a lucrat. 1\, iI,illl'lc 1 ~i 2 pot fi alimentate 1 ?t, J
Readucerea clapetei se face manual, pentru ca personalul de serviciu ji 1.1'1 1l" ~;i sint parcurse de acelasi cu­

sa fie obligat sa inregistreze protectia care a lucrat. Ii Ii i l'il ll' scparat ~i sint parcur~e de

Deoarece actionarea unor tipuri de protectii este insotita de 0 sem­ ! II ' liP diJeriti.

nalizare suplimentara luminoasa sau acustica, pe axul clapetei releului I " Idlll 111 care se exercita intre
de semnalizare s-a prevazut 0 lama de contact 4, care la rotirea cla­ ," ,llIlltl bobine este:
petei inchide contactele 5 ale circuitului de semnalizare.
Releele de semnalizare din seria RdS se construiesc in doua variante: M c:::!. K1i2' (3.9)
- releu de tensiune, avind bobina cu un numar mai mare de spire " 111 11' /\' estc 0 constanta, iar I 1 ~i 12
(se conecteaza in derivatie cu infa~urarea releului de timp sau cu infa­ liil r ill clltii din cele doua bobine ale
~urarea releului intermediar); Ii II II I, Ii . '
- releu de curent, avind bobina cu spire mai groase ~i mai putine ' ,I ' I ()lIsiata di valoarea cuplului M Fig. 3.10 Schema de principiu a
(se leaga in serie cu bobina de declan~are a dispozitivului de actionare D. ,'1111 11' in general de sensul cu- unui releu electrodinamic.
a intrerupatorului sau cu infa~urarea releului intermediar).
31
36
rentilor prin bobine. In cazul in care bobinele sint legate in serie, 11 =
=12=1, se obtine: (j
4
M~KJ2, (3.10)
adica un cuplu de actionare independent de sensul curentului.
2 N ' ~/'; / / -, S
in curent aIternativ, daca bobinele releului sint inseriate, se poate
considera cu suficienta aproximatie ca valoarea medie a cuplului 111
este data de relatia:
1111mea rv K1 2, (3.11 )
de data aceasta 1 reprezentind valoarea efectiva a curentului din bobine.
tv

\
7
3i; ,
~ ~--0-

2
____D

J
~

Releele electrodinamice se folosesc in schemele de protectie ~i de 1 I I Schema de principiu a unui Fig. 3.12. Producerea cuplului motor
automatizare ca relee indicatoare de schimbare a sensu lui curentului "'I<;u magnetoelectric. al releului magnetoelectric.
~i ca relee de putere activa sau reactiva.
Sensibilitatea releelor electrodinamice de curent contiIllJU nu este I " d" "II ca nu pot functiona in curent aIternativ, deoarece atunci
prea mare. Din acest punct de vedere, releele magnetoelectrice, des crise l'l ",d IIwciiu de actionare este nul.
in paragraful urmator, concureaza pe cele electrodinamice.

3. Relee magnetoelectrice
Functionarea releelor magnetoelectrice se bazeaza pe cuplul care se
exercita asupra unei bobine parcurse de curent continuu de catre dmpul
magnetic al unui magnet permanent.
In figura 3.11 este reprezentat schematic un releu magnetoelectric.
In intrefierul magnetului permanent 1 se gase~te un miez cilindric 2
de fier moale, in jurul caruia se poate roti un cadru mobil 3, care poarta
bobina 4 a releului. Curentul continuu 1 este adus la bobina releului
prin intermediul unor spirale 5 de bronz-fosforos; aceste spirale indepli­
nesc ~i functia de resorturi antagoniste. Odata cu rotirea intr-un sens
sau altul a cadrului mobil se deplaseaza contactul fix 6, solidar cu cadrul,
ceea ce provoadi inchiderea sau deschiderea contactelor fixe 7.
Cuplul aplicat bobinei releului este proportional cu curentul care 0
parcurge conform relatiei:
M=K1. (3.12)
/{t'lce de induqie
I" 'I''(' /t' de inductie slnt relee electrice cu contacte a caror functio­
II .!! ' .1' I>azeaza pe'cuplurile ~i fortele electromagnetice care se e~er­
\ ii , 1' 111>1:1 unor conductoare masive sau filiforme (situate intr-un dmp
11111 w i iI' variabil In timp) In care se induc curenti prin inductie
I, ' II, 1I11;lgnetidi.
1\ 1 j, 't ,k de inductie cu conductoare masive sint relee cu disc sau cu
li!hlJ iii rorma de pahar; cu conductoare filiforme sint releele cu cadru
Ill< ·1,, 1
I ~, I I'\ 'I(' de inductie slnt de mai muIte feluri: de curent, directionale,
I~ I 1I1 1 J1I'd "1\t~, diferentiale ~i relee-balanp. (ele lucreaza numai in' curent
(i I I " 01 I i v). In cele ce urmeaza se prezinta, spre exemplificare, releul
!i lil t! \If' (ie directional de putere.
I{dt~ul de putere directional (tip IMB 171/1) cu doua bobine, cu
·,il n l I ililulric, actionind la schimbarea sensului puterii electrice este
, ,'i' " II I:lt schematic in figura 3.13.
III II I i11l.:ipiu, releul este format dintr-un circuit magnetic m cu poli
'11 , 111 "1 1,1111 rotor cilindric de aluminiu r, infa~uratile de curent ~i ten­

in figura 3.12 se poate vedea cum iau na~tere fortele sub actiunea 11111 ' I " ;I ~ a 1.c pe jugul m, un contact normal deschis c ~i un contact
carora se roteste bobina mobila, efectuind inchiderea sau deschiderea " " tltl i .1I·(ionat de 0 paleta p, fixata pe axul rotorului cilindric. Cilindrul
If' 11 \/ 1 j, plasat in interiorul cilindrului de aluminiu r, serve~te la redu­
contactelor releului.
I , I,'j l I'" IIct antei circuitului magnetic total. In in trefierul electromag­
Releele magnetoelectrice slnt foarte sensibile, putind fi construite III iill ill fill sc rote~te cilindrul de aluminiu (polii sint notati cu Min
pentru puteri de action are de ordinul 10- 10 W. Ele prezinta 1nsa dez­ iii' .\ I -I). avind rolul de a amortiza oscilatiile rotorului, ~i un resort
38 39

m IIplul de rotatie al releului este dat de relatia:
lr
-=--
Tambur
r,: Bobina
de curenl
IV - I I
;, \
I <p[ = KIlr;
H / rl este impedanta bobinei de tensiune a releului, iar Kl; K 2 , K 3 ,
Bobina
de fensiune
Fig. 3.13. Schema de principiu a unut Fig. 3.14. DetaJii in schema <:on­
releu de putere directional. structiva a releului de putere.
antagonist RA, care mentine contactele releului dezexcitat in pozitia
"normal deschis".
Infa~urarea de curent este formata din doua bobine legate in serie,
a~ezate pe doi poli, iar infa~urarea de tensiune din patru bobine legate
in serie, a~ezate pe toate laturile circuitului magnetic exterior.
Se noteaza cu Ir curentul din circuitul secundar al transformato­
rului de curent care parcurge bobina de curent a releului ~i cu U r - ·
tensiunea din circuitul secundar al transformatorului de tensiune apli­
cata infa~urarii de tensiune a releului.
Tensiunea Ur produce in infa~urarea de tensiune curentul. It. Curentii
Ir ~i It produc respectiv fluxurile <p[ ~i <Pu, decalate in spatiu cu un
unghi de 90°.
u In figura 3.15 este reprezentata dia­
t -r lr grama fazoriala a tensiunilor ~i a curen-
I I ~ 'h tilor. S-au luat drept marimi de referinta
. tensiunea U r ~i curentul lr' notind cu CPr
!. unghiul de defazaj dintre ele. Curentul It
-t este defazat de tensiunea U r' aplicata bobi­
nei de tensiune, cu unghiul determinat de
o"'~- I'll impedanta acestei bobine. S-a notat cu ~
unghiul de defazaj intre fluxuri ~i curentii
\0:' care Ie produc, determinat de pierderile din
--- - -*------------fierul circuitului magnetic. Fluxurile <p[ ~i
o <Pu slnt defazate in timp cu unghiul 'Y.
Fig. 31.5. Diagrama fazoriaHl. ~unction'.l-rea rele~lui ~e putere se b.a­
a tensiunilor ~i a curentilor. zeaza pe actmnea reClprOCa dmtre fluxunle
~ 41
!Ii 11·\ 111 '1ie(; variabile in timp ~i curentii indu~i de acestea in elementul
illl 1111 ;Ll releului (rotorul cilindric r).
M rot = K<p[<Pu cos (CPr+ ee). (3.13);
j'i/ I;i la saturatia miezului magnetic, fluxurile sint proportion ale cu
' 1Ii l'"!li , adica:
<Pu = K 2I t = K3 ~~ = K 4 Ur, (3.14)
'1 11IiI
I , "Id coeiicientii de proportio~alitate. La functionarea in regim nesa­
111 . 11, Idatia (3.13) devine:
111rot = K'U,Ircos (CPr + ee). (3.15)
I .1 v al~ri constante ale marimilor Ir ~i U r ~i considednd ca )recventa
rill 1'.lIiaza, cuplul de rotatie este maxim dnd (CPr + ee) = 0. In functie
Ii, 1I111~hiul de defazaj CPr dintre tensiunea aplicata ~i curentul ce
I J III II,!~C rdeul, cuplul de rotatie M rot poate fi pozitiv sau negativ,
,Ii I I Ild.orul se rote~te intr-un sens sau altul, inchizind sau deschizind
11111 .11'1111 c.
I' xprcsia U,Ir cos (CPr + ee) are aspectul nnei puteri. Dupa cum
\. I I .1;1 expresie este pozitiva sau negativa, releul actioneaza sau nu
I' 11I,"eaZ8. . De aceea, releele de putere se mai numesc ~i relee direcjionale.
1 1 111~hiul ex se alege. astfel incH pentru defazajele CPraef corespunza­
" 'illl' I'azurilor de defect (scurtcircuit), sensibilitatea releului directional
Jrl Ii.· IIl<lxima, adica cuplul Af rot sa fie maxim. Cu alte cuvinte, trebuie
It: !f,l iI'ata conditia:
CPrdef + ee = 0, (3.16)
I" 1111 11 ca numai atunci M rtot are valoare maxima.
I )I :scori, pentru obtinerea valorii optime a unghiului ee in circuitul
1" .! IIIII'lor releului directional se introduc rezistente (Rs din fig. 3.13)
III '·;I.pacitati, calculate in mod special.
P" l\tru ee = . 0, cuplul de rotatie maxim se obtine la valoarea: CPr = 0.
II i ,)I'Vst caz, releul are 0 caracteristica de actionare cosinusoidala ~i se
!11I 1IH'~ le releu wattmetric (actioneaza numai pentru U,Ir cos CPr > 0).
Iheft in serie cu bobina de tensiune se leaga un condensator de capa­
; " il l \' C, care defazeaza curentul It, compensind complet reactanta
lid I W t iva a bobinei (ceea ce echivaleaza cu ee = 90°), expresia cuplului
/If dl devine (in modul):
M rot = K' U,Ir sin CPr' (3. 17)
." I .:onditia de actionare a releului este: Urlr sin !fr > O.
 Un asemenea r eleu are 0 caracteristica sinusoidala ~i poarta numele
de releu varmetric.
Valorile uzuale pentru unghiul ()( slnt cuprinse lntre 30 ~i 45°. Releul
directional intra In functiune atunci dnd cuplul de rotatie M Tot intrece
cuplul antagonist, dat de resortul RA (v. fig. 3.14).
Functionarea releului directional poate fi studiata pe caracteristica
unghiulara a releului, care reda dependenta dintre tensiunea de act io­
nare U ac / ~i defazajul "PT pentru I r "= ct (fig. 3.16). Pe aceasta curba,
pentru fiecare curent IT dat se poate citi care este valoarea tensiunii
de action are UT = U act, corespunzatoare unui anumit defazaj "Pr >< O.
Pentru diferite valori ale lui Ir se obtine 0 familie de astfel de caracte­
ristici cu IT = ct.
Cu ajutorul curbelor U acl = f( "PT)' pentru IT = ct. se poate determina
unghiul "PTS' la care releul directional are cea mai mare sensibilitate,
numit si unghiul sensibilitatii maxime.
In figura 3.17 este repr~zentata schema electrica de principiu cu­
prinzlnd ~i bornele polarizate ale releului directional 1MB-17 J( 1.
Se constat a ca schema prezinU dou~t posibilitati de conectare a
bobinei de tensiune. Folosindu-se bornele 7-8 pentru circuitul de ten­
siune, unghiul interior al releului estc ()( = 30°. Daca se folosesc bornelc
7-8, se intercaleaza in circuitul de tensiune rezistenta suplimentarfl
R. ~i se obtine 0 valoare a unghiului interior al releului rx = 4SO.
Releele direction ale 1MB 171 j1 sint relee rapide, cu timp de actio­
nare foarte scurt, de citeva sutimi de secunda. Coeficientul de revenire
este: K Tev = 0,7.
b. Releul diferential si releul-balanta. Daca releul de inductie cu
disc sau cu rotor cili~dric' prezentat mal inainte este echipat cu sistem
!!oclfJ,.)
Ifr =cllt/oc! a ({Y;)
O----<l 0-----0
" - - - -- 2
-
il ljll: "dice construite astfellncit cuplurile aplicate discului saurotorului
I fj, ' de sens opus, actionarea releului se produce numai atunci dnd
11 11 ( II :C 0 anumita limita. Un asemenea releu se nume~te rele~t diferenfial.
t III "Il (ii comparati pot fi curentii de la intrarea ~i de la ie~irea unui
I, II l'tformator de putere. Atunci dnd curentii comparati fac parte din
!ii l,iI:l(ii diferite (de exemplu, din linii paralele), releul se nume~te
i i,I, II halanta.
III capitolul 8 este descris releul diferential cu bobine de frinare,
, di l'i l f pentru protectia diferentiala a transformatoarelor.
\ Releul de inductie de curent reprezinU un ansamblu format
, 1111 1, 1111 sistem de inductie (releu de inductie cu 0 bobina) ~i un releu
! I, i 1II'IJ1agnetic de curent. Releul de inductie determina partea depen­
,I, ,, 1,1 a caracteristicii de timp a releului, iar releul electromagnetic
It'll"II I :-, inchiderea instantanee a contactelor in cazul unei depa~iri
'W;"lIlllatc a valorii reglate a curentului de actionare a releului, adica
i' ll' l \Iflllarea pe portiunea independenta a caracteristicii de timp. Releul
1",1" ,' 1111:, avantajul unei actionari instantanee ("taierea de curent"),
,i d : Iililizarea altor relee suplimentare.
" Rclee electrotermice
1, ,'I(Tlc electrotermice folosite in instalatii electrice de protectie
, 1111 flll1atizare slnt reJee electrice a caror functionare se bazeaza pe
111111 i:l cu temperatura a proprieUtilor fizice ale metalelor. De regula,
I, IWllllll sensibil al unui astfel de releu este constituit dintr-un bimetal.
" P II I,i metal se lntelege ansamblul rezultat prin sudarea sau lipirea a
"" hi foi sau lamele de metale diferite, cu coeficienti de dilatare liniara
,I I IIl. li diferiti. Metalul care are coeficientul de dilatare liniara mai mare
I' 1IIIIIIvste t~rmoreactiv , iar celalalt se numeste termoinert. Bimetalele
: I I 111.1 i /lcs folosite in relee slnt: otel-invar, aiama-invar ~i constantan­
I i I \'ill ,
I ),II',ii la temperatura mediului ambiant 0 lamela de bimetal est e
, ,: 1dlllj, ~, atunci dnd sub actiunea efectului caloric al curentului electric,

. -~
~s =unghiul sensib;/ilri."i"
maxime.
Fig. 3.16. Caracteristica unghiular1l. a
releului de putere directional.
?~6
I II ' p:Ln:urge bimetalul, temperatura sa cre~te simtitor, straturile
11,l.tI " 1111 se pot dilata liber ~i se curbeaza (se incovoaie). 1ncovoierea
1III II 'I, 'j fiind cu aUt mai mare cu dt temperatura este mai ridicata,
F~*
7
i,ll II ldllzirea bimetalului fiind datoraU in exclusivitate curentului
,,111 <I parcurge, aparatul prevazut cu un element sensibil de tip bimetal
1'"11 1,' fllnctiona ca releu maximal de curent (pentru demarajul unei
Fig. 3,17. Schema
1,1" II'r lii de curent, pentru protectia impotriva suprasarcinilor,) ca
electrica de princi­
piu a releului direc­ " II II de timp. ca declan~ator termic pentru lntrerupatoarele automate
tional IMB-171/I. Iii . IC'I dc.

42 43
 In figura 3.18 este reprezentat un

astfel de releu electrotermic cu bimetal.

' l' II" " I anodic al unei triode T. In aceasta schema, trioda Tare rolul
Lamela 1 de bimetal, in forma de U,
1/1 ,I :lIlIplifica 0 tensiune U i de 0 valoare redusa ~i de 0 putere dease­
J este fixata la un capat intr-o placa izo­
!P CW': I f1I icii, care aplicata direct nu poate actiona releul electro mag­
lanUI 2, la celalalt capat fiind libera. Cu­
Hf i i,~ 111 o·(trlli curent de actionare este I al (fig. 3.19, b). Cu ajutorul sursei
f'4<1
rentul este adus la bornele A si B all! Ii" I"
1:.,1 ivare E g , punctul de functionare a tubului se fixeaza in 0',
lamelei. Datorita curentului l care () 1'11101111' de punctul de "taiere" t; deoarece releul este de tip maximal,

~:
parcurge, lamela 1 se inc8Jze~te, se dilat:i I ,till 1I' lloada negativa a tensiunii de intrare nu intereseaza; in schimb,
~i se incovoaie, inchizind prin contacted 111111 11 01 III vecinatatea punctului de taiere, tensiunea de intrare poate
mobil 3 de la capatul sau contactelc d 1111;1 .,.i valori mai mari, fara ca tubul sa ajunga in regim de saturatie
I[#:
fixe 4 ale releului. /III 1'111 (illnea superioara a caracteristicii).
ca releul sa functioneze, este necesara tensiune de grila U g:
;j S-au realizat si relee electrotermice 1'1 11 t I'll 0
.::J la care lamela de 'bimetal este incalzitri
Fig. 3.18. Releu electrotermic Cll indirect cu ajutorul unui element inciil­ Ug = - Eg +U i ~ U g1 = - Eg + Un. (3.18)
bimetal. zitor (de exemplu, 0 rezistenta), parcurs
" de curentul din instalatia protejaUi. t i l I'Wlll tubului T din figura 3.19 a se poate folosi unul sau se pot
In ultimul timp se manifest a tot mai accentuat tendinta de a ingloba i;,I'1 I III;tirnulte tranzistoare in montajul cu emitor comun.
releele electrotermice in releele electromagnetice folosite pen tru pro­ I '·'I';innea Ui poate fi obtinuta de la un traductor oarecare, de
tectia motoarelor electrice. • 1111 "" de la un termocuplu, de la un traductor piezoelectric etc.,
wi id 1 .1 illtregul ansamblu poate constitui un releu electronic de tem­
!iii ,tilll. l, de presiune etc.
6. Relee electronice cu contact
'i,1 lili"ra 3.20 este prezentata simplificat schema unui releu de timp
I tl i n ~ I'. ll)rizat. Releul este comandat prin intermediul comutatorului K.
Releele electronice "cu contact" se numcsc astfel, spre a Ie deosebi 1'1 !Htl i Jlliale ocupa pozitiile 1 sau 2, in functie de valoarea semnalului
de releele electronice far a contact. ! 1 ! t ,\, ~ I "'t de la un element aflat in schema de protectie inaintea releului
In figura 3.19 este reprezentat un astfel de releu ; schema contine III Ii,JlI I" Uncl ]( se afla in pozitia 1 (~ozitia de rep.?-us a releului de timp),
un releu electromagnetic RI a carui bobina tip serie cste conectata In ' l i f llllll·.1 Ia bornele condensatorulUi C este nula.

[amanda I 1

I
(7
I (m.AJ
T
+, /°1

J U'l
Ug y
~I
r
fa t
,,
,
, z
-~I+ =.JI+ I
t
£9 Ea 0 1 -Eg 10 Ug Ug[V)
~ -.--2L»-j
, Ui, I +
,.. , I
g b
Fig. 3. 19. Releu electronic cu contact:
a - schema clectricA principal;1 j b - caracteristica de functionare. I ' II '" .itcma unui releu de timp tran­
zistorizat.
44
45

Curentul in circuitul de ie~ire, colector emitor, fiind foarte mic,
releul RE nu se poate excita.
Dad la primirea unei comenzi (de exemplu, prin apasarea unlli
buton) comutatorul J{ trece in pozitia 2, condensatoruI C se incarca
imediat cu tensiunea bateriei E. La incetarea comenzii, J{ revine III
pozitia 1, tensiunea condensatorului se aplica la intrarea tranzistorlilui
T intre baza si emitor, astfel inch in circuitul de ie~ire al acestuia, si
deci ~i prin bobina lui RE, circula acum un curent important. Ca urma/e
se excita releul electromagnetic RE, care I'~i atrage armatura mobila.
Ulterior, condensatorul C descarcindu-se pe rezistenta R, tensiune<l
de la intrarea tranzistorului scade si, odata cu ea, scade si curentul
din circuitul de iesire, deci curentul di'n bobina releului RE. '
Clnd curentul' scade sub 0 anumita valoare, armatura mobila Sl"
desprinde ~i contactele releului RE revin in pozitia initiala.
Timpul de desprindere a armaturii releului RE reprezinta tempori ­
zarea releului. Valoarea sa este dependent a de valoarea constantei d f~
timp de descarcare a condensatorului '! ~ RC(R ~i C fiind valorik
rezistentei R, respectiv capacitatii C din schema releului), care estf"
cuprinsa intre citeva fractiuni de secunda ~i citeva zeci de secundc.
Pentru ca la disparitia curentului in circuitul de ie~ire sa nu Se
produd supratensiuni periculoase, in paralel cu bobina releului RE
se leaga 0 capacitate C 1 sau 0 dioda D.
Avantaje1e releelor electronice. Din punctul de vedere al rapidi­
tatii de actionare, releele electronice sint superioare celor electromc­
canice, datorita eliminarii inertiei elementelor in mi~care. In plus, timpuJ
propriu de actionare a releelor electronice este foarte redus (aproape
nul), iar revenirea se produce mai rapid. Protectiile realizate cu relee
electron ice permit obtinerea unor caracteristici de actionare compli­
cate, necesare I'n cazul protectiilor complexe (de exemplu, protectia
de distant a) , ceea ce conduce la 0 buna selectivitate ~i sensibili­
tate a protectiei prin relee. In comparatie cu releele electromecanice,
functionarea releelor electronice este mai putin influentata de ~ocuri
mecanice, vibratii sau de prezenta prafului In atmosfera. Durata mare
de viata, independenta fap. de conditiile exploatarii, consumul redus
de putere ~i numarul mare de actionari sigure (practic nelimitat) con­
fera, de asemenea, insemnate avantaje releelor electronice de protectie.
Dad fragilitatea ~i siguranta In functionare redusa a tuburilor electro­
nice a facut ca acestea sa fie putin utilizate in schemele de protectie
prin relee, odata cu aparitia semiconductoarelor ~i de data mai recent5.
a circuitelor integrate, protectiile cu relee electronice, cu ~i fara contacte,
au dpatat 0 utilizare din ce in ce mai larga.
46
D. RELEE ELECTRICE FARA CONTACTE (RELEE STATlCE)
1(, h ,,1, · prezentate in paragrafele anterioare sint prevazute cu con­
II!I ! ~l I III' [Ilchid sau deschid circuitele in care se afla rezistentele de
Ii, !" I (I ,t)lJinele alt~r relee, bobine de declan~are, traductoare etc.);
I II , 1'/,. ce urmeaza va fi prezentata schema principiaUi. a unui r eleu
ti lt (c1"I'i Lara contacte) realizat cu tranzistoare. Doua tranzistoare
!,I Itll/ /. '/'1 ~i T2 sint conectate ca in figura 3.21, in montaj simetric.
' ! '/il lo I I )(,zistentele R1 = R z ~i R~ = R; au val~ri relativ mari (de
id1! 'I" 1, ( ~ I:ilor de kiloohmi), iar rezistentele Rc1 = Rc2 ~i Ro sint rezis­
ill' ,Ic- s;lrcina (de circa 1- 2 k D), rezulta ca valorile curen tilor de
!. Ii L'I'" ' I ~i 12 , ca ~i cele ale curentilordin baza I B , sint neglija:bile
, " I 'I II 11 I ell curentii de emitor IE sau de colector Ie'
, / 1'll'SllpUnem ca numai tranzistorul T1 se afla in regim de conductie,
"i, , ,, ·/.istcnta de sarcina (de colector R c1 ) este strabatuta de un curent
' 1111 " ' " (plus 1 2 , neglijabiI), I'n timp ce prin rczistenta de sarcina RC2
1)1' II llrI ,~sie practic zero (I) este neglijabil).
1,'1l !0I de 0 stare "initiala" in care T1 este blocat, potentialul colecto­
" dld ( , 'TI·~tc (devine "mai pozitiv"). Acest lucru are ca efect scaderea
qll'li lllilli [2' adica 0 "pozitivare" a bazei B 2 , parale! cu 0 "negati­
iii} " . 1 plillctului E2 datorita curentului I El • ceea ce face ca tensiunea
,I'll I "lllitor" a lui T2 sa devina pozitiva, adid T2 sa fie blocat. Pe
h' 011 .1 p;lrte, starea de blocare a tranzistorului T 2 , deci negativarea
{II" l llllrilli C 2 , creeaza 0 tensiune negativa baza-emitor a tranzis-
I f " 11/ 111 r I ~i asigura astfe! regimul de conductie al acestuia.
II \1 .1 s(: aplicii brusc 0 tensiunc pozitiva de intrare U i pe jonct i­
ili lt . 1 i'd/.;j··cmitor a lui T I • suficienta pentru ca, pentru un moment,
Rc, Rei!
C,~~ '~C2
T1
Conduce
t!2~O
[2
Rz
- - - -- --0 +
iii \.,' I I<elcu static cu tran­
'---+---+--
zistoare.
41
U BBI > 0, tranzistorul Tl se blocheaza, colectorul C 1 se negativeaza.
12 cre~te, deci B2 se negativeaza, ceea ce are ca efect U BB2 < 0, adicil
T2 incepe sa conduca. Sistemul "basculeaza", adica acela!?i proces
descris la inceput are loc invers (T2 conduce, iar Tl este blocat) !?i Cll ­
rentul prin RC2 cre~te brusc de la zero (deoarece 1 Bl +11 sint negli ­
jabili) la 0 valoare relativ mare 1C2 (curentul de col ector a lui T 2 ), ceea
ce reprezinta 0 functionare de "tip releu".
Conditia de functionare a releului static prezentat este:
+U i ~ - U BBV (3.19)
unde U BEl reprezinta tensiunea baza-emitor a tranzistorului Tl in regim
de conductie.
Releul 'prezentat se mai nume~te ~i "bistabil" (dearece, in stan'
deschisa, este stabil in ambele pozitii) sau "trigger".
Alte relee statice (fara contact) sint realizate pe principiul fer .. ­
magnetic, cu amplificatoare magnetiee cu reactie pozitiva .
E. TENDINTE MODERNE iN REALIZAREA RELEELOR
$1 A SISTEMELOR DE PROTEqlE
In deceniile III ~i IV ale secolului nostru se foloseau aproape 111
exclusivitate releele electromagnetiee alimentate cu marimi alterna­
tive (curent, tensiune, putere), sau relee de inductie. Folosirea tuburilor
electronice nu ie~ise din sfera radiotehnicii. Spre sflr~itul deceniwui
al patrulea se fac unele incercari de folosire a redresoarelor cu semicon­
ductoare (redresoare uscate cu cuproxid sau seleniu) in alimentarea
schemelor de protectie cu relee magnetoelectrice sau polarizate. Aceastfi
solutie se extinde abia dupa 1950, odata cu introducerea in tehni ca
protectiei prin relee ,a celorlalte elemente semiconductoare (traductoare
Hall, tranzistoare). In jurul anului 1960 au aparut scheme de protectie
realizate in intregime cu elemente electronice.
In prezent, releele magnetoelectriee, releele polarizate, releele tran­
zistorizate ~i releele cu contacte in gaz sint pe cale sa inlocuiasca releele
electromagnetice obi~nuite, precum ~i pe cele de inductie, in schemelc
protectiilor complexe, datorita avantajelor insemnate pe care Ie pre­
zinta: consum redus de putere, gabarite reduse ale releelor, ~i deci ~i
ale panourilor pe care se instaleaza; rapiditate in action are ; viata inde­
lungata; absenta degajarilor termice, cre~terea sigurantei in functi­
onare; perspectiva tipizarii elementelor componente ale instalatiilor
de protectie prin relee.
48
Til ,dljlllii ani s-au obtinut realizari insemnate si in ceea ce priveste
Id i IlI ill lTII'<;t elementelor' logice In tehnica prote~tiei prin relee; s-~u
'I.d ,III ,d lIoi principii de realizare a schemelor de protectie prin relee.
IIP IIII iI tl posibilitatii de conectare in scheme cu circuite imprimate,
1,,"1 It " .1 III schemele de protectie a releelor electronice tranzistorizate
I II ,, 101 ell contacte in gaz (denumite deseori "reed" sau relee "fara
liill .l ill.I") este avantajoasa ~i se extinde in prezent.
i 11111/,:1 rca releelor electronice permite sa fie elaborate noi principii
rlI ' I i .I i/,n rc ~i functionare a schemelor de protectie, sa fie aplicate prin­
j!ii lt dl)('rneticii in domeniul protectiei prin relee ~i sa fie trans­
1111 '501 III silidierea sistemelor de protectie unele din principiile moderne
i in I, HI i"j sistemelor automate (cum sint, de exemplu, principiul adap­
li(1 11 ',J I )rincipiul optimalitatii).
11 , . l l lIi(~ mentionat insa ca ~i in prezent protectiile simple sint rea­
II rl i II I (II ell relee clasice electromagnetice ~i de inductie de curent
!" fll1 ll1 l iv, care sint ieftine, suficient de rapide, de sigure ~i de sensibile.
I ii pLII:1 de aceasta, instalatiile de protectie realizate pina in prezent
i tll. li" in exploatare in sistemele energetice contin in majoritatea
h' l I. h.(· clasice, de curent alternativ, ceea ce face sa fie absolut necesara
I Iflllll l ~. I( ·r!.'a lor.
II I / U MAT
I~ " leele slnt elemente de automatizare cu functionare discon­
! illll, ' Iii ic~ire (in salt) atunci dnd marimea de intrare ~tinge ~i depa­
1 ,it ' (i ldr-un sens sau altul) 0 valoare prescrisa, numita valoare de
I.I III! I, II"!' (sau de excitare). La scaderea marimii de intrare sub 0
ill llll lll. l valoare, numita valoare de revenire, se produce saltul invers
Ii III ,lt IllIii de ie~ire. Raportul intre valoarea de revenire ~i cea de act io ­
lilt I I " ~I' IllIme~te factor de revenire Krev'
l\dcc1e se clasifica in functie de natura marimii de intrare (curent,
!PIJi 11111 \' , limp, temperatura etc.), in functie de principiul de functionare
il' l,',IIIIIJlagnetice, electrodinamice, electronice, termiee, optime etc.),
11 11'" ,,·ltd variatiei marimii de actionare (minimale, maximale), in
'I ill i' li" Ii, ' numarul ~i puterea contactelor, domeniul de utilizare etc.
~. Marimile caracteristice ale unui releu sint urmatoarele:
1I:11ma marimii de intrare (curent, tensiune, putere etc.); puterea
.dlsorbita (intre sub I W ~i 'lOW); puterea de rupere a contactelor,
'11 conditiile unei tensiuni admisibile date ~i in functie de natura
' i, 1I cillii; numarul 5i pozitia contactelor releului; numarul de func­
I iOIl;u'i garantat; t'impul 'propriu de actionare (de la milisecunde
l 'I ',dc W\l:t prin relee - c. 1675 49
 CAPtTOLUL 4
la secunde ~i mai mult) ; domeniul de action are sau gama de reglaj
pentru marimea de intrare (sau de action are) ; de exemplu, Int[('
10 A si 20 A etc. ')L MNE CONVENTIONALE PENTRU RELEE ~I SISTEME
1. Tendintele moderne In realizarea releelor ~i a sistemelor DE PROTECTIE PRIN RELEE
de protectie se Indreapta spre folosirea, din ce In ce mai larga ,
a releelor electronice cu sau fara contacte, a celor magnetoelec­
trice ~i a releelor polarizate. Releele electronice prezinta nume­
roase avantaje: rapiditate In actionare, eliminarea influentei ~ocu­ I' 1111H'1c conventionale pentru reprezentarea releelor de protectie,
rilor mecanice si a vibratiilor, realizarea unor caracteristici dl' "'" ii lll ";o i a sistemelor de protectie prin relee slnt stabilite de STAS
action are compiexe, consum redus de putere, durata mare de 1111/1-: / 1.
viata, numar mare de actionari sigure ~i independenta fata de 1" ,,., Icmele de principiu ale protectiilor, releele se reprezin ta prin tr-un
conditiile de exploatare. Utilizarea releelor electronice permit(~ l 'illli . ;Ivlnd deasupra un semicerc (fig. 4.1). Patratul simbolizeaza
sa se elaboreze noi principii de realizare ~i utilizare a schemelor !I 1111 1111I1 scnsibil al releului; In partea inferioara a acestuia se repre­
de protectie, prin aplicarea principiilor ciberneticii ~i ale teoriei illl I 1" 1',lltllrile la circuitele care alimenteaza. bobina releului respectiv.
sistemelor automate in domeniul tehnicii protectiei prin relec. "i IlIiuTcul simbolizeaza elementul mobil al releului cu contactele
VERIFICAREA CUNO~TlNTELOR 1 1111,\ . De aceea, in interiorul semicercului se reprezinta toate con­

1. Functionarea unui releu are loc In cawl:

\! I, '" Il'kului.
I 'ill t adele se reprezinta In pozitia de repaus, adica In situat
ia dnd
a) inchiderii contactelor normal deschise?

l"ddlL I (san bobinele) releului nu slnt alimentate. Astfel spus, pozitia

b) deschiderii contactelor normal Inchise?

IIW III,I L! a contactelor este pozitia pe care 0 ocupa acestea atunci dnd
c) depa~irii (Intr-un sens sau altul) a unei anumite valori a marimii

de intrare? , ' I, " I ' ,I ' aml in magazia de aparate .

2. Factorul de revenire este: ill fi gllra 1.2 este reprezentat simbolul unui releu intermediar,
a) raportul dintre marimea de ie~ire ~i marimea de intrare (sau 1\' 1111 I 01011:\ contacte normal deschise (contactele 1 ~i 2) ~i doua contacte
action are ? IIIIi , ', loti lllchise (contactele 3 ~i 4).

b) raportul dintre valoarea de revenire ~i cea de actionare?
c) raportul dintre valoarea de action are ~i cea de revenire?
3. Domeniul de reglaj pentru releele RC se modifica:
a) prin variatia tensiunii initiale a resortului antagonist ~i prin
schimbarea conexiunii (serie sau paralel) sectiilor bobinei releului?
b) prin !luntarea spirei 'in scurtcircuit din miezul de fier?
c) prin scurtcircuitarea uneia din bobinele releului?
4. Releele statice slnt acelea care:
I II t ahda 1- 1 se prezinta. semnele conventionale ale releelor de pro­
fl l Iii' (l 'OItform STAS 1 590/8-71), iar in tabela 1-2 slnt grupate semnele
(I ii \ ' 1 II! ionale pentru contactele ~i bobinele releelor de protectie (con­
Itll lil ~, TAS 1590/6-71 ~i 1590/8-71).
+ _1

a) sint montate fix in instalatia de protectie?

b) marimea de intrare (sau de actionare) nu variaza In timp?

+ / ..../_\
- + .--f.
+ ---.:1.
+ ...
c) nu poseda contacte mecanice?
- k'-ji
5. In schema din figura 3.20 a releului de tip tranzistorizat: RI
a) excitarea releului de executie RE se face prin intrarea In regim
de condutie a diodei D?
b) excitarea ~eleului de excitatie RE se produce la aplicarea tensiunii
condensatorului C la intrarea tranzistorului T? Fig. 4.2. Reprezentarea
Fig. 4.1. Reprezentarea
c) excitarea releului de executie RE se produce la mutarea lui K reJeuiui de curent in reJeuJui intermediar in
In pozitia 1? schemele de principiu . schemele de principiu.

51
50
 Tabela 4-2
Semne conventionale ale releelor de protectie Tabela " I i'Il'mlle cOllventiollale pelltru contactele !?i bobillele releelor de protectie

I j Semnul
I
I
Semnul Dcnumiu'a releului conveu-
Denumirea r cteului . cO,nven- Semnul conventional
Ilona I tional ~ t. 1I111nirca scmnului conveniional

~ ~ ~

Releu de curent Releu de timp cu temporizare 111,11 1 I Jrmal deschis cu actionare in­
mecanidi I ,lI l d 11( '

- --

~ ~
R eleu de curent temporizat cu Releu de semnalizare serie sau ~ II tl l lI I IlOrmal Inchis cu actionare
caracteristica dependenta ~i cu derivatie il l l , 111I 1I 1 ae
indicarea iunctionarii

- --
110Tll1al deschis cu tempori­

®
",,1,11 I
Releu de tensiune Releu de gaze

0 i "It!" I
II'
,. I.. 1chidere

normal deschis cu t empori-

1:1 Icschidere ~

Releu de tensiune minima

@
---
R eleu de irecventa

~ .• il l ,1I1

"
hI
normal inchis cu tempori­
leschidere ~

Releu diferential
@ Releu de temperatura

~
I u il ,t i I
III
normal lnchis cu tempori-
I , lnchidere
p

I
--- 1 1,1 11,"1 e ll temporizare la inchidere

~ p
~
a) b)

®
I df 'r hidere
I Releu diferential cu bobina de Releu de distanta (impedanta)
I innare I )
IIII1 til
\ 1i'11I
I <leschis
I inchis
- -- 1 ,, 111,1 ' I ·.C>1nutator
\6 6J A

~ §
Releu directional Releu termic I ) 1111 l1.itie neutra Q) b)
1'1 II I I' '1.itie neutra

~
---
~
I IIU I II I Cit zavorlre mecanidl.

~ ~
Releu intermediar R eleu de curent homopolar
III" n I deschis 0) b)
I i Illtlll I Inchis

I ill","" It: releu (simbol general) ¢ C=J

~ U
I

cp
Releu intermediar cu tempori­ Releu de curent cu un con­
zare prin interventie In circui­
tul magnetic
tact normal deschis ~i un con­
tact normal Inchis
I h, l tl lli Ie releu
0' I II I :i ngura Infa~urare
1'1 I II d ""'\. infii~urari
a) b) c?i?
~--- -

I I illillil
III .\ (iunare
I
'I) III J t'V(·I..:.I1..:
I" releu cu temporizare
oj ~
l.:.:·e:......-_ __ _ _ _ _ _ _ _ _-'~_______________________
bJ¢
53
52
 Tabela 4-2 (eontinnare) Tabela 4-3 (eontinuare)

I
Denumirea semnului conventional
j Semnul eOQvenlional I Denumirea proteqiei Semnul conventional

¢
~

Bobina de releu polarizat Proteetie maximala. de eUrel1t, en

temporizare independenta, direetio­
nala.
Bobina de releu eu bloeaj meeanie
¢
Proteetie maximala. de enrent en blo­ ~l
~
Bobina de relen en eontaet 1n gaze
eaj de tensiune minima ~i tempori­

<
(relen reed)
I zare independenta. direetionala. T _

La reprezentarea in schemele detaliate, bornele se deseneaza sub

-.forma unor cercuri in care se noteaza cifrele de numerotare (sau mar­ Proteetie de enrent homopolara. en ~h
temporizare independentii., direetio­ T
care) a acestora. l1a1a. _
Reprezentarea conectarii in circuit a contactelor se face astfel incH
parcurgerea circuitului de la comanda la executie sa se fad de la stinga Proteetie diferentiala longitndinala. en
la dreapta (sau de sus in jos). bobina de frinare ~i temporizare
independenta
p-IT~
In tabela 4-3 sint prezentate citeva din semnele conventionale pentru
sisteme de protectie prin relee, mai des folosite. Prin sistem de pro­
tectie se intelege 0 combinatie de relee care au scopul de a asigura pro­
l~J

Proteetie diferentiala transversala de

tectia completa impotriva unor anumite defecte sau regimuri anormale curent
,de functionare.
In t~bela 4-4 sint redate semnele conventionale folosite pentru I'roteetie de distanta. en pornire pe
reprezentarea dispozitivelor de deconectare ~i a blocurilor de incercare I>aza. de impedanta minima., eu trei
[Io/[TDI!
(conform STAS 1590/8-71). Irepte, direetiona1a

Semne eonvenfionale pentru sisteme de proteetie prin relee

I
D teel' . S r
Tabela 4-3 "roteetie de tensinne homopolara en
I(·mporizare independenta EE

I'roteetie minimal a. de tensinne en [E]

Proteetie maxima1il. de enrent
CLJ Ic'IHporizare independenta. c:...LJ
I

E8
Protectie maximala de en rent tempo­
rizata (en temporizarea independentii)

"mteetie de gaze (Bucholz) ~

Proteetie maximala. de eurent diree­
. tionala.

Proteetie maximala de enrent en tem- I

~ ' .i" nlllalizarea snprasareinii

tE

~
porizare dependenta.

! '}lJ I
' i" lIlIlalizarea snpratemperaturii

54 55.
 Tabela 4-4 1)1 li ll.lre, intrerupatoare, separatoare etc.; acest echipament se nume~te
Semne conventionale pentru dispozitive de deconectare ~i blocuri de incercare
;: 1111 1.llllcnt primar (sau de comutatie primara) ;
pentru releele de protectie ('chipamentul care participa la procesul de masurare, control,
"lI ll.l lld~l, protectie, semnalizare, ca: aparate de masurat, relee de pro­
11' 1 \ It' • dispozitive de comandii, semnalizare ~i incercare, apara te pentru
lIillll llatizare etc.; acest echipament mai poartii ~i denumirea de ~chi­
I
Denu'llirea semnului conventional Semnul conventional

I ' 111I1' llt secundar (sau de comutatie secundara).

Dispozitiv de deconectare ~
II. CLASIFICAREA SCHEMELOR CIRCUITELOR DE COMUTATIE SECUNDARA
~
Dispozitiv de deconectare ~i comutare ,',
' -6-­
:.dlcmele circuitelor de comutatie secundara reprezinta in mod
'11I 1\' I'Il\ional echipamentul secundar ~i conexiunile electrice care se

I H~~H
I
Bloc de incercare
I 1111"1 ' sc impart in: scheme de principiu, scheme desfa~urate ~i scheme
REZUMAT
1. Releele de protectie, contactele ~i bobinele lor, precum ~i
sistemele de protectie prin relee se reprezinta prin semne con­
ventionale.
? Contactele se reprezinta Intotdeauna in pozitia de repaus,
adica in situatia in care releul nu este aliment at (pozitia de ma­
gazie a aparatului).
3. Sistemul de protectie reprezinta un ansamblu de relee car
functioneaza impreuna, cu scopul de a asigura protectia complet a
impotriva anumitor defecte ~au regimuri anormale de functi­
onare ale elementului protejat (generator, transformator, linie etc.).
CAPITOLUL 5
II ,II '-I'aZ~1 rntre elementele acestui echipament. Dupa destinat ie , sche­
,II Illlllltaj.
~l' ltcmele de principiu se realizeaza fie pentru instalatii electrice
'"l l1 l'ktc, fie numai pentru elemente componente (de exemplu, schema
01, "l)lllanda, masurare si semnalizare a unui transformator, schema de
1". oI l 'I '!ie a unui generator etc.) . 0 schema de principiu reprezintii lega­
111101 I'l'ciprodi dintre aparatele ~i dispozitivele care fac parte numai
;ill I l'ircuitele secundare ale elementului studiat. Legatura acestuia
'~ II ,·Il'mcntele vecine se reprezinta in mod conventional.
I),' cxemplu, in schema de principiu pentru comanda unui intreru­
Ih ,!!)I. actionarea protectiilor se reprezinta in mod conventional prin
il l i III( I ucerea con tactelor releelor de ie~ire; un asemenea releu de ie~ire
" II' II'prezentat in figura 5.1.
'-Icltcmele de principiu contin elementele de baza cu ajutorul carora
II II ocmesc celelalte scheme.
'... l'IJ(~mele desfa~urate se pot realiza in doua moduri, ~i anume:
'. } La circuile/f'
~ decomonda
ole Infrt'rupafoare/or

CIRCUITE DE COMUTATIE SECUNDARA

A. NOTIUNI GENERALE

In instalatiile electrice, echipamentul se imparte in doua grupe,

)'1anume:
- echipamentul care participa direct In procesul de producer~, I II' 1 I Sehema de princlpiU a pro­

I 'r ! II" rlilercntiale longitudinale a unui

transformare ~i transport al energiei electrice, ca: generatoare, transfor­ transformator.

56 57
 Pl' lllie' asezate in ordinea de succesiune a
- pentru toate circuitele secundare ale unui element continut ill Ii ·\!ll ll.ll"ii,' de sus in jos sau de la stinga
instalatia primara; Iii ill '·;lpia.
- pentru parti separate ale circuitelor secundare (comanda, maslI i" primul caz (fig. S.2), circuitele sint
rare, protectie etc.). II J 111',( ' orizontal, citirea schemei fadndu-se
Deoarece schemele desfa~urate s1nt scheme de principiu dezvoltate, .I. \.. ~; I inga la dreapta, iar 1n al doilea caz
acestea trebuie sa contina: alimentarea schemei de la barete ~i sigu­
ili r: ·d). circuitele sint dispuse vertical ~i NT
rantele, locul instalarii aparatelor, caracteristicile tehnice ale acestol 80
aparate, precum ~i marcarea tuturor circuitelor ~irurilor de clem(" 1" d l'se de sus In jos. Acesta este sistemul
t r' 111:li raspindit, deoarece permite siste­
clemelor ~i bornelor de aparate.
Schema desfa~urata pune In evidenta numai legatura reciprod lil.til/.• tn!a circuitelor ~i precizarea locului 1 2---n
dintre elementele care intervin direct in circuitul dat. De exemplu, " IIlfllltaj . al elementelor. _ Fig. 5.3. Dispunerea vertical1l
daca alimenUirile unui tablou de consumatori importanti dintr-o cell ­ \'n\oslrea schemelor desfa~urate face po- a circuitelor in schema des­
trala electrica s1nt prevazute cu 0 schema de AAR (anclan~area auto­ ilil!. 1 IIrmarirea u~oara a succesiunii func- fa~uratil..
maUl. a rezervei), interactiunea dintre circuitele secundare ale alimell­ ~ I ill t;tl ij elementelor componente, descope­
tarilor de lucru ~i de rezerva se reprezinta separat 1n schema de principill 11' 1.t I ;tpida a a~a-numitelor "circuite false" ~i sistematizarea muncii in
a circuitelor de AAR. 1·\<lI, ·dare.
Schemele desfa~urate se folosesc la elaborarea schemelor de montaj \'('Iltru a se putea elabora scheme desfa~urate dupa care sa se ur-
~i in exploatarea instalatiilor, pentru lamurirea legaturilor reciproce I!' ' It ': I~Crl u~or apartenenta elementelor la diversele aparate se stabilesc
ale 1ntregului echipament. IIIILI !ii grafice conventionale (simboluri) pentru toate elementele com­
Schemele desfa~urate au particularitatea ca la intocmirea lor apa­ l" IIII 'llle ale schemel or.
ratele s1nt indicate descompuse in elementele lor componente: bobine, \ I ):tratele ~i dispozitivele se reprezinta prin marci proprii fiecarui
contacte etc. , amplasate 1n ordinea 1n care slnt parcurse de curen t, ' \, •• 1.1 1, servind ~i pentru desemnarea tuturor elementelor acestuia.
de la un pol la altul, formind circuite separate. Aceste scheme se alca­ \ ~"pre zentarile grafice conventionale pentru schemele de circuite
tuiesc separat pentru: circuitul de curent alternativ, circuitul de ten­ I" 1IIIdarc Slnt stabilite prin STAS 1590/1971.
siune, circuitul de curent continuu etc. Partile componente ale apara­ ~ "'ilcmele de montaj s1nt desene dupa care se executa montarea
telor ~i dispozitivelor s1nt plasate separat in circuitele respective, ~j I II ' lIildor secundare. 0 schema de montaj se executa pentru 0 intreaga
anume: bobinele de curent, in schema desfa~urata a circuitelor de curent ; "",i "lite din instalaJia primara sau, separat, pentru dteva elemente
bobinele de tensiune In schema desfa~urata a circuitelor de tensiune; .II " 1"I~stei sectiuni. In schemele de montaj se reprezinta toate aparatele,
contactele diverselor relee ~i bobinele de anclan~are ~i declan~are ale ,,\1'1 ,1\', cablurile de legatura ~i ~irurile de cleme care apartin circuitului
intrerupatoarelor, in schema desfa~urata a circuitelor de curent operativ. II II l1dar dat, amplasarea lor, precum ~i marcarea tuturor elementelor
1n figura S.2 s1nt reprezentate circuitele de curent alternativ ~i de 1111I 'I"II1Cnte.
curent continuu ale unei linii. Schema consta astfel dintr-o serie de

1RC[eo,,') +IIRC(eo",J C. SISTEMUL DE MARCARE iN SCHEMELE DE

razaR Circ.relee PRINCIP\U, DESFA~URATE ~\ DE MONTAJ

2R[(e043) ~ II curenf s;
rele(/ limp
fazo T M;trca unUl aparat trebuie sa determine In schema tipul ~i desti­
[ond(/c!or [irc. dec/an~. '1d 101 acestuia. Ea trebuie sa contina urmatoarele date:
comun >---VI +2, infrerupdlor
,, clenumirea functional a a aparatului (Intrerupator, separator,
f7 1111' 11' de comanda, buton, releu, dispozitiv de incercare);
a b funct ia principala a aparatului in schema (buton de actionare,
Fig. 5.2. Schema desf1l~uratil. a protectiei maximale a unei Iinii: \p,1I ;t!: de masurat, releu de proteqie sau semnalizare);
a - circuit de curent alternativ i b - circuit de curent continuu.
59
58
 - date suplimentare, atunci dnd acestea sint necesare pentru cia
rificarea schemei (numarul de ordine al aparatelor de acela~i fel etc.) . Tabela 5-1 (continuare)
Sistemele de m~rcare au scopul de a u~ura intelegerea functionarii
diverselor scheme. In acela~i timp, ele trebuie sa permita introducert':I Marca Denumirea aparatului
unor aparate noi. De asemenea, trebuie sa se poata. deosebi u~or apara PROTECTJE DIFERENTJALA - 02
tele de acela~i tip, care fac parte din aceea~i instalatie (de exemplu.
mai multe separatoare din acela~i circuit, mai multe relee maximaIt-, 11020 Releu de semnalizare
mai. multe lampi de semnalizare etc.). h021 Bloc de incercare amonte
.In cazul aparatelor cu functiuni diferite nu trebuie folosita aceea~i 1,022 Bloc de incercare aval
marcare, deoarece se pot crea confuzii. 1,023 Dispozitiv de deconectare
Numai pe baza unei clasificari corecte a aparatelor care intra III PROTECTIE MAXIMALA DE CURENT TEMPORIZATA - 04
componenta schemelor de circuite secundare se poate face 0 alegen'
corecta a sistemului de marcare. r041-;-043 Transformator de curent (faza R, S, T)
In institutiile de proiectare din tara noastra se folose~te sistemul ,,041-;-.043
d040
R eleu de curent (faza R, S, T)
Releu de timp
de marcare alfanumeric, care contine litere ~i cifre pentru desemnar('u h040 Releu de semnalizare
aparatelor din component a schemelor. De exemplu, releele fo]ositv h041 Bloc de incercarc
pentru protectia diferentiala a unui transformator, sau bloc generator­ h042 Dispozitiv de deconectare
transformator se marcheaza ell e 027 - releul pentru faza R, e 022 _
rele}J1 pentru faza S ~i e 023 - releul pentru faza T.
In schemele executate pentru instalatii care se extind se folose;;t(' AUMENTAREA CIRCUITELOR SECUNDARE CU CURENT OPERATIV CONTINUU
sistemul de marcare cu litere. Fiecare aparat este, de regula, marcat ~I CU CURENT OPERATIV ALTERNATIV
cu primele litere din denumirea sa. Pentru a se putea deosebi mai multe'
aparate de acela~i fel, inaintea literelor se pune 0 cifra. De exemplu,
1n cazul mai multor relee de curent, RC acestea sc marcheaza 7 RC, 'I. Alimentarea circuitelor secundare cu curent operativ continuu
2 RC etc. In figura S.2, aparatele au fost marcate dupa acest sistem,
trecJndu-se 1n paranteza notatiile conform sistemului alfanumeric. III centrale ~i statii electrice, reteaua de curent operativ continuu .
In tabela 5.1 sint prezentate marcile intrebuintate in schemele de extindere mare, consumatorii conectati la aceasta retea fiind
circuite secundare pentru releele ~i aparatele utilizate 1n mod curent
III ' I)

111111 Ie importanti. Din aceasta cauza, schema: de alimentare ~ acestor

in circuitele secundare.
. !11l'< llmatori trebuie executata cu siguranta marita.
Tabela 5-1 II cazul circuitelor de comanda ?i de protectie mai importante
Simboluri (marci) folosite in schemele de circuite secundare t'!' ''" Iline sa fie prevazuta posibilitatea conectarii circuitului (la un de­
]'Iarca II Denumirca apara tului
h I I ;")~lrut in alimentare) la 0 sursa independent a pina in momentul
Ilf Ilid iirii defectului. Aceasta se poate obtine prin realizarea a doua
MASURA - 01
II. II'IIW de bare de curent continuu independente, ca in figura 5.4.
f011-;-.013 111 centralele cu agregate de puteri foarte mari (peste 200-300 MW)
g011 -;-.012 Transformator de curent (faza, R, S, T)
Contor de energie activa.reactiv[ I' I)1"(,V:ld, de regula, cite 0 baterie de acumulatoare pentru fie care
gOl3
g011
Ampermetru !\f IlP ~i llna sau mai multe baterii de rezerva, pentru toate grupurile
Voltmetru I 1·.lI- llte 111 centrala. Schema de curent continuu este astfel realizata,
i ll . II hateriile sa se poata inlocui intre ele.

IT"~fo~to,
PROTECTJE DlFERENTJALA _ 02
III cazul in care nu exista baterie de rezerva, se poate folosi pentru
f021-;-023
f021-;-.026 d, ,""ot 'mont, If"., R, S, T) dll lli'l ltarea sectorului avariat unul din agregatele de incarcare periodica
I e021 -;-.023 Transformator de curent aval (faza R, S, T)
Releu de curent (faza R, S, T)
0111 I)('rlllanenta.
1)1 ('(~ntralele electrice exista numeroase tablouri de comanda, pro­
60 1., Ii,' ~,'i automatizare, in afara incintei camerei de comanda. Aceste
61
 I II IllIlII'i necesita alimentari independente de la tabloul principal de
11.11d>lltie a curentului continuu, a-?ezat de obicei intr-o incapere special

ef]
11I11'lI ajata, li~ga bateria de acumulatoare, cit mai aproape de camera
,I, 1'\lI llanda. In general se folosesc baterii de acumulatoare cu tensiunea
til / 0 V.
III ccntralele moderne, cu scheme-bloc generator-transformator, sint
III lI Ilaj ate "camere de comanda bloc", care cuprind toate circuitele
I
,i'l lliidare aferente blocurilor (circuite de comanda, protectie ~i semna­
I
I'h ll' pentru generator, transformator de putere, transformatoare
I

I
III 11 1111 servicii interne, motoare, vane etc.) .
I
I;:Jrctele de alimentare a diverselor circuite se instaleaza de-a lungul
I
I " "lIlllui .d e comanda ~i se impart in dteva sectii, In raport cu numarul
I ,I, I'ollsumatori, avind fiecare 0 alimentare independenta de la barele
I jll il wipalc ale bateriei de acumulatoare. Toate alimentarile au posibi­
I
I 1I1.1!" ;L sa fie conectate pe oricare dintre cele doua sisteme de bare. Intre
" !iitc baretelor de alimentare se prevad intrerupatoare, pentru a

DU
II l"lSibila alimentarea uneiadintre sectii de la cea invecinata, in cazul
,, "lI i defect, survenit in circuitul propriu de alimentare.
III figura 5.5 este reprezentat a schema d e alimentare a baretelor
, I, liLun tablou de curent continuu cu un singursistem de bare.
I "
I II instalatiile electrice complexe, in care numai controlul luminos
[I I ircuitelor de comanda nu este suficient (deoarece stingerea unei
1[< llIp i poate r amine mult timp neobservata) , se realizeaza ~i controlul
;1 lI 'dic al acestor circuite. In acest caz, circuitele de semnalizare se
, /,11 r rl de circuitele de comanda, alimentindu-se de la baretele de semna-
Ihl ll: prin sigurante separate.

o
III unele statii ~i centrale electrice, pentru alim~ntarea circuitelor
I

1'1 " "dive se folosesc baterii cu tensiunea de 24 V. In figura 5.6 este

I
r
11'1 " 1'1.I:ntata schema de alimentare a unor circuite de comanda ~i semna­
I
I Ii II I' de la 0 baterie de 24 V.
I
I
I.a harele de distributie sint conectate prin intermediul sigurantelor
I

I
I
I
I
:~
I" II1.1 Iinii principale in cabluri, care formeaz a 0 bucla normal deschis a
1'1 II I Ilitrerupatorul cu pirghie IP. Circuitele de protectie ~i cele de

I nl
I
I I

f ' • ,fill: lJ ld{l aferente tuturor elementelor instalatiei se alimenteaza prin

~
I (j';;p=
.de
~11.tllllllllll~ " . 11I';I\iilc buclei mentionate. Semnalizarile de avarie ~i cele preventive
"'«h'~._ Bollm" d.. I PIH'deaza la un tablou separat, alimentat printr-o linie principala.
I

oCl/mulalaore i ', '111 111 area circuitelor de pe un sistem de bare pe altul se executa fara
L_ ..... L ___ ii I I I 'I II perea alimentarii lor, deoarece la scoaterea de sub tensiune a
--+ Allinen/ar..

M
Alimt'n/ort' L
c.a. A/imt!nlar", '!!i l\ / n dintre relee se pot produce supratensiuni care provoaca acti­
C.O. e.a. ,,1 0,11 i false ale releelor. Ordinea de executare a manevrelor este urma­
1110111': 1 (fig. 5.7):
:;(; pun in paralel sistemele de bare, prin intrerupatorul cu
Fig. 5.1. Schema de principiu a unui tablou principal de curent continuu .
l!ill: IIII' I;

62 63,
 OeJa balerie
zio(!!o}v.

ti
,-A-.
I l li '1 .9. Schema de alimen­
haretelor din statiile de

if ~ tllf-I
I U " .1
220 V
.... + 1,
• I·1 • -. ­ ('uncxiuni ext.erioare. O

fN
1
l,!,
y. . ~~ar_e_~ y
+
Dulapunle dlSp

I
I
I

I
I

I
I
LI{'~ ~~}LJ U~~_~~~~_~~[P-ff
1,1( ia de conexiuni deservita. Legatura i'ntre sectiile baretelor se'"" reali­

L2{~~ ~~}l"
1 .1/;'( cu ajutorul intrerupatoarelor cu pirghie. Baretele fiecarei statii
I,' distributie sint alimentate de la tabloul principal de curent 'continuu
11/ 111 doua linii de alimentare (fig. 5.8), conectate pe sisteme de bare
dl ll 'rite.
',a
Fig. 5.5. Schema rde ali­
L-.!
Fig. 5.6. Schema de alimentare
aparitia unui defect pe una dintre cele doua linii de alimentare

" poate functiona numai cu cealalta linie pina la remedierea defectului.

III statiile de distributie exterioare, baretele sint inlocuite prin

j': Ii ,1t.lri, pozate in fata ~irurilor de celule, care intra ~i ies din fiecare
mentare a baretelor de la tensiunea de 24 V a circuitelor (1] 1:1]) de comanda. 0 schema de alimentare a bobinelor de anclan~are
curent continuu. de comandii ~i semnalizare. (II ' dispozitivelor de actionare ale intrerupatoarelor amplasate in statii

- se comuta circuitul in cauza cu ajutorul comutatorului 2;
- se separa cele doua sisteme de bare prin deschiderea lntrerup,-l­
torului 1.
Alimentarea bobinelor de anclan~,are ale intrerupatoarelor din statiilc
de distributie se face de la barete speciale montate de-a lungul celulelor.
Baretele sint actionate in functie de numarul de celule existente 111
+ ,
,\ k rioare este prezentata in figura 5.9.
I\(~teaua de curent continu se poate alimenta fie in bucla deschisa,
II.' in bucla inchisa. 1n cazul retelelor sectionate trebuie aleasa alimen­
" t l 'a in bucla deschisa (v. fig.' 5.8). '
·\ lcgerea schemei de alimentare in bucla deschisa prezinta avantajul
rI,h 'd{lrii rapide a defectelor aparute ~i al unui control mai bun asupra
I/' II ra 11 telor.
., III ~etelele de alimentare a bobinelor de anclansare, consumul de

{~;r,.
Il ilnl: este mare. De aceea, este indicata folosirea'schemei in bucla
+ I I, I. ill Ilis;i, care prezinta avantajul reducerii caderilor de tensiune surve­
II III' In retea in momentul anclan~arii unui intrerupator ~i asigura functi­
" ' Ill l(~a selectiva a sigurantelor de pe liniile de alimentare.
, I
r---,
II tU'D?l ,
I+- - , r- -T j

+8C :.'
I '~f'I. ffiTtjlf'll
I
I
I
I . II .
I
1

I
2. Alimentarea circuitelor secundare cu curent operativ alternativ

-:BC I '. III instalatii electrice care nu dispun de surse de curent continuu,
. r

I
{,)BA i!ec!lo I J LSec/lo!!J L~tj/~~ J dlll l"JIlarca circuitelor secundare se poate face cu curent alternativ
'!<Jg. 5.7. Schema de distributie cu sis- Fig. 5.8. Schema de alimentare a baretelor PI " ' I III iv. De asemenea, armarea resoartelor de actionare a dispozitivelor
tern dublu de bare de curent continuu. de curent continuu corespunzatoare sectiiIor lid II·t IIpi'ttoarelor de medie ~i inalta tensiune se face tot in curent alter­
din statiile de conexiuni.
;:lIi\' , dill bucle special amenajate.
64
" I .. II"·Ii" prin relee - c. 1675 65
 Pentru circuitele de comanda ~i protectie, aliment area cu curelll
alternativ se realizeaza prin legarea conductoarelor de alimentare ;1
buclelor inaintea intrerupatorului sau sigurantelor instalate pe surs;1
principala.
Dispozitivele ~i releele folosite trebuie alese pentru functionan';t
in curent alternativ.
1'"1 1'Ii(';1 il1Util exploatarea. Sigurantele montate in circuitele secun­
II "" i n:iJUie amplasate in locuri. u~or accesibile, la 0 inaltime conve­
po Llia pentru manevrarea lor. In circuitele de importanta mare, in
, II, ' a rderea unei sigllrante r-:oate provoca 0 action are falsa sau ne­
1111 11 I i()J1area protectiei prin reIee, se prevede controlul permanent al
I 'II ii sigurantelor.

E. PROTECTIA ClRCUITELOR SECUNDARE iMPOTRIVA

Siguran~ele din circuitele de comanda

SCURTCIRCUITELOR ~I CONTROLUL STAR" LOR

ti de protec~ie

1. Defecte in circuitele secundare t i ll'llitele de comanda ale separatoruIui $i intrerupatoarelor se ali­

In timpul functionarii, in circuitele secundare pot surveni defecte ;
astfel:
- in circuitele de curent operativ continuu - scurtcircuite intn'
poli (contoarele de polaritati diferite), puned la pamint simple sall
duble;
- in circuitele transformatoarelor de tensiune - scurtcircuite intr('
faze.
Punerile la pamint duble din reteaua de curent operativ continull
pot avea urmari foarte grave. De exemplu, dad are loc 0 punere I..
pamint a polului (+) ~i 0 alta punere la pamint in releul de ie~ire 011
protectiei sau la intrare in bobina de declan~are a intreTupatorului,
se produce declan~area fals{t a intrerupatorului (fig. 5.10).
In cazul aparitiei unui astfel de defect la releul de ie~ire al protectici
diferentiale a barelor se poate produce deconectarea totala a statiei
sau centralei electrice.
Protejarea circuitelor secundare im­
+ potriva scurtcurcuitelor se realizeaza folo­
RP RI.
, ---/0:;t B t sindu-se automate sau sigurante fuzibih'.
Pentru prevenirea deranjamentelOl
RI T I BD cauzate de punerile la pamint se pTeva.cl
L--/~~ instalatii care efectueaza controlul per­
I
Iii; I lkazi"! prin intermediul sigurantelor.
III schemele de comanda in care se face controlul circuitelor prin
'11 111 :tlil'.are acustica, acestea se alimenteaza prin sigurante separate,
oi,' I" Ilaretele de comanda - Be, iar circuitele de semnalizare, tot prin
11'.1 11 d II! (' separate, de la barele de semnalizare - BS.
1','II(ru a nu se utiliza un numar prea mare de sigurante este indicat
I I Ill'lIitcle de protectie ale unui circuit dat sa fie conectate la sigu­
'" \ I' ('omune cu cele ale circuitelor de comanda a intrerupatorului.
J II '0 ' 1)(,lllele de protectie prin reIee realizate pentru un numar mare de
I il,,, ,,iI- primare (de exemplu, protectia diferentiala a barelor) sau ele­
101' lill ' (,Ilergetice importante se prevad sigurante separate pentru circu­
I" I, ' dt' protectie.
III c;ll',ul folosirii unor sigurante separate pentru circuitele de pro­
11 .:\11 ('stc llecesar controlul permanent al acestora. In acela~i timp.
l) , 1ll 'llilc1e de comanda sigurantele sint permanent controlate, acustic
III "pi ie. Controlul integritatii sigurantelor din circuitele de comanda
] 1," 11t'e\ie se realizeaza fie prin echiparea ell sigurante automate cu
~!! !l I,,, I de semnalizare, fie printr-un releu cu semnalizare la revenire,
, 10 I q . HrI,',-3. Circuitele de protectie sint legate de circuitele de comanda,
" \ '"111 11<1 impreuna asupra acelora$i elemente de executie.
III I'awl unui transformator cu trei infa~urari, circuitele de protectie
I• .II~.I Ia sigurantele circuitelor de comanda ale intrerupatorului de pe

I
manent al starii izolatiei circuitelor de I! ' ll' lt, dt, alimentare, care prin declan~are sa scoata complet din functiune
II·----- J
curent continuu. I , 11I" ltlllllatorul.
Toate circuitele trebuie protejate prill
Fig. 5,10, Schema de producere sigurante sau automate; este neceSclJ 1 li lt! f llnctionarea transformatorului este posibila ~i in cazul in
a dec1an~arii nedorite a unui in­ ' I I I' 1111.1 dintre infa~urari este deconectata, circuitele de protectie
trerupator, la aparitia unei duble insa sa se evite instalarea unui numar
puneri la pamint, prea mare de sigurante, pentru a nu 5\..' I" I,,,ii ' pl't~V;lZ,llte cu sigurante separate, controlul starii acestor circuite

66 67
 IIOkV .J5kV realizlndu-se simultan cu controlul circuitelor de co­ tinindu-se seama ~i de curentii de ~oc care se produc la anclan­
loI l lIi :-; i i>ii,

~
manda ale intrerupatoarelor. Schema transformato­ . 111'; 1 ~ i declan~area intrerupatoarelor ~i care ar putea topi fuzibilele.
rului in acest caz este prezentata in figura 5.11. /11 , ir('uitelc operative cu un curent dat IT' curentul nominal al fuzi­
li \l[ dlli :-;c alege cu ajutorul relatiei:
!
3. Siguran~ele din circuitele de semnalizare IF
­ - IT
-'
(5.1 )
(1.

Pentru circuitele de semnalizare se folosesr 11111 1,' [I. este 2 ... 2,5 pentru circuitelede comanda ale intrerupatoarelor
siguran!e separate in func!ie de modul in care sin I i ':llitcle transformatoarelor de tensiune ~i 1,6 ... 2 in alte circuite
,II
realizate schemele de circuite secundare. I t 1llldare.
Toate circuitele de semnalizare, inclusiv SE:mna­ ('[lid se instaleaza mai multe sigurante in serie, trebuie asigurata
lizarile de avarie ~i de prevenire, se leaga prin si­ , /0, ' 1ivitatea lor, care se poate obtine prin marirea curentului nominal
guran!e la baretele de semnalizare. Pentru semnali­ " ill / il)ill1lui montat aproape de sursa de alimentare, cu doua-trei trepte
5kV zarile centrale se prevad alimentari separate, pri ll I" ',1;1ra curentilor nominali ai fuzibilelor.
Fig. 5.11. Seh~ma sigurante, direct de la tabloul de curent continuu. Il('uarece dificultatile legate de fUl1ctionarea selectiva a siguran­
transf?r:m~torul~l eu Toate sigurantele din circuitele de semnalizan' 11 1111 1111 au fost total rezolvate, s-a trecut la utilizarea din ce In ce mai
trel mfa~ura.n. I • '. . . .. d' I d
se contro eaza optic ~l acushc pnn mterme lU u­ 1'1/:. 1 a <ll1tomatelor cu relee termice ~i electromagnetice.
lapurilor de semnalizari centrale. Aceste dulapuri se realizeaza cu circuitt· 'ig l1ran!ele montate in circuitele bobinelor de anclan~are au ca
logice cu diode cu germaniu sau diode cu siliciu, care asigura discriminarea. , PI '. III primul rind, protejarea bobinelor impotriva curentilor de lunga
semnalelor ~i prill aceasta modul de avertizare a personalului de ex­ hlll!!:I, Jlcntru care acestea nu sint dimensionate.
plo~tare. III al doilea rind, fuzibilul nu trebuie sa se topeasca la trecerea cu­
In figura 5.12 este reprezentata 0 schema de control a sigurantelor II Iii 11111 i (Ie ~oc de anclan~are. Pentru alegerea curentului nominal al
din circl1itele de semnalizare. III d,illlllli se tine seama de cele doua conditii enumerate ~i de carac­
r----------- ---- -:- - , - - ---- - - r ----:---:--1 I i I I' ,I i(',l sigurantei.
I
I
I +!JS
Ou/ap comandd
-
8S
,I
'r)
.
.-AL)
I

,/
Du/ap .semn.
ceniro/e

lJ
I Tab/ou smopllc
I
I -t-
AL
I

I
1IIIIplll admisibil de ardere a sigurantei tad trebuie Sa satisfaca re­
II, I i ~ I,
tad ~ Kst], (5.2)
I12F
I
I
RS
If)
1':
L--f.-o
Ars sig.semn.
eire.'
I
I
LS

. '
1
I
I
I
\j l ~~ I II ; :
l'ste timpul propriu de anclan~are a intrerupatorului;
I,
/,':; - un coeficient de siguranta.
I r I I
I I I I . I li tlilllli de multiplicare al curentului fata d e curentul nominal al
I I I I I" 11,11 III IIi > corespunzator timpului tad> se determina din caracteristica
I I I I I 1II ,III~I,j (fig. 5.13); prin definitie:
.I I I I
I I I I
1*1 =!.!:.., (5.3)
Fig. 5.12. Supravcgherea optiea ~i aeustiea a sigurante10r de semnalizare prin dulapuri IF
de semna1izari centrale "SEII:fNAL-S".
'i l ' il lI'I, ('ste curentul prin fuzibil la momentul t = tad' iar IF este cu­
4. Alegerea siguran~elor pentru circuitele de comanda, proteqie I ['II i I d 1I()lllinal al fuzibilului,
~i semnalizare ' . 1 ' 1111'11111] nominal al fuzibilului se determina din relatia:

Alegerea tipurilor de sigurante ~i a fuzibilelor acestora se face in IF ~ 18.

(5.4)
functie de curentii nominali. tinind seama de prescriptiile in vigoare. I*t
Curentul nominal al fuzibill1lui se alege apropiat de curentul de durat5 ilildl' I" I':-;te curentul nominal al bobinei de anclan~are.

68 69
 1
AsHel, de exemplu, timpul pentru all
S t d
12 a clan~area intrerupatorului 10-10 cu aj \I

1ff"
torul dispozitivului de actionare MR-4 e!:; k
"
10
de 0,2 s.
Dad. se adopta un coeficient de sigu T S
R
ranta Ks = 1,5, timpul admisibil de arder,·
a sigurantei (prin topirea fuzibilului) t'l
r, rz : rz
~
trebuie sa satisfaca relatia (5.2), deci rz
L--Q­
tad ~ 1,5'0,2 (5..'i)
,: jg. 5.14. Conectarea aparatelor de ma­ Fig. 5.15. Schema echiva­
4­ '."rat, In cazul unui transformator cu lenta in cazul arderii si­
J
ca valoarea minima tad = 0,3 s.
sch ema de conexiuni in stea-stea. gurantei de pe faza T. II
Din curba caracteristica reprezentata III

1
figura 5.13 se obtine pentru aceasta valoa 1'1 , tit " 'llIlin;1 locul de montare a sigurantelor, care se vor supraveghea
t-Ll II~
a lui tad: i" 'IiLld obligatoriu.
0 8 la 12 14­
I. ig llnt 5 , 14 reprezinta un transformator de tensiune avind schema
Fig. 5.13 .Curba caracteristica 1 1= 0 3 = (~) = 12. (5.(,)
tl i 'Ililexiuni stea-stea, Pe partea secundara s-au conectat un aparat
a unei sigurante fuzibile. .' IF 1 = 0,3

,il 1;1) 1. 1 schema "in stea" (un varmetrul ~i doua aparate dupa schema
Curentul nominal al bobinei de anclan~are pentru dispozitivul (i t'
II ' V" (un wattmetru ~i un contor). In cazul arderii sigurantei de pe
actionare MR-4 in cazul alimentarii la tensiunea de 110 V este 1B = 10 V
!,I ,I r, schema echivalenta a aparatelor conectate in secundarul trans­
Cu ajutorul relatiei (5.4) se determina curentul nominal al fuzibilului;
Ii" 111: 11 orului de tensiune este cea din figura 5.15. Tensiunea aplicata
....... I B 10
1)I,I lI llI'lor conectate la faza T se calculeaza cu relat ia : II
1F ~ T = - = 0,84 A. (5.7)
.1= 0,3 12 U' = URSl'l , (5.8)
Curentul nominal standardizat cel mai apropiat pentru fuzibil este de 2 A. 21'1 + 3nr2
Se poate admite, la alegerea curentului nominal al fuzibilului, Col 01 11 : :
acesta sa fie de circa 30-40 % din curentul nominal al bobinei de an­ 1'1este rezistenta fiecarei bobine a aparatelor legate in V;
clan~are, valoarea asHel obtinuta fiind acoperitoare. r2 rezistenta fiecarei bobine a aparatelor legate in stea;
Calculul prezentat pentru alegerea sigurantelor fuzibile este orien 11, - numarul de aparate,
tativa. Daca se tine seama ~i de erorile caracteristicilor sigurantelor, 1":I'I,lIIiJ deci ca indicatiile aparatelor depind de raportul marimilor
rezulta ca, in anumite cazuri, siguranta aleasa nu protejeaza bobina I I 1'.. si de numarul de aparate.
de anclan~are impotriva curenti10r de lunga durata; este asHel necesaro, 1 \11""("i cind la inHisurarile secundare ale transformatoarelor de
instalarea automatelor ~i in circuitele bobinelor de anclan~are. ,. 11 '1 11111 ,' sint legate nu~ai aparate de masurat, controlul sigurantelor
Automatele sau sigurantele din circuitelc bobinelor de anclan~a)"(' II ,1I1/,I'OIza chiar de catre aceste aparate.
se instaleaza in apropierea dispozitivelor de actionare, alimentindu-s" I ,I 'i l It reruperea circuitelor care alimenteaza regulatoare de tensiune,
de la baretele statiei de conexiuni. 1 , dl ·.1 pot actiona ca in cazul aparitiei unei insemnate caderi de ten­

11 1111 ' , ('I'(~a ce poate duce la supraincarcarea generatoarelor cu putere

5. Sigurantele din circuitele secundare ale transformatoarelor
I ( II Il v!!. Pentru evitarea acestor deranjamente, regulatoarele de tensiune
de tensiune
" ltlllllt' llteaza de la transformatoare de tensiune separate, realizin­
11111' I, 'g aturi cit mai scurte ~i cu siguranpi marita. Nu se recornandii
Atit tipul ~i schema de conexiuni a infa~urarilor secundare ale trans­ 111" 1II ,I t (:a sigurantelor in aceste circuite.
formatorului de tensiune, cit ~i aparatele conectate la aceste infa~urari
71
70
 R . ~o . Controlul sigurantelor din circuitelt- I k :lccca, pentru protectia circuitelor secundare impotriva unor
s~cundare
ale transf~rmat?arelor ~e .t. ell-

=l

II-{) 8 I II I I de pcricole, punctul neutru al circuitelor se leaga la pamint printr-o

S . ~c SlUne se poate reahza fte cu a]utbruI
T unor relee speciale, fie cu ajutorul rele­
~ - . elor de tensiune minima, care fac part·'
';;c din .schema de protectie.
In schemele in care infa~urarile se·
Fig. 5.16. Schema de conectare cundare ale transformatoarelor de ten ­
in triunghi deschi~ a infa~ura.rilor siune se leao-a in triunghi deschis (fig. 5.1 6)
secundare ale unUl transformator 0 ~.
de tensiune. nu se monteaza slgurante. Aceasta :)(.
justifid n umai in cazul punerii la paml11 (
a uncia dintre faze. Deranjamentele ivite in circuitele secundare conec­
tate la triunghiul deschis pot fi puse in evident a numai la aparitia unci
puneri la pamint pe partea primara.
Controlul permanent al circuitelor se poate face totu~i ~i in acest
caz cu ajutorul unor scheme mai complexe.
Controlul periodic se poate realiza cu ajutorul unui voltmetru V,
ca in figura 5.16 care masoara t ensiunea de dezechilibru, sau cu aju­
torul unor liimpi L e , ca in figura 5.17.
Dad slnt doua transformatoare de tensiune conectate in V, se in­
staleaza sigurante numai pe fazele nelegate la pamint (fig. 5.18). Cind
sint trei transformatoare de tensiune ~i In cazul transformatoarelor
trifazate cu punctul neutru legat la pamint (conditie impusa de masurilc
de protectie), sigurantele se monteaza pe toate cele trei faze (v. fig. 5.14).
La 0 strapungere a izolatiei dintre infa~urarile de Inalta ~i de joas~l
tensiune, in infa~urarea secundara poate aparea tensiunea inalta.
R
,s
T I 1I"I, t! f 'I', linie etc.), precum ~i efectuarea legaturilor necesare intre
A .1 1\ 1 1·.,·le clemente primare.
X
r- Lc A XA X
A ) Amplasarea aparatel.or con~inute in schemele
iHI II.III (;'i de strapungere.
I !.CHEMELE DE MONTA] ALE CIRCUITELOR DE COMUTATIE SECUNDARA
, Rolul schemelor de montaj
'I 1t"llIa de montaj este un desen dupa care se efectueaza mcmtarea
I • ~ ,do;iI.arca circuitelor de comutatie secundara. . :
I I I ~,c hcmele de moritaj se reprezinta toate aparatele, releele, cablu­
I ti l' ,I,· Icg~ltura ~i ~irurile de cleme, respectlndu-se aspectul ~i ampla­
:Iill Il·;t!i'l a acestora ~i ordinea de executare a lucrarilor de mont~j.
l' I"III('lltele circuitelor secundare sint amplasate in diversele incaperi
d,) 1111.lalatiei. Astfel, transformatoarele de curent ~i de tensiune, bloc­
ll11 d .wl,·It: intrerupatoarelor, comutatoarele de semnalizare ale sepa­
' 11 1"l lIl·lor ~i unele relee de protectie sint amplasate in statii. Aparatele
I" ~ !" ,I'ollrat ~i de control, elementele de comanda ~i instalatiile complexe
II I' I"I ,·cpc sint montate pe panouri instalate in camerele de comanda.
~I" II I.II " :1 tuturor acestor elemente. se executa independent pentru
ill, ,II" ::l:dor al instalatiei in parte. In majoritatea cazmilor, panourile
,j( 11 1"';11\(1;1, masurare ~i protectie se executa complet in fabrica, deci
f III'II II;I)"{'a aparatelor se face tot acolo.
I "'lill'll toate sectoarele de montaj se executa legaturile intre apara­
!. It· : 1"I'lllia~i element ~i ~irurile de cleme aferente. Fiecare sector de
!1!llil l.11 Sl' termina cu un ~ir de cleme. Operatia final a de montare a
I IIi' l Ii ('- loJ' sccundare constii in legarea intre ele, cu ajutorul cablurilor
1I11111 t1 il:\rt', a ~irurilor de cleme ale aceluia~i element (generator, trans­

Lc
a~
. xo x we circuite secundare

. ~
/
T r~' T
r t~

.I,
\ 1I11'Iasarea aparatelor in circuitele secundare se face tinind seam a
1,,11 ti cularitatile schemelor de conexiuni ale circuitelor primare.
III 1::1/,111 statiilor electrice interioare de 6-10 kV cu celule prefa­
Fig. 5.17. Schema de control a cir­ Fig. 5.18 . Schema de conexiuni ! ,,'j. ,iiI' se amplaseaza in celule, in comparti.mente special amenajate,
' cuitelor secundare legate in triunghi in V a transformatoarelor de j 11,. 1 .I, . protectie ~i ~iruri de cleme. Schemele de montaj se lntocmesc
deschis, cu ajutorullilmpilor: te(lsiune. jt II .Il pcntru fiecare tip de celula in parte.

72 73
 In figura 5.20 este reprezentata.
vederea din tap. a unui panou de pro­
!ectie, care contine protectia a doua _. +---, rnh iIII!
linii de 110 kV.
Aparatele ~i releele se monteaza in I I ffhJ
~~
general pe fata panourilor, legaturile
lotre ele executindu-se prin spate. Alte
clemente, ca: sigurantele. rezistentele, IHOLI ·

m ~m
condensatoarele etc., se monteaza pe

Q0QQ spatele panourilor. D e asemenea, ~i­

furile de d e me se monteaza pe spa tele
panourilor sau pe partile laterale ale
.~
16
.
1
acestora.
~
CJQDO Fig. ~5 .1 9. Vederea din fata a unui panou.
1n funqi e de conditiile specitice
instalatiilor electroenergetice se utili­
zeaza panouri, dulapuri ~i pupitre. Pa­
'SP

~~rm*
NSP

nourile cu executarea legaturilor prin

Lata nu necesita supravegherea pe am­
Pentru statiile electri ce de tip exterior ~i pentru generatoare, trans­ bele parti, insa dimensiunile lor sint
formatoare-bloc, transformatoare de servicii proprii et c., releele de eonsiderabil marite, deoarece pe ace­ Wsl
protectie se monteaza pe panouri special executat e (a~a-numitele ca~i parte se monteaza aparatele, ~i­ RR LI ~ INRI I
"panouri de comanda ~i protectie"). . rmile de d eme ~i se executa ~i lega­ .iJiT7/§. I if/!. lll9 !
turile, in dulapuri, aparatele, releele
tP,RS ~CP E!lcp CPRS I
Panourile au dimensiuni standardizate. In functie de schemele
alese, ele pot contine diverse aparate. A~ezarea ~i mo~tarea aparatelor ~i celelaIte elemente se pot monta atit
pe panouri se executa dupa planuri numite de proiectant "vederea din 1n interior, cit ~i pe u ~a de acces in 1/10 iliff Ill/IO ~I! i
dulap (fig. 5.21). Amplasarea apara­
fata a panoului". ICR Ic Ie .CRJ
A~ezarea aparatelor pe panouri se face respectind anumite reguli.
Astfel, pe panourile de comanda, in partea superioara se amplaseaza
telor pe pupitre se face in acela~i mod
ca ~i pe panouri. ~!2! }It, I IIf2: ,1l1!31 ,
aparatele de m asurat (fig. 5.19) . Mai jos se amplaseaza aparatele de 1'0/ 201 ,!Ol .20/
comanda continute in schema sinoptica (schema primara monofilara 800
a instalatiei). 3. ~irurile de cleme 13P
Amplasarea aparatelor pe panou se fac e in a~a fel incH aparatele
de masurat ~i de comanda ale unui element primar sa fie a~ezate unele
sub altele. Aceasta a~ezare u;;ureaza supravegherea ~i manevrele· in Legaturile intre aparate, precum
timpul exploatarii. Nr Ol!'numir~o e/eml'nlu/ui .
~i intre acestea ~i cablurile de cir­ I Lt'nio A -!fOlrV
A~ezarea pe panourile de protectie se face in felul urm ator : in partea euite secundare. se fac prin intermediul U Lima B" -1fOkV
de sus se monteaza releele de protectie, mai jos se monteaza releele de
semnalizare, dispozitivele de incercare ~i comutare ~i dispozitivele de
~irurilor de deme.
~irurile de deme permit executarea Fig. 5.20. Vederea din fata a lInui
-
deconectare.
In cazul in care un panou contine protectia mai muItor elemente, rapida, comoda ~j sigura a legaturilor, panou careIinii
contine protectia a doua
de 110 kV.
se respect a a~ezarea pe vertical a a releelor ~i a dispozitivelor continute eu un numar minim de intersectii
in schema de proteqie a unui element. ale conductoarelor. In afara de ac~asta, folosirea ~irurilor de deme
simplifica montajul ~i exploatarea circuitelor secundare.
44
75
 Per,,1p lo/~rol $lIngo In/t.riorul tllIlopllllli 'PI'r,.lelolerol tlrNlpla U10 dulopului 'I' care se introduc capetele conductoa­
",lor sau ale cablurilor. Prin in~uruba­ filii

I
in
0
10
111[]
10
vO

IIWJ
ILJ tEl I
I
NrC)
III
~fCI
W
10
"'0
20 1[gJ I ";1 ~uruburilor c, capetele conductoarelor

20 20 20
11'0 '" , kaga cu placuta b.
80 U/D vO
Iffll IR7Al [RiA]
/I 11/ V

CJ 0 , 0
I!LJ I!LJ I!!LJ vf1
I
i ntre dOU{1 deme vecine sau, in uncle,
;11'.uri, lntre mai muIte cleme sint a~ezate 1 .$
[fiR1] VWl fN70I IRiOl
~Ej
HI NT Nf III j>< utea din fata placutele e, prevazute

lLJ lLJ l!LJ I!!LJ fSAl "II doua ~uruburi f. Prin stringerea aces- .

ISAI ~ r:wJ
lU Ior ~uruburi, pli'icutele bale clemelor r

III
~~~~
vE1 \'(~cine se leaga ill scurtcircuit. Desfacind e

IIIIUI dintre ccle doua ~uruburi j, lega­

I~: I Is: I V5Ril ~ WA'~ ~ v~ Illra dintre pIacute se intrerupe.

lLJLJl!LJ1!tLJ [Ii:::: PHicutele sau pUll tile transversale ser­

rnLm
~
fNl fRAl
l!LJ I!!Ll
vEj \('se ~i la scurtcircuitarea lnfa~urarilor
[I.fJ ~ ;('Clll1dare ale transformatoarelor de cu- n ' 522 S' d I (d t l"
II(IK) I/I~
Al d t - .. t I Ig. . . ,Ir e c erne
1.' call
v~
r-1
- I I'D, t In cazu econec arn apara e or constructive),
I0
[) r?nl
"~IIIL!!!J
I,'gate la ele.
... CIemele de incercare se prevad pentru cazurile in care la circuitele
~
EO
~
.!!<
,Ie curent ale aparatelor de masurat sau ale releelor de protectie trebuie
~ ... conectate aparatele de control.
~ L,5lr 0'.. clemI' ~
{; <.;
~
4. Marcarea dispozitivelor, aparatelor, c1emelor ~i cablurilor in schemele
L- ~
de montaj

a. Marcarea dispozitivelor, aparatelor ~i clemelor. Sistemele de mar­

care intrebuintate in schemele de montaj trebuie sa fie lntocmite in
Fig. 5.21. Plan de amplasare a aparatajului intr,ull dulap de protectie. a~a fel incH sa se poata urmari cu u~urinta orice circuit ~i sa fie lnt~­
lcasa destinatia fiecarui aparat. '
Clemele de sint de executii constructive diferite, ~i anume: nor­
$1''Y Se marcheaza urmatoarele elemente principale care intra in com­
male, de legatura ~i de incercare. po.n ent a schemelor: aparatele ~i dispozitivele, demele ~i ~irurile de
Cleme normale se folosesc pentru executarea legaturilor cu C011­ derrte, cablurile de control.
ductoare care intra ~i ies din panou. Pentru aparate ~i dispozitive se folose~te de ' '
9~10
Clemele de legiit1,m l se utilizeaz5. pentru executarea legaturilor intre obicei marcarea alfanumerica. tn schemele de

{?Irq~

conductoarele aceluia~i circuit, prin conectarea cu ajutorul unol' punti
transversale a clemelor vecine.
In figura 5.22 este reprezentat un ~ir de deme care contine, pe linga
clemele normale, punti transversale de legaturiL ;:lirul de deme este
format dintr-un numar n de deme (il1 cazul din figura, n = 5). Fiecare
dema este formata dintr-un corp de portelan sau material plastic, a,
fixat pe suportul metaIic, s. In interiorul corpului demei se afla 0 placuta
de alama b, avind la ambele capete cite doua ~uruburi c. In partea
superioara ~i in cea inferioara a corpului demei slnt prev5.zute orificiile d,
montaj, in afara de aceste marci se indica ~i
' marcarea fabricii pentru bornele bobinelor ~i pen­
tru.contactele lor (fig. 5.23).
In scheme, marcile se scriu alaturi de apa­
ratlll sau dispozitivul respectiv sau in interiorul
dO.]!
lui. La montaj, marca se scrie pe carcasa apa­
Fig. 5.23. Reprezentarea
ratelor sau a dispozitivelor. unui releu in schemeIe
Marca se compune din grupul de litere ~i cifre, .de montaj . .
corespunzator schemei desfa~urate, ~i 0 cifra

'16 1.T
 romana, care indica unitatea de montaj (linie, transformator etc., v.
fig. 5.21).
In cazul in care schemele de montaj se executa pentru 0 singura
unitate d e montaj sau pentru un panou care contine elementele unui
singur circuit primar nu mai este necesara marcarea cu ,cifre romane.
Clemele de ~ir se marcheaza cu numere de ordine, la fiecare ~ir nume­
rotarea d emelor Incepind cu cifra 1. Fiecare ~ir de deme poarta un
numar total pe capatul ~irului respectiv, corespunzator unitatii de
montaj.
b. Marcarea cablurilor de control. Pentru a fi posibiIa identificarea
cablurilor de circuite secundare este necesara marcarea lor. Marcile
trebuie sa cOntina urmatoarele date:
- apart enenta cablului;
- numarul de ordine al cablului.
Cablurile se impart In grupe, dupa circuitele primare carora Ie apartin.
Astfel, marca cablului cuprinde marca circuitului primar ~i numarul
de ordine al cablului. Marca circuitului primar contine litera initiala
a circuitului (generator, transformator etc.), numarul de ordine al cir­
cuitului ~i semnul conventional al tensiunii.
P entru tensiuni se folosesc urmatoarele litere: 0,4 k V - J; 6 k V -2 ;
15-20 kV-Q; 35 kV-Y; 110 kV-X; 220 kV-W.
Astfel, cablurile de control pentru generatorul 1 avind t ensiunea
nominala de 15 kV au indicatorul I G-31 Q.
Sistemul de marcare a cablurilor nu este
18C uniform in toate instalatiile. Este important In­
-Be sa ca in cadrul unei aceleiasi instalatii marca­
8S
rea sa fie unica. ' ,
01-J
Pentru a se putea tine evidenta tuturor
cablurilor si a marcilor afer ente se intocmesc
jumale de 'cabluri. In anexa 9 este prezentat
un model de jumal de cabluri, utilizat in insti­
tutele de proiectare din tara noastra.
c. Marcarea legiiturilor la panouri. Pentru
marcarea lega turilor la panouri se folose~te
Trafo .s.;, marcarea in opozitie, ca in figura 5.24. Con­
Poe. filii T ductoarele sin t marca te cu marca circui tului la
+8C/QTIJ numarator ~i cu marca bomei, a demei sau a
baretei la care trebuie legat conductorul, la
I
numitor. Capetele conductoarelor legate la ~i­
I
rurile de deme se marcheaza in acela~i fel,
Fig, 5,24, Marcarea elemen­
telor de pe un panou dupa marca circuitului la numarator ~i marca apara­
sistemul de opozitie, tului sau dispozitivului la numitor.
78
Marcarea in opozitie u~ureaza citirea schemelor de montaj ~i permite
reprezentarea restrinsa a numarului mare de conductoare utilizate in
schemele de circui te secundare.
Marcarea legaturilor la celulele de distributie se face in mod analog
Cll marcarea la panouri, d eosebirea constind in faptul ca, din cauza
distantelor mari intre diversele elemente, conductoarele de legatura
sint inlocuite cu cabluri d e control.
s. Elaborarea schemelor de montaj
~i a ~irurilorde cleme
Dupa elaborarea schemelor desfa~urate ~i a planurilor de montare
a. aparateIor ~i a dispozitivelor se poate trece la executarea schemelor
de montaj. Specificatia de aparataj cuprinsa in planurile cu scheme
desfa~urate indica precis locul de montare a fiecarui element.
Prima parte a schemei de montaj este ~irul de deme care se intoc­
l11e~te astfel: toate legaturile intre transformatoarele de masura ~i
aparate sau relee, intre aparatele aflate in locuri diferite, precum ~i
Intre aparatele p entru care trebuie sa se asigure verificarea fara scoa­
terea lor din functiune se aduc la ~irul de deme. $irul de deme se am­
plaseaza in a~a fel incH toate legaturile dinspre panou (celula) sa se
afle pe 0 parte ~i toate legaturile spre exterior pe cealalta parte (fig. 5.25).
A~ezarea demelor in ~ir se face intr-o anumita ordine, grupindu-se
dupa destinatie. $irul de d em e se incepe cu grupa circuitelor transfor­
matoare de curent. Urmeaza grupa circuitelor transformatoarelor de
tensiune, circuitele de curent operativ continuu pentru comanda, cir­
cuitele de semnalizare ~i alte circuite din schema. Pentru fiecare grupa
de circuite se prevad dteva deme de rezerva. Intre demele la care sint
legate circuitele de de dan~are ~i demele cu alta destinatie se lasa in
mod obligatoriu 0 dema libera. Acest lucru se face pentru a nn exis­
ta posibilitatea transmiterii gre~ite a unui "plus" din alt circuit (sem­
nalizare) circuitului de de dan~are.
Dupa elaborarea ~irului de deme ~i a a~ezarii aparatelor in ordine
reala, existenta pe panou, in celula etc. se trece la indicarea legaturilor
lntre aparate ~i intre acestea ~i ~irul de deme, fadndu-se ~i marcarea
dcmentelor.
Ultima operatie consta in gruparea conductoarelor care fac legatura
eu alte sectoare in cabluri de control. Figura 5.25 reprezinta 0 schema
de montaj completa.
79
 6. Blocu ri de incercare folosite in schemele
de ci rcuite secu ndare
l~/A

f81i
In scopul asigurarii posibilitatilor de verificare periodica a elemen­
--(J)- ..-< ::: 180
telor de protectie, inca din faza de proiectare se prevad dispozitive
I ' ~~ -r<> 3'01 speciale pentru racordarea instalatiilor de incercare la fiecare element,
fara demontarea sa ~i eventual fara a intrerupe functionarea protectiei.
'!Y ""
'"
I
~
Prin ·folosirea acestor dispozitive se scurteaza timpul de verificare a.
11 elementelor de protectie, se realizeaza izolarea sigura a elementului
incercat fata de restul instalatiei .
.-----l , ~ 1-:- ~~
75 ~
tJ
-
1
Dispozitivele pentru racordarea instalatiilor de ineercare in circuitele
" I---
~~ secundare in timpul functionarii instalatiilor de protectie prin relee
I
1LA fLO
2 2 ®--;zJJ se impart in doua grupe mari, ~i anume: .
,-- I-- 17 -(J)---.....(ff) - dispozitive pentru racordarea ~i verificarea circuitelor de curent;
, 1R, '-'2 '---
18 ~ <:i
- dispozitive pentru racordarea ~i verificarea circuitelor de tensiune.
2
2 f--- <,; . in instalatiile electroenergetice din tara se utilizeaza un dispozitiv
I
::-
20
~,--®-.@
~ h
~ special numit "bloc de incercare". Acesta este format din doua, patru
sau ~ase elemente (fig. 5.26, 5.27, 5.28).
r - ....
,~
Blocul de incercare este compus dintr-o parte fixa F, montata pe
panoul eu aparate, ~i 0 parte mobila M.
Folosirea blocurilor de incercare in circuitele de curent ale instalati­
ilor de protectie prin relee permite ~untarea automata a circuitelor de
'-- I curent de pe partea secundarelor transformatoarelor de masura la.
I scoaterea partii mobile M. 0 serie de contacte au'x!iliare ~unteaza automat

I I I
~~~~~~
I
I I

~~~~ (~
Ir ~.
[(1 6(1re/~
',II
c. a
I
circui tele transforma torul ui de curen t.
In figura 5.28 este prezentata 0 sectiune transversala printr-un.

"~ ~ •.:. ~ ~
~~--~~-
...~~-~~~~~~~~~-~~~~~~~~~~~~~~
~ ~,
,..
,,~o'
~~~~ " '
~
J

~~ ~~ ~~~~
11 II
.....::; _ _ _ '" .....,;. ........................... ~ ~ <".., "-I. <\'IC\I
I~
bloc de incercare cu partea mobila speciala pentru verificari. Pentru
masurarea curentilor care trec prin bloc s-a prevazut 0 priza mobila.

~~
~ ~ ~~~ ~ ~~~~~ ~ _I~ ~~~~
~ ~ I~ ~ ~ ~~ l' ~ ~ ~ ~~~ cC r@~zztt~

1- - -
I I I I I f
_- ~I~ ~ ~ I~ ~ ~ ~ ~ ~ <c ~ "<
~~
~ "<
~~~~
~ ..: ~ \
!'
lI I
. I
W
II I
I
U i
I
In -6 !P5-AAR!-
lJr. -slpIN-IVj,
f'
fcJ1~ ~~k.
tHYYB
z~ . ~»,\~
, ''"' ./

IO"1,5mm 2
CHYY8

Fig. 5.25. Schema de montaj completlL

8 x l,Smm2
iT-Ii
L ___ _ ..J
~11--r-'
~L~ ~ ft.:
Fig. 5.26. Bloc de incercare. Fig. 5.27. Bloc de Fig. 5.28. Bloc de Ineercare­
incercare. ell parte mobiJit pentru
verificitri .

G- Protectia prin relee - c. 1675 81

's6
 speciala notata cu N, avind borne Ie accesibile din exterior. In timpul
masurarilor sau al verificarilor, lamelele arcuitoare l' ~i 2' se depla­
seaza, permitind inserierea unui aparat de masurat.
Folosirea blocului de incercare exclude posibilitatea legaturilor gre~ik
la refacerea schemei initiale dupa terminarea incercarilor, precum ~i
posibilitatea unei eventuale deconectari a aparatului, care functio­
neaza in timpul operatiei de incercare.
Blocurile de incercare se pot monta separat pentru fiecare aparat
sau releu, sau in comun pentru un complex de aparate sau 0 protectie
in intregime.
Ca urmare a utilizarii blocurilor de incercare rezulta 0 reducere
insemnata a numarului conductoarelor de control ~i a clemelor, deoarece
legaturile intre aparate sau relee se pot efectua direct intre blocurile
respective, iar legaturile intre blocuri ~i aparate se pot reduce la mi­
nimum prin apropierea blocurilor de aparate.
Blocurile de incercare folosite pentru racordarea la circuitele de
,t ensiune sint realizate pe acela~i principiu, cu deosebirea ca la acestea
se elimina placuta scurtcircuitoare S, pentru a evita arderea siguraIltelor
din circuitele de tensiune, in timpul scoaterii partii mobile a blocului.
G. CONDUCTOARE $1 CABLURI PENTRU ClRCUITELE SECUNDARE
1. Cablurile folosite In circuitele secundare
Pentru circuitele de comanda ~i control se utilizeaza numai cabluri
-eu conductoare de cupru.
Conductoarele izolate trebuie sa aiba urmatoarele diametre, respectiv
sectiuni minime:
- in circuitele cu tensiune de serviciu pina la 60 V inclusiv, 0,5 mm
diametru, exteptie fadnd circuitele racordate la secundarele transfor­
matoarelor de curent, pentru care sectiunea minima admisa este de
1,5 mm 2 ;
- in circuitele cu tensiunea de serviciu mai mare de 60 V, 1,5 mm 2 •
Izolatia conductoarelor trebuie sa fie confectionata din material
incombustibil sau greu combustibil.
Conductoarele izolate trebuie sa fie ecranate impotriva dmpurilor
exterioare, in cazul dnd in acestea se pot induce tensiuni electromo­
toare sau sarcini electrice care perturba function area corecta a insta­
latiilor sau care pot deveni periculoase pentru personalul de exploatare.
Ecranul fiecarui conductor se leaga la pamint la ambele capete.
82
2. Alegerea seqiunii conductoarelor ~i a cablurilor
Sectiunea conductoarelor pentru circuitele secundare de curent se
;i1cge tinind seama de conditia de functionare a transformatoarelor de
mrent in clasa de precizie stabilita; aceasta se obtine prin indircarea
illfa~urarilor secundare conform normei stabilite de fabrica construc­
{nare.
Pentru circuitele de tensiune, sectiunea cablurilor se alege in funct ie
lIe caderea de tensiune admisibila. Caderea de tensiune admisibila este
ruprinsa intre 0,5 ~i 3 % in cazul alimentarii aparatelor de masurat.
Pentru circuitele de comanda: ~i control, caderea de tensiune admisi­
hila este de 10 %.
La transformatoarele de curent, sarcina exprimata in ohmi (impe­
<lanta totala Zt) este data de relat ia :
Zt _-
U
~,
(5.9)
I
In care:
U este tensiunea la bornele infa~urarii secundare;
I - curentul in circuitul secundar.
Insa:
Zt = Zc + Z}; + Zu, (5.10)
unde:
Zc este impedanta conductoarelor;
Z}; - impedanta contactelor (egala cu 0,05-0,1 Q);
Za - impedanta aparatelor.
Pentru simplificare, se admite in locul adunarii vectoriale a impe­
dant elor adunarea aritmetica (ca ~i cum vectorii ar fi in faza).
Sectiunea conductoarelor se alege in a~a fel incit sarcina totala a
transformatoarelor de curent sa nu depa~easca valoarea maxima admisa
pentru clasa de precizie respectiva.
Pentru alegerea sectiunii conductoarelor din circuitele transform a­
toarelor (reductoarelor) de tensiune se tine seama de caderea de ten­
siune ~i de defazajul suplimentar introdus de conductoarele de legatura
la erorile corespunzatoare clasei de precizie date.
Pentru inlaturarea acestor erori se recomanda montarea aparatelor
de masurat cit mai aproape de transformatoarele de tensiune.
83
 In mod special, pentru contoare, care admit 0 cadere de tensiune 6 , -U2-CYYB ~x!Omm2
de numai 0,5 %, se recomandii alimentarea de la 0 bareU de tensitme
separata. ~{j,-"02r:I1YY8
Sectiunea conductoarelor se poate determina cu relatia: . 6x 2. 5mm 2

5 = kschlPTT [mm 2J, (5. J J)

yUTT!}.Uad

in care: Fig. 5.29. Schema legll.turilor in cablu.

ksch este coeficient de schema;
P TT - puterea nominala a transformatorului de tensiune; . La fiecare cablu este recomandabil sa se prevada 1- 3 conductoare
U TT - tensiunea nominala secundara a transformatorullli de ten­ de rezerva.
siune; In scopul reducerii numarului de cabluri se admite ca in acela~i
l - lungimea conductorului, in m; cablu sa fie cuprinse circuite cl} destinatii diferite, cu conditia sa apar­
Y - conductivitatea (Ycu = 57 mjDmm2, YAI = 38 mjDmm2); tina aceluia~i element primar. In cazuri speciale se admite ca in acela~i
~Uad- caderea de tensiune admisibila. cablu sa fie cuprinse circuite cu aceea~i destinatie, apartinind unor
Sectiunea cablurilor pentru baretele de curent operativ continuu elemente primare diferite.
·din statiile electrice exterioare se alege in functie de curentul maxim /",,,x Repartizarea cablurilor ~i completarea lor se indica in schema desfa­
cerut de bobinele de declansare, in cazul deconectarii simultane a mai ~urati'i sub forma unei scheme a legaturilor in cablu (fig. 5.29).
muItor intrerupatoare. '
Formula de caked este:
21Imax rmm 2J , (5.12) 4. Montarea conductoarelor
5 = y!1U
ad
•

in care: La panourile de comanda ~i protectie, conductoarele se pot lega in

l este distanta intre tablolll de curent continuu ~i dulapul de doua moduri, ~i anume: in tuburi ~i in montare plata.
protectie, in m; Pentru montarea in tuburi, conductoarele se introduc in jgheaburi
~Uad - diderea de tensiune admisibila;
special amenajate in panou, care se inchid dupa montare cu un capac
y - conductivitatea.
de tabla. .
Pentru cablurile de alimentare a retelei bobinelor de anclansare,
Montarea plata se folose~te in cazurile
~
sectiunea se cakuleaza in functie de caderea de tensiune. In cal~ulul
ace~teia se tine seama de socul de curent rezultat din anclansarea simul­ in care numarul de cabluri dintr-un pa­
tana a mai' multor intrer~patoare. ' nou este relativ mic, deoarece acest sistem
de montare ocupa mult spatiu. Avanta­
jul principal al monUrii plate este di se
3. Alegerea numarului cablurilor pot urmari u~or conductoarele, acestea
fiind aparente. Conductoarele se fixeaza
N@lli~
Alegerea cablurilor pentru circuitele secundare se face tinind seama pe panou cu ajutorul unor scoabe me­ m-- 011
u u

---

,de destinatia conductoarelor.

Circuiteie de curent ale ullui element din instalatia primara se gru­
peaza intr-un cablu separat. CelelaIte circllite secundare se pot grupa
talice, dublate Cll material izolant (fig.
5.30).
tn statiile exterioare, leg~turile intre
vmmm
Fig. 5.30. Montarea plata. a cablu­
.in mai muIte cabluri. . diversele elemente ale circuitelor secun- rilor.

84 85

Camera df> coroando
Panaui-/ comondd
+conlro/
Pup/fru'
comando
Supor!; cab/urI
Fig. 5.31. Montarea cablurilor Fig. 5.32. Pod de cabluri.
in canale.
dare se fac in cabluri. Figura 5.31 prezinta modul de a~ezare (pozare)
a cablurilor In canale amenajate.
In incaperile tablourilor de comanda se prevede 0 podea dubla,
pentru a se permite accesul cablurilor, iar in blocurile de comanda se
prevede un semietaj, a~a-numitul "pod de cabluri" (fig. 5.32).
H. PROTECTIA PRIN SIGURANTE FUZIBILE ~I iNTRERUPATOARE AUTOMATE
1. Caracteristici Ie sigu rantelor fuzi bile ~i alegerea lor
Circuitele de joasa tensiune se protejeaza, de regula, cu sigurante
fuzibile. Acestea reprezintii cele mai simple mijloace de protectie.
Sigurantele fuzibile care se utilizeaza in mod curent se fabrica In
urmatoarea gama: 4, 6, 10, 20, 25, 35, 50, 63, 80, 100, 125, 160,250,
315, 400, 500 si 630 A.
Pentru aleg~rea fuzibilului care protejeaza un cablu, curentul de
calcul trebuie sa fie mai mic sau cel mult egal cu 3 X I admisibil ca­
blu. De exemplu: daca un cablu dat are curentul admisibil 60 A, Ilu," =
= 3 X 60 A = 180 A; fuzibilul ales va fi cel de 160 A, care reprezinta
valoarea minima cea mai apropiata.
Alegerea unui fuzibil care protejeaza un motor electric se face cu aju­
torul relatiei:
6I n
Iluz = ZY'
86
In care:
In este curentul nominal al motorului;
2,5 - un coeficient care tine seama de timpul de pornire.
De exemplu: pentru un motor cu un curent nominal In = 41,5 A,
?t 1ttL, = 6· 4~,5 = 99 A. Se alege un fuzibil de 100 A.
2,:>
in cazul unei configuratii radiale a retelelor de cabluri protejate prin
sigurante, pentru a se asigura selectivitatea acestora, valoarea fuzibi­
ldor se alege din 2 in 2 trepte, in ordine crescatoare, de la consumatori I
spre sursa de alimentare.
"I
2. Proteqia prin intrerupatoare automate ~i contactoare
Motoarele electrice ~i alimentarile importante ale consumatorilor
clectrici se protejeaza impotriva defectelor prin intrerupatoare auto­
mate ~i contactoare, In functie de puterea nominala.
Intrerupatoarele automate sint de tip ISOL, cu curenti nominali
de 100, 250, 500, 800 ~i 1 600 A. Aceste Intrerupatoare sInt echipate cu
relee electromagnetice de curent, care actioneaza la scurtcircuit, ~i
relee termice care actioneaza la suprasarcina. .
Valoarea curentului la care se regleaza releul termic, i,., este egala Cli
valoarea curentului nominal al elementului protejat; actionarea releu­
lui termic se produce la depa~irea acestei valori, dupa 0 caracteristica
de timp dependenta.
Valoarea de action are pentru releele electromagnetice de curent se
regleaza la 10 iT'
Pentru motoarele electrice de putere mica (sub 40 kW) se folosesc
contactoare de tip AC-3 ~i TCA, fabricate In tara, echipate -eu relee ter­
mice.
REZUMAT
1. Dupa destinatie, schemele circuitelor de comutatie secun­
dara se impart In: scheme de principiu, scheme desfa~urate ~i
scheme de montaj.
2. Sistemele de marcare In schemele de principiu, desfa~urate
~i de montaj pot fi: sisteme de marcare cu litere sau sisteme de
marcare mixte (cu litere ~i cifre).
3. Alimentarea circuitelor de comutatie secundara se poate face:
r
- cu curent operativ continuu;
- cu curent operativ alternativ.
In centrale ~i statii electrice, reteaua de curent operativ con­
tinuu are 0 extindere mare, principalii consumatori de pe partea
de echipament secundar (aparate de masurat, relee, dispozitive de
(5.13)
comanda ~i de automatizare etc.) fiind conectati la aceasta retea.
87
 CAPITOLUL 6
4. Pentru protectia circuitelor de comutatie secundara impo­
triva scurtcircuitelor se folosesc automate sau sigurante fuzibile. CONSIDERATII GENERALE PRIVIND
Pentru prevenirea defectelor cauzate. de punerile la pamint se PROTECTIA PRIN RELEE
efectueaza controlul starii izolatiei circuitelor de curent continuu.
5. Blocurile de incercare si~t dispozitive care permit racor­
darea instalatiilor in incercare sau verificare a protectiei prin
relee la fiecare element, fara demontarea lui si eventual tara a A. DEFECTE ~I REGIMURI ANORMALE
intrerupe functionarea sistemelor de protectie. Blocurile de incer­ iN SISTEMELE ELECTRICE
care se instaleaza separat, pentru fiecare releu sau aparat in parte,
sau in comun, pentnl un complex de relee sau aparate.
1. Defecte
VERIFICAREA CUNOFINTELOR
Scurtcircuitele slnt defectele cele mai frecvente in sistemele electrice.
1. Marca unui aparat sau releu trebuie sa contina urmatoarele date: Ele pot fi scurtcircuite intre faze (polifazate), dnd este strapunsa izo­
.a) denumirea functionala a aparatului, functia lui, datele suplimen­ latia dintre doua sau trei faze sau scurtcircuite monofazate, dnd este
tare de baza? strapunsa izolatia dintre 0 faza ~i pamint, respectiv dintre 0 faza ~i 0
b) denumirea aparatului in catalogul de fabricatie ~i parametrii instalat ie aflata in contact cu pamintul.
nominali (tensiune, curent etc.)? La scurtcircuitele intre faze, curentii capata valori foarte mari, in
c) consumul propriu, pretul de cost ~i numarul de ordine in grupa comparatie cu cele nominale, datorita mic~orarii considerabile a impe­
de aparate de acela~i tip? clahtei circuitului, ca urmare a strapungerii izolatiei dintre faze.
2. Ce este sistemul de marcare aHa-numeric:
Scurtcircuitele monofazate pot aparea · numai in retele cu tensiuni
a) un sistem de reprezentare a aparatelor prin cifre?
ridicate (la noi in tara, in retele de 110 kV sau mai mult), dearece la
b) un sistem de reprezentare a aparatelor prin litere ~i cifre?
dceste tensiuni neutrele transformatoarelor slnt legate direct la pamlnt
c) un sistem de reprezentare a aparatelor prin initiale din denu­
~i, ca urmare, deteriorarea izolatiei dintre 0 faza ~i pamint determina
mirea lor? circulatia unor curenti mari, de acelasi ordin de marime cu curentii de
3. Pentru alimentarea circuitelor de comutatie secundara cu curent scurtcircuit polifazat.' In retelele cu t~nsiuni mai reduse (sub 110' kV),
operativ continuu, in centralele mari (p~ste 200-300 MW) se neutrele transformatoarelor sint legate la pamint prin bobine de stin­
instaleaza: gere sau sint izolate, neutrele generatoarelor sint de regula izolate,
a) redresoare de mare putere? iar bobinajele legate in triunghi ale transformatoarelor nu au punet
b) dte 0 baterie de acumulatoare pentru fiecare grup ~i una sau neutrn, ~i deci sint evident izolate fap. de pamint.
mai multe baterii de rezerva, pentru toate grupurile centralei? Ca urmare, strapungerea izolatiei dintre 0 faza ~i pamint in retelele
c) dte 0 baterie ~i un redresor de putere pentru fiecare grup, in parte? ell tensiuni sub 110 kV este insotita de circulatia unor curenti mici,
4. Folosind curba caraeteristica. a unei sigurante fuzibile din fi­ deoarece impedantele din circuitul prin care circ'ula curentii re~pectivi
gura 5.13, sa se calculeze curentul nominal al fuzibilului pentru au valori mari: curentii se inchid prin bobinele de stingere sau prin
sigurantele din circuitul bobinei de anclan~are a intrerupatorului capacitatile diferitelor faze in raport cu pamintul, acestea reprezentind
10-15, echipat cu dispozitive de actionare MR-4, ~tiind ca.: impedante foarte mari.
tene! = 0,3 s; Ks = coeficientul de siguranta = 1,5; 18 = curentul Datorita curentilor mici, defectele monofazate in retele cu ten­
nominal al bobinei de anclan~are = 15 A. siunea sub 110 kV' (prin strapungerea izolatiei dintre 0 fa~a ~i pamint)
5. ~irurile de cleme cuprind: nuslnt denumite scurtcircuite monofazate, ci puneri la pamint .
..a) cleme normale, cleme de legatura ~i cleme de incercare?
/ Prezent a unui scurtcircuit, polifazat sau monofazat, reprezinta 0 per­
b) cleme normale,~i cleme duble?
turbare grava a functionarii instalatiei in care a aparut defectul ~i a
c) cleme de legatura ~i cleme de ~untare?

69
88
sistemului electric in ansamblu. Astfel, curentii mari de scurtcircuit,
prin efectele lor termice intense pot provoca deteriorarea sau chiar
distrugerea conductoarelor ~i a unor piese din aparatele electrice.
De asemenea, scurtcircuitele provoadi. scaderi importante ale ten­
siunilor in zona in care apar (in cazul unui scurtcircuit direct, fara arc,
tensiunea este nul a in punctul defectului), iar tensiunile remanente
la barele statiilor apropiate de defect sint mult red use in comparatie
cu valorile nominale.
Provodnd variatii importante ale curentilor ~i tensiunilor, scurt­
circuitele pot determina ie~irea din sincronism a centralelor care func­
tioneaza in paralel in cadrul unui sistem electric; fenomenele care apar
in cazul ie~irii din sincronism se numesc pendulari, iar ie~irea din sin­
cronism este denumita ~i pierderea stabilitiitii sistemului electric.
Rezulta ca efectele scurtcircuitelor slnt grave; gravitatea acestor
efecte cre~te cu durata de persistenta a defectului ~i de aceea este necesar
ca scurtcircuitele sa fie lichidate cit mai rapid.
Punerile la piim£nt nu prezinta un pericol imediat, fiind insotite de
curenti mici de defect, ~i de aceea protectiile liniilor impotriva acestor
defecte nu comanda declan~area intrerupatoarelor, ci comanda 0 sem­
nali7,are.
Daca punerea la pamint apare in bobinajul statoric al unui generator
sincron ~i valoarea curentului de defect depa~e~te 0 anumita valoare,
at unci protectia trebuie sa comande declan~area intrerupatorului gene­
ratorului, pentru a se preintlmpina deteriorari inadmisibile ale gene­
ratorului.
Pe llnga scurtcircuite ~i puneri la pamint, care reprezinta cele mai
frecvente defecte, in sistemele electrice mai apar ~i alte defecte, cum
ar fi, de exemplu, intreruperea unei faze.
2. Regimuri anormale
Supraintensitiilile reprezinta regimuri anormale, care constau din
cre~teri ale curentului peste valoarea nominala, fara ca in instalatia
electrica respectiva sa aiba loc vreun defect. Asemenea cre~teri pot fi
provocate fie de scurtcircuite aparute in afara instalatiei electrice pro­
tejate, fie de suprasarcini, respectiv de supraincarcarea instalatiei.
Supraintensitatile nu impun 0 deconectare imediilta a instalatiei pro­
tejate, dar durata lor admisibila este limitata, deoarece in caz contrar
efectele termice ar putea provoca deteriorari. Ca urmare, protectiile
impotriva supraintensitatilor comanda, de regula, declan~area intrerupa­
toarelor numai dupa trecerea unui anumit interval de timp, numit
temporizare.
90
. Pend~tliirile sint regimuri anormale care insotesc pierderea stabili­
tatii sistemului. In timpul pendularilor, curentii ~i tensiunile din dife­
rite puncte ale sistemului electric au variatii importante ~i ar putea
provoca actionarea gre~ita a protectiilor anumitor instalatii elect rice
in care nu a aparut nici un defect.
De aceea, unele protectii, cum sint anumite protectii de distant a
(v. cap. 14), trebuie prevazute cu dispozitive de blocare impotriva
actionarilor gre~ite in timpul pendularilor, dispozitive care 1mpiedica
asemenea actionari gre~ite.
B. CONDITII IMPUSE PROTECTIILOR PRIN RELEE
1. Condi~ii impuse functionarii proteqiei
a. Rapiditatea. fntrucit efectele scurtcircuitelor se extind cu atlt
mai mult, cu cit creste durata de existenta a defectelor, functionarea
rapid a a protectiei reprezintao conditie de~sebit de importanta. 'Rapidi­
tatea actionarii protectiei se impune indeosebi in cazul scurtcircuitelor
in generatoare ~i transformatoare (pentru a evita deteriorari grave) ~i in
cazul scurtcircuitelor pe linii cu tensiuni ridicate, care pot periclita
stabilitatea sistemuilli electric.
b. Selectivitatea. Diversele instalatii componente ale unui sistem
electric sint prevazute cu protectii prin relee. Aceste protectii trebuie sa
functioneze in a~a fel incH, in cawl aparitiei unui scurtcircuit 1ntr-o
anumita instalatie, sa fie comandata numai deconectarea acelei insta­
latii (separarea' instalatiei defecte de restul sistemului este efectuata
prin comanda declan~arii intrerupatoarelor instalatiei respective), iar
restul instalatiilor din sistem sa ramina in functiune; 0 asemenea func­
tionare a pr~tectiilor se nume~te functionare selectiva:
Selectivitatea consta deci in proprietatea protectiilor prin relee de a
alege (selecta) instalatia defecta - din cadrul ansamblului tuturor
instalat iilor sistemului - ~i de a comanda numai deconectarea acelei
instalatii.
Asigurarea unei functionari selective a protectiilor prin relee are 0
importanta deosebita pentru continuitatea alimentarii consumatorilor
dintr-un sistem electric. Astfel, in cazul unei actionari neselective, cind
protectia prin relee ar comanda deconectarea un~r instalat ii fara defecte,
ar fi intrerupta in mod inutil functionarea consumatorilor alimentat i
de acele instalatii, rezultind pagube suplimentare pentru economia
nationala.
91
 Pentru a actiona selectiv, protectia prin relee trebuie sa comande
decIan~area celor mai apropiate intrerupatoare de punctul in cafe a
aparut scurtcircuitul, intrudt in acest mod rezulta intreruperea ali­
mentarii unui numar minim de consumatori, in comparatie cu ohce
alta varianta de lichidare a defectului.
In cazul unor tipuri simple de protectii, selectivitatea poate fi asi­
gurata prin introducerea unor temporizari, respectiv a unor intirzieri
(cu ajutorul unor relee de timp) in functionarea protectiei; prin aceastil.
masura nu mai poate fi ins a asigurata conditia de rapiditate. Avind In
vedere caracterul con tradictoriu al conditiilor de rapiditate ~i selecti­
vitate, este necesar ca in fiecare caz sa se aprecieze care dintre cele
doua conditii este mai important a, pentru a i se da prioritate.
c. Siguranta. Functionarea unei protectii este sigura daca protectia
actioneaza intotdeauna dnd este necesar (deci nu are refuzuri In func­
tionare)" ~i numai dnd este necesar (deci nuare actionari false in ab­
senta unor defecte in instalatia protejata).
Siguranta fUl1ctionarii unei protectii se obtine prin proiectarea
corecta a elementelor ~i ansamblelor, precum ~i prin utilizarea unui
echipament de cali tate ridicata, Siguranta protectiei depinde deci -,?i de
siguranta echipamentului folosit, respectiv de posibilitatea unei utili­
zari indelungate a echipamentului, fara ca acesta sa se defecteze. , Si­
guranta echipamentului - denumita ~i fiabilitate - este 0 conditie
impusa realizarii -,?i constructiei dispozitivelor 9i aparatelor de protectie.
AVlnd in vedere urmarile grave ale intfrzierii lichidarii unui scurt­
circuit, ca urmare a unui refuz in functionarea unei protectii, conditia
de siguranta are 0 importanta primordiala .
d. Sensibilitatea. Pentru ilustrarea conditiei de sensibilitate se
considera 0 protectie care actioneaza la cre9te;ea curentului din insta­
latia protejata (realizata, de exemplu, cu relee maximale d e curent
RC-l, fig. 3), cre~tere care indica fie prezenta unui scurtcircuit, fie
aparitia unei suprasarcini. Protectia este cu aUt mai sensibila, cu dt
este mai mica cre9terea curentului (peste valoarea normala) care pro­
voaca actionarea protectiei respective.
Sensibilitatea functionarii unei protectii este legata de sensibilitatea
aparatajului folosit, fiind necesar aparataj care sa consume 0 putere dt
mai redusa pentru actionare, deci aparataj sensibil.
Aprecierea cantitativa a sensibilitatii unei protectii se exprima prin­
tr-un coeficient numit coeficient de sensibilitate; in cazul protectiei consi­
derate, coeficientul de sensibilitate ksells are expresia:
k Ise min
Bens -I-~' (6.1 )
pp
92
in care:
1sc min este valoarea minima posibila a curentului de scurtcircuit
prin instalatia protejata, la defecte aparute in limitele
unor anumite zone stabilite;
1 pp curentul de pornire al protectiei.
Curentul de pornire al protectiei reprezinta valoarea curentului pri­
mar (care circula prin bobinajul primar al transformatoarelor de curent
montate in circuitul instalatiei protejate), pentru care releele de curent
i9i inchid contactele. Notind cu n TC raportul de transformare al transfor­
matoarelor de curent, intre cur'e ntul de pornire al protectiei 1pp (cu­
rent primar) 9i curentul de porn ire al releului 1PT (curent secundar)
exista reI a tia:
I 1)p = n TC ' (6.2)
I p1'
Normativul in vigoare la noi In tara prevede valorile minime pentru
coeficientii de sensibilitate ai diverselor tipuri de protectii.
e. Independenta fata de regimul momentan de exploatare. In sis­
temele electrice au loc diterite regimuri de exploatare: cu toate genera­
toarele in functiune sau numai cu 0 part e din ele, cu diverse confi­
II
guratii ale retelei de transport ~i distributic, cu un numar mai mare
sau ' mai mic de consumatori conectati etc . Pentru fiecare instalatie
component a a sistemului se poate determina un regim ma xim ~i un re­
gim , minim de function are, in functie de factorii mentionati mai
inainte.
,. Regimul maxim pentru 0 anumita instalatie este acel regim de func­
tionare in care aparitia unui scurtcircuit determina circulatia unui
curent maxim, prin , instalatia respectiva, In comparatie cu toate cele­
lalte regimuri posibile . In mod analog se poate defini ~i regimul minim.
Function area protectiei trebuie sa fie independenta de regimul mo­
mentan de exploatare, ceca ce inseamna. ca protectia trebuie sa actio­
neze corect independent de regimul de functionare in care se gase~te
instalatia protejata in momentul aparitiei defectului.
Pentru asigurarea respectarii conditiei de independenta fata de re­
gin1ul d e exploatare; functionarea ' corecta a unei protectii trebuie veri­
iicata la defecte aparute in regimul minim 9i In regimul maxim al in­
stalatiei protejate.
93
 2. Condifii impuse realizarii ~i construqiei
echipamentului de proteqie
a. Eficacitatea economlca. Dintre toate solutiile echivalente din
punct de vedere tehnic, care pot rezulta la proiecta~ea unei protectii prin
relee, trebuie aleasa varianta cea mai economica, rezultind astfel cea
mai buna solutie din punct de vedere tehnico-economic.
b. Gabarite reduse. Pentru reducerea dimensiunilor panourilor de
protectie ~i, In general, a spatiilor afectate protectiilor prin relee este
necesar ca gabaritele echipamentului de protectie sa fie cit mai reduse.
Din acest punct de vedere, releele electronice prezinta avantaje deo­
sebite, datorita posibilitatilor importante de miniaturizare, deci de mic­
~orare a gabaritelor.
c. Tipizarea subansamblelor. Realizarea echipamentului de protectie
din subansamble tipizate permite ca operatiile de montaj, verificare,
Incercare sau reparatii sa se efectueze in conditii mai u~oare. De ase­
menea, in cazul unui defect aparut intr-un echipament de protectie
poate fi inlocuit numai subansamblul defect, celelalte subansamble
raminlnd dupa aceea In functiune.
Datorita acestor avantaje, tipizarea subansamblelor reprezinta un
obiectiv care este urmarit cu insistenta din ce In ce mai mare 1n con­
structia echipamentului de protectie:
d. Invariabilitatea parametrilor. Pentru ca functionarea corecta a
unei protectii sa poata fi asigurata pentru 0 perioada de utilizare sufi­
cient de indelungata, este necesar ca parametrii elementelor compo­
nente sa nu sufere variatii, valorile lor fiind mentinute constante cu un
grad ridicat de precizie; aceasta conditie de im':ariabilitate a parame­
trilor este deosebit de importanta pentru asigurarea sigurantei ~i selec­
tivitatii 1n functionarea protectiei.
Masuri pentru obtinerea conditiei de invariabilitate sint necesare
1ndeosebi in cazul protectiilor electronice, pentru eliminarea influentei
unor factori exteriori (de exemplu, temperatura) asupra parametrilor
releelor realizate cu elemente semiconductoare.
C. PRINCIPALELE T/PURI DE PROTEqli PRIN RELEE
1. Proteqii de curent
Protectiile de curent slnt de regula protectii maximale, actionind la
cre~terea curentului pina la atingerea sau depa~irea unei valori stabilite
(curent de pornire al protectiei Ipp), cre~tere care indica prezenta unui
scurtcircuit sau a unei suprasarcini. . clerea contactelor releelor, cleci actionarea protectiei, se nume~te tensiune
94
Condi ria de actionare are deci aspectul:
I ~ I pp' (6.3)
uncle I este curentul din instalatia protejata (curent primar).
Pentru ca sa nu existe posibilitatea unei actionari gre~ite In regimuri
normale ale instalatiei protejate, dnd curentul I are valoarea nominala
I" sau valoarea curentului maxim de sarcina I sarc max prevazut pentru
instalatia respectiva, este necesar ca valoarea curentului de pornire
I pp sa fie aleasa mai mare dedt curen tul nominal ~i dedt curen tul maxim
de sarcina, rezuItind deci relatiile:
Ipp > In; (6.4)
Ipp > I.,arcmax' (6.5)
Protectiile maximale de curent se realizeaza cu relee de curent cu
contacte ~ormal deschise, care se inchid la cre~terea curentului peste
valoarea de pornire.
2. Proteqii de tensiune
Protectiile de tensiune pot fi protectii minimale sau protectii ma­
ximale.
Protectiile minimale, care actioneaza la scaderea tensiunii (ceea ce
indica prezenta unui scurtcircuit), sint cele mai frecvent utilizate.
Conditia de action are a acestor protectii este:
u:::;; U pp' (6.6)
in care:
U este tensiunea controlata, din punctul de instalare a pro­
tectiei;
Upp tensiunea de pornire a protectiei, respectiv valoarea
tensiunii primare (aplicata bobinajului primar al trans­
formatorului de tensiune care alimenteaza releele pro­
tectiei) la care are loc actionarea protectiei, deci inchi­
derea con tactelor releelor.
Tensiunea secundara (tensiunea cu care bobinajul secundar al trans­
formatorului de tensiune alimenteaza releele) la care are loc inchi­
cle pornire a releului ~i se noteaza cu Upr'
95

Intre tensiunile U pp ~i U pr are)oc 0 relatie analoaga cu relatia (6.2):
U pp ~ 11
TT
, (6.7)
u pr
in care 12TT este raportul de transform are al transformatorului de ten­
siune. Pentru ca protectiile minimale de tensiune sa nu actioneze gre~it
In regimuri normale ale instalatiei protejate, dnd tensiurtea are valoa­
rea nominala Un sau valoarea minima de exploatare U 1I1fn expl' este
necesar ca valoarea tensiunii de pornire sa fie aleasa mai mica dedt
valorile mentionate, rezultind deci relatiile:
Upp < Un;
U pp < Uminexp/'
Protectiile minimale de tensiune se realizeaza cu relee minimale de
tensiune, 'avind contacte normal inchise: dnd tensiunea are val~ri
corespunzatoare regimurilor normale de functionare ale instalatiei pro­
tejate, armatura mobil a a releelor este atrasa ~i contactele sint des­
chise, iar la sdderea tensiunii pina la valoarea de pornire - sau sub
aceasta valoare - armatura este eliberata si contactele se inchid.
P1'otec!iile maximale de tensiune actioneaza ia cre~terea tensiunii ~i
au 0 utilizare restrinsa (v., de exemplu, protectia hidrogeneratoarelor
fmpotriva cre~terii tensiunii, in cap. 7).
La aceste protectii, conditia de actionare are un aspect analog cu
cea din relatia (6.3):
U ~ U pp' (6.10)
iar lntre tensiunea de pornire a protectiei Upp ~i tensiunea nominala Un
exist a 0 relatie asemanatoare cu relatia (6.4):
Upp > Un.
Protectiile maximale de tensiune se realizeaza cu relee maximale
de tensiu~e cu contacte normal deschise, care se inchid la cresterea
tensiunii peste valoarea de pornire. ' controleaza defazajul mentionat ~i care - in acest scop - sint preva­
3. Protectii directionale
Spre deosebire de protectiile de curent, care actioneaza numai in
functie de valoarea efectiva a curentului din instalatia protejata, pro­
tectiile directionale actioneaza atit in functie de valoarea efectiva a
curentului, cit ~i in f~nctie de defazajul dintre curentul ~i tensiunea
din punctul de instalare a protectiei.
96
Fig. 6.1. Ilustrarea eireulatiei pute­
rilor pe linii eu alimentare bila­
teralil. :
a - in regirn normal; b - in cazul unui
scurtcircuit .
Q
(6.8)
Astfel, considerind cazul celor doua linii cu alimentare bilaterala din
(6.9) figura 6.1, se presupune d generatoarele ambelor centrale alimentaza
in regim normal consumatorii principali racordati la barele statiei B
~i ca, urmare, circulatia puterilor pe linii este indicata prin sageti1e din
fi gura 6.1, a. Dad apare un scurtcircuit pe linia L-l in punctul K.
atunci toate generatoarele alimenteaza punctul de defect, intrudt
acesta reprezinta un punct de impedanta minima in sistem (datorita
strapungerii izolatiei) ; ca urmare, circulatia puterilor pe linii are sensurile
indicate prin sagetile din figura 6.1, b.
Se constata ca la unul din capetele liniei defecte L-l are loc schim­
barea sensului de circulatie a puterii atunci dnd se trece de la regimul
normal la regimul de scurtcircuit pe linie. In mod analog, in cazul
unui scurtcircuit pe linia L-2 apare 0 schimbare a sensului de circulatie
a puterii la unul din capetele acestei linii.
Schimbarea sensului de circulatie a puterii implica 0 schimbare im­
portanta (cu aproximativ 180°) a defazajului dintre curentul ~i tensiunea
de la capatul respectiv al liniei defecte.
Protectiile directionale controleaza defazajul dintre curent ;;i ten­
(6.11 )
siune, actionind in cazul unor variatii mari ale acestui defazaj, ceea ce
indica aparitia unui scurtcircuit in instalatia protejata .
In componenta protectiilor directionale intra relee directionale, care
zute cu bobine de curent ~i de tensiune (sau cu circuite de curent ~i de
tensiune, in cazul releelor electronice).
Pentru studiul protectiilor prin relee se obi;;nuiqte in mod curent
ca in scheme sa fie notate conventional ~i sensuri ale curentilor din
diferite puncte; in realitate, aceste sensuri corespund valorilor instan­
tanee (pozitive sau negative) ale curentilor din punctele mentionate,
~i deci dupa terminarea fiedrei semiperioade a curentilor aIternativi
sensuriIe respective se inverseaza. In mod riguros, in locul sensurilor
97
conventionale ar trebui definite defazajele dintre curenti ~i tensiuni, la defecte in zona, ceea ce asigura
dar notarea sensurilor conventionale este utilizata frecvent, deoarece A B
selectivitatea funetionarii acestor
ilustreaza u~or fnnetionarea si~temului electric ~i a proteetiilor intr-un proteetii. f--o L-I

anumit moment.

4. Protectii diferentiale
Pl'otectiilc diferentiale transver­
sale actioneaza in functie de diferenta
<,:urentilor din doua cir~l~ite paralel'e.

I-f

-
Jt
L-2 1,+j2 --
In figura 6.3, principiul de func­
a
tionare al acestor protectii estt:; ilus­ A

Protectiile diferentiale actioneaza in functie de diferenta curenti­ hat pentru cazul in care sint doua ,~--o

lor din doua puncte' ale instalatiei protejat~ (curenti con~iderati pe Jinii paralele L-l, L-2, avind aceea~i
aceea~i faza) ~i sint de doua tipuri: proteetii diferentiale longitudinale
lungime ~i aceea$i impedanta speci­ -Tr

L-I

~i proteetii diferentiale transversale. 1; ,-,

ProtecJiile diferenfiale longit'Udinale aetioneaza in funetie de dife­

renta curentilor de la capetele zonei protejate. Astfel, in cazul unei
fica. (pe unitatea de lungime).
In regim norma'! (fig. 6.3, a) sau
de scurtcircuit exterior in punctul

-­ L-2
b
1,+12

linii cn alimentare bilaterala (fig. 6.2), curentii II ~i 12, respectiv I~ K' (fig. 6.3, b), curentii II ~i Ii. , res~

~i I~, sint egali in regim normal (fig. 6.2, a) sau de scurtcircuit exterior,
pectiv .!!. ~i I~ (circulind prin cele

in punctul /(' (fig. 6.2, b), deci diferenta acestor curenti este nuUi in doua linii paralele la capetele din­

regimurile mentionate: spre statia A), sint egali ~i diferenta

1'1
13
11- 12 = 0 (6.12) lor este nula, datorita impedantelor

egale ale celor dOUii linii paralele,

Ii - I; = 0. (6.13) deci:

In cazul unui scurtcircuit pe linia protejata, in punctul /(" (fig. 6.2, c), II-l1=O; (6.15) c
curentii Ii' ~i I;' nu mai sint egali, respectiv Ii' =1= 1'{ ~i, ca urmare :
Ii - I~ = O. (6.16) Fig. 6.3. Reprezentarea circulatiei curen­
Ii' - I~' =1= O. (6.14) tilor pentru ilustrarea principiului de

I'·n cazu 1 unUl. scurtcIrcUI

"t
pe una
functiollare a protecpilor diferentiale

. transversale:

Din relatiile (6.13) ~i (6.14) se constata ca proteetiile diferentiale din linii, de exemplu in punctull(" a-in regim nonnal; b -In cazul unui scurtcir.

10ngitudinaIe se pot comporta in mod diferit la defecte exterioare ~i (fig. 6.3 c) impedanta portiunii li- cuit e;; terior; c - .in ~a.~ul unui scurtcircuit pe

niei L-l "intre statia A " ~i punctul K"

una dm hnllle paralele.

este diferita de impedanta care intervine intre barele A ~i punctul K"

pe calea formata de linia L-2 ~i portiunea liniei L-l dintre statia

,/

B ~i punctul defect; ca urmare rezulta:

T a
Ii' =1= I;' ; Ii' - 1 2' =1= o. (6.17)

Din relatiile (6.15), (6.16) ~i 6. J 7) rezulta ca proteetiile diferentiale

r; b Fig. 6.2 Reprezentarea circu­
Iatiei curentilor pentru ilustra­
transversale pot deosebi un scurtcircuit exterior de un scurtcircuit In
rea prillcipiului de functionarc zona protejata, selectivitate<l:.,Jiind .a stfel asiguratao
K" a protectiilor diferentiale lon- Proteetiile diferentiaIe se realizeaza, cu relee de curent sensibile.

gitudinale:

7'
/
C
-0­
I"
2
a - in regim normal; b - in caz ul
unui scurtcircuit exterior; c - in ca­
zul unui scurtcircuit pe linia prote-
In figurile 6.2 ~i 6.3 slntnotate 'prin sageti sensurile conventionale

ale curentilor, conform celor mentionate la protecjiile directionale.

jata. Asemenea notatii slnt folosite ~i in continuare.

98
99

5. Protec~ii de distan~a
In cazul cel mai simplu, protectiile de distanta controleaza rapor­
tul valorilor efective ale tensiunii U ~i curentului I din punctul de in­
stalare a protectiei, actionind in functie de valoarea acestui raport,
care reprezinta impedanta Z a circuitului protejat:
Z= ~.
I
In cazul unui scurtcircuit, curentul I cre~te ~i tensiunea U scade,
rezultind 0 scadere importanta a impedantei Z; protectiile de distanta
sint deci protectii minimale, conditia de action are avind un aspect ana­
log cu cel din relatia (6.6):
Z ~ZPP' (6.19)
unde Zpp este impedanta de pornire a protectiei.
Protectiile de distanta se realizeaza cu relee de impedanta, care
au 0 bobina de curent ~i 0 bobina de tensiune (sau un circuit de curent
~i un circuit de tensiune, in cazul releelor electronice).
Valoarea impedantei Z controlata de protectie este proportional a
- in anumite conditii - cu distanta dintre defect ~i locul de instalare
a protectiei. Astfel ,de exemplu, in cazul unui scurtcircuit direct (far a
arc) in punctul Kl (fig. 6.4), la distanta II de statia A, in care se ga­
se~te instalata protectia de distanta, curentul I prin linie are valoarea
de scurtcircuit I se ' deci:
(6.20)
1= I se '
iar tensiunea U (cu care este alimentata proteqia) este reprezentata
de tensiunea remanenta U remA la barele statiei A, respectiv:
U = U re11lA
Intrucit defectul este direct ~i tensiunea in punctul K 1 este nula,
tensiunea remanenta la barele statiei A este egala cu caderea de ten-
UremA
I, .,
Fig. 6.4. Reprezentarea unui scurtcircuit pc iillia protejata
pentrll illlstrarea iu nctionarii protectiilor de distanta.·
100
111111' dderminata de circulatia curentului Ise prin portiunea de linie
dllIi I(' A ~i K 1 · Notind cu Zs impendanta specifica (pe unitatea de lun­
·ill w) a liniei, impedanta portiunii de linie dintre A ~i Kl are valoarea
II' 101 r tensiunea U remA - in ipoteza ca este considerata tensiunea pe
I l i .1 . are expresia:
UreniA I se:I:/ 1 • (6.22)
IlIlocuind expresiile (6.20), (6.21) ~i (6.22) in relatia (6.18), se ob-
(6.18) III (' :
Z = ~ = u remA =-Isezsll = '7i '
. . .·s 1 ' (6.23)
I Ise Ise
11'('01 cc confirma proportionalitatea dintre impedanta Z, controlata de
I"'()kct ie , ~i distanta l1 plna la defect: denumirea proteqiilor de dis­
1.111 Ft se datore~te acestei proportionalitat i .
6. Proteqii cu filtre
Multe defecte slnt insotite de aparitia unor componente simetrice
"au de aparitia unor armonici superioare; pe aceasta baza au fost rea­
Iil.ate protectiile cu filtre de componente simetrice ~i cele cu filtre de
.I rmonici superioare.
Filtrele de componente simetrice slnt frecvent utilizate, intrudt marea
Illajoritate a scurtcircuitelor (aproximativ 95 %) sint nesimetrice, deci
';llIt insotite de aparitia componentelor de secventa inversa ale tensiu­
Ililor ~i curentilor, iar un procent ridicat de defecte (circa 85%) sint
Illsotite ~i de contact cu pamlntul, deci de aparitia componentelor de
~-;('cventa homopolara ale tensiunilor ~i curentilor.
Filtrele de armonici superioare au lnca 0 utilizare relativ restrinsa in
I('alizarea protectiilor: folosirea lor se bazeaza pe prezenta unor armo­
lIiei superioare ale eurentului In eazul anumitor defeete, cum slnt, de
(6.21) ('xemplu, punerile la pamlnt monofazate.
7. Proteqii prin semnale de inalta frecven~a
Pentru protectia liniilor de inalta ~i foarte lnalta tensiune se pot
utiliza semnale de inalta frecventa transmise intre dispozitivele de
protectie de la cele doua capete ale liniei protejate, ceea ce permite
lichidarea rapida a defectelor aparute pe lntreaga lungime a liniei pro­
tejate.
Semnalele de inalta frecventa pot fi transmise fie chiar printr-un
conductor al liniei de inalta tensiune, fie prin radio.
10]
 8. Protec~ii term ice
In cazul scurtcircuitelor ~i al suprasarcinilor are loc cre~terea tem­
peraturii conductoarelor ~i anumitor piese,ceea ce permite folosirea
unor protectii termice, actionlnd in functie de valoarea temperaturii
pieselor respective. De regula, protectiile termice se folosesc pentru
motoare electrice.
9. Protec~ii cu relee de gaze
La transformatoarele in cuva cu ulei, aparitia unui defect in bobina­
jele din interiorul cuvei determina degajarea unor gaze; pe aceasta
baza sint realizate protectiile cu relee de gaze pentru transformatoare.
D. PROTECTII DE BAZA. DE REZERVA ~I AUXllIARE
Protec!ia de bazii a unei instalatii electrice este protectia destinata
sa lichideze rapid defectele aparute in instalatia respectiva.
Protectia de rezervii a aceleia~i instalatii este protectia destinata sa
asigure lichidarea defectelor in cazul in care a avut loc un refuz de
functionare a protectiei de baza sau in cazul dnd aceasta se gase~te
in revizie. Protectia de rezerva trebuie sa actioneze cu temporizare,
pentru a da inW posibilitatea protectiei de baza sa lichideze defectele,
in cazul actionarii corecte a acestei protectii.
Protectia de rezerva aunei instalatii poate fi reprezentata de 0 a
doua protectie a instalatiei, care dubleaza protectia de baza (in acest
caz este folositii denumirea de rezervii localii) , sau poate fi asigurata
de 0 protectie a unei instalatii vecine (in acest caz fiind folosit termenul
rezervii de la distantii).
Aceasta din urma comanda declan~area intrerupatorului instalatiei
vecine ~i scoaterea ei din functiune, daca intr-un anumit interval de
timp defectul nu a fost lichidat de protectia de baza a instalatiei in
care a aparut defectul. In consecinta, spre deosebire de rezerva locala,
rezerva de la distanp. asigura lichidarea defectelor ~i In cazul dnd un
intrerupator ramine blocat (de~i protectia de baza a transmis semnalul
de declan~are), intrudt · comanda declan~area intrerupatorului instala­
tiei vecine.
, 0 solutie intermediara intre rezerva 10caHi ~i rezerva de la distanta
este reprezentata de rezerva prin intrerupator. In acest caz, in schema
protectiei unei instalatii sint incluse dispozitive suplimentare - denu­
10"2
mitedispozitive de rezerva la refuzul intrerupiitorului DRRI - care
comanda (daca intr-un anumit interval de timp de la action area pro­
tectiei nu a avut loc declan~area intrerupatorului instalatiei, deci daca
acesta a avut un refuz de function are) declan~area unor intrerupatoare
ale instalatiilor vecine, racordate la acelea~i bare colectoare.
Protec/ia auxiliarii se instaleaza in cazul dnd protectia de baza are
zonemoarte, respectiv nu poate asigura lichidarea defectelor pe intreaga
iungime a instalatiei protejate; rolul protectiei auxiliare - de a lichida
defectele aparute in zonele moarte ale protectiei de baza - este inde­
plinit uneori de protectia de rezerva.
E. AlIMENTAREA SCHEMELOR DE PROTECTIE
in cazul schemelor de p~otectie cu relee cu actiune indirect a este
necesara 0 sursa de alimentare a anumitor relee - relee de timp, relee
intermediare - ~i a bobinelor de declanpre ale intrerupatoarelor (re­
leele de curent, de tensiune si direction ale sint alimentate de transfor­
matoarele de curent ~i de tensiune). .
Curentul debitat de sursa mentionata, numit curent operativ, poate
fi curent continuu sau curent alternativ.
Sursele de curent operativ continuu sint reprezentate de bateriile de
acumulatoare, care au avantajul ca prezinta un grad ridicat de sigu­
ranta, energia acumulata in baterii asigurind continuitatea alimentarii
circuitelor protectiei independent de regimul in care se gase~te insta­
lat ia protejata ~i sistemul electric in ansamblu (regim normal sau regim
de avarie). Pe de alta parte, bateriile de acumulatoare au 0 serie de
dczavantaje, cum ar fi: cost ridicat, necesitatea unei exploatari foarte
lngrijite ~i relativ complicate, necesitatea unei retele locale de curent
operativ pentru alimentarea protectiilor ~i a bobinelor de declan~are
;\le intrerupatoarelor. . .
Datorita dezavantajelor mentionate, bateriile de acumulatoare sint,
de regula. utilizate ca surse de curent operativ in centrale electrice ~i
in statii electrice mario
Sursele de curent operativ alternativ sint mai ieftine dedt bateriile
de acumulatoare ~i permit 0 simplificare a circuitelor de curent ope­
ra tiv ~i a exploatarii lor. In prezent, sursele de curent operativ alter­
nativ sint utilizate de regula in statii cu tensiunea pina la 35 kV.
Exista mai multe variante de alimentare cu curent operativ alter­
nativ, dintre care pot fi mentionate: alimentarea directa de la trans­
formatoarele de curent, alimentarea de la transformatoarele de curent
.~i de tensiune prin intermediul unui bloc de redresare Cll diode semi­
103
conductoare, alimentarea cu energia inmagazinata in condensatoare 7. Alimentarea schemelorde protectie se poate face de la
incarcate in prealabil, printr-un dispozitiv de incarcare conectat la surse de curent operativ continuu (baterii de acumulatoare) sau
transformatoarele de tensiune. de la surse de curent operativ aIternativ sau redresat (trans­
tn cadrul capitolelor destinate protectiilor diferitelor instalatii din formatoare de curent, transformatoare de tensiune, condensatoare
sistemele electrice sint descrise unele din variantele mentionate. incarcate in prealabil de la transformatoare de tensiune).
La noi in tara se fabrica, la Institutul de cercetari si modernizari
energetice (ICEMENERG) toate variantele prezentate de' alimentare cu
curent operativ alternativ. VERI FICA REA CUNOFINTELOR
Astfel, dispozitivul DPCA (dispozitiv de protectie in curent alter­
nativ) folose~te alimentarea direct a de la transformatoarele de curent, I. Cum· se nume~te proprietatea protectiei prin relee de a stabili
dispozitivul BACC (bloc de aliment are cu curent continuu) utilizeaza care este instalatia defect a ~i a comanda numai deconectarea
aliment area de la transformatoarele de curent S1 de tensiune, insa con­ acestei instalatii din ansamblul instalatiilor sistemului electric?
tine ~i elemente de stabilizare ~i de redresar~, iar dispozitivul DCA
a) sensibilitate?
(dispozitiv cu condensator in curent alternativ) functioneaza cu aju­
torul energiei inmagazinate intr-un condensator incarcat in prealabil. ) selectivitate?
c) siguranta?
2. Care tip de protectie controleaza defazajul dintre curent ~i ten­
siune?
REZUMAT
a) protectia de curen t ?
b.[ protectia directional a ?
1. Principalele defecte care apar in sistemele electrice sint c) protectia cu fiItre?
scurtcircuitele (polifazate sau monofazate) ~i punerile la pamint. .1. Care tip de protectie controleaza 0 marime proportionaHi (in
2. Regimurile anormale cele mai frecvente sint supraintensita­ anumite conditii) cu impedanta dintre locul defectului ~i locul
tile (provocate de scurtcircuite exterioare sau de suprasarcini) de instalare a protectiei?
~i pendularile. a) protectia directionala?
3. Conditiile impuse functionarii protectiei prin relee sint b) pro tectia diferen tiala ?
rapiditatea, selectivitatea, siguranta, sensibilitatea ~i independenta
~) protectia de distant a ?
fata de regimul momentan de exploatare.
4. Care protectii actioneaza cu cea mai mare rapiditate pentru li­
4. Conditiile impuse realizaril ~i constructiei echipamentului
chidarea unui defect aparut in instalatia protejata?
de protectie sint eficacitatea economica, gabarite reduse, tipizarea
subansamblelor, invariabilitatea parametrilor. .a-) protectii de baza?
S. Principalele tipuri de protectii prin relee sint: protectiile b) protectii de rezerva locale?
de curent, protectiile de tensiune, protectiile directionale, pro tec­ c) protectii de rezerva prin intrerupator?
tiile diferentiale (longitudinale ~i transversale), protectiile de dis­ 3. Care sursa de alimentare a schemelor de protectie asigura ali­
tanta, protectiile cu fiItre (de componente simetrice sau de armonici mentarea circuitelor protectiei independent de regimul (normal
superioare), protectiile prin semnale de inalta frecventa, protec­ sau de avarie) in care se gase~te instalatia protejata ~i sistemul
tiile termice ~i protectiile cu relee de gaze. electric?
6. Dupa rolul pe care 11 indeplinesc, protectiile prin relee se 3.) bateriile de acumulatoare?
impart in protectii de baza, protectii de rezerva (rezerva locala, b) transformatoarele de curent?
rezerva de la distanta, rezerva prin intrerupator) ~i protectii
c) transformatoarele de tensiune?
auxiliare.
105
10(
 CAPITOLUL 7
PROTECT/A ' GENERATOARELOR S/NCRONE
RACORDATE LA BARE COLECTOARE
In "Normativ pentru proiectarea instalatiilor de protectie prin relee
A. PROTECTII PREVAZUTE PENTRU GENERATOARE
1. Defecte ~i regimuri anorma/e ale generatoare/or
Defectele generatoarelor pot fi in stator sau in rotor, precum ~i pe
conductoarele de legatura de la bornele generatoarelorpina la intrerllpa­
torul acestora. Zona protejata de protectiile generatoarelor este deci
formata din circuitele de curent continuu de excitatie ~i din circuitele
de curent alternativ dintre neutrul bobinajelor statorice (in cai cii
neutrul este izolat) ~i intrerupator; dad. neutrul este legat la pamint
printr-o rezistenta, atunci ~i aceasta este inclusa in zona protejata.
Cele mai frecvente defecte in stator sint scurtcircuitele intre faze,
scurtcircllitele intre spirele aceleia~i faze ~i punerile la pamint mono­
fazate; toate acestea pot provoca deteriorari grave ale generatorului.
Dintre defectele rotorice, cele care apar mai des sint punerea la
pamint intr-un punet al circuitului de excitatie (simpla punere la pa­
mint) ~i punerea la pamint in doua puncte ale circuitului de excitatie
(dubla punere la pamint). Mai rar: poate aparea 0 intrerupere a circui­
tului de excitatie.
Regimurile anormale cele mai importante sint cre~terile curentu­
lui statoric, numite supraintensitiifi; acestea pot fi provocate fie de scurt­
circuite exterioare, aparute in afara zonei protejate (de exemplu, pe
barele colectoare sau pe 0 linie care pleaca de la aceste bare), fie de
suprasarcini. Supraintensitatile pot determina 0 uzura. importanEt ~i
imbatrinirea izolatiei, de aceea pot fi admise numai pe intervale de
timp limitate.
La hidrogeneratoare poate aparea un regim anormal, reprezentat de
cresterea tensiunii la borne in urma scaderii brllste a sarcinii, intrucit
hi&ogeneratoarele - datorita constructiei lor - i~i pot mari mult tura­
tia in asehlenea cazuri.
Printre regimurile anormale care apar mai rar poate fi mentionat
eel reprezentat de trecerea generatorului in regim de motor, provocata.
de un defect pe partea mecanicii ~i de anularea cuplului motor la arbo­
rele turbinei care antreneaza generatorul; raminind cuplat la bare,
generatorul respectiv nu mai debiteaza putere in sistem, ci prime~te
putere din sistem ~i trecere in regim de motor.
106
1. Tipuri de protec~iiprevazute in normativ
,. 1 automatizare", editat de Ministerul Energiei Electrice in anul 1972,
"lilt. prevazute protectiile pentru generatoarele racordate la bare colec­
(()an~, in functie de puterea generatoarelor. Protectiile prevazute sint
III 111fttoarele:
-- protectia maximala de curent, impotriva supraintensW'itilor pro­
vucate de scurtcircuite exterioare ~i de suprasarcini;
- protectia diferentiala longitudinala Sau sectionarea de curent,
Illlpotriva scurtcircuitelor polifazate in stator;
- protectia impotriva scurtcircuitelor intre spirele aceleia~i faze;
-,--- protectia homopolara impotriva punerilor la pamint in stator;
- protectia rotorului impotriva simplei ~i dublei puneri la pi'imint;
- protectia impotriva reducerii accidentale a curentului de exci­
(atie ~i a functionarii in regim asincron;
- protectia impotriva cre~terii tensiunii la borne;
- protectia impotriva functionarii in regim. de motor.
Pentru generatoarele cu puteri pina la 3 MW, numarul protectiilor
prevazute este mai mic, iar unele sint simplificate ca realizare. Astfel,
protectia impotriva suprasarcinilor ~i cea impotriva scurtcircuitelor
f!ltre spirele aceleia~i faze nu mai sint prevazute, protectia impotriva
scurtcircuitelor exterioare este sensibil simplificata, iar protectia diferen­
(iala longitudinal a este inlocuita, in unele cazuri, printr-o protectie
ll1ai simpla, numita sectionare de curent.
3. Funqiunile protec~jj/or generatoare/or
in cazul defeetelor ~i al regimurilor anormale periculoase pentru
generator, protectiile respective trebuie sa comande declan~area intre­
rupatorului generatorului, sa transmit a 0 semnalizare pentru avertizarea
personalului de tura ~i sa comande action area automatului de dezexci­
tare rapidii (ADR).
Prin declan~area intrerupatorului se intrerupe alimentarea din sis­
tem a defectului (apiirut, de exemplu, in statorul gerieratorului), ,dar
pentru ca defectul sa fie cit mai repede lichidat ~i efectele sale sa fie
eft mai reduse, este necesar ca ~i alimentarea defectului de catre gene­
rator Sa fie rapid limitata. Aceasta limitare se obtine prin actionarea
ADR, care prin comutarile efectuate introduce 0 rezistenta in paralel
cu circuitul rotoric ~i intrerupe .legatura dintre acest circuit ~i excita­
toare; totodata, pentru a se evita cre~terea tensiunii la bornele exci­
tatoarei (care ramine in gol) , un alt contact al ADR de~unteaza 0 a
107
doua rezistenta si 0 introduce in serie cu circuitul de excitatie al exci­
tatoarei, pentru' a limita curentul din acest circuit. '
Ca urmare a intreruperii alimentarii circuitului rotoric ~i a disiparii
rapide a energiei inmagazinate in circuit - prin punerea in paralel a
primei rezistente mentionate cu circuitul rotoric - tensiunea electro­
motoare a generatorului scade foarte repede ~i se obtine astfel limitarea
rapida a alimentarii defectului aparut.
tn cazul unor regimuri anormale sau defect e, care prin ele insele
nu prezinta pericol pentru generator, ci numai prin posibilitatea trans­
formarii lor in defecte grave (cum este cazul, de exemplu, cu defectul
reprezentat de simpla punere la pamint in rotorul turbogeneratoarelor),
protectia prin relee nu comanda d edan~area intrerupatorului ~i actio­
narea ADR, ci numai transmiterea unei semnali zari pentru avertizarea
personalului de tura.

8. PROTECTIA MAXIMAL.A. DE CURENT

iMPOTRIVA SUPRAINTENSITATILOR

Fig. 7.1. Protectia maxima Hi. de curent (in varianta fadi.

1. Proteqia generatoarelor de putere mai mare de 3 MW filtru de curent de secventil. inversil.) pentru generatoare de putere mai

mare de 3 MW.

Intrucit scurtcircuitele exterioare ~i suprasarcinile conduc la supra­

intensitati, impotriva celor doua regimuri anormale se realize~ za pro­
tectii maximale de curent in cadrul unei scheme comune. In cazul
un~i prime variante (fig. 7. J), schema cuprinde relee de curent, care
sesizeaza cre~terea curentului peste anumite limite, relee de timp, care
asigura selectivitatea, relee de tensiune minima, care permit ca pro­
tectia sa se comporte diferit la scurtcircuite exterioare ~i la suprasar­
cini, actionind corect in ambele. regimuri, precum ~i relee de semna­
lizare serie ~i relee intermediare. In cazul unei alte variante (v. fig. 7.2).
in schema este indus si un filtru de curent de secventa inversa FCSI.
Conform normativu'lui, prima varianta este utilizat'a pentru genera­
toarele de puteri intre 3 MW ~i SO MW, iar a doua varianta este folo­
sita pentru generatoarele de puteri mai mari dedt SO MW.
a. Varianta faTa fiItru de curent de secventa inversa. Generatoarele
slnt calculate astfel in cit sa suporte pe timp li~itat (pina la 10 s) cre9­
teri importante ale curentului; datorit a acestui fapt, supraintensita­
tile provocate de scurt~ircuite exterioare ~i de suprasarcini pot fi lichi­
date cu temporizare. In cazul scurtcircuitelor exterioare, aparute, de
exemplu, in punctul Kl (v. fig. 7. J), este necesar ca protectia maximala
de curent a generatorului sa actioneze cu 0 temporizare mai mare decit
timpul de actionare a protectiei liniei pe care a aparut defectul, pentru
108
ca aceasta protectie sa asigure lichidarea selectiva a scurtcircuitului,
:;;i numai in caz contrar sa actioneze protectia generatorului.
Cele trei relee de curen t 1, cele trei relee de tensiune minima 3,
rcleul intermedi<l.r 6 ~i releul de timp 4 alcatuiesc protectia impotriva
scurtcircuitelor exterioare, iar releul de curent 2 ~i releul de timp 5
[ormeazii protectia impotriva suprasarcinilor. Prima protectie comanda
(prin intermediul releului de semnalizare serie 5 ~i al releului inter­
mediar 7, com~lO pentru mai multe protectii ~i denumit releu interme­
diar de ie9ire) declan~area intrerupatorului generatorului:- stabilind
cur.cntul prin bobina de declan~are BD - ~i actionarea ADR, iar a
<laua protecpe transmite numai 0 semnalizare, pentru avertizarea per­
sonalului de tura.
Releele de curent s1nt alimentate de transformatoarele de curent TC,
releele de tensiune minima sint alimentate de transformatorul de ten~
siune TT, iar circuitele in ca re intervin contactele releelor mentionate,
precum ~i bobinele ~i contactele releelor de timp ~i intermedi~re s1nt
alimentate Cll curent operativ continuu de la bateria de acumulatoare;
pc schema, punctele care slnt legate la borna pozitiva a bateriei slnt
Inar~ate cu +, iar cele legate la borna negativa Cll - .
In cazul unui scurtcirc~tit exterior are loc cre~terea curentului ~i scii­
dcrea importanta a tensiunii; ca urmare, releele 1 ~i 2 (cu contacte
109
normal deschise) I~i Inchid contactele, ca ~i releele 3 (care au contacte Illiocuind in relatia (7.2) valoriie indicate pentru ks;g ~i krt~' se ob­
normal Inchise); la scaderi importante ale tensiunii, acestea revin in
starea normala (respectiv starea contactelor in absenta alimentarii bo­
IIW ' :
binei), deci cu contactelejnhbj~~. __ Ippl = (1,30 ... 1,40) I", (7.3)
Releele 3 comanda actionarea releului interrnediar 6, iar inchiderea
contactului inferior al acestuia asigura aliment area contactelor releelor 1 ,d';! ce arata ca protectia maximala de curent 1 actioneaza la cre~­
~i astfel (contactele releelor 1 fiind de asemenea fnchise) este comandata f "I iale curentului cu 30 ... 40 % peste valoarea nominala.
actionarea releului de timp 4 si apoi a releului intermediar de iesire 7. Cnrentul de pornire al releelor 1 (curent secundar) se obtine din
'Actionarea releului 2,..,- ca~e are de asemenea loc la scurtcircuite 1,'lalia (6.2):
exteri~are - determina actionarea rekului de timp 5, destinat sa asi­
gure semnalizarea aparitieisuprasarcinilor; pentru ca releul 5 sa nu Ipp1 ,
(7.4)
determine semnalizari incorecte cind apar scurtcircuite exterioare, tem­ Ip '.1 = nTC

porizarea ta5 a acestui releu, timpul de actionare, trebuie sa fie mai

mare dedt temporizarea ta4 a releului 4 (in .acest fel, declan~area intre­ IllIden TC este raportul de transformare al transformatoarelor de curent
rupatorului ~i liChidarea defectului au loc inainte ca releul 5 sa-~i 111­ 1'(' (v. fig. 7.1).
chida contactele), deci este necesara oconditie de forma: Inlocuind In relatia (7.4) valoarea Ipp1 din relatia (7.2), rezulta:
tas > ta4 • (7. 1)
ksig ~.
I = k rev
(7.5)
In practica, avfnd In vedere ca valoarea ta4 este de ordinul 4... 6 s, pTl llTC
se adopta to, = lOs.
In cazul unei suprasarcini, tensiunea nu sufera scaderi importante
Curentul de pornire al protectiei 2 se stabile~te cu 0 relatie analoaga
~i releele 3 nu-~i inchid contactele, releul 6 ramine cu contactele deschise
ell relatia (7.2), in care coeficientul de siguranta are valoarea:
~i, ca urmare, Inchiderea contactelor releelor 1 - provocata de cre~terea
curentului In timpul suprasarcinii - nu poate comanda actionarea releelor kS,g ==; 1,05. (7.6)
4 ~i 7. La suprasarcini nu este deci comandata declan~area Intrerupa­
torului, ci are loc numai semnalizarea transmisa de releul 5 pentru aver­
l<czuIta astfel:
tizarea personalului de tura, care poate lua masuri pentru reducerea
su prasarcinii. Ipp2 = 1,20 In' (7.7)
Contactul superior al releului 6 este prevazut pentru ca in cazul
arderii unor sigurante ale transformatorului de tensiune TT (tind Folosind relatia (6.2), se poate scrie:
unele dintre releele 3 i~i inchid contactele) sa fie transmisa 0 semna­
lizare personalului de tura, urmind ca sigurantele arse sa fie neintlr­ I pP2 •
(7.8)
ziat schimbate. I p ,2 = nTC

Pentru stabilirea curentului de porn ire al protectiei maximale de

curent 1 se foloseste , urrnatoarea relatie:
, Sc constatii cil protectia maximala de curent 2 actioneaza la cre~­
- k. tg I (('rca curentuiui cu circa 20 % peste valoarea nominala, transmitind
I pp1- -- 11' (7.2) (dupa trecerea temporizarii tas a releului de timp 5) 0 semnalizare care
krev
;Ivt'rtizeaza personalul de tura ca a aparut 0 suprasarcina.
In care:
k sfg = 1,10... 1,20 este coeficientul de siguranta supraunitar, in­
Pentru blocajul de tensiune minima realizat cu releele 3 se stabi­
Ic~tc valoarea tensiunii de pornire U pp3 conform relatiei:
trodus pentru asigurarea conditiei (6.4);.
k,ev = 0,85 factorul de revenire al releelor; U",fnexpl ,
curentul nominalal generatorului. (7,9)
I" U pp3 = kSfgkrev

110 111
 in care:
k Sl9 = 1,10... 1,15 este coeficientul
de siguranta supraunitar,
introdus la numitorul expresiei (7.9)
pentru asigurarea conditiei (6.9);
krev = 1,15 factorul de revenire al releelor mini­
male de tensiune 3;
U m •t , exp! = 0,95 U tensiunea minima care poate apareain
exploatare, avind in vederea ca se ' ad­
mit variatii de ± 5 % in jurul tensi­
unii nominale a generatorului Un.
Din expresia (6.7) rezulta ca tensiunea de pornire a releelor 3 (ten­
siunea secundara se obtine cu relatia:
U pr3 -- u-pP3
-, (7.10)
l1TT
un de n TT este raportul de transformare al transformatorului de ten­
siune TT .
Pentru ca in cazul unui scurtcircuit exterior (cum este eel din
punctul /{l din fig. 7.1) sa se asigure posibilitatea unei Iichidari selec­
tive - in sensul ca protectia eIementuIui defect sa poata actiona mai
devreme, si numai daca defectul nu a .fost lichidat, datorita, de exem­
pIu, unui ~efuz de functionare a acestei protectii, sa urmeze actionarea
protectiei generatorului impotriva scurtcircuitelor exterioare - tempo­
rizarea ta4 a releului 4 se stabiIe~te cu ajutorul relatiei
ta4 = ta max + tlt, (7.11 )
in care:
ta max este cea mai mare dintre temporizarile protectiilor
maximale de curent ale instalatiilor care ur­
meaza dupa intrerupatorul gen~ratorului, deci
din exteriorul generatorului;
tlt = 0,5 ... 0,6 s - 0 treapb'i de temporizare care asigura selec­
tivitatea, intrudt asigura 0 relatie de forma;
ta4 > t amax · (7.12)
Schema din figura 7.1 are avantajul ca asigura 0 functionare corecta
t:f:j. II I I11
a protectiei atit la scurtcircuite exterioare, dt ~i la suprasarcini. Aceasta
} f}e /a Iransformaloru/
schema are insa ~i dezavantaje, datorate valorii ridicate a curentului
de pornire Ippl definit de relatia (7.3). Din expresia (6. I) rezulta ca cre~­
rianta eu filtru de eurent de seeventa inversa)
terea curentului de pornire mic~oreaza coeficientul de sensibilitate, deci
pentru generatoare de putere mai mare de
inrautate~te aceasta calitate a protectiei.
50MW.
112 113
Il!~ asemenea, valoarea ridicata a curentului de pornire poate conduce
iol I'vrsistenta unor scurtcircuite exterioare nesimetrice, care sint peri­
, lilO;ISC pentru generatorul protejat. Astfel, de exemplu, in cazul unui
I lIl(circuit bifazat in punctul /{2' dupa bobina de reactant a montata
i'l' () linie, valoarea curentului poate fi inferioara valorii I ppl din relatia
( I..)), deoarece bobina de reactanp, limiteaza mult curentul de defect.
t iI urmare, daca protectia liniei defecte nu actioneaza corect ~i nu asi­
1:llr{llichidarea defectului, protectia maximala de curent a generatorului
1111 poate actiona - nefiind indeplinita conditia (6.3) - ~i generatorul
<'olltinui'i sa alimenteze scurtcircuitul.
In cazul defectului bifazat considerat apare insa componenta de
:.n:venta inversa a curentului, care poate provoca incalziri nepermise ~i
vibratii ale generatorului, intrudt creeazi'i un dmp magnetic care se
rote~te in raport cu rotorul, cu 0 vitezi'i egala cu dublul vitezei unghiu­
Iare a acestuia.
Datorita efectelor periculoase mentionate, valoarea componentei de
,~('cventa inve1'sa I Zadlll admisa pentru functionarea fndelungata este li­
lI1itata la generatoare; la turbogene1'atoare se prevede 0 valoare:
1 2adm = 0,05 I u , (7. 13 r
cleci nu se admite ca valoa1'ea curentului de secventa inversa I. sa de­
p;l~easca 5 % din curentul nominal In al generato1'ului, iar la l;idroge­
neratoare se prevede valoa1'ea:
1 2adm = 0,1 In· (7.14),
Intrudt va1'ianta din figura 7.1 are 0 sensibilitate redusa ~i nu poate
asigura valo1'ile admisibile ale componentei de secventa inversa din
relatiile (7.13) ~i (7.14), pentru
generatoarele de pute1'i mai
mari dedt 50 :MW se folose~te
varianta cu filtru de curent
de secventa inversa (FCSI).
b, Varianta cu filtru de
curent de secven1a inversa.
Protectia fmpotriva suprasarci­
nilor, realizata cu releele 2 ~i 5,
nu se d~osebe~te de cea din figu­
ra 7. 1. In schema din figura 7.2,
o't" lensiune
releele 7, 3, ~i 6 reprezinta 0
Fig. 7,2. Proteej:ia maximala de eurent (in va­
I proteqie maximala de curent
impotriva scurtcircuitelor ex­
terioare trifazate simetrice, care
 nu slnt insotite de aparitia componentei de secventa inversa 1 2 ; deoa­ 2. Proteqia generatoarelor

rece in cazul scurtcircuitelor trifazate simetrice toate fazele se gasesc de putere pina la 3 MW inclusiv

in acelea~i conditii, in schema este prevazut un singur releu 1 ~i un

:singur releu 3, spre deosebire de varianta din figura 7.1, unde apa­
reau cite trei relee. Pentru protectia realizata cu releele 7, 3!7i 6, valorile Pentru aceste generatoare nu se

,de reglaj se stabilesc ca ~i in cazul schemei din figura 7.1. I,rcvede protectia impotriva supra­

' ,: I rcinilor, iar protectia impotri va

In varianta din figura 7.2 apar in plus (fata de schema din figura 7. J) ', curtcircuitelor exterioare se reali­
AOR'
Teleele de curent 8 ~i 9, alimentate de filtrul de curent de secventa in­ /.('aza simplificat, numai cu doua

versa 77, precum ~i releul de timp 70, care comanda 0 semnalizare. t ransformatoare ~i cu doua relee de

Releele 8 ~i 10 impreuna cu filtrul 77 formeaza 0 protectie foarte <'urcnt, far a blocaj de tensiune mini­
:sensibila impotriva regimurilor lnsotite de aparitia componentei de sec­ 111;1. Intrucit in multe cazuri gene­

venp. inversa 12 a curen tului; valoarea de pornire 12 pp8 a protectiei 8 Iatoarele de puteri mid nu au neu­
Fig, 7.3. Protectia maximala de curent:
:se sta bile~te cu rela tia : t rul accesibil (nefiind prevazute bor­
a generatoarelor de putere mai micit de '
1 2PP8 = ks;gI2ari.nI, (7.15) II C ale bobinajelor statorice spre
.. 3MW.
Iwutru), transformatoarele de curent

in care: s(' monteaza pe conduCtoarele de Iegatura cu barele colectoare, rezul­

k sig este coeficientul de siguranta supraunitar; lind schema din figura 7.3.

12 ari.m- valoarea rezultata din relatia (7.13), respectiv (7.14), dupa
tipul generatorului.
Protectia realizata cu releele 8 ~i 10 semnalizeaza aparitia unor com­
ponente de secventa inversa cu valori reduse, care insa depa~esc un
anumit prag fixat peste valorile admisibile 1 2 ad.m'
Releul 10 are temporizarea:
talO = 10 s. (7.16)
Releul 9, impreuna cu filtrul 11 ~i releul de timp 4 - care inter­
vine ~i in schema protectiei impotriva scurtcircuitelor exterioare sime­
trice - formeaza 0 protectie care actioneaza la aparitia unor compo­
nente de secventa inversa cu valori mai ridicate (decit cele corespunza­
toare actionarii protectiei formate din releele 8 ~i 10) ~i comanda
<ieclansarea in trerupatorului si ADR .
Pe~tru protectia 9, valoar~a de pornire 12 pp9 se stabile~te cu relatia:
. De~i transformatoarele~i releele de curent slnt montate numai pe
doua faze, protectia actioneaza la orice tip de scurtcircuit exterior intre
faze: intrucit intotdeauna eel putin doua faze slnt afectate de defect"
eel putin unul din transformatoarele de curent este parcurs de curentul
de scurtcircuit, ~i deci actioneaza eel putin unul dintre cele doua relee
decurent.
Valorile de reglaj pentru releele de curent 1 ~i releul de timp 2 se
determina cu expresii analoage cu celedin relatiile (7.2) ~i (7.11).
C. PROTECTIA GENERATOARELOR iMPOTRIVA SCURTCIRCUITELOR
DINTRE FAZELE STATORULUI
1. Protec~ia diferen~iaHi longitudinaHi

1 2PP9 = (0,5 ... 0 , 7 ) 1 " . ( 7 . 1 7 )

in care I" este curentul nominal al generatorului.
Comparind relatiile (7.3) ~i (7.17), se constata ca protectia 9 are
un curent de pornire mult mai mic decit protectia 1 din schema repre­
zentata in figura 7.1; ca urmare, intrucit curentul de pornire intervine
la numitorul coeficientului de sensibilitate definit de relatia (6.1), re­
zulta ca varianta cu filtru are 0 sensibilitate mai ridicata decit varianta
fara filtru.
114
Protectia maximala de curent nu poate constitui 0 protectie de baza.
impotriva scurtcircuitelor intre fazele statorului, deoarece actioneaza
cu temporizare, iar scurtcircuitele din stator trebuie lichidate foarte
rapid, pentru a se reduce deteriorarea generatorului.
Protectia de baza a generatorului cu puteri de 3 MW sau mai mari
impotriva scurtcircuitelor intre fazele statorului este protectia diferen­
tiala longitudinala. Protectia se realizeaza prin intermediul unei scheme
diferentiale, installndu-se transformatoarele de curerit la cele doua
115

I
 t-c .... --Zona prolt!jalti Fig. 7.4. Realizarea protectiei
.-I
diferentiale longitudinale pentru
Ii , II II k, comportindu-se in mod diferit la defecte In zona ~i la defecte
unul dlntre bobinajele statorului
, ',\ / I"ioare.
generatorului.
I),' asemenea, deoarece protectia nu actioneaza in regim normal de
IX
7C,'
~
t; z
~,
<:apete ale zonei protejate, care se extinde de la neutrul generatorului
pina la intrerupator.
Functionarea unei scheme diferentiale - pentru 0 singura faza ­
este ilustrata in figura 7.4, folosindu-se notatii prin sageti pentru sen­
surile conventionale ale curentilor. Circuitul diferential se obtine legind
bornele de intrare ~i ie~ire ale bobinajelor secundare ale transformatoa­
relor de curent TC I ~i TC 2 (avind acela~i raport de transformare) , in
modul reprezentat In figura 7.4, in derivatie cu circuitul diferential
obtinut fiind conectata bobina unui releu de curent RC.
a. Calit~ple protecpei difereniiale longitudinale. In regim normal
de functionare, sau la un scurtcircuit exterior in punctul Kv are loc
egalitatea curentilor primari IpI ~i Ip2 de la capetele zonei protejate,
fiind aproximativ egali ~i curentii secundari 181 ~i 162 , Ca urmare, avind
in vedere sensurile conventionale de circulatiea celor doi curenti se­
cundari prin bobina releul~i RC, se constata cii valoarea cure~tului
prin bobina releului este determinata de diferenta celor doi curenti
secundari ~i releul RC nu actioneaza, valoarea diferentei respective
fiind redusa.
La un scurtcircuit in interiorul zonei protejate, in punctul K 2 , se
schimba sensu I conventional al unuia dintre curentii primari - defectul
fiind alimentat ~i de sistemul electric - ~i circulatia curentilor din bucla
din dreapta a circuitului diferential are aspectul ilustrat prin sagetile
intrerupte (valorile absolute ale tuturor curentilor se modifica de ase­
menea in raport cu cazul defectului din punctul Kl)' Datorita acestei
schimbari, prin bobina releului RC circula suma curentilor secundari,
deci un curent foarte mare, proportional cu curentul total de scurtcir­
cuit, ~i releul RC actioneaza.
116
"t·nmstatii astfel cii protectia diferentialii satisface conditia de selec-:­
1111 1( jionare a generatorului, asigurarea conditiei (6.4) nu mai este ne­
' ''·.,'In, ~i deci curentul de pornire poate fi mai mic dedt curentul no­
11I111;1i; valorile reduse ale curentului de pornire asigura -
"'LI(ici (6.1) - 0 sensibilitate ridicata a protectiei diferentiale.
conform
h, Dificultiip in realizarea proteciiei diferentiale longitudinale. Pentru
Il'allsformatoarele de curent de la cele doua capete ale zonei protejate
(/ I;tllsformatoarele TC I ~i TC 2 din figura 7.4) nu pot fi obtinute carac­
floJ istici magnetice identice, existind deci diferente intre curentii de
Illagllctizare ai acestor transforinatoare. Ca urmare apare 0 deosebire
lid rc curentii secundari, chiar in cazul dnd curentii primari sint egali,
,11'l'j in regim normal de functionare sau in cazul unui scurtcircuit ex­
Il'J'i or.
In aceste regimuri, prin bobina releului RC, circula un curent egal
t lJ diferenta celor doi curenti secundari, numit curent de dezechilibru.
('lIrentul de dezechilibru cre~te cu cit curentul primar cre~te, valoarea.
IIl<lxima a curentului de dezechilibru - notata cu Iaezmax - rezultind
ill cazul celui mai apropiat scurtcircuit exterior trifazat, intrudt in
oI C('st caz ~i curentul primar are valoarea maxima.
Prezenta curentului de dezechilibru impune pentru curentul de por­
lIirc al releului RC (fig. 7.4) asigurarea unei conditii de forma:
(7.18)
Ipr k6igId•• rnax;
(k"ig este un coeficient de siguranta supraunitar), pentru ca protectia
Iliferentiaia sa nu actioneze gre~it in cazul scurtcircuitelor exterioare.
Conditia (7.18) poate conduce insa la valori ridicate ale curentului
de pornire al releului 1pr ~i ale curentului de pornire al protectiei 1P1>
- valorile acestor curenti fiind legate prin relatia (6.2) - rezultind astfel
JIIiqorarea sensibili ta tii protectiei, in conformitate cu expresia (6. 1).
Pentru marirea sensibilitatii se intercaleaza un mic transformator
pc legaturile spre bobina releului (fig. 7.5), numit transformator cu
saturatie rapida ~i notat cu TSR; denumirea acestui transformator
se datore~te faptului ca. la curba de magnetizare a miezului cotul de
saturatie apare la valori mici ale dmpului, portiunea initiala a curbei
fiind abrupt a ; datorita acestui aspect al curbei de magnetizare, com­
flonentele aperiodice se transforma in conditii foarte proaste.
Astfel, curentul de dezechilibru Ide. care circula prin bobinajul pri­
mar al TSR (fig. 7.5) contine 0 importanta componenta aperiodica,
~i aceasta se transform a numai in slaba masura; ca urmare, in bobinajul'
secundar al TSR - care alimenteaza releul de curent ~ circula un
111
Fig. 7.5. Introducerea TSR in Fig. 7.6. Schema trifilara a protectiei diferen­
'Schema protectiei diferentiale lon­ tia1e longitudinale cu TSR. Fig. 7.7. Schema trifilara a protectiei diferenti~delorigi­
gitudinale (pentru 0 faza). tudinale fara TSR.

-curent Ir de valoare redusa ~i releul nu actioneaza, de~i curentul de

Fiind selectiva, protectia diferentiala nu necesita introducerea unor
·dezechilibru Iaez poate avea valori ridicate.
Se constata astfel ca introducerea TSR permite adoptarea unor temporizari, deci indepline~te ~i conditia de rapiditate; ca urmare, in
-curenti de pornire mai mici dedt cei care rezulta din relatia (7.18), schema nu apar relee de timp.
,obtinindu-se astfel - conform relatiei (6.1) - marimea sensibilitatii. Avind in vedere marirea sensibilitatii datorita prezentei TSR, pentru
Cre~terea curentului de dezechilibru in cazul scurtcircuitelor ex­ curentul de pornire I ppl al protectiei 1 se alege 0 valoare inferioara
terioare este determinata de cre~terea importanta a curentilor de mag­ curentului nominal In al generatorului
netizare ai transformatoarelor ' de curent care alimenteaza protectia, (7.19)
-ca urmare a saturatiei circuitelor magnetice ale acestor transforma c IppJ =(0,5... 0,6) In·

toare de curent ~i a prezentei componentei aperiodice a curentului de
scurtcircuit.
Transformatoarele TSR sint utilizate ~i in protectiile diferentiale
ale transformatoarelor de putere ~i ale barelor colectoare pentru marirea
sensibilitatii.
Pentru' marirea sensibilitatii protectiei diferentiale a generatoarelor
se . utilizeaza ~i relee cu actiune de fdnare; deoarece aceste relee sint
mai frecvent folosite in cazul protectiei diferentiale a transformatoarelor,
de sint descrise in capitolul 8.
-c. Scheme trifilare ale protectiilor diferenpale longitudinale. Schema
triiilara a protectiei diferentiale cu TSR este reprezentata in figura 7.6.
Transformatoarele de curent sint montate pe toate trei fazele, releele
decurent 1 fiind alimentate prin intermediul TS R. Releele de curen t
comanda releul intermediar de ie~ire 2, care asigura dedan~area intre­
rupatorului ~i actionarea ADR; pe. legaturade la contadele releelor 1
la bobina releului 2 este intercalat releul de semnalizare serie 5;
La turbogeneratoare de puteri pina la 50 NIW, normativul admite
adoptarea valorii:
Ipp = (1,3 ... 1,4) I 1Iom ' (7.20)
Intrudt aceasta valoare, relativ ridicata, asigura de regula ~i indepli­
nirea conditiei (7.18), in schema din figura 7.7 riu mai sint necesare
TSR; In unele cazuri se introduc TSR ~iin schema din figura 7.7, in­
deosebi daca transformatoarele de curent care alimenteaza protectia
diferentiala nu au 0 clasa de precizie ridicata.
Releul de curent 2. are rolul de a semnaliza aparitia unei intreru­
peri de tipul celei din punctul A~i, in acest scop, curentul de pornire
J,PP2 trebuie sa fie inferior curentului nominal 111 al generatorului, folo­
smdu-se relatia:
I pp2 = 0,2In · (7.21}

us 11&
 2. Sec~ionarea de curent D. PROTECT'A GENERATOARELOR iMPOTRIYA SCURTCIRCUITELOR
iNTRE SPIRELE ACELEIA~I FAZE

Pentru generatoarele de puteri mai mici de 3 MW, care nu au borne

accesibile spre neutru, nu poate fi folosita protectia diferentiala, intrucit
nu pot fi montate transformatoarele de curent spre neutru. La aceste
generatoare se prevede 0 protectie mai simpla impotriva scurtcircuitelor
<iintre fazele statorului, numita section area de curent.
Sectionarea de curent (fig. 7.8) se realizeaza cu transformatoare de
curent ~i cu relee de curent montate pe doua faze, releele de curent 7
1. Principii de realizare
l\.ealizarea protectiei impotriva scurtcircuitelor dintre spirele ace­
I"ia~i faze este mai simpla la generatoarele cu doua infa~urari paralele
11(' fiecare faza, 0 asemenea constructie fiind de regula utilizata pentru

comandind releul intermediar de iqire 2 ~i declan~area intrerupatorului.
Intrucit in schema nu sint prevazute temporizari, ~i deci selectivi­
tatea nu poate fi asiguratii pe aceastii cale - cum este cazulla protec­
tiile maximale de curent, functionarea selectiva se asigura prin alegerea
curentului de pornire, astfel incH sa nu fie posibile actionari gre~te
la scurcircuite exterioare. In acest scop, curentul de pornire I ppl se
alege mai mare decit cel mai mare curent de scurtcircuit care poate
aparea la defeete exterioare, fiind folosita relatia:
Ippl = k'igI~;maxK' (7.22)
in care:
k.;g 1,3... 1,4 este coeficientul de siguranta;
I~~maxK valoarea supratranzitorie a componentei pe-
riodice a curentului de scurtcircuit
pentru un defect trifazat aparut in
punctul K - cel mai apropiat punct
exterior zonei protejate - in regim
maxim de functionare.
In cazul unui scurtcircuit in sta­
tor, de exemplu in punetul K', trans­
formatoarele de curent sint parcurse
de curentul de defect debitat de sis­
tern ~i de generatoarele functionind
in paralel cu cel protejat; acest cu­
rent este mai mare decit curentul de
Fig. 7.8. Schema trifilara a sectiona­ pornire I ppl ~i protectia actioneaza
rii de curent pentru generatoare. corect.
! ~"Jleratoare de puteri egale sau mai mari de SO MYV.
La aceste generatoare, impedantele celor doua infa~urari paralele
:,illt aproximativ egale ~i, ca urmare, curentii primari din cele doua
Illfa~urari (de exemplu, curentii Ipl ~i Ip2 din fig. 7.9) sint praetic egali in
J'q~im normal de functionare sau la un scurtcircuit exterior generatorului.
Montind cite un transformator de curent in circuitul fiecarei infa­
:.;urari ~i legind borna de intrare a bobinajului secundar al primului
I ransformator cu borna de ie~ire a bobinajului secundar al celuilalt
Iransformator ~i reciproc, se formeaza un circuit diferential transversal,
Ilumit ~i circuit "in opt", din cauza formei
sale. Coneetind releul de curent RC in paralel
ell acest circuit, se constat a - urmarind
sensurile conventionale ale curentilor - ca
III regimurile considerate prin bobina re­
Ieului circula diferenta curentilor secundari
I d ~i 1. 2 , deci un curent de valoare redusa, li'l SI T
de natura unui curent de dezechilibru.
in cazul unui scurtcircuit intre spirele
uneia dintre infa~urari, de exemplu in K,
curentii primari Ipl ~i Ip2 nu mai sint egali
~i curentii secundari lSI ~i IS2 au valori
diferite; ca urmare, curentul prin bobina
releului - egal cu diferenta curentilor se­
cundari - are 0 valoare importanta, deter­
minind aetionarea releului.
in acest mod, protectia analizatii, l1umita
protecfie dijeren!iaZii transversalii, actionind
la scurtcircuite intre spire nu actioneaza Fig. 7.9. Realizarea protectiei
la functionare in regim normal sau la scurt­
diferentiale transversale pen­
tru cele doua infa~urari ale
circuite exterioare. unci faze.

120 121
 2. Schema trifilara a protec~iei diferehfiale transversale
3. Schema trifilara a proteqiei .

cu ~ase transformatoare de curent

impotriva scurtcircuitelor intre spire,

realizata cu un transformator de curent

Schema trifilara din figura 7.10 rezulta din extinderea schemei ,din
figura 7.9 la toate trei fazele, unele conductoare a]e celor trei scheme
diferentiale fiind comune. Cele trei relee de curent 1 conectate prin
intermediul celor trei transformatoare TSR (care au rolul de a mari
sensiblitatea, ca . ~i in cazul protectiei diferentiale longitudinale), co­
manda relenl intermediar de ie~ire 2, iar acesta transmite comenzila
dec1an~area intrerupatorului ~i la actionarea ADR.
Datorita prezentei TSR , pentn1 curentul de' pornire I 'Ppl se pciate
alege 0 valoare inferioara curentului nominal In al generatorului,folo­
sii1d u -se relatia: .
IpPl = (0,3 ... 0,4)I n • (7.23)
Schema din figura 7.10 are dezavantajul nnui cost ridicat, necesi­
tind ~as e transformatoare de curent. Mai avantajoasa din <).cest punet
de vedere este varianta expusa in paragraful urmator.
I>upa cum se constat a din figura 7.11, cu cele doua grupuri de dte
111 ' 1 Inf[l~urari se realizeaza doua neutre, Nl ~i N 2 , pe legatura dintre
, II !':; lc neutre instalindu-se transformatorul de curent TC. Acest trans­
l"l lllator alimenteaza - prin intermediul fiItrului de armonici superioare
f. releul de curen t 1, care comanda
. Idf'lll intermediar de ie~ire 2.
in absenta unui scurtcircuit intre
'I'in~, cele doua neutre Nl ~i N2 se ga­
'lI'SI: 1a acela~i potential ~i prin transfor­
Illat orul TC nu circula curent, deci re­
li'ul 1 nu actioneaza. Daca apare un
':I'lirtcircuit intre spire, de exemplu
III K, at unci neutrele Nl ~i N2 se ga­
':, 'sc la potentiale diferite (intrudt ce­
It- doua grupuri de cite trei infa~urari
fill se mai gasesc in conditii identice),
•I" ci prin transformatorul TC circula un
Clf)'ent si releul 1 actioneaza coman­ N
•I'rnd .rel~ul in termedia~ ~'. Fig. ;.11. Schema t r ifilara a protec­
Flltrul de armomCI supenoare F tiei cu un tra nsforma tor de curent.
~'st e necesar pentru ca armonicele 3
:;:i multiplu de 3, care apar ~i in regim normal datorita curbei deformate
;\ curentului, sa nu determine actionari gre~ite ale protectiei in absent a
:5curtcircuitelor intre spire. in componenta fiItrului intra un transfor­
lllator auxiliar ~i un condensator montat in paraleI cu bobina releu­
lui.
Curentul de dezechilibru fiind mic, se poate adopta pentru curentul
depornire IpPlo valoare mai redusa dedt cea din expresia (7.23) fiind
utiliza ta relatia:

Ippl = (0,2 ... 0,3) In' (7.24)

Se constata ca pe linga avantajul de a fi mai ieftina, varianta din

Fig 7.10. Schema trifi1ara a
protectiei diferentiaJe transver­
sale cu ~ase transformatoare
de curent.
122
Iigura 7.11 are ~i avantajul de a fi maL sensibila dedt varianta din fi­
gura 7.10, intrudt miqorarea curentului de porn ire conduce - con­
Jorm re1atiei (6.1):-:- la m,~rirea coeficientului de sensibilitate.
123
 E. PROTECTIA GENERATOARELOR
iMPOTRNA PUNERILOR LA PAMiNT iN STATOR
1. Principii de realizare
In cazul punerii la pamint a unei faze a statorului (rezultind din
strapungerea izolatiei dintre faza ~i masa metalica a generatorului),
curentii de defect au valori mici, deoarece - la generatoarele cu neu­
trul izolat - inchiderea circuitului prin care circula ace~ti curenti estc
realizata prin capacitatile dintre celelalte doua faze ~i pamint, precum
~i prin capacitatile fata de pamint ale diverselor instalatii legate galvanic
cu generatorul protejat (alte generatoare functionind in paralel cu pri­
mul, Iinii de plecare de la bare etc.). Capacitatile mentionate au valori
reduse, ~i deci reactante]e capacitive corespunzatoare X au valori mari,
fiind definite de relatia:
X c_- -
I
, lormatorul de secventa homopolara TSH.
(7.25)
we
in care:
C este valoarea capacitatii respective;
(U = 2n! - pulsatia corespunzatoare frecventei industriale f = SO Hz.
La unele generatoare, neutrul este legat la pamint printr-o rezistenta,
care este aleasa astfel incit sa Jimiteze pina la va]ori reduse curentii
de defect, in cazul unei puneri la pamint in stator.
De~i au valori mici, curentii de punere la pamint monofazata in
stator prezinta pericol pentru generator, intrucit s-a constatat ca incepind
de la valoarea de 5 A a acestor curenti arcul din punctul defectului
poate provoca topirea tolelor statorului. In acest caz, repararea gene­
ratorului necesita desfacerea pachetului de tole, deci reprezinta 0 ope­
rat ie costisitoare, care determina scoaterea din functiune a genera to­
rului pentru 0 perioada indelungata.
Pentru a elimina posibiIitatea unor asemenea determinari ale genera~
torului, prescriptiile in vigoare la noi in tara prevad ca la toate genera­
toarele ]a care curentul I pam, aparut la 0 punere la pamint intr-un punct
124
" bobinajului statoric, atinge sau depa~e~te valoarea de SA, sa fie
Iw; talate protectii care sa comande declan~area intrerupatorului gene­
I.dorului. Conditia pentru ca protectia sa actioneze la declan~are are
dCl'i aspectul:
I piim ~ SA. (7.26)
Valorile reduse ale curentului de defect la puneri la pamint monofa­
lale in stator arata ca protectiile respective trebuie sa fie deosebit de
" (~llsibile,
problema sensibilitatii fiind de fapt in acest caz 0 problema
primordiala. Ca urmare, releele folosite in componenta acestor protectii
t rebuie sa fie, de asemenea, foarte sensibile.
Intrucit la defecte insotite de contact cu pamintul apare componenta
dl' secventa homopolara a tensiunii ~i curentului, protectia generatoa­
Idor inpotriva punerilor la pamint in stator se realizeaza pe principiul
('ontrolului valorii componentei de secventa homopolara loa curentului,
In schema protectiie fiind folosite dispozitive de obtinere a unei marimi
proportionale cu componenta 1 0 ,
Dispozitivele cele mai frecvent folosite in acest scop sint: filtrul
d(~ componenta de secventa homopolara a curentului FCSH ~i trans­
a. Filtrul FCSH. Tinind seama ca intre component a de secvent:oi
iIomopolara 10 ~i curentii celor trei faze exist a relatia:
10 = IR + Is + IT (7.27)
3
liltrul FCSH poate fi realizat conform schemei din figura 7.12, legind
ill paralel bobinajele secundare ale transformatoarelor de curent de pe
cele trei faze ~i alimentind de la cele doua borne comune (A ~i B) bo­
bina releului de curent. Considerind ca cele trei transformatoare de cu­
rent au caracteristici identice ~i negIijind curentii lor de magnetizare,
cu ajutorul sumei fazoriale a curentilor secundari l.R' l.s' l.T (aceasta
"11 I ~ I, I, ~
I;ig. 7.12. Filtrul de curent ell secventa homo­ 8
polara (FCSH).
125
r

. suma reprezentind curentullr prin bobina releului) se obtine urmatoarea b. Transformatorul TSH. Acest
expresie, analoagacu cea din relatia (7.27): . ... . j I a nsforma tor are un miez circular
. .,:
au dreptunghiular, pe care se ga­
I 0rv
-
IsR + Iss + 1sT , (7.28) " .~ te bo bin a j ul secundar care alimen­
- , k
j ,'aza releul de curent, iar primarul

iar pentru curentul prin releu rezulta: I ransformatorului este format din
conductoarele celor trei faze. De
IT ' LR + l.s + l.T + kl o· . (7:.29) ,'xemplu, in cazul unui generator
I,'gat la barele colectoare printr-un
' In relatiile (7.2g)~i (7,29), factorul k apare ca urmare a trecerii de ;ablu, aspectul TSH este reprezen­
la curentii primari lR' Is, IT - care figure~za in expresia(7.27), ­ I atJn figura 7. 11.
la curentii secundari l.R' l.s' LT' iar aproximatia egalitatilo,rrncn­ In absenta unei puneri la pa­
tionate se datore~teneglijarii curentilor de magnetizare · ~i faptului ca lIIint are loc relatia (7..>0) ~i deci,
cele t'rei transformatoare de curent nu au caracteristici identice, a's a conform expresiei (7 .27), suma fa­
cum s-a considerat. .. . . '
r.oriala a curentilor primari este
Di;1relat ia(7.19) se constata ca curentul prin releu LT' debitat de /I lila: Fig. 7.13, Transformatorul de secventi1
FCSH, depinde de componenta homopo~aralo. In absenta unei puneri homopolara (TSH) ,
la pamint, componenta homopolara este nula, deci: . In + Is + IT = O. (7.33)
10 = 0 . (7.30) Ca urmare, este nula ~i stima fazoriala a fluxurilor determinate de
curentii primari in miezul TSH, obtinindu-se un flux rezultant nul,
~i prin releu circula numai un curent de dezechilibru, respectiv.: '; i deci 0 tensiune electromotoare nula indusa in bobinajul secundar
('are alimenteaza releul; datorita acestui fapt, releul nu actioneaza.
L = Luz, (7;31 )
Intrudt TSH are un singur miez, nu apar curenti de dezechilibru
determinat de neidentitatea caracteristicilor celor trei transformatoare d e tipul celor mentionati in cazul FCSH (realizat cu trei transforma­
de curent ~i de prezenta curentilor lor de magnetizare. (oare de curent, deci cu trei miezuri avind in mod inerent anumite
Pentru ca releul sa nu actioneze gre~it in absenta punerilor la p{t­ (leosebiri intre caracteristicile magnetice), dar apar curenti de dezechi­
mint, este necesar ca pentru determinarea curentului de pornire, al 1ibn.1 de aU tip, datorati unui anumit grad de nesimetrie intre bobinaju!
releului Ip, sa se utilizeze relatia: :.;ccundar ~i conductoarele care formeaza primarul TSH.
Acest curent de dezechilibru este lnsii mai mic dedt cel care apare
I pr kSivlaez1ll"x (7.32) la FCSH.
in cazul unei puneri la pami'nt in stator apare componenta homo­
in care: polara 10' ~i relatia (7.30) nu mai are loc, rezulUnd:
k.,v este coeficientul de siguranta supraunitar; 10 =1=. O. (7.34)
valoarea maxima a curentului de dezechilibru.
1M2 m"", -
Ca urmare, conform expresiei (7.27) se obtine:
Intrucit curentul de dezechilibru cre~te odata cu cre~terea curen­
tului primar, valoarea maxima Ian 17I"X apare (ca ~i in cazul protectiilor + +
lR l.s IT =1= 0, (7.35)
diferentiale longitudinale) in cazul celui mai apropiat scurtcircuit exte­ deci suma fazorialii a curentilor primari nu mai este nula. Datorita aces­
rior trifazat. lui fapt nu mai este nula nici suma fazorialii a fluxurilor determinate
La aparitia unei puneri la pamint apare component a homopolara 10 d(~ curentii primari in miezul TSH, obtinindu-se . deci un flux rezultant
:;;i valoarea curentului prin releu IT cre~te mult (in comparatie cu valoa­ ('are nu mai este nul si care induce tensiuni electromotoare de valori
rea I, = I"ezexistenta in absenta defectului), devenind IT a.! kI 0' con­ importante in bobinaj~l secundar al TSH, determinind circulatia unui
form relatiei (7.29), ceea ce determina actionarea releului. curent important prin bobina releului ~i actionarea acestuia.

12.6 121

~~

 2. Scheme de proteqie cu FCSH
Pentru a se mari sensibilitatea protectiei deci, pentru a se putea
adopta un curent de pornire mai mic dedt cel definit de relatia (7.32),
se poate introduce 0 temporizare 1-2 s, intrudt in acest timp curentul
de dezechilibru scade sensibil ~i capata valori inferioare valorii maxime
Iaez maX din relat ia mentionata. T emporizarea respectiva nu conduce la
pericole pentru genei-ator, deoarece in acest interval scurt arcul din
locul punerii la pamint nu poate provoca deteriorari care sa necesite
desfacerea pachetului de tole pentru reparare.
o alta solutie pentru marirea sensibilitatii consta in introducerea
unili releu intermediar de bolcaj, comandat de releele de curent ale
protectiei maximale impotriva scurtcircuitelor exterioare (releele 7 din
fig. 7.1); uneori aceasta solutie este folosita simultant cu introducerea
temporizarii, ca in schema rlin figura 7.11
Releul de curent 7 este alimentat de FCSH ~i comanda releul de
timp 3, care asigura temporizarea mentionata, iar releul intermediar
de ie~ire 4 comanda declan~area intrerupatorului ~i a ADR. Contactul
releului 7 este legat la poIul pozitiv al bateriei de acumulatoare prin
intermediul contactului normal lnchis al releului de blocaj 2, care ac­
tioneaza - si lsi deschid e contactul - numai dnd actioneaza releele
de curent r' ale' protectiei maximale din figura 7.1, de~i dnd curentul
atinge valoarea IpPl din relatia (7.3). Aceasta lnseamna ca, daca curen­
tul depa $e~te (1,30 ... 1,40) In (cum se intlmplii la scurtcircuite exte­
rioare, dnd apar ~i valorile maxime ale curentului de dezechilibru),
atunci conctactul releului 2 se deschide; ca UDnare, chiar dad. releul 7
~i-ar lnchide contactul sub actiunea curentului de dezechilibru maxim _
H S~'I~ll=P I
'J De 10 relee!e de /n/ens/lafe
ale pro/eeliei maximale
de el/renf Fig. 7.1-4. Schema protectiei generatoa­
reI or impotriva punerilor la piimint mo­
fazate in stator, realizatlL cu FCSH.
128
,,"l deci un curent de pornire mai mic dedt cel definit de relatia.
\ J. ) - nu se transmite nici 0 comanda releului 3 ~i nu are loc de­
l:i)' ·... IJ'( ~a Intrerupatorului.
I )ilea generatorul protejat are neutrul legat la pamint printr-o re-
JI ((-11(;1, atunci in serie cu aceasta rezistenta se introduce un transfor­
111 , 11 IIr' de curent, care se conecteaza cu FCSH intr-o schema de tip
hl,n'ntial, releul de curent fiind legat In derivatie cu circuitul astfel
I," ",at. Prin aceasta masura se asigura selectivitatea functionarii pro­
j ••, l i ilar in cawl aparitiei unei puneri la pamint intr-un generator functio­
1111" I in paralel cu alte generatoare racordCtte Ia acelea~i bare colectoare.
3. Scheme de proteqie cu TSH
I ksi curentii de dezchilibru slnt mai mlCl 111 cazul folosirii TSH
i .,1" d~ua met~de de marire a sensibiliUitii expuse In paragraful anterior
(I (' I( ~n de blocaj ~i introducerea unei mici temporizari) sint utilizate
.i III schemele de protectie cu TSH; in cazul folosirii simultane a ambelor
" ,dode, schemele cu TSH (fig. 7.15) nu se deosebesc de cele cu FCSH
d,'cIt prin inlocuirea dispozitivului de obtinere a componentei homo­
i", /are.
In figura 7.15, a este reprezentat un generator legat la barele colec­
illare prin conductoare neizolate, iar in figura 7.15, b, un generator
a b
Fig. 7.15. Scheme ale proteetiei generatoarelor impotriva punerilor la pamtm
in stator, realizate en TSH :
a - pentru geoeratoare legate la barele colectoare prin cooductoare oeizolatej b - pentru
geoerat oare legate la bare prin cablu.
II - Proteclia prln relee - c. 1675 129
legat la bare prin intermedinl nnui cablu. in a doua varianta, cutia
terminaHi a cablului este izolata de constructie ~i este legata la pamint
printr-un conductor care trece prin interiorul miezului TSH. Prin aceasta
masura este eliminata posibilitatea unor acjionari gre~ite ale protectii
in cazul unor puneri la pamint cxterioare, insotite de circulatia unor
curenti vagabonzi (componente de secvenp. homopolara) prin pamint
~i prin mantaua cablului, deci prin interiorul miezului TSH; datorita
adoptarii solutiei din figura 7.15, b, circulatia curentilor vagabonzi prin
interiorul miezului se face in sensuri opuse, prin manta ~i prin legatura
la pamint, efectul total este astfel nul ~i actionarea gre~ita a protectiei
nu poate avea loco
La generatoare1e de putere mare, legate la bare prin conductoare
neizolate sau printr-un numar reIativ mare de cabluri (uneori prin
10-15 cabluri), curentii de dezechilibru au valori importante ~i de
aceea, pe llnga masurile expuse anterior pentru marirea sensibilitatii,
se adopta masuri suplimentare.
Astfel, miezul TSH este realizat din materiale speciale - de exemplu
din permalloy - cu 0 portiune cu panU abrupt a a curbei de magne­
tizare, cum este portiunea A B din figura 7.16. Pentru a se asigura Fig. 7. 17. Schema protectiei generatoarelor lmpotriva pu­
functionarea miezului pe aceasta portiune (unde unei variatii relativ nerilor la pamint in stator realizata cu TSH eu magneti­
zare suplimentara.
mid ilWI a numarului de amperspire ii corespunde 0 variatie relatiy
importanta ilB a inductiei, deci 0 valoare sporita a tensiunii electro­ II.lrazite In bobinajul secundar-ceea ce ar detennina cre~terea curentulul
motoare induse in bobinajul secundar, ceea ce contribuie la marirea
,I, · dezechilibru-se folosesc TSH cu doua miezuri; bobina w ms se
curentului prin releu ~i deci la cre~terea sensibilitatii protectiei), pe
miezul TSH se instaleaza 0 bobina de magnetizare suplimentara - no­ \lllparte in doua jumatati Infa~urate in sensuri opuse pe cele doua mie­
taU in figura 7.17 cu w""s - care deplaseaza domeniul de functionare mi, iar bobinajul secundar se imaprte in patru sectiuni egale (pen­
in portiunea AB. Bobina de magnetizare suplimentara este alimentata I1I1 acest caz, schema nu mai este reprezentata).

in curent alternativ de la transformatorul de tensiune TT. Hcleele 1, 2, 3 ~i 4 au acelea~i funcjiuni ca ~i releele corespunza­
Bobinajul secundar Ws este Im­ tU;Il'C din figura 7.15, iar cutiile terminale ale cablurilor slnt legate

B partit in doua jumatati, montate pe 1. 1 p;'lInlnt, ca ~i in figura 7.15, b.

doua laturi opuse ale miezului TSH;
datorita acestui fapt se miqoreaza
gradul de nesimetrie intre bobina­
jul secundar ~i conductoarele care
formeaza primarul, ceea ce asigura
miqorarea curentilor de dezechi­
\0£ I I ~ libru.
Wi Pentru ca curentul din bobina
.aw
Fig. 7.16. Curba de magnetizare pen­ de magnetizare suplimentara wms sa
tru miezul TSH. nu induca tensiuni electromotoare
I lI·scuta.
130
Daca generatorul protejat are neutrul legat la pamint printr-o re­
. j-.. tcnta, atunci conductorul din circuitul de legare la pamint a neutrului
1",1e trecut prin interiorul miezului TSH, ceea ce asigura functiona­
1 .':\ selectiva in cazul unor puneri la pamint exterioare, prindpiul fiind
Illalog cu cel expus pentru explicarea modului de legare la pamint a
. III ici terminale a cablului din figura 7. J 5, b.
Protectiile generatoarelor impotriva punerilor la pamint in stator se
jlot. realiza ~i in alte variante, de exemplu, cu amplificatoare magnetice
" II cu relee directionale, in amblele caznri rezultind 0 sensibilitate

131

F. PROTECTII ROTORICE ALE GENERATOARELOR
1. Protec~ia impotriva primei puneri la pamint
~ '"
in circuitul de excita~ie
Aparitia unei puneri Ia pamint in circuitul de excitatie al genera­
torului nu prezinta un pericol imediat, intrudt prin punctul respectiv
nu circula curent de defect, deoarece curentul de excitatie - fiind cu­
rent continuu - nu trece prin capacitatea bobinajului rotoric in raport
eu pamintul, deci nu exista un circuit inchis pentru un curent de defect.
Existent a unei puneri la pamint in rotor, de exemplu in punctul
Kl din figura 7.18, se poate transfonna insa intr-un defect grav dad.
apare ulterior ~i 0 a doua punere la pamint, de exemplu in punctul K 2 ;
in acest caz, 0 parte din bobinajul rotoric este scurtcircuitata prin pamint,
eee~ ce determina doua defecte periculoase.
In primul rind are loc 0 cre~tere importanta a curentului de excitatie,
intrudt rezistenta circuitului rotoric scade, rezultind incalziri si uzura
inadmisibila. In' al doilea rind, dmpul creat de rotor nu mai e'ste uni­
form pe periferia acestuia ~i de aceea apare 0 forta radial a, care tinde
sa smulga generatorul din lagare, dind na~tere unor vibratii puternice
periculoase.
Rezulta astfel ca este permisa continuarea functionarii generatorului
dupa aparitia primei puneri la pamint in rotor, cu conditia ca in mo­
mentul acestei aparitii - care trebuie semnalizata de 0 protectie spe­
daHl - sa fie conectata la generatorul respectiv 0 protectie impotriva
dublei puneri la pamint, care sa comande declan­
~area intrerupatorl!lui la aparitia celei de-a doua
G puneri la pamint. In acest scop, toate generatoarele
sint prevazute cu dte 0 protectie impotriva primei
puneri la pamint rotorice, iar pentru grupuri de
1-5 generatoare - conform normativului - se pre­
vede 0 protectie impotriva dublei puneri la pamint.
In practica, deoarece la unele generatoare rea­
lizarea unei protectii sigure impotriva dublei puneri
_--'"
.... la pamint fntimpina dificultati, se prevede ca pro­
tectia impotriva primei puneri la pamint sa comande
direct declan~area intrerupatorului ~i deci oprirea
generatorului.
Protectia impotriva primei puneri la pamint se
realizeaza cu ajutorul unei surse suplimentare de
Fig. 7.18. Dabla pu­
nere la pamint in curent alternativ sau continuu. In figura 7.19 este
rotor. redata varianta cu sursa de curent alternativ, re­
132
--------- - 0)
//
//
...... _-...-------------
- --........ ............
La ~mno/ sou ,----:,-.NW"""""1
. /0 dKlon~are. I AI ~ 18
DO~
D~.~~ JIITT
Sip
C
Fig. 7.19. Schema protectiei impotriva primei puneri la
pamint in rotorul generatoare1or.
1I1I 'I.Ciltata de transformatorul de tensiune TT, alimentat de la barele
"' I \'iciilor interne si avind tensiunea secundara de 40-100 V.
() borna a bobinajului secundar al acestui transformator este legata
I" ptunint, iar cealalta borna este legata la circuitul format de bobina
11'II'lIlui de curent 1, contactul inferior (normal inchis) al releului inter­
Il ll'diar 3, condensatorul C, siguranta Sig, dispozitivul de deconectare DD
, I I)obinajul rotoric al generatorului. In absenta unei puneri la pamint
III rotor, prin circuitul mentionat circula un curent alternativ fa de
\ ,"lJare foarte redusa, deoarece circuitul respectiv se inchide prin capa­
• I I atca C' a bobinajului rotoric fata de pamint ~i reactanta capacitiva
\ r " ,= _1_ a acesteia este foarte mare, intrudt valoarea capacitatii C
. w~ ,
foarte mica.
, .. , j('
Curentul fa aVlnd valori. reduse, releul de curent 1 nu actioneaza
, J schema se gase~te in repaus.
La aparitia unei puneri la pamint in rotor, de exemplu in punctul Ki
(' scurtcircuiteaza capacitatea C' ~i din circuitul mentionat anterior
,·,,1f'. eliminata reactanta importanta Xc' ceea ce determina 0 scadere,
jparte mare a impedantei intregului circuit; ca urmare, curentul I~
, I '('~te foarte mult depa~ind curentul de pornire al releului 1 $i acest
I deu actioneaza, comandind actionarea releului de timp 2. Dupa tre.:.
,('rca temporizarii releului 2, necesara pentru a se evita actionarea
lirotectiei in cazul unor defecte trecatoare cu 0 durata scurta de existenta
.1 Il' loc inchiderea contactului si comanda actionarii releului intermediar
;, care i~i comuta cele trei c~ntacte. '
Prin inchiderea contactului superior se comanda semnalizarea san
(Ieclan~area intrerupatorului. Prin inchiderea contactului mijlociu se
s'labile$te 0 legatura direct a intre borna pozitiva a bateriei de acumula­
133
 toare ~i borna de intrare a bobinei releului 3, legatura care mentine
acest releu in stare de actionare, chiar dad. contactul releului 2 se des­
chide; operatia realizata prin inchiderea contactului mijlociu se nu­
me~te autore!1~nere sau autoblocare. Revenirea releului 3 in starea de
repaus este posibila numai prin apasarea pe butonul B, care intrerupe
circuitul de autoretinere.
Prin deschiderea' contactului inferior se intrerupe circuitul prin care
circula curentul 10.' in scopul miqorarii duratei de circulatie a acestui
curent - de valoare mare - prin bobina releului 1.
Condensatorul C este introdus in schema pentru ca la aparitia de­
fectului in Kl sa nu existe posibilitatea ca prin circuitul curentului 10.
sa circule ~i 0 componenta continua, determinata de faptul ca acest
circuit este alimentat ~i de excitatoarea E, fiind un circuit care se ga­
se~te in paralel cu portiunea bobinajului rotoric dintre punctele A ~i K 1 •
Siguranta Sig are rolul de a asigura intreruperea circuitului curen­
tului III. in cazul strapungerii condensatorului C, dnd curentul 10. cre~te
sensibil, datorita miqorarii impedantei circuitului, ca urmare a elimi­
narii reactantei condensatorului C. Dispozitivul de deconectare DD
este folosit in cazul verificarii protectiei.
La noi in tara se fabric a (la ICEMENERG) relee RSPP (relee de
simpla punere la pamint), pentru protectia circuitului rotoric impotriva
\'llI lI"l"i Ja pamint semnalizeaza aparitia defectului in punctul ]{l' Pentru
• i hi lihrarea puntii formate se apasa pe butonul 3 ~i se deplaseza cursorul
I" I ii-II \ iometrului pina dnd milivoltmetrul 2 indica zero; in acesta
iI'i:I\ic, puntea este echilibrata avind loc relatia:
R;"R; = R;"R~. (7 .36)
(; eneratorul ramine in functiune, iar curentul prin releu este nul,
,I. I i releul se gase~te in stare de repaus. Daca ulterior apare 0 a doua
I, (lli l're la pamint rotorica, de exemplu in punctul K 2 , 0 parte din rezis­
l i 'll\~ R;" este scurtcircuitata prin pamint ~i aceasta capatii 0 valoare
d ilniUl de cea anterioara, ceea ce determina dezechilibrarea punt ii ,
.I 1·";lrcce relatia (7.36) nu mai este satisfacuta. Ca urmare, prin diagonala
'" I';lre se gase~te bobina releului 1 circula un curent care provoaca ac-
I" I I a rea acestui releu.
Schema completa a protectiei este reprentata in figura 7.21. Po­
j"II\iometruI2 poate fi conectat in paralel cu circuitul rotoric al dife­

.(JN~
primei puneri la pamint, functionind pe baza principiului descris mai
inainte. La releul infer­
mediar de ie~ire
2. Protec~ia impotriva dublei puneri la pamint

in circuitul de excita~ie

R/!,x
La generatoarele la care protectia impotriva primei puneri la pamint
comanda 0 semnalizare, personalul de tura conecteaza la generatorul
respectiv protectia impotriva dublei puneri la pamint ~i generatorul
carnine in continuare in functiune.
Protectia impotriva dublei puneri la pamint in rotor se realizeaza
pe baza principiului puntii cu patru brate (fig. 7.20), releul de curent 1
fiind montat intr-una dintre diagonale, iar cealalta diagonala fiind
alimentata de excitatoarea E. Doua din bratele puntii sint formate de
rezistentele R;x ~i R;x ale celor doua portiuni ale bobinajului de exci­
tatie, separate de punctul Kl al primei puneri la pamint, iar celelalte
doua brate sint formate de rezistentele R~ ~i R; ale celor doua portiuni
ale potentiometrului P , separate de cursor. Diagonala in care este 11'2
montat releul 1 se inchide prin pamint. In paralel cu bobina releului
poate fi introdus milivoltmetrul 2 prin apasare pe butonul 3. ~
Conectarea potentiometrului P se efectueaza - prin inchiderea intre­ Fig. 7.21. Schema protectiei impotriva dublei puneri la
l' If( . 7.20. Ilustrarea prin­
rupatoarelor cu pirghie 4 ~i 4' - dupa ce protectia impotriva primei Il l'inlui de realizare a pro­ pllmint in rotorul generatoarelor.
t.·"tiei impotriva dublei pu­
134 ..,"I'; la pamint in rotor.

13S
 ritelor generatoare din centrala prin conectarea unuia dintre intren~pa­ !'/' 1I 1nl releul 1 se alege curentul de pornire :
toarele cu pirghie I P vIP 2 etc.; in acest mod, protectia este conecfa tii.
la generatorul la care a fost semnalizata aparitia primei puneri lal pa- Iprl = 0,05 ... 0, I A.
mint (in cazul din figura 7.21, generatorul G-l). J
I., l CEMENERG se fabrica relee RDPP (relee impotriva dublei
Pentru ca releul 1 sa nu actioneze gre~it in timpul echilibrarii punt ii
i la pamint), realizate conform unei scheme analoage celei din
101 111( '1
(dnd butonul 8 este inchis ~i cursorul potentiometrului 2 este deplasat til 111,1 '/,21.
pina dnd milivoltmetrul 7 arata zero) este necesar ca in intervalul res­
pectiv intrerupatorul cu pirghie 9 sa fie deschis, releul 1 fiind astfel scos
din diagonala puntii. G. PROTECT'A HIDROGENERATOARELOR
Dad ulterior apare 0 a doua punere la pamint, puntea se dezechili­ lMPOTRIVA CRE~TERII TENSIUNII
breaza ~i releul 1 actioneaza, comandind releul de timp 5, care are 0 - .
temporizare de 1-1,5 s. Dupa trecerea acestei temporizari, introdusa III mma unei scaderi bru~te a sarcinii, hidrogeneratoarele (datoritii
pentru ca protectia sa nu actioneze daca 0 doua punere la pamint este I '1I1 ; iI meriei lor) se pot accelera mult, rezultind cre~teri periculoase ale
temporara, contactul releului 5 se inchide ~i comanda actionarea releului II II ,illllii la borne. Pentru ca tensiunea sa riu depa~easca anumite li­
intermediar 6, care i~i inchide cele trei contacte. j l l i k admisibile, hidrogeneratoarele sint prevazute cu protectii impo­

Inchiderea con tactului superior comanda declan~area intrerupa­
torului ~i a ADR (comandind aqionarea releului intermediar de ie~ire
comun pentru toate protectiile generatorului), prin inchiderea contac­
tului inferior are loc autoretinerea releului 6, iar prin inchiderea con­
tactului mijlociu este ~untata bobina releului 1, care revine in stare de
I, il ' ,1 crc~terii tensiunii.
~,'hcma unei asemenea protectii este reprezentata in figura 7,22.
li.'I"ltl maximal de tensiune 1 comanda releul de timp 2 cu 0 tempori­
",' de 0,5 s (introdusa pentru a impiedica actionarea proteqiei la
I , i";iI,'.ri de scurta durata ale tensiunii), iar inchiderea contactului acestui

repaus. Aceasta ~untare limiteaza durata circulatiei curentului prin ,. ,1"\1 dctermina actionarea releului intermediar de iesire 3, deci declan­
bobina releului 1, mic~orind uzura acestui releu, iar transmiterea sigura " "';! intrerupator~lui ~i actionarea ADR. '
a comenzii de declan~are este asigurata de autoretinerea releului 6. T('IlSiunea de pornire U pp1 a protectiei realizata cu releul1, alimentat
Dupa declan~area intrerupatorului, revenirea releului 6 in stare de ; It- I ransformatorul de t ensiune TT, se alege conform relatiei:
repaus este obtinuta prin apasare pe butonul 10.
U ppl = (1,2 ... 1,5) Un'
In schema mai apar bobina 4 ;i transformatonll de curent .3, cu
raport de transformare 1/1; secundarul aces tui transforma tor ali~en­ III t';l}"C Un este tensiunea nominala ahidrogeneratorului.
teaza 0 a doua bobina a releului 1. Aceste elemente au rolul de a im­
piedica actionari gre~ite ale protectiei sub actiunea unci componente
de curent alternativ, care poate circula prin diagonala punt ii - ~i deci
prin bobina releului 1 - inainte de aparitia celei de-a doua puneri
1a pamint, dnd puntea este echilibrata ~i conditia (7.36) este indeplinita;
componenta alternativa poate aparea din cauza unei neuniformitati
a intrefierului excitatoarei.
Bobina 4 are 0 rezistenp, foarte mica in curent continuu, dar are 0
reactanta inductiva important a XL pentru componenta alternativa
(deoarece XL = Lw), determinind astfel miqorarea componentei alter­
'
lU
rr
~~
1
~i
native. Transformatorul 3, care transforma componenta alternativa,
alimenteaza 0 a doua bobina a releului 1 si aceasta creeaza un flux care
Fig. 7.22. Schema protectiei hidrogeneratoarelor Im­
se opune acjionarii releului. . potriva cre~terii tensiunii.

136
137
 ritelor generatoare din centrala prin conectarea unuia dintre intrerup a­ I ', II t!"lt releul 1 se alege curentul de pornire:
toarele cu pirghie I P 1> I P 2 etc.; in acest mod, protectia este conecta ta
la generatorul la care a fost semnalizata aparitia primei puneri lal pa- Iprl = 0,05 ... 0,1 A.
mint (in cazul din figura 7.21, generatorul G-1). J

Pentru ca releul 1 sa nu actioneze gre~it in timpul echilibrarii punt ii

r .1 ICEMENERG se fabrica relee RDPP (relee impotriva dublei
1" ll iI' ll [a pamint), realizate conform unei scheme analoage celei din
(dnd butonul 8 este inchis ~i cursorul potentiometrului 2 este deplasat 11 111,1 7.21.
pina dnd milivoltmetrul 7 arata zero) este necesar ca in intervalul res­
pectiv intrerupatorul cu pirghie 9 sa fie deschis, releul 1 fiind astfel scos
din diagonala puntii. G. PROTECT'A HIDROGENER.ATOARELOR
Daca ulterior apare 0 a doua punere la pamint, puntea se dezechili­ iMPOTRIVA CRE~TERII TENSIUNII
breaza ~i releul 7 actioneaza, comandind relenl de timp 5, care are 0
temporizare de 1-1,5 s. Dupa trecerea acestei temporizari, introdusa I II mma unei scaderi bru~te' a sarcinii, hidrogeneratoarele (datorit;i
pentru ca protectia sa nn actioneze daca 0 doua punere la pamint este 1" ' 1' '11 luctiei lor) se pot accelera mult, rezultind cre~teri periculoase ale
temporara, contactul releului 5 se inchide ~i comanda actionarea relenlui I, " ,ilillii la borne. Pentru ca tensiunea sa nu depa~easca anumite li­
intermediar 6, care i~i inchide cele trei contacte. ' 1 111.0 ;)(lmisibile, hidrogeneratoarele sint prevazute cu protectii impo­
Inchiderea contactului superior comanda declan~area intrerupa­ i 1 1\ ;1 crc~terii tensiunii.
torului ~i a ADR (comandind actionarea releului intermediar de ie~ire :--" :I!ema unei asemenea protectii este reprezentata in figura 7:22.
comun pentru toate protectiile generatorului), prin inchiderea contac­ 1\ ,,1"111 maximal de tensiune 1 comanc1a releul de timp 2 cu 0 tempori­
tului inferior are loc autoretinerea releului 6, iar prin inchiderea con­ ,'I" de 0,5 s (introdusa pentru a impiedica actionarea protectiei la
tactului mijlociu este ~untata bobina releului 1, care revine in stare de " ',;, iL'ri de scurta durata ale tensiunii), iar inchiderea contactului acestui
repaus. Aceasta ~untare limiteaza durata circulatiei curentului prin " I, 'II dctermina actionarea releului intermediar de iesire 3, deci declan­
bobina releului 1, mic~orind uzura acestui releu, iar transmiterea sigura ,1 111';1 lntrerupator~lui ~i actionarea ADR. .
a comenzii de declan~are este asigurata de autoretinerea releului 6. /'(,l1siunea de pornire U pp1 a protectiei realizata cu releull. alimentat
Dupa declan~area intrernpatorului, revenirea releului 6 in stare de ~ I,' I ransformatorul de tensiune TT, se alege conform relatiei:
repaus este obtinuta prin apasare pe butonul 10.
U pp1 = (1,2 ... 1,5) Un.
In schema mai apar bobina 4 ~i transformatorul de Curent 3! cu
raport de transformare 1/1; secundarul acestui transfonnatof ali~en­ III (';Ln_~ Un este tensiunea nominala a hidrogeneratorului.
teaza 0 a doua bobina a releului 1. Aceste elemente au rolul de a im­
piedica actionari grqite ale protectiei sub actiunea unei componente
de curent alternativ, care poate circula prin diagonala puntii - ~i deci
prin bobina releului 1 - inainte de aparitia celei de-a doua puneri
la pamint, dnd puntea este echilibrata ~i conditia (7.36) este indeplinita ;
componenta alternativa poate aparea din cauza unei neuniformitati
a intrefierului excitatoarei. '
Bobina 4 are 0 rezistenta foarte mica in curent continuu, dar are 0
reactant a inductiva importanta XL pentru componenta alternativa
(deoarece XL = Lw), determinind astfel miqorarea componentei alter­
native. Transformatorul 3, care transforma componenta alternativa,
alimenteaza 0 a doua bobina a releului 1 ~i aceasta creeaza un flux care Fig. 7.22. Schema protectiei hidrogeneratoarelor im­
se opune .action.arii releului. potriva cre?terii tensiunii.

136
13'1
 !JIu l!1 rI" t: lln~nt impotriva suprasarcinilor, protectia diferentiala longi­
H. SCHEMA DE ANSAMBLU A PROTECTIILOR UNUI GENERATOR
IIloIfrld .-1 '·St.!! realizata cu releele 7 ~i 8, iar releele 9, 10 ~i 11 - impreuna
RACORDAT LA BARE COLECTOARE

" I ', II t:ll magnetizare suplimentara - formeaza protectia impotriva

Schema cu protectiile unui turbogenerator de putere mai mare de 111111 111111 la pamint monofazate. Releul intermediar 9 indepline~te
BMW, avind cite 0 singura infa~urare pe faza, este reprezentatii in III III d"sclliderea contactului inferior) rolul releului de blocaj 2 din
figura 7.23. 111 ' 11 1 " , . ." 15 ~i 7.17; contactul superior, care se inchide cind releul 9
Releele 1, 3, 4 ~i 5 formeaza protectia maximaHi de curent impo­ 11 (h' III ·.IZ;i , scurtcircuiteaza bobina releului de curent 10 pentru mi c~o­

triva scurtcircuitelor exterioare, releele 2 ~i 6 alciituiesc protectia maxi­ III I'll' 11/.11 rii acestui releu; astfel este impiedicata circulatia unui curent
It t ." 1.I·cllihbru important prin bobina releului 10 (curent care apare
hi ~'I III <; ircuite exterioare) pe durata temporizarii cu care protectia
iilll illl .l.ICI de curent lichideaza scurtcircuitele aparute in instalatii
f ' I I f); In: generatorului.
II;] IIsformatorul de tensiune' TT este prevazut ~i cu un bobinaj
If III It LJ I' in triunghi deschis, la bornele caruia se obtine suma fazoriala
I f I 11 ·.i ll11ilor secundare de pe fiecare faza, deci se obtine 0 tensiune pro-
! 1',II !lOlialii cu componenta de secventa homopolara U o a tensiunii, deoa­
T~
, I , " i ll tre componen ta U 0 ~i tensiunile celor trei faze exist a 0 relatie
\I ,.d,I:lgtl cu relatia (7.27):
U = !l..R +!l..s + U T (7.37)
DC o 3

Vnllmetrul12, care se introduce in circuit prin apasare pe butonul13,

111111'01 deci 0 tensiune proportionala cu componenta U o ~i, prin urmare,
J ill,\ IC~ fi folosit la controlul starii izolatiei.
I~"'eele 14, 15 ~i 16 formeaza protectia impotriva primei puneri la
J10Illlilit in rotor.

L. "JU' ' !lJUh

i'oate protectii1e statorice comanda releul intermediar de ie~ire 17
" 111 rdeele de semnalizare S. Dispozitivele de deconectare DD permit
1II llc'ruperea legaturilor dintre diferitele protectii ~i releul 17 atunci
I 11101 se efectueaza incercarea protectiilor.

REZUMAT

1. Genera toarele sint prevazu te cu protectii impotriva defectelor

d" ia11
s·U
Fjg. 7.23. Schema ansambJuluj protectjilor unui turbogenerator de putere mru mare de
5 MW;
7. 2.3. 4. 5. (j - protectia maximal~ de curent; 7. 8 - protectia difereillial~ longitudinal~; 9. 70.
17 - protectia Impotriva punerilor la p~mlnt monofazate In stator; 72 - voltmetru pentru controlul st~rij
izolaliei , alimentat de bobinajul tn triunghi deschis al traDS~ormatoru)ui de tensiune TT; 73 - butoo;
14, 75, 16 - protectia impotriva primei puneri la pamint fn rotor; 17 - releu intennediar de ie!1 ire ;
C - condensator; Sig - sigurant~; DD - dispozitiv de deconectare; S - reJeu ·c.l apet~ de semnaHzare .
In stator (scurtcircuite intre faze, scurtcircuite intrespirele aceleia~i
faze, puneri la pamint monofazate), impotriva defectelor in rotor
(simpla punere la pamint, dubla punere la pamint, reducerea
.a ccidentala a cumntului de excitatie) ~i impotriva regimurilor
anormale (supraintensitati provocate de scurtcircuite exterioare
sau de suprasarcini, cre~teri ale tensiunii la hidrogeneratoare,
trecerea in regim de motor).

139
138.
 .2. Generatoarele de puteri cuprinse iiltre 3 ~i 50 MW slnt
prevazute (Impotriva scurtcircuitelor exterioare ~i a suprasar­
cinilor) cu 0 protectie maximala de curent temporizata, cu un
blocaj de tensiune minima, iar generatoarele de puteri mai mari
dedt 50 MW slnt prevazute (impotriva acelora~i defecte) cu 0
protectie maximala de curent temporizata, cu blocaj de tensiune
minima, realizatil in varianta cu fiItru de curent de secventa
inversa. Generatoarele de puteri pina la 3 MW inclusiv siut pr~­
vazute cu protectii maximale de curen t in realizare simpIificata,
fara blocaj de tensiune minima.
3. Protectia de baza a generatoarelor (cu puteri egale sau
mai mari dedt 3 MW) impotriva scurtcircuitelor intre fazele-sta­
torului este protectia diferentiala 10ngitudinaIa, reaIizata prin
conectarea releelor de curent In paralel cu circuitele diferen pa­
le, formate cu ajutorul transformatoarelor de curent montate
la capetele zonei protejate.
4, Pentru marirea sensibilitatii protectieidiferentiale se fo­
lesesc transformatoare cu saturatie rapida (TSR) sau relee cu
bobine de frinare. Fqlosirea TSR se bazeaza pe faptul ca acestea
transforma numai in slaba masura componenta aperiodica impor­
tanta a curentului de dezechilibru.
5. In locul protectiei diferentiale, la generatoarele de pu teri
mai mici de 3 MW se folose~te section area de curent Impotriva
scurtcircuitelor Intre fazele statorului.
6. Protectiile Impotriva scurtcircuitelor intre spirele aceleia~i
faze se realizeaza ca protectii diferentiale transversale cu~ase
VIIW ICAREA CUNoFINTELOR
I , 1'.1 n' performant a a protectiei maximale de curent se imbunata­
\",;;1(: prin introducerea filtrului de curent de secventa inversa
[.lS I?
I) ',l'Icdivitatea?
I,) :;('Ilsibilitatea?
I) ·:iguranta?
I (·.arc este principala dificultate in realizarea protectiilor diferen-
I iale?
.1} ;Iumarul mare al transformatoarelor de curent?
") n ~alizarea circuitului diferential?
,) ('ombaterea efectelor curentului de dezechilibru?
\ Pe ce se bazeaza folosirea TSR pentru combaterea efectelor
i'urcntului de dezechilibru?
.1) pc transformarea numai in slaba masura a componen'cei aperio­
dice a curentului de dezechilibru?
Ii) pe continutul in .armonice superioare al curentului de dezechi­
libru?
,.) pc variatia in timp a amplitudinii componentelor alternative
ale curentului de dezechilibru?
I. Care performanta a protectiei diferentiale longitudinale se imbuna­
t:ite~te simtitor prin folosirea TSR sau a releelor cu bobine de
Jrinare?
.1) rapiditatea?

transformatoare de curent sau ca protectii cu un singur trans­ ,,) selectivitatea?

formator de curent, montat pe legatura dintre cele doua puncte I·j sensibilitatea?

neutre formate cu dte trei din cele sase fnfasurari statorice (cite .'. Ce ca tegorii de protectii se prevad Impotriva punerilor la pa-

doua pe fiecare faza). " mint monofazate in stator?

;I) protectii diferentiale?
7. Intrudt punerile la pamint monofazate in stator sint in­ 'I) protectii cu filtre de secvenp inversa?
sotite de aparitia componentei de secventa homopolara, protec­ (.) protectii homopolare?
tiile impotriva acestor defecte se realizeaza ca protectii homo­ (I. Cum se realizeaza protectia impotriva simplei puneri la pamint
polare, cu filtre de curent de secventa homopolara (FCSH) sau rotorice?
cu transformatoare de secvenp. homopolara (TSH). a) prin injectarea in circuitul rotoric a unui curent continuu sau
8. Protectia Impotriva simplei puneri la pamint in rotor se alternativ de la 0 sursa suplimentara?
realizeaza cu ajutorul unei surse suplimentare de curent alter­ I)) prin intermediul unei scheme in punte?
nativ sau continuu ~i a unui releu de curent care controleaza va­ c) prin intermediul unor filtre?
loa rea curentului debitat de aceasta sursa prin circuitul rotoric, 7. Pe ce principiu se bazeaza protectia impotriva dublei puneri la
iar protectia Impotriva dublei purieri la pamint in rotor se reali­ pamint rotorice? .
zeaza prin formarea unei punti cu patru brate, Intr-una din dia­
a) pe cre~terea curentului rotoric?
gonalele puntii fiind montat un releu de curent.
iJ) pe controlul unei tensiuni?
c) pe dezechilibrarea unei punti cu patru brat e ?
140
141
 - protectia de distant a sau pro­
{J" /a sislf'm
CAPITOLUL 8 tectia maximaJa de curent, im­
potriva supraintensitatilor pro­
PROTECTIA TRANSFORMATOARELOR II, flOkV vocate de scurtcircuite exterioare;
~I A AUTOTRANSFORMATOARELOR - protectia maximal a de cu­
rent Impotriva supraintensitati­
lor provocate de suprasarcini;
A. NOTIUNI GENERALE ~kV
- protectia diferentiala lon­
r gitudinala, protectia de cuva sau
Transformatoarele ~i autotransformatoarele fac parte din echipa­ sectionarea de curent, impotriva
mentele sistemelor electrice. Ele sint in numar mai mare dedt gene­ scurtcircuitelor in interiorul zo­
ratoarele sincrone, sint mai ieftine ~i Indeplinesc functiuni mai putin nei protejate;
Iusemnate In ansamblul unui sistem energetic dedt generatoarele; In - protectia cu relee de gaze
conseeinta, protectia prin relee a transformatoarelor ~i a autotransfor­ ):,:,
impotriva defectelor in cuva ~i a
matoarelor este relativ mai simpla, in comparatie eu aceea a generatoa­ 82 - , .
relor sinerone. scaderii nivelului de ulei;
Transformatoarele se prevad cu protectii prin relee impotriva defee­ - protectia impotriva scurt­
telor interne !?i impotriva regimurilor anormale de function are. circuitelor monofazate.
Dejectele interne ale unui transformator sint: l 'li: S.1. Zona. proteja ta. in cazul protect iei Intrudt protectiile de distan ta
- scurtcircuite polifazate; prin relee a unui transformator. formeaza obiectul capitolului 14,
- defectele la pamInt monofazate (care in retelele electrice cu ten­ in continuare sint prezentate cele­
siunea nominala U 11 ;;;:: 110 k V reprezinta scurtcircuite monofazate); l : ill(~ protectii prevazute pentru transformatoare ~i autotransformatoare.
---, seurtcircuitele intre spire.
Defectele interne ale transformatorului sint considerate eele care
se produc fie in cuva transformatorului, fie pe conductoarele de lega­
tura dintre bornele transformatorului ~i intrerupatoarele lui. C. PROTECTIA MAXIMALA DE CURENT iMPOTRIVA SCURTCIRCUfTELOR
Regimurile anormale de junclionare, periculoase pentru transformator, EXTERIOARE $1 A SUPRASARClNfLOR
sint:
- supraintensitatile provocate de scurtcircuite exterioare;
- supraintensitatile provocate de suprasarcini;
- scaderea nivelului de ulei in cuva transformatorului (la tempe­ Protect ia maximala de curent a transformatoarelor se prevede impo­
raturi foarte coborite sau la fisurarea cuvei). Iriva supraintensitatilor provocate de scurtcircuite exterioare ~i de
Prin zona protejata IpT in cazul protectiei prin relee a unui trans­ ·.Ilprasarcinii. Aceasta protectie se realizeaza ca ~i la generatoare cu
I dee de curent maximale ~i este temporizata; in unele cazuri este folosit
formator se Intelege zona cuprinsa intre Intrerup~.toarele prin care
transformatorul este legat la reteaua electrica, inclusiv conductoarele ',Ii hlocajul de tensiune minima.
de legatura spre aceste intrerupatoare (fig. 8.1). Pentru ca protectia maximala de curent sa constituie totodata 0
pJ'otectie de rezerva impotriva defectelor interne in transformator,
lrausformatoarele de curent ~i releele acestei protectii se instaleaza
B. PROTECT" PREVAZUTE iN NORMATIV PENTRU
pc partea alimentarii transformatorului protejat (fig. 8.2). In cazul
TRANSFORMATOARE $1 AUTOTRANSFORMATOARE
IlllUi scurtcircuit in transformator (de exemplu, in K), transformatorul
,Ie curent TC este parcurs de curentul de scurtcircuit I,e' Dad pro­
In functie de puterea transformatoarelor ~i a autotransformatoa­ f ceria de baza a transformatorului T (diferentiala longitudinala sau
relor ~i de tensiunea superioara la care sint racordate, normativul prevede scctionare de curent) nu comanda dec1an~area intrerupatoarelor I 1 ~i 1 2 _
unele illntre urmatoarele tipuri de protectii :
143
142
 + 81

--r 82
L -1 82
!
Fig. 8.2. Schema. monofi­ Fig. 8.3. Schema monofi­
lara. a protectiei maximale
de curent temporizata. 1m­
lara. a unui transformator
racordat pe ambele tensi­ liz
potriva scurtcircuitelor ex­
terioare ~i suprasarcinilor.
uni la surse de alimentare.

actioneaza protectia maximala de curent care transmite, cu 0 anumita

TOe
temporizare, impulsul de declan~are la cele doua lntrerupatoare. Fig. 8.5. Schema protectiei ma­
" If!. SA. Schema protectiei ma.'{imale de cu­
Dad transformatorul protejat este racordat pe ambele tensiuni la rent realizatii pe doua. faze. xi male de curent realizata. pe douil..
surse de alimentare (fig. 8.3), transformatoarele de curent ~i releele faze pentru un transformator cu
se monteazei pe partea alimenUirii principale, adica pe partea surselor cu conexiu nea J.I t..
o putere global a mai mare, care au un aport mai insemnat in cazul unui
scurtcircuit in punctul K, in interiorul transformatorului. Astfel se Din aceasta cauza, coeficientul de sensibilitate al protectiei maximale
asigura 0 sensibilitate mai mare a protectiei la defecte in transforma­ dl' curent determinat prin relat ia :
tor, dnd protectia maximala de curent temporizata poate actiona ca k - Iscmi ..
protectie de rezerva. (8.1 )
B'''. - -1-'
pp
Protectia maximala de curent a transformatoarelor coborltoare de
tensiune, racordate pe ambele tensiuni la. retele cu curenti mici de punere !'..; [e de doua ori mai mic dedt eel pentru un releu alimentat de la un
la pamint, se poate realiza numai pe doua faze (fig. 8.4), cu doua relee I eductor montat pe faza S.
si doua transformatoare de curent. Utilizind schema cu doua transformatoare ~i trei relee de curent
, Aceasta schema prezinta dezavantajul unei sensibilitati reduse la (fig. 8.6), curentul de defect sesizat de protectie se dubleaza (deci se
scurtcircuitebifazate dupa conexiunea "-Ill a transformatorului protejat. dllbleaza ~i coeficientul k ....B). In acest caz, de~i nu s-a montat un trans­
Astfel, pentru anumite scurtcircuite exterioare bifazate (de exemplu, in (Ilrmator de curent pe faza 5, prin bobina celui de-al treilea releu de
K, fig. 8.5.), curentul prin faza D, Hira transform,Hor de curent, este de I llrent circula un curent egal cu L,:
doua ori rnai mare dedt curentii prin fazele cu transformatoare ~i relee
de curent. IR + IT = ~ 1s (8.2

III - Protectla prin relee - c. 1675 145

H4
 La transformatoarele de puten~
mare, cu tensiunea inalta de eel
• 8, putin 110 kV, legate la retele cu
curenti mari de punere la pamint, --~----~----~--J5kV
protectia maximala de curentsc
realizeaza pe toate cele trei faze.
Se define~te un coeficient de
n=J
schema KSCh ca fiind raportul dintre
curentul prin releu ~i curentul din IrslR-ls
secundarul transformatorului de cu­
rent care alimenteaza releul: T 6kV
K SC }' = ~. (8.3) IT
I. TC Fig. 8.7. Diagrama. fazoriala Fig. 8,8, Schema cu trei trans­
a curelltilor pentru cazuI formatoare in paralel.
In cazul conexiunii in triunghi conectarii in triunghi a
a transformatoarelor de curent: t ransformatoarelor de cu­
rent.
is KSCh = VI,
"s deoarece prin releu circula un cu­
II , ' tIl<l ~i se accelereaza simultan (de la 0 valoare redusa a turatiei,
rent 1r egal cu diferenta fazoriala a
doi curenti secundari, de exemplu 1,1 va]oarea nominala).
• 82 (pentru unul din tre relee): Cnrentul de sarcina maxima datorat autopornirii motoarelor elec­
t l i !' l', alimentate de transformatorul protejat, se ca1culeaza cu relatia:
1T = 1R - Is,
Fig. 8.6. Schema. cu doua transforma- iar din diagrama fazoriala din figu­ I8arcmax = Kap[n, (8.5),
toare ~i trei relee de curellt. ra 8.7 rezulta valoarea mentionata
pentru coeficientul de sche~a. 1/1 care:
Pentru conexiunea in stea a transformatoarelor de curent rezulta Kap este coeficientul de autopornire, cu 0 valoare in general egala.
K ,C }' = 1 (curentul prin bobina releului este eel din secundarul trans­ cu 3;
formatorului de curent).
In curentul nominal al transformatorului.
Curentul de pornire Ipp al protectiei maximale de curent a trans­
formatorului se calculeaza in alt mod dedt la generatoare, cu relatia: Gnd sint n transformatoare care functioneaza in paralel (fig. 8.8).
I l11'entul de sarcina maxima prin transformatorul protejat, la defectarea
I Ksig I Ililui alt transformator, are valoarea:
pp -K sarc max' (8.4)
rev

1n care Isarcmax este curentul maxim de sarcina care poate circula prin Isarc7IIax __n__ 1 11 , (8.6)
transformatbrul protejat. n-l
Curentul Isarcmax poate aparea in doua cazuri: sau la autopornirea
motoarelor elect rice alimentate de transformatorul protejat, sau la dcoarece sarcina care revenea transformatorului defect se repartizeaza.
ie~irea din functiune a unui tranformator care lucreaza in paralel cu nniform, la ie~irea din functiune a acestuia, intre celelalte transforma­
transformatorlll protejat.
loare.
In timpul autopornirii motoarelor electrice, dupa restabilirea ali­
mentarii, curentii cresc foarte mult, deoarece motoarele pornesc in La ca1culul curentului de pornire al protectiei maximale decurent
a transformatorului protejat, pentru valoarea I.arcmax se adopta cea
146 tOai mare din valorile obtinute cu relatiile (8.5) ~i (8.6).

147
 "f~\" I I .t T T" ~ I.aremax, rezulta 0 reducere In­

UIIII I,I .1 \':tlorii curentului de pornire al protectiei, • 8,

Curentul de pornire al releului are valoarea: I Ii I I II ('\I'stere simtitoare a coeficientului de sen-

I q I" ,I I .. . ' '

I pT _
~
}?
\..sch -
Ipp
- , (8.7) PllI l l l l a se asigura selectivitatea functionarii
nTC
(III ' \ 1"1. Icmporizarea releului de timp al protec­
iPi 1I111\ illlale de curent se alege, ca ~i in cazul
unde n TC este raportul de transformare al transformatorului de curent
,!lid \ , \ wi generatorului, cu 0 treaptii de timp !1t T
care alimenteaza bobina releului. III 01 11 \, II I' cleclt temporizarea protectiei maximale a
Protectia maximaHi de curent trebuie sa asigure pentru coeficientul 1'11 \1 1IIIIIIli imediat urmator spre consumatori (de
de sensibilitate conditia:
,,, ,,.)11. a linei L - fig. 8,10).
K.en. ~ 1,5. I'" 01 1'1; ti a lmpotriva suprasarcinilor se realizeaza,
, I ,I 1:1 generatoare, cu un releu de curent supli­
Dad aceasta conditie nu este indeplinita, protectia se completeaza '1 1" lil l ll ~ii cu un releu de timp.
eu un blocaj de tensiune minima, schema acestuia fiind data in
figura 8.9.
D. PROTECTIA MAXIMALA DE CURENT
Prin completarea schemei protectiei maximale de curent cu blocajul La consumarorr
A TRANSFORMATOARELOR CU TREI BOBINAJE
de tensiune minima, in calculul curentului de pornire al protectiei ma­ Fig. 8.10. Alegerea
ximale nu mai intervine I.aremax (v. relatia 8.4), ci poate fi considerata, II ,11lsformatoarele
eu trei bobinaje sint muIt folo­ temporizarii la pro­
ca ~i la protectia generatorului, valoarea nominala Ina curentului prin sistemele electrice. tn figura 8.11 este re­
11 \ l\ I
tectia maximala de
eurent.
transformatorul protejat: Itll'I.l' II(ata schema monofilara a unui astfel de
In­ Illltl:-lfC)l'!nator.
-
Ipp -
Ksig
K (8.8) L l un scurtcircuit exterior al transformatorului T, de exemplu in
rev 1\ I>t' linia L, protectia maximala de curent a transformatorului trebuie
1IIIIId realizata, lnclt daca defectul din K nu este lichidat selectiv de
I Iti l(' protectia de baza a linei L, sa nu comande dec1an~area intregului
-~.- ffOkV II.IlIsformator (pe toate cele trei tensiuni), ci numai decontarea intre­
11I1';llorului aferent tensiunii la care s-a produs defectul (in cazul din
" I', H.11 - a lntrerupatorului 12 prin care transformatorul se racor­
111': IZ1i la reteaua de 3~ kV), tn cazul unei situatii similare, dar pe partea

La s~mnal arderf!'
&igu:-an,!e 11

~Lar~/t'ek
K
d#curl'nf
all' pro!l'c/;'i
T L
maJ(ima/~

~' ~
/2

TT r i -i ,J 5kV

Fig. 8,11. Schema monofilara a unui

• HV
sistem eu transf<?rm.ator eu trei bo­ •
blllale.
149
Fig. 8.9. Schema bloeajului de tensiune minima.

148
 de 6kV, trebuie deconectat numai intrerupatorul 13 , Astfel se asigur;1
.continuitatea alimentarii consumatorilor din reteaua in care nu se
manifest a un defect. ' Iii! I~q ll
Inseamna ca la transformatoarele cu trei bobinaje este necesar su
se instaleze protectia maximala de curent impotriva scurtcircuitelor
exterioare pe mai multe tensiuni.
1. Transformatorul cu alimentare unilaterala
Schema protectiei maximale de curent pentru transformatoarele cu
IIlaximale de curent temporizate pe partea fiecaruia dintre
iH I " I hulJinaje, pentru ca in cazul unui scurtcircuit exterior, la una
Ilid " , (,I" trei tensiuni, sa declan~eze numai intrerupatorul aferent
", ," 1, ,1 , ' II aceasta tensiune, transformatorul raminind in functiune eu
1.1 111,' dOU{l infa~urari. '
I', III III asigurarea selectivitatii, temporizarile re1eelor de timp 5 ~i 6,
, 1,,", sc aleg cu 0 treapta de timp mai mare dedt temporizarile pro­
II, \I dlll demente10r imediat urmatoare - de la sursa spre consuma­
I'll I

trei bobinaje, alimentate dintr-o singurii direct ie, este reprezentata \ " lie-I:
,(pentru 0 singura faza) in figura 8.12. Dupa cum se vede, se instaleaza ta5 = ta maX 'ZlnH 351:V + D.t (8.9)

ta6 = ta max llnii 61:V + D.t. (8.10)

I,(,jcul de timp 4 al protectiei maximale de curent de pe partea de

IIII kV comanda declan~area tuturor intrerupatoarelor transformato­
II',lIii, fiind conectat la releul de curent 1, montat pe partea alimentarii.
1.1'0;1 rece ta5 > ta6 , pentru re1eul de timp 4 se adopta 0 temporizare
'1jlt'I'ioara lui ta5:

r'x:frt1. \.. '~ L:JT-=- ' ta4 = tas + D.t (8.11 )

--------~~
6k V
.
La un defect exterior transformatorului protejat, in KI (deci In
It '(('aua de 6 kV), care nu este lichidat selectiv de protectia liniei, dema­
'(',IZ;l releele de curent 1 ~i 3, parcurse de curentul de defect (in fig. 8.12
+, ,:1 reprezentat printr-o linie Intrerupta sensul de circulatie al curentului
1.1 tin defect in KI)'
Tt;
I- Insa, deoarece tas < ta4 actioneaza seleetiv protectia maximala de
I'l: partea de 6 kV (releul de curent 3 ~i releul de timp 6), comandind
IIl1mai dec1an~area Intrerupatorului 13 , aferent tensiunii la care s-a
1z I
III'Odus defectul.
J5kV In mod asemanator, la un defect in K 2 , pe partea de 35 kV, acti­
,meaza releele de curent 1 ~i 2; deoarece ta5 > ta4 , comanda de declan~re
"(~ transmite numai la 12, Dupa deconectarea transformatorului de la
"ara defecta, curentul prin releul 1 scade la valoarea nominala ~i astfel
j'ste oprita actionarea protectiei maximale de pe partea de 110 kV.
Proteqia maximala de curent de pe partea de 110 kV se prevede
Fig, S.U, Schema. protectiei maximale de curent in carol unui trans­ :;;i ca protectie de rezerva impotriva defectelor interne in transformator.
formator cu trei bobina.je, cu alimentare unilateralll. Astfel, la un defect intern, in K 3 , dad) protectia de baza, rapida, a trans­
lormatorului nu actioneaza, ceea ce face ca defectul sa persiste, actio­
1'56
151
neaza releele 1 ~i 4, comandind prin releul intermediar 7 declan~an'a
tuturor intrerupatoarelor transformatorului protejat.
Valorile de pornire ale protectiilor maximale de curent se stabilesl
In functie de curentul de sarcina maxima prin bobinajul respectiv al
fransformatorului protejat.
Pentru partea de 6 kV ~i cea de 35 kV, unde curentii de punere la
pamint au valori mici, protectia maximala de curent poate fi prevazu t;, +
numai pe doua faze.
Ca ~i la transformatoarele cu doua bobinaje, la transformatoarek 2
,cu trei bobinaje se prevede, dnd este necesar, blocajul de tensiunt'
minima.

2. Transformatorul cu alimentare bilaterala

3SkV
Gnd transformatorul cu trei bobinaje este legat pe doua tensiuni
la surse de alimentare, selectivitate nu se asigura dedt dad In schema
protectiei maximale de curent se introduc relee directionale.
In figura 8.13 este reprezentata schema monofilara a unei protectii
maximale de curent, in cazul unui transformator cu trei bobinaje, cu
surse de alimentare pe partea de 110 kV ~i de 35 kV.
Schema se deosebe~te de cea din figura 8.12 prin releul directional 8
al protectiei maximale de pe partea de 35 k V ~i releul de timp 7.
yKI
Calculind temporizatile ca mai inainte, rezulta: t4a > tas > taS' La Fig. 8.13. Schema protectiei maximale de curent in cazul unui trans­
un defect exterior pe partea de 6 kV, de exemplu In punctul K 1, pro­ formator cu trei bobinaje cu alimentare bilateraUi..
tectia '!llcreaza selectiv prin releele 3 ~i 6 ~i transformatorul ramine
in functiune la tensiunile de 110 ~i 35 kV. in cazul unui defect in K2
pe partea de 35 kV, releele 3 nu actioneaza ,nefiind parcurse de curentlll ill l!lod conventional, avind de-a face cu un curent alternativ), cum
de scurtcircuit; pornesc in schimb releele 1 ~i 2, prin ale caror bobine illt scurtcircuitele pe partea de 110 kV.
j II acest caz, releele 2 ~i 5 nu mai pot actiona in cazul unui defect
circula curentul de defect ~i, deoarece tas < t a4 , protectia maxi mal a
de pe partea de 35 kV comanda declan~area selectiva a Intrerupator­ III l ransformatorul protejat. Pentru ca protectia maximal a de curent
il" pc partea de 35 kV sa reprezinte 0 protectie de rezerva impotriva
rului 1 2 ,
"I,.fn:telor in transformator (de exemplu, pentru un scurtcircuit in K),
La un defect in K 3 , pe partea de 110 kV, conditia de selectivitate . 1 introdus in schema releul suplimentar de timp 7, reglat la un timp
cere ca releul 4 sa comande declan~area intrerupatorului I l' iar trans­ i > ta4' Acest releu este comandat direct de releul de curent 2.
formatorul sa ramina in functiune pe partile de 6 ~i 35 kY. Deoarece lli

temporizarea releului de timp 5 este mai mica dedt cea a releului 4 1.1t un scurtcircuit in K, neeliminat de catre protectia de baza a trans­
11,, 11 rnatorului (protectia ' diferentiala longitudinala), actioneaza releele
(taS < t a4 ) ar insemna ca protectia maximala de pe partea de 35 kY
sa deconecteze transformatorul de la aceste bare mai inainte ca releul 4 I. i/. 2 ~i 7, comandind declan~area tuturor intrerupatoarelor transfor­
sa-si inchida contactele. De aceea, este necesara introducerea releuilli 11I:dorului.
dir~ctional 8, care isi inchide contactele numai la defecte exterioare La ,9:, paritia unui defect pe partea de 110 kV, releul 4 comanda se­
pe p~rtea de 35 kV, c'omandind releul de timp 5, ~i raminind cu contac­ I,'div d~(jtan~area lui 11' deoarece ta4 < i a7 , iar releul 5 este blocat de
tele deschise la defecte deterrninind curenti de sens opus (sens adoptat I .. kul lclir:~c.tional.

153
1~2
 I I /I I, Schema protectiei dife­
E. PROTEqlA DIFERENTIALA LONGITUDINALA 111 11• I,"'gi tudinale a. transforma­

"
II I,,, '''I autotransformator de

cgalizare.

1. Compensarea inegafita~ii cu ren~ilor de

fa capetefe zonei protejate

La generatoare, curentii primari de la capetele zonei protejate sillt

aproximativ egali. La transformatoare, datorita tensiunilor diferit(,
ale celor doua bobinaje, ace~ti curenti nu mai pot fi egali. Pentru ca t
protectia diferentiala longitudinala sa nu actioneze in regim normal
de functionare, este absolut necesar sa se asigure egalitatea curentilor L_~ .J
secundari 181 ~i 182 ai transformatoarelor de curent TC 1 ~i TC montatl' ATE
2
la capetele zonei protejate (fig. 8.14):
Jlm tru valori mai mari ale lui M, se folosesc dispozitive de egalizare
I 81 -- Ipi
-- -
_ I _
s2 -
Ip2
-- • I' II1'cnrilor secundari. Un astfel de dispozitiv este autotransforma­
1ZpCI 1ZPC2
(8. 12) I

II" III (sau transformatorul) de egalizare.

In relatia (8.12) Ipl ~i Ip2 slnt curentii primari de la cele douil capete III figura 8.15 este aratat modul de introducere a unui autotransfor­
ale zonei protejate, iar n TC1 ~i n pC2 sint rapoartele de transformare ale 111.11 or de egalizare ATE in schema protectiei diferentiale longitudinale
transformatoarelor de curent. Rezulta: , I ransformatorului T; schema este figurata pentru 0 singura faza.
f n locul ampermetrului A se monteaza un releu de curent I al pro­
Ip2=~~Np, I ", 'pei diferentiale, care in regim normal sau la defecte exterioare este
Ipi 1ZpCI
(8.13)
p,ll'ems de curentii secundari lsI ~i I~2' egali ~i de sens contrar (in cazul
, 11101 autotransformatorul egalizeaza exact curentii secundari de la cape­
unde NT este raportul de transform are al transformatorului protejat T.
Dar, deoarece aUt transformatorul protejat cit ~i transformatoarele I I' II~ zonei protejate). Ca urmare; curentul prin releu este teoretic nul
.1 protectia nu actioneaza.
de curent se fabrica numai cu anumite rapoarte de transformare stan­
dardizate, conditia exprimata de relatia (8.13) nu este indeplinita intot­ Autotransformatorul ATE fste prevazut ell mai multe prize regla­
deauna. Prescriptiile admit ca in regim normal de functionare di­ I lilt', pentru a putea fi adaptate atunci cind curentii secundari au valori
ferenta intre curentii secundari de la cele doua capete sa fie eel ,I i Icrite.
mult 5%: Tot pentru egalizarea curentilor secundari se mai folosesc bobine de
"/:Illizare, care sint fie montate pe miezul transformatoarelor interme­
I:!.I, % = IS2 - lSI 100 ~ 5%. oIiare cu saturatie rapida, descrise la protectia diferentiala a genera­
lSI
(8.14)
loarelor, fie incluse in relee (ca in cazul reledor diferentiale cu fdnare
T Iliagnetica, care sint prezentate in cele ce urmeaza).

2. Compensarea defazajului curenti10r

" Datorita conexiunilor A/ I:!. ale transformatoarelor protejate, intre

curentii primari de la capetele zonei protejate apare un defazaj de 30°
:;au multiplu de 30°, in functie de grupa de conexiuni a transformato­
fului (fig. 8.16). Din cauza acestui defazaj, chiar la valori efective egale
Fig. 8.14. Schema circuiatiei curentilor secundari in cazui protectiei dUe­
rentiale longitudinaie.
155
154
 ale curentilor secundari 15, ~i L" prill
r
1S1

. [$l
JO.'
1S1 10$1
releul protectiei diferentiale circuHi Ull
curent 1" de natura unui curent dl'
dezechilibru:

1, = 15, - 15,.. (8.15)

Fig. 8.16. Defazajul curentilor se­
cundari datorat conexiunilor dife­ RezuWi: IT =1= 0, de~i Ils. I = 115, I,
rite pe partea primarului. cea ce poate provoca actionarea ne­
dorita a protectiei.
Pentru valori ale defazajului mai mari de 30°, 1, poate atinge
valori insemnate (v. fjg. 8.16).
In scopul compensarii defazajului dintre curentii primari se adopUl
"I~ ..
conexiuni diferite pentru cele doua grupe de transformatoare de curent,
montate la capetele zonei protejate, ~i anume: pe partea stelei trans­ 2
iormatorului protejat, secundarele transformatoarelor de curent se
leaga in triunghi, iar partea triunghiului transformatorului protejat,
secundarele transformatoarelor de curent se leaga in stea (fig. 8.17).

3. $ocul de curent de magnetizare

La conectarea la retea a unui transformator in gol, precum ~i la

restabilirea tensiunii, dupa lichidarea unui defect in reteaua de alimen­
tare (ca in cazul deconectarii unei linii din amonte prin protectie ~i
reconectarii ei la barele statiei de transformare, prin functionarea RAR
se produce un ~oc de curent de magnetizare cu valori ridicate (pina
la 6...8 ori curentul nominal prin transformator). Acest curent circula
numai prin primarul transformatorului protejat, ~i deci se transform a Fig. 8.17. Montaj pentru compensarea defazaju\ui curenti\or secundari.
numai intr-unul din grupurile de transformatoare de curent, provodnd
aparitia unui curent de dezechilibru prin releele protectiei diferentiale,
curent care poate provoca actionarea gre~Wi a protectiei. 4. Combaterea efectelor curen~i1or de dezechilibru
Curentul de magnetizare de ~oc are 0 pronuntata componenta ape­
riodica ~i un important continut de armonica a 2-a. Ca urmare, este Curentul de dezechilibru I"ez al protectiei diferentiale a unui trans­
indicata folosirea transformatoarelor cu saturatie tapida TSR, care formator are mai multe componente:
transform a slab componenta aperiodidi, sau a releelor cu frinare mag­ ~ curentul I"ez TCz care apare datorita neidentitat ii caracteristicilor
netica sau cu fdnare prin armonica a 2-a, deosebit de eficace impotriva magnetice ale transformatoarelor de curent folosite; in cazul transfor­
~ocului de curent de magnetizare. matoarelor, spre deosebire de generatoare, transformatoarele de curent
montate la cele doua capete ale zonei protejate Slnt de tensiuni ~i puteri
156 nominale diferite ~i au rapoarte de transformare ~i conexiuni diferite;
151

- curentul 1dezegaliZ' care apare datorita inegalitatii curentilor se­
cundari la cele doua capete ale zonei protejate; aceasta componenta
a curentului de dezechilibru apare fie in absenta dispozitivelor de egali­
zare (pentru /::,.1s ~ 5 %), fie la egalizarea imcompleta a curentilor secun­
dari, intrucit dispozitivul de egalizare prevazut cu un numar limitat
de prize de reglaj nu permite 0 variatie continua a curentului obtinut
la ie~irea sa;
- curentul 1dezreg, care apare datorita regUirii tensiunii transfor­
matorului protejat; modificarea raportului de transformare a trans­
formatorului protejat cu ± 15 0/ 0 determina modificarea raportului
dintre curentul primar ~i cel secundar, ~i deci aparitia unui curent de
Ilctice ale transformatoarelor de curent, sint eficace impotriva compo­
lH'ntei aperiodice a curentului de magnetizare de ~oc ~i permit egali­
:"rca curentilor secundari din circuitul diferential, datorita bobinelor
,II' \galizare' cu care sint echipate. .
lmpotriva curentiJor de dezechilibru, provocati de reglarea sub
,;II-cina a tensiunii transformatorului protejat, care au 0 forma apro­
:,ill1ativ sinusoidala, far a 0 componenta aperiodica, TSR nu au insa
lIici un efect. Pentru combaterea efectelor negative ale reglajului sub
'mrcina asupra protectiei diferentiale longitudinale a transformatoarelor
'<\~ folosesc releele cu bobine de frinare. .
F. PROTECTIA DIFERENTIALA LONGITUDINALA A TRANSFORMATOARELOR

dezechilibru, determinat de diferenta curentilor 1a capetele zonei pro­ UTILIZiND RELEE CU BOBINE DE FRiNARE

teiate.
J In cazul cel mai defavorabil, curentul de dezechilibru ' este egal cu Functionarea unui releu cu bobina de frinare este ilustrata In figura
suma algebrica a acestor trei componente ·aflate in faza: '\,18 prin intermediul unui releu electromagnetic; pe linga bobina de
Ilicru, cu WI spire, legata in derivatie cu circuitul diferential, releul
1 dez max = 1dez TC + 1dez egaliz + 1dez reg' (8.16)
~i una sau doua bobine de frinare, W, spire.
. lit!

Prin releele protectiei diferentiale circula un curent: Armatura mobila 2 a releului, prin rotatia careia contactul mobil 3
IIH:hide contactele fixe 4, este actionata de:
1 Idezmax
(8.l7) _ cuplul de lucru M l , dat de c'urentul care circula prin bobina de
r
nTC Illeru ;
care poate provoca actionarea gre~itii a protecjiei. 82
B, I T
Pentru a nu avea loc 0 actionare nedorita a protectiei diferentiale, :l!i..rc, L
valoarea curentului de pornire al protectiei trebuie aleasa astfel incH:
I, 12
1 pp > 1de. max' (8.18)
sau, altfel exprimat:
1pp = K.ig1deZm4x, (8.19) ~ HZ
Y
unde K slg este un coeficient de siguranta cu valoare supraunitara.
o valoare ridicata a curentului de pornire a protectiei conduce la 0
sensibilitate redusa a protectiei diferentiale a transformatorului ( deoa- ~
rece K = I )•
.cmin .
.elM Ipp t 1
Pentru a se realiza 0 protectie diferentiala mai sensibila cu un curent
de pornire mai mic, este necesar sa se adopte masuri menite sa reduca
influenta curentilor de dezechilibru asupra protectiei.
Una din aceste masuri este utilizarea unor transformatoare de curent
de clasa D, destinate in mod special protectiei diferentiale.
--
Fig. 8.18. Schema. releului diferential eu bobina de frinare.
De asemenea, se folosesc transformatoare intermediare cu saturatie
rapida TS R, care miqoreaza efecteleneidentitatii caracteristicilor mag- 15\J

158
 B, 82
T AI
-

L
~zl ·c

tr
~-~V'vO Wf

t
w.~
'f W.
t~ it
-- Wf
t
t - ~

W[ ~ t
~~~ --------~-------------"
----
Fig. 8.19. Circulatia curenti10r secundari prin bobinele releului diferential in cazul
functionarii normale sau al unui defect exterior. - -­
I' '1.i, 8,20. Circulatia curentilor secundari prin bobinele releului diferential in cazul unui
defect in interiorul zonei protejate.
- cuplul de frinare M f' dat de curentul care circula prin bobina de
Jrinare ~i de resortul antagonist r. 1.1 t i, 'i 5, In sensu I sagetii reprezentlnd actiunea cuplului de lucru M"
Bobinele de frfnare impiedica actionarea gre~ita a protectiei sub
actiunea curentului Iaez care apare la scurtcircuitele exterioare sau in
"1'1 ('rrnina Llchiderea eontactelor 3-4.
Pentru ca releul eu bobina de fdnare sa actioneze este necesar ca:
regim normal de functionare.
In cazul unui regim nOJ;"mal de functionare sau al unui scurtcircuit Ml~Mr (B.20)
exterior transformatorului, de exemplu In punctul K1 (fig. B.19), cu­
rentii din secundarele reductoarelor de curent care parcurg bobina de Cuplul de lucru are expresia :
lucru W l slnt de sens contrar (sau in opozitie). Cuplul de lucru produs
de diferenta acestor curen!i, respectiv de curentul de dezechilibru , Ml = KlWrn (B.21)
este nelnsemnat. Cele doua sectii ale bobinei de frlnare W f parcurse III ca re:
de un curent mult mai mare, pn!por!ional cu curent).ll nominal al trans­ W, cste numarul de spire al bobinei de lucru;
formatorului (in eazul regimului normal) sau eu eurentul de defect II - curentul prin bobina de lueru;
(il1 cazul unui seurtcircuit exterior), creeaza un flux puternic care da I'; 1 - un coeficient de proportionalitate.
na~tere unui cuplu de fdnare; acesta impiedica rotatia armaturii mobile
in sensul inchiderii contactelor, adica Impiedica actionarea releului ('lIplul de fdnareMI are doua componente: MIl reprezentind cuplul
diferentiaI. . II Iagonist, dat de resortul r ~i MI2 reprezenti'nd cuplul de frinare pro­

In aceIa~i fel, de~i bobina de lueru este parcursa de curentul de dez­ /'IIII- zis, provocat de curentul prin bobina de fdnare.
echilibru provoeat de modificarea eurentilor primari I pI ~i I p2' ca ur­ 1':1 are expresia:
mare a reglarii sub sarcina a tensiunii transformatorului protejat, aetio­
narea gre~ita a releului este impiedicata. M, = MIl + MI2 = M ..nlag + K 2W;n (B.22)
In figura B.20 este ariHaHi circulatia curentilor prin bobinele re­ i ll ":11'1':
leului diferential in eazul aparitiei unui scurtcireuit in interiorul zonei III I este numarul de spire ale bobinei de frinare;
protejate, de exemplu In punctul K 2 • In acest caz,bobina de lucru ,( - curentul prin bobina de fdnare;
este parcursa de suma curentilor seeundari, deci de un eurent foarte 1\ t~ - un coeficient de proportionalitate.
mare, proportional cu curentul total de scurtcircuit. In acela~i timp,
I "Iocuind in relatiia (B.20) expresiile (B.21) ~i (8.22), se obtine con­
curentii prin sectiile bobinei de frInare slnt In opozi!ie; ca unnare,
cuplul de frinare este mult mai mic dedt cuplul de lucru ~i releul acti­ " 1ll.1 de actionare a releului:
oneaza sigur; rotatia armaturii mobile 2 (v. fig. B.18) In jurul articu­
KlWiIi > Mantall + K2Wm· (8.23)
160 ,' I', , II (," \.i a prin relee - c. 1675 161
 .)
La egalitate se obtine curentul de pornire al releului I pr ' adidi Ct'a ,Ipr (11/ I
mai mica valoare a curentului de lucru II pentru care conditia de ac
tionare (8.23) mai este indeplinita: .
EIWfn"i" = Mantag + K2W;!j, (8.24)
unde:
I zmin = I pT ' (8 .25)
Relatia (8.24) reprezinta ecuatia de actionare a releului ~i exprimfi
dependenta dintre valoarea curentului de pornire I pr ~i valoarea cu­
rentului prin bobina de frinare If. Reprezentarea grafica a dependentci

..
IpT = f(If ), cunoscuta sub numele de caracteristica de actionare a If'
releului cu bobina de frinare, prezentata in figura 8.21, este 0 hiper­ rlp::l.rc) 8.
bola (curba a din figural. I W. 8.21. Caracteristica de actio­ Fig, 8.22. Schema monofilara a protectiei
La val~ri foarte mari ale curentului de frinare, termenul }11"anta;.3iu <t releului cu bobinil. de frinare.
.jllI '" diferentiale a transformatorului realizatil.
relatia (8.24) devine neglijabil in comparatie cu termenul E2WiIj. ,:~ ~il • L;.,.;,... cu relee RDS-3.
Ca urmare, pentru domeniul valorilor mari ale lui If (teoretic If ~ 00)
relatia (8.24) devine: Intrucit curentul If prin bobina de frfnare inseriata in circuituI
,·,'nndar al transformatoarelor de cUl;ent este aproximativ proporti­
KIWrI~,. = K 2WFi­ (8.26) fi lial CU curentul primar, in abscisa se poate reprezenta, Ia 0 alta scara,
i III en tul primar
Prin impartire cu KIWi rezulta:
Tn cazul unui defect in interioruI zonei protejate (in transformator),
2 KW2
12 1'1ill bobina de lucru circula un curent mare, aproximativ proportional
1 JJr = _2_1 (8.27)
KW 2 1 • I I curentul total de scurtcircuit. Tinind seama de proportionalitatea
1 I
I l drc curentul prin bobina de frinare ~i curentuI primar, dependenta
~i respectiv: lill iara dintre curentul I z prin bobina de lucru ~i curentul de scurtcircuit
Ipr = Kflf , (8.28) (d,'ci curentul din primarul transformatoarelor de curent) i~i pastreaza
1',pcctuI in planul de coordonate I z ~i If' fiind reprezentata prin dreapta b.
unde: , lin caracteristicile a ~i b din figura se constata ca, in cazul unor val~ri
' 11:lri ale curentului de scurtcircuit, deci in cazul unor defecte in trans-
_VK2
Kf- _f .
W 1"'lllator (scurtcircuite In interiorul zonei protejate), valorile CUI·en·
WI Kl 1IIIIIi 11 prin bobina de lucru sint muIt mai mari decit cele ale curentului
Relatia (8.28) este ecuatia asimptomei la caracteristica de actionare, tI ,· pornire Ipr (dreapta b este deasupra curbei a) ~i protectia diferentiaIa
reprezentata in figura 8.21 printr-o linie intrerupta. Coeficientul K f II ! i~lI1 eaza corect ~i sigur.

este denumit coeJicientul de Jrinare ~i este numeric ega I cu coeficientul
unghiular aI dreptei asimptotice :
K f = tg 0:. (8 .29)
In practica se adopt a pentru K f valori cuprinse intre 0,20 ~i 0 ,55.
Zona de deasupra curbei de actionare a (zona ha~ura U'l in fig. 8.21)
reprezinta zona de actionare a releului, adica domeniul pentru care:
In figura 8.22 este reprezentata schema monofilara a unei protectii
tl II,'rentiale a transformatorului realizata cu releul RDS-3, fabricat la
I, ,, j in tara, la ICEMEN ERG. Pe coloana din mijloc a miezului magnetic
Iitl dispuse doua bobine de egalizare WeI ~i We? (ultima fiind nefo­
'1,~, jUi in cazul din figural ~i infa~urarea (bobina) de lucru sau diferen­
(,.di\ W z ; pe coloanele laterale sint plasate sectiile bobinei de frinare W f
, ,'de ale infa~urarii secundare W.; ultima, avind cele doua sectii legate
I II opozitie, alimenteaza releul decurent 1.

II ~ II"'in = I pT ' l30binele de egalizare servesc pentru egalizarea curentilor secunc1ari.

162 163
 La transformatoarele cu trei infa~urari se utilizeaza ambele bobinc'
de egalizare. I d. 1 de filtrul FA, debiteaza curentul de frinare 1/ 2, Curentul 1/2 are
Schema de principiu, pentru 0 singura faza, a releului diferential • d il l i mici la scurtcircuite in interiorul zonei protejate, deoarece con­
static RDS-4, fabricat la noi in tara de catre ICEMENERG, este reprc­ 1111111111 in armonica a 2-a a curentului din bobinajul primar al lui T A2
zentata in figura 8.23. , It- reclus In aceste situatii. Ca urmare, tensiunea la ie~irea filtrului
Circuitul diferential se alimenteaza din secundarele transformatoa­ /. I t'ste neinsemnata la scurtcircuite in zona.
relor de curent TC I ~i TC 2 . Un transformator auxiliar TAl> prevazut Cll I'rin bobina releului polarizat RP circula un curent dat de diferenta
o borna median a in bobinajul primar, alimenteaza puntea de redresan~ 111111 r l~ curentul de lucru II ~i suma curentilor de frinare, 1/1 ~i 1/2'
P 1'1>, care debi teaza curen tul de frinare 1/1 , III cazul unui scurtcircuit in afara zonei protejate sau in cazul apa­
In cazul unui scurtcircuit exterior, cind curentii primari II ~i 12 vor 11 \!t'i llnui curent de magnetizare de ~oc (de exemplu, la punerea sub
avea acela~i sens conventional, curentii din cele doua jumatati ale bobi­ 1;;" II ';iIII1C a transformatorului protejat), actiunea de frinare este puternica
najul~i primar al transformatorului TAl vor avea de asemenea acela~i i i III piedica actionarea gre~ita a protectiei. Astfel, la scurtcircuite exte­
sens. In consecinta, aUt curentul din bobinajul secundar al acestui trans­ 1111011'( ', curentul de lucru II are 0 valoare redusa (reprezentind un curent
formator, cit ~i curentul debitat de puntea P Fl vor avea val~ri propor­ ,I, dt'" echilibru), in vreme ce curentul de frinare 1/1' proportional cu
tionale cu curentul de scurtcircuit exterior; actiunea de frinare, datoritil , 1III 'li tul de scurtcircuit exterior, are 0 valoare ridicata. La aparitia curen­
lui !J1> va fi puternica ~i va predomina. lit/IIi de magnetizare de ~oc, curentul de frinare I f2 are 0 valoare impor­
Intre borna mediana a bobinajului primar al transformatorului TA L 1,1 111\ ca urmare a continutului ridicat in arrnonica a 2-a a curentilor
(punctul 111) ~i ramura cealalta a circuitului diferential (punctul N ) til Illagnetizare de ~oc.' ,
sint conectate bobinajele primare ale transformatorului auxiliar T A2 ~i I' iltrul FA este realizat astfel incH sa aiba 0 sensibilitate cit mai
transformatorului de lucru TL. Prih aceste bobinaje, aflate in derivatie 11 11' ;1 .In raport cu unda fundamental a ~i cu armonica a 3-a. in acest
pe circuitul diferential, va cir- I, I, It'/,ulta un curent de frinare 1/2 cit mai redus la defecte in interiorul
I, (Y) rh 12 cula curentul de lucru, repre­ IIllI'i protejate, cind saturatia transformatoarelor de curent TC I ~i TC 2
o = n . - zentind diferenta fazoriala a I " 101 i<' clctermina aparitia unor componente de curent de armonica a 3-a.
i curentilor din' secundarele I,deul diferential static RDS-4 poate fi folosit ~i pentru protectia
transiormatoarelor de curent I I IlI'ra toarelor sin crone.
TC l ~i TC 2 • In regim normal de
functionare sau la un scurtcir­
cuit exterior transformatorului
protejat T, curentul de lucru G, SECTIONAREA DE CURENT
~i deci ~i curentul II debitat
de puntea P L vor avea val~ri
rA *"
- neinsemnate, reprezenUnd cu­
U--E1
TAz 1.:"::1
rentul de dezechilibru.
In cazul unui scurtcircuit
in zona de protejat, curentul
:-wctionarea de curent este 0 protectie rapida (netemporizata) reali­
II ,I eu relee de curent, a carei selectivitate este asigurata prin ale­
"' 11 ':1 corespunzatoare a valorii curentului de pornire I pp'
de lucru redresat I, atinge va­ Transformatoarele de curent care alimenteaza sectionarea se insta­
l, " ' ;1 pe partea alimentarii transformatorului. In figur~ 8,24 este repre­
lori insemnate ~i determina
, l d;IUi schema monofilara a transformatorului ~i diagrama varia­
actionarea protectiei.
1, '1 cllfcntului de scurtcircuit dnd atunci punctul de defect se depla­
Bobinajulsecundaral trans­ l'. I/.:'t de la capatul dinspre sursa de alimentare spre capatul opus al
formatorului T A 2 alimen­ 'li ll'i protejate, crescind distanta l dintre protectie ~i defect. Cu cit
teaza un filtru de armonica a I' IIIII '{111 de scurtcircuit se indeparteaza de sursa, impedanta cuprinsa
Fig. 8.23. Schema de pnnClplU a releului doua FA acordat pe frecyent a II til t' Sllfsa de alimentare ~i locul defectului cre~te, iar valoarea curentului
diferential static RDS-4. de 100 Hz. Pun tea P F2 ahmen- ,)" 'J('lIrtcircuit (notata in ordonata in diagrama din fig. 8.24) descre~te.
HI.
165
 !I\III~' II I\ JIlai mic dedt curentul
"!. j,-
+--n~.,a d,d I, " 0 i !!!I Jl ill' a l protectiei (lsc < Ipp) ~i
Pi !llllf 'lI ,II- cment nu actioneaza. Dupa
1lIJ
~'
82 ;.­ lin ll' I <lw ,LIL't din figura, zona moarta 5,
/}r:/a . f/
sursa ' t q......'P-,_
T
K '\ _ ~
, 2 - L L"T __ .

i l " 111111' "IIl1dllctoarele de legatura pina
--LJI-{:'}-'\\i-'=-(("'¥X
1 (' ~/I r- La consumofort Ilfl lllliia lurul 12 ~i 0 parte din infa~u-
v . 1
1t'1' IlII lIslormatorului de pe partea
1sct : ' 1 , I 11'1 1 1I 1I1.II,nilo!".

'I~J'I'~L .,
111 II" kit- din zona moarta, la fel de
TC
11" h "l illi"\' ca ~i celelalte, urmeaza sa
1, 1 lit Il id;iI\:, eu temporizarea corespun­

!
1., '1111 '. d,> protectia maximala de curent
11 1I1I ,formatorului. ­
i I I t Jpp III I ih llra 8.25 este ilustrata schema
! I 1/;~XKt 1111 ' I '"h '! ionari de curent realizata pe
I I I t ~ h,\I ,"

:1
1.\1,1' .
01 lrkln) \

I:
r ] Z
lUlll 1»1. m (I './
['].... ._1
lprofejofa
, j, PROTEqlA CU RELEE DE GAZE
Fig. 8.24, Variatia curentului de scurtcircuit la deplasarea punctului 82
de defect.
( 1I11'lltii care apar in cazul unor de­
S-a notat cu I;c mllxKl valoarea supratranzitorie a componentei perio­ I" I, ' illterne in transformator sint in unele

dice a curentului de scurtcircuit in regim maxim, in cazul unui scurtcir­ II 11.1 \ ii mici, aUta vreme cit defeetul n u

cuit trifazat in punetul exterior K1 imediat dupa intrerupatorulliniei L.
In scopul asigurarii selectivitatii protectiei, astfel inclt sectionarea
de curent sa nu comande deconectarea transformatorului pentru defecte
in afara zonei protejate, curentul de pornire al acesteia se stabile~te la
o valoare superioara lui I;c mil'" Kl conform relatiei:
Ipp = KSlgI;c mil'" K1' (8.30)
unde K Sig = 1,3 ... 1,6.
Valoarea de pornire a protectiei este reprezentata in figura printr-o
orizontala care intersecteaza curba de variatie a curentului de scurt­
circuit in punctul A. ' I'lotoarele se pot roti in jurul articulatiilor 0 1 ~i 02'
Pentru zona din stinga punctului A, Iso> Ipp. La aparitia defec­
tului, curentul prin releu fiind mai mare dedt curentul de pornire al
protectiei, sectionarea de curent actioneaza, comandind declan~area
intrerupatoarelor 11 ~i .12 , deci deconectarea transformatorului de la
barele BI ~i B 2 • Aceasta zona reprezinta zona de actionare sau zona de
lucru a sectionarii de curent ~i se noteaza cu ZIl sau Z,.
Zona din dreapta punctului A reprezinta zona moarta a protectiei
~i se noteaza cu Zm' Daca apar defecte in aceasta zona, curentul de
166
• '" I illde ~i deci nu sint in masura sa Fig. 8.25. Schema sectionadi de
01, (1' ll lIine actionarea protectiei diferen- curent p e doua faze.
I I I ii, :1 transformatorului ~i cu atit mai
jll !\11 1 a protectiei maximale de curent temporizate. De aceea, la trans­
11I 11I:lluarele CU cuva de ulei se monteaza 0 proteclie specialii ctt relee
" . l: II ZC, care actioneaza in cazul tuturor defeetelor din interiorul cuvei
I' . 11I ~, (urmatorului protejat.
I(deul de gaze (fig. 8.26) este format dintr-o camera cu pereti me­
I,!l ll 'i, umpluta cu ulei, in care plutesc doua flotoare cilindrice F1 ~i F 2 ,
Iii ,'vibmte eli contaete cu mercur, sau cu intrerupatoare magnetice.
l'I!,lorul F2 este solidar cu 0 paleta, carenu este reprezentata in figura,
I<deul de gaze se monteaza peconducta de legatura dintre cuva
II ,lllsformatorului ~i conservatorul de ulei (fig. 8.27). In regim nor­
111 ,.\ de functionare, camera releului este plina cu ulei ~i flotoarele se
1111 '11 ~in ridicate. In aceasta pozitie, contactele cu mercur ramin des­
, Ilise ~i releul de gaze nu actioneaz:' (fig. 8.28, a).
Dad in transformator se produce un defect, in stadiul initial al
.\I·( 'stuia are loc 0 degajare slaba de gaze.
167·

Or~4hz
------
Fig. 8.26. R eleu de gaze (reprezentare sim­
Fig. 8.27. Amplasarea releului de
plificata) . gaze.
Acestea se acumuleaza in partea de sus a camerei releului ~i refu­
leaza uleiul in jos. Primul flotor coboara (fig. 8.28, b), contactul sau
se inchide (in aceasta pozitie a flotorului, mult inclinata, mercurul con­
duce, stabilind 0 legatura intre cele doua extremitati ale conductorului
flexibil) ~i permite transmiterea unui semnal.
In cazul unui defect gray in transform ator se produce 0 degajare
violent a de gaze care antreneaza uleiul cu viteza, refulindu-l in conser­
vator. Din aceasta cauza este rasturnat flotorul al doilea (fig. 8.28, c),
care-~i inchide contactul cu mercur, prin care se comanda deconectarea
rapida a transformatorului de la ambele capete.
Datorita scurgerii turbulente a uleiului, flotoarele vibreaza ~i con­
tactele cu mercur se pot inchide ~i deschide intermitent. Pentru a avea
o actionare sigura la declan~are, contactul pentru declan.'7are al releului
de gaze comanda un releu intermediar prevazut cu autoretinere. Astfel,
dupa cum se vede in figura 8.29, releul intermediar RI al protectiei de gaze
i~i efectueaza prin unul din contacte autoretinerea, urmind ca dupa
. 2O=~ ~ ~~
~ ~
~
.1. 1111 II> 2 ~i al releului intermediar 4, comanda, cu temporizarea t A2 ,
_'1=- 19- ~~~ -~ R==fr-l-k5D
I. f h ll l ~a re a intrerupiHoarelor II ~i 1 2 ,
-6 b c
Fig. 8.28. Functionarea rcleului de gaze .
16S
La semnal LaSf!mnal
I~
00 f t~+.
.
Releudegaze
'rLosemnol +
+
B
Cuva Fig. 8.29. Schema protectiei de gaze realizata cu un rel eu RB-2.
iilllc!ionarea protectiei el Sa fie deblocat manual prin apasare pe bu­
'''Ilid B.
III alte variante de scheme, deblocarea se efectueaza automat.
I )ispozitivul de deconectare DD se comuta in pozitia 2 numa! in
11I11j)(tl completarii uleiului din cuva; atunci, amestecul de ulei ~i aer
, II I \ . circula prin releul de gaze ar putea determina coborirea flotoa­
II II/I • ~i deci declan~area gre~ita a transformatorului de la retea.
I.a 110i in tara se fabrica releele de gaze RB-5h, cu unul sau doua
lil ll liI()are (cu contacte cu mercur), ~i releele de gaze RB-5k, cu unul
I II d()uii plutitoare (cu intrerupator magnetic) .
I. PROTEqlA TRANSFORMATOARELOR
iMPOTRIYA SCURTCIRCUITELOR MONOFAZATE
N()rmativul prevede instalarea unei protectii impotriva scurt­
( ili lliidor monofazate pentru transformatoarele conectate la 0 retea cu
III " II I. i mari de punere la pamint (la tensiuni nominale de 110 k V ~i
III II 11(; l.ri) ~i avind surse de alimentare in reteaua de la cealalta tensiune.
III figura 8.30 este reprezentaU schema protectiei transformatoarelor
1I1j11/1.iva scurtcircuitelor monofazate, realizata cu FCSH. La aparitia
jil li ll s('urtcircuit monofazat (de exemplu, in punctul K al liniei L din
1'-'(1 ,111:1. de 110 kV), component a homopolara a curentului provoaca
[0 l ' II I I;lrca releului maximal de curent 1. Acesta, prin intermediul releului
" I'lIlru curentul de pornire al protectiei se adopt a in practica va­
l" I I! ' II :
I1YPI = (0,4 ... 0,8) I,.. (8.31 )
169
 D,
~P
J
-'
"fi'·'" . 12
82 5kV
I.
Fig. 8.30. Schema protectiei transforrnatoarelor irnpotriva
scurtcircuitelor rnonofazate realizatil cu FCSH.
Pentru a asigura selectivitatea protectiei, temporizarea ta2 sc alege
cu 0 treapta de timp mai mare dedt cea mai mare dintre temporizarile
protectiilor impotriva scurtcircuitelor monofazate, cu care sint prc­
,-azute liniile legate la barele de 110 k V.
lmpotriva defectelor monofazate (la pamint) in interiorul cuvei
transformatoarelor, conectate la retele cu curenti mari de punere la
pamint, functionind la tensiuni de 110 kV ~i mai mari, se folose~te 0
protectie special a , instalata pe circuitul care leaga la pamint cuva me­
talica (fig. 8.31). Cuva este bine izolata fata de postament ~i alte obiecte
in contactcu pamintul, avind 0 singura legatura la pamint, pc care
se monteaza transformatorul de curent TC.
La functionarea normala prin TC circula numai un curent capacitiv
neinsemnat; la aparitia unui defect cu punere la pamint in interiorul
170
La dec/arrsore
i,71rerupdloare
trafo T
'M~~~@/hRIHlP/H/bJJ!iYP'JHJljw.
~m~Mv»&'""
runda/ie
I ' / '. 1i.31. Protectia impotriva defectelor monofazate in cuva transforrnatorului.
11 \ ' I P(~
partea de inalta tensiune (ceea ce inseamna strapungerea izo­
I, ! it' l III raport cu cu va transformatorului), prin transformatorul de
III ' "I, cicci ~i prin releu, circula un curent de ordinul unui curent de
, 111 1, il"( ~uit monofazat ~i protectia comanda deconectarea transfor­
1I1I1 1,nlliui de la retea. Aceasta protectie este simpla, sigura ~i selec­
j, \ 01 , valoarea de pornire adoptata in practica este:
Ipp = 40 ... 50 A.
l'I'1I1ru transformatoarele de puteri pina la 25 MVA, normativu!
III I"Iik ca protectia diferentiala longitudinala sa fie inlocuita cu pro­
I, , 1,,1 de cuva.
J. PARTICULARITATILE PROTEqlEI PRIN RELEE
A AUTOTRANSFORMATOARELOR
III cazul unui autotransformator (fig. 8.32) apar acelea~i regimuri
, "\,, IHaie de functionare ~i acelea~i defecte ca ~i la transform a toare.
II, ;I ccea, prescriptiile prevad pentru autotransformatoare in general
III " h'a~i tipuri de protectii ca ~i la transformatoare.
I )atorita deosebirilor constructive ale autotransfonnatoarelor fata
j I, 11';lllsformatoare ~i in special datorita legaturii electrice pe care acestea
I , ('( ':llizeaza intre doua retele de tensiuni diferite, protcctia prin relee
.t II totransformatoarelor prezinta unele particularitati.
.171
8, ?20irV lit ffDkV Fig. 8.32. Autotransforma­
toare de putere. +,10,"

S,
+

83

AT
13
6kV

012 Lasemnal

fJ:!~"0kV 82 I .J5kV

Printre acestea se numara urmatoarele:

- neutrul autotransformatorului fEnd legat electric la doua retelc
de tensiuni diferite (cazul autotransformatorului conectat la trei ten­
siuni - fig. 8.32, b) , protectiile impotriva scurtcircuitelor monofazate
exterioare trebuie realizate separat, pentru fiecare din cele doua ten­ s
siuni; numai in acest fel se asigura function area selectiva a protectiei,
autotransformatorul continuind sa ramina conectat la cealalta retea
(fara defect) ~i la reteaua de joasa tensiune; ,
- ~ocul de curent de magnetizare fap. de care trebuie desensibili­
zata protectia diferentiala este mai mic la autotransformatoare dedt
la transformatoare, datorita dimensiunilor mai mici ale miezului in cazul
autotransformatoarelor;
- la autotransformatoarele de puteri egale sau mai mari decit 200
MVA (la care normativul prevede protectii de distanta impotriva supra­
intensitatilor provocate de scurtcircuite exterioare) se instaleaza relee
de distanta pe ambele tensiuni ale bobinajelor legate in stea.

K. SCHEMA DE ANSAMBLU A PROTECTIILOR

UNUI TRANSFORMATOR
S2

In figura 8.33 este reprezentata schema de ansamblu cu protectiile

unui transformator ridicator, cu doua infa~urari, avind puterea mai
mare de 4 000 kVA.
II'T 'OkV Fig. 8.33. Schema de ansamblu a protectiilor unui trans­
formator ridicator cu doua infa~uril.ri, avind puterea mai
mare de 4000 kVA.

173
172
 Releele 1 ~i 2 asigura protectia impotriva suprasarcinilor. Protec~ ia
maximal a de curent temporizata impotriva supraintensitatilor provoca.k
de scurtcircuitele exterioare trifazates'i metrice cuprinde releele 3, :I,
5 si 8.
'Pentru 0 mai buna sensibilitatea proteqiei, in cazul scurtcircuitelOl
exterioare nesimetrice s-a prevazut filtrul de curent de secvenFt iIl­
versa 6 FCSI, impreuna cu releul de curent 7 ~i releulde timp 8. ReIc1I 1
de ~imp 8 este comun celor doua protectii.
In componenta protectiei maximale de curent impotriva scurtcircui­
telor exterioare monofazate din reteaua de inaIta tensiune intra: relelll
de curent 9, alimentat cu curent homopcilar de la FCSH, ~i releul dl'
timp 10. .' . 1.1 lIl[lsuri de compensare a inegalitatii amplitudinilor ~i defazajelor
Protectia de baza, rapida, impotriva defectelor in transformator
este realizata cu relee diferentiale cu fdnare magneticii RDS 11, 12
~i 13. Schema mai cuprinde reIeuI de gaze 14, avind un contact pentT1l
semnalizare ~i altul pentru declan~are, ~i releul intermediar de
ie~ire 15, comun pentru toate protectiile care comanda declan­
~rea intrerupatoarelor II ~i 1 2 ,
Datorita particularitatilor reIeuIui de gaze, releul intermediar 15
este prevazut cu autoretinere.
Deblocarea releului ~i revenirea in pozitia de repaus se efectueazit
automat, dupa declan~area iIitrerupatoarelor II~i 1 2 ; contactele auxi­
liare ale acestor intrerupatoare se deschid ~i astfel intrerup circuitele
unor bobine suplimentare de autoretinere din interiorul releului, Iegah'
in serie cu contactele acestuia.
Protectia maximala de curent impotriva scurtcircuitelor exterioarc
simetrice este completata cu un blocaj de tensiune minima. Releul 4
al blocajului este alimentat din secun<iarul transformatorului de ten­
siune, conectat la barele de 10 kV.
Releele de semnalizare 5 pun in evidenta functionarea diferitelor
protectii.
REZUMAT.
1. Transformatoarele ~i autotransfonnatoarele sint pre,,;izute
cu protectii maximale de curent sau cu protectii de distanta Im­
potriva scurtcircuitelor exterioare, cu proteqii maximale de cu­
rent impotriva suprasarcinilor, cu protectii diferentiaIe, protectii
de cuva sau sectionari de curent impotriva scurtcircuitelor in
interiorul zonei protejate, cu proteqii cu relee de gaze impotriva
defectelor in cuva de ulei ~i a scaderii nivelului uIeiului ~i cu pro­
teqii homopolare impotriva scurtcircuitelor monofazate.
174
l.. Curentul de pornire a protectiiIor maximale de curent se caI­
, liI,'al';;-l in functie de curentul de sarcina maxima care apare Ia
11 111 oJlornirea motoarelor electrice aliment ate de transformator sau
101 ,kconcctarea unui transformator functionind in paralel cu
I~ d protcjat.
,I. La transformatoarele cu treibobinaje, protectia maximala
,I" cnrent se realizeaza cu mai muIte grupuri de transformatoare
.I,' curcnt si de relee maximale de curent, iar in cazul transfor­
!11;lfoarelor'cu alimentare bilaterala, in schemaprotectiei maximale
.II' curent se introduc ~i relee direqionale. .
4. Pentru realizarea protectiei diferentiale este necesar sa se
"llrI'ntiIor de Ia capetele zonei protejate ~i de combatere a efec­
1,'lor curentului de dezechilibru ~i curentului de magnetizare
iii' 90c.
5. Principala cale de combatere a efectelor curentilor de dez­
I'('hilibru consta in utilizareareIeeIor cu aqiune de fdnare.
6. SectiQnarea ,de ,..ctlrent inlocuie~te protectia diferentiala la
Iiallsformatoare de puteri mai reduse. Selectivitatea sectionarii
d,~ curent este asigurata prin alegerea curentului de pornire in
lilllctie de curentul de scurtcircuit maxim exterior. .
i Releele de gaze au unul sau doua flotoare ~i se . monteaza
I)(~ conducta dintre conservator ~i cuva.
8. Protectiile homopolare se realizeaza cu FCSH ~i asigura
proteqia impotriva scurtcircuitelor monofazate.
VI RIFICAREA CUNO$TINTELOR
I. Cum se calculeaza curen!ul d~'pornire a protectiei maximale de
carent a transformatoarelor?
.1) In fundie de curentul descurtcircuitmaxim?
I,) ill fundie de curen tul de scurtcircuit minim?
,) I,ll functie de curentul de sarcina maxima?
... In ce caz este necesara introducerea unor relee directionale in
schema protectiei maximale de curent? '
.1) in cazul transformatoarelor cu doua bobinaje?
I,) ill cawI transformatoarelor cu trei bobinaje ell alimentare bila­
tcrala?
,) in cazul transformatoarelor cu trei bobinaje cu aliment are uni­
laterala?
.i. In ce scop se introduc autotransformatoarele de egalizare In
schema proteqiei diferentiale?
175
 a) pentru compensarea inegalitatii curentilor de la capetele Z()lIf'l
protejate? ! .-tt' ',!l II :llIsformatoarele (autotransformatoarele) racordate la bare
b) pentru compensarea defazajelor dintre curentii de la cap('tdf' 11'1 j" ,I I '·.
zonei protej ate? I JiI 'lIsd)csc ins a unele particularitati, datorita cuplajului magnetic
c) pentru combaterea efectelor curentului de magnetizare de ~( I( Iii.. !" 1:"IIITator ~i reteaua electrica ~i apar unele protectii comune pentru
4. Care este varianta de realizare a actiunii de frinare la releul RDS' 11 11 1,,1 1)loc.
fabricat de ICEMENERG? '
1111 1/ III ill' generator-transformator (autotransformator) se echipeaza
a) frinare magnetica?
I I II 111.1 1, I;t,rcle protectii:
b) frinare prin curenti redresat i ?
1111)1 cctia maxima};:i de curent fmpotriva supraintensitati10r pro­
c) frfnare fn functie de armonica a 2-a?
'ii 11 11 "I' suprasarcini ~i de scurtcircuite exterioare;
5. Cum se ca1culeaza curentul de pornire a' sectionarii de cun'fJl 1" 01 ectia diferentiala longitudinala impotriva scurtcircuitelor intre
pentru asigurarea selectivitatii? I, l " .
a) fn functie de curentul nominal? I)wlectia impotriva scurtcircuitelor monofazate (pentru cazul dnd
b) in functie de curentul de sarcina maxima?
l,jll' It! cI,'biteaza pe 0 retea de inalta tensiune, cu curenti mari de pu­
c) in functie de curentul de scurtcircuit maxim exterior?
iI) II III pamint);
6. Cum se obtine asigurarea executarii comenzii de declan~are traIlS. I»)otectia de gaze a transformatorului;
misa de releele de gaze in conditiile vibratiei plutitoarelor, ca UI I)I'otectia impotriva punerilor la pamint pe partea generatorului;
mare a scurgerii turbulente a uleiului 1a scurtcircuit in interiorul :llte protectii, specifice generatoarelor (protectia diferentiala trans­
cuvei? \'f'I'I\,dn , protectii pentru bobinajele rotorice, protectii impotriva cre~­
a) prin folosirea unui releu intermediar cu autoretinere? i , d, kllsiunii etc.).
b) prin folosirea unor dispozitive mecanice de amortizare? 1'1illlcle trei protectii sfnt comune pentru intregul bloc; in cazul
c) prin folosirea unor elemente hidraulice suplimentare? II! .101' protectii, generatorul ~i transformatorul (autotransformatorul)
7. Unde se monteaza transformatorul de curent al protectiei de cuvii? 1111 \'IHlsiderate ca formind un singur element de protejat.
a) in circuitul de tensiune ridicata?
b) in circuitul de tensiune coborita?
l'l'otcctiile celelalte sint specifice generatorului sau transformatorului
f!i \il olransformatorului).
c) pe un conductor de legare la pamint a cuvei?

B. PARTICULARITATILE PROTECT'EI MAXIMALE DE CURENT

CAPITOLUL 9 LA BLOCURILE GENERATOR·TRANSFORMATOR (AUTOTRANSFORMATOR)

PROTECTIA BLOCURILOR GENERATOR-TRANSFORMATOR

(AUTOTRANSFORMATOR)
A. PROTECT" PREVAZUTE PENTRU BLOCURI
Blocurile generator-transformator sau generator-autotransformator
se protejeaza fmpotriva defectelor ~i regimurilor anormale de func­
tionare.
, In principiu, prescriptiile recomanda pentru blocurile generator­
transformator acelea9i tipuri de protectii prin relee, ca ~i pentru genera­
176
mocurile generator-transformator (autotransformator) sint preva-­
1I1(~ cu protectii maximale de curent temporizate, cu sau fara blocaj de
1"'lsiune minima, impotriva supraintensitatilor provocate de scurt­
, II cllite exterioare sau de suprasarcini.
La blocurile generator-transformator cu doua infa~urari, protectia
'":Iximala de curent este comuna pentru intregul bloc ~i este reali­
:: 1tel la fel ca la generatoare. Releele de curent 1 ale protectiei sint ali­
IIl1'ntate de la transformatoarele de curent Te, montate spre neutrul
::"IICratorului (fig. 9.1) .
Daca blocul are ~i derivatie pentru alimentarea serviciilor interne,
I'rotectia maximala de curent temporizata a blocului se realizeaza cu
I:'. - Protectia prin re1ee - c. 1675 171

·• 8
Fig. 9.1. Schema mono'II."
a protectiei maximale el", ...
rent la blocurile general",
Lu ~/(>rl, TT La sl'rviCii/e transformator cu doua tll M",
IJlocry'ului interne raTio
.de tf!noSiu/](>
min/rna
{j
n 1111 I('I',nltind schema din figura 9.2, b.
doua temporizari. Dupa prima temporizare (a primului releu de timp)
se comanda declan~area intrerupiitorului 11 prin care blocul este legal
la bare, generatorul continuind sa alimenteze serviciile interne; In cazul
in care scurtcircuitul exterior persista, dupa a doua temporizare (da­
toritii unui al doilea releu de timp) se comanda ~i declan~area intre­
rupatorului 12 de pe derivajia spre serviciile interne.
La blocurile generator-transformator cu trei infa~urari, cu surse pc
toate tensiunile, se prevede cite 0 proteqie maximala de curent tem­
porizata pe partea fiecarei tensiuni. Protecjia maximala de la ten­
siunea generatorului se monteazii tot spre neutrul acestuia.
Scopnl acestor protecjii este de a asigura selectivitatea lichidarii
1.1 valoarea curentului de pornire a protectiei sa nu depa~easca valoa-·
supraintensitajilor provocate de defectele exterioare din rejelele de
i ,',L curentului nominal, varianta din figura 9.2, b devine obligatorie.
inalta ~i medie tensiune. Deoarece functionarea selectiva nu se poate
1n sfir~it, pentru blocurile care au !ntrerupator fntre generator ~i
asigura numai prin temporizare, una din proteqiile de pe parjile cu
II ctllsformator se instaleaza protectii diferenjiale separate alegeneratoru-·
tensiune ridicata se directioneaza. fn acest scop, in schema protectiei
Illi ~i transformatorului, ca in figura 9.2, c. Montarea transformatoarelor
se introduc relee direcjionale.
De regula, la blocurile de puteri mari, proteqia maximala de cu­
rent montata pe neutrulgeneratorului se realizeaza in varianta, mai
sensibila, cu filtru de curent de secvenja inversa FeSI.
178
I'I\OTECTIA DIFERENTIALALONGITUDINALA A BLOCURILOR .
1.1 diferenjiala longitudinala a blocurilor generator-transfor­
1/ 11 (!,"Illiransforrnator) reprezinta protectia de baza, rapida , im­
, rI ..rn:tdor In interiorul zonei protejate. Ea se realizeaza in cele
"i,IIII( .~ principale prezentate In figura 9.2.
! /1 101, lI 'flrile fara Intrerupator, intre generatorul G ~i transformatorul
Pin " .I , a), se poate prevede 0 protectie diferenjiala longitudinal a
lI ill ' " PI'lltn.l Intregul bloc, care cuprinde in circuitul diferential
" lIlId:lrul transformatorului de curent montat pe derivatia spre
' \'" III., Iliterne. Releul maximal de curent 1 comanda declansarea
lIi,III '1 ll1trcrupatoarelor ~i a automatului de dezexcitare rapida ADR.
" 1//'111111 de pornire a protectiei diferentiale se calculeaza din con­
Iii i I 011' dcsensibilizare a protectiei fata de curentii de dezechilibru.
1',1/ ,I rcwlt<l 0 valoare de pornire:
Ipp> 1,3. I.n ge'" (9·n
, l i l li, I" g<lI este curentul nominal al generatorului, protectia realizata.
01 111 1.1 ,Iccasta schema nu este suficient de sensibila. In acest caz se pre­
, 01, II protectie diferentiala suplimentara, separata pentru genera­
I i"oarece pentru protectia diferentiala suplimentara ,(a generatorului)
j I ,,1101 un curent de porn ire mai mic dedt pentru protectia diferentiala
! ill t n:gului bloc (se ~tie ca in cazul generatoarelor curentii de dezechi­
111'1II, In raport cu care se determina 1 pp' sfnt mult mai mici dedt la
II IIII :-. formatoare), se asigura 0 sensibilitate mai ridicaUi pcntru pro-·
1'1 ( 1:\ celui mai important element al blocului: generatorul sincron.
I ,I I:('neratoarele care sint dotate cu instalatii speciale de stingere a.
11l11 '1)(liilor din ma~ina se monteaza 0 protectie diferentiala a generato­
1II IIIi sincron, indiferent de valoarea gasita ·pentru curentul de pornire­
, 1,J'()tecjiei diferenjiale comune.
I)e asemenea, daca in componenta blocului intra un turbogenerator
11, ' 100 MW sau mai mult, sau un hidrogenerator pentru care se cere
,It: curent se face astfel incH zonele de protectie sa se intrepatrunda,
,u:ntru a nu ramine nici un punct in afara zonei protejate. Circuitul
diferenjial al protectiei transformatorului cuprinde ~i secundarele trans­
formatelor de curent · de pe derivajia spre serviciile interne ale blocului_
179'
 I'lviciilor interne (din retea) ~i functionarea transformatorului pe cele­
J.dLl' doua tensiuni. Protectia diferentiaHl. longitudinala a transforma­
Il! nIlui comanda declan~area tuturor intrerupatoarelor ~i a ADR, deoa­
t I'IT la un defect in zona de actionare a acestei protectii continuarea
T
11111 L:tionarii generatorului nu mai are sens.
T
D. ALTE PROTECTJI ALE BLOCURILOR
:f1a:ktrwre­
La serviciile
inlerneale In afara de protectia maximala de curent ~i protectia diferentiala
{j . gr:upului IlIlIgitudinala, protectia general a a blocului generator-transformator (au­
1111 ransformator) mai cuprinde ~i alte protect ii .
Astfel, impotriva scurtcircuitelor monofazate exterioare, aparute pe
n a IJ.lltea cu tensiunea U ~ 110 kV, se folosqte 0 protectie realizata cu
b 1111 releu maximal de curent, alimentat de la filtrul de curent de sec­
J5kV \ I'IIP homopolara ~i cu un releu de timp care comanda declan~area
lit! rerupatorului aferent barelor pe partea carora s-a produs defectul.
~ L(fd£'clon~ore I"k,I",I" Impotriva scurtcircuitelor interne in transformator actioneaza pro­
+ r:>.. +
f/'AOR
k!'\ia cu relee de gaze. Ca ~i protectia diferentiaHi, protectia de gaze
.1 I r~ll1sformatorului comanda de- ­
J \;11I~area generala a blocului.

"" Pentru protectia generatorului

J1
T ':1 a infa~urarii de joasa tensiune

La Sl'rviciile
. 1 Iransfonnatorului impotriva pu­
inleme
111 '1ilor la pamint monofazate,

ale grupului
bl'lcurile generator-transformator
Lasemnal
-d ill prevazute cu 0 protectie de

11 'llsiune homopoladi, care trans­

+~ Ladl'clan~are' +~c4-'
Il\ il.l! de regula un semnal cu

"siAOR It- 111 porizare (deoarece curentii de

I'tlllere la pamint sint mici, fiind

.Il 'lcrminati doar de capacitatea

I.I(a de pamint a bobinajului ge­

I",tatorului ~i a partii de joasa

1,'llsiune a transformatorului).

n 1n figura 9.3 este reprezen­

Fig. 9.2. Variante de realizare a protectiei diferentiaie longitudinaie

la blocurile generator-transfonnator (autotransformator). I,ll ;'1 schema protectiei unui bloc

/' "llvrator-transfonnator impotri­

Protectia diferentiala longitudinala a generatorului G comanda de­ I'll punerilor la pamint pe par­
clan~area ADR ~i a intrerupatorului II dintre generator ~i transforma­ 11 ',1 tcnsiunii generatorului.

torul T . In acest fel, la un defect intern in generator actioneaza numai [{eleul maximal de tensiun e 1
Fig. 9.3. Schema protectiei unui bloc ge­
protectia generatorului, deconectindu-l, fara a se intrerupe alimentarea nerator-transformator impotriva punerilor
, ,II ! alimentat de la secundarul in
la pamint pe parlea t ensiunii generatorului.
180
181

triunghi deschis al unui transformator de tensiune TT, legat intr-un
punct aflat intre generator 9i transformator. La bornele secundarulu i
:in triunghi deschis al transformatorului TT rezulta 0 tensiune propor­
tionala cu componenta de secventa homopolara U Q , rezultata din in­
sumarea geometrica a unor tensiuni proportionale cu tensiunile pe faza.
in regim normal de functionare, U 0 !:::::! 0 ~i releul nu actioneaza.
Daca apare 0 punere la pamint pe partea tensiunii generatorului, re­
zulta 0 tensiune homopolara de valoare insemnata ~i releul de tensiune
1 actioneaza, semnalizind cu temporizare aparitia defectului mono­
fazat. Prin introducerea temporizarii (deci a releului de timp 2) se evita
functionarea protectiei in cazul unor puneri la pamint trecatoare, de
scurta durata.
in parctica se adopt a pentru tensiunea de 'pornire a releului 1 va­
loarea U pr = 15V.
Voltmetrul V serve9te pentru controlul periodic al tensiunii la bor­
nele releului.
.REZU M AT
1. Protectia maximala de curent C!. bloc uri lor generator-trans­
formator cu doua bobinaje se instaleaza pe partea neutrului
,generatorului. in cazulblocurilor generator-transformator cu trei
'bobinaje se monteaza cite 0 protectie maximala de curent pe
~partea fiecarei tensiuni, cea de la tensiunea generatorului insta­
lindu-se spre neutrul acestuia.
2. in functie de caracteristicile elementelor blocului (gene­
)!'atorul ~i transformatorul) ~i de valoarea obtinuta pentru curentul
,de pornire, protectia diferentiala a blocurilor se realizeaza in una
,din urmatoarele trei variante: 0 singura protectic diferentiala
.comuna; 0 protectie comuna 9i 0 protectie a generatorului; 0
protectie a transformatorului 9i 0 protectie a generatorului.
3. Pentru protectia impotriva punerilor la pamint monofazate
Jin statorul generatorului ~i in bobinajul de joasa tensiune al transfor­
matorului se folose9te 0 protectie de tensiune homopolara, realizata
'cu un releu maximal de tensiune alimentat de la secundarulin triunghi
·deschis al unui transformator de tensiune instalat intre generator ~i
transfor.mator. .
1182
VERIFICAREA CUNO~TINTELOR
1. Un de se monteaza transformatoarele de curent care alimenteaz:'t
proteetia maximaHi de eurent a bloeurilor generator-transformator
eu doua bobinaje?
a) pe tensiunea illalta a transformatorului?
b) intre generator ~i transformator?
c) spre neutrul generatorului?
2. La ee categorie de bloeuri generator-transformator se utilizeaza
cite 0 protectie diferentiala separata pentru generator 9i transfor­
mator?
a) la bloeuri eu transformatoare eu doua bobinaje ~i cu turboge­
neratoare de peste 100 MW?
b) la bloeuri eu transformatoare eu doua bobinaje 9i eu hi droge­
neratoare?
c) la bloeuri eu transformatoare eu trei bobinaje?
Cum se realizeaza proteetia impotriva punerilor la pamint mono­
fazate in statorul generatorului ~i in bobinajul de joasa tensiune:
al transfonnatorului?
a) ea protectie de tensiune homopolara?
b) ca proteetia diferentiala?
c) ea protectie directional a ?
CAPITOLUL 10
PROTECTIA BARELOR COLECTOARE
A. PRINCIPII DE REALIZARE
I)cfectele aparute pe barele colectoare pot a yea consecint e grave.
' "ll(lllclnd la intreruperea functionarii tuturor instalatiilor racordate la
l 'fl l'l', ~i deci la pagube importante, determinate de oprirea eonsumato­
,,1' 11' alimentati de barele respective.
I >in punctul de vedere al protectiei, defectele pe bare pot fi liehi­
.1 :111- fie de protectii speciale ale barelor, fie de proteetii ale elemente­
II1I I'acordate la barele colectoare; prima varianta este cea mai utili­
,11 ;1 In practica. A doua varianta poate fi folosita numai pentru bare
,"" important a secundara, deoareee in acest caz defectele pe bare sint
183:
defecte exterioare pentru protectiile elementelor racordate la bare ~i, It l I'nnsecinta sensurile conventionale indicate prin sagetile pline, ~l
ca urmare, defectele respective sint lichidate cu temporizare. ,1"1 i prin releu circula un curent 1r' avind expresia:
Dintre protectiile speciale ale barelor (din cadrul primei variante,
care poate asigura conditiile de rapiditate ~i selectivitate), cele mai rl,= 181 +
Is~ - (183 £'4)' +(10.1 )
utilizate sint protectiile diferentiale. Mult mai rar se folosesc protectii Aplicind lege a lui Kirchhoff la nodul reprezentat de barele colec­
de distanta, iar pentru circuitele in care se gasesc cuple transversale II j, IIC, rezulta relatia :
intre diferitele sisteme de bare se utilizeaza protectii maximale de curent
~i sectionari de curent. I pl +Ip 2 = I p3 + 1p4' (10.2)
l ' llrimind egalitatea dintre suma curentilor care intra in nod ~1 suma
, III I'll tilor care ies din nod.
Di'n relatia (10.2) se obtine:
B. PROTECTIA DIFERENTIALA A BARELOR
I pl + I p2 - (l p3 + Ip~) = o. (10.3)
Avind in vedere ca toate transformatoarele de curent au acelasi
Protectia diferentiala a barelor colectoare se poate realiza ca pro­ Illport de transformare, din compararea relatiilor (10.1) ~i (10.3) rezult'a
tectie diferentiala completa sau ca protectie diferentiala incompleta. t il, in regimul normal considerat, curentul prin releu I, are 0 valoare
In primul caz, pentru realizarea acestei protectii se prevad trans­ II ,dt lsa, egala cu valoarea curentului de dezechilibru. Acest curent, ca ~i
formatoare de curent in circuitele tuturor elementelor racordate la bare, II I;azul protectiilor diferentiale ale generatoarelor, apare din cauza ne­
bobinajele secundare ale acestor transformatoare (cu rapoarte de trans­ itl lilltitatii caracteristicilor magnetice ale transformatoarelor de curen t.
formare egale) fiind conectate intr-o schema diferentiala. Folosind 0 1'1III urmare:
reprezentare monofilara pentru un sistem simplu de bare (fig. 10.1 ),
Ir = I ae ., (10.4)
schema diferentiala rezulta unind intre ele bornele dinspre barele co­
lectoare ~i bornele bobinajelor secundare dinspre exteriorul zonei pro­ I 1i11'lltul Ir fiind de natura unui curent de magnetizare, cu 0 importana
tejate, iar in derivatie se conecteaza releul de curent 1. Releul inter­ 1IIII ponenta aperiodica.
mediar 2 - comandat de releul de curent 1 prin intermediul releului rot un curent de dezechilibru circula prin releu ~i in cazul unor
de semnalizare serie 5 - are un numar mai mare de contacte ~i trans- 1. 111 (circuite exterioare. Pentru ca releul 1 sa nu actioneze gre~it in

H mite comanda de declansare tu­
turor intrerupatoarelor el~mente­
lor racordate la bare.
In zona protejata, delimitatfl
TC~ 'Ii - ''''$0''1
de transformatoarele de curen l
Te, sint incluse barele colectoare
~i mici portiuni ale elementelor
racordate; pentru simplificare SI:
presupune ca aceste elemen te
rc sint liniile L-1, L-2, L-3 si L-4.
barele fiind alimentate c~ ener­
gie prin primele doua linii ~i de­
l-I l-2 bitind energie prin celelalte douil
Fig. 10.1. Realizarea !protectiei diferentiale
linii.
In regim normal de junctionare,
complete a unui sistem simplu de bare co­
lectoare (reprezentate pentru 0 singura. faza). curentii primari ~i secundari au
"/: 1111 normal sau de scurtcircuit exterior, este necesar ca determinarea
\'Id'llii curentului de pornire Iprl al acestui releu sa se efectueze cu 0
II J.t( ie analoaga cu relatia (7.18); pentru miqorarea curentului de por­
II i ", si marirea sensibilitatii se introduc in schema TSR.
l '~ntru ca in cazul unei intreruperi in circuitele secundare, de exem­
Idll in punctul B din figura 10.1, sa nu fie posibila 0 action are gre~ita a
In ,II" ctiei este necesar ca valorea curentului de pornire 111'1 sa fie mai
111.11., decit curentul care circula prin releul 1 in cazul intreruperii din
II i\ceasta valoare a curentului poate fi determinata pornind de la
,, !'II,.ia (10.1) ~i neglijind curentul de dezechilibru din regim normal,
t1"j j considerind ca in acest regim are loc relatia:
L = lsI + 182 - (ls3 + 184) !::::,!. 0, (10.5)
01"1 r:
lsI + 182 - £.4 !::::,!.£'4· (10.6)

184 185
 In cazul intreruperii In B, se anuleaza curentul 183:
j;t =--:;r; ~ 1 I !IOkV La a",c/:::.'i~·L."';'·r!.7'
1.83 = 0, (10.7)
~i Inlocuind aceasta valoare in relatia (10. I) se obtine pen tru curent II I
prin releu expresia:
+
1.r = Is! l.2 - 1.84'
(10.,<.;) ItT
Din relatiile (10.6) ~i 10.8) se obtine:

1., e;,t.1.s2' (10.9)

deci in cazul Intreruperii in B curentul prin releu este aproximativ egu l
cu curentul secundar al transformatorului de curent in circuitul caruiu
a avut loc Intreruperea.
Pentru ca releul 1 sa nu actioneze gre~it la aparitia unei intreruperi ,
este necesar ca valoarea cutentului de pornire sa fie stabilita cn ajuto
rul relatiei :
Iprl ksigI s max' (10.10)
in care:
k Sig 1,2 este un coeficient de siguranta supraunitar;
Ismax - cel mai mare dintre curentii secundari ai transformatoa
relor de curent din sche~a (In regim de sarcina ma­
xima al liniei pe care se gase~te instalat transformatotuJ
respec ti v) .
£-1 l~2
1'1;:. 10,2. Schema trifilara a protectiei diferentiale complete a barelor colectoare.
I'('ntru ilustrare, in figura 10.2 este reprezentata schema trifilara
IlIl Ci protectii diferentiale complete pentru bare colectoare de 110 kV
1I''''('ctionate, pe IInga sistemul de bare de serviciu (sistemul I) existlnd
.1 'Ill sistem de bare de rezerva (sistemul II), care poate fi pus in para­
Ii I ('II primul, prin anclan~area Intrerupatorului de cupla transversal a
/1 f'; in scopul simplificarii desenului slnt considerate racordate la
/1. 111' numai doua linii - L-l ~i L-2 - conectate pe sistemul I.
Allalogia dintre realizarea circuitelor diferentiale 1:n schemele din
Hni ll ile 10.1 ~i 10.2 este pusa in evident a daca schema din figura 10.1
. il' reprezentata sub forma din figura 10.3.

In cazul tmui scul'tcircuit pe bare, de exemplu In punctul K, defectnl I'oate elementele racordate la bare sint reprezentate in partea infe­
' 111.1 1;1, iar circuitul diferential este format ill acelasi mod (unind Intre
este alimentat de toate sursele din sistem, deci sensurile conventional,·
. Ir' Ix m1ele dinspre bare al~ transformatoarelor de c~rent TC ~i bornele
ale curentilor 1. p 3' Lp 4' Ls3' LS4 se schimba, fiind indicate in figu;a 10. f
prin sageti punctate. Se constata ca In acest caz rezulta: II ii' pre exteriorul zonei protej ate, in paralel fiind conectat releul 1).

+ +
lr = 1.s1 1..2 1.S3 1.4' + (10. 1 f)
deci prin releul 1 circula un curent foarte mare, proportional cu cm'en­
tul total de scurtcircuit, fiind astfel asigurata actionarea protectiei ~i
lichidarea defectului.
Schema trifilara a protectiei diferentiale complete se realizeaza P"
doua faze, in cazul barelor colectoare din retele cu curenti mici de pu­
nere la pamint, dnd protectia trebuie sa actioneze numai la scurtcir­ TC TC
cuite intre faze (de exemplu, In cazul barelor de 35 kV), ~i pe trei faze,
In cazul barelor din retele cu curenti mari de punere la pamlnt (la t en­
siuni de 110 !<V), dnd protectia trebuie sa actioneze ~i la scurtcircuite
"­
monofazate. In schemele trifilare, pe llnga releele de curent care co­
manda declan:;;area - cum este releul 1 din figura 10.1 - intervin re­ I 1" J 0.3. Reprezentarea
leele de blocaj, care impiedidi actionarile gre~ite ale protectiei. "1,,,l dicata a schemei din
figura 10.1. L-I L-2 L-J L-4­
186
181

1n schema trifilara din figura 10,2, cele doua grupuri de dte tn'l
transformatoare de curent au bobinajele secundare legate in stea, ell
punctele neutre unite intre ele (ceea ce corespunde legaturii din fig. 10..1),
iar bornele dinspre exterior ale secundarelor slnt de asemenea - pentrll
fazele corespunzatoare - legate intre ele, fiind astfel formate, impreulla
cu legatura dintre cele doua puncte neutre, circuite diferentiale analoat:"
cu cele din figurile 7.6 ~i 7.7, dar reprezentate in aIt mod.
Cele trei relee 1 (v. fig. 10.2) sint conectate - prin intermedi ll l
TSR - in derivatie cu circuitele diferentiale formate intre conductorlll
care leaga bornele bobinajelor secunda~e aferente unei anumite fazi'
~i conductorul care leaga intre ele punctele neutre (in schema nu es k
reprezentat grupul de transformatoare de curent din circuitul cupl,'i
transversale JeT, care in anumite cazuri trebuie conectat la circuit lll
diferential). Releele 1 comanda releele intermediare 5 ~i 6, ~i deci declall
~area tuturor intrerupatoarelor, inclusiv JeT.
Releul de curent 2 actioneaza la aparitia unor intreruperi in cir
cuitul secundar - cum este cazul intreruperii din punctul B al figurii
10.1 - avind un curent de pornire foarte redus:
J prz = 0,2 ... 1 A (10. 12)
(in cazul dnd curentul secundar al transformatoarelor de curent est.­
de 5 A).
Prin actionarea reIeuIui 2 este comandat releul de timp 3 ~i dUJlil
trecerea temporizarii ta3 are loc action area releului intermediar 4, call'
isi comuta contactele. Prin deschiderea contactului normal inchis St '
i~trerupe plusul la contactele releelor 1; datorita acestui fapt, chia r
daca releele 1 ar actiona gre~it - presupunind ca in perioada intreruperii
circuitului secundar ar aparea un scurtcircuit exterior ~i, prin urmarl"
curentul care circula prin bobina releului 1 ar depa~i valoarea curentului
de pornire stabilit prin relatia (10.10) - ele nu pot comanda actio
narea releelor 5 ~i 6, ~i deci se evita declan~arile gre~ite, protectia fiilld
astfel blocata.
Releul 4 se autoretine printr-un contact normal deschis, iar prill
celalaIt contact normal deschis transmite un semnal personalului cil'
tura, pentru a-I avertiza ca a aparut 0 intrerupere in circuitele secun ­
dare, care trebuie imediat remediata. Pentru deblocarea releului"
trebuie apasat butonul B z.
Releul de timp 3 introduce 0 temporizare ta3 in efectuarea blocajll
lui realizat prin actionarea releului 4, al carui contact "normal inchis"
intrerupe plusul la contactele reI eel or 1. Aceasta temporizare urm;i
rqte ca blocajul sa nu se efectueze in cazul scurtcircuitelor pe barel<'
protejate, dnd protectia nu trebuie blocata, ~i nici in cazul scurtcir­
188
"1IIi" lpJ' exterioare (dnd releul 2 actioneaza datorita valorilor maxime
d, ilrcntilor de dezechilibru), deoarece exist a pericolul ca unele scurt­
I
I II , Idle exterioare - cum sint cele provocate de deschiderea separatoa­
II lo l l sub sarcina - sa se extinda Ia barele colectoarelor; in asemenea
, !Iri. pentru a putea inlatura defectul este evident necesar ca protectia
I li lll ' I\)r sa nu fie blocata. Aceasta se obtine adoptind pentru tempori­
11, ' ,1. ta3 0 valoare superioara celei mai mari temporizari cu care protec­
11 01 •• de rezerva ale elementelor racordate la bare lichideaza defectele
, I 'I ioare: notind cu ta re. ma,x temporizarea mentionata, rezulta :
I
ta3 = ta rez maX +"tlt , (10.13)
11 1.,11' !1t este egal cu 0,5 .. . 0,6 s . .
I lin figura 10.2 se constata ca declan~area intrerupatoarelor liniilor
, I" (;omandata de releul 5, iar declan~area JeT este comandata de
,, 11' 1I 1 6. Aceasta separare are ca scop sa permita verificarea starii siste­
llii tilli de bare de rezerva inainte de inchiderea JeT si sa impiedice iesi­
1',',1 dill functiune a sistemului de bare de serviciu i~ cazul dnd pe sis­
II 1IIIIl de bare de rezerva ar exista un defect.
Astfel, presupunind ca toate liniile sint racordate la sistemul J,
' 1 111 figura 10.2, anclan~area JeT pentru punerea in paralel a ambe­
I... ::isteme de bare (operatie efectuata relativ frecvent in exploatare)
I il l" comandata prin apasarea butonului Bl - simbolizind cheia de
i "11I:tuda - care produce actionarea releului intermediar 7.
Contactul superior - normal deschis, cu temporizare la deschidere ­
Ill chide ~i comanda anclan~area JeT, raminind inchis, chiar daca bu­
11111 111 Bl nu mai este apasat, avind in vedere temporizarea la deschidere
"" '111 ionata.
(:ontactul inferior - normal inchis cu temporizare la inchidere - se
,I"' h' liide, intrerupind minusulla bobina releului 5, deci releul 5 nu mai
I" " Ii (' action a chiar daca prime~te comanda de la releele 1.
III cazul dnd pe sistemul de bare de rezerva exista un scurtcircuit
, :111' prin inchiderea JeT este inclus in interiorul zonei protejate de pro­
I". (ia diferentiaIa, actioneaza releele 1 ~i comanda releele 5 ~i 6, dar
i i l l lll:li releul 6 i~i inchide contactele (releul 5 fiind blocat prin releul 7)
~ I IIl1landa declan~area JeT. 1n acest mod, defectul de pe sistemul de
I
1' 111' de rezerva este izolat de barele de serviciu ~i toate elementele ra­
t I II 01:1 tc la aceste bare ramin in functiune.
j'('mporizarea la revenire a contactelor releului 7 este astfel cal­
I Id a L,"I, incH revenirea lor sa aiba loc numai dupa ce JeT a decIan~at
I , I :;I~parat scurtcircuitul existent pe barele de rezerva.
I~\ltonul Ba serve~te pentru introducerea in circuit a unui mili­
ilIIJI('rmetru, ~untat in mod normal de acest buton, la care se poate citi
189
valoarea curentului prin bobina releului 2; in regim normal, prin aces l
rdeu circula curentul de dezechilibru.
Pentru marirea sensibilitatii protectiei diferentiale complete, in afarn
schemelor cu TSR se folosesc si relee cu bobine de frinare alimentak
prin curenti reciresati. ' .1) prin bloc area releului intermediar care comanda declan~atea in­
Protectiile diferentiale complete au avantajul de a satisface condi ­
tiile de rapiditate, selectivitate ~i sensibilitate, dar au dezavantajul
ca impun montarea unor transformatoare de curent pe toate elementell'
racordate la bareIe protejate, ceea ce, in cazul unui numar mare cll'
elemente, poate mari mult costul protectiei. Datorita acestui fapt, pro­
tecjiile diferentiale complete sint indicate pentru bare colectoare ell
tensiunea de 35, 110 ~i 220 kV, unde numarul elementelor racordak
la bare nu este ridicat.
Pentru barele de 6-15 k V, prevazute cu bobine de reactan ta pe Ii­
niile radiale ~i in circuitele Intrerupatoarelor de cuplare longitudinalil
a sectiilor (cum slnt de regula barele colectoare de la tensiunea genera­
toarelor), se utilizeaza protectii diferentiale incomplete; in aceast ll
varianta, liniile radiale nu slnt incluse in circuitul diferential.
REZUMAT
1. Cele mai utilizate protectii ale barelor colectoare slnt pro­
tectiile diferentiale, realizate In doua variante: protectii diferen·
tiale complete ~i protectii diferentiale incomplete.
2. Protectia diferentiala completa se realizeaza cu transfor­
matoare de curent instalate pe toate circuitele racordate la barele
colectoare ~i este indicata pentru bare colectoare la care numaru!
acestor circuite nu este prea mare.
VERIFICAREA CUNO$TINTELOR
j. Cum se asigura absenta actionarilor gre~ite ale protectiei diferen­
tiale complete la aparitia unei Intreruperi in circuitul secundar al
unui transformator de curent?
a) prin alegerea curentului de pornire in functie de curentul d(:
scurtcircuit?
b) prin alegerea. curentului de pornire in functie de cel mai marc
curent secundaI' al transformatoarelor de curent din sehem~l, III
regim de sarcina maxima?
c) prin introdueerea unor bloca j e ?
190
!. . Prin ce masura se impiedica declan~area Intrerupatoarelor tuturor
circuitelor racordate la un sistem de bare ca· urmare a aetionarii
protectiei diferentiale complete la inchiderea cuplei tran~versale
pe un scurtcircuit pe barele de rezerva?
trerupatoarelor respective, efeetuata la comanda inchiderii cuplei?
") prin alegerea curentilor de poi-nire?
,,) prin intermediul unor temporizari? '", _
-~
~ .
CAPITOLUl11
PROTECTIA MAXIMALA. DE CURENT
~I PROTECTIA HOMOPOLARA
A L1NIILOR RADIALE
A. PROTECTIA MAXIMA LA DE CURENT A L1NIILOR RADIALE
1. Principii de realizare
I'cntru liniile radiale, protectia maximala de curent, prevazuta 1m·
Ilfl l riva ~curtcircuitelor Intre faze, se realiz.e azacu relee de curent ~i cu
' 1,1,·,' de timp, selectivitatea fiind asigurata prin introducerea unor tem­
1"11i:;,Clri erescatoare de la consumatori spre generatoare. Pot fi rea­
1' / 1I k protectii en caracteristica de timp independenta ~i cn caraeteris­
11'.1 (Ie timp limitat dependenta. .
'fJrotectia maximala de eurent ell earacteristiea de timp indepen­
,II'nla - pentru 0 retea radiala - este reprezentata monofilar in schema
, 1111 figura 11.1, a, diagrama temporizarilor fiind reprezentata in figura
I I I, h.
I,iniile fiincl alimentate de la un singur capat, pentru lichida rea de­
I" I dol' aparute pe 0 linie este suficient un singur echipament de pro­
1" I,il', instalat la capatulliniei dinspre sursa de alimentare. De la
I.' , 'II'I(~ statiilor A, B ~i C slnt alimentate alte linii radiale sau consu­
011;),,6, iar la barele statiei D s1nt racordati consumatori, reprezen­
lI' \ I ,Ie motoarele electrice lvI.
,191
 , ti ll ventional este reprezentat prin sageti) circula prin toatc transforma­
" li tl d e de curent care alimenteaza releele de curent ale protectiilor li­
lli lillr , ~i deci toate aceste relee p ot actiona. Din diagrama temporiz~l­
11" 1 se constata ins a ca releul de timp 3~ i~i inchide contactele ina­
I' ,I , '; t tuturor celorlalte relee de timp, ~i deci comanda (printr-un relcu
11, 1, -rmediar care nu este reprczentat in figura 11.1, a), declan~area
II ll'crupatorului 1-3 Inainte ca alte relee de timp sa-~i poata inchide
I " , I Ltctele.
Prin d eclan~area IntrerupatorUlui 1-3, defectul este lichidat (fiind
II ill crupt i'i alimentarea punctului K) , valoarea curentilor in retea scade
01, ]a valoarea curentului de scurtcircuit la valoarea corespunzatoare
P l illi regim normal ~i releele de curent revin in pozitia normala ; da­
I, " it tl acestui fapt se intrerupe fimctionarea mecanismelor releelor de.
te = {],ls. 1111'1) I' ~i 2', care revin de asemenea in pozitia de repaus.
Fig. 11.1. Proteetia ma ximala de eurent eu earaeteristiea de timp
~e constata astfel ca liniile L-l ~i L-2 ramin in functiune, fiind de­
indep endenta pentru 0 retea rad iala :

a - schem;}, monofilara ; b - diagrama temporizarilor.

I . "wctata numai linia defecta L-3. Condifia de selectivitate poate fi

\ ,I) ificata pentru orice punct de aparitie a scurtcircuitului.

Consumatorii sint protejati de releele de curent 4 (In schema mono­ Pc Ilnga avantajul selectivitatii ~i al simplitatii de realizare, pro­
filara apare numai un singur releu de curent), iar protectia maximal:. ",' pa maximala de curent cu caracteristica de timp independenta are
de curent a liniilor este format a din releele de curent 1, 2, 3 si din re­ d' /'i1vantajul obtinerii unor temporizi'iri relativ mari pentru protectiile
leele de timp 1', 2', 3' . Toate releele de curent slnt relee elect~omagn l' IIQ iilor apropiate de sursa de alimentare.
tice de tip RC, care au 0 caracteristica de timp independenta, deoarec(' In practica se adopt a pentru treapta de t emporizare llt din relatiile
timpul de actionare nu depinde de valoarea curentului care circula prill 11. 1) valoarea:
bobina releului. llt = 0,5 ... 0,6 s, ( 11.2)
Pentru protectiile consumatorilor nu sint necesare temporizari, defee­
tele aparute in motoarele consumatorilor fiind lichidate rapid, interve ,. iI" asigura functionarea selectiva a ansamblului protectiilor retelei
nind numai timpul propriu al releelor de curent ~i intermediare. Dat() I ,di .tl e.
rita acestui fapt, In diagrama temporizarilor din figura 11.1, b - reprt~­ i'1I1'entii de pornire Ip ai protectiilor maximale de curent de pe
zentlnd dependenta dintre timpul de actionare ta al.fiecarei protecpi II " ii sc calculeaza cu 0 reratie analoaga cu cea din expresia (8.4), res-
~i distanta l dintre protectie ~i defectul aparut - temporizarea te a 1"l liv:
protectiei consumatorilor are 0 valoare redusa, respectiv te ~ 0,1 s.
Pornind de la consumatori spre sursa de alimentare, temporizarca I pp = -Ksig I (11.3)
- - .s arcmax'
fiecarei protectii trebuie sa creasca cu dte 0 treapta de timp llt, rezultind : Krev

ta, = te + llt l. liU rl i' K s/ g = 1,15 ... 1,25

oi, '.:\ rcina prin linia respectiva.
~i K rev = 0,85, iar I s a7'cmaz este curentul maxim

t2, = ta' + llt J (11.1) 1'l'Oteepa maximala de eurent eu earaeteristiea de timp! limitat de­
I" 1It1(:nta - pentru aceea~i retea radial a considerata in figura 11.1, a ­
tl , = t + llt
2, I I' I'eprezentata simplificat (fiind indicat dte un singur releu pentru
Prin aceasta se asigura functionarea selectiva a ansamblului protc'(' ' " , ", c protectie, fara conexiuni ~i fara transformatoare de curent) in
tiilor intregii retele, deoarece in cazul unui scurtcircuit este comandat., liI' li l a J 1.2, a, iar caracteristica de timp este reprezentata in figura 11.2, b.
declan~area intrerupatorului liniei pe care a aparut scurtcircuitul. As t l' rotectia motoarelor Male consumatorilor nu se deosebeste de cea
fel, la un defect in punctul K curentul de scurtcircuit (al carui SCI I. inll li gura' anterioara, releele 4 fiind relee de curent de tip RC. P entru
19% I,,·()tec\ia prin relee - c. 1675 193

I fUt,H., 'f VI 11 * "A -=1) !L't, .1
b La fel se obtine ~i variatia temporizarii protectiei 1, atunci dnd
Fig. 11.2. Proteetia maximalii de eurent ell earaeteristiea de timp
d, io-ctul se deplaseaza din K3 in K 4 • Prelungind caracteristicile trasate
limitat-dependenta. pentru 0 retea radiala:
I" II I ru protectiile relatiei radiale (aceste prelungiri sint reprezentate cu
-a - reprezentare monofilara (Ura indicarea transformatoarelor de curent); b - diag:rama
/11 111 : intrerupta) se obtine imaginea generala a temporizarilor cu care
temporizariior.
cele trei linii radiale, protectia se realizeaza cu relee maximale de til
rent de tip RTpC.
Dependenta timpului de action are ta de distanta l dintre locul d ,
defect ~i locul de instalare a protectiei este reprezenta ta in figura 11.2, h,
numai pentru elementele de inductie ale releelor RTpC, fadndu-'il
deci abstractie de actiunea elementelor electromagnetice; acestea dill
urma realizeaza 0 sectionare de curent.
Din figura se constata ca pe portiunea dependenta a caracteri
ticii, timpul de actionare ta al elementului de inductie scade cu crt',
terea curentului, iar pe portiunea independenta - la val~ri mari al.
,curentului - timpul de action are ramine constant. Folosind curbele relt 'll
lui RTpC, pot fi obtinu te caracteristicile de timp (ta in functie de II i
,tanta l) pentru releele 1, 2 ~i 3 dinfigura 11.2, a. Pentru asiguran ·.1
selectivitatii , coordonarea caracteristicilor de timp ale celor trei n+.
trebuie sa se efectueze incepind cu considerarea unui defect in punctul /\' I
imediat dupa locul de instalare al protectiei 4 a consumatorului.
Asigurarea unei functionari selective impune ca lichidarea defectuIJIl
,din KI sa se faca de catre protectia 3, cu 0 temporizare mai mare e ll .\ /
dedt timpul tc 0 J 0,1 s, cu care protectia 4 a consumatorului lichidcn/.1
acela~i defect. Astfel, protectia 3 poate action a numai ca protectie 1/,
rezerva pentru lichidarea unni defect exterior in Kv in cazul dnd pro
tectia 4 a elementului defect nu a lichidat defectul. Cu notatiile din fig III ,I
.1 L2, b rezulta deci:
ta3 (ln) = tc + Ilt, ( I I. -I i
194
OI llde :
estc timpul cu care protectia 3 actioneaza pentru lichidarea.
I a:J(KI)
unui defect in K 1 ;
j,t - treapta de temporizare, cu valoarea din relatia (11.2)_
I 'entru un defect in K 2 , imedia t dupa locul de instalare a protec-·
111 ' 1 3, lichidarea defectului respectiv se face cu timpul t a3 (K2)' Conditia
, I, ·;dectivitate impunc pentru temporizarea t a2 (K2) - cu care protectia 2'
1",.lIe lichida, ca protectie de rezerva, defectul din K 2 , fn cazul dnd
1'11 II cctia 3 nu a asigurat aceasta lichidare - 0 valoare determinata de:
1I I.I(i<1:
ta2 (K2) = fa3 (X3) +
Ill. (1 L5 J.
II Ii .lichidate defectele.
('nrentii de pornire pentru protectiile maximale de curent cu carac­
! I " ., ( ica de timp limitat dependenta se stabilesc tot cu ajutorul relatiei
I I I , I), folosita ~i la protectiile maximale cu caracteristica independenta.
(:omparind caracteristicile de timp din figurile 11.1, b ~i 11. 2, b,
j "IIllstata ca prin folosirea protectiilor cu caracteristici limitat depen­
dl'IIII ' sc obtin temporizari mai mici in apropierea sursei. Aceste protectii
i" illsa dezavantajul ca timpul de lichidare a defectelor depinde de
"" 'ric de factori, cum slnt, de exemplu, valoarea rezistentei arcului
I " ~I=!:imul de functionare al retelei_ Datorita acestui fapt, in practica
1111 prcferate protectiile maximale de curent cu caracteristica de timp
111 "·I I(~ndenta.
J. Scheme trifilare ale protectiilor maximale de curent,
realizate cu curent operativcontinuu
ansformatoarele de curent care alimenteaza releele protectiei ma­
II
de curent se instaleaza pe doua faze, deoarece la scurtcircuitele
JlII ,Ii (:
Ilill l' fa;l;e are loc 0 cre~tere a curentului prin cel putin unul din trans­
[III 111: 1toare, deci protectia sesizeaza aparitia defectului.
III figura 11.3 este reprezentata schema trifilara a unei protectii
'" iliiale de curent cu caracteristica independenta; releele de curent 1
lid ,dimentate de transformatoarele de curent TC ~i comanda releul
I, 1IIIIJl 2, care - dupa trecerea temporizarii fixate - transmite co~
111 ,,"1:1 de actionare releului intermediar 3. Contactul acestui releu se
I) ' ilide ~i stabilqte curentul prin bobina de declan~are BD a intreru­
19~
 r ·
-h~··
pJ
.
-8D
~1"''-2\lr+
Fig. 11.3. Schema trifilara a

folosind ell rent operativ continuu

,",("1
protectii maximale de Cllrent ell ca
racteristidi de timp independenl,\.

(varianta ell doua transformatoare "

curent ~i cu doua relee de eurel1l)
dl.l gramei fazoriale din figura 8.6
",jgura aceea~i sensibilitate ca ­
I I I schema cu trei transform a­
1".1 re de curen t si trei relee de
I IIrent, avind in5a un transfor­
1)1 .1 tor mai putin.

p;t T
Pentru marirea sensibilitatii
"dosesc ~i protectii cu relee
filtru de curent de compo­
TU:! ITe bd L=-t ""lIta simetrica inversa, cum este ·'It-I-1f4­1-+1--1If-+-'- - - - - - '
Il' ll'ul FRC - 2a, fabricat la
,J I( I! MENERG.
In figura 11.5 este reprezen­
,, 11;1 schema trifilara a unei pro­
Fig. 11.5. Schema trifilara a unei protectii
maximale de eurent eu caraeteristica de
Ic ,rtii maximale de curent cu ca­ timp limitat-dependenta, folosind curent
patorului care comanda declan~area acestuia. 1ntre releele 2 ~i 3 est! 'd c'teristica limitat dependent a. operativ continuu.
conectat releul de semnalizare serie S. Irdruelt releele 1, de tip RTPC,
Dad. linia radial a protejata alimenteaza un transform ator coborllOl I dr;ura ~i obtinerea temporizarilor necesare, in schema nu mai apare
cu conexiunea stea-triunghi, la anumite scurtcircuite exterioare (ap;r 11 11 releu de timp, cum era releul de timp 2 in schema din figura 11.3.

rute dupa conexiunea stea-triunghi a transformatorului) , la care pro
tectia maximala de curent a liniei trebuie sa actioneze ca protec! ii'
de rezerva, curentul prin cele doua faze pe care sint instalate transfOJ
matoarele de curent poate fi de doua ciri mai mic decit curentul dill
faza Hira transform ator de curent. In acest caz, coeficientul de sem i
bilitate al protectiei maximale este de doua ori mai mic de cit in cazlIl
in care protectia ar fi fost realizata cu trei transformatoare de curelll
si cu trei relee de curen t.
, Aceasta situatie a fost reprezentata in figura 8.5.
In cazurile in care schema din figura 11.3 nu asigura valoarea prc'
scrisa pentru coeficientul de sensibilitate se folose~te schema din fi
gura 11.4, analoaga cu cea din figura 8.6. Aceasta schema - confor",
1, 1 auumite cazuri, in functie de curentul necesar bobinei de declan-
I II' a intrerupatorului, contactele releelor RTpC pot suporta curentul
Iil ilrinei de declan9are, $i deci nu mai este necesar releul intermediar 2.
!ladi in locul de instal are a protectiei maximale de curent se ga­
, "'1' lJaterii de acumulatoare pentru fumizarea curentului continuu, sche­
III1,k se realizeaza cu curent operativ continuu. In celelalte cazuri, de
, "llIplu in statii de importanta redusa, care nu s~nt prevazute cu ba­
I , Iii de acumulatoare, se utilizeaza scheme realizate cu curent operativ
Ii I ITllativ sau cu curent operativ redresat.
J. Scheme trifilare ale protec~iilor maximale de curent,

realizate cu curent operativ alternativ sau redresat

+. I a noi in tara se fabrica, la ICEMENERG, relee cu ajutorul carora-­

Fig, 11. 4. Schem.a trifilarll II
R S T unei protectii maximale d.
eurent ell caraeteristidl. 0/.
tisT timp independenta, folosil ll l
curent operativ continuu (v .•
ria nta cu doull transformalu.1
re de ell r ent ~i trei relcc "
curent).
I -I II (i realizate protectii maximale de curent functionind cu curent ope­
11111 <LItemativ: releul de curent DPCA (dispozitiv de protectie cu cu­
III alternativ), obtinut din releul RTpC printr-o modificare a contac­
1, /", ~i releul intermediar RICA-1 (releu intermediar in curent aIter­
" il lI·).
III figura 11.6 este ilustrata folosirea releului DPCA pentru pro­
I ,:j ' II I IInci linii radiale; pentru descrierea functionarii contactelor releului

196 197
 1' 11 ' cOl1stata asHel ca in regim normal de functionare a liniei, trans-­

I. 111 1.11 o;trele de curent alimenteaza numai bobina releului, bobina de

I • 1.1I 1 ~:are BD fiind scoasa din circuit datorita faptului Ga sint deschise'
,1 J! :lIlclc 2-2'. La un scurtcircuit, releul actioneaza inchizlnd eon­
( I( i "I,' 1 - 2' ~i deschizind apoi contactele 1-1', bobina de declan~are BD'
iillrl :\limentata (in serie cu bobina releului) de transformatoarele de
lr
HI II I.
j
Ilwltiderea contactelor 2-2' inaintea intreruperii contactelor 1-1'
II 111'cesara pentru ca circuitele secundare ale transformatoarelor de·
~lsT
'"1 III S~l nu ramina deschise, fapt care - dupa cum se ~tie - nu este·
I
" IJ
-1­
J ...........lss

II li li l"' .

Fig. 11.6. Schema trifilara.
a nnei protectii maximale
de cnrent cn curent opera-
tiv alternativ.
au fost notatecu 1, 1', 2~i2'. Transformatoarele de curent de pe fazt·"
1sT
Fig. 11.7. Diagrama £a­
zoriala. pentru determi­
narea curentnlui prin
bobina releului din £i­
gura 11.6.
IU Il I
1 ~ " ll'ul RICA-l este un releu intermediar, comandat de contactele
Il'Ieu de curent ~i prevazut in interior cu 0 punte de redresare du­
l.ill .'(lI'rnanta, alimentata de transformatorul de curent printr-un trans-·
I ,, 111 ,0/ Ilr saturat. Aceasta punte de redresare este realizata cu diode
'1111 II II ductoare ~i alimenteaza bobina releului RICA-l. Modul de co-­
"11 . 111 ' a contactelor este asemanator eu cel al releului PDCA, in plus.
11111 01 IIITva zute ~i contacte pentru semnalizare.
III schemele protectiei maximale cu curent operativ alternativ, ener­
I II 1]1'1 ('sara bobinei de declansare BD este furnizata de transformatoarele

R ~i T alimenteaza bobina releului cu un curent IT definit de relapa
IT = l.R - l.T· (1 1.11)
t n regim normal de funetionare a linie protejate, circuitul bobinei t~!-\ h
s tabili t de contactul 1-1' normal inchis.
Din diagrama fazoriala reprezentata in figura 11.7 se constat;l I II
Jntre modulele fazorilor din expresia (11.6) exista relatia:
IT = V31 sR = V3I sT ' (1 1.7)
de ci valoarea curentului IT este mai mare decit valoarea curentllill /
secundar al transformatoarelor de curent, datorita conexiunii dillt!!
It, i I II '·IIt. ale protectiei. Pent~u a suporta curentul necesar bobinei de
. l llI t;.a rc , contactele releelor DPCA ~i RICA-l - prin intermediul
11".1 St· efectueaza comutarile mentionate - sint dimension ate pentru
1,II iL' a conduce un curent de 150 A timp de lOs.
I"I la ICEMENERG se fabrica relee ~i dispozitive pentru protectii
li l( "\I; i1e de curent functionind un curent operativ redresat, cum este
If (01 IId ermediar RICA-2, comandat de contactul unui releu de curent,.
j , ,i li llitul fiind alimentat de un bloc BACC (bloc de alimentare cu
1111 ' 1 01 continuu) . Acest bloc, fabricat tot la ICEMENERG; repre­
Ild,'1 " Sllrsa de alimentare cu curent alternativ redresat, curentul. al­
ill il l V fiind furni zat de transformatoarele de curent ~i de tensiune..
111' 1111 d,· eomutare a contactelor r eleului RICA-2 este asemanator cu cel.
11 1• •,.101' DPCA ~i RICA-l; ca ~i releul RICA-l, releul RICA-2 este'

rbobi najele secundare ale acestor transformatoare. II' 11.11 1 eu contacte de semnalizare.
In cazul aparitiei unui scurtcircuit pe linia protejata, cre~terea 1"1 1 j!! Iil.( ura 11.8 este reprezentata schema unui bloc BACC. Puntile·

:rentului prin bobina releului provoaca punerea in mi~care a discului ;1 !.I III·sare dubla alternanta PI' P 2' P 3 , realizate eu diode semiconduc­

ridicarea sectorului dintat. 0 piesa metalica antrenata de sector ri dl' .1 il l ',int. alimentate prin intermediul transformatoarelor T r1 , TT2' TT3:

contactul 2 ~i acesta apasa contactul 2', iar apoi - sectorul contiD1 11lld I I harele de tensiune, care sint alimentate de transformatorul de

sa se ridice - !amela cu contactele l' ~i 2' este impinsa in sus, t; ClII II'III! II '. Dupa eum se constata din schema, puntile redresoare PI"

tactele 1 ~i l' deschizindu-se. I';j pot fi alimentate cu tensiuni proportionale cu tensiunile Intre

In aceasta situatie, transformatoarele de curent alimenteazi'l ill I ' 11I' IH'czentarea prin linii continue a alimentarii bobinajelor primaTe

serie bobina releului' ~i bobina de declan~are BD (prin contactelc ill I" 1111 1I:'.formatoarelor TTl' T r2 , TT3) sau eu tensiuni proportionale eu

chise 2-2', contactele 1-1' fiind deschise): intrerupatorul declan~t'a lol II l ' lIl dl' pe faza (reprezentarea prin linii intrerupte).
1'98 19!t­
 Fig. 11,8. Schema blocu[u ' ,I, r(;dresare. Cind schema de protectie transmite comanda de dcclall­
Burek de feMI111
allmen/ale de 10 ~ .
~
' to BACC. condensatoarele se descarca prin bobina de declan~are a 111tn:­
II ,' ,

.ha;:Z:::/:::' b-:-f11O11!'ll;-rt;rJ.-, I Ii I liltorului,

circuitul de descarcare fiind stabilit de unul din contactele
,, ·"'d or din schema.

B. PROTECTIA MAXIMAL~, HOMOPOLARA A LlNIILOR RADIALE

1. Principii de realizare

I )upa cum s-a mentionat ;;i Ii protectia generatoarelor (cap. 7),

IlI ll,:I~ defect in care are loc un contact intre 0 faza ~i pamint este insotit
I I. , :lparitia componentei de secventa homopolara a tensiunii ~i a curen­
lllhii. Datorita acestui fapt, impotriva defectelor monofazate (puneri la
1'''llilnt, in retelele cu curenti mici de punere la pamint, ~i scurtcircuite
"ll llI ofazate, in retelele cu curenti mari de punere la pamint), se utili­
1 ,1 /.;\ protectii homopolare, respectiv protectii care controleaza valoarea
I 1I 1IIlJonentei homopolare loa curentului ~i care actioneaza la depa~irea
\ ,l lorii de pomire stabilite.
Modul de obtinere a unui curent proportional cu componenta de
, I I' clIta homopolara este descris in capitolul 7, la protectia genera­
Puntea de redresare P 4 este alimentata de ia trahstorthatoateie d(.
11,.1 I"dor; pentru protectia homopolara a liniilor se utilizeaza de ase­
curent TC prin intermediul transformatorului T r4 , care are doua bobi­
11I "llea FCSH si TSH.
naje primare; pe linga conexiunea indicata in figura 11.8, cele dOll:
bobinaje primare pot fi legate ~i in serie, fiind alimentate cu diferenta
1It schema protectiei maximale homopolare cu FCSH sau cu TSH,
II "slCa alimenteaza un releu maximal de curent, care comanda un
fazoriala a curentilor secundari ai celor doua transformatoare de curenl
(solutie analoaga' cu cea din fig. 11.6). Condensatorul C t stabilizeaz:l
,, 1" 1' de timp; dupa trecerea temporizarii reglate, releul de timp i~i
l ilt /tide contactul ~i comanda releul de ie~ire. In functie de tipul retelei
tensiunea secundara a transformatorului T r4 .
.! III care face parte linia protejata, releul de ie~ire este fie un releu in­
Toate cele patru punti de redresare sint legate in paralel pe partea 1l lllIcdiar, care transmite comanda de declan~are a intrerupatorului,
curentului redresat, obtinindu-se la bomele de ie~ire (bomele 8 ~i 9) Iii' 1111 releu de semnalizare, care avertizeaza personalul de tura.
curentul redresat necesar alimentarii releelor din schema protectiei ma­ Astfel, in cazul unor linii radiale din retele cu curenti mari de pu­
ximaIe de curent. Condensatorul C 2 are rolul de aplatisare a tensilUlii 1I1'11' 1a pamint, cum sint liniile de 110 kV - unde un defect la pamint
redresate de blocul BACC, variati9, in timp a tensiunii redresate fiind I, '" C'zinta un scurtcircuit monofazat - se prevede un releu intermediar
mai apropiata de cea a tensiunii continue. ,ii' i('~ire care comanda declan~area intrerupatorului, dupa cum rezulta
Intr-o varianta mai recenta, blocul BA CC este realizat cu 0 singur:1 I dill schema reprezentata in figura 11.9. La linii radiale din retele cu
punte de redresare in circuitul de tensiune. , IJll'nti mici de punere la pamint, cum sint liniile de 6-15 kV - unde
Un aIt dispozitiv care acumuleaza energie pentru a 0 fumiza bobinci 11 11 ddect monofazat inseamna 0 punere la pamint, care nu prezinta
de dec1an~are a intrerupatorului - atunci dnd schema de protectil' 1I1 I I'erciol imediat - releul de curent, dupa cum rezulta ~i din shema
il:ran-smite comanda de declan~are - este blocul DCA (dispozitiv dt' I I' , '1l'zentata in figura 11.11, comanda numai 0 semnalizare.
otlTenil: alternativ), fabricat de asemenea la ICENlENERG. Acest bloc Liniile de 110 kV sint de regula prevazute cu protectii de distanta
are condensatoare care, in regim normal de functionare a liniei prote " cap. 14); intrudt majoritatea tipurilor de protectii de distanta ac­
jate" ,se incarca prin intermediul unui transformator ~i al unei plln~i 1"' II';lza ~i la scurtcircuitele monofazate, protectia maximala homopolara

200 201
 -----/fOkV se mai monteaza numai dnd este indi­ 11 101' superioare continute in curentul de defect sint mult mai mari
cat sa existe 0 protectie de rezerva su­ II, ·/:lt. cele ale armonicilor superioare continute in curentii de defect
plimentara (protectia de rezerva a unt:i , " r (' circula prin celelalte linii.
linii este asigurata de protectiile ell' Avind in vedere aceasta diferenta importanta, la ICEMENERG au
distanta de pe liniile vecine). 1111.1 elaborate ~i sint prod use indicatoare selective de puneri la pamint
In retelele cu curenti mici de punen' (,I.; P) ~i relee de protectie selectiva impotriva punerilor la pamint (RP P)
Illi 11 Ii Ii l~ pamint (de tens~~.mi cuprinse intre 6 dill retele cu neutrul izolat sau compensat, care selecteaza linia defect a
~l 35 kV), curentlI de defect au va­ ,1"1';1 continutul armonicilor superioare in curenpi homopolari. Alimen­
lori foarte reduse, datorita impedan­ Itlll'a releelor RPP poate fi facuta de la TSH sau de la FCSH. '
tei mari a circuitului prin care circul.-, Tot Ia ICEMENERG a fost elaborat ~i este fabricat un releu elec­
acesti curenti. Ii "lIie directional de procese tranzitorii RDT, care actioneaza in tim­
'In t cazuI' I"d regimului tranzitoriu al punerilor la pamint monofazate pe linii cu
P'
~ Ig.
11 9 S h
..
t 'f'l '
e ema n I ara a pro- I retelelor
f t' de dla tensiunea
A t I 111 '111 rul izolat sau compensat.
teetiei maximale homopolare pentru ~enera oare o~. unc,lOnm cu nen ru
o linie radiala dintr-o retea eu eurenti lzolat, cnrentu de punere monofazati, Aeest releu controleaza defazajul dintre tensiunea homopolara U 0
mari de punere la pamint, la pamint circula prin capacitatea re­ I,' I'mentul homopolar £0 In prima semiperioada a regimului tranzitoriu,
telei in raport cu pamintul; aceast a II I ionind in functie de valoarea acestui defazaj ~i asigurind 0 sensi­
capacitate reprezinta 0 impedanta de valoare ridicata ~i, ca urman" 'id; fate foarte ridicata.
curentii capacitivi respectivi sint foarte mici (situatia prezinta analogij
cu cea expusa in cap. 7, la protectia generatoarelor impotriva punerilor
]a pamint in stator). Punerea monofazata la pamint prezinta insa pe­ 2. Scheme trifilare
ricole in cazul unei functionari indelungate In acest regim ~i de aceea
protectia trebuie sa transmita 0 semnalizare la aparitia defectului, Sdlema trifilara din figura 11 .9 ilustreaza realizarea unei protectii
pentru ca personalul de tura sa ia masuri. Iil,ix imale homopolare pentru 0 linie radial a de 110 kV, FCSH alimen­
Astfel, in primul rind, faza pusa la pamint capata potentialul nul Iliid rdeul de curent 1, care comanda releul de timp 2; dupa trec~rea
al pamintului, iar tensiunile fazelor sanatoase cresc de VI ori, ceea Cl' 1IIII I'Orizarii t a2 , releul 2 determina actionarea releului intermediar 3
, .,cesta comanda declan~area intrerupiHorului.
determina suprasolicitari ale izolatiei acestor faze.
In al doilea rind, aceste suprasoliciUiri maresc probabilitatea stra­ I'e:ntru ca releul 1 sa nu actioneze gre~it, ca urmare a curentilor
pungerii izolatiei unei alte faze, ~i deci a transformarii defectului mon()­ ii" dczechilibru, curentul de pornire I pr1 se calculeaza cu 0 relatie de
fazat intr-un scurtcircuit bifazat prin pamint (denumit ~i dubla punen' illl ilia expresiei (7.32). Temporizarea ta2 se determina folosind tot prin­
la pamint), care prezinta toate pericolele caracteristice scurtcircuitelor. , 11'" II cre~terii tern porizarilor In trepte de la consumatori spre sursa,
In cazul retelelor compensate, cu neutrullegat la pamint prin bobin;"1 "I -..i la protectia maximal a de curent impotriva scurtcircuitelor intre

de stingere, are loc compensarea componentelor capacitive ale curen­
tului de punere la pamint monofazata, rezultind acest curent pen tnl
valori foarte mici.
Ca urmare, protectiile realizate numai cu FCSH sau TSH nu pol
asigura selectivitatea, intrudt curentul de punere la pamint care cir­
cula prin Iinia defecta este mai mic dedt curentul capacitiv care circuI"
prin alte Iinii din aceea~i retea (curent care se inchide prin capacitatik
Iiniilor in raport cu pamintuI) ; realizarea unei protectii selective pe baza
valorii curentului de punere la pamint nu mai este astfel posibila.
De aceea, pentru protectia liniilor de 6-35 kV impotriva punerilor
la pamint monofazate au fost elaborate alte principii. Vnul dintre acest/'
principii se bazeaza pe faptul ca pe linia defecta amplitudinile armoni­
1,1 " . La stabilirea temporizarilor crescatoare in trepte trebuie insa sa
, "'ll1sidere numai elementele legate galvanic de linia protejata (deci
""III:li elementele din reteaua de 110 kV), ceea ce conduce la temporizari
"i ,l t Illici decit In cazul protectiilor maximale impotriva scurtcircuitelor
Itl l ll: faze, unde pentru stabilirea temporizarilor sint considerate ~i
, II 1I J1~ ntele cuplate magnetic - prin transformatoare - eu linia prote­
i ll l,l,
I lin figura 11.9 rezulta ca pentru FCSH protectia maximala homo­
111 11.11 ';\ necesita trei transformatoare de curent, ceea ce
conduce la un
" 1',1 ridicat. 0 solutie mult mai ieftina se obtine daca seutilizeaza ace­
l'II, i tTansformatoa~e de curent pentru a alir'nenta atlt protectia maxi­
III,d. 1 de curent impotriva scurteircuitelor intre faze, dt ~i protectia

202 203

~----L.--~ La
-m 1'1' I~ .~ semnul
Fig. 11.10. Folosirea transformatoarelor de curent Fig. 11.11 . Schema trifilaril.
ale altor protectii pentru alimentarea protectiei protectiei rnaximale hontu
maximale hornopolare. polare pentru 0 linie radial
dintr-o retea cu curenti mici II
punere la pamint.
maximala homopolariL Schema corespunzatoare acestei solutii este n '
prezentata in figura 11.10.
Releele 1 ~i l' formeaza protectia maximala de curent impotriva scurl
circuitelor intre faze, instalata pe fazele R ~i T. Montind un transformatol
de curent ~i pe faza 5 ~i legind la un punct comun borna bobinajului
secundar al acestui transformator cu conductoarele de ie~ire din bn­
binele celor doua relee 1, bornele A ~i B astfel obtinute reprezinta bor
nele de ie~ire ale FCSH. Acest lucru se verifica imediat, constatlnd
ca la bornele A ~i B sint legate in paralel bobinajele secllndare ale celor
trei transformatoare de curent.
Ca urmare, releul 2 - alimentat de FCSH - ~i releul 2' formeaza
o protectie maximala homopolara, releul intermediar de ie~ire 3 fii nd
comun.
Schema din figura 11.11 ilustreaza realizarea unei protectii maxi­
male homopolare pentru 0 linie radiala de 6 kV. Cablul liniei trece pdn
interiorul miezului TSH, iar bobinajul secundar al TSH alimentea7.:"1
releul de curent 1, care transmite 0 semnalizare in cazul aparitiei unci
puneri la pamint pe linie.
Cutia terminal a a cablului este izolata fata de constructie si estl·
legata la pamint printr-un conductor care trec~ tot prin inte;ior~l mie­
zului TSH, ca ~i in figura 7.15, b.
La un numar redus de linii radiale racordate Ia bare de 6- 15 kV
se poate instala pe barele colectoare un singur dispozitiv de control al
204
I ,I, \i "i (de exemplu, cu 3 voltmetre), fara sa se mai prevadii protectii
I. 1lIl ll p,)lare pe fiecare Iinie. La aparitia unei puneri la pami'nt pe una
.11 11 illlii, dispozitivul de control al izolatiei transmite 0 semnalizare,
" I i:d nd personalul de tura; acesta deconecteaza pe rind fiecare linie
1.1 :I.lmlarea semnalizarii identifica linia defecta.
c\ c('ste operatii sint contraindicate pentru barele Cll multe linii de
l,le' ," I~, deoarece conduc la numeroase deconectari, ~i deci la in treruperi
I I ,lilll1cntarea consumatorilor.
n E ZUMAT
1. Pentru asigurarea selectivitatii, temporizarile protectiei ma­
ximale de curent a liniilor radiale trebuie sa creasca de la consu­
matori spre sursa,
2. La liniile care alimenteaza transformatoare cu conexiuni
stea-triunghi, schemele cu doua transformatoare de curent ~i trei
relee pot asigura (pentru anumite defecte) 0 sensibilitate de doua
ori mai ridicata dedt schemele cu doua transformatoare de curent
~i doua relee.
3, Alimentarea Cll curent operativ aIternativ a schemelor pro­
t cctiilor maximale de curent se. poate realiza fie direct de la trans­
formatoarele de curent care alimenteaza protectia, fie prin in­
termediul unor punti de redresare, fie prin intermediul unor con­
densatoare i'ncarcate prin transformatoare intermediare ~i punti
de redresare,
4. Protectia temporizata a liniilor cu curenti mari de punere
la pamint impotriva scurtcircuitelor monofazate se realizeaza ca
protectie maximala homopolara. Protectia liniilor cu curenti mici
de punere la pamlnt Impotriva punerilor la pamint monofazate
sc poate realiza prin intermediul unei protectii maximale homo­
polan;, prin controlul continutului de armonici superioare in cu­
rentu! homopolar (releele RPP) sau prin controlul defazajului
dintre tensiunea homopolara Uo ~i curentul homopolar 10 In prima
semiperioada a regimului tranzitoriu (releul RDT).
VERIFICAREA CUNO$TlNTELOR
!. Cum se asigura selectivitatea protectiei maximale de curent a
liniilor radiale?
I) prin elemente directionalc?
205
 ~~
! !,II" Ll transformatoare de

b) prin introducerea unor temporizari crescatoare de la consuma lHl1

spre sursa?
c) prin introducerea unor temporizari cresditoare de la sursa S I'll
IIII IIi illstalate la capatul Ii­

i I rll lhpre alimentare - co- ...:-....

K ·1
D
I
C t801:'

11I.I 'lI doi direct, fa.ra temporiza- (,"-J ...)

consumatori? Z I a
" 1" Ii1 intermediar de iesire
2. In ce cazuri schemele protectiei maximale de curent cu dOl lll
transformatoare de curent ~i trei relee asigura 0 sensibilitate 111111
mare dedt schemele cu doua transforrnatoare de curent si dOli I I
relee? '
! ti l , Itlll~area intrerupatoruiui,
li1 11111 iL nu sint introduse tem-
1 ~ lIi Iii. selectivitatea se asi-
l
jo¥'
. Ipp
K
I
I
L.RL'!lim .
maxIm
R~/m. .
II! 01 Iii in alegerea corespunza­ mlntm
a) in cazul liniilor care alimenteaza direct motoare electrice?
!1j ,!I' a curentului de pornire,
b) in cazul liniilor care alimenteazi'i transformatoare cu conexilllli
il ili " lltilizata 0 relatie ana­
stea-stea?
l,j;I]!.l i I'U (7.12) ~i (8.30).
c) in cazul Iiniilor care alimenteaza transformatoare cu conexill l1l
III figura 12. 1, a este re­

. stea-triunghi? lZa
Ji! " "lllat simplificat, pentru

3. Dad. in locul de montare .a protectiei sint instalate baterii dl

111 1',111: :1 faza, modul de rea­

acumulatoare, care este cel mai indicat tip de curent opera I i\' b
Il i: II I' a sectionarii de curent, Fig, 12.1. Sectionarea de curent pentru linii
pentru alimentarea protectiei?

;ii III figur~ 12.1, b sint tra­ radiale:

a) continuu?

,I, "llrbcle de variatie a cu- a _ schema monofilara simplificata; b - diagramele de

b) alternativ?
varia~ie a curen~ilor de scurtcircuit.
I' 111 111 II' de scurtcircuit (in re­
c) redresat ?

1111 III<lxim si minim de func­

4. Cum se asigura protectia selectiva a liniilor radiale din retele iii 1' 1" 1.11<: a liniei protejate) , In functie de distanta l dintre defect ~i locul
:35 k V cu neutrul compensat ?
,Ii III :;lalare a protectiei.
a) prin controlul valorii curentului de punere la pamint?
l 'l'n tru ca protectia 1 sa nu actioneze neselectiv la defecte exte­
b) prin controlul tensiunii homopolare?
' 1'1111 " ('ste necesar sa se adopte un curent de pornire I ppl mai mare
c) prin controlul continutului de arrnonici superioare 1n cun'J1\
,[, • Ii valoarea maxima posibila a curentului de scurtcircuit care poate
homopolari ?
II ,,'111 ':1 la un defect exterior, rezultind astfel relat ia :
Ippl K S;/8e1llaXK1' ( /2.1)

!I I ',IJ'I':
CAP ITO L U L 12
/\' :;;0 1,2 ... 1,3, dnd se folosesc relee RC;

/\' :: '(/ 1,4 ... 1,5, dnd sint utilizate releele RTpC, la care sectionarea

SECTIONAREA DE CURENT PENTRU LlNIlLE RADIALE este realizata prin intermedinl elementului electromagnetic;
este valoarea supratranzitorie a componentei periodice a
f ' " lIIa x Kl
curentului de scurtcircuit in cazul unui defect in Kl aparut
A. SECTIONAREA DE CURENT

in regim maxim.
iMPOTRIVA SCURTCIRCUITELOR iNTRE FAZE

1. Principii de realizare
Pentru protectia rapida a Iiniilor radiale impotriva scurtcircuiteloT
lntre faze se utiIizeaza sectionarea de curent, realizata pe baza acelora~i
principii ca ~i la transformatoare: releele de curent ale sectionarii - co­
206
\'1 \I1ctul K 1 fiinel cel mai apropiat punct exterior liniei protejate, cu­
!, "III i 1,e max KJ reprezinta valoarea maxima posibila pentru un curent
dl '"n lrtciruit exterior, intrudt la , defecte exterioare mai departate cu­
I I " I,ll de scurtcircuit se miqoreaza.
I<cprezentlnd in figura 12.1,b orizontala corespunzatoare valorii cu­
I I I Ii "lui de pornire I ppl' se constata ca intersectiile acestei orizontale
201
 cu curbele de variatie a curentilor de scurtcircuit determina pe liniu
protejata delimitarea unor zone de actionare ~i a unor zone moar1\'
pentru protectia 1.
Astfel, pentru regimul maxim de func1:ionare punctul C' de in ter
seqie (corespunzator pe Iinia protejata punctului C din fig. 12.1, a)
deIimiteaza zona de aqionare de lungime I za - cuprinsa intre punctele A
~i C ale liniei - ~i zona moarta de Iungime Izm cuprinsa intre punctele ('
~i Bale liniei. Pentru defecte aparute in regim maxim intre punctelc A
~i C, curentul de defect este mai mare dedt curentul de pornire 1 1'11 1
$i proteqia 1 actioneaza, iar pentn! defecte care apar intre C ~i B cu­
rentul de defect este mai mic dedt curentul de pornire 11'1'1 ~i protectia I
nu actioneaza.
In mod analog, punctul de intcrsectie D' (corespunzator punctului j)
pe linie) delimiteaza 0 zona de actionare AD ~i 0 zona moarta DB pentru
regimul minim de funqionare; lungimile acestor zone nu mai sint mar­
cate in figura 12. 1, b. Se constata ca in regimul minim rezulta 0 Z0I1 ;1 Fig, 12.2, Schema trifilaril a sectionilI"ii de curent.
moarta de lungime mai mare dedt in regimul maxim.
Sectionarea de curent este folositii impreuna cu protectia maximaL I
de curent, care asigura lichidarea defectelor din zona moarta 9i poat,~ Ilillt! folosite relee de curent de tip RC pentru cele doua protectii; in'
actiona ca rezerva pentru Iichidarea unui defect din zona de actionan' ,"'I:st caz, protectia maximala de curent are 0 caracteristica de timp
a sectionarii, in cazurile 111 care sectionarea are un refuz de funqionan' II l1l r pendenta.
~i nu asigura Iichidarea defectului respectiv. Daca se folosesc relee de tip RTpC, atunci cu doua relee se reali­
In unele cazuri se folosesc sectionari de curent in doua trepte, ell " .IZ:1 ambele protectii, elementul de inductie reprezentind 0 protectie
o treapta rapida ~i 0 treapta temporizata. 111;1 ximala de curent cu caracteristica limitat dependenEl, iar elementul
I 1"(,'lromagnetic realizind seqionarea; in locul schemei din figura 11.2:

". obtine schema din figura 11.5, In care stnt concentrate cele doua
l'lotcctii.
2. Scheme trifilare ale seqionarii de curent

impotriva scurtcircuitelor intre faze

1n alte variante, schemele sectionarii de curent sint realizate cu:

Fiind 0 protectie impotriva scurtcircuitelor intre fazc, sectionarl';t
se instaleaza pe doua faze (necesitind doua transformatoare de curclll
~i doua relee), Intrudt Ia orice tip de scurcircuit lntre faze este afectatfl
eel putin una dintre fazele prevazute cu transformator de curent.
Pentru economie de transformatoare de curent, releele sectionfull
sint alimentate de aceleasi transformatoare de curen't care aIim~nteai' :1
~i releele de curent ale p~otectiei maximale lmpotriva scurtcircuitcllJI
intre faze, rezultfnd schema din figura 12.2. Releele de curent 1 repl"l'
zinta sectionarea de curent si comanda direct releul intermediar d.
ie~ire 4, i~r releele de curent '2 ~i releul de timp 3 formeaza protec t ia
maximala de curent.
In schema din figura 12.2 este reprezentata 0 varianta cu cun 'lI l
operativ continuu pentru realizarea seqionarii ~i a protectiei maxima l",
, 11I\.'llt operativ alternativ sau red~esat.
B. SECTIONAREA HOMOPOLARA
1. Pirncipii de realizare
impotriva scurtcircuitelor monofazate - deci impotriva defectelor
"11)110fazate de pe linii radiale cu tensiunea de 110 k V ~i mai mult - '
I'1I:tle fi utilizata 0 sectionare homopolara, functionind pe principii ana­
IIII I/:;C cu cele mentionate la sectionarea de curent.
Astfel, pentru determinarea curentului de pornire a sectionarii homo­
l'I":lre se traseaza curbe care reprezinta grafic dependenta dintre curen­
1111 de scurtcircuit monofazat (in regim maxim ~i minim) ~i distanta I

208
,\ Protec1ia prin reJee - c. 1675 209
 dintre defect ~i locul de instalare a protectiei, rezultind un aspcc l II
mana tor Cll cel al curbelor din figura 12.1.
Pentru curentul de pornire a sectionarii homopolare se adopta ;IJII
o valoare superioarii celui mai mare curent de scurtcircuit mono':! !,11
care poate aparea la un defect monofazat exterior, conform unei "dat i
analoage cu (12.1), fiind asHel asiguratii selectivitatea.
Scurtcircuitele monofazate apiirute in zona moarta a sectinll.1I 11
homopolare sint lichidate de protectia maximala homopolara a Lill I! I
2. Scheme trifilare
Sectionarea homopolara, ca ~i protectia maximaIa homopolara, 111"1 ,
sita , un filtru FCSH, pentru a sesiza aparitia unui defect monofa;-';II
In scopul unei cit mai mari economii de transformatoare de cun'll!
se recomanda ca toate cele patru protectii mentionate in capitolelc II
~i 12 (protectia maximala de curent ~i sectionarea de curent _ impotri\ il
scurtcircuitelor intre faze, ~i protectia maximala homopolara ~i seeP"
narea homopolara - impotriva scurtcircuitelor monofazate) sa, fie alt
mentate de un singur grup de trei transformatoare de curent. In at (",1
caz, in varianta folosirii curentului operativ continuu rezulta schell'"
trifilara din figura 12.3.
Sectionarea de curent (releele de curent 7) ~i protectia maximaLI
de curent (releele de curent 2 ~i releul de timp 3) sint instalate pe dOIl .1
faze: folosind ~i al treilea transformator de curent, la bornele A ~ I
se obtine conectarea in paralel a bobinajelor secundare ale celor tll'l
transformatoare de curent (ca ~i in fig. 11.10), deci releele de curen l
-'iii 5 sint de fapt alimentate de un filtru FCSH. Relelll de curent 4 repl"!'
zinta section area homopolara, iar releul de curent 5 ~i releul de timp (I
Fig. 12.3. Schema ansambllllui protectiilor unei Iinii radiale.
210
,II • dI.;1 protectia maximal a homopolara. Toate cele patru protectii
"I 11111. 1 releul intermediar de iesire 7.
,j " (ionarea homopolara poate fi realizata ~i in varianta cu curent
I I 111 V alternativ sau redresat in schema comuna Cll sectionarea de
litl( d
1(1 Z U MAT
1. SeIectivitatea sectionarii de curent, prevazuta impotriva
':(']utcircuitelor intre faze pe liniile radiale, se asigura prin ale­
i:I'rea curentului de pornire in Junctie de curentul maxim de scurt­
circuit exterior.
2. Defectele aparute in zonele moarte ale sectionarii de curent
:.1nt lichidate de protectia maximala de curent temporizata, in­
:;lalata pe linia respectiva, releele acestei protectii ~i releele sec­
f ion~rii de curent fiind alimentate de la aceleasi transformatoare
('Ie curent. "
3. Selectivitatea sectionarii homopolare se asigura prin ale­
!;(:rea curentului de pornire in functie de curentul de scurtcircuit
Illonofazat maxim exterior.
4. Defectele monofazate aparute in zona moarta a sectionarii
homopolare slnt lichidate de protectia maximala homopolara a
liniei.
IIUlKAREA CUNO~TINTELOR
I. Cum se stabile~te curentul de pornire a sectionarii de curent
pe liniile radiale?
I) in functie de curentul de sarcina maxima a liniei?
b) in functie de curentul de scurtcircuit exterior in regim minim?
c) in functie de curentul de scurtciruit maxim exterior?
J... Ce performanta nu mai poate fi asigurata dad s-ar adopta curentul
de pornire a sectionarii de curent mai mare sau egal cu curentul
de scurtcircuit maxim exterior, In scopul eliminarii zonei moarte?
a) rapiditatea?
h) selecti vi tatea?
c) siguranta?
.1. Cum este asigurata lichidarea scurtcircuitelor intre faze aparute
in zona moarta a sectionarii?
a) prin actiunea protectiei maximale de curent a liniei?
b) prin actiunea protectiei maximale homopolare a liniei?
c) prin actiunea sectionarii homopolare a liniei?
21l
 CAPITOL Ul 13
PROTECTII DIRECTIONALE ALE RETELELOR BUCLATE
A. ASIGURAREA SELECT/VITATII PROTECTllLOR RETELELOR BUCLATE
1. Necesitatea releelor direqionale
Retelele bUc1ate sint retele In care un scurtcircuit poate fi alimen tal
I'" I .I' ilor nu pot fi stabilite astfel incH la orice defect protectiile liniei
" 1"" ' live sa actioneze cu cele mai mici temporizari (ceea ce ar repre­
, ,, ! " indeplinirea conditiei de selectivitate, intrudt toate celelalte linii
Ii · , ,1I111ne In functiune).
I IIlnbinind temporizarile in trepte cu introducerea unor relee direc­
!oll" d, ·, rezulta 0 protectie maximala de curent directionala ell functio­
j j II <': 1 selectiva. .
I),' asemenea, in cazul sectionarilor de curent pentru retele buc1ate,
, I" j-' ivitatea nu poate fi asigurata numai prin alegerea corespunza­
(li l lI( ' a valorii curentului de pornire, ci este necesara ~i introducerea

numai pe doua cai, indiferent de punctul In care a aparut defectul. UII 'II'''' relee directionale, rezultind sectionarile de curent directionale.
exemplu de retea buc1ata este reprezentata In figura 13.1; cele pat rll III mod analog, In componenta p~otectiilor homopolare dir{ retele
"I II I;,te trebuie introduse relee directionale, care asigura selectivitatea
linii ale retelei formeaza 0 bud:1
Ilf tddilrii scurtcircuitelor monofazate.
inchisa, alimentarea fiind asigll
rata de centrala conectata la ba
A
re1e A; de la barele A , B, C ~i /)
pleaca linii radiale. 7. Relee direqionale
Se constat a ca, in cazul UTllli
III capitolul 3 este descris releul directional realizat pe principiul
scurtcircuit aparut pe una di ll
1I1 i1 11ctiei, cuplul de rotatie M rot al releului avind expresia:
linii, de exemplu In punctul A".
o-...--,!""-~
alimentarea defectului se face pl' Mro.- = KrU,.IT cos ((jlr + ex), (13.1 )
doua cai. Pentru lichidarea scur t­
circuitului este necesara intreru ­ ii, care:
Fig. 13.1. R etea buelatiL
perea aliment<l.rii defectull1i dill {T r este valoarea efectiva a tensiunii la bornele bobinei de tensiune
toate directiile ~i de aceea liniik a releului;
din retelele buc1ate slnt prevazute la ambe1e capete cu intrerupatoan' IT valoarea efectiva a curentului din bobina de curent a releului ;
9i cu protectii prin relee.
'f'r defazajul dintre fazorii U r ~i L, practic egal cu defazajul
Sectionfnd buc1a din figura 13.1 chiar in central a, la barele A St. dintre fazorii U ~i L reprezenUnd tensiunea ~i curentul
obtine schema echivalenta din figura 13.2, formata dintr-o succesiunc liniei protejate (in punctul de instalare a protectiei);
de linii ell alimentare bilaterala. Retelele bUc1ate pot fi Intotdeauna ex unghi intern al releului, definit in relatia (3.13);
reprezentate sub aceasta form a. /{r coeficient de proportionalitate.
In cazul retelelor buc1ate, selectivitatea nu poate fi asigurata numai Aparitia unui scurtcircuit pe linia protejata este insotita de 0 va­
prin mijloacele utilizate In cazul liniilor radiale. Astfel, in cazul protec­ I'.!lie importanta - cu aproximativ 180 0 - a defazajului dintre ten­
tiilor maximale de cutent nu este suficient numai principiul tempori­ ,jl1Dea U ~i curentuilia unul din capetele liniei (v. fig. 6.1), deci de
zarilor in trepte crescatoare de la consumatori spre sursa; In retelele \ .11 iatia importanta a defazajului CPr' Datorita acestei variatii se schimba
buc1ate, alimentarea defectelor se face din doua directii ~i valorile tem- +
,"lI111ul expresiei cos ((jlr ex), deci se schimba semnul ~i sensu I cuplului
1\1 Tol' care actioneaza asupra elementului mobil al releului directional
A B c A ,f" la acel capat al liniei la care a avut loc variatia importanta a defa­
Fig. 13.2. Retea eu alimentare

/,; 1 iului.
bilateralil eehi valenta retelei

din figura 13.1.

Pentru releul directional de la acest capat, In regim normal de func­
I,,,nare, cuplul lV/rol actioneaza in sens opus inchiderii contactelor
212
213
releului, iar la aparitia unui scurtcircuit pe lin ie, cuplul .LVIrot actioneazu (~ontrolul defazajului rpr + IX (in raport cu valoarca de 90°) prin
in sensul inchiderii contactelor. IIIknnediul compararii amplitudinilor poate fi pus in evidenta cu aju­
In prezent, protectiile direqionale sint realizate nu numai prin ill "" 11 1 diagramei fazoriale din figura 13.3, intre fazorii 1'11 ~i N2 existlnd
termediul releelor de inductie, ci ~i prin intermediul releeloT electro
magnetice, magnetoelectrice ~i electronice. Posibilitatea unor asemenca d,·I. \zajul rpr + (1..
Dil1 figura 13.3,a se constata ca daca:
realizari poate fi ilustrata pornind de la faptul ca schimbarea semnulu i
;;i sensului cuplului de rotatie M rat - din expresia (13.1) - are lor 0°< rpr +(1. < 90°, (13.12)
dnd este indeplinita conditia:
.["1 i daca este indeplinita conditia (13.4), atunci intre modulele sumei
cos (CPr + ex) = 0 (13.2) I. l/oriale:
deci dnd: ~=Nl+Nz (13.13)

CPr + ex = 90°, 270°, 450°... (13.3) diferentei fazoriale:

12=N 1 -N z (13.14)
intr-adevar, semnul cuplului lvIrot este determinat de semnul tel"
menului cos (CPr + ex) din expresia (13.1), intrudt ceilalti factori (I<r.
U r, Ir) sint pozitivi. Rezulta astfel ca pentru: I II ' loc relaFa:
5 == I~I> IDI ==D. (13.15)
- 90° < CPr + ex < 90° (13.4)
III r' ~, ins a :
se obtine: 90° < CPr + IX < 180°, (13.16)
cos (CPr + ex) > 0 (13..~)
'.1 " i daca este indeplinita conditia (13.7), atunci - conform diagramei
,
51
' iI'i rigura 13.3,b - reZUlta:
M rat > 0, (13.6)
5=1 5 1< IDI =D. (13.17)
zar pentru
90° < rpr + ex < 270° (13.7) I'rcsupunind ca inchiderea contactelor releului are loc dndlYl rat > 0
se obtine 1' ; \ in relatia (13.6). ~i deci conditia de actionare este definita de ex­

cos (rpr + IX) < 0 (13){) t", . .iil(~ (13.4) ~i (13.5), rezulta ca pentru inchiderea contactelor rele­
111 111 ,~ste necesara conditia (13.15).
~i
I n cele ce urmeaza se verifica fa ptul ca de la condi t ia (13. 15) se
M rat < O. (13.9) 'I!llI g e la conditia (13.5) , cele doua conditii fiind deci echivalente.
Trecerea de la valorile negative la cele pozitive (9i invers) ale cuplullli ,\ ,11 1'1, din relatia (13.15) se obtine prin ridicarea la patrat:
M ra ! are loc pentru: 52> D2. (13.18)
CPr +
ex = 90° ( 13.10)
"?i pentru c
CPr +
IX = 270° = - 90° (13.11)
{considerind numai valorile cuprinse intre 0 9i 360°) 9i, prin urman',
:releul directional controleaza valorile defazajului rpr + ex in raport ell I I" 1.1.3. Diagrame fazo­

valoarea de 90°. ,1.1 1. I'I 'ntru ilustrarea con­

Acela~i control poate fi realizat indirect, pe alta cale, prin intel " liI" "i unui defazaj prin

'III ' I IIl l)iliul compararii unor

mediul compararii unor amplitudini, ceea ce permite utilizarea releelOl .b'z

ampJitudini:
dectromagnetice, magnetoelectrice sau electronice. CP.r
1' .I 'I,lll + ex < 90° j a b
o:azul '1'. + ex> 90'.
214 215
 Aplidnd teorema lui Pitagora generalizata pentru triunghiul A /II :l. unnare, conform relatiilor (13.13)
J<,lJe ja
din figura 13.3, a ~ corespunzatoare conditiei de actionare (1.1.-11. , 11.1. 14), releul directional care controleaza
respectiv (13.12) - rezulta: It l"l,i.t jul CPr +
IX, prin intermediul com­
I, ll ,llii unor amplitudini, este alimentat cu
D2 = Ni + N~ - 2N 1N z cos (<flr + 0:). (13.19) I!h l! i mile alternative:
De asemenea, aplidnd aceea~i teorema pentru triunghiul ABC 'iI K,,!
avind in vedere ca unghiul din Beste ega! cu 180 0 - (CPr + IX), iar latm ll
' t' = Nl + N z =
KJl.f"j + Kzl} (13.24)

BC este egala cu N I == I N Ii, rezulta: II = NI - N z= KJl..eja. - Kzl

I dcctueaza comparatia modulelor S ~i D,

S2 = Ni + N~ - 2NIN2 COS [180 (<flr + IX)] =

0
-
I' linnind dnd este indeplinita conditia Fig. 13.4. Diagrama fazoriala

= Nr + N~ + 2N1N z cos (<flr + IX). (13.20) i I 1.15). • pentru determinarea marimilor

cu care trebuie alimentate bo­

Inlocuind expresiile pentru D2 ~i S2 din relatiile (13.19) ~i (13.20) in
inegalitatea (13.18), aceasta capata aspectul:
Nr + N~ + 2N N z cos (<flr + IX) >
1 Nr
cespectiv:
j Ibtinerea marimilor alternative definite
.I,' (13.24) se poate face prin insumarea fa­
binele unui releu directional,
functionind prin inte~ediul
", iala a unor tensiuni. compararii unor amplitudini.
+ N~ - 2NIN2 cos (CPr + IX)
III figura 13.5 este reprezentata schema
II l1 plificata a unui releu directional la care
I dcctueaza insumarea fazoriala a unor tensiuni, iar compararea aropli­
t Iidinilor este realizata de un element de comparatie EC, reprezentat de

4.N1N z cos (<flr + IX) > 0, ill! releu electromagnetic polarizat sau de . un amplificator electronic

de un de rezulta: oI t't\'ctor de polaritate. Transformatoarele auxiliare TAL ~i T A2 au dte

.I, ill rl bobinaje secundare identice.

cos (<flr + 0:) > o. (13.21) Notind cu U I ~i U 2 tensiunile corespunzatoare fiecarui bobinaj SE'­
' !IIlJar ~i tinind seama de stelutele care indica inceputul bobinajelor,
Se constaEt astfel ca, de la conditia de actionare (13.15), se ajunSI~ ,i'I,lIili\' ca tensiunea!l.Pl cu care este alimentata puntea de redresare PI
la conditia (13.21), identica cu conditia (13.5), conditiile respectiv" (lI.dresare dubHi alternanta, realizata cu diode semiconductoare) are
fiind deci echivalente.
Pentru realizarea unui releu directional prin intermediul compar~lril "': presia:
( 13.25)
unor amplitudini este necesar ca acesta sa fie alimentat cu suma ~i oj U p1 = U 1 + U 2 •
ierenta fazoriala a unor marimi alternative, conform relatiilor (13.13), ii P z se obtine:
'II limp ce pentru tensiunea U P2 de aliroentare a punt
~i (13.14). Intrudt intre tensiunea liniei U ~i curentulliniei L din locul
de instalare a protectiei, exista defazajul <flr (practic ega1 cu defazajul ( 13.26)
(lintre fazorii Q,. ~i 1r din fig. 3.15), iar releul directional trebuie sa con U p2 = Ql""'" U 2•
troleze defazajul <flr + 0:, se efectueaza 0 defazare prealabila in aVan!! Prin intermediul rezistente10r RI ~ R z ~i al condensatorului C,
a tensiunii U cu unghiul ct, ~i dupa aceea are loc alimentarea releuilli I,obinajul primar al transformatorului TAL este alimentat cu 0 tensiune
directional. / I ,t:ia., condensatorul ~i rezistentelementionate realizind defazarea in
Astfel, din figura 13.4 se constata ca intre fazorii KJl..e j " (defazal :1 vans cu unghiul IX in raport cu tensiunea U r (aplicata la bornele 1-1'
:tn avans cu unghiul 0: fata de fazorul KJlJ ~i Kzl- un de KI ~i K .\.' la un transform ator de tensiune). Considednd ca tensiunea secundara
:sint coeficienti reali - exista defazajul <flr + IX, care trebuie con trola t I I , a transformatorului TAL este aproximativ in faza cu tensiunea pri­
de releul directional. Comparind diagramele fazoriale din figurile 13.3 ilLaTa !!..rej", rezulta pentru tensiunea U I expresia:
./;'i 13.4, rezulta:
U1 = KJl..rejrJ., (13.27)
NI = K 1Ue j a.; ( 13.22)
N2 ~ K 2£. (13.23) III care J{ 1 este un coeficient de proportionalitate.
217
216
 lae/emenfe/e urmoroare IIlIt lo>1 U PI ~i rlP2' releul descris controleaza defazajul (p,.1 f'J. prill illlt:l­
.din schema prokc!iei Ii rJ 1\ Ii compararii unor amplitudini.
ll odulele Up! ~i U p2 se obtin prin red res area efectuata de pUlljih­
'1 .i /)2' Elementul de comparatie EC actioneaza dncl este illdepliniLI
•if 101 i (ia :

U p1 > U p2 , (13.31)
q "t/oaga cu conditia (13.13) ~i in acest caz transmite un semnal elemen­
I. "II urmatoare din schema protectiei.
Ikmentul de comparatie poate fi reprezentat de un releu electro­
IlIdl, ndic polarizat sau de un amplificator electronic detector de polari­
' d,'. In plimul caz, datorita prezentei unui magnet permanent, releul
IlI d.tli;,at actioneaza numai dad prin bobina releului curentul are sensul

n
TA2
' 11I" lItului II (fig. 13.5), debitat de puntea PI; 1ntrudt prin bobina
; 'il l'l ltul are valoarea II - 12 (unde 12 este curentul debitat de pun tea P 2)'
01"001 rcce curen tii II ~i 12 au sensuri opuse, rezulta ca releul polarizat

~R1
.. iltl11eaza daca:
2 2'
II> 1 2 , ( 13.32)
lIil lllclt in acest caz diferenta 11-12 are semnul ~i sensul curentului II'
_
Ur (onditia de actionare (13.32) este indeplinita daca este indeplinitii
.f 1I1I 100i(ia (13.31), corespunzi'itoare conditiei (13.15) pentru actionarea
Fig. l3.5. Rclcu directional cu insumare fazorialii. a unor tensiuni. I' ,I, dur directionale.

( 'Jlld elementul de comparatie este un amplificator electronic detector

Prin bobinajul primal' al transformatorului T A 2 (alimentat la bor
nele 2-2', de la un transformator de curent) circula curentul1T' PresH
punind ca tensiunea secundara U 2 este aproximativ in faza cu curentul J r
din bobinajul primar, rezulta pentru tensiunea U 2 expresia:
U 2 = K 21,·,
in care ](2 este un coeficient de proportionalitate.
Inlocuind expresiile tensiunilor U 1 ~i U 2 din rela tiile . (13. 27)
.1, JI()laritate, cum este cazul releului directional tranzistorizat RDc
Il ,dil.at la ICEMENERG (numit releu directional static), semnalul
,(, Ia ic~irea amplificatorului apare dnd sint indeplinite conditiile (13.31)
Ii i ( I:L12) ; numai in acest caz, tranzistorul primului etaj de amplificare
'11,,'1' din starea de conductie 1n starea de blocare ~i la ie~irea primului
, 1,1 j apare 0 tensiune diferita de zero. Aceasta tensiune determina
(13.2.':) 11111,1 rca In actiune a celorlalte elemente componente ale amplificatorului.
~l (13.2X) B. PROTECTIA MAXIMALA. DE CURENT DIRECTIONALA

in relatiile (13.25) ~i (13.26), rezulta: A L1NIILOR DIN RETELELE BUCLATE

Up! = K 1 U Tejrz + K 1T;

2 ( 13.29) 1. Principii de realizare
U P2 = KIUTe jrz
- K 2l T; (13.30)
f'rotectia maxima directionala a liniilor este prevazuta impotriva
deci se obt in expresii analoage cu cele din relatiile (13.2"'1). Intrucil , II I tcircuitelor intre faze ~i contine relee de curent, relee de timp, relee
elementul de comparatie EC compara modulele U pI ~i Un ale tensi. dll"<; \ionale ~i relee intermediare de ie~ire.
218
219
 Folosirea combinata a prineipiului temporizarilor in trepte Cll I li lli' I
piul directional in scopul obtinerii unei lichidari selective a def/Tl d, 101: ill trepte crescatoare spre centrala A, rezultlnd diagram a din
este ilustrata in figura 13.6, a, fiind reprezentate cinci linii alin l(' III.,' II' ,I ';Ilperioara a figurii 13.6. b. Temporizarile t~ ale reI eel or din pro­
de cele doua centrale racordate la barele A ~i B. La capete1e lilllilt Id, · I', 2', 3', 4', 5' se aleg in trepte crescatoare spre centrala B
sint figurate relee directionale ~i relee de timp, fara a fi indicate ~i n.I" I. 1I "lIl l1l1a din partea inferioara a fig.13.6,b).
de curent.
III ,;azul unui scurtcireuit in orice punct al retelei, de exemplu in
Pentru asigurarea selectiviUitii, toate releele directionale sint ;0 ', 111'\ 01111 II Ji K de pe linia L-4, sensurile conventionale ale curentilor de
alimentate (de transformatoarele de curent ~i de tensiune), intll ill II ircuit debitati de centrale1e A ~i B sint marcate in figura 13.6, a.
actioneze numai atunci dnd in locul de instalare a protectiei CUrt ' ''' II) r ,,"stata ca, in acest caz, actioneaza releele direction ale din compo­
are sensul conventional de la bare spre interiorul zonei protejate, tI,., .Ill! protectiilor 1, 2, 3, 4, 4' ~i 5', intrucit numai la aceste relee
spre linie; acest sens conventional corespunzator actionarii nd,.,./", 11 ' 11 1 conventional al curentului de defect coincide eu sensul sagetii din
directionale este indicat printr-o sageata in interiorul releelor dirf" II l'I II, lrul releului. Proteetiile 1', 2', 3', 5 nu pot actiona, blocarea lor
onale din scheme1e de protectie.
llill l oIdcrminata de faptul ca releeledirectionale ale acestor protectii nu
Tot in scopul asigurarii selectivitatii, temporizarile releelor de t illil
instalate spre centrala A (releele de timp din protectiile 1, 2, 3, .1, .1)
I,' IIWllicl eontactele.
11111 c1iagrama temporizarilor (fig. 13.6,b) se constata ca dintre pro­

se regleaza ca ~i cum reteaua protejata ar fi 0 retea radiala alimen tll' ;' Irq I til' I, 2, 3, 4 (protectiile situate intre A ~i K, care pot actiona),

numai de centrala din A, deci ca si cum centrala din B nu ar ex i", ,I I 111:ti mica temporizare 0 are protectia 4, iar dintre protectiile 4'

Ca urmare, temporizarea tas se aleg~ cu 0 treapta de timp !1t mai m:II ' I " (protectiile situate intre K :;(B, care pot actiona) , cea mai mica

dedt temporizarea protectiei de pe linia radial a care pleaca de la ban.l, ! ' ' oliII ,rizare 0 are protectia 4' . In consecinta, releul de timp din pro­

B (sau a protectiei consumatorilor racordati la barele B, daca d{~ 1,1 i • . (,.1 /1 i:;i inchide contactele inaintea tuturor releelor de timp din

aceste bare nu pleaca liniile radiale), iar temporizarile t , t , t • I. 111 " I" ('\:iile instalate intre A ~i K, iar contactele releului de timp 4' se

a4 aa a2
III ltid inaintea contactelor tuturor releelor de timp din protectiile

el L_~'~:zfnL}'~ ~fflL_~!. B<W,fflL-5 QI

I

ffl
e D E F I II l.tI:LLe intre K si B.

"I,
1{(~7,Ulta astfel ~a protectiile 4 9i 4' comanda dec1an9area celor doua
"' lIp{ltoare ale liniei defecte L-4 mai inainte ca alte dec1an9ari sa
1"1,1 1.1 avea loc, deci scurtcircuitul din K este lichidat selectiv, intrl1cit
1111.0 ddecta este scoasa din functiune 9i toate celelalte linii 19icontinua
a
f. I 1IIII,·!ionarea. Se recomanda faptul ca ie9irea din functiune a liniei defecte
o I I III! provoaca intreruperea alimentarii vreunei linii radiale, deci
11'1 ' cc)llsumatorii din retea ramin alimentati; acest avantaj caracte­
i I 1.1/,f\ relelele buc1ate 9i retelele complexe, spre deosebire de retelele

I Idl.dc.
I\\:d casi conc1uzii se obtin daca ar fi considerata 0 retea buc1ata cu
.II IIl/l1lii~ de linii sau aparitia unui defect Intr-un pu'nct diferit de
1,IIW llll K.
1 I, I
I loS I
I I 1
/) --" Y , . Scheme trifilare
to
b
Fig. 13.6. Proteqia maximala de eurent direetionala a unei retele ell alimentare bila..
I' iillcl prevazuta impotriva scurtcircuite10r intre faze, protectia ma-
III1.tI;"1 de curent directionala se monteaza pe doua faze, intrudt la orice
a - reprczentare sjmplifkat~
terall1:
a retcJei eu reJee directionale (pentru 0 sjngur~ faza) ~i de timp; b _ dill­
I", d<: scurtcircuit intre faze este afectata de defect cel putin una dintre
grama temporiz~riIor.
I I ,, 1, : pe care este instalata protectia, ceea ce asigura actionarea pro­
220 I·, t wi 9i lichidarea defectului. Schema trifilara a protectiei maximale

221
 II, ,weea, protectiile maximale de curent directiollak sillt dt' !'I'K'"I :,
iii IlIl.ate ca protectii de rezerva pe lingii. protectii de hal.a rapidt.: ; '"
11I "II'ct ii de baza ele sint de obicei folosite numai in retele ell kll~illlll':t
pll!.1 let 10 kV.

~c. ALTE PROTEqll ALE RETELELOR BUCLATE

I. Sectionarea de curent direqionala

TC
I','ntrn linia Cll alimentare bilaterala din figura 13.8, a cu sectionarile

! II It 'I t II. ,'Ilrent de la cele doua capete reprezentate simbolic prin releele de
'1t11'1I t 1 ~i 2, se considera ca punctul de scurtcircuit polifazat se de­
1I 111'.,'a za de la barele A spre barele B, ceea ce determina variatia curen­
Idnl de scurtcircuit 1 8cA ~i 1 8cB debitati de centralele din A ~i B, in
Fig. 13.7. Schema trifilara. a protectiei maximale de curent \ oll riormitate cu curbele din figura 13.8, b. Curentul 18cA scade cu depar­
directionale. I 01 I'd defectului de barele A (deci cu cre~terea distant ei l, masurata
111 1 11' defect ~i barele A), deoarece cre~te impedanta dintre defect ~i
de curent directionale, instalata la unul din capetele liniei protej att ', , . Iti l .tJa din A, iar curentul I 8cB cre~te cu distanta l, deoarece scade
este reprezentata in figura 13.7, Ii t'lll'd anta dintre defect ~i centrala din B.
Transformatoarele de curent TC alimenteaza releele de curent I I)aca se aleg curentii de pornire I ppl ~i I pp2 ai sectionarilor cu relat ii
~i bobinele de curent ale releelor directionale 2, iar transformaton" i 1I. t1 oage cu (12.1) - folosita la sectionarile de pe linii radiale - in
de tensiune TT alimenteaza bobinele de tensiune ale releelor 2. Relet,l" 111111 lie de curentii de defect exterior 18cmaxKl ~i 18cmazR2' se constata
de curent 1 pot comanda releul de timp 3 numai daca au aqionat ~, i ! 0 IlIllctionarea protectiilor nu este selectiva. Astfel, dad. la un scurt­
releele directionale 2, contactele releelor 1 ~i 2 fiind legate in serie. D(l(' ,1 . i \ I IIi I. exterior in punctul K 1 sectionarea 1 nu actioneaza, ~i deci func­
releele 2 nu-~i inchid contactele, atunci releul 3 nu poate fi comand'l t , Ihtllf':IZfl selectiv, in schimb sectionarea 2 actioneaza neselectiv, deoarece
chiar daca releele 1 ~i-au inchis contactele, deci in absenta actionii ni '"I1 'l llul IscmazKl este mai mar~ dedt 1 p 1>2' '
releelor directionale protectia este blocata.
Alimentarea bobinelor de curent 5i de tensiune ale reIeelor din'( I'
tionale se face in conformitate cu 0 schema numita "schema de 90°" , A A
ilJ 1 Z§2W~B
"-
I
I
Dupa cum se constata din figura 13.7, aceasta schema de conexilllli ~ u
prevede ca pentru releul directional a carui bobina de curent este a li ~ h 7~
mentata de transformatorul de curent de pe faza R bobina de tensiUllI'
I
sa fie alimentata cu tensiunea dintre celelalte doua faze; in mod analfW ~t& I
sint alimentate bobinele de curent 5i de tensiune ale celuilalt releu <Ii
rectional. '
'Schema de conexiuni mentionata are avantajul de a asigura 0 sensi
bilitate ridicata.
P entru releele de curent 1 (v. fig. 13.7), valoarea curentului de porni ll ;- f -­
se det ermina ca ~i la protectiile maximale de curentale liniilor radii! I, I I' I.'o.t-;. Sectionarea de curent di­ ..........-:= Isc ma" I"::
folosind relatia (11.3), rectionalii. :
L L -.....
Ca ~i protectiile maximale de curent de pe liniile radiale, protec~ jil, , III ITla simpUt'icaUi a liniei ell alimen­

ld l. dl \ral~l eu releele de curent ~i directio­

Iscmax K2
maximale de curent directionale ale liniilor cu alimentare bilateral.l , ([1' II tr u 0 singudi faza); b - diagrama b
au dezavantajul unor temporizari ridicate pentru lichidarea defectel(lf , I, \'I I I!;ltiC a cnrentilor de scnrtcircuit.
;1
ZZ3
ZZZ

II
 Pentru eliminarea posibilita.tii unor asemenea functiona.ri nes"','! I ,
este necesara instalarea unor relee directionale - reprezentate silld" .1
prin releul 2' - care sa. permita actionarea sectionarii resJl(" I,
numai la ddecte pe linie ~i sa blocheze protectia la defecte extCI i, h"
rezuIta astfel 0 sectionare directionala,
Schemele trifilal:e ale sectio~arilor directionale, reprezentind I'"
tect ii rapide ale liniilor cu aIimentare bilaterala impotriva scurtcirc II
telor intre faze, SlIlt asemanatoare cu schemele trifiIare ale protec i lilt
maximaIe direction ale (de exemplu, cu schema din fig . 13.7) farfl III
sa mai cuprinda releul de timp. Pentru economie de transfonn~ I I II,1I
de curent, protectia maximala directional a ~i sectionarea diree p(IJ1,d
pot fi alimentate de aeeleasi transformatoare de eurent, atunci '1 11.
sint foIosite impreuna - ea protectie de baza ~i ea protectie de [(~%!O l \
lmpotriva scurtcircuitelor intre faze - pe 0 linie eu alimentare flJ/1l
teralii.
2, Proteqia homopoladi direqionalii
Pe liniile cu aIimentare bilaterala din retele cu tensiunea de 1HI I, \
sau mai mare, pot fi folosite impotriva ~curtcircuitelor mouofClz•• 1
protectia maximala homopolara directionala ~i sectionarea homopolar
directionaIa. Acestea se deosebesc de protectiile maximale homopo/oIt!
~i de sectionarile homopolare de pe liniile radiale prin introduCI 'II 0l'
unui reIeu directional, necesar pentru asigurarea selectivitatii.
Pentru a ilustra modul de alimentare a acestui releu, in figura I I ,
este reprezentata schema trifilara. a unei protectii maximale hOlllll
polare directionale, formata. din releul de curent 1, releul directional
1. =j:: 'I _J1.f,
Fig. 13.9. Schema trifilara a protectiei maxirnale homopolare
directionale.
224
I. Ij l ", ' timp 3 si releul intermediar de iesire 4; relelll !II' ('111'<:111 I :.1
010111 .1 de curent 'a relellIui 2 sint alimenta'te de fiItrul FC'.SII. Hobill ~\
il " ', iune a releului directional 2 este alimentata de bobinajul secuud;lI
iii' l il t in triunghi deschis al transformatorului de tensiune 1'1', cI('ci
I · ,dill1entata cu 0 tensiune proportionala cu componenta de secvcllp
•• lil( 'I'oiara U 0 a tensiunii .
1.1 ~i liniile radiale, pentru alimentarea protectiilor homopolare
II, ,., \'()lIale pot fi utilizate ~i transformatoarele de curent care alimen­
, I I )rotectiile maximale de curent directionale ~i sectiona.rile de
'111 '11 1 directionale, rezuItind astfel 0 economie importanta de transfor­
'1 ,II"oII'C de curent.
IlCZ UMAT
1. Releele directionale controleaza defazajuI dintre doi fazori_
De cele mai muIte ori, in practica releele actioneaza la trecerea
"dazajului controlat prin valoarea de 90°.
2. Controlul defazajului dintre doi fazori poate fi efectuat
I )rin intermediuI controlului unor amplitudini, comparind modulele
~.lJmei ~i diferentei celor doi fazori. Pe acest principiu se bazeaza
fllnctionarea releuIui directional tranzistorizat RDc fabricat la
ICEiVIENERG. '
3. Pentru asigurarea selectivitatii protectiei maximale direc­
I ionale a liniilor cu alimentare bila terala este necesar sa se fo­
lo::;easca relee direction ale ~i temporizari.
4. Releele directionale se monteaza. astfel Incit sa actioneze
;Itunci cind in locui de instalare al protectiei curentul are'sensul
conventional de la bare spre linie.
5. Temporizarile protectiilor instalate la capetele liniilor dinspre
!lila din surseIe de alimentare se regleaza in trepte crescatoare
jlurnind de la a doua sursa de alimentare.
6. In schemele trifilare, releele directionaIe slnt de regula
;t1imentate In "schema de 90°", care asigura 0 sensibilitate ridi­
(';rta.
7. Curentii de pornire ai sectionarilor directionale se calculeazii
I'a la sectionarile liniilor radiale , iar selectivitatea este asigurata
,Ic relele directionale,
8, Releul directional al protectiilor maximale homopolare
directionale este alimentat cu un curent proportional cu compo­
I\(mta de secventa homopolara a curentului ~i cu 0 tensiune pro­
portionala cu componenta de secven!a homopolara a tensiunii.
I 'roteqia prin relee - c . 1675 2:5
 VERIFICAREA CUNO~TINTELOR
I, II'ntralele A, B si C. Cele
1. Ce valoare a defazajului controlat determin5 schimbarea senSlIllI1 I IIIII linii sint protej~te de pro­ 'j.

cuplului de rotatie al releelor directionale de inductie?

!! ;( Ii de distanta, realizate cu oJ
"d
a) 90°?
11111 11rul unor relee de impedanta, "
9<
to:
b) 60°?
'iilll lt'rotate de la 1 la 8.
-c) 120°?
III cazul un or scurtcircuite <l)
'C
2. Pe ce principiu se bazeaz ~l function area releului directional N JJ 1II\ 'l t,; (fara arc), releele de impe­ H
o
realizat la ICEMENERG? 111( ,1 pot controla valoarea unci a3OJ
a) controlul defazajelor cu element de inductie? oI lI) lI'dante Z, care este proport i ­ a3H·
b) controlul amplitudinilor cu releu polarizat? "I I!I;I cu distanta dintre defect
,c) controlul amplitudinilor cu amplificator electronic tranzistorizill Illn11 de in stalare a protec­ '"
'<n~
detector de polaritate? III I , La urmare , releele de impe­

J. Ce performanta a protectiei maximale directionale este obtil1l11 ti!II \;1 d e la capetele liniei defec­ 1::'"
prin introducerea releelor directionale ~i a temporizarilor in trepll ,"1 'I1.tsoara impendante avind ce­ <l)
0:
c;l
a) rapiditatea? ll' Illoli rnici valori, intrudt pentru 2.--:.
,cr ,k relee distantele pina la ~)~
b) selectivitatea?
c) sensibilitatea? II lI <r Lsint minime (in comparatie ........
oj

~)~
4. Cum sint alimentate releele direction ale din schemele prol l" II di s tantele din tre defect si rele­

tiilor homopolare directionale?

I, til' im'pedanta de pe c~lelalte
0:
.8
U)
gp;
'"
........

~ 1fJ '
a) cu tensiunea ~i curentul liniei?
Itllll), Acest principiu, care sta
.B o·
b) cu tensiunea linie; ~i curentul homopolar?
I , 11.1/,a functionarii protectiilor
('j e
c) cu tensiunea homopolara ~i curentul homopolar?
II Ili stanta, este ilustrat ~i cu
)~ ~
+"

Ilidlll'lli schemei din figura 14.1.

III mod conventional, pe sche­

...,
c;l
.~
~~ .
-­<l)
p.,

i i , I I':.; k reprezentata variatia va­ .§.§

(fl+'-.
CAPITOLUL 14
;, II tllIl cfective ale tensiunii re­ <lJ
U
<l)

;i lLl llI'llle U" em' incazul unui scurt- ~~:

PROTECTIA DE DISTANTA
II I II i I direct in punctul K, pe <=: . ­
q) u.:­
A RETELELOR ELECTRICE COMPLEXE
1111 1.1 / ,-2. Conform relatiei (6.22), N
<l)
....
, II illilca remanent a Intr-un anu­ g..
....
1<111 Illl11ct al retelei este propor­
1il ,,,,!I;i cu distanta pina la defect S"
A. ELEMENTE COMPONENTE ):ti'
I 'II valoarea efectiva a curen­ X'
~ 0).

I Id III dc scurtcircuit care circula 1=---, ~o

1. Asigurarea selectivita~ii Ilil il jlllJ1ctul respectiv; in conse­
t=?~t

P-<sr F­
u

Retelele complexe sin t retele electrice in care un scurtcircui t p oa II

iii ! .1. tcnsiunea remanenta cre~te
Ii I It punctul considerat se ~j6 ~
fi alimentat pe mai mult de doua cai; in aceste retele exista deci Dodlll i H <, II tcazii de defectul din K, ~ c::, .-~ ~ {l"
:;,~ - 10­ p:::rv
in care se intilnesc eel putin trei elemente racordate la retele care COIl 111 1' 111'('asta cre~tere d epinde de va- ,:::::,'f:!. ,.....;
tin surse de aliment are. Ca exemplu, in figura 14.1 este reprezentati'l ,
retea complexa, formata din patru linii ~i trei centrale, in nodul cons li
I ' ' ' ' 'il curentului de scurtcircuit : ~ l t" 2 -~aD
I" IlIlrpunile in care curentul
tuit de barele E intilnindu-se liniile L-l, L-2 ~i L-4, care pot fi aliment a It II 111<li mare, tensiunea remanen­ ~
I , 'l 'I':,;te mai repede, ~i invers.
226
22'Z'

In figura 14.1 este reprezentata conventional ~i circulatia curCJI \ J111 1
de defect. Intrucit pe portiunea EK a liniei L-2 circula un curent 111:1 11
reprezentat de suma LeA + Lec a curentilor de defect debitati de ('I ' n
tralele A ~i C, tensiunea remanenta cre~te pe aceasUi portiune 11 1.11
repede decit pe portiunea KF a liniei L-2, prin care circula numai cun 'llt II I
LeB' debitat de centrala B (s-a presupus ca exista relat ia : I LeD I < I£''',1 I
+ Lecl}. De-a lungul liniei L-3, tensiunea remanenta cre~te la f(l l ( II
pe portiunea KF a liniei L-2, deoarece curentul de defect are tot \ .1
loarea I. eB .
De la valoarea U remE (a tensiunii remanente la barele E), tensillll l",l
l[emanenta cre~te de-a lungul liniilor L-1 ~i L-4; se constata ca pe lill l,.
L-4 tensiunea remanentii cre~te mai repede decit pe linia L-1, ceea II
presupune ca intre valorile efective ale curentilor IseA ~i Isec exista I I
lat ia Isec > I seA '
Considerind ca releele de impedan ta 1...8 aqioneaza in functic ill
valoarea impedantei Z definita - conform relatiei (6.23) - de raportlll
Z = U rem (H.I)
Ise
se constata ca pentru releul 3 aceasta impedantii (notaUi cu Z3) all
valori mai mici decit pentru releele 1, 2, 7 ~i 8, situate - ca ~i reklll
3 - intre punctul de defect K ~i centralele A ~i C. Astfel, au loc relatiih'
Ii 1,-I; l\iilc (14.2) ... (14.7) rezulta:
(I 'LX)
Z3 < Z2' Z3 <;:: ZI' Z3 < Z8' Z3 < £7'
IIj ll('( I' pentru Z3 numaratorul are 0 valoare mai midI sail (:gal ~'1 e ll
ll l.l ' (' it numaratorului pentru Z2' ZI' Z8' Z,' iar numitorul ])(,lItrll La
oj 1 1'; 1 lIlai mare valoare. Se verifica astfel faptul ca releul 3 - Lit' P(~
hiilh , I d( ~cta - masoara impedanta cea mai midi in raport cu toaie
h I,dII' relee situate intre defect ~i centralele A ~i C.
I i.lla timpul de actionare al protectiilor de distant a este cu aUt
1IIi ' IlIil: CU cit impedanta controlata Z este mai midi, releul 3 comandu
Ii . 1111I:;;arca intrerupatorului liniei defecte L-2 inainte ca protectiile 2, 1,
I I 0.,:1 actioneze, deci selectivitatea este astfel asigurata.
1II 1I considerentele facute rezulta ca 0 protectie de distant a trebuie
l \I )lI\infl relee de impedanta- care sa controleze valoarea impedan­
III I (:lccste relee indeplinesc functiunea de elemente de miisurii ) - ~i
,'1"1' tI(' timp. Elementele de masura ~i de timp nu sint suficiente pentru
1!'1Il"ilrea selectivitatii; acest lucru rezulta imediat daca este consi-·
1, 1,iI,l actionarea releelor 4 ~i 5. In cazul defectului din K, impedantele
1 ,1 I r. controlate de aceste relee au valorile:
Z4 UremF. (14.9)
1seB
UremF, (14.1O)
Z5 = I seB

Z3-­ U remE (J 4. 1)
Ii'
'l..seA + l..sec I I I:
(14.11)
Z4 = Z5'
Z? = UremE. (14 ..1)
" I seA ' ( ';j urmare, timpul de actionare a protectiilor de distant a fiind deter­

1111 11.1 1 de valoarea impedantei controlate Z, rezulta ca nu apare 0 dife­

" ld,:1 intre timpii de actionare ai protectiilor 4 ~i 5, ~i deci protectia 5
remD
Zl '= U ; ( 14.,1)
IseA (I plltea comanda neselectiv declan~area intrerupatorului liniei L-3~
Z 8 -- UremE. 1" .,1 dciectul a aparut pe linia L-2. Pericolul functionarilor neselective
I" III Ii' fi inlaturat introducind in componenta protectiilor de distant a
'- - - , (14. 'I)
Isec
, !.-1 1lente directionale, care actioneaza cind curentul are sensul conven­
Z 7 -- U remH
---, (14. ()) 11111 1:11 de la ba're spre linie; p;mtru linia L-3, elementul directional este
l..sec 11'111 czentat simbolic prin releu15 care blocheaza protectia 5 la aparit ia
in care: , III Lcircuitului din K ~i defectul este lichidat selectiv de protectia 4.
Z2' Z1> Z8' Z7 sint impedantele controlate de releele 2, 1, 8, 7; lntr-adevar, deoarece:
I. eA , Isec - modulele fazorilor lseA' lsec· (14.12)
lntrucit: U remF < UremG

I
U remE < U remD
U remE < U,.emH (14.7) ZJ4 -- -u-
remF
-,
(14.13)
l' eB
IseA < IlseA + I seC I
[sec < ILeA + I.ec I 22~

228
Fir
\ 111,11, ' cazurile, elementele de pornire S1nt m01l1ak pI' (oak (11,j
7 _
JlJ6 -
U remG
"- - - , (I , I 'I I ,I"'I;Hcce au;;i rolul de a comanda 0 serie de conlUt~lri lit Sc!H'II HI
I8eB l,'1 (deetuate cn aiutorul unor relee intermediarc) in fUllC(il' dl'
rezulta: " , 11 ,'1' (ate de defect.
' I 111(lltcle de blocare au rolul de a impiedica ,actionarile gre~itc alt'
Z4 < Z6' Ir ' ,1 11111' de distanta in absenta unor defedc pe linia protejata.
\ ' Illi'llea actionari gre;;ite pot ave a lo,c, de exemplu, in cazul arderii
deci protectia 4 actioneaza cu un timp mai mic decit prot('c! ia 1I1 1 \('I<)r transformatorului de tensiune care alimenteaza circuitele
r it 1I11l(~ ale releelor de impedanta; in acest caz, tensiunea de ali­
111
comandind declansarea intreruDatorului liniei defecte L-2
selectiv defectul. ' ~ IIl tll \' i\ acestor circuite devine nula, capatind astfel aceea~i valoarc
Daca centrala C ~i linia L-4 nu sint in functiune, atunci 1sec i 111 ":\./.ul ul1ui scurtcircuit direet (fara arc), aparut chiar 1n locul de
la defeete in J{ releele 2 ~i 3 ar controla impedante egale: \(,1; , I" :lJ)rotectiei, cind t ensiunea remanenta Urem in acest punet se
Z2 =Z3 = UremE, ( ,., "!I II ,I, In ambele regimuri mentionate, impedanta Z, controlata de
h r li I"snective, devine nula - intrucit Z = !!.- si U = 0, ceea ce de­
Isec .t' I '
Ii 11 11',' actionarea releelor de impedanta, fiind indeplinita condit
ia

~eea ce conduce la introducerea elementului directional 2' pentn: ,j

gur~rea seleetivitatii. 1I II'Inare (6.19).

I', II till eliminarea posibilitatii un or actiuni gre;;ite in cazul ar­

In mod analog, considednd defecte in diferite punete poate fi dc- lIl t1l1
strata necesitatea elementelor directionale in componenta tuturor I'"
tectiilor de distanta, din schema, in scopul asigurarii lichidarii sekl'll\ '
a oricaror defeete aparute.
Rezulta astfel ca pentru obtinerea unei functionari selective, prol l"!
tiile de distant a trebuie sa contina elemente de masura (relee de illl!,!
danta), elemente de timp ~i elemente direc#onale.
2. Elemente de pornire ~i de blocare
Pe llnga elementele necesare asigurarii seleetivitatii, mentionatt~ III
paragraful precedent, protectiile de distanta con tin elemente de Po-ytll
i; , , IF.llrantelor transformatorului de tensiune, protectia de distant a
I ' II prevazuta cu elemente de blocare care permit actionarea nl1mai
I II "IIIII,d ian cu scaderea importanta a tensiunii are loc ~i 0 cre;;tere
li l"11 t IIlui liniei. lntrucit 0 asemenea cre;;tere apare numai il1 cazul
Iii. I, ll "Ilitelor ;;i nu apare la arderea sigurantelor transformatorului
, Ii II .i ll1le, protectia este blocata in acest din urma caz.
,\ IIi' actionari gre~ite ale protectiilor de distantz'l pot avea loc in
,r id .1 p:lritiei unor pendulari, dnd variatia tensiunilor ;;i a curentilor
..,ji ,onduce la 1ndeplinirea conditiei de actionare (6.19). Pentru
I ljijill , lIca acestui pericol, protectiile de distanta pot fi prevazutecli
li jilt ilk de blocare impotriva actionarilor gre;;ite la pendulari. La noi
t [ , 11,1, la ICEMENERG, se fabrica asemenea elemente de blocare;
1111 . \"lllarea lor se bazeaza pe faptul ca 1n cazul scurtcircuitelor apare

"
:si elemente de blocare. ili l/'''II('nta de secventa inversa 12 a curentului, in timp ce in cazul
Ca;;i cazul altor tipuri de protectii, elementele de pornire ale 1'111 lil.lllhrilor aceasta component a nu apare.
tectiilor de distanta au rolul de a sesiza aparitia unui defeet in sisteJII 11 I
,e lectric (fara a localiza instalatia elec1rica in care a aparut) ~i de a I' U I Caracteristici de timp ale protec~iilor de distant a
manda intrarea in functiune a protectiilor; in urma acestei comell / i
elementele care asigura selectivitatea deteeteaza linia defect a ;;i delc 'r " :1 mentionat ca pentru asigurar~a seleetivitatii este necesar ca:,
mina declan~area intrerupatoarelor acestei linii. 1111 '/ ,"I (1e actionare ta al protectiei de distant a sa scada dnd impedanta
[n marea majoritatea a protectiilor de distanta utilizate in prezl'1I1 .111 1"lata Z scade, deci sa creasca cu crc~terea impedant ei Z, Aceasta'
elementele de pornire sint relizate ca relee de impedanta, ca ~i elen1C'1I II 1"'llIlc11t a: (14.17)
tele de masura: numai in unele protectii de distant a pentru linii dr ta = f(Z)
3S kV, elementele de pornire sint realizate ca relee maximale de curelll II I" '·/.inta caraeteristica de timp a protectiei. t
~ < ~',

23& 2311
 tn prezent, cele mai utiliza flo
fa racteristici de timp sint cele in t n'pl .
avind aspectul din figum 14.2, I \I
trei sau patru trepte; aceste ca ral ' l
ristici au avantajul ca. pot fi ob jilli ll
cu elemente de timp de constl'll! I'
Z rela!iv simpla.
I- ... In figura 14.3 este reprezentatil I a
Fig. 14.2. Caracteristica de timp in racteristica de timp cu trei trcpf ,. Ii
trepte. protectiei de distant a 1, instalaUl pi
t., ill I I IILl este insa posibila, datorita pericolului nnor actionari neselec­
\ ,Ird, Ia defecte in punctele K' ~i K" (in imcdiata apropiere a
II' II iJ I. i loarelor de pe liniile L-2 ~i L-1), impedante1c controlate de
/1' 101 1; 11l valori foarte apropiate ~i, ca urmare, avind in vedere ~i ero­
,. , I I " 'I'lor de impedanta, reglarea releului 1 pentru a actiona rapid la
liT II d din K" ar putea determina 0 actionare rarien a acestui releu
' I oIdcctul exterior din K'; 0 asemenea action are ar fi neselectiva,
'.111 11 ' la un defect pe linia L-2 ar fi coma~data rapid declan~area
! II II I p;i torului liniei L-l, inainte ca protectia liniei L-2 sa poata asi­
.Ii l I Iwllidarea selectiva a defectului din punctul IC.

linia L-l, fiind ilustrata alegerea timpilor de actionare tal' t , taa ~i 111 11
gimile zonelor corespunza toare celor trei trepte: zona I, zona II, a2 zona II/
fntrudt impedantele controlate Z sint proportionale - in cazuI SC III I
circuitelor directe, fara arc - cu distantele l dintre defect ~i locul ti l
imstalare aI protectiei, conform relatiei (6.23), caracteristica de tilll !,
poadie ifi reprezentata ~i in coordonate t a , l, rezuItind 0 dependen t rt d
forma::
ta = F(l),
in l(!)clrldependentei (14 . 17).
~n .f igura 14.3, axa absciselor poate fi gradata, fie in valori ale im p!
dantei Z, fie in valori ale distantei l .
Pootru prima treapta, timpul de actionare tal este reprezentat nUIII.1I
de timpul propriu al protectiei '7i intrerupatorului, defectele din zona I
(cum este cel din punctul K l ) fiind deci lichidate rapid.
Zona I se extinde numai pe 80-85 % din lungimea liniei protejah
L-l (portiunea CG), de~i ar fi fost de dorit ca pe intreaga lungime a Ii
niei defectele sa fie lichidate rapid. 0 asemenea extindere a lungirui l
IIJill II se extinde lntre punctele C ~i H, euprinzind 30-40 % din
1,01l/: 11 111 :a liniei L-2. tntrucit defectele din zona I slnt liehidate rapid
"1"10 11 defectele din portiunea GH a zonei II (cum este defectul din
1 01111 l id K ) slnt lichidate cu temporizarea ta2 a treptei a doua a carae­
2
',1 i IliI' ii de timp.
1)1 11 conditia de selectivitate, temporizarea ta2 trebuie sa satisfaca
'1\1 ,1 :
(14. "'I) ta2 ~ tal + tl.t, (14.19)
I 0111'1 '!::"t ~ 0,6 s.
I . 1 ur'mare, temporizarea ta2 rezulta eu 0 treapta mai mare dedt
1[11 11 Il iI de actionare a protectiei de pe linia L-2, pentru ca un defect
j .•11 I'~lsta linie - de exemplu, in punctul K2 - sa fie lichidat selectiv
I, I" ot.ectia liniei L-2.
Ii na III se extinde ~i pe 0 portiune a liniei L-3, protectia 1 asigu­
11 ,,01 ~ Istfel 0 rezerva de la distant a pentru protectiile liniilor L-2 ~i L-3.
' II" I'Ilnditia de selectivitate, temporizarea ta3 trebuie sa satisfaca 0 re­
hll'" II llaloaga cu relatia (14.19):
ta3 ~ ta2 + tl.t, (14.20)

1111.1n:a ta3 fiind calculata in functie de temporizarile protectiilor de

,. I I V~l de pe liniiIe L-2 ~i L-3 ~i ale protectiilor de rezerva ale trans­
£qna /I I 10 1l1l!. lloarelor din statia E (aceste transformatoare nu sint reprezentate
I" h/i·. 14.3). ",.
I \: ntru ilustrarea aspectului de ansamblu al caracteristicilor de timp
z 011 I'rotectiilor de distanta dintr-o retea electrica, in figura 14.4 sint
c' /1' " 1'''·l.entate caracteristicile de timp ale protectiilor 1, 3, 5 (in partea
{ I}
Fig. 14.3 .Reprezentarea zonelor de actionare ale unei protectii de ''1'' '1ioara a axei absciselor) ~i ale protectiilor 2, 4, 6 (in partea infe­
distanti'!.. , 1I 1.l r:l a axei absciselor). Se constata ca pe fiecare linie exista portiuni
III 1.1 rc defectele sint lichidate rapid de protectiile de la ambele capete
!32
233

C D
,fi)§ §fZ).?.JfZ)§ §
ta
ci I a.~ . IC
.... I Inv In I~- ~ ~I l•
Fi g. 14.4. R eprezentarea s implificatit a p rot cctiilor de distantii dintr-o
r ej ea ~i a carac teri~ti c il o r de timp.
(portiunile MG, P R, ST), precum ~i portiuni in care defectele Sill 1 II
chidate rapid de protectia de la un capat ~i sint lichidate cu t C1I1I 1I
rizarea ta2 a treptei a doua de protectia de la capatul opus.
B. PROTECT" DE DISTANTA ELABORATE LA NOI iN TARA
La noi in tara a fost elaborata - la Institutul politehnic Bucurc~1 i
protectia de distant a RDT-1, realizata cu clemente electronice 1rail
zistorizate. Elementele de masura pot ave a caracteristici de actiO/ill!
circulara sau eliptica.
In prezent este in curs de realizare 0 nou a variantil. a acestei pili
tectii, denumitil. RDT-2, la care elementul de masura are caractelis l it
de 'actionare poligonala, cea mai avantajoasa dintre caracteristicijto II
actionare.
'La ICEMENERG au fost elaborate protectiile de distanta 1)1)/
PD2, PD3, in prezent fiind produsa protectia PD1, destinata liniilll
de medie tensiune.
Protectiile PD2 ~i PD3, in curs de definitivare, sint destinate pru
tectiei liniilor de tensiuni Inalte impotriva scurtcircuitelor polifaza1t.
monofazate.
REZUMAT
1. Protectiile de distanta contin elemente de poruire, de maS1I".. ,
de timp, direction ale ~i de blocare. Elementele de masura, de till il
~i directionale asigura selectivitatea protectiei.
2. Protectiile de distanta au caraeteristici de timp in trcl'l
crescatoare cu cre~terea impedantei masurate Z .
234
I I\IHCAREA CUNoFINTELOR
C, ~ marime controleaza elementele de masura din prol eC\ iik til ;
di stanta?
I) 1:IIl'entul?
II) Icnsiunea?
' J lilipedanta ?
(\ : performanta asigura ansamblul elementelor de masura, de
Iii np ~i directionale?
,) "d ectivitatea?
I Ii ::ensibilita t ea?
J ':iguranta ?
l:are este aspectul caracteristicilor de timp ale protectiilor de
d istanta?
I) ill trepte crescatoare cu cre~terea impedantei masurate?
I,) 111 trepte descrescatoare cu cre~terea impedantei masurate?
I ) "11 variatie liniara cu impedanta masurata ?
CAPITOLUL 15
ALTE PROTECTII ALE RETELELOR ELECTRICE
A . PROTECT" DIFERENTIALE LONGITUDINALE
I'articu larita~ile proteqlel diferen~iale
longitudinale a liniilor
J'I nt cctia diferentiala longitudinala are marele avantaj de a fi selec­
t i \' I , ) dcci nu necesita introducerea unor elemente suplimentare pentru
!Il 111.nca seleetivitatii; ca urmare, aceasta protectie poate fi realizatil.
I I " I Ii,ectie rapida, actionind far a temporizare la defecte aparute pe
IJlII ' . I ~~;t lungime a zonei proteJate. Din acest punet de vedere, protectia
1110 1 1'II ~ iala longitudinala a liniilor din retelele complexe este mai avan­
1'1'101',;1 cledt protectia de distant a , care asigura lichidarea rapida a de­
1· · 1,, 1<>1" numai pe 0 anumita portiune a liniei protejate. In schimb,
1'11I11'r !ia diferentiala longitudinal a necesita stabilirea unci legaturi
'ot t" I ransformatoarele de curent de la capetele zonei protejate, pentru
235
realizarea circuitului diferential, in timp ce la protectia de di:.;i:tll \
aceasta legatura nu este necesara.
Protectia diferentiala longitudinal a a liniilor se bazeaza pe al'I·I., : 1
principiu ca ~i protectia diferentiala longitudinala a generato,\II ,!t1l
transformatoarelor, blocurilor ~i barelor colectoare, insa prezinta 0 11' ,1
de particularitati. Aceste particularitati se datoresc faptului ca in ('.ill III
liniilor lungimea zonei protejate este muIt mai mare dedt in cazul tul'" 1I1
celorlaIte instalatii mentionate.
Ca urmare, apar dific~Itati in realizarea legaturii dintre transforJII ,I .
toarele de curent de la cele doua capete ale liniei. Astfel, numai in CHIIll
unor linii foarte scurte, de cel muIt dteva sute de metri - cum ',1111
liniile de aIimentare a serviciilor interne din centralele electrice, circl/il lil
diferential se poate realiza ca ~i la celelaIte tipuri de instalatii protej a"
in celelaIte cazuri, lungimea ~i impedanta mare a conductoarelor ,It"
circuitul diferential impun masuri suplimentare in realizarea ac('sl lli
circuit, intrudt fara aceste masuri impedanta mare din circuitul '"
cundar al transformatoarelor de curent determina aparitia unor (~rjJll yn .-l 'II~ ,.. --'I

inadmisibile.
Miqorarea impedantei - in conditiile cre~terii lungimii - ar necesi l,I
cre~terea sectiunii conductoarelor circuitului diferential pina la va h, II
total neeconomice, care s-ar apropia de valorile sectiunii conductoardlll
liniei protejate.
Masurile suplimentare permit realizarea unor protectii diferenpa I.
cu conductoare de legatura (pentru obtinerea circuitului diferen tial)
pentru linii cu lungimea pina la 5-10 km.
In cazulliniiIor de lungimi mai mari, protectiile bazate pe principi lll
diferential se realizeaza cu ajutorul unor semnale de inaIta frecvclI l,l
transmise intre cele doua capete ale liniei (fara sa se mai instaleze COli
ductoare de legatura pentru realizarea unui circuit diferential), rezultllltl
astfel protectii prin inaIta frecventa.
2. Variante de realizare
In figura 15.1 este reprezentata schema monofilara a proteqil'l
diferentiale longitudinale pentru linii scurte (pina la dteva sute dl
metri lungime), realizata ca ~i la generatoare, transformatoare, blocuri .
bare colectoare. Releele protectiei sint instalate in statia 51: cele t rc·j
relee de intensitate 1, conectate in paralel in circuitele diferentialc·
formate cu transformatoarele de curent TC - in schema monofila)';1
din figura 15.1 apare un singur releu 1 ~i un singur circuit diferential
~i releul intermediar 2, care comanda declan~area intrerupatoareloJ
de la cele doua capete ale Iiniei.
236
Fig. 15.2. Schema trifilaraa protec­
I 'I 1),1.Schema monofilara a. tiei diferentia1e longitudinale pen­
I ... 1" 1 t, ici
tlifcrcntiale longitudina­
tru lini! de 5-10 km lungime.
" I...ntru linii foartc scurtc.
/Ill in stat ia 51 este instalata ~i bateria de acumulatoare care ali­
1III Idl'aza circuitele de curent continuu, inclusiv circuitelecelor doua
1"lilillC de declan~are BD.
C , constata ca in aceasta varianta este necesar sa se instaleze de-a
,I
Illilgid liniei ~ase conductoare de legatura pentru realizarea protectiei:
I'" II II conductoare pentru obtinerea circuitelor diferentiale aferente
f ,.Im trei faze, ca in schema trifilara din figura 7.6 (in schema mono­
(d.iI :i din figura 15.1 apar doua asemenea conductoare), ~i doua conduc­
IifI l l (; pentru circuitul de curent operativ continuu alimentat de bateria
.( ,11 stat ia 51' prin care se transmite comanda de declan~are a intrerupa­
1"'lIlui din statia 52'
Pentru linii mai lungi, insa pina la 5-10 km (la lungimi mai mari
111 " d folosite protectii prin inalta frecvent a ), se adopta masuri supli­
1I11 'IIlare in realizarea protectiei diferentiale longitudinale.
In primul rind, transformatoarele de curent TC de pe cele trei faze
1IIIII enteaza filtre de componente simetrice (filtrele 1 din schema trifi­
111:1 reprezentata in fig. 15.2) care au 0 tensiune de ie~ire U propor­
237
 1,11 '1 Plll1ti de red res are (puntea de fri'nare) care alillll'lllI'a/,;1 ;1111/1 '1'1
tionala cu 0 combinatie fazoriaHi a componentelor de secventa din,,'1 "III til electronic detector de polaritate cu un curent lk S('IlS ()P" ~ I "
(11) ~i homopolara (10) ale curentului, de exemplu: 1'II IIi/tli cu care 0 a doua punte (puntea de lucru) alinwlltl';tI',;1 :l('l'I a ~ 1
11'I,lifkator.
U = k'(!..l + l~!..o), (I

unde k' ~i k slnt coeficienti de proportionalitate.

B. PROTECTIA DIFERENTIALA TRANSVERSALA

In regim normal sau de scurtcircuit exterior, cele doua telll' iII II I

A LlNilLOR PARALELE

de la ie~irea filtrelor 1 sint egale ~i, ca urmare, prin bobinele de IucI'Il I

ale releelor 3 - conectate in derivatie cu circuitul diferential

1111 I. Principii de realizare
circula decit un curent de dezechilibru'. La un scurtcircuit pe linia Pi'll

tejata, egalitatea mentionata nu mai are loc ~i prin bobinele de lllllll

Ac(~ste protectii se realizeaza prin controlul diferentei fazoriale a

L circula curenti de valoare importanta, determinind actionarea II

leelor 3, care prin releele intermediare 4 comanda declan~area in ln'l lI

, If II ' Ii (ilor din cele doua linii paralele; in regim normal sau de scurtcircuit
patoarelor. Datorita folosirii filtrelor 1, in loc de patru conductoal
Il' l ior rezulta relatiile (6.15) ~i (6.16), iar in cazul unui scurtcircuit
sint necesare numai doua. conductoare pentru realizarea circuilllill
I" Illla din linii rezulta relatia (6.17).
diferential.
('ontrolul diferentei curentilor respectivi se realizeaza cu ajutorul
11 11111 circuite diferentiale transversale analoage cu cele din figura 7.9,
In al doilea dnd, In schema slnt introduse transformatoarele slIpli
.,1' llllIlte prin conectarea corespunzatoare a bornelor bobinajelor secun­
mentare TS, care determina miqorarea impedantei din secunda I'li l
,1 I I" ale transformatoarelor de curent; asemenea circuite diferentiale
transformatoarelor care formeaza circuitul diferential - ~i la cI'('~ I"1
I,' 11I:.vcrsale se realizeaza la ambele capete ale celor doua linii par~lele
corespunzatoare ale impedantei acestor conductoare - impedanta di ll
[1'1' dOlla sau pe trei faze, dupa cum liniile fac parte din retele cu curenti
secundarul transformatoarelor TC ramine In limite admisibile dill
111 1. I ~;au cu curenti mari de punere la pamint), iar prin releele de curent,
punctul de vedere al erorilor.
11 11 ,I II ate in derivatie cu circuitele diferentiale, circula diferenta fazo­
In al treilea rind, prin instalarea a doua grupuri de relee - cit ,l d ,1 a curentilor s'ecundari ai transformat~arelor de curent de'pe cele
unul la fiecare capat al liniei protejate, care comanda declan~area tnl II d,II I.1 linii.
rupatorului de la capatul respectiv - se elimina necesitatea celor ([Oil ('ollform conditiei de selectivitate, la un defect pe una din linii pro­
conductoare de legatura pentru circuitul de curent operativ continlll, I" 11.1 trebuie sa comande numai declan~area intrerupatoarelor acestei
Ramin astfel necesare numai doua conductoare, ceea ce conduce la 1 11 11Ii , iar cealalta linie trebuie sa ramina in functiune. Pentru obtinerea
ieftinire sensibila a solutiei din figura 15.2; datorita acestei ieftillirl , 11111 I asemenea functionari selective, in schem~ protectiei difer~ntiale
varianta din figura 15.2 poate fi utilizata pina la lungimile de linii 1111'11 i I I IL~ vcrsale se introduc relee directionale.
tionate (5-10 km).
Pentru marirea sensibiIitatii protectiei in schema din figura , 'I
sint utilizate transformatoarele cu saturatie rapida (notate cu 2 I' . Schema monofilad\.
schema) ~i releele 3 care au ~i bobine de fdnare F; transformatoan'l.
cu saturatie rapida 2 sint prevazute cu mai multe borne ale bobinaj lllll i III figura 15.3 este reprezentata schema rnonofilara a protectiei
primar ~i comutarea conexiunii la aceste borne permite reglarea valolll , l tlllI : n~iale transversale a /iniilor paralele L-1 ~i £-2. 1n statia S1 sint
curentului de pornire al releelor 3. III Ililate grupurile de relee 1, 2 ~i 3, ca ~i releele intermediare Rll ~i
La noi in tara se fabrica, la ICEMENERG, relee diferentiale cl"1 11'1 'I . iar in statia S2 slnt instalate grupurile de relee 1', 2', ~i 3' (in
tronice pentru linii RDL. Acestea sint prevazute cu transformatOilll l' I'I I'zcntarea monofilara, apare cite un singur releu 1, 2, 1', 2',3')
sumatoare care transforma sistemul trifazat de curenti (debita~i d I 1,'lcde intermediare RI3 ~i RI4 •
transformatoarele de curent de pe cele trei faze) intr-un sistem m01l1l I\deele de intensitate 3 si 3' si bobinele de curent ale releelor di­
fazat, fiind astfel suficiente numai doua conductoare pentru realizal'l 'u " , i ll lllale 1, 2, l ' ~i 2' sint' cone~tate in paralel cu circuitele diferen­
circuitului diferential. Actiunea de fri'nare este realizata prin intermediul
239
238
 S, ~
H 80
le-
,": :;:L i ,. •
tiale transversale; bobinele de tell"IIIII'
ale releelor directionale 1 ~i 1., I .
pectiv l' ,i 2', ,1nt alimentale ,, ',lid
8 I J . 7 incit releele 1 si 2, respectiv l' !.I
aClioneze la '"mud (convenli,,;,,", I
h ' l ~i dec1an~area intrerupatoarelor 1-1 ~i 1-3; dekdld ('~ 1t' a~·;( I..r
lilt 1.11 selectiv, ie~ind din functiune numai linia defecLI I .- I.
III IIlod analog se po ate verifica faptul
1/111,1 [-2
ca
la un defect III Plllletlll I{'
actioneaza releele 3 ~i 2, respectiv 3' ~i 2', fiind cOlll;Lndat :1
ht.~ ~ - - + opuse ale curenjilor prin bobinl'l.' lit ; ' J ; III ','~lrea
intrerupatoarelor 1-2 ~i 1-4, ~i deci rezuItind 0 liclJichul'
h 'I' 1i \ ';:1 a defectului prin ie~irea din functiune a liniei L-2.
curent, sensurile corespunzatoan· ,Ii I it lin scurtcircuit exterior, de exemplu in punetul K", rezuIta:
tionarii fiind indicate printr-o s~ii: " , d
I I in interiorul releelor directionalc. I_pI -- I. . p2 ( 15.4)
l-1I I~-? Releele de curent au ~olul d(' "/'
K/: ;?K' mente de pornire, iar releele direr! III
I I
nale asigura selectivitatea; re1u(.I•.
~i l' comanda - prin releele iniel"lJlI 1..1=,,1 82 , (15.5)
diare Rl1 ~i R13 - decIan~area 111 11 '
rupatoarelor 1-1 ~i 1-3 ale liniei , I 11I"II !ii prin bobinele releelor 3 ~i 3' avind valorile:
fJ !
~'p,J~
I 1"'1&~·I=t:tJ..11 iar releele 2 ~i 2' - prin releek III
termediare R12 ~i R14 - COJlWlld ,1
lSI - 182 = I dez , (15.6)
N
,); T' .- , 'T-Ylf 1jT! decIan~area intrerupatoarelor J-, ~ :, hi I valori reduse.
I -4 ale liniei L-2.
III acest caz, nici una dintre protectii nu actioneaza, elementele de
Pentru ilustrarea functionarii 'j' ii ll IIIJ'(~ 3 ~i 3' raminfnd cu contactele deschise.
lective se considera un scu'rtcircuil III
Fig. 15.3. Schema monofiJara a pro­ punctul K pe linia L-1, in ipot",,1 III schema din figura 15.3, legatura contactelor releelor 3 ~i 3' la
tectiei diferentiale transversale pentru 11111 11.1 pozitiva a bateriei de acumulatoare se face printr-un circuit in
linii paraJele.
ca liniile sint alimentate numai dil1"ipII
11' slnt intercalate contactele auxiliare ale ambelor intrerupatoare
statia 51' iar la statia 52 sint rar"l
tllli ·;tatia respeetiva (contactele auxiliare ale intrerupatoarelor 1-1
dati consumatori. Defectul este aliIJI('l 1
tat prin linia L-1 (curentul Ip1) ~i 'prin linia L-2 ~i 0 portiune a Jillid ( I l il1 circuitul contactului releului 3 ~i contacte1e auxiliare ale in­
L-1 (curentul Ip2)' sensurile conventionale ale curentilor fiind indica! . ' " IlJp;ltoarelor 1-3 ~i 1-4 in circuitul contaetului releului 3'). Aceasta
in figura 15.3; pe aceea~i schema sint indicate ~i sensurile conventi01Jah %1', 111";1 are ca scop sa blocheze protectiile din ambele statii atunci
ale curentilor secundari (1,1 ~i ld, rezuItind ca prin bobina relculll i '111ti tina din linii iese din functiune, pentru a impiedica actionari
3 circula diferenta acestor curenti lsI - 182' iar prin bobina releull1i .1 II '; 11 (~ care ar comanda decIan~area intrerupatoarelor celeilaIte linii.

circula un curent egal cu 2 1 82' I)c exemplu, in cazul unui scurtcircuit in punctul K pe linia L-1
Impedanta circuitului prin care circula curentul l p 1 fiind sensihll
111I111"!:tia transmite comanda de declan~are intrerupatoarelor 1-1 ~i
mai mica decit a circuitului prin care circula curentul Ip2 (dato]"il .1
I i; din schema rezuIta ca prin deschiderea contactelor auxiliare ale
lungimii diferite a celor doua circuite), rezuIta:
"1" .lor intrerupatoare se intrerup circuitele de curent operativ continuu
Ipl > I p2 , I" II till contactele releelor 3 ~i 3', ~i deci 0 actionare gre~ita ulterioara
(I:'U) , I' lOtectiei nu mai este posibila. In absenta blocajului descris ar fi
deci 1'. 1at pericolul ca dupa ie~irea din functiune a liniei L-1 sa aiba loc
III'~ ionare gre~ita a protectiei cu comanda declan~arii intrerupatoarelor
1. 1 >1. 2 , (1 5. \)
ii "i"i L-2.
~i diferenta curentilor 1.1-1.2 are sensu I conventional al curentului ' .1 t IItr-adevar, dupa ie~irea din functiune a liniei L-1 curentul devine
Din figura 15.3 rezulta ca actioneaza releele 3 ~i 1, respectiv 3' ~i I lilll prin transformatoarele de curent TC 1 ~i TC 3 , iar curentul prin
In conformitate cu sensurile conventionale alecurentilor prin bohi IloI lIsformatoarele TC 2 ~i TC 4 capata 0 valoare insemnata, corespunza­
nele de curent ale releelor direcjionale, fiind comandate releele N'I IH,II ( . unui regim de sarcina maxima pentru linia L-2, care preia ~i
240
I" I'rotectia prin relee - c. 1675 241
 sarcina liniei L-l; pentru protectia din statia 51' un asemenea ..apul'l
VII\IFICAREA CUNOSTINTELOR
intre curentii primari ai transformatoarelor de curent TC 1 ~i TC 2 al'
~i la un scurtcircuit pe linia L-2- de exemplu in punctul J{' .
I . Pin a la ce lungimi de linii se folosesc protectii diiLr(,llti a1 (' I(ln ­
ca urmare, releele 3, 2 ~i Rl z actioneaza, comandind gre~it declall~ar
intrerupatorului 1-2 ~i ie~irea din functiune a liniei L-2. Blocaj ul , gitudinale in forma obi~nuita?
lizat prin contactele auxiliare ale intrerupatoarelor impiedica 0 /I ,I) dteva sute de metri?
menea actionare gre~ita, intrudt circuitul de curent operativ cont 1111" II) .'1-lO km?

al protectiei din statia 51 se intrerupe dupa decIan~area intrerupio)to ,) cUeva zeci de kilometri?

I Din ce considerente protectiile diferent iale in forma obi~nuitrl

rului 1-1 ~i, in consecinta, inchiderea contactelor releelor 3 ~i 2 nu III
poate comanda actionarea releului Rl z, deci nici declan~area illt l
rupatorului 1-2.
Se constata ca protectia diferentiala a liniilor paralele poate IUII
tiona corect numai dnd ambele linii sint in functiune, deci sint nec('snr
~i alte protectii ale liniilor, pentru eventualitatea ca ramine in fun ctill ll
{) singura linie. Acest lucru reprezinta un important dezavantaj al pro
tectiilor
, diferentiale
, transversale.
REZUMAT
1. In varianta obi~nuita (ca la generatoare, transformato;u
blocuri, bare colectoare), protectia diferentiala longitudinanl
nu pot fi folosite la linii de lungimi mai mari dedt cele la care se
refera intrebarea or. 1?
,I) dificultati legate de rapiditatea functionarii? .
1» cIificultati legate de conectarea releelor la circuitul diferent ial ?
,) dificultat i legate de cre~terea erorilor ca urmare a cre~terii im­
pedant ei conductoarelor circuitului diferential?
\, Ce masuri se prevad pentru a reduce de la patru la doua numarul
conductoarelor din circuitul diferential?
.1) folosirea unor filtre combinate sa~ a unor transformatoare su­
matoare?
I,) instalarea transformatoarelor de curent numai pe una din faze?
,.) conexiuni speciale ale transformatoarelor de curent?
I . Pe ce principiu se bazeaza realizarea protectiilor diferent
iale
transversale ale liniilor paralele?
,I) pe controlul curentului din fiecare linie?

folose~te numai pentru linii scurte, de cel mult dteva sut(> U II) pe controlul diferentei fazoriale a curentilor din cele dou a linii?

metri, datorita dificultatilor determinate de cre~terea lungim 1') pe controlul defazajelor dintre curentii celor doua linii?

~i a impedantei conductoarelor din circuitul diferential.

2. Pentru linii mai lungi, pina la 5- lO km , se folosesc p r
tectii diferentiale longitudinale cu filtre combinate de compOlwnl
simetrice sau transformatoare sumatoare (care transform a sistemul
trifazat de curenti intr-un sistem monofazat) ~i cu transform ll CAP ITO L U L 16

toare suplimentare, care permit realizarea circuitului diferent inl

PROTECTIA MOTOARELOR ELECTRICE
cu numai doua conductoare de sectiune redusa, deci 0 sohl\l
economica. ~I A COMPENSATOARELOR SINCRONE
3. Protectia diferentiala transversala este destinata Iil1ii1U

paralele ~i ;e bazeaza' pe comparatia curentilor din cele dOli

A. PROTECTIA MOTOARELOR ELECTRICE

linii, actionind in functie de diferen ta fazoriala a acestor curenll

In regim normal sau la scurtcircuite exterioare, curentii men l i

onati sint egali ~i diferenta lor (reprezentind un curent de de7.l'

M.otoarele electrice funcponind la tensiuni pina la 1 kV slnt pro-
chilibru) are valori reduse, care nu pot provoca actionarl'll
1"I,tle de regula prin sigurante fuzibile ~i intrerupatoare automate sau
protectiei. La scurtcircuit pe una din linii, cei doi curenti nu mal
I" 11I1itoare magnetice, care con tin relee termice ~i bobine de tensiune
sint egali, diferenta lor are valori importante ~i protectia ac li
lI illlima.
oneaza.
Pentru motoarele alimentate la tensiuni peste 1 kV se prevad de
I'T,lda protectii prin relee. Principalele tipuri de protectii prevazute
242 243

pentru motoarele asincrone sint urmatoarele: protectia diferentiaHI 11111

gitudinala sau protectia maximala de curent netemporizata (impc/I II I 1
scurtcircuitelor in motor), protectia maximala de curent tempol lI ,ll
(impotriva suprasarcinilor), protectia de tensiune minima (impoll ll 'l
efectelor periculoase ale scaderii tensiunii de alimentare) ~i proll'( \111
homopolara (impotriva punerilor la pamint monofazate).
Motoarele sincrone sint prevazute cu protectii impotriva acelw ,I·.1
defecte ca ~i motoarele asincrone, in plus fiind protejate ~i impolm '.
ie~irii din sincronism,
.olL n I II .111- I I ...

1. Proteqia impotriva scurtcircuitelor in motor

~i a suprasarcinilor
Fig. 16.4. Schema trifilara
I'i g. 16.3. Schema trifi1ara a protec­ a protectiei maximale de
(ici maximale d e curent realizata cu curent r ealizata cu doua
Pentru motoarele de puteri mari - de regula peste S 000 l<W doua transformatoare de curent si transformatoare de curent
se prevad protectii diferentiale longitudinale impotriva scurtcircui ld!l( dona relee de curent de tip RTpC. ~i un releu de curent de
in motor. Aceste protectii se realizeaza ca ~i la generatoare, IWIlI, II tip RTpC.
marirea sensibilitatii folosindu-se transformatoare TSR.
Pentru motoar~le de puteri inferioare se prevad protectii maxilll ,lit 1" 1 \ 11\ netemporizata sa actioneze gre~it la defede in elementele ur­
de curent netemporizate, realizate fie cu doua transformatoare de CIII ('Il l
'iI.d Dare, intrudt asemenea elemente nu exista.
~i doua relee de curent (fig. 16.1), fie cu doua transformatoare tI, Motoarele elect rice care antreneaza mecanisme ~i instalat ii supuse
curent ~i cu un singur releu de curent, conectat astfel inch prin bobill ,1 Ill' rasarcinilor se prevad ~i cu protectii impotriva suprasarcinilor. In
sa circule diferenta fazoriala a curentilor secundari ai transformaluol '1"I.k cazuri, protectia impotriva scurtcircuitelor ~i protectia impotriva
relor de curent (fig. 16.2). Motoarele ~lectrice constituind ultimii CO li 1I 1'III.sarcinilor se reunesc intr-o singura schema realizata cu reIee RTPC,
sumatori ai unei retele electrice, functionarea selectiva este asiguri1I '1 , I i ll figurile 16.3 sau 16.4. La scurtcircuite, cind curent ii au valori
iara introducerea unor temporizari, deoarece nu exista peri cole ca 1" 11 11,,11 k mari, actioneaza elementul electromagnetic al releelor ~i co­
111,llI d;i fara temporizare releul intermediar ~i declan~area intrerupa­
"ll lIlui; in cazul suprasarcinilor, cind curentii au valori sensibil mai
II rl use dedt in cazul scurtcircuitelor, actioneaza cu temporizare elemen­
1111 de inductie al releelor RTPC - acestea functionind pe portiunea
"" Ii I'It dependenta d. caracteristicii de timp - ~i asigura lichidarea tem­
\,111 Izata a suprasarcinilor.

1. Protec~ia de tensiune minima

Cuplul motor Mm dezvoltat de motoarele elect rice asincrone este

Fig. 16.1. Schema trifilara a
protectiei maximale de curent
netemporizate realizata cu doua
transformatoare de curent ~i
doua relee de curent de tip RC.
I" IIl'ortional cu patratul tensiunii de aliment are U, deci:
(16.1)
Fig. 16.2. Schema trifilara a pro­ M.". = kU2,
t ectiei maximale de curent netem­
porizate realizata cu doua tran~­ IllIde k este un coeficient de proportionalitate.
formatoare de curent ~i un releu
de curent de tip RC. 245

244
 Ca unnare, la sdiderea tensiunii de alimentare motoarele i~i 1l11t
soreaza turatia, iar la revenirea tensiunii la valoarea normala arc 1111
{'egimul de dutopornire.
Regimul de autopornire se desfa~oara in conditii mai bune d:II ;1
se miqoreaza numarul motoarelor care participa la acest regim, dC'lIi'
rece se reduce astfel curentul total de autopornire; in caz contral'
dnd toate motoarele participa la regimul de autopornire - curellllli
total de autopornire este foarte mare (deoarece toate motoarele efectu(,:l7,1
simultan autopornirea, fiind in sarcina ~i cu reostatele de pornire ~1111
tate), ceea ce determina caderi de tensiune importante in reteau (l cIe
alimentare ~i este po sibil ca autopornirea sa nu reu~easca (motoan'lc'
se opresc).
Protectia de tensiune minima are tocmai rolul de a reduce numalill
motoarelo~ care participa la regimul de autopornire, comandind · ill
cazul scaderii tensiunii de alimentare - deconectarea unui numar de
motoare electrice, ceea ce u~ureaza sensibil conditiile de autopornill
ale celorlalte motoare.
Protectia comanda cu 0 temporizare de 0,5 s deconectarea molo;)
relor de midi importanta, iar cu 0 temporizare de 5 ... 10 s prote(' \ iii
comanda deconectarea acelor motoare importante la care mecanismc·1
-7i instalatiile antrenate nu permit trecerea printr-un regim de allto
pornire.
Schema simplificata a unei protectii de tensiune minima este "
prezentata in figura 16.5. Releele de tensiune minima 1, aliment a II
de transformatorul de tensiune TT, au contactele legate in serie, pClllru
Fig. 16.5. Schema trifilarii simplificatii a unei protectii de tensiune
minima.
246
, ',,' (,~vita actionari gre~ite ale protectiei la arden'" tltIo!':! dillt 1'1'
1'~ 1I1:mtele de pe partea de joasa tensiune a transi'Ollll:liolldlli Fr.
""I (J parte din releele 1 i~i pot inchide contactele ca 'llrman' a "C il(\ l:lii
I, ," ,iunilor dintre anumite faze.
l~eleele de timp 2 ~i 3 (asigurind cele doua temporizflri 111\'11 \ io-
Ii 01,') sint comandate numai daca toate cele trei relee 1 i~i inchid COll­
I " Idc, ceea ce se intimpla la scaderea tensiunii in reteaua de alimcll tare.
",kII12 comanda releele intermediare RI3 ~i RI4 ~i deconectarea mo­
11),11dor M3 ~i M 4' iar releul 3 comanda releele intermediare RI 1 ~i RI z
I d eclan~area motoarelor Ml ~i M 2•
Intrarea contactelor releelor 1 este legaU la borna pozitiva a bate­
i i,"1 de acumulatoare prin intennediul contactului auxiliar al separato­
oIi1 l1i S; aceasta masura are ca scop sa preintimpine actionari gre~ite
,II' protectiei la deschiderea separatorului S, cind transformatorul de
I, 1I ~;iune TT nu mai este alimentat, ~i deci toate releele 1 i~i inchid
" "liactele, intrucit toate tensiunile la bornele lor devin nule.
I\~ntru protectia de tensiune minima valoarea tensiunii de pornire
Iii otectiei se determina conform relat iei :
(16.2)
U pp1 = (0,5 ... 0,7) Un,
iii care Un este valoarea nominala a tensiunii.
3, Protectia homopolara
Accasta protectie se folose~te impo­
Ill v a punerilor la pamint monofazate
Iii 111 rn motoare de puteri pina la 2000 kW
.1,1" ,1 curentul de punere la pamint este
111 .1 i mare de 10 A, iar la motoare de TSH-4A <>
III I I 'ri peste 2000 kW protectia se uti­
1I l' i V a dadi curentul de punere la pa­ .~
j ' lll ll uepa~e~te 5 A.
\'rotectia se realizeaza cu transfor­
'11 ,11 uare iSH, ca ~i la generatoare; trans­
11I1111:ttorul TSH alimenteaza un releu
,It. intensitate ~i acesta, printr-un releu
1111 ,-rJl1ediar, comanda fara temporizare de­ Fig. 16.6, Schema trifilara a pro­
tectiei homopolare.
f 11I1]area intrerupatorului (fig. 16.6).
247

4. Protec~ia motoarelor sincrone impotriva ie~irii din sincronism
Aceasta protectie se bazeaza pe faptul ca III cazul ie~irii din sill
cronism, respectiv in cazul pendularilor, in circuitul rotoric al motorulil l
sincron (prin care in regim normal circula numai curent continuu) apal f
o component a alternativa a curentului.
Aparitia acestei componente poate fi controlata montind in cirClI1
tul de excitatie un transformator de curent, care alimenteaza un )"(·1.'11
de curent; intrudt curentul continuu nu se transforma, in regim IlW
mal curentul prin bobina releului este nul ~i protectia nu actioneaza, ia r
in cazul pendulariIor - cind apare componenta alternativa, transCOI
mata de transformatorul de curent - curentul prin bobina relcllllll
.are valori importante, ceea ee determina action area protectiei.
B. PROTECTIA COMPENSATOARELOR SINCRONE
Impotriva defedeIor in stator ~i rotor, compensatoarele sincrone "1
prevad cu acelea~i protectii ca ~i generatoarele. In privinta protectiilol
impotriva regimurilor anorrnale exista insa 0 serie de deosebiri.
Astfel, la compensatoare sincrone nu se prevede 0 protectie impo
triva scurtcircuitelor exterioare, deoarece, dupa intreruperea alimentarii
defectului de la sursa, curentul debit at de compensator scade repecll'
pina la valori reduse.
Compensatoarele sin crone se prevad cu 0 protectie impotriva supra
sarcinilor care comanda reduce rea curentului de excitatie ~i 0 semnaH
zare; suprasarcinile apar la scaderi prelungite ale tensiunii in ret~~a,
dnd cre~te curentul debitat de compensatorul sincron.
CompensatoareIe sincrone cu pornire prin reactor se prevad iii cu (I
protectie de tensiune minima, care comanda cu temporizare decla,1l
iiarea intrerupatorului la scaderi ale tensiunii; scopul acestei protectii
este sa impiedice 0 pornire ulterioara - dupa restabilirea valorii tell
siunii - a compensatorului cu reactorul de porn ire ~untat. .
Spre deosebire de motoarele sincrone, compensatoarele sincrone nil
se prevad cu protectii impotriva ie~irii din sincronism, intrucit absen\,a
unui mecanism antrenat ~i a unui cuplu rezistent important asigurd
atragerea in sincronism a compensatorului.
248
IU ZUMAT
1. Protectia rapida a motoarelor electrice se realizeaz~l - III
fu['ct ie de puterea ~i caraderisticile motoarelor - prin protecti i
diferentiale sau prin protectii maximale de curent netemporizate,
In scheme cu unul sau cu doua relee.
2. Impotriva suprasarciniIor se folosesc protectii maximale
de curent temporizate.
3. Protectia de tensiune minima are rolul de a reduce numa­
rul motoarelor eledrice care participa la regimul de autopornire (in
urma scaderii tensiunii de aliment are) , realizind astfel conditii
mai bune pentru acest regim .
4. Protectia homopolara se realizeaza cu transformatoare de
secventa homopolara TSH.
VERIFICAREA CUNO~TINTELOR
n in ce motiv nu sint necesare temporizari pentru asigurarea selec­
t ivitatii protectiei maximale impotriva scurtcircuitelor in motoarele
t'lcdrice?
;\) motoarele consti tuie ultimii cons urn atori ai retelelor electrice?
I)) se introduc in schema relee directionale?
t') se folosesc filtre?
1.. Ce relee se folosesc pentru reunirea protectiei maximale netem­
porizate (impotriva scurtcircuitelor) ~i a protectiei maximale tem­
porizate (impotriva suprasarcinilor)?
:1) relee RC?
11) relee RTPC?
r:) relee cu fil tre?
t Care este rolul protectiei de tensiune minima?
;1) sa creeze conditii mai u~oare regimului de autopornire?
Il) sa impiedice defedarea motoarelor?
c) sa lichideze scurtcircuite exterioare?
249

CAP ITO L U L 17
iNCERCARILE RELEELOR $1 ALE SISTEMELOR
DE PROTECTIE PRIN RELEE
A. NECESITATEA EFECTUARJI UNOR lNCERCARI ALE RELEELOR
$1 SISTEMELOR DE PROTEqlE PRIN RELEE
Spre deosebire de alte aparate ~i dispozitive din circuitele ti,' "I;
mutatie secundara ale centralelor ~i statiilor electrice (aparate dt· 11\.1
surat, regulatoare, dispozitive de comanda automata etc.), relet·1i- .1
sistemele de protectie in ansamblu se gasesc in marea majorita k 'I
timpului in stare de repaus ~i actioneaza rar sau foarte rar, la apa l lilii
unui defect sau a unui regim anormal, periculos pentru insta la jlll
protejata. Din aceasta cauza, defectele in circuitele protectiei sa il III
interiorul releelor ar putea ramine multa vreme neobservate, dac;l III
soar efectua incerdiri periodice ale protectiilor. Astfel de defectc- ~.II
manifesta tocmai cu ocazia unui regim anormal al instalatiei proteja ll
dnd protectia respectiva ar refuza sa actioneze sau ar actiona inC011'1 1
ceea ce poate avea consecinte grave atlt asupra functionarii SiStClIlI1
lui electric in ansamblu (posibilitatea pierderii stabilitatii sistemllllli .
scaderea inadmisibila a tensiunii in anumite zone etc.), dt ~i aSIII'I .I
instalatiei protejate (eventualele deteriorari datorita efectelor tenllit ,
~i electrodinamice, persistenta arcului electric etc.).
De aceea, efectuarea unor incercari prin care se verifica starea It
leelor ~i a circuitelor protectiilor, precum ~i functionarea pro Ue<.: \ il'i
in conditii bune au 0 importanta deosebita pentru asigurarea continuitill il
in alimentarea consumatorilor cu energie electrica de calitate ridical;1
Prin asemenea incercari, orice defectiune mecanica sau electrica til
circuitele protectiilor sau in interiorul' releelor este detectata ina ill II
de aparitia unui defect sau a unui regim anormal. Odata cu remedlCrt '.1
defectiunilor constatate se asigura function area corecta a protectiilUl
in lichidarea viitoarelor defecte care pot aparea in instalatia protejal a
B. CLASIFICAREA TIPURILOR DE iNCERCARI
Se deosebesc mai multe tipuri de incercari ale releelor ~i sistemcllll
de protectie in functie de volumul echipamentului de protectie SUpll'
incercarii (a), de locul in care se efectueaza incercarea (b), de curen! 111
folosit (c) ~i de perioada in care are loc incercarea (d).
250
I Din punctul de vedere ai volumului echipamell!ului i\H~(:n:a! (dl 'l I
d I'omplexitatii incercarilor) se deosebesc: incerc;'lri a II' ~isl l'lllt· I"1
l'l()tect ie in ansamblu (a 1) ~i incercari ale elementelor C()ll1jlollelll '
l
lo, j,;1 emelor de protectie (a z)·
," Incercarea unui sistem de protec!ie in ansamblu reprezinta veril'i­
II "d corcctitudinii realizarii ~i functionarii intregului ansamblu al
l'l llli'l't iei, format din transformatoare de masura de curent si de tell­
111111', 'relee, blocuri de incercare, circuite de conexiuni, de s~mnalizan'
I dl' (leclan~are, elemente de protectie ale circuitelor de alimentare.
\, " ."trt incercare se efectueaza, de regula, la locul de instalare a pro­
" ; \ wi, inainte de punerea in functiune sau in cadrul verificarilor pe-
Illti ll 'C.
I );tCa incercarea protectiei in ansamblu are loc la punerea in func­
11 1111 '. ea cuprinde ~i incercarea prealabila a elementelor sale compo­
II li lt: principale (transformatoare de curent ~i de tensiune, relee), precum
I \'(' I'ificarea corectitudinii conexiunilor dintre elemente ~i a nivelului
j, izolat ie dintre elementele primare ~i cele secundare.
I )upa aceea are loc incercarea intregului ansamblu, cu verificarea
111111 lionarii corecte a sis!emului de protectie, in condit ii specifice defec­
1, 1,,1 til zona protejata. In acest scop sint simulate defectele impotriva
, 1!llra trebuie sa actioneze sistemul de protectie incercat, verifidndu-se
iii ', pecial sensibilitatea, selectivitatea ~i sigurant a in functionare a
1 1 " n :pei, absenta actionarilor gre~ite sau intempestive.
11
[ 1\ cadrul acestei incercari sc verifica ~i functionarea dispozitivelor
," , leclan~are ~i de semnalizare.
Illdeosebi protectiile direction ale, diferentiale ~i de distant a ncce­
1\.1 l[\cercari ale sistemului de protectie in ansamblu, dupa instalare,
I" II (ru a se controla corectitudinea alimentarii bobinelor de tensiune
I ,k curent, cu tensiuni ~i curenti corespunzind anumitor faze, precum
I ,()rcctitudinea realizarii circuitelor diferentiale (in protectiile diferen-
I h ,J, ·, longitudinale sau transversale).
La verificarea periodica a protectiei nu mai este necesara ~i verifi­
" II!.,t prealabiHi a corectitudinii conexiunilor dintre elementele com­
1"" lente ale sisteinului de protectie.
OlZ' incercarea elementelor componente ale sistem~tlui de protecti
e cu­
ll' illde verificarea releelor, a transformatoarelor de masura, a filtrelor
01, ' curent ~i a blocurilor de incercare. Locul principal il detine insa
II i"t~rCarea releelor.
Aceasta incercare se efectueaza atit la punerea in functiune a in­
,I..latiilor de protectie, cit ~i la verificarile periodice de intretinere, fie
III laboratoare special amenajate, fie la locul de instalare a protectiei.
251
 Incercarile unui releu depind de tipul ~i destinatia acestuin : d ~
cuprind verificarea partii mecanice ~i verificarea partii electrice. VI'II
ficarea partii mecanice, putin diferita de la un releu la altul, se rl'l ll ,j
la: etan~eitate, starea ~uruburilor de la bornele exterioare, jocul pili
tilor mobile in lagare, starea contactelor, starea resorturilor, st:II I,1
mecanismelor de temporizare etc.
Verificarea partii electrice are comun pentru orice releu numai 1'011
trolul starii izolatiei. In functie de tipul ~i destinatia releelor, ea cuprillih
- pentru releele de curent ~i tensiune, determinarea valorilol ii,
pornire ~i revenire, pentru diferite valori de actionare la care este 1'1'1:1.11
releul, obtinindu-se astfel erorile releului; in cazul releelor cu ca1,1'
teristica clependenta sau limitat-dependenta (releele cu elemenk d.,
inductie) se ridica ~i caracteristicile de timp (curbele de dependl 'l1\ ,I
a timpului de actionare in functie de valoarea curentului prin rekll)
- pentru releele directionale (de putere), determinarea caract!'"
ticilor de actionare (in planul U, f, in planul S, cp ~i in planul compl n )
precum ~i durata actionarii;
- pentru releele diferentiale cu bobine de frinare, detemliIl:tIt'.1
intensitatii curentului secundar de lucru, a amperspirelor de lucri1, ,I
caracteristicii de frinare ~i timpului de actionare, calcullndu-se totO<\ ;I1,1
coeficientul de siguranta;
- pentru releele de impedanta, determinarea caracteristicilor d l
mentelor de masura, de pornire (sau demaraj), directionale ~i de t illljl
- la releele electronice se verifica tuburile electronice si, tram l
toarele. ' plO t ectiei prin relee.
Incercarea transformatoarelor de masura (de curent ~i de tensill "")
consta in verificarea nivelului izolatiei ~i a clasei de precizie (resprr ll\
determinarea caracteristicii voltamperice (in planul U, f).
Deoarece aceste incercari necesita utilaje specializate (truse, trail
formatoare etalon, dispozitive de compensare, statii de incercare (,\1 )
ele se efectueaza mai rar.
b. Din punetul de vedere al loeului de desfa~urare se deoseb!··j(
incercari de laborator (b I ) ~i incercari la locul de instalare a prol "l
t iei (b 2 )·
b l . Incercarile de laborator se executa, de obicei, pentru elemcnl l'h
componente ale unui sis tern de protectie, cum sint releele ~i transfol
matoarele de masura. Aceste incercari au avantajul ca permit folos ill"1
utilajului de precizie instaJat in laboratoate (aparate de masural (II
clasa de precizie ridicata, transformatoare de masura etalon, surse il l
puteri importante, eventuale mese de calcul sau modele electrodill il
252
""11 ' pentru simularea defectelor ~i a regimurilor anormak d(~ fUlIl"
1I" llare ale instalatiei protejate etc.).
t il schimb, la incercarea efectuata in laborator apare dezavanlajlll
ii i I'deele ~i transformatoarele de masura care urmeaza a fi verificak
III li llie sa fie deconectate din ansamblul instalat iei , in cadrul careia
IIIJlqioneaza efectiv ~i transportate in laborator.
l>e aceea, incercarile de laborator se efectueaza numai la punerea
II i Illl1ct iune sau dupa efectuarea unor modificari sau reparat ii ale pro-
I I I \iilor prin relee.
"2' Incercarile la locul de instalare a protecfiei au avantajul c3. se
11 1'I' tUeaZa chiar in conditiile de lucru ale releelor ~i protectiilor, in
, ull'1ll conexiunilor in care se gasesc montate, deci fara deta~area ele­
1II" IItclor care sint supuse incercarilor din ansamblul instalatiei. In
, Idml acestor incercari sint utilizate deseori drept surse de alimentare
, I ii ,\[ curent ii ~i tensiunile primare ale instalatiei protejate, in care pot
II (' ventual simulate defectele caracteristice (suprasarcini ~i scurtcir­
, Idle). Ele au dezavantajul ca necesita deplasarea unor truse portabile,
,,(/' dispun de un numar restrins de aparate de masurat ~i de alte ele­
liw ll te destinate incercarilor; de asemenea, sursele de alimentare dis­
I'lI l1ibile s1nt de puteri limitate. In aceste condit ii , precizia masurato­
,.IIII' este mult mai mica decit la incercarile de laborator.
111cercarile care se efectueaza la locul de instalare a protectiei sint,
Iii spedal, incercari de sisteme de protectie ~i se executa atlt la punerea
III fnnct iune cit ~i in cadrul verificarilor periodice (de 1ntretinere) ale
I:. Din punetul de vedere al eurentului eu care se efeetueaza ineer-
I Mea se deosebesc: incercari cu curent primar (c I ), incercari cu curent
,1'( lIndar (c ), incercari cu curentul de sarcina al instalat iei protejate
2
It ,) ¥i incercari cu curent de defect creat intentionat (c 4 )·
('1 ' Incerearile eu curent primar sau "eu injecfie primara" slnt reali­
,tt (' prin alimentarea cu curent a unor circuite care contin primarele
11 ,llisformatoarelor de curent ale protectiei incercate.
In acest fel, la verificarea protectiei sint utilizate chiar marimile
Iii illlare (curent i , tensiuni, impedante, puteri etc.)' la care protectia
,'Pi Ile~te sau revine.
Printre metodele cele mai des folosite in scopul obtinerii curentului
I" irnar de incercare se numara: alimentarea de la transformatoare
1111 autotransformatoare special destinate incercarii protectiilor, pre­
\ ,11,nte cu posibilitatea variatiei curentului intre limite largi, alimentarea
"i l ' ( ~ct de la ret ea prin montaje cu potentiometre ~i reostate, alimentarea
! I, ' la un generator auxiliar pentru incercarea protectiilor sau folosirea
IIiIOf transformatoare de putere ridicatoare, in calitate de transfor­
III,IIoare coboritoare (atunci rezulta la bornele bobinajului celalalt 0
253
,
ill

 tensiune redusa, dar curenti importanti, cu care se pot simula vCl loll1
curentilor de defect, necesari incercarii protectiei).
lncercarile cu curent primar asigura implicit ~i verificarea tnUislul
matoarelor de masura (sub aspectul polaritatii c onexiunilor, raport 11 1111
de transform are ~i erorilor).
Incercarile cu curent primar se efectueaza numai la locul de insta l.1I
a protectiei, instalatia supusa incercarilor fiind deconectata din anSil li1
blul echipamentului in cadrul caruia functioneaza.
c 2 • Incercarile c'U curent secunda1' sint realizate prin alimen tare:. , II
curent (sau tensiune) a circuitelor secundare in care se gasesc bobilld.
releelor. Au avantajul ca verificarea protectiei se face cu curenti (,.111
tensiuni) de valoare redusa. In acela~i timp, ele au dezavantajul Co'l 1111
ofera nici un indiciu asupra erorilor ~i polaritatii transformatoarelor Iii
masura.
Pentru ca releul incercat sa se gaseasca in conditii cit mai a plll
piate de cele in care functioneaza in mod normal, curentul secuucl,u
de incercare trebuie sa fie perfect sinusoidal.
Alegerea schemei de alimentare a bobinei releului este esentiala PClIt III
obtinerea unui curent sinusoidal de incercare.
Astfel, schemele reprezentate in figurile 17.1 ~i 17.2 nu sint n'rl,
mandabile, deoarece in circuitul alimentat de autotransformatorul 11/
(fig. 17.1) sau de transformatorul T (fig. 17.2) se gase9tc numai bolliJl"
BR a releului incercat, 9i deci la valori mari ale curentilor, satura\I,'
miezului pe care se gase~te bobina provoaca deformarea curbei CW",'II
tului secundar (apar armonice de ordin superior).
In schimb, este indicatii folosirea schemelor din figura 17.3, in can ,
in serie cu bobina BR a releului, este legat reostatul R. Daca valoan'"
rezistentei liniare a acestuia se alege mult mai mare decit impeda ll\ 'l
bobinei releului incercat, ponderea impedantei neliniare variabilt~ ill
cadrul circuitului se reduce considerabil, 9i deci deform area curll,'1
curentului secundar de incercare devine neglijabila. De exemplu, ill
cazul releelor diferentiale de tip RDS, rezistenta R trebuie sa fie ti l
circa 9 n.
-/~
~d~ ~IiD:R
Fig. 17.1. Schema d e principiu pentru Fig. 17.2. Schema. de prinClplU penl,...
incercarea releelor, cu autotransformator. Incercarea releelor, cu transformator.
254
~-ep=J8R
0-/0--0
]Q( ~ lO;
a b
Fig. 17.3. Scheme dc incc]'carc indicate pentru a se ev ita deform area
curbc i curentului secundar:
a _ cu reostat; b _ cu transfonll ator in montaj p ot entiometric ~i rcosta t.
Eliminarea deformarii curbei curentului de incercare se obtine in
; 1IIIclitii 9i mai bune dad se introduce 0 inductant a L, in serie 'cu bo-
1!i 1l:L releului, ca in figura 17.4. Inductanta L este fara miez de fier,
rl,'r i liniara, in consecinta, reactanta sa, de natura inductiva, este pro­
liI )r\:ionala cu pulsatia w (adica X = Lw) 9i provoaca filtrarea armoni­
1, .1111' superioare, adica se opune trecerii armonicelor superioare de curent.
\;t fel, rezuWi pentru curentul din bobina releului 0 forma de unda
I" .lCtiC sinusoidala.
Incercarile cu curent secundar se exercita atit ca incercari de labo­
1.1i or, la punerea in functiune sau dupa modificari, cit si ca incerdri
i., locul de instalare a protectiei, la punerea in functiune sau la verificari
, II caracter periodic. II
Incercarile de acest fel efectuate la locul de ins,talare a protectiei
,i llt denumite 9i incercari "cu injectie secundara". In cazul unor ase­
I
IIH;nea incercari, bobinele releelor care urmeaza a fi incercate trebuie
,I, :conectate de la secundarele transformatoarelor de masura de curent
.i aIimentate prin blocurile de incercare.
c . incercarile cu curen#tl de sarcina. al instalatiei protejate, denumite 9i
/'l'oiJe3 de sarcina, se efectueaza numai la locul de instalare a protectiei
.. i f~lra scoaterea din functiune a acesteia. Curentul folosit pentru incer­
I ;\rea releelor este chiar curentul de sarcina al instalat iei pe care 0 pro-
I,·j eaza.
Aceste incercari au avantajul ca per­
Illil 0 verificare a integritatii tuturor cir­ 0----/0-0
"lIitelor de conexiuni dintre transforma­
:Jct~}R
I. )arele de masura ~i releele pe care Ie
.ilimcnteaza.
c.l . 1ncercarile cu cttrent de defect
II'cat intentionat, denumite 9i probe pe
1'111" reprezinta cea mai sigura ~i Fig. 17.4. Schema de incercare cu
,olnplexa verificare a corectitudinii mon­ reostat ~i iuductant a.
255

tajului ~i functionarii unei protectii, aceasta afllndu-se chiar ill I "II
~i d s) se efectueaza ~i ('()JI LJ(lllll :, (. 1111
ditiile in care trebuie sa actioneze pentru protejarea instalatiei illll'"
triva unor defecte aparute in interiorul zonei protejate. Probele 1'1' \ hi
se realizeaza mai simplu pentru protectiile aflate in apropierea /;1'11,
ratoarelor, care reprezinta sursa curentului de incercare, ~i pn'/,IIII ,1
unele dificultati in cazul verificarii protectiilor elementelor situ:! II ' I
distante relativ mari de generatoare.
Pentru producerea intentionata a unui scurtcircuit polifaza I
stabile~te 0 legatura metalica directa intre faze, in timp ce insta 1.11 111
nu se afla sub tensiune, inchizindu-se apoi intrerupatorul de alimell 1.11 1
Defectele prin arc slnt reproduse stabilind 0 legatura metalica fuziloll ,1
1ntre doua sau trei fa ze. In acest fel se verifica functionarea protl'll lt 1
prin relee la scurtcircuite 1n interiorul zonei protejate.
Selectivitatea protectiei se verifica prin realizarea un or scurtcirnlili'
1n exteriorul zonei protejate ~i controlind absent a actionihilor nes.. I.,.
tive ale protectiei la aceste defecte.
d. Din punctul de vedere al perioadei de timp in care se efectucl&
incerdirile se dosebesc: incercari la punerea in functiune (d l ), incen ,II I
periodice de intretinere (d 2 ) ~i incercari efectuate dupa eventuale 11111411
ficari sau reparatii al protectiilor (d 3 ).
d l . Incerciirile la pztnerea in funcfiune sint cele mai complete; I'll
cuprind aUt verificarea prealabila in laborator a releelor componellll'
cit ~i incercarea sistemului de protectie, la locul de instalare. De l'eglll.l
se executa atit cu curent secundar cit ~i cu curent de sarcina ~ i 411
scurtcircuit creat intentionat.
d 2 • Incerciirile periodice de £ntrefinere, prin care se verifica daca pi li
tectia ~i-a pastrat performarttele determinate la punerea in funeti ll ill
:;i reglajele stabilite se efectueaza la locul de instalare a proteetiei ~~ j
pot fi incercari simple de actionare (cele mai frecvente) sau incerc;1I i
complete (efeetuate mai rar, cuprinzind determinarea valorilor de pOI
nire ~i a caracteristicilor de actionare). Aceste incercari nu au insa ill
nici un caz gradul de complexitate al incercarilor de la punerea in fU 1I1
tiune a protectiei.
De regula, incercarile simple de intretinere trebuie efectuate 0 daLI
la trei luni, iar cele de intretinere complete, mai ample, trebuie sa Sl'
execute cel putin 0 data pe an. Exista norme ~i instructiuni metotlirl'
speciale pentru incercarile periodice ale instalatiilor de protectie prill
relee.
d 3 • Incerciirile dupii modificiiri sau reparafii ale protecfiei au apro<Lpl'
aceea~i amploare ea ~i cele executate la punerea in functiune. Se poa l l'
renunta , insa la incercarea cu curent de scurtcircuit creat intentiolH\t.
' " :' sau 0,2.
256
III toate cele trei cazuri. (d l , d 2
11,1\ ici circuitelor protectiei, prin masurarea rezisten11'i <1(' izol: 1\ \I'
1 l ll ' l~rcarea cu tensiune marita,
, AI'ARATAjUL FOLOSIT PENTRU tNCERCAREA $1 VERIFICAREA RELEELOR
$1 A INSTALATIILOR DE PROTEqlE PRIN RELEE
I )coarece pentru reglarea, controlul ~i verificarea functionarii in­
.. "I.I\iilor de protectie prin relee nu se cere 0 precizie ridicata, apara-
II' de masurat folosite in aceste scopuri Sl11t portabile, cu clasa de pre­
I II' J sau 1,5, deci eu consum propriu redus. Aparatele de masurat
I !Ion (cu precizie ridicata de clasa 0,2 sau chiar 0,1, cum sint cele electro­
111101 mice) s1nt folosite mai rar, in special pentru etalonari sau masurari
JII'i' iale. Aceste aparate au marele dezavantaj ca nu sint transporta­
lot i, , ; de asemenea, ele au consum propriu mare, eeea ee face ca in
1IIIIInite conditii sa introduca erori neacceptabile (de exemplu, 1n cazul
IlIoI ;marii caderilor de tensiune in elemente avind r ezistent a proprie
, 'll lqmrabila cu cea a aparatului de masurat),
I'rincipalele tipuri de aparate, dispozitive ~i instalatii specificc pentru
ti l ncarea si verificarea releelor si a sistemelor de protectie sint:
'i',II':'l. Lc pentru masurarea intensitatii curentului, aparate pent~u masu­
, .lli',t tensiunii, aparate de masurat universale, aparate pentru masurarea
i"tI, :rii ~i a defazajului, aparate pentru masurarea rezistent elor ~i C011­
11,.1111 starii izolatiei , aparate pentru masurarea frecvcnt ci ~i a timpului,
I"Mate pentru determinarea succesiunii fazelor, truse ~i statii pentrn
1I11'I'rcarea ~i verificarea releelor de protectie.
'I . Aparate pentru masurarea intensidi~ii curentului
in tehnica protectiei prin relee trebuie masurate intensitat i ale
'" 1Tntului continuu sau alternativ de cele mai diferite valori, 1ntr-o
!', lIn ;"! larga, de la cit iva miliamperi, pina la mii de amperi. De aceea,
'III abra de aparatele de masurat obi~nuite, ampermetrele- folosite pentru
illkllSitat i cuprinse intre 1 ~i 50 A - se utilizeaza ~i aparate 9 dis-
i
I" ,'/,itive speciale.
:\stfel, pentru masurarea intensitati10r foarte mici se folosesc mili­
' lI'ilcrmetre de curent continuu 9i chiar microampermetre de tip magne­
I I 1I'lectric (cu magnet permanent ~i bobina mobila) cu clasa de precizie
257
.I
 ~\ -
..
p
A
~-- ~
...------J
Fig. 17.5. Conectarea amper­
\JJ
m etrului de eurent eontinllu .
Fig. 17.6. Coneetarea amperflld "
lui de Cllren t alternati ,
P entru intensitati mai mari d e 50 .A se utilizeaza transiormalll,
de masura de eurent, in eazul eurentnlui alternativ, ;;1 ~unturi, tn "01 ' 1
eurentului eontinuu.
l\1flsurarea intensitatii curentilor alternativi de frecventa indUSI II."
50 Hz, se face cu ajutorul am'penn etrelor clectromagnetiee, el<'c ll"1II1
namice, eli redresor sau eleetrotermice. Domeniile de Il1aSUrare ale '" ,
tor arnperm etre sint de regula 1; 1,25; 2,5; 10 A, iar clasa ek Ill", I
zie 0,5. , ItnOr curenti inten~i, de 50-100 A, se prefera deseori sa se utilizeze
Arnpermetrele eu redresor ~i ampermetrele eleetrotermice au () I" I
eizie mai redusa (clasele 1-1,5) ~i un eonsum propriu mai mare til ', I
eele electromagnetiee, dar prezinta avantajul ca !m au erori la \':II I
tiile de frecventa.
, Aparatele pentru masurarea intensitatii eurentului s,; leaga 1,11 01
deauna In serie eu eireuitul in care se m{isoara intensitatea (fig. I ,'
~i fig. 17.6) . Pentru ea rezistenta in eurent continuu, respectiv ill'l"
danta in curent alternativ, proprii ampermetrelor, sa nu influcll\ I'
valoarea intensitatii eurentului, aeestea trebuie sa fie eft mai mici. "
eomparatie eli rezistent a, respeetiv eu imped::, nta cireuitului. Cu .tlt
euvinte, aparatul de m asurat trebuie sa aiba eonsum propriu de pill "I'
cit mai reclus posibil.
In figura 17.7 cste reprezentata schema pentru eoneetarea ampCl'l11f
trelor magnetoelcctriee eu ?unt, folosite pentru masurarea intensitft\i111'
mari de eurent eontinuu. $unturiIe, de natura r ezistiva, care fat' 11\
numai 0 parte din curent sa tread prin ampermetru, permit ex tll l
derea domeniului de m ~isurare a aparatului, in limite Iargi.
Unele ampermetre de curent continuu au ~untul intradus in c01 1'1I1
aparatului (1a fabric area acestuia); la altele, ;;untnril e se livreaz:1 ',f
parat ~i se monteaza in functi e de necesitati.
Pentru masurarea intensitatilor mari de curent alternativ se folosl " "
transformatoarele de curent. Primarul acestor transformatoarc Sf' ill
seriaza cu circuitul in care se masoara curentnI, iar ampermetrul ~I
conectC:1za in serie cu jnfa~urarea secundara (fig. 17.8) intre bo1'll l'/
11 ~i 12 ale acesteia.
Utilizarea transformatoarelor de curent arc rezultate bune' 1iIII II ,'
in cazurile In care sursele de curent de incercare sint destul de pul l'l
258
- ~unf
L I ·,
I'T~
LrfLJ
\fy'
" ig. 17.7. Coneetarca a mpcrrueh-u­ Fig. 17.8. Coneetarea ampcrme­
lui de curent continuu eu ~unt. t rlllui de curent I alternativ eu
transforma tor de cureut.
\lice; astfel, datorita consumului propriu destul de important (pro­
vocat de existenta curentului de magnetizare al transformatorului), ele
introduc erori mari de masurare. De aceea, chiar pentru masurarea
tot ampermetre directe, cu precizie mai midi (clasele 1,5 ... 2,5), la -::are
valoarea intensitatii curentului se cite~te direct pe scara gradata a.
;Iparatului.
2. Aparate pentru masurarea tensiunii
In instalatiile de protectie prin relee, tensiunea electric a , continua
sau alternativa, se masoara cu voltmetre pentru val~ri cuprinse intre un
volt ~i dteva sute de volti, cu miltivoltmetre pentru tensiuni sub 1 V
~i cu kilovoltmetre pentru t ensiuni inalte.
Pentru masurarea tensiunii in curent continuu se utilizeaza voltme­
tre magnetoelectrice. Acestea stnt aparate de m asurat cu sensibilitate
mare, consum propriu redus (au rezistenta interioara de 5-10 kDfV)
~i precizie ridicata (clasa 0,2 sauD,S). Domeniul de masurare se tn­
tinde de la t ensiuni de ordinul milivoltilor pina la tensiuni de 500­
- 600 V; modificarea domeniului de m asurare se obtine simplu cu aju­
torul unoI' rezistente aditionale, montate In aparat sau livrate separat
"i folosite in cazul In care sint necesare.
In curent alternativ se utilizeaza voltmetre electromagnetice, electro­
dinamice, cu redresor sau eletrotermice. Utilizarea voltmetrelor electro­
t crmice sau a celor cu redresor este indicata atunci dnd se urmare~te
obtinerea unor rezultate care sa nu fie influentate de eventualele va­
.
liatii ale frecventei
, in timpul masurarii. '
In marea majoritate a cazurilor, pentru determinarea tensiunilor
in instalatiile de protectie prin reIee, clasele de precizie 1...2,5 sint sa­
I isfacatoare.
259
 p-­
+-
u , I ca voltmetru, ~i fara a mai fi
u 11I'cesara schimbarea unor conexiuni
Fig. 17.9. Coneetarea Fig. 7.10. Coneetarea volt­
voltmetrului eu divizor metrului de e.e. eu pola·
de tensiu ne. ritate mareatii..
Pentru masurarea tensiunilor continue mai ridicate se folosesc di
vizoare de tensiune, la care se conecteaza aparatele de masurat (fig .
17.9). In cazul tensiunilor mari alternative se folosesc transformatoan·
de masurii de tensiune, cu raport de transformare convenabil; voll
metrul se conecteazii direct in secundarul transformatorului de masur;',
Voltmetrele se leaga intotdeauna in paralel in drcuitul in care :,i l
masoara tensiunea. La conectarea voltmetrelor de curent continuu mag
netoelectrice, care sint aparate de masurat cu polaritate marcata, trC'
buie neaparat respectata aceasta polaritate (fig. 17,10).
In cazul voltmetrelor de curent alternativ, legarea bornelor la dr­
cuitul in care se masoara tensiunea este indiferenta.
3. Aparate de masurat universale
tn laboratoare au 0 larga utilizare aparatele de masurat universal!·
de diferite tipuri, pentru curent continuu ~i alternativ.
Acestea permit masurarea tensiunii ~i a curentului electric intf('
limite largi (de la 0,2 V c.a. sau 300 mV c.c. la 1 000 V c.c. ~i c.a., res­
pectiv de la 0,2 rnA la 10 A cc. ~i c.a.), cu precizie destul de mare (clasa J
pentru masurarile in curent continuu ~i 1,5 pentru cele efectuate III
curent alternativ).
In prindpiu, un astfel de aparat este alcatuit dintr-un dispozitiv
magnetoelectric sensibiI, un sistem de ~unturi pentru function area ca
ampermetru, un grup de rezistente aditionale pentru functionarea ca
voltmetru ~i un element redresor pentru efectuarea masurarilor in curenl
alternativ. Prin intermediul unor comutatoare, aceste elemente se pot
26Q
1l llllbina, permitind utilizarea acelu- r -_ ""'( '"1'/,/1'
,,, :t i aparat magnetoeletric, de mare au sa[;;;:J ,.­
I' llsibilitate, atit ca ampemetru cit
III exteriorul aparatului.
Aparatul de masurat universal are
';r:h i diferite pentru masurarile in
I Ilrent continuu ~i in curent alterna­
I iv. La manevrarea comutatoarelor
d()meniului de masurare se recoman­
t 1:-1 sa se treacii intotdeauna de la
valori mari spre val~ri mai mid,
I )( ~ntru a se feri aparatul de posibi­
litatea distrugerii, fie datorita unor Fig. 17.11. Coneetarea aparatului uni­
versal p elltru masurarea eurentului ~i
valori mai mari de curent sau ten­ tensiunii.
·,june decit limit a maxima a do­
1II eniului , fie la erori de manevrare de la masurarea tensiunii la ma­
':marea curentului ~i invers.
Unele aparate sint prevazute cu un sistem de blocare mecanicii, care
1111 permite comutarea pe alta scara (corespunzatoare unui alt domeniu
,k masurare) decit dupa ce se intrerupe drcuitul sau se ~unteaza apa­
1 atul de masurat.
Domeniul mare de masurare, sensibilitatea buna, pre cum ~i faptui
c:\ masurarile sint practic independente de variatia frecvent ei in limite
largi (16-10 000 Hz) fac ca aceste aparate sa fie mult folosite la veri­
ficarea ~i incercarea releelor, atit in laboratoare cit ~i pe teren, la locul
lie instal are a echipamentelor de protectie .
In figura 17.11 este reprezentat un montaj pentru masurarea cu­
.. (~ntului ~i a tensiunii cu un astfel de aparat universaL
Aparatele universale moderne sint adaptate ~i pentru masurarea
:Iltor marimi rezistente, capacitati, atenuari (dB) etc.
4,. Aparate pentru masurarea puterii ~i a defazajului
Pentru masurarea puterii in circuitele de curent continuu ~i a pu­
I crii
active in circuitele de curent alternativ se folosesc de obicei watt­
metre electrodinamice portabiIe cu clasa de precizie 0,5 sau 1 cu mai
multe domenii de masurare pentru curent ~i tensiune. Wattmetrele
dectrodinamice sint monofazate sau trifazate.
Conectarea unui wattmetru in drcuitul de masurat se face astfel
incit sensurile curentilor prin cele doua borne mareate (de regula eu 0
261
 ~------------------------------
' j''''
~,. p Ur-...­
TC
.'iOHz (nrc) L2

I
r---~l~l~-~.
11
-----i1S~1
­
5

-.L 2 A X TT
a h -=- I · 1

Fig. 17.12. Moduri de conectare a wattmetrnlui:

L __ ~ TUT "Z
. 2
'"I X (ofT)
a - montaj111 amonte; b - monta jul aval.

steluta, mai rar cu 0 sageata) sa fie acelea~i (fie sa intre, fie sa ia ~, 1

prin amindoua).
In figura 17.12 sint reprezentate cele doua moduri de conecta lP
a wattmetrului pentru masurarea puterii: montajul amonte (fig. 17.12, (/)
- convenabil pentru circuitele care absorb curenti de mica intensita k,
comparabila cu intensitatea curentului absorbit de bobina de tensiul lI'
a wattmetrului, ~i montajul aval (fig. 17.12, b) - convenabil pent. II
circuitele parcurse de curenti inten~i.
In primul caz, din indicatia wattmetrului se elimina consumul p ro
Fig. 17.13. Concctarea wattmctrulni monofazat prin intcnnediul transformatoa­
rclor de masura.
Jl • De exemplu, daca un wattmetru cu constanta Kw = 10 W/div,
TT
IL:gat la ret ea prin intermediul unui transformator de curent cu raportul
J/ ,c = 100/5 A ~i al unui transformator de tensiune cu raportul n T2 , =

priu al bobinei de tensiune, iar in cel de-al doilea caz, consumul bo =2 3000/100 V, indica a = SO div, puterea activa masurata este:
binei de curent. eel mai des folosit este montajul amonte; se constali l
ca, in acest caz, bornele marcate ale wattmetrului se leaga in scur t P = Kw'n'l'c'n,l"l" a = 10· 100.3000. 50 = 300000W=3000kW.
circuit intre ele. 5 100
Domeniile de masurare (pentru curent ~i tensiune) ale unui wat t­ (17.1 )
metru obi~nuit se intind de la 0,5 la 50 A ~i, respectiv, de la 15 la 750 V.
Extinderea domeniului de masurare se obtine prin schimbarea co­ :NUisurarea puterilor in retelele trifazate se face fie cu ajutorul unor
nexiunii (serie sau paralel) sectiunilor bobinei de curent ~i prin conec­ montaje speciale, cu doua ~i cu trei wattmetre monofazate (fig. 17.14
tarea unor rezistente suplimentare in serie cu bobina de tensiune. ~;i fig. 17.15), fie cu wattmetre trifazate; acestea din urma sint aparate
In serie cu bobina de curent a wattmetrului ;;i in paralel cu bobin:l
de tensiune a acestuia se conecteaza obligatoriu aparate de masurat •
(ampermetru ~i voltmetru) pentru controlul valorilor curentului ~i tell­
R ~ 4 I
siunii; in cazul in care curentul prin bobinele wattmetrului ar dep a~i
valoarea nominala, acestea se pot arde. R .~
S0----~~

In cazul masurarii puterii, intr-un circuit monofazat cu curent

in tens ~i tensiune inalta, wattmetrul se leaga la secundarele transfor­ T '" .- f
s '" .­
matoarelor de masura de curent ~i de tensiune, ca in~figura 17. 13.
In acest caz, pentru aflarea puterii masurate se inmulte~te numarul
o £ 1 ' - - - - - - -......- - - - - - ­ T%~--------~~---------

Fig. 17. 14. Montaj cn trei watt metre pen­

Fig. 17. 15. Montaj cu dona wattmctre
de diviziuni citite pe scara aparatului cu constanta wattmetrului [(II' pentru masurarca puterii active in rc­
Irll masnrarea puterii active , in retelclc
~icu produsul rapoartelor de transformare ale reductoarelor, n TC ~j trifazate cu fir neutru. tcJele fara fir ncutru.

262 263
complexe, cu trei elemente de masurat monofazate, cite unul }W IIIIII
fiecare faza, indicatia aparatului fiind proportionala cu suma I'll
terilor indicate de elementele de pe faza, adica tocmai cu puterea ,[( ' 11\,
totala (trifazata) absorbita de retea.
Pentru masurarea factorului de putere, deci ~i a defazajului i lll II
curent ~i tensiune, in retelele de curent alternativ monofazate ~i ill I" 10
trifazate simetrice se folose~te un aparat electrodinamic specialil'"tI
asemanator cu un wattmetru trifazat, numit cosfimetn.i sau fazl1 It' I 1'1
electrodinamic, care indica direct valoarea lui cos 'P.
Indirect, cos 'P poate fi determinat prin masurarea puterii activ e I' ',01
a celei aparente 5, absorbite de circuit, legate prin relatia: P = 5 cos 'I'
5. Aparate pentru masurarea rezisten~elor
"ire a logometrului face ca erorile de masurare sa nu fie prea mario
~i controlul starii izola~iei electrice
Se deosebesc mai multe tipuri de megohmmetre, diferite in primul
in cadrul instalatiilor de protectie prin relee se executa deseori ma
surari de rezistente (rezistenta bobinelor releelor, a contactelor, a COli
quctoarelor circuitelor secundare, precum ~i rezistenta de izolatiC').
In functie de ordinul de marime a rezistentei de masurat se utilizea%il
metoda '~i aparatele cele mai adecvate, cu c~re se obtin rezultatele ce ll'
mai exacte.
Metoda ampermetrului ~i a voltmetrului (care permite determinan':J
indirect a a rezistentei, ca fiind raportul dintre tensiune ~i curent) SI'
aplica ori de cite ori se poate alimenta circuitul rezistentei cu curenji
mari, de ordinul zecilor sau sutelor de amperi, ~i exist a aparate cores­
punzatoare acestor valori.
Pentru masurarea rezistentelor foarte mici se folosesc aparate sen­
sibile, de felul puntilor tip OMEGA III - METRA care permit maSu­
rari cu 0 eroare de ± % intre 0,0001 ~i 20 12. La masurarea rezi s·
tentelor mici si foarte mici este necesar sa se tina seama de erorilc
int;oduse de ca'derea de tensiune in cordoanele de legatura, corectindu-se
in mod corespunzator rezultatele masurarilor.
Pentru masurarea rezistentelor de valoare medie se utilizeaza, de
regula, punti simple, de felul puntii Wheatstone. Se construiesc pun ti
portative (tip OMEGA I - METRA), u~or de manevrat, care asigura 0
precizie satisfacatoare pentru domeniile largi de masurare (0,5 la SO 00012
sau chiar mai m ult).
Sursele de energie necesare alimentarii puntilor sint bateriile uscatc.
Uneori se utilizeaza ~i ohmmetre cu citire directa, care sen'esc la efec­
tuarea un or masurari orientative, mai putin precise, ale rezistentelor.
264
Pentru controlul starii izolatiei circuitelor SeCt111tl: lI(' ~~I' I 'It-.. I "" (1 .• 1
I II mod curent masurarea rezist~ntei de izolatie. Acestca sjlll 1'I ·"jsh- ld l
Illari ~i foarte mari (de peste 10 000 (2), ceea ce face ca l'clI l llI "0;.
Iiolul starii izolatiei sa se foloseasca un aparat de masurat sJ>ccl:di/:l 1
clt ~ !ip megohmmetru inductor (numit in practica simplu, inductOl).
In principiu un megohmmetru pentru masurarea rezistent ei de iz()­
latie este com pus dintr-un generator de curent continuu, realizat s1Ib
lorma unui inductor cu manivela (un magnet permanent in cimpul caruia
: ; I~ rote~te un indus bobinat) ~i un aparat pentru masurarea curentului,
Il'alizat sub forma unui logometru (ampermetru cu doua cadre mobile
illcruci~ate, putin sensibilIa variatia tensiunii aplicate). Tensiunea con­
I inua furnizata de inductorul cu manivela nu este constanta, deoarece
I urat ia nu poate fi mentinuta riguros constanta (operatorul rote~te
manual inductorul, cu circa 120 rot/min. De~i tensiunea variaza, folo­
rind dupa tensiunea de masurare a rezistentei. Cele mai raspindite sint
megohmmetrele cu tensiunea nominala de 250, 500, 1 000 ~i 2500 V.
Pentru incercarile izolatiei elect rice a circuitelor secundare cu ten­
:-;iune alternativa marita se 'utilizeaza montaje speciale, cum este cel din
Jigura 17.16.
Schema cuprinde: un autotransformator reglabil AT, care permite
variatia tensiunii de alimentare a instalatiei de la 0 la 220 V, un trans­
form~tor ridicator de tensiune TT, care' asigura in secundar tensiunea
marita, pina la 2500 V, precum ~i 0 serie de aparate pentru masurarea.
curentului ~i a tensiunii alternative.
Un aparat mult folosit pentru incercarea izolatiei , atlt la laborator
cit ~i pe teren, este trusa portabila de incercare cu tensiune alterna­
tiva marita, tip TP de 1 kV. Aceasta are dimensiuni ~i greutate redusa
~i poate fi transportata u~or la locul incercarii.
I
I
2~!v'~O<tt:Jj~
cb
I
II11 Iii"
I
I
L,
"
Fig. J 7.16. Schema de principiu a nnei instalatii simple de incercare a izolatiei
ell tensinne alternativa m arita.
265
 6. Aparate pentru masurarea timpului
Masurarea timpului de action are al unei instalatii de protectie sail
al unui releu se realizeaza cu ajutorul cronometrelor mecanice ~i al Cro .
nometrelor electrice.
Cronometrele mecanice sint cronometre "de buzunar", cu mecaniSI11t
de orologerie, actionate de un resort, cu pornire ~i oprire comanda!.l
manual. Ele au domeniul de masurare larg, de la zecimi de secuQdf.
pina la minute. Dezavantajul principal al cronometrelor mecanice eS lt.
actionarea manuala, din care cauza instrumentul nu se poate siner<>
niza perfect cu elementul masurat, iar aprecierea momentului de por
nire sau de oprire a releului depinde de operator. Se folosesc totu~ i
asemenea cronometre me can ice pentru masurari orientative sau pentru
masurarea unor valori de timp mai mari (cel putin de ordinul a cftorva
secunde).
Cronometrele elect rice permit masurarea destul de precis a chiar a
zecimilor de secunda. Ele pot fi pornite sau oprite sincron cu contactek
releului a carui temporizare se masoara, fiind conectate fie in serie, lit'
in paralel cu aceste contacte.
In figura 17.17, b se prezinta schema interioara a cronometrului
electric (sau secundometrului electric) de tip KRIZIK ~i schema pent m
conectarea in paralel a cronometrului la masurarea timpului de actio­
nare al unui releu de timp RTp (fig. 17.17, a).
Cronometrul electric cuprinde in principiu:
- un motor sincron NI, care poate fi aliment at independent de la
sursa de tensiune (120 sau 220 V) continua sau alternativa, in scopuL
evitarii erorilor in cazul pornirii acestui motor prin intermediul crono­
metrului;
r®
[E
RE
2 J
I!O-220-V
50Hz
::L n
--r-~ + ---
!!O··220V ::,­
o indicator cu elemente statice (cn filtre de secventa directa sau inversa).
b Aparatele indicatoare de succesiune a fazelor cu elemente statice
Fig. 17.17. Ci-onometrul electric KRIZIK:
a - schema de conecta re pentru maslirarea timpului de acponare aJ unui rel eu de timp; b _ scl.Jsma
terioa ra a cronometru lui electric.
266
- 0 cupla electromagnetic a C, care cupleaza la aXliI IIlotnrllllli ill
till sistem de roti dintate; acestea actioneaza, la rindul lor, dOIl ;l til I
1I1dicatoare, care se deplaseaza in fata a doua cadrane pc care S(~ dlf' ~C
I'alorile masurate: secunde, pe unul din cadrane, ~i zecimi sal! sut ill ii
de secunde, pe celalalt cad ran ;
- un releu electromagnetic RE care intrerupe circuitul cuplci (,'
prin contactul sau, oprind rotatia acelor indicatoare.
Timpul masurat de cronometrul electric se calculeaza insumind incli­
catiile celor doua ace indicatoare. In tot timpul masurarilor, frecventa
lensiunii alternative de alimentare trebuie sa fie in mod riguros men­
(inuta la 50 Hz; In caz contrar trebuie sa aplice 0 corectie de timp valorii
rnasurate.
Timpii proprii de actionare ai cup lei electromagnetice ~i ai releului
C lin interiorul cronometrului electric sint practic neglijabili. Intrucit
ace~ti timpi proprii au valori com parabile cu timpul propriu de actio­
Ilare al unui releu rapid, netemporizat, utilizarea cronometrului electric
(lcscris pentru determinarea timpului de actionare a releelor netempo­
rizate nu este recomandabila. In aceste cazuri este indicata folosirea
IlIlUi milisecundometru electronic.
Milisecundometrul electronic MS-1, fabricat In tara, contine: doua
circuite electron ice, unul functionlnd ca rezistenta neliniara montata
in circuitul unui condensator care se incarca, iar al doilea, ca voltmetru
dectronic de curent continuu, si doua redresoare, dintre care unul este
stabilizat. Aparatul are consu~ redus (circa 35 VA) ~i se alimenteaza
(;U tensiunea de 120-220 V, 50 Hz. Domeniul de masurare: gama
.[ '-10 ms, 2-100 ms, gama 3-1 000 ms. Precizia aparatului este
rclativ buna (eroare maxima 5 'Yo).
7. Aparate pentru determinarea succesiunii fazelor
Cu:noa~terea succesiunii fazelor are 0 deosebita insemnatate, In
special pentru lucrarile de montaj executate In instalatiile de protec­
tie prin relee. De pilda, protectiile directionale ~i cele de distant a nu
pot functiona corect daca nu este respectata secventa direct a a tensin­
nilor cu care se alimenteaza releele din schemele de protectie.
Succesiunea fazelor se poate determina fie cu ajutorul unui indica­
tor de tipul motorului asincron trifazat, fie cu ajutorul unui aparat
irl­ stnt cel mai mult utilizate; ele con tin filtre de secventa directa sau
inversa, cu rezistente ~i condensatoa~e. Indicatia este data de aprin­
267
 R derea sau stingerea unor 1;11 11 1'1 [roflomelru e/ec/ric
cu neon. In figura 17.18 ('i fe
1T3p o 21,. 110 220 y~

~
e ll reprezentata schema de 1'.111
cipiu a indicatorului de S I.' ( 'le
R, siune a fazelor cu filtru de SI'I I U. hoov II ~-'"
BS :.L..f!f
venta. In cazul in care la hO I
nele' R, 5, Tale aparatului ',I s~ ~ I , rw--+--? . 0 "~
U '->
\~:
aplica sistemul de tensilJllI 220 ___
R-S-T se aprinde lapma L., illl ~
Sursa
'R, " ~~) lampa L2 ramine stinsa. 0-250V"-'
T~ R .~ Daca se .aliI?ente~za "1':1
v'C
z 2R
. S ratul cu tenslUDl ale caror (HZ!
[50Hz} o ...'!::
Fig. 17. 18. Schema de principiu a indica-
torulul d e su cceslU ne a fazelor, cu fIltru de
nu corespund cu notatiile dl
b I t I' . C J lOA J ~
' v
secve ntiL pe orne e apara u Ul, ',j $- I .. /~
. aprinde lampa L 2 , care inuirol
succesiunea opusa primului caz, iar lampa Ll ramine stinsa. Atunci cillel
1ipse~te una dintre faze lampile Ll ~i L2 se aprind simultan, semnalinel
deranjamentul. Aparatul are avantajul ca nu contine elemente mobil, ', Fig. 17.19. Schema de principiu a trusei d e curent ~i de t ensiune pentrll
fiind mult mai sigur in exploatare ~i u~or de transportat la locurilto verifica rea r eleelor.
de verificare a instalatiilor de protectie prin relee.
Trusa este prevazuta cu bornele speciale 1. .. 5 pentru conectarea
unui cronometru electric, in scopul masurarii timpului de actionare a
8. Truse ~i statii pentru incercarea ~i verificarea
releelor care se vetifica.
releelor de proteqie
Tensiunea constanta Uk de 100 V serve~te pentru alimentarea cir­
cuitelor de tensiune a elementelor wattmetrice, circuitul de curent al
acestora fiind alimentat cu curent variabil de la infasurarea de curent
Pentru incercarea ~i verificarea instalatiilor de protectie ~i an'. a transformatorului principal. '
leelor se folosesc trusele de curent ~i de tensiune, truse specializal(~ Punerea ~i scoaterea din functiune a trusei se face cu ajutorul con­
~i statii pentru incercari.
tactelor 1R ~i 2R ale releelor 1RI, respectiv 2RI, alimentate, primul
a. Truse1e de curent ~i de tensiune sint aparate complexe destinate
cu curent alternativ, iar al doilea cu curent continuu. S-a prevazut
verificarii releelor de curent sau de tensiune ~i a aparatelor de ma­
posibilitatea de a mari pentru scurt timp valorile reglate (curent ~i
surat. tensiune), aproape pina la dublu, cu ajutorul butonului special BS,
Elementul principal al unei astfel de truse (fig. 17.19) este trans­ Inseriat in circuitul de alimentare al autotransformatorului reglabil (la
formatorul principal T P, care are doua infa~urari secundare, una de apasare pe butonul BS se inchide contactul interior, ~i tensiunea de
curent ~i alta de tensiune. La bornele infa~urarii de curent se culege alimentare de la sursa se aplica unui numar redus de spire ale au­
curent variabil de cel mult 5, 10 sau 20 A, in functie de modul de co­ totransformatorului AT, montat cu potentiometru).
nectare a celor patru sectii ale bobinei secundare. Punerea si scoaterea din functiune a trusei se face actionindu-se
Schimbarea conexiunii acestor sectii se face cu ajutorul dispozi­ butoanele BA ~i B D . ' ,
tivului de conectare C. Cea de-a doua infa~urare secundara poate de­ In figura 17.20 este reprezentat montajul utilizat pentru incercarea
bita tensiuni variabile cuprinse intre 0 ~i 440 V; infa~urarea are 0 prizi:i releelor maximale de curent cu ajutorul trusei descrise mai inainte.
median a pentru tensiunea de 220 V. Releul incercat se leaga la bornele I ale infa~urarii de curent vC).riabil.
Trusa este alimentata la bornele S. Pentru marirea curentului prin
In primarul ttansformatorului T P se aplica tensiunea variabilrl bobina releului se roteste butonul autotransformatorului A T de la
0-250 de la bornele autotransformatorului reglabil AT.
stinga la dreapta. '
268
261)
 + La elemen lul incprco l
Trusa de curent si de tensiune eslt­
mult folosita atlt 'in laboratoardl'
PRAM ("Protectie prin relee ~i apa
rate de masurat") cit ~i pe teren, pentr ll ,- ._ _ _ __ -"0 "
At ,--- ~ B

~
incercarea ~i verificarea elementelol ,,-·-
-- - -- ----0/2)
- -----<>1 ~'
PrO<>--======il.
---~ i" PJ o - - - - ­

de protectie sau a aparatelor de In :1 , - - -----0 /, P.4 0 - - - --­

o 0 0 0 o~o oUo 0 surat. _'--<>" " & 0- . ­
o 2t 1102200 1()(J 0 120~00 20 In scopul obtinerii unor intensitii \ i
- - - <);,
- < J Ill
1'6

P1 ('>----~

Jli
®
LR LV
® 0 V
70
20
C mai mari de curent, apropiate de pa
rametrii nominali ai releelor sau trans­
- -0,
• -
0
( J lfO
~-o l fl
1'. 0--
l', ().- - -­
r/~ O--
--,

Jli S 8S@ /(?-. 30 formatoarelor de curent Incercate, $('

- 01,2

~
1',, <>--­

8A@ @BO v0 40 utilizeaza trusa de 1200 A (fig. 17.21 ).

~-~~~++44~ +--
50 Aceasta trusa, construita in tara,
Fig. 17.20. F olosirea tru sei pentru
incercar ea releelor maxima le d e c u-
r ent.
es~e ~1catuita dintr-;lil ~ tra?~forr?atOJ
pnncIpal T P cu opt lilfa~uran pnman~
~i douasprezece infa~urari secundare.
r --;6
rAl 5­
'1::_-;z{
0.

0 :~t
I
I 'l
Prin legarea in serie a tuturor inHi­ '!C.
~urari1or primare, tensiunea maxima de alimentare a primarului ating('
220 V. La dndul lor, capetele infa~urari1or secundare sint aduse la un
~1' ~ ~
n
sistem de eclise, care permit conectarea lor in serie sau In paralel ~i ::=;
l - -
e f
in diferite combinatii, astfel incH la bornele A, B se obtin curenti de 2,. -- e r
100, 200, 300, 400, 600 si 1 200 A. Curentul maxim de 1 200 A se
obtine daca se leaga cele' dou asprezece infa~urari secundare in paralel
' I--""'~
== I 3i
41 -­
-­ e
e
I
(12, 100 = 1200 A). ::::, Sf -­ e I B',s.
22, IV~ fJ 0:: - - TP 6i _­ e I
Trusa mai contine un transformator de curent TC, care permite [51 'liz] po­ 71 _­ e
masurarea curentului in secundarul trusei. In acest scop, toate cape­ I
0:: 8i ~- e .
tele de intrare ale infa~urarilor secundare ale transformatorului prin­
0­

c-- .s.;;: 9i -­ e
cipal sint incluse in primarul transformatorului TC, iar la secundarul 0­ fOf - - e I:
acestuia se conecteaza un ampermetru ale carui indicatii infonneaza per­ 0- -::~ 'rti -­ e i
manent pe operator asupra valorii intensitatii curentului debit at de trusa. L.-_--<C::H~:;.. 12 i - - e
Puterea trusei in secundar este de 1 000-1 SOO VA. Ea serve~te
la incercarea releelor de curent si a transformatoarelor de curent.
Pentru reducerea caderilor de ten;iune in secundar se recomanda ca Fig. 17.21. Trusa de curent d e 1 200 A.
legaturile trusei cu elementul incercat sa se execute cu cordoane groase
~i cit mai scurte po sibil. Cu ajutorul acestor truse pot fi simulate conditiile de functionare ale
b . Truse specializate. Pentru verificarea protectiilor complexe, cum instalatiilor de protectie, in special scurtcircuitele nesimetrice care apar
sint cele de distanta, se folosesc truse specializate, mai complicate, de mai des in retelele electromagnetice.
asemenea fabricate in tara, care pot realiza conditii de functionare c. Statu pentru incerdiri. Laboratoarele PRAM, care se ocupa cu
asemanatoare defectelor ~i regimurilor anormale din instalatii1e primare. verificarea ~i reglarea instalatiilor de protectie prin relee ~i automati­
Dintre acestea amintim trusa specializata destinata reglarii, punerii zare, sint echipate cu statii trifazate speciale pentru incercari, compuse
la punct ~i verificarii releelor de distanta care permite realizarea unei din: pupitre de comanda ~i control, bloc uri cu transformatoare ~i auto­
impedante variabile in limite largi (cum este trusa T RD-7 fabricate. transformatoare reglabile, rezistente aditionale, sigurante pentru circui­
in tara). tele de tensiune ~i de curent; transformatoare etalon ~i decalatoare

270 271
pentru variatia continua a defazajului tensiunii (sclU, cum se mai 1111
mesc, regulatoare de inductie). Schema electrica a instalatiei cuprinde II
parte de curent alternativ ~i 0 parte de curent continuu.
La statia trifazata se pot executa diverse incercari ~i verificari alP
:releelor de protectie speciale (diferentiale, de distanta etc.) sau alt·
releelor de automatizare (relee de RAR, relee de AAR etc.).
D. DOCUMENTE PRINCIPALE PRIVIND EVIDENTA VERIFICARILOR
~I iNCERCARILOR PROTECTIEI ~I A RELEELOR DE PROTECTIE
In statiile ~i centralele electrice din cuprinsul sistemului energetic
l1ational trebuie sa se tina In mod obligatoriu 0 evidenta simpla, clarfl
~i operativa a tuturor verificarilor, incercarilor ~i modificarilor insta­
latiilor de protectie prin relee, precum ~i a modului de function are a
acestora ~i a releelor din cuprinsul lor. In cele ce urmeaza se indica
·principalele documente de evident a folosite in tehnica protectiei prin
Telee.
a. Buletinul de incercare sau de verificare este cel mai importan t
,document de evidenta.
Buletinele sint specifice fiecarui tip de instalatie (pentru protectia
maximala de curent, directional a , diferentiala etc.) sau releu de pro­
tectie (pentru relee de curent, relee de timp, relee intermediare etc.),
:~i se completeaza la punerea In functiune, pre cum ~i la orice veri­
ficare sau modificare a instalatiei respective. La verificari periodice
sau la reviziile planificate, in buletinele de incercare se inregistreaza
datele obtinute prin masurari ~i se compara aceste rezultate cu cele
initiale (inscrise in buletine la punerea in functiune a instalatiei). De
asemenea, se noteaza toate verificarile suplimentare (de exemplu, cele
,efectuate sub sarcina).
In buletinul de incercare sint inregistrate ~i elementele principale
din schema instalatiei care se incearca (datele nominale ale transfor­
matoarelor de masura, ale surselor de curent operativ etc.), date pri­
vind verificarea izolatiei, persoanele care au efectuat con.trolul ~i apro­
bat verificarea. Concluziile si rezultatele verificarilor mentionate in
buletin hotarasc dad. instala#a de protectie se poa te da in ~xploa:tare
:sau nu.
Forma de inregistrCl-re a rezultatelor este diferita, in functie de tipul
incercarii, deosebindu-se tabele cu rezultate sau familii de curbe ridi­
,cate experimental.
b. Graficul anual de verifieare periodidi. cuprinde toate verificarj].e,
reviziile ~i reparatiile instalatiilor de protectie prin relee care urmeaza
.272
;l fi efectuate in cursul unui an. Termenele la care stnt planificate VI'I I
licarile periodice sint cele recomandate in instructiunile privind llltn'­
(inerea, repararea ~i incercarea releelor de protectie.
La intocmirea graficului anual de verificari este necesar sa se coo1'­
(loneze incercarile instalatiiI or de protectie cu verificarea sau revizia
instalatiilor primare ale elementelor respective, astfel incH sa rezulte
elt mai putine intreruperi sau functionari fara protectie pentru elemen­
tul considerat (generator, transformator etc.).
c. Registrul de exploatare serve~te pentru urmarirea in exploatare
a functionarii protectiei prin relee. Registrul este completat de perso­
nalul de serviciu (de tura) care deserve~te ccntrala sau statia respec­
tiva ~i cuprinde date referitoare la toate defectiunile sau functionarile
anormale survenite in timpul exploaUirii, masurile de remediere, pre­
cum ~i masurile propuse pentru evitarea repetarii unor asemenea situatii .
d. Tabelele sau fi~ele eu reglaje cuprind datele necesare reglarii di­
feritelor relee ~i sisteme de protectie, precum ~i dispozitivele de modi­
ficare a reglajelor. De obicei, se alcatuiesc scheme monofilare cu indi­
carea reglajelor pentru protectiile din cuprinsul unei anumite centrale,
statii sau zone din sistemul energetic. Orice modificare de reglaj se face
numai pe baza dispozitiei organului de specialitate superior (sectia
PRAM) .
e. Fi~ele de evidenta, care sint "tinute la zi" de catre personalul
de tura, au ca scop inregistrarea functionarii instalatiilor de protectie
prin, relee, in vederea analizei ulterioare privind comportarea acestora.
In general, fi~ele de evidenta cuprind date numeroase, care ser­
vesc la formarea unei imagini complete asupra instalatiei respective.
REZUMAT
1. Incercarile ~i verificarile releelor ~i ale sistemelor de pro­
tect ie prin relee au scopnl de a stabiE starea releelor ~i a cir­
cuitelor instalatiilor de protectie, precum ~i function area pro­
tectiei, in conditii bune, la aparitia unui defect sau a unui regim
~normal, periculos pentru instalatia protejata.
2. Se deosebesc: incercari ale sistemelor de protectie in an­
samblu ~i incercari ale elementelor componente ale sistemelor de
protectie; incercari de laborator ~i incercari la locul de instalare
a protectiei; incercari cu curent primar, incercari cu curent secundar,
incercari cu curentul de sarcina al instalatiei protejate ~i incercari
cu curent de defect creat intentionat; incercari la punerea in func­
tiune, incerdiri periodice de intretinere ~i incercari efectuate dupa
eventualele modificari sau reparatii ale protectiilor.
21:1
/ 3. Pentru incercarea ~i verificarea reI eel or ~i a instalatiii(H
de protectie se folosesc urmatoarele aparate, dispozitive ~i in­
stalatii specifice: aparate pentru masurarea intensitatii curentuIui,
aparate pentru masurarea tensiunii, aparate de masurat uni­
versale, aparate pentru masurarea puterii ~i a defazajuIui, aparatc
pentru masurarea rezistentelor ~i controIuI starii izolatiei, aparatc
pentru masurarea frecventei ~i a timpului, aparate pentru deter­
minarea succesiunii fazelor, truse si statii pentru incercarea si
verificarea releelor de protectie. ' , ,
4. Documentele principale pentru evidenta verificarilor ~i fn­
cercarilor protectiei ~i a reI eel or de protectie sfnt buIetinuI de YERIFICAREA CUNO~TINTELOR
fncercare (sau de verificare), graficul de verificare periodica, re­
gistrul de exploatare, tabelele sau fi~eIe cu reglaje ~i fi~ele de R "SjJll1ZStwi corerle lit il1!re br'i;ri:
evidenta.
Cap. 2: (1) --_. (0); (2) - - ""2 = '100 spire: (3) - (e) ; (1) - (a).
Cap . 3: (I) - (e); (2) - (b); (3) - (a); (4) -- (c) ;(5) - (b).
Cap. 5: (1) - (".) ; (2) - - (b); (3) - (b); ('1) -- (1,5 A) (5) - (aJ.
YERIF.ICAREA CUNO~TINTELOR
Cap. 6: (I)-(u); (2)-(u); (3)-(c); (1)-(a): (5) - (a).
Cap. 7: 1(0) ; 2(c); 3(a); i(c); 5(e); 6( a); 7(c).
Cap. 8: 1(c); 2(0); 3(a); 'i(a): 5(c); 6(a); 7(c).
1. Incercarile releelor ~i ale sistemelor de protectie prin relee se Cap. 9: I(e); 2(e ); 3(,,) .

efectueaza: Cap. 10: I(b); 2(a).

a) In scopul stabilirii reglajelor releelor ~i sistemelor de protectie? Cup . 11: 1(b);

2(c); 3(u); i(e).

Cap. J2: 1(e);

2(b) ; 3(a).

b) in scopul stabilirii starii reI eel or ~i circuitelor instalatiiIor de Cap. 13: 2(e); 3(b); 4( e).

l(a);
protectie ~i a starii de functionare Ia defecte sau regimuri anormale Cap. 14: l(e);
2(a); 3(a ).

de functionare? Cap. 1.1: 2(c) ; 3(<\); 4(b)

l(a);
Cap. 16:
l(a); 2(b ); 3(<1).

c) in scopul modificarii tensiunii de aliment are a reIeeIor? Cap. 17: (1) - (0); (2) - (0); (3) ­ 240 kW, ('1)- (e ) .
2. Pentru masurarea puterii In circuitele cu curenti inten~i, wattme­
trele se conecteaza:
a) in montaj amonte?
b) in montaj aval?

c) in montaj diferential?

3. Un wattmetru cu constanta Kw = 15 W /div. care este conectatla

retea prin intermediul unui transformator de curent cu raportul
n TC = 100/5 A ~i al unui transformator de tensiune cu ra,portul
1ZTT = 2 000/100 V indica C( = 40 diviziuni. Care este puterea
activa masurata?
4. Trusele specializate se folosesc:

a) pentru incercarea releelor de curent ~i de tensiune?

b) pen tru Incercarea protectiei de gaze?

c) pentru Incercarea protectiilor complexe (de distant a, diferen­

tiale ~.a . )?

274