Creștinul și mătura

Ciprian Ciobanu – terapeut ocupațional

Sunt terapeut ocupațional, iar natura meseriei mele este puțin cunoscută în România.
Terapia ocupațională este știința care se ocupă cu îmbunătățirea calității vieții și descoperirea
unui sens în ocupațiile de zi cu zi. Profesând zi de zi, am ajuns la concluzia că terapia
ocupațională, deși ca termen științific datează din anul 1920, ea există încă din cele mai vechi
timpuri și, legând-o de calitatea de creștin, pot afirma cu convingere că Isus Cristos este
terapeutul ocupațional model.

Ce înseamnă aceasta?

Într-o zi, mergând spre Bacău din satul în care locuiesc, am oprit ca să iau un cetățean ce
aștepta la ocazie. Nu îl cunoșteam prea bine dar am intrat în vorbă:

- Ce mai faceți?
- Greu. Muncă. Viața asta grea.
- Unde lucrați?
- La primărie. Mătur străzile. Mai sap. Mai plantez. Cum ne dă de lucru...
- Și e greu?
- Da, bani puțini, iarna e și frig, ne îngheață mâinile pe mătură.
- Dar ce reușiți să faceți cu banii?
- Cumpăr mâncare. O pâine. Trăiesc...
- Și de ce trăiți?

A rămas surprins de întrebare și a încercat să găsească un răspuns.

Isus, terapeutul, ne învață să trăim pentru El. Și dacă muncim pentru a câștiga bani, iar banii
îi folosim pentru a trăi și, în cele din urmă, când trăim o facem pentru El, atunci ocupația pe
care o îndeplinim ni se va revela ca fiind cea mai minunată de pe pământul întreg, indiferent
dacă avem în mână o mătură, un pix, un bisturiu sau un crucifix. Dovezile există și sunt
scrise: Sf. Teresa de Lisieux curăța cartofi și Îi oferea această ocupație din iubire (auzită de la
tatăl meu, eu nu am citit viața ei, încă), Sf. Ignațiu de Loyola întocmea liste de ocupații pe
care le punea înaintea Lui, iar exemplele continuă dacă luăm în considerare că însăși Isus
încuraja oamenii din jurul său la ocupații zilnice: pe apostoli să pescuiască, iar pe Zaheu să
își ducă munca mai departe.

Recomandarea specialistului pentru trăirea acestui Paști cu o inimă nouă este rugăciunea
Pelerinului rus ”Isuse Cristoase, miluiește-mă!” spusă cu voce tare, șoptită sau în gând,
înainte, în timpul sau după îndeplinirea oricărei ocupații de fiecare zi, ori de câte ori ne
amintim.

Să facem aceasta, iar Isus va face restul! Dacă nu, aștept plângerile la biroul parohial!