Sunteți pe pagina 1din 59

MINISTERUL EDUCAȚIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA

CURRICULUM NAȚIONAL

ARIA CURRICULARĂ

MATEMATICĂ ȘI ȘTIINȚE

DISCIPLINA

MATEMATICĂ
CLASELE X-XII

Chișinău, 2019
1
Aprobat la Consiliul Naţional pentru Curriculum (proces-verbal nr. 22 din 05.07.2019)

PRELIMINARII

Motto: Învățând matematica, înveți a gândi. Solomon Marcus

Curriculumul la disciplina Matematică, alături de manualul școlar, ghidul metodologic, softuri


educaționale, etc. face parte din ansamblul de produse/ documente curriculare și reprezintă o
componentă esențială aCurriculumului Național.
Elaborat în conformitate cu prevederileCodului Educației al Republicii Moldova (2014),
Cadrului de referință al Curriculumului Național (2017), Curriculumului de bază: sistem de
competențe pentru învățământul general (2018), dar și cu Recomandările Parlamentului
European și a Consiliului Uniunii Europene,privind competenețele-cheie din perspectiva
învățării pe parcursul întregii vieți (Bruxelles, 2018), Curriculumul la disciplina Matematica
reprezintă un document reglator, care are în vedere prezentarea interconexă a demersurilor
conceptuale, teleologice, conținutale și metodologice, accentul fiind pus pe sistemul de
competențe ca un nou cadru de referință al finalităților educaționale.
Curriculumul şcolar de matematică pentru clasele X-XII reprezintă instrumentul didactic
şi documentul normativ principal ce descrie condiţiile învăţării şi performanţele de atins la
matematică în învăţământul liceal, exprimate în competenţe, unități de competențe,
conţinuturi şi activităţi de învăţare şi evaluare.
Curriculumul la disciplina Matematicăfundamentează și ghidează activitatea cadrului
didactic, facilitează abordarea creativă a demersurilor de proiectare didactică de lungă durată și
de scurtă durată, dar și de realizare propriu-zisă a procesului de predare-învățare-evaluare.
Disciplina Matematică, prezentată/ valorificată în plan pedagogic în curriculumului dat, are
un rol important în formarea/ dezvoltarea personalității elevilor, în formarea unor competențe
necesare pentru învățare pe tot parcursul vieții, dar și de integrare într-o societate bazată pe
cunoaștere.
În procesul de proiectare a Curriculumului la disciplina Matematicăs-a ținut cont de:
 abordările postmoderne și tendințele dezvotării curricular pe plan național și cel
internațional;
 necesitățile de adaptare a curriculumului disciplinar la așteptările societății, nevoile
elevilor, dar și la tradițiile școlii naționale;
 valențele disciplinei în formarea competențelor transversale, transdisiplinare și celor
specifice;
 necesitățile asigurării continuității și înterconexiunii dintre cicluri ale învățământului
general: educație timpurie, învățământul primar, învățământul gimnazial și învățământul
liceal.
Curriculumul la disciplina Matematică cuprinde următoarele componente structurale:
Preliminarii, Repere conceptuale, Administrarea disciplinei, Competențe specifice
disciplinei,Unități de învățare (unități de competențe, unități de conținut, activități și produse
de învățare recomandate), Repere metodologice de predare-învățare-evaluare, Bibliografie.
(Curriculumului la disciplină include și finalități prezentate după fiecare clasă și care reprezintă
competențele specifice disciplinei, manifestate gradual la etapa dată de învățare, care au și
funcția de stabilire a obiectivelor de evaluare finală).
Curriculumul la disciplina Matematică are următoarele funcții:
 de conceptualizare a demersului curricular specific disciplinei Matematică;
 de reglementare și asigurare a coerenței dintre disciplina dată și alte discipline din aria
curriculară, dintre predare-învățare-evaluare, dintre produsele curricular specific

2
discipinei Matematică, dintre component structurale ale curriculumului disciplinar, dintre
standard și finalitățile curriculare;
 de proiectare a demersului educational/ contextual (la nivel de clasă concretă);
 de evaluare a rezultatelor învățării etc.
Beneficiarul principal al acestui document este elevul, având un statut specific în acest
sens.
Curriculumul la disciplina Matematicăse adresează cadrelor didactice, autorilor de
manuale, evaluatorilor, metodicienilor, altor persoane interesate.
Totodată, Curriculumul la disciplina Matematicăorientează cadrul didactic spre
organizarea procesului de predare-învățare-evaluare în baza unităților de învățare (unități de
competențe – unități de conținuturi – activități și produsede învățare recomandate).

I. REPERE CONCEPTUALE

Codul Educaţiei al Republicii Moldova, prin Art. 11. determină:

„Educaţia are ca finalitate principală formarea unui caracter integru și dezvoltarea unui
sistem de competenţe care include cunoștinţe, abilităţi, atitudini și valori ce permit
participarea activă a individului la viaţa socială și economică.” [1]

Astfel, scopul major al educaţiei matematice în perioada liceală este atât formarea şi
dezvoltarea gândirii logice, cât şi formarea şi dezvoltarea competenţelor şcolare pentru a realiza
dezvoltarea deplină a personalităţii absolventului liceului şi ai permite accesul acestuia la
următoarea treaptă a învăţământului şi/sau integrarea lui socială.
Competenţa școlară este un sistem integrat de cunoștinţe, abilităţi, atitudini și valori,
dobândite, formate și dezvoltate prin învăţare, a căror mobilizare permite identificarea și
rezolvarea diferitor probleme în diverse contexte și situaţii. [2]
Achiziţiile finale în termeni de competenţe nu sunt nişte liste de conţinuturi disciplinare care
trebuie memorate. Pentru ca un elev să-şi formeze o competenţă este necesar ca el:
- să stăpânească un sistem de cunoştinţe fundamentale în dependenţă de problema
care va trebui rezolvată în final;
- să posede deprinderi şi capacităţi de utilizare/aplicare în situaţii simple/standarde
pentru a le înţelege, realizând astfel funcţionalitatea cunoştinţelor obţinute;
- să rezolve diferite situaţii-problemă, conştientizând astfel cunoştinţele funcţionale
în viziunea proprie;
- să rezolve probleme, inclusiv din viaţa cotidiană, manifestând comportamente
conform achiziţiilor finale, adică competenţa.
Proiectarea curriculumului dezvoltat la matematică a fost ordonată de principiile:
 Principiul asigurării continuităţii la nivelul claselor şi ciclurilor;
 Principiul învăţării centrate pe elevul aflat în relaţie cu mediul său de viaţă;
 Principiul centrării pe aspectul formativ;
 Principiul corelaţiei transdisciplinare-interdisciplinare (eşalonarea optimă a
coţinuturilor matematice corelate cu disciplinele ariei curriculare și alte discipline,
asigurându-se coerenţa pe verticală şi orizontală);
 Principiul abordării sistemice și dezvoltării graduale a competenţelor;
 Principiul creării unui mediu favorabil educaţiei de calitate;
 Principiul centrării clare a tuturor componentelor curriculare pe rezultatele finale –
competenţe specifice matematicii şi unități de competență la matematică.
O astfel de proiectare strategică orientează curriculumul şcolar şi procesul educaţional spre
achiziţiile finale – competenţe pe care elevii ar trebui să le manifeste/demonstreze în urma
parcurgerii unor anumite experienţe în formare/învăţare.
3
Curriculumul de matematică pentru liceu şi, în ansamblu, procesul educaţional la matematică în
învăţământul matematic general este fundamentat pe principiile:
I. Principiul constructiv (al structuralităţii), care vizează procesul de reluare
sistematică a informaţiilor, conceptelor de bază ca pe un aspect esenţial al predării-
învăţării. În contextul acestui principiu învăţământul matematic modern se realizează
concentric în spirală , fiind axat pe noţiunea (conceptul) matematică şi formarea, la
finisarea şcolarizării, a unor structuri ale gândirii specifice matematicii.
II. Principiul formativ, care vizează formarea directă a personalităţii elevului în
procesul educaţional la matematică.
În aspectul formării şi dezvoltării competenţei interpersonale, civice, morale şi a
competenţei culturale Curriculumul şcolar pentru Matematică vizează formarea la elevi în
procesul educaţional la matematică a următoarelor valori şi atitudini:

 formarea obişnuinţei de a recurge la concepte şi metode matematice în abordarea unor


situaţii cotidiene sau pentru rezolvarea unor probleme în situaţii reale şi/sau modelate;
 manifestarea curiozităţii şi a imaginaţiei în crearea de strategii, probleme, planuri de
activitate, în rezolvarea şi realizarea acestora;
 manifestarea tenacităţii, a perseverenţei, a capacităţii de concentrare, a încrederii în
forţele proprii, tendinţei spre realizarea potenţialului intelectual, responsabilităţii pentru
propria formare;
 încurajarea iniţiativei şi disponibilităţii de a aborda sarcini variate;
 manifestarea independenţei în gândire şi acţiune;
 dezvoltarea simţului estetic şi critic;
 dezvoltarea unei gândiri deschise, creative şi a unui spirit de obiectivitate, imparţialitate
şi toleranţă;
 aprecierea rigorii, ordinii şi eleganţei în arhitectura rezolvării unei probleme, în
aplicarea unei metode, unui algoritm sau a construirii unei teorii;
 formarea şi dezvoltarea motivaţiei pentru studierea matematicii ca domeniu relevant
pentru viaţa socială şi profesională;
 stimularea unor atitudini favorabile faţă de ştiinţă şi de cunoaştere în general;
 utilizarea terminologiei aferente matematicii în situaţii de comunicare;
 susţinerea propriilor idei şi puncte de vedere prin argumentare şi/sau formulări de
întrebări;
 cooperarea în calitate de membru al unui grup;
 angajarea în discuţii critice şi constructive asupra unui subiect matematic;
 adoptarea punctelor de vedere diferite şi orientarea în vederea formării propriei viziuni.

Unitățile de competențe sunt achiziții care trebuie să fie dobândite de către elevi la finele
compartimentului studiat sau la finele anului de studii. Ele servesc și ca elemente/ pași în
formarea competențelor specifice, care vor fi evaluate formativ și/sau sumativ, la finele unității
de învățare și/sau la finele anului de studii.
Unitățile de conținut constituie instrumente care contribuie la dobândirea achizițiilor
determinate de către unitățile de competențe proiectate, la formarea competențelor specifice
disciplinei și a celor transversale/ transdisciplinare.
Activitățile și produsele de învățare recomandateprezintă o listă deschisă de contexte
semnificative de manifestare a unităţilor de competenţe proiectate pentru formare/dezvoltare și
evaluare în cadrul unităţii respective de învăţare. Cadrul didactic are libertatea și
responsabilitatea să valorifice această listă în mod personalizat la nivelul proiectării și realizării
lecţiilor, dar și să o completeze în funcţie de specificul clasei concrete de elevi, de resursele
disponibile etc.

4
Axarea învăţământului pe formarea de competenţe nu anulează conceptul de obiectiv, ci
invers, presupune valorificarea acestuia la nivelul proiectării didactice de scurtă durată, corelând
acele componente ale unităţii de învăţare, care se vizează prin lecţia dată.
Curriculumul este construit astfel încât să nu îngrădească libertatea profesorului în proiectarea
activităţilor didactice. Astfel, în condiţiile formării competenţelor specifice şi a dobândirii de
către elevi a achizițiilor determinate de unitățile de competență în condiţiile parcurgerii integrale
a conţinuturilor obligatorii în cadrul aceleiaşi clasă, profesorul are dreptul:
 să schimbe ordinea parcurgerii elementelor de conţinut, dacă nu este afectată logica
ştiinţifică sau didactică;
 să repartizeze timpul efectiv pentru parcurgerea unităţilor de conţinut în dependenţă
de pregătirea matematică a elevilor la etapa respectivă a învăţământului;
 să grupeze în diverse moduri elementele de conţinut în unităţi de învăţare, cu
respectarea logicii interne de dezvoltare a conceptelor matematice;
 să aleagă sau să organizeze activităţi de învăţare adecvate condiţiilor concrete din
clasă.
Manualele de matematică elaborate în baza acestui curriculum urmează să fie integrate în
concepţia curriculumului şi să respecte cerinţele specifice de a fi accesibile elevilor, funcţionale,
operaţionale şi de a îndeplini, prioritar, nu numai funcţia informativă, dar şi cea formativă , de
învăţare prin studiere, cercetare şi descoperire independentă, de stimulare, de autoinstruire,
autoevaluare şi, în final, de formare de competenţe.

II. ADMINISTRAREA DISCIPLINEI

Statutul Aria Clasa Nr. de ore Nr. de Extensii


disciplinei curriculară pe ore pe
săptămână an Nr. de ore Nr. de
pe ore pe
săptămână an

 Obligatorie Matematică Clasa a X-a


şi Ştiinţe - profilul real 5 170 - -
(Matematică, -profilul umanist 3 102 - -
Fizică,
Clasa a XI –a
Biologie, -profilul real 5 170 1 34
Chimie, -profilul umanist 3 102 - -
Informatică)
Clasa a XII -a
- profilul real 5 165 2 66
-profilul umanist 3 99 - -

III. COMPETENȚE SPECIFICE DISCIPLINEI


PROFIL REAL

1. Operarea cu numere reale și complexe pentru a efectua calcule în diverse contexte,


manifestând interes pentru rigoare și precizie.
2. Utilizarea conceptelor matematice, a metodelor, algoritmilor, proprietăţilor, teoremelor
studiate în contexte variate de aplicare, recurgând la concepte şi metode matematice în

5
abordarea unor situaţii cotidiene și/sau pentru rezolvarea unor probleme din diverse
domenii.
3. Aplicarea raționamentului matematic în identificarea și rezolvarea problemelor într-o
varietate de contexte, dovedind claritate, corectitudine și concizie.
4. Analiza rezolvării unei probleme, situaţii-problemă în contextul corectitudinii, al
simplităţii, al clarităţii şi al semnificaţiei rezultatelor,dezvoltând spiritul de obiectivitate
şi de imparţialitate.
5. Extrapolarea achizițiilor matematice dobândite pentru a identifica și explica procese,
fenomene din diverse domenii, utilizând concepte și metode matematice în abordarea
diverselor situații.
6. Elaborarea strategiilor şi proiectarea activităţilor pentru rezolvarea unor probleme
teoretice şi/sau practice, dezvoltând capacitatea de a aprecia rigoarea, ordinea şi
eleganţa în arhitectura rezolvării unei probleme.
7. Justificarea unui demers sau rezultat matematic, recurgănd la argumentări, dovedind
tenacitate și perseverenţă.

PROFIL UMANIST

1. Operarea cu numere reale pentru a efectua calcule în diverse contexte, manifestând


interes pentru rigoare și precizie.
2. Exprimarea în limbaj matematic a unui demers, unei situații, unei soluții, formulând
clar și concis enunțul.
3. Aplicarea raționamentului matematic la identificarea și rezolvarea problemelor,
dovedind claritate, corectitudine și concizie.
4. Investigarea seturilor de date, folosind instrumente , inclusiv digitale, și modele
matematice , pentru a studia/explica relații și procese, manifestând perseverență și spirit
analitic.
5. Explorarea noțiunilor, relațiilor și instrumentelor geometrice pentru rezolvarea
problemelor, demonstrând consecvență și abordare deductivă.
6. Extrapolarea achizițiilor matematice pentru a identifica și explica procese, fenomene
din diverse domenii, utilizând concepte și metode matematice în abordarea diverselor
situații.
7. Justificarea unui demers sau rezultat matematic, recurgând la argumentări, susținând
propriile idei și opinii.

IV. UNITĂȚI DE ÎNVĂȚARE

PROFIL REAL

Clasa a X-a
Unități de competențe Unități de conținut Activităţi și produse de învăţare
recomandate
1.1. I. Elemente de teoria mulțimilor  Rezolvarea exercițiilor și problemelor de:
1.2. 1.1. Identificarea și și logică matematică - reprezentare analitică, sintetică, grafică
aplicarea terminologiei şi  Noţiunea de mulţime. Mulţimi (diagrame, tabele) a mulţimii şi a
notaţiilor specifice teoriei numerice Mulţimi numericeN, Z, Q, operaţiilor cu mulţimi;
mulțimilorși logicii R.Submulțimi. Booleanul mulțimi. - determinare a elementelor unei mulţimi
matematice în situații reale  Operaţii cu mulţimi: reuniunea, definite în diferite moduri;
și / sau modelate. intersecţia, diferenţa, produsul - utilizare a terminologiei şi notaţiilor
1.2. Identificarea în cartezian. Proprietăţi fundamentale. aferente teoriei mulţimilor și logicii
situații diverse a noţiunilor,  Noţiunea de propoziţie matema- matematice în contexte uzuale şi
relaţiilor, proprietăţilor tică. Valoarea de adevăr a matematice;

6
specifice teoriei propoziţiei. - determinare a booleanului unei mulțimi;
mulţimilor.  Noţiunile de axiomă, teoremă, - determinare a unei mulţimi descrise de o
1.3. Transpunerea teoremă reciprocă, condiţii necesare proprietate dată;
situațiilor-problemă în şi suficiente. - folosire a relaţiilor de incluziune şi
limbaj matematic utilizând  Cuantificatoriiexistenţialşi egalitate între mulţimi, a relaţiei de
terminologa şi notaţiile universal. apartenenţă, nonapartenenţă;
specifice teoriei  Metoda reducerii la absurd. - efectuare a operaţiilor cu diverse tipuri
mulţimilor.  Metodainducţiei matematice. de mulţimi;
1.4. Reprezentarea Aplicaţii la - sortare şi clasificare a obiectelor după
analitică, sintetică, grafică demonstraţiaunoridentităţinumerice. diverse criterii, de determinare a citeriilor
a mulţimii şi a operaţiilor după care sunt selectate mulţimile
cu mulţimi (reuni-unea, Elemente noi de limbaj corespunzătoare;
intersecţia, diferenţa, matematic: - corelare intra- şi interdisciplinară privind
produsul cartezian). Booleanul mulțimii,cuantificator utilizarea elementelor de teoria mulţimilor
1.5. Utilizarea operaţiilor universal, cuantificator și logica matematică;
(reuniunea, intersecţia, existențial,inducție, deducție, - compunere şi rezolvare de probleme de
diferenţa, produs cartezian) inducție incom-pletă, inducție teoria mulţimilor, relevante unor situaţii
cu mulţimi numerice la completă, metoda inducției cotidiene şi/sau din alte domenii;
rezolvarea problemelor. matematice, condiţii necesare şi -utilizare a metodei reducerii la absurd, a
1.6. Sortarea şi clasifi- suficiente. inducției matematice la justificarea
carea obiectelor pe baza propozițiilor matematice date;
unor criterii date sau - determinare a valorii de adevăr a unei
determinate. propoziții date.
1.7.Analizarea și justi-  Cercetarea unor cazuri concrete din
ficarea corectitudinii situațiireale și/sau modelate
rezolvării unei probleme cu referitoare la elementele de logică și
referire la mulţimi și/sau teoria mulțimilor și soluționarea
logica matematică. problemei identificate.
1.8. Aplicarea metodei  Realizarea unor investigații privind
inducţiei matematice și a aplicarea mulțimilor în diverse
metodei reducerii la absurd domenii.
la demonstrarea unor  Realizarea unor proiecte de
teoreme, identități. grup/indivi-
1.9. Investigarea valorii de duale, privind aplicarea mulțimilor.
adevăr a unor propoziţii  Aplicarea jocurilor didactice în
recurgând la argumentări, predarea-învățarea-evaluarea
exemple, contraexemple elementelor de logică și de teoria
şi/sau demonstraţii. mulțimilor studiate.
Produse recomandate:
 Exercițiul rezolvat;
 Problema rezolvată;
 Cazul cercetat, cu aplicații practice;
 Schema elaborată;
 Sofisme matematice rezolvate;
 Algoritmul aplicat;
 Contraexemplul prezentat;
 Proiectul „Mulțimi în viața mea”;
 Matricea de asociere completată;
 Harta conceptuală elaborată la modul;
 Testul sumativ rezolvat.
II. Puteri. Radicali. Logaritmi  Rezolvarea exercițiilor și problemelor de:
2.1. Identificarea și  Puteri. Proprietăți. - aplicare a terminologiei şi notaţiilor
aplicarea terminologiei și  Radicali. Proprietăţi. aferente noţiunilor de putere, radical,
notațiilor aferente noțiunii  Logaritmul unui număr pozitiv. logaritm, inclusiv în situaţii de
de putere, radical, logaritm Proprietăţi. comunicare;
în situaţii reale şi/sau Elemente noi de limbaj -calcul cu puteri, radicalide ordinul n, n∈
7
modelate. matematic: {2,3}, logaritmi şi aplicare în calcule a
2.2.Clasificarea nume- Radical de ordin impar, radical de algoritmilor şi proprietăţilor adecvate;
relor reale după diverse ordin par,raționalizarea - efectuare de estimări şi rotunjiri în
criterii. numitorului unui raport algebric, calcule cu numere reale;
2.3.Utilizarea estimărilor puterea cu exponent rațional, - transfer şi extrapolare a soluţiilor unor
şi rotunjirilor pentru puterea cu exponent real a unui probleme pentru rezolvarea altora;
verificarea validităţii unor număr pozitiv, noțiunea de - rezolvare de probleme, utilizând puteri,
calcule cu numere reale, logaritm, logaritm zecimal, radicali de ordinul n, n∈ {2,3}, logaritmi;
folosind puteri, radicali, logaritm natural, identitatea - justificare şi argumentare a rezultatelor
loga-ritmi. logaritmică fundamentală, proprie- obţinute şi a tehnologiilor utilizate;
2.4.Operarea cu nume-re tățile logaritmilor, operație de - formare a obişnuinţei de a verifica dacă o
reale pentru efectuarea logaritmare, operație de potențiere. problemă este sau nu determinată.
calculelor în diverse situații  Cercetarea unor cazuri concrete din
reale și/sau modelate. situațiireale și/sau modelate
2.5.Aplicareaîn calcule a referitoare la operarea cu numere reale
proprietăţilor opera-ţiilor și soluționarea problemei identificate.
cu numere reale: adunarea,  Realizarea unor lucrări
scăderea, înmulţirea, practice,inclusiv
ridicarea la putere cu pe teren, privind aplicarea numerelor
exponent număr real, reale în practică.
operaţii cu radicali de  Realizarea unor investigații privind
ordinul n, n∈ {2,3}, aplicarea numerelor reale în diverse
logaritmul unui număr domenii.
pozitiv.  Aplicarea jocurilor didactice în
2.6. Generalizarea predarea-învățarea-evaluarea
noțiunii de număr real. numerelor reale.
2.7.Justificarea și Produse recomandate:
argumentarea rezultatului  Exercițiul rezolvat;
obținut în calcule cu puteri,  Problema rezolvată;
radicali de ordinul n, n∈  Cazul cercetat, cu aplicații
{2,3}, logaritmi a unui practice;
număr pozitiv.  Schema elaborată;
 Sofisme matematice rezolvate;
 Algoritmul aplicat;
 Jocul didactic „Domino cu
 logaritmi/radicali”;
 Contraexemplul prezentat;
 Matricea de asociere completată;
 Harta conceptuală elaborată la
capitol;
 Testul sumativ rezolvat.
III. Monoame. Polinoame. Fracţii  Rezolvarea exercițiilor și problemelor de:
3.1. Identificarea și algebrice -identificare a monoamelor, polinoamelor
aplicarea terminologiei și  Noţiunea de monom cu una sau şi fracţiilor algebrice în diverse contexte;
notațiilor aferente mai multe nedeterminate. Operaţii -efectuare a operaţiilor cu monoame,
noțiunilor de monom, cu monoame. polinoame şi fracţii algebrice, folosire a
polinom, fracție algebrică.  Noţiunea de polinom de una sau proprietăţilor operaţiilor;
3.2Identificarea şi mai multe nedeterminate. -transcriere a unor situaţii-problemă în
clasificarea după diverse  Operaţii cu polinoame limbaj matematic, înlocuind numerele
criterii a monoamelor, :adunarea, scăderea, înmulţirea, necunoscute cu litere;
polinoamelor şi fracţiilor ridicarea la putere cu exponent -folosire în diverse contexte a
algebrice. natural. terminologiei şi notaţiilor specifice
3.3.Aplicarea operaţiilor  Forma canonică a unui polinom monoamelor, polinoa-melor şi fracţiilor
cu monoame, polinoame şi de o singură nederminată. Gradul algebrice;
fracţii algebrice, a unui polinom de o singură -amplificare şi simplificare a fracţiilor
proprietăţilor acestor nedeterminată. algebrice;

8
operaţii la rezolvarea  Împărţirea polinoamelor de o - determinare a DVA a fracţiilor algebrice;
problemelor. singură nedeterminată. Teorema -utilizare a teoremei împărțirii cu rest, a
3.4. Explorarea algorit- împărţirii cu rest pentru polinoame. teoremei lui Bezout în diverse contexte;
milor pentru optimizarea  Împărţirea la binomul X  a . - descompunere a polinoamelor în factori
operațiilor cu monoame, ireductibili;
 Teorema lui Bezout (cu
polinoame și fracţii - determinare a rădăcinilor unui polinom
demonstraţie).
algebrice. de o singură nedeterminată și a
 Descompunerea polinoamelor în
3.5.Determinarea valorii multiplicității acestora.
factori ireductibili (metoda
de adevăr a unei afirmaţii, -justificare a unui demers sau rezultat
factorului comun, metoda grupării,
propoziţii referitoare la obţinut sau indicat, recurgând la
aplicarea formulelor de calcul
monoame, polinoame și argumentări demonstrații;
prescurtat, descompunerea în factori
fracţii algebrice, inclusiv -investigare a valorii de adevăr a unei
a trinomului de gradul II, metode
cu ajutorul exemplelor, afirmaţii, propoziţii utilizând demonstraţii,
combinate).
contr-aexemplelor. exemple, contraexemple.
3.6. Analizarea corecti-  Noţiunea de rădăcină a unui  Cercetarea unor cazuri concrete din
tudinii rezolvării unei polinom de o singură diverse domenii referitoare la monoame,
probleme cu referire la nedeterminată. polinoame, fracții algebrice și soluționarea
monoame, polinoame,  Rădăcini multiple. problemei identificate.
fracţii algebrice.  Noţiunea de fracţie algebrică.  Realizarea unor investigații privind
3.7.Elaborarea planului de DVA. aplicarea monoamelor, polinoamelorși
rezolvare a unei probleme,  Amplificarea şi simplificarea fracțiilor algebrice în diverse domenii.
utilizând teoreme, fracţiilor algebrice. Produse recomandate:
algoritmi, concepte în  Operaţii cu fracţii algebrice:  Exercițiul rezolvat;
contextul polinoamelor și adunarea, scăderea, înmulţirea,  Problema rezolvată;
rezolvarea problemei în împărţirea, ridicarea la putere cu  Cazul cercetat;
confor-mitate cu planul exponent întreg.  Schema elaborată;
elabo-rat. Elemente noi de limbaj  Sofisme matematice rezolvate;
3.8.Justificarea unui matematic:  Algoritmul aplicat;
demers sau rezultat obținut Monom, forma canonică a mono-  Contraexemplul prezentat;
sau dat cu monoame, mului, operații cu monoame, poli-  Matricea de asociere completată;
polinoame, fracții nom, forma canonică, gradul poli-  Harta conceptuală elaborată la
algebrice, utlizând nomului, valoarea numerică a capitol;
argumentări, demonstrații. polinomului, adunarea, scăderea,  Testul sumativ rezolvat.
înmulțirea polinoamelor, împărțirea
cu rest, descompunerea polinomului
în factori, împărțirea polinomului
la binomul X-a, rădăcina
polinomului, rădăcină simplă,
rădăcină multiplă, ecuație asociată
polinomului, fracție algebrică,
simplificarea și amplificarea
fracțiilor algebrice, fracție
algebrică reductibilă, fracție
algebrică ireductibilă, operații cu
fracții algebrice.
IV. Funcții reale  Rezolvarea exercițiilor și problemelor de:
4.1.Identificarea și - identificare a unor dependenţe
aplicarea terminologiei și  Noţiunea funcţie. Moduri de funcţionale în diverse contexte;
notațiilor aferente noțiunii definire a funcţiei.Graficul funcţiei. - reprezentare în diverse moduri (analitic,
de funcție în situaţii reale  Proprietăţi ale funcţiilor grafic, tabelar, prin diagrame) a unor
şi/sau modelate. referitoare la monotonie, paritate, dependenţe funcţionale, inclusiv cotidiene;
4.2.Recunoaşterea periodicitate, mărginire, zerouri, - lecturare grafică şi/sau analitică a func-
dependenţelor funcţionale extreme. ţiilor pentru a deduce proprietăţi ale
în situaţii reale și/sau  Operații cu funcții (suma, acestora;
modelate și reprezentarea produsul, câtul și compunerea a - aplicare a algoritmului de studiu al
lor în diverse moduri două funcții).Funcții compuse. funcţiei în diverse contexte;
(analitic, grafic, tabelar, - folosire a proprietăţilor funcţiilor în
9
prin diagrame).  Funcţii inversabile. Funcţia diverse contexte;
4.3.Deducerea unor inversă. - aplicare a terminologiei şi a notaţiilor
proprietăţi (monotonie, Elemente noi de limbaj aferente noţiunii de funcţie, inclusiv în
paritate, periodicitate, matematic: situaţii de comunicare;
mărginire, zerouri, Restricția funcției, prelungire a - de transpunere a unei probleme, situații –
extreme) ale funcţiilor funcției, compunerea funcției, problemă din diverse domenii în limbajul
numerice prin metode funcții identice, funcție pară, funcție funcțiilor;
analitice şi/sau prin lectură impară, funcție periodică, funcție - aplicare afuncțiilorpentru identificarea și
grafică. inversabilă, funcție mărginită. explicarea unorfenomene,procesefizice,
4.4.Aplicarea funcțiilor chimice, biologice, sociale, economice;
pentru identificarea și - justificare şi argumentare a rezultatelor
explicarea obţinute şi a tehnologiilor utilizate.
unorfenomene,procesefizic  Cercetarea unor cazuri concrete din
e, chimice, biologice, situațiireale și/sau modelate referitoare la
sociale, economice. funcțiile studiate și soluționarea
4.5.Explorareaprop- problemei identificate.
rietăţilor funcţiilor și a  Realizarea unor investigații privind
operațiilor cu funcții în aplicarea funcțiilor studiate în diverse
rezolvarea problemelor din domenii.
diverse domenii. Produse recomandate:
4.6.Justificarea  Exercițiul rezolvat;
unuidemers, rezultat  Problema rezolvată;
obținutsau dat cu  Cazul cercetat, cu aplicații
funcții,utilizând practice;
argumentări, demonstrații.  Schema elaborată;
 Sofisme matematice rezolvate;
 Algoritmul aplicat;
 Contraexemplul prezentat;
 Matricea de asociere completată;
 Harta conceptuală elaborată la
capitol;
 Testul sumativ rezolvat.

10
V. Funcţii numerice. Ecuaţii.  Rezolvarea exercițiilor și problemelor de:
5.1.Recunoaștereașiaplica Inecuaţii. Sisteme şi totalităţi - recunoaştere a funcţiei studiate fiind dată
reaterminologiei reprezentarea grafică şi/sau analitică a
șinotațiiloraferentenoțiunil V.1. Funcția de gradul I acesteia;
ordefuncțienu-merică,  Funcţia de gradul I. Graficul - clasificare a funcţiilor studiate după
ecuație, inecuație, sistem, funcţiei de gradul I. Proprietăţile diverse criterii;
totalitate îndiversecontexte. funcţiei de gradul I . Panta dreptei. - explorare a unor proprietăţi cu caracter
5.2.Identificarea  Ecuaţii de gradul I cu o local şi sau global al funcţiilor studiate în
îndiferitesituațiiadepen- necunos-cută. situaţii reale şi/sau modelate;
dențelorfuncționaledetipfun  Noțiunea de totalitate. Totalitate - exprimare în limbaj matematic a unor
cţiedegradulI, II, de ecuații, inecuații, sisteme. situaţii concrete din diverse domenii, ce se
funcţiaputere,  Sisteme de două ecuaţii de pot descrie prin funcţii de gradul I, II,
funcţiaradical, gradul I cu una, două necunoscute. funcţia putere, funcţia radical, funcţia
funcţiaexponen-ţială, Metode de rezolvare a sistemelor de exponenţială, funcţia logaritmică, funcţia
funcţiamodul, pro- ecuaţii (metoda substituţiei, metoda modul, proporţionalitatea directă,
porţionalitateadirectă, reducerii, metoda grafică). proporţionalitatea inversă;
proporţionalitateain-versă.  Ecuaţii de gradul I cu o - identificare şi clasificare a tipurilor de
5.3.Exprimareaînlim- necunos-cută cu modul şi/sau ecuaţii, inecuaţii, sisteme după diverse
bajmatematicaunorsituaţiir parametru. criterii;
eale  Inecuații de gradul I cu o necu- - determinare a metodei/metodelor de
și/saumodelateprinfuncţiide noscută. rezolvare a clasei corespunzătoare de
gradulI, II, funcţiaputere, ecuaţii, inecuaţii, sisteme;
 Inecuații de gradul I cu o necu-
funcţiaradical, noscută cu modul: - modelare a unor situaţii cotidiene,
funcţiaexponenţială, |𝑓(𝑥)| < 𝑔(𝑥); |𝑓(𝑥)| < |𝑔(𝑥)| inclusiv antreprenoriale, prin intermediul
funcţiamodul, funcţiilor, ecuaţiilor, inecuaţiilor,
(semnul “<” poate fi înlocuit cu
proporţionalitateadirectă, sistemelor studiate;
“>”, “≥”, “≤”).
proporţionalitateainversă. -analiză a rezolvării unei ecuaţii, inecuaţii,
 Sisteme de inecuaţii de gradul I
5.4.Clasificarea după sistem, totalitate în contextul corectitudinii,
cu o necunoscută.
diverse criterii a funcțiilor simplităţii, clarităţi şi al semnificaţiei
numerice, ecuaţiilor, V.2. Funcţia de gradul II rezultatelor;
inecuaţiilor, sistemelor  Noţiunea Funcţia de gradul II. - rezolvare a tipurilor de ecuaţii, inecuaţii,
studiate. Graficulfuncţiei de gradul II. sisteme de ecuaţii, inecuaţii indicate în
5.5.Aplicarea metodelor  Proprietăţile funcţiei de gradul II. curriculum;
grafice pentru rezolvarea  Ecuaţii de gradul II. Clasificarea - compunere şi rezolvare de probleme de
ecuaţiilor, inecua-ţiilor, ecuaţiilor de gradul II. funcţii, ecuaţii, inecuaţii, sisteme de
sistemelor de ecuaţii.  Rezolvarea ecuaţiilor de gradul ecuaţii, inecuaţii , relevante unor situaţii
5.6.Rezolvarea ecuaţiilor, II.Relaţiile lui Viete. cotidiene şi/sau din alte domenii.
inecuaţiilor, sistemelor de  Inecuaţii de gradul II.  Cercetarea unor cazuri concrete din
două ecuaţii, sistemelor  Interpretarea geometrică a situațiireale și/sau modelate referitoare la
inecuaţii de tipurile ecuaţiei de gradul doi cu două funcțiile, ecuațiile, inecuațiile, sistemele
studiate. necunoscute: x2  y 2  r 2 ; studiate și soluționarea problemei
5.7.Transpunerea unor identifi-cate.
situaţii reale și/sau mo-
( x  a) 2  ( y  b) 2  r 2 ;  Realizarea unor lucrări practice,inclusiv
delate în limbajul ecua- x  y  k, k  R  ; pe teren, privind aplicarea funcțiilor studi-
ţiilor, inecuaţiilor, siste- y  ax 2  bx  c, a  0. ate în practică.
melor de ecuații/inecuații,  Realizarea unor investigații privind
 Sisteme de două ecuaţii algebrice
rezolvareaproblemei aplicarea funciilor, ecuațiilor, inecuațiilor,
de gradul I, II.
obținute şi interpretarea sistemelor studiate în diverse domenii.
 Sisteme de ecuaţii simetrice,
rezultatului.  Realizarea unor proiecte de grup/indivi
omogene de gradul II.
5.8.Analiza rezolvării unei duale, privind aplicarea funcțiilor,
 Ecuaţii de gradul II cu modul, cu
ecuaţii, inecuaţii, sistem în ecuațiilor, inecuațiilor, sistemelor studiate
contextul corectitudinii, parametru. în situaţii reale şi/sau modelate.
simplităţii, clarităţi şi al  Ecuaţii şi inecuaţii raţionale cu o  Aplicarea jocurilor didactice în predarea-
necunoscută.

11
semnificaţiei rezultatelor. V.3.Funcţia putere. Funcţia învățarea-evaluarea funcțiilor, ecuațiilor,
radical inecuațiilor, sistemelor studiate.
 Noţiunea funcţia putere. Graficul Produse recomandate:
funcţiei putere.Proprietăţi ale  Exercițiul rezolvat;
funcţiei putere.  Problema rezolvată;
 Noţiunea funcţia  Cazul cercetat, cu aplicații practice;
radical.
Graficul funcţiei  Schema elaborată;
radical.
Proprietăţi ale funcţiei radical.  Algoritmul aplicat;
 Ecuaţii iraţionale de tipul:  Jocul didactic „Domino”;
n f ( x)  a x + b; a,b  R , n∈  Proiectul „Funcții în jurul nostru”;
 Proiectul ” Ecuații, inecuații aplicate
{2,3}; în studiul altor discipline școlare”;
𝑛 𝑛
√𝑓(𝑥) ± √𝑔(𝑥) = 𝑎𝑥 + 𝑏;  Proiectul „Funcții exponențiale și
logaritmice în diverse domenii”;
𝑎, 𝑏 ∈ 𝑅, 𝑛 ∈ {2,3};  Matricea de asociere completată;
𝑛 𝑛 𝑛
√𝑓(𝑥) ± √𝑔(𝑥) = √ℎ(𝑥),  Harta conceptuală elaborată la
𝑛 ∈ {2,3}; capitol;
2𝑛  Testul sumativ rezolvat.
𝑔(𝑥) ∙ √𝑓(𝑥) = 0, 𝑛 ∈ 𝑁 ∗,
unde 𝑓 și 𝑔 – funcții de tipurile
studiate.
 Inecuaţii iraţionale de tipul:
f (x) <g( x );
2𝑛
𝑔(𝑥) ∙ √𝑓(𝑥) < 0,
unde 𝑓 și 𝑔 – funcții de tipurile
studiate (semnul “<” poate fi
înlocuit cu “>”, “≥”, “≤”),𝑛 ∈ 𝑁 ∗.
V.4. Funcţia exponenţială.
Funcţia logaritmică
 Noţiunea funcţia exponenţială.
 Graficul funcţiei exponenţiale.
Proprietăţile funcţiei exponenţiale.
 Noţiunea funcţia logaritmică.
 Graficul funcţiei logaritmice.
Proprietăţile funcţiei logaritmice.
 Ecuaţii exponenţiale de tipul:
1. a f ( x )  a g ( x ) , unde f și g– funcții
de tipurile studiate;
2. ecuaţii exponenţiale ce se reduc
la ecuaţii algebrice studiate;
3. ecuaţii de tipul 1- 2 cu parametru.
4.ecuaţii exponenţiale de tipul
n  a 2 x  m  a xb x  p  b 2 x  0 ;
5. ecuaţii de tipul 1- 3 cu modul.
 Inecuaţii exponenţiale de tipul:
1. a f ( x )  a g ( x ) , unde f și g– funcții
de tipurile studiate.
(semnul “<” poate fi înlocuit cu
“>”, “≥”, “≤”).
2. inecuaţii exponenţiale ce se reduc
la inecuaţii algebrice studiate;
 Ecuaţii logaritmice de tipul:
1. log𝑎 𝑓(𝑥) = 𝑏;
12
2. log𝑎 𝑓(𝑥) = log𝑎 𝑔(𝑥);
3. log𝑎 𝑓(𝑥) ± log𝑎 𝑔(𝑥) =
log𝑎 ℎ(𝑥),a>0, a≠1 şi/sau
a = mx+n, m, n  R,unde f și g –
funcții de tipurile studiate;
4. ecuaţii logaritmice reductibile la
ecuaţii algebrice studiate;
 ecuaţii logaritmice de tipul 1-4
cu modul.
 Inecuaţii logaritmice de tipul:
1. log𝑎 𝑓(𝑥) < 𝑏;
2.log𝑎 𝑓(𝑥) < log𝑎 𝑔(𝑥);
3.log𝑎 𝑓(𝑥) ± log𝑎 𝑔(𝑥) <
log𝑎 ℎ(𝑥), unde f și g – funcții de
tipurile studiate, 𝑎 > 0, 𝑎 ≠ 1;
4.inecuaţii logaritmice reductibile la
ecuaţii algebrice studiate;
5.inecuaţii logaritmice de tipul
log𝑚𝑥+𝑛 𝑎 < 𝑏; 𝑎 > 0, |𝑏| ∈
{1, 2}; 𝑚, 𝑛 ∈ 𝑅
Elemente noi de limbaj
matematic:
Funcția exponențială, funcția
logaritmică, ecuație irațională,
ecuație exponențială, ecuație
logaritmică,inecuație irațională,
inecuație exponențială, inecuație
logaritmică, totalitate de ecuații/
inecuații.
6.1. Recunoașterea și VI. Elemente de trigonometrie  Rezolvarea exercițiilor și problemelor de:
aplicarea terminologiei şi  Cercul trigonometric. - identificare a elementelor de
notaţiilor aferente elemen- Transformarea unităţilor de măsură trigonometrie studiate în diverse contexte;
telor de trigonometrie în a unghiurilor din grade în radiani - transformare unităţilor de măsură a
situații reale și / sau mode- şi invers. unghiu-rilor din grade în radiani şi invers;
late.  Funcţiile trigonometrice sinus, - reprezentare a unghiurilor de diverse
6.2.Identificarea elemen- cosinus, tangentă, cotangentă. măsuri pe cercul trigonometric;
telor de trigonometrie în  Graficul funcţiei trigonometrice - utilizare a unor elemente de trigonometrie
contexte variate. sinus, cosinus, tangentă, cotangentă. în rezolvarea triunghiului dreptunghic;
6.3.Utilizareaelementelor Proprietăţi. - efectuare a calculelor trigonometrice în
de trigonometrie pentru  Identităţile trigonometrice funda- diverse contexte;
identificarea și explicarea mentale. - caracterizare a unor configuraţii
unor fenomene și procese  Formulele de reducere. geometrice plane utilizând calculul
din diverse domenii.  Formulele sumei. trigonometric;
6.4.Determinarea unor  Formulele unghiului dublu. - lectură grafică şi/sau analitică a funcţiilor
proprietăţi ale funcţiilor trigonometrice pentru a deduce proprietăţi
 Formulele substituţiei
trigonometrice studiate prin ale acestora;
universale.
lecturi grafice şi/sau - optimizare a calculului trigonometric prin
analitice.  Calculul valorilor funcţiilor alegerea adecvată a formulelor şi
6.5.Efectuarea de calcule trigonometrice ale măsurilor identităţilor trigonometrice;
trigonometrice în diverse unghiurilor uzuale. -clasificare după diverse criterii a tipurilor
contexte, utilizând tabele  Noţiunile arcsinus, arccosinus, de ecuaţii trigonometrice;
cu valori, formule, arctangentă,arccotangentă. - rezolvare a clasei respective de ecuaţii
instrumente TIC. Proprietăţile: trigonometrice;
6.6.Transpunerea unei arcsin(-a) = - arcsin a; arccos(-a) - rezolvare a inecuaţiilor trigonometrice
=  - arccos a;
13
situaţii reale și/sau mo- arctg(-a)= -arctga; arcctg(-a) =  - fundamentale;
delate în limbajul trigo- arcctga. Calculul valorilor arcsinus, - compunere şi rezolvare de probleme de
nometriei și geometriei, arccosinus, arctangentă, arccotan- trigonometrie, relevante unor situaţii
rezolvarea problemei gentă ale numerelor reale uzuale. cotidiene şi/sau din alte domenii.
obţinute şi interpretarea  Ecuaţii trigonometrice fundamen-  Cercetarea unor cazuri concrete din
rezultatului. tale. situațiireale și/sau modelate referitoare la
6.7. Clasificarea după  Ecuaţii trigonometrice trigonometrie și soluționarea problemei
diverse criterii a tipurilor reductibile la ecuaii algebrice de identificate.
de ecuaţii trigonometrice gradul I, II.  Realizarea unor lucrări practice,inclusiv
studiate şi rezolvarea  Ecuaţii trigonometrice omogene pe teren, privind aplicarea trigonometriei
acestora. de gradul I, II. în practică.
6.8. Justificarea și ar-  Ecuaţii trigonometrice de forma  Realizarea unor investigații privind
gumentarea rezultatului a sin x  b cos x  c, a, b, c  R. aplicarea elementelor de trigonometrie
obținut sau dat cu elemente studiate în diverse domenii.
de trigonometrie.  Inecuaţii trigonometrice  Realizarea unor proiecte de
fundamentale. grup/individuale, privind aplicarea
Elemente noi de limbaj trigonometriei în situaţii reale şi/sau
matematic: modelate.
Măsura în radiani, unghiuri și arce Produse recomandate:
orientate, cerc trigonometric,  Exercițiul rezolvat;
funcții trigonometrice, dreapta  Problema rezolvată;
tangentelor, dreapta cotangentelor,  Cazul cercetat, cu aplicații
identitate trigonometrică, formule practice;
de reducere, arcsinus, arccosinus,  Schema elaborată;
arctangentă,arccotangentă, ecuație  Sofisme matematice rezolvate;
trigonometrică, ecuație  Algoritmul aplicat;
trigonometrică fundamentală,  Proiectul ”Trigonometria în
ecuație trigonometrică omogenă, construcții”;
inecuație trigonometrică.  Proiectul „Elemente de trigonometrie
în fizică”;
 Matricea de asociere completată;
 Harta conceptuală elaborată la
modul;
 Testul sumativ rezolvat.
7.1. Recunoașterea și VII. Figuri geometrice în plan.  Rezolvarea exerciților și problemelor de:
aplicarea terminologiei şi Recapitulare și completări -identificare în diferite contexte şi
notaţiilor aferente figurilor  Noţiuni geometrice fundamen- clasificare după diverse criterii a figurilor
geometrice studiate în tale(punctul, dreapta, planul, geometrice studiate;
diverse contexte. distanţa, măsura unghiului). -determinare a poziţiilor relative ale
7.2.Identificarea în  Cercul. Coarde. Arce. Discul. figurilor geometrice în plan în situaţii reale
diferite contexte şi clasi- Relaţii metrice în cerc. şi/sau modelate;
ficareadupă diverse criterii  Poziţia relativă a unei drepte faţă -
a figurilor geometrice de un cerc. reprezentarea în plan a figurilor geometrice
studiate.  Unghi la centru. Unghi înscris. studiate, inclusiv prin utilizarea
7.3.Determinarea  Triunghiuri.Clasificări. instrumentelor de desen adecvate și
poziţiilor relative ale  Triunghiuri congruente. instrumentele TIC;
figurilor geometrice  Linii importante în - rezolvare de probleme şi situaţii-
studiate în situaţii reale triunghi.Proprietăți. problemă şi analiza rezolvărilor în
şi/sau modelate. contextul corectitudinii, al simplităţii, al
 Triunghiuri asemenea.Criterii.
7.4.Reprezentarea în plan clarităţii şi al semnificaţiei rezultatelor;
Teorema lui Thales. Teorema
a figurilor geometrice - aplicare a terminologiei şi notaţiilor
fundamentală a asemănării.
studiate, utilizând aferen-te elementelor de geometrie
 Teorema bisectoarei unghiului
instrumentele de desen studiate, inclusiv în situaţii de comunicare;
adecvate și instrumente interior al triunghiului. - analiză şi interpretare a rezultatelor
TIC.  Relaţii metrice în triunghi. obţinute la rezolvarea unor probleme
7.5.Utilizarea în diferite Teorema sinusurilor. Teorema practice prin utilizarea elementelor de
cosinusului.
14
contexte a proprietăţilor  Triunghi înscris în cerc. Triunghi geometrie studiate;
figurilor geometrice circumscris cercului. - determinare a valorii de adevăr a unor
studiate.  Patrulatere convexe: parale- propoziţii matematice recurgând la
7.6.Aplicarea figurilor logram, paralelograme argumentări, demonstraţii;
geometrice studiate pentru particulare, trapez. Proprietăți. - compunere şi rezolvare de probleme de
a identifica și explica Criterii. geometrie, relevante unor situaţii cotidiene
fenomene, procese din  Patrulatere înscrise în cerc. şi/sau din alte domenii.
diverse domenii. Patrulatere circumscrise unui  Cercetarea unor cazuri concrete din situa-
7.7.Transpunerea unei cerc. țiireale și/sau modelate referitoare la
situaţii-problemă în limbaj  Poligoane convexe. Noțiunea de figurile geometrice studiate și
geometric, rezolvarea poligon regulat. soluționarea problemei identificate.
problemei obţinute şi  Poligoane regulate(triunghi echi-  Realizarea unor lucrări practice,inclusiv
interpretarea rezultatului. lateral, pătrat, hexagon regulat) pe teren, privind aplicarea figurilor
7.8.Elaborarea unui plan înscrise în cerc. Poligoane geometrice studiate în practică.
de rezolvare a problemei de regulate(triunghi echilateral,  Realizarea unor investigații privind
geometrie şi rezolvarea pătrat, hexagon regulat) aplicarea figurilor geometricestudiate în
problemei în conformitate circumscrise unui cerc. diverse domenii.
cu planul elaborat.  Aria suprafeţelor poligonale  Realizarea unor proiecte de grup/individu-
7.9.Calcularea de lungimi ale, inclusiv proiecte STEM/STEAM,
1
de segmente, măsuri de pentru: triunghi( A  aha privind aplicarea figurilor geometrice
unghiuri, perimetre, arii în 2 studiate în situaţii reale şi/sau modelate.
situaţii reale şi/sau formula lui Heron, Produse recomandate:
modelate, utilizând 1 abc  Exercițiul rezolvat;
A  ab sin  , A  ,
instrumentele şi unităţile de 2 4R  Problema rezolvată;
măsură adecvate. A  pr ,  Cazul cercetat, cu aplicații
7.10.Investigarea valorii practice;
de adevăr a unui demers, p  a  b  c ), pătrat, dreptunghi,  Proiectul STEM ”Hexagoanele
propoziţii referitoare la 2 regulate în telefonia mobilă”;
figurile geometrice paralelogram, romb, trapez, poligon  Schema elaborată;
studiate, recurgând la regulat.  Lucrarea practică pe teren
argumentări şi/sau  Lungimea cercului. Aria „Calcularea de lungimi de
demonstraţii. discului. segmente, măsuri de unghiuri,
Elemente noi de limbaj perimetre, arii în curtea școlii”,
matematic:  Proiectul ”Reparația în odaia
Teorema bisectoarei unghiului personală”;
interior al triunghiului,teorema  Algoritmul aplicat;
sinusurilor, teorema cosinusului.  Proiectul „Modele de pavaje”;
 Proiectul STEAM ”Covorul
moldovenesc”;
 Matricea de asociere completată;
 Harta conceptuală elaborată la
modul;
 Testul sumativ rezolvat.

LAFINELE CLASEI A X-a, ELEVUL POATE:

 opera cu numere reale pentru a efectua calule în diverse contexte;


 aplica numere reale, inclusiv proporții și procente, puteri, radicali și logaritmi, în diverse
domenii: cotidian, fizică, chimie, biologie, literatură, arte, finanțe, economie, istorie, geografie,
antreprenoriat;
 aplica mulțimi pentru a identifica și explica situații, procese, fenomene din diverse domenii;
 identificadependențe funcționale în diverse contexte;
 identifica și aplica terminologia şi notațiile aferente funcției în diverse situații, inclusiv în
comunicare;

15
 identifica și aplica terminologia şi notațiile aferente trigonometriei în diverse situații, inclusiv în
comunicare;
 trasa graficul unei funcții și interpreta grafice obținute și/sau date;
 aplica funcțiile studiate și proprietățile acestora în rezolvări de probleme, în studiul și explicarea
unor situații, fenomene, procese fizice, chimice, biologice, economice, sociale etc.;
 selecta metoda adecvată și o poate aplica la rezolvarea ecuațiilor, inecuațiilor și sistemelor de
ecuații/inecuații de tipurile studiate;
 aplica metoda inducţiei matematice și/sau metoda reducerii la absurd la demonstrarea unor
teoreme, identități;
 utiliza operațiile cu monoame, polinoame și fracții algebrice la simplificarea unor expresii
matematice, la demonstrarea identităților;
 aplica elemente de trigonometrie la rezolvarea triunghiului dreptunghic și la determinarea unor
măsuri de unghiuri (în grade, în radiani);
 identifica și reprezinta în plan, utilizând instrumentele de desen, instrumente TIC, figuri
geometrice studiate;
 transpune o situaţie reală și/sau modelată referitoare la tipurile de figuri geometrice sudiate în
limbajul geometric, rezolva problema obţinută, justifica şi interpreta rezultatul;
 aplica metoda asemănării triunghiurilor și metoda triunghiurilor congruente în rezolvări de
probleme din diverse domenii;
 recunoaște în diverse enunţuri și utiliza în rezolvări de probleme din diferite domenii (fizică,
geografie, chimie, biologie, istorie,arte,tehnologii, construcții etc.) formulele de calcul a ariilor
figurilor geometrice plane studiate;
 reprezenta adecvat în plan figurile geometrice plane studiate în vederea calculării lungimilor de
segmente, a măsurilor de unghiuri și a ariilor;
 identifica și aplica terminologia şi notațiile aferente figurilor geometrice studiate în diverse
situații;
 aplica figurile geometrice studiate și proprietățile acestora în rezolvări de probleme, în studiul și
explicarea unor situații, fenomene, procese fizice, chimice, biologice, economice, sociale etc.;
 estima și calcula lungimi de segmente, măsuri de unghiuri, perimetre şi arii în situaţii reale şi/sau
modelate;
 elabora un plan de rezolvare a problemei şi rezolva problema în conformitate cu planul elaborat;
 justifica un demers sau rezultat matematic obţinut și/sau indicat, recurgând la argumentări,
demonstrații;
 analiza rezolvarea unei probleme, situaţii-problemă în contextul corectitudinii, al simplităţii, al
clarităţii şi al semnificaţiei rezultatelor;
 investigha valorea de adevăr a unei afirmaţii, propoziţii obținute și/sau indicate.

Clasa a XI-a
Unități de competențe Unități de conținut Activităţi si produse de învăţare
recomandate
1.1.Recunoaşterea şiruri- I. Şiruri de numere reale  Rezolvarea exercițiilor și problemelor de:
lor, progresiilor aritmetice, -recunoaştere şi exemplificare a şirurilor,
progresiilor geometrice în  Noţiunea şir de numere progresiei aritmetice, progresiei geometrice
contexte diverse. reale.Şiruri finite, infinite. în diverse contexte;
1.2.Identificarea și utili-  Şiruri mărginite. - aplicare a terminologiei aferente noţiunii
zarea terminologiei şi nota-  Şiruri monotone. de şir, progresie aritmetică, progresie
ţiilor specifice șirurilor și  Progresia aritmetică. geometrică în diverse contexte;
progresiilor în diverse Proprietăţi. Aplicaţii. -determinarea elementelor unui șir definit
situații.  Progresia geometrică. analitic, prin recurență;
1.3.Clasificarea şirurilor Proprietăţi. Aplicaţii. -determinarea monotoniei, mărginirii,
după criteriile: şiruri finite, Limita unui şir. Definția în convergenței șirurilor;
infinite, monotone, mărgi-  - clasificare şi caracterizare a şirurilor, după
limbajul vecinătăților,
nite, convergente, diver- limbajul 𝜀 − 𝛿. diverse criterii;
gente.  Noţiunea de şir convergent. - construire a unor exemple de șiruri finite,
16
1.4. Caracterizarea unor Noţiunea de şir divergent. infinite, mărginite, monotone;
şiruri folosind diverse Elemente noi de limbaj -analiză şi interpretare a rezultatelor
reprezentări (formule, matematic: obţinute la rezolvarea unor probleme prin
grafice) şi/sau proprietăţi Șir mărginit/ nemărginit, margine utilizarea şirurilor, progresiilor;
ale acestora. inferioară/ superioară, șir mono- -utilizare a şirurilor, progresiilor în
1.5.Analiza şi interpret- ton/ crescător/ descrescător/ strict diverse domenii, inclusiv în realizarea de
tarea rezultatelor obţinute proiecte;
crescător/ strict descrescător, șir
la rezolvarea unor probleme - compunere şi rezolvare de probleme cu
prin utilizarea şirurilor, constant, progresia aritmetică, şiruri, progresii relevante unor situaţii
progresiilor. progresia geometrică, termen de cotidiene şi/sau din alte domenii.
1.6. Utilizarea şirurilor, rang n, rația progresiei, formula  Cercetarea unor cazuri concrete din
progresiilor în diverse termenului general al șirului, situații
domenii. vecinătatea punctului, limita reale și/sau modelate referitoare la
1.7. Justificarea unui șirului, șir convergent/ divergent. aplicarea șirurilor și progresiilor și
demers, rezultat obţinut soluționarea proble-mei identificate.
și/sau indicat cu șiruri și  Realizarea unor investigații privind
progresii, recurgând la aplica-
argumentări, demonstraţii. rea șirurilor și progresiilor în diverse
domenii.
 Realizarea unor proiecte de
grup/indivi-
duale, privind aplicarea șirurilor și
progresiilor în situaţii reale şi/sau
modelate.
Produse recomandate:
 Cazul cercetat, cu aplicații practice;
 Răspunsul oral;
 Exerciţiul rezolvat;
 Răspunsul scris;
 Problema rezolvată;
 Itemul scris rezolvat;
 Argumentarea orală și în scris;
 Planul de idei;
 Proiectul „Progresiile în diverse
domenii”;
 Matricea de asociere completată;
 Harta conceptuală elaborată la
modul;
 Testul sumativ rezolvat.
II.Limite de funcţii. Funcţii  Rezolvarea exercițiilor și problemelor de:
2.1. Caracterizarea unor continue - determinare a punctelor de acumulare,
funcţii şi interpretarea  Punct de acumulare, punctelor izolate ale diferitor mulţimi;
unor proprietăţi ale funcţi- punct izolat al unei - lectură grafică şi/sau analitică în contextul
ilor efectuând lectura gra- mulţime carac-terizării funcţiei şi interpretări
fică şi/sau analitică.  Noţiunea limita unei proprietăţiilor aces-teia referitor la limita
2.2. Aplicarea algoritmului funcţii într-un punct. funcției și limite laterale;
de calculul a limitei funcţiei Definția în limbajul - calculare a limitelor de funcții utilizând
într-un punct şi a unor vecinătăților, limbajul limita funcțiilor elementare și operații cu
algoritmi specifici de 𝜀 − 𝛿. limite de funcții;
eliminare a nedetermină-  Noţiunea limita unei - calculare a limitelor funcțiilor într-un
rilor în rezolvări de funcţii la ±  . punct, aplicând algoritmi specifici de
probleme.  Limite laterale. eliminare a nedeterminărilor în rezolvări de
2.3.Identificarea și utili-  Limitele funcțiilor probleme;
zarea terminologiei şi nota- elementare. - determinare a asimptotelor graficelor
ţiilor specifice noţiunii de  Operaţii cu limite de funcţiilor;
limită a funcției, continui- funcţii. Calculul limitelor - identificarea continuităţiiprin lectură

17
tate în diverse situații. de funcţii. graphică şi/sau analitic apunctelor de
2.4. Identificarea continui-  Cazuri exceptate la discontinuitate funcţiei date;
tăţii, punctelor de discon- operaţii cu limite de - efectuare a operațiilor cu funcții continue;
tinuitate în baza formulei funcţii. - utilizarea proprietăţilor funcţiilor continue
analitice.  Limite remarcabile pe un interval în diverse contexte;
2.5. Utilizarea proprietăţi- sin x 1
 1; lim (1  ) x  e; - exemplificarea de funcţii, compuneri de
lim
lor funcţiilor continue pe o x 0 x x   x funcţii care au/nu limită în punctul dat,
1
mulţime în diverse sunt/nu sunt continue pe intervalul dat;
contexte. lim (1 x) x  e. -utilizarea terminologiei şi notaţiilor
x 0
2.6.Exemplificarea de specifice noţiunii de limită, continuitate în
funcţii, compuneri de diverse contexte;
funcţii care au/nu au limită  Asimptotele graficelor -justificare şi argumentare a raționamentelor
în punctul dat, sunt/nu sunt funcţiilor reale. matematice aplicate și arezultatelor obţinute
continue pe intervalul dat.  Noţiunea funcţie la rezolvări de probleme.
2.7. Analiza rezolvării unei continuăîntr-un  Cercetarea unor cazuri concrete din
probleme referitoare la punct.Punct de situațiireale și/sau modelate referitoare
funcţii continue din punct discontinuitate. la aplicarea limitelor și soluționarea
de vedere al corectitudinii,
 Funcţie continuă pe o problemei identificate.
al simplităţii, al clarităţii şi mulţime.Continuitatea  Realizarea unor investigații privind

al semnificaţiei rezultatelor. la stânga.Continuitatea aplicarea limitelor în diverse domenii.
2.8. Justificarea unui de- la dreapta.  Realizarea unor proiecte de
mers, rezultat obţinut Criterii de continuitate. grup/individuale, privind aplicarea

și/sau indicat cu limite și Continuitatea funcţiilor limitelor în situaţii reale şi/sau

continuitate, recurgând la elementare. modelate.

argumentări, demonstraţii.  Proprietăţile funcţiilor Produse recomandate:
 continue:teorema  Cazul cercetat;
Darboux, teorema  Exerciţiul rezolvat;
Bolzano-Cauchy despre  Problema rezolvată;
anularea funcției.  Schema elaborată;
 Argumentarea orală și în scris;
Elemente noi de limbaj
 Planul de idei;
matematic:  Proiectul „Aplicarea continuității
Punct de acumulare, punct izolat, funcției în rezolvarea ecuațiilor și
mulțime închisă, mulțime com- inecuațiilor”;
pactă, limita funcției într-un  Matricea de asociere completată;
punct, limita funcției la infinit,  Harta conceptuală elaborată la modul;
limite laterale, limita la stânga /  Testul sumativ rezolvat.

la dreapta, cazuri exceptate,


limite remarcabile, asimptote,
asimp-tota verticală
/orizontală/oblică, funcție
continua într-un punct, funcție
continua pe o mulțime, punct de
discontinuitate, punct de
discontinuitate de speța I / speța
II, continuitate laterală, continui-
tate la stânga/ la dreapta, teore-
ma lui Darboux, teorema
Bolzano-Cauchy despre anularea
funcției.

18
III. Funcţii derivabile.  Rezolvarea exerciților și problemelor de:
3.1. Identificarea în Aplicaţii ale derivatelor -exemplificare a funcţiilor derivabile şi a
diverse contexte a celor ce nu posedă derivată într-un punct,
funcţiilor derivabile şi/sau a  Probleme din diverse pe un interval;
funcţiilor care nu sunt domenii ce conduc la -calculare a derivatelor funcțiilor, utilizând
derivabile într-un punct. noţiunea de derivată. tabelul de derivare și reguli de derivare;
3.2. Aplicarea algoritmilor  Noţiunea derivata, derivata - calcularea a valorii derivatelor funcțiilor în
specifici calculului diferen- laterală a unei funcţii într-un puncte specificate;
țial în rezolvarea unor prob- punct. Funcţii derivabile pe o - trasare a tangentei la o curbă reprezentată
leme și cercetarea unor pro- mulţime. grafic şi determinare a pantei ei.
cese reale și / sau modelate.  Tabelul derivatelor funcţiilor - determinare a vitezei instantanee, a
3.3. Studierea unor funcţii elementare. accelerației instantanee a unui mobil;
din punct de vedere canti-  Calculul derivatelor. Reguli - scrierea ecuației tangentei la graficul unei
tativ şi calitativ utilizând de derivare. funcții în diverse contexte;
algoritmul de studiu al  Derivata funcţiei compuse - determinare a diferențialei funcției date;
funcţiei. (cel mult trei funcții) - calculare a diferențialei funcției într-un
3.4. Explorarea unor pro- punct dat;
 Derivata de ordin n ( n
prietăţi cu caracter local ∈{2,3}).
- aplicare a derivatelor în studiul proceselor
şi/sau global ale unor func- fizice, sociale, economice prin intermediul
 Interpretarea fizică a
ţii referitoare la derivabi- rezolvării unor probleme, inclusiv de
derivatei. Aplicaţii directe
litate în rezolvarea unor maxim şi/sau minim;
ale derivatelor în fizică.
probleme de optimizare din - aplicare a teoremei lui Fermat, Rolle,
 Interpretarea geometrică a
diverse domenii. Lagrange în rezolvări de probleme;
derivatei. Ecuaţia tangentei
3.5. Utilizarea metodelor - determinare a intervalelor de monotonie,
la graficul funcţiei într-un
legate de aplicaţiile deriva- punctelor critice, punctelor de extrem local
punct.
tei ca metode calitativ noi și a extremelor locale ale funcției;
de studiere a funcţiei, de  Noţiunea diferenţiala - determinare a intervalelor de convexitate
rezolvare a problemelor funcţiei. Reguli de calcul a și/sau concavitate, a punctelor de inflexiune
teoretice şi/sau practice. diferenţialelor. a unei funcții ;
3.6.Aplicarea sensului  Proprietăţile funcţiilor - determinare a extremelor globale ale
geometric şi mecanic a derivabile: teoremele Fermat, funcției;
derivatei în rezolvări de Rolle, Lagrange. - studiere a unor funcţii din punct de vedere
probleme din diverse  Puncte critice. Puncte de cantitativ şi calitativ, utilizând algoritmul de
domenii. extrem, extremele funcţiei. studiu al funcţiei și reprezentarea ei;
3.7. Analiza rezolvării unei  Aplicaţii ale derivatelor de - utilizare a metodelor legate de aplicaţiile
probleme, situaţii-problemă ordin 1 şi 2 în studiul varia- derivatei ca metode calitativ noi de studiere
ce ţin de utilizarea ţiei funcţiei elementare și/sau a funcţiei, de rezolvare a problemelor
derivatelor, diferenţialelor al funcției compuse din cel teoretice şi/sau practice;
în contextul corectitudinii, mult 2 funcții elementare. -calculul a limitelor funcţiei cu ajutorul
al simplităţii, al clarităţii şi  Reprezentarea grafică a derivatei, utilizând regula lui l’Hospital;
al semnificaţiei rezultatelor. funcţiei. - rezolvare a unor probleme de optimizare
3.8.Aplicarea derivatelor  Calculul limitelor funcţiei cu din diverse domenii, inclusiv geometrie,
în rezolvarea problemelor ajutorul derivatei. Regulile fizică, economie etc., utilizând derivate;
de maxim şi/sau minim în ,
lui l Hospital. - justificare şi argumentare a
geometrie, în studiul proce-  Probleme de maxim şi raționamentelor matematice și rezultatelor
selor fizice, economice, din minim. Optimizări. obţinute la rezolvări de probleme.
sferea socială etc. Elemente noi de limbaj  Cercetarea unor cazuri concrete din
3.9. Justificarea unui matematic: situații
demers, rezultat obţinut Creșterea argumentului, creșterea reale și/sau modelate referitoare la
și/sau indicat cu calculul funcției într-un punct dat, tan- aplicarea calculului diferențial și
diferențial, recurgând la soluționarea problemei identificate.
genta la graficul funcției într-un
argumentări, demonstraţii.  Realizarea unor investigații privind
punct dat, derivata funcției în aplicarea
punct, funcție derivabilă în punct, calculului diferențial în diverse domenii.
domeniul de derivabilitate a unei  Realizarea unor proiecte de
funcții, funcție derivabilă pe o grup/indivi-

19
mulțime, reguli de derivare, deri- duale,inclusiv proiecte STEM, privind
vata funcției compuse, derivata de aplicarea calculului diferențialîn situaţii
ordinul n, interepretarea fizică a reale şi/sau modelate.
derivatei, interpretarea geomet- Produse recomandate:
 Cazul cercetat, cu aplicații practice;
rică a derivatei, ecuația tangentei,  Problema rezolvată;
diferențiala funcției, puncte  Exercițiul rezolvat;
critice/ staționare, puncte de  Schema elaborată;
extrem local, extreme locale/  Argumentarea orală și în scris;
globale, intervale de convexitate/  Planul de idei;
concavitate, punct de inflexiune,  Proiectul STEM„Aplicarea derivatei
,
în economie ”;
regulile lui l Hospital, probleme  Proiectul ”Probleme de optimizare
de optimizare. din cotidian”;
 Matricea de asociere completată;
 Harta conceptuală elaborată la modul;
 Testul sumativ rezolvat.

IV. Numere complexe  Rezolvarea exerciților și problemelor de:


4.1.Identificarea și utili-  Noţiunea număr complex. -evidenţiere a necesităţii extinderii noţiunii
zarea terminologiei şi nota- Mulţimea C. Forma de număr;
ţiilor specifice noţiunii de algebrică a numărului - utilizare a terminologiei aferente noţiunii
număr complex în diverse complex. de număr complex în diverse contexte;
situații.  Operaţii aritmetice cu - identificare a părţii reale şi celei imaginare
4.2. Aplicarea numerelor numere complexe scrise a numărului complex;
complexe scrise în formă în formă algebrică. - efectuare de calcule cu numere complexe,
algebrică şi formă  Reprezentarea geomet- scrise în diverse forme;
trigonometrică, a operaţiilor rică a numerelor comple- - aplicare a numerelor complexe scrise în
cu ele în rezolvări de xe. formă algebrică şi formă trigonometrică, a
probleme.  Modulul unui număr operaţiilor cu ele în diverse contexte;
4.3. Reprezentarea geo-- complex. - reprezintare geometrică a numerelor
metrică a numărului com-  Forma trigonometrică a complexe, a modulului unui număr
plex dat, a modulului aces- numărului complex. complex;
tuia şi aplicarea acestora în  Operaţii cu numere -utilizarea reprezentărilor geometrice a
rezolvări de probleme. complexe scrise în formă numerelor complexe la rezolvări de
4.4.Transformarea nume- trigonometrică (înmulţi- probleme;
relor complexe dintr-o for- rea, împărţirea, ridicarea - transformare a numerelor complexe dintr-
mă în alta. la putere cu exponent o formă în alta;
4.5. Operarea cu numere natural, extragerea - alegere a formei de reprezentare a unui
complexeși alegerea rădăcinii de ordinul n, 2  număr complex în funcţie de caz în vederea
formei de reprezentare a efectuării calculelor şi rezolvării
unui număr complex în n  4, n  N * ). problemelor;
funcţie de caz în vederea  Ecuaţii de gradul II, - rezolvare în mulţimea C a ecuaţiilor de
efectuării calculelor şi ecuaţii bipătratice, ecuaţii gradul II, ecuaţiilor bipătratice, ecuaţiilor
rezolvării problemelor. binome (n∈ {2,3,4}), binome, ecuaţiilor reciproce de gradul III şi
4.6. Selectarea unor algo- ecuaţii reciproce de IV;
ritmi specifici de operare cu gradul III şi IV în - justificare şi argumentare a
numere complexe și apli- mulţimea C. raționamentelor matematice și rezultatelor
carea acestora pentru efec- Elemente noi de limbaj obţinute la rezolvări de probleme.
tuarea unor calcule. matematic:  Cercetarea unor cazuri concrete din
4.7.Rezolvarea în mulţi- Numărul i, număr complex, parte situațiireale și/sau modelate
mea C a ecuaţiilor de gra- reală/parte imaginară, forma referitoare la aplicarea numerelor
dul II, ecuaţiilor bipătra- algebrică a numărului complex, complexe și soluționarea problemei
tice, ecuaţiilor binome, forma trigonometrică a numărului identificate.
ecuaţiilor reciproce de complex, număr pur imaginar,  Realizarea unor investigații privind
gradul III şi IV. conjugatul numărului complex, aplicarea numerelor complexe în
4.8. Justificarea unui modulul numărului complex, diverse domenii.

20
demers, rezultat obţinut imaginea numărului complex,  Realizarea unor proiecte de
și/sau indicat cu numere afixul, plan complex, axa reală, grup/individuale, privind aplicarea
complexe, recurgând la axa imaginară, argumentul numerelor complexe în situaţii reale
argumentări, demonstraţii. numărului complex, argumentul şi/sau modelate.
principal al numărului complex, Produse recomandate:
rădăcina de ordninul n al  Cazul cercetat;
numărului complex, ecuație  Problema rezolvată;
binomă, ecuație trinomă, ecuație  Exercițiul rezolvat;
reciprocă.  Schema elaborată;
 Argumentarea orală și în scris;
 Planul de idei;
 Proiectul „Aplicarea numerelor
complexe în știință și tehnică”;
 Matricea de asociere completată;
 Harta conceptuală elaborată la
modul;
 Testul sumativ rezolvat.
V. Matrice. Determinanţi.  Rezolvarea exerciților și problemelor de:
5.1. Identificarea și utili- Sisteme de ecuaţii - identificare în diverse situaţii a tipurilor de
zarea terminologiei şi nota- liniare matrice, determinanţi şi sisteme de ecuaţii
ţiilor specifice noţiunilor de  Noţiunea matrice.Cazuri liniare;
matrice, determinant în particulare. - utilizare a terminologiei aferente noțiunii
diverse situații.  Operaţii cu matrice. de matrice;
5.2.Identificarea în diverse Proprietăţi. - efectuare a operațiilor cu matrice;
situaţii a tipurilor de  Noţiunea determinant de - calcul a determinanţilor de ordinul doi,
matrice, determinanţi şi ordinul doi, de ordinul trei, patru;
sisteme de ecuaţii liniare. trei, de ordinul n. - determinare a matricei inverse a unei
5.3.Aplicarea regulilor de  Proprietăţile fundamenta- matrice date;
calcul matriceal, de calcul le necesare pentru - rezolvare a unor ecuaţii şi sisteme de
a determinanţi în rezolvări calculul determinanţilor. ecuaţii, utilizând algoritmii specifici de
de probleme.  Calculul determinanţilor calculul a matricelor şi/sau a
5.4.Rezolvarea unor ecua- de ordinul doi, trei, patru. determinanţilor;
ţii şi sisteme de ecuaţii, uti-  Matrice inversabilă. -stabilire a unor condiţii de compatibilitate
lizând algoritmii specifici Calculul matricei inverse. şi/sau incompatibilitate a unor sisteme de
de calculul matriceal şi/sau  Ecuaţii matriceale: ecuaţii liniare şi utilizare a unor metode
al determinanţilor. adecvate de rezolvare a acestora;
AX  B; YA  B.
5.5.Stabilirea unor condiţii -modelare a unor situaţii practice, a unor
de compatibilitate şi/sau  Sisteme de ecuaţii liniare procese reale, inclusiv din domeniul
de tipul mxn, m,n  N ,
*
incompatibilitate a unor economic sau tehnic, care necesită asocierea
sisteme de ecuaţii liniare şi m  4, n  4. unui tabel de date cu reprezentarea
utilizarea unor metode  Regula lui Cramer, matriceală;
adecvate de rezolvare a metoda lui Gauss, metoda - justificare şi argumentare a
acestora. matriceală. raționamentelor matematice și rezultatelor
5.6.Modelarea unor situa- Sisteme de ecuaţii liniare obţinute la rezolvări de probleme.
ţii practice, a unor procese omogene de tipul mxn,  Cercetarea unor cazuri concrete din
reale, inclusiv din domeniul m,n  N , m  4, n  4.
* situațiireale și/sau modelate
economic sau tehnic, care Elemente noi de limbaj referitoare la calculul matriceal și
necesită asocierea unui soluționarea problemei identificate.
matematic:
tabel de date cu reprezen-  Realizarea unor investigații privind
Matrice, linia i, coloana j, matrice
tarea matriceală. aplicarea calculului matriceal în
pătratică de ordinul n, diagonala
5.7.Analiza rezolvării unei diverse domenii.
principală, diagonala secundară,
probleme, situaţii-problemă  Realizarea unor proiecte de
matrice inferior triunghiulară/
ce ţine de calculul matri- grup/individuale, privind aplicarea
superior triunghiulară, matrice
ceal, calculul determinan- matricelor și determinanților în
coloană, matrice linie, matrice
ţilor şi rezolvarea sisteme- situaţii reale şi/sau modelate.
unitate, matrice nulă, matrici
lor de ecuaţii liniare în Produse recomandate:
egale, transpusa matricei, matrice
21
contextul corectitudinii, al inversabilă, inversa matricei,  Cazul cercetat, cu aplicații practice;
simplităţii, al clarităţii şi al determinantul matricei, determi-  Exerciţiul rezolvat;
semnificaţiei rezultatelor. nant principal, determinant  Problema rezolvată;
5.8. Justificarea unui secundar, regula lui Cramer,  Schema elaborată;
demers, rezultat obţinut regula triunghiurilor, regula lui  Argumentarea orală și în scris;
și/sau indicat cu matrice, Sarrus, dezvoltarea determinan-  Proiectul „Aplicații ale matricelor și
determinanți, sisteme de tului după o linie/ după o determinanților în economie”;
ecuații, recurgând la coloană, minor complementar,  Planul de idei elaborat;
argumentări, demonstraţii. complement algebric, matricea  Matricea de asociere completată;
sistemului, matrice extinsă,  Harta conceptuală elaborată la
metoda matriceală, metoda lui modul;
Gauss, sistem triunghiular/  Testul sumativ rezolvat.
trapezic, sistem omogen.
VI. Paralelismul în spaţiu  Rezolvarea exerciților și problemelor de:
6.1.Recunoașterea și des-  Axiomele geometriei în plan. - descriere a poziţiilor relative ale
crierea poziţiilor relative  Axiomele geometriei în punctelor, dreptelor, figurilor în plan şi
ale punctelor, dreptelor, spaţiu. Proprietăţi ale spaţiu, planelor în spaţiu în contextul
figurilor în plan şi spaţiu, planului. relaţiei de paralelism în spaţiu;
planelor în spaţiu în situaţii  Poziţia relativă a dreptelor în - modelare a unor poziţii relative ale
reale şi/sau modelate. spaţiu. Unghiul dintre două punctelor, dreptelor, figurilor în plan şi
6.2. Identificarea și utili- drepte necoplanare. spaţiu, planelor şi corpurilor în spaţiu,
zarea terminologiei şi  Drepte paralele în spaţiu. utilizând inclusiv instrumente TIC în
notaţiilor specifice relației  Poziţia relativă a unei drepte contextul relaţiei de paralelism în spaţiu;
de paralelism în spațiu în față de un plan. Dreapta - reprezentare în plan a unor configuraţii
diverse situații. paralelă cu planul, geometrice plane şi/sau spaţiale, utilizând
6.3.Construirea, folosind proprietăţi, criteriu. instrumentele adecvateîn contextul relaţiei
materiale adecvate, a  Poziţia relativă a două plane. de paralelism în spaţiu;
modelelor unor poziţii Plane paralele, proprietăţi, -demonstraţie a relațiilor de paralelism a
relative ale punctelor, criteriu. dreptelor, a dreptei și planului, a planelor;
dreptelor, figurilor în plan -utilizare a criteriilor de paralelism a
şi spaţiu, planelor şi dreptelor, dreptelor şi planelor, planelor în
Elemente noi de limbaj
corpurilor în spaţiu. rezolvări de probleme, în situaţii reale
6.4.Reprezentarea în plan
matematic: şi/sau modelate;
a unor configuraţii geomet- Puncte coplanare / necoplanare, -identificare a figurilor plane din cadrul
drepte coplanare /
rice plane şi/sau spaţiale, figurilor spaţiale în contextul relaţiei de
necoplanare,unghiul dintre două
utilizând instrumentele paralelism,;
drepte necoplanare, dreapta
adecvate. -aplicare a proprietăţilor figurilor
paralelă cu planul, plane
6.5.Utilizarea criteriilor de geometrice plane în contextul poziţiilor
paralelism a dreptelor, secante, plane paralele. relative şi relaţiei de paralelism în spaţiu;
dreptelor şi planelor, plane- - rezolvare de probleme ce ţin de poziţii
lor în rezolvări de proble- relative şi paralelism în spaţiu, relevante
me, în situaţii reale şi/sau unor situaţii cotidiene şi/sau din alte
modelate. domenii;
6.6.Identificarea figurilor - extragere a elementelor semnificative şi
plane din cadrul figurilor informaţiilor relevante din configuraţiile
spaţiale în contextul relaţiei geometrice spaţiale şi reprezentărilor plane
de paralelism în situaţii ale acestora pentru rezolvarea problemelor
reale şi/sau modelate. reale şi/sau modelate;
6.7.Aplicarea proprietăţilor - investigare a valorii de adevăr a unui
figurilor geometrice plane demers, propoziții în contextul
în contextul poziţiilor paralelismului în spațiu;
relative şi relaţiei de -justificare a unui rezultat geometric obţinut
paralelism în spaţiu în sau indicat recurgând la argumentări,
contexte diverse. demonstraţii.
6.8. Extragerea elemen-  Cercetarea unor cazuri concrete din
telor semnificative şi situațiireale și/sau modelate

22
informaţiilor relevante din referitoare la paralelism în spațiu și
configuraţiile geometrice soluționarea problemei identificate.
spaţiale şi reprezentărilor  Realizarea unor lucrări practice,
plane ale acestora pentru inclusiv peteren, privind formarea
rezolvarea problemelor capacităților de aplicare a relației de
reale şi/sau modelate. paralelism în practică.
6.9.Justificarea unui  Realizarea unor investigații privind
rezultat geometric obţinut aplicarea relației de paralelism în
sau indicat recurgând la diverse domenii.
argumentări, demonstraţii.  Realizarea unor proiecte de
6.10. Investigarea valorii grup/indivi
de adevăr a unui demers, duale, privind aplicarea relației de
propoziții în contextul paralelism în situaţii reale şi/sau
paralelismului în spațiu. modelate.
Produse recomandate:
 Cazul cercetat, cu aplicații
practice;
 Problema rezolvată;
 Itemul scris rezolvat;
 Schema elaborată;
 Argumentarea orală și în scris;
 Lucrarea practică pe teren
„Determinarea relațiilor de
paralelism în curtea școlii”;
 Planul de idei elaborat;
 Demonstrația;
 Proiectul „Aplicarea elementelor
de paralelism în construcțiile
edificiilor din localitate”;
 Matricea de asociere completată;
 Harta conceptuală elaborată la
modul;
 Testul sumativ rezolvat.
VII. Perpendicularitatea în  Rezolvarea exerciților și problemelor de:
7.1. Recunoaşterea şi des- spaţiu - descriere a poziţiilor relative ale punctelor,
crierea poziţiilor relative  Drepte perpendiculare în dreptelor, figurilor în plan şi spaţiu, planelor
ale punctelor, dreptelor, spaţiu, proprietăţi, în spaţiu;
figurilor în plan şi spaţiu, criteriu. -modelare, folosind materiale adecvate,
planelor în spaţiu în contex-  Dreapta perpendiculară pe instrumente TIC, a unor poziţii relative ale
tul relaţiei de perpendicula- plan, proprietăţi, criteriu. punctelor, dreptelor, figurilor în plan şi
ritate în spaţiu în situaţii  Proiecţii ortogonale a spaţiu, ale planelor în spaţiu în contextul
reale şi/sau modelate. punctelor, segmentelor, relaţiei de perpendicularitate în spaţiu;
7.2. Identificarea și utili- dreptelor pe plan. -reprezentare în plan a unor configuraţii
zarea terminologiei şi  Distanţa de la un punct la geometrice plane şi/sau spaţiale în contextul
notaţiilor specifice relației o dreaptă, de la un punct relaţiei de perpendicularitate în spaţiu;
de perpendicularite în la un plan, de la o dreaptă - demonstraţie a relațiilor de
spațiu în diverse situații. la un plan. perpendiculartatea dreptelor, a dreptei și
7.3. Modelarea, folosind  Ungiul dintre dreaptă şi planului, a planelor;
materiale adecvate, a unor plan. -utilizare a criteriilor de perpendicularitate a
poziţii relative ale puncte-  Teorema celor trei dreptelor, dreptelor şi planelor, planelor;
lor, dreptelor, figurilor în perpendiculare. Recip- -identificare a figurilor plane din cadrul
plan şi spaţiu, ale planelor roca. figurilor spaţiale în contextul relaţiei de
în spaţiu în contextul rela-  Unghi diedru. perpendicularitate în spaţiu;
ţiei de perpendicularitate în -determinare a analogiilor între proprietăţile
 Plane perpendiculare,
spaţiu. figurilor geometrice în plan şi spaţiu în
proprietăţi, criteriu.
7.4.Reprezentarea în plan contextul relaţiei de perpendicularitate şi
 Lungimea proiecției orto-
23
a unor configuraţii geomet- gonale a unui segment pe utilizare a acestora în rezolvări de problem;
rice plane şi/sau spaţiale în un plan. Aria proiecției -aplicare a proprietăţilor figurilor
contextul relaţiei de perpen- ortogonale a unei figuri geometrice plane în contextul relaţiei de
dicularitate în spaţiu. pe plan. perpendicularitate în spaţiu în contexte
7.5.Utilizarea criteriilor de diverse;
perpendicularitate a drep- Elemente noi de limbaj -calcul a lungimilor de segmente şi a
telor, dreptelor şi planelor, matematic: măsurilor de unghiuri în plan şi spaţiu
planelor în rezolvări de Dreapta perpendiculară pe plan, (unghiul dintre două drepte, unghiul dintre
probleme, în situaţii reale proiecție ortogonală a unui punct o dreaptă şi un plan, unghiul dintre două
şi/sau modelate. pe plan, proiecție ortogonală a plane, unghiul diedru);
7.6. Identificarea figurilor unei drepte pe plan, proiecție - rezolvare de probleme ce ţin de
plane din cadrul figurilor ortogonală a unei figuri pe plan, perpendiculari-tate în spaţiu, relevante unor
spaţiale în contextul relaţiei distanța de la punct la plan, situaţii cotidiene şi/sau din alte domenii;
de perpendicularitate în teorema celor trei perpendiculare, - investigare a valorii de adevăr a unui
spaţiu în situaţii reale şi/sauunghi format de o dreaptă și un demers, propoziții în contextul
modelate. plan, unghi diedru, muchia un- perpendicularității în spațiu.
7.7. Extragerea elemente- ghiului diedru, fețele unghiului -justificare a unui rezultat geometric obţinut
lor semnificative şi infor- diedru, interiorul unghiului sau indicat recurgând la argumentări,
maţiilor relevante din confi- diedru, unghi plan ( linear) al demonstraţii.
gureţiile geometrice spaţia- unghiului diedru, măsura unghiu-  Cercetarea unor cazuri concrete din
le şi reprezentărilor plane lui diedru, plane perpendiculare. situațiireale și/sau modelate
ale acestora pentru rezolva- referitoare la perpendicularitate și
rea problemelor reale şi/sau soluționarea problemei identificate.
modelate.  Realizarea unor lucrări practice,
7.8.Calcularea lungimilor inclusiv peteren, privind formarea
de segmente şi a măsurilor abilităților de aplicare a relației de
de unghiuri în plan şi spaţiu perpendicularitate în practică.
(unghiul dintre două drepte,  Realizarea unor investigații privind
unghiul dintre o dreaptă şi aplicarea relației de perpndicularitate
un plan, unghiul dintre în diverse domenii.
două plane, unghiul diedru)  Realizarea unor proiecte de
în situaţii reale şi/sau grup/individuale, privind aplicarea
modelate. relației de perpndicularitate în situaţii
7.9.Justificarea unui reale şi/sau modelate.
rezultat geometric obţinut Produse recomandate:
sau indicat recurgând la  Cazul cercetat, cu aplicații practice;
argumentări, demonstraţii.  Exerciţiul rezolvat;
7.10.Investigarea valorii  Problema rezolvată;
de adevăr a unui demers,  Schema elaborată;
propoziții în contextul perp-  Lucrarea practică pe teren
endicularității în spațiu. „Determinarea relațiilor de
perpendicularitate în curtea școlii”;
 Argumentarea orală și în scris;
 Planul de idei;
 Demonstrația;
 Proiectul „Aplicarea elementelor de
 perpendicularitate în construcțiile
edificiilor din localitate”;
 Matricea de asociere completată;
 Harta conceptuală elaborată la
modul;
 Testul sumativ rezolvat.
VIII. Transformări geometrice  Rezolvarea exerciților și problemelor de:
8.1. Identificareaşiclasi- în spaţiu - identificare şi clasificare după diferite
ficareadupă criterii a tipurilor de transformări
diferitecriteriaatipurilordetr  Transformări izometrice geometrice în spaţiu;

24
ansformărigeometrice în spaţiu.Proprietăți. - utilizare a terminologiei aferente
înspaţiu însituaţiireale  Simetria faţă de un punct transformărilor geometrice în situaţii diverse;
şi/saumodelate. în spațiu.Proprietăți. - modelare a transformărilor geometrice în
8.2. Identificarea șiutili-  Simetria axială în spațiu. spaţiu, utilizând diverse materiale, inclusiv
zareaterminologieiafe- Proprietăți. TIC;
rentetransformărilorgeo-  Simetria în raport cu un - justificare a unui rezultat geometric
metrice însituaţiidiverse. plan.Proprietăți. obţinut sau indicat recurgând la argumentări,
8.3. Utilizareatransfor-  Translaţia în demonstraţii;
mărilorgeometrice spațiu.Proprietăți. - reprezentare în plan a configuraţiilor
şiaproprietăţiloracestora  Asemănarea în obţinute în rezultatul aplicării transformărilor
îndiversedomenii spațiu.Proprietăți. geometrice;
(înpractică, întehnică,  Rotaţia în - aplicare a transformărilor geometrice şi a
înarte). spațiu.Proprietăți. proprietăţilor acestora în diverse contexte.
8.4. Modelarea transfor- - justificare a unui rezultat geometric
mărilor geometrice în spa- obţinut sau indicat recurgând la
Elemente noi de limbaj
ţiu, utilizând diverse mate- argumentări, demonstraţii.
riale adecvate, inclusiv a
matematic:  Cercetarea unor cazuri concrete din
Transformare izometrică, simetrie
unor situaţii reale și/sau situațiireale și/sau modelate
axială în spațiu, simetrie centrală
modelate. referitoare la transformările
8.5. Reprezentarea în plan în spațiu, simetrie față de un plan, geometrice studiate și soluționarea
translație în spațiu, asemănare în
a configuraţiilor obţinute în problemei identificate.
spațiu, rotație în spațiu.
rezultatul aplicării transfor-  Realizarea unor investigații privind
mărilor geometrice. aplicarea transformărilor geometrice
8.6. Aplicarea transform- în diverse domenii.
rilor geometrice şi a propri-  Realizarea unor proiecte de
etăţilor acestora în rezol- grup/individuale, privind aplicarea
vări de probleme. transformărilor geometrice în situaţii
8.7.Justificarea unui re- reale şi/sau modelate.
zultat geometric obţinut sau Produse recomandate:
indicat, recurgând la argu-  Cazul cercetat, cu aplicații practice;
menttări, demonstraţii.  Exerciţiul rezolvat;
 Problema rezolvată;
 Schema elaborată;
 Argumentarea orală și în scris;
 Planul de idei elaborat;
 Demonstrația;
 Investigația „Simetria axială în
biologie”;
 Proiectul ”Transformări geometrice
în arte”;
 Matricea de asociere completată;
 Harta conceptuală elaborată la
modul;
 Testul sumativ rezolvat.

Clasa a XI-a
EXTENSII

 Rezolvarea exerciților și problemelor de:


9.1.Identificarea în dife- Elemente de geometrie analitică* - identificare în diferite contexte a dreptei
rite contexte a şi clasifi- și de determinare a pantei unei drepte;
careadreptelor după IX. Dreapta în plan* - determinare a unghiului dintre două
diverse criterii studiate.  Panta (coeficientul drepte în plan;
9.2.Determinarea poziţi- unghiular) unei drepte. - determinare a relației de paralelism a
ilor relative ale două drepte  Unghiul format de două dreptelor;
25
în situaţii reale şi/sau drepte. - determinare a relației de
modelate.  Ecuațiile dreptei perpendicularitate a dreptelor;
9.3.Identificarea și utili- (determinată de 2 puncte, - scriere a ecuației unei drepte care trece
zarea terminologiei afe- de un punct și pantă, prin prin două puncte distincte;
rente elementelor de geo- tăieturi). Ecuația generală a - scriere a unei drepte care trece printr-un
metrie analitică studiate în dreptei. punct dat și are panta dată:
situaţii diverse.  Poziția reciprocă a 2 drepte. - scriere a ecuației dreptei prin tăieturi;
9.4.Utilizarea ecuațiilor  Unghiul dintre două drepte. -scriere a esuației generale a dreptei;
dreptei în rezolvări de  Fascicul de drepte. -aplicare a ecuațiilor dreptei în rezolvări
probleme.  Paralelismul și de probleme;
9.5.Modelarea geometrică perpendicularitatea - calculare a distanței de la un punct dat la
a unor situaţii cotidiene dreptelor. o dreaptă de ecuație dată;
şi/sau din alte domenii,  Distanța de la un punct dat - calculare a ariei unui triunghi cu
inclusiv utilizând dreptele, la o dreaptă . coordonatele vârfurilor cunoscute;
ecuațiile dreptelor.  Aria triunghiului cu -determinare a poziţiilor relative ale 2
9.6.Transpunerea unei drepte în plan în situaţii reale şi/sau
coordonatele vârfurilor
situaţii reale și/sau mode- cunoscute. modelate;
late în limbaj analitic, -reprezentarea în plan a dreptei prin
rezolvarea problemei utilizarea instrumentelor de desen și
obţinute şi interpretarea instrumentelor TIC;
Elemente noi de limbaj
rezultatului. - aplicare a terminologiei şi notaţiilor
matematic:
9.7.Elaborarea unui aferente elementelor de geometrie
Panta dreptei, ecuația dreptei,
algoritm de rezolvare şi analitică studiate, inclusiv în situaţii de
ecuația generală a dreptei, fascicul
rezolvarea problemei de comunicare;
de drepte.
geometrie analitică în situa- - determinare a valorii de adevăr a unor
ţii reale şi/sau modelate. propoziţii recurgând la argumentări,
9.8.Determinarea ecuației demonstraţii;
unei drepte/ fascicul de - compunere şi rezolvare de probleme de
drepte având unele condiții geometrie analitică, relevante unor situaţii
date. cotidiene şi/sau din alte domenii.
9.9.Investigarea valorii de  Cercetarea unor cazuri concrete din
adevăr a unor propoziţii situații reale și/sau modelate
referitoare la elementele de referitoare la elementele studiate de
geometrie analitică studiate, geometrie analitică și soluționarea
recurgând la argumentări problemei identificate.
şi/sau demonstraţii.  Realizarea unor investigații privind
aplicarea dreptei și a ecuațiilor acesteia
în diverse domenii.
 Realizarea unor proiecte de grup/in-
dividuale, privind aplicarea dreptei și a
ecuațiilor acesteia în diverse contexte.
Produse recomandate:
 Exercițiul rezolvat;
 Problema rezolvată;
 Cazul cercetat, cu aplicații
practice;
 Schema elaborată;
 Proiectul „Aplicații ale
dreptelor și ecuațiilor acestora
în diverse domenii”;
 Algoritmul elaborat;
 Matricea de asociere
completată;
 Harta conceptuală elaborată la
modul;
 Testul sumativ rezolvat.

26
X.Conice*  Rezolvarea exerciților și problemelor de:
10.1.Identificarea în dife-  Cercul. Definiție. Ecuația - scrierea ecuațiilor cercurilor cu centru
rite contexte a curbelor de canonică. Ecuația generală a dat și rază dată;
gradul al doilea și clasifi- cercului. - identificarea pozițiilor relative ale
careaacestora după diverse  Poziția relativă a unei drepte cercului și dreptei;
criterii studiate. față de cerc.Tangenta la cerc. - scrierea ecuației tangentei la cerc care
10.2.Determinarea poziți-  Cerc circumscris și cerc trece printr-un punct dat al cercului;
ilor relative ale unei drepte înscris unui triunghi cu - identificare a curbelor de gradul al
cu o curbă de gradul al coordonatele vârfurilor doilea;
doilea în diverse situații. cunoscute. - determinare a focarelor a curbelor de
10.3.Reprezentarea în  Parabola. Definiție. Ecuația gradul al doilea;
plan a curbelor de gradul canonică. Tangenta la - scriere a ecuației canonice a unei curbe
doi studiate, inclusiv prin parabolă. de gradul al doilea;
utilizarea instrumentelor de  Elipsa. Definiție. Ecuația - determinare a pozițiilor relative ale unei
desen și instrumentelor canonică. Tangenta la elipsă. curbe de gradul al doilea și a unei drepte;
TIC.  Hiperbola. Definiție. Ecuația - determinare a ecuației tangente la elipsă
10.4.Utilizarea în diferite canonică. Asimptotele hiper- care trece printr-un punct al elipsei;
contexte a proprietăților bolei. Tangenta la hiperbolă. - construirea curbelor de gradul al doilea
curbelor de gradul doi  Probleme de construire a după ecuațiile lor canonice;
studiate. curbelor de gradul al doilea. - scriere a ecuației tangentei la hiperbolă
10.5.Identificarea și utili- care trece printr-un punct dat al
zarea terminologiei afe- hiperbolei;
Elemente noi de limbaj
rente conicelor în situaţii -reprezentarea în plan a figurilor
matematic:
diverse. Curbă de ordinul II, conice, geometrice studiate, inclusiv prin
10.6.Transpunerea unei utilizarea instrumentelor de desen
ecuația curbei, focarul / focarele
situații reale și/sau mode- curbelor de gradul al doilea,elipsa, adecvate;
late în limbaj geometric, tangenta la curba de gradul al - analiză şi interpretare a rezultatelor
rezolvarea problemei obţinute la rezolvarea unor probleme
doilea.
obținute și interpretarea practice prin utilizarea elementelor de
rezultatului. geometrie studiate;
10.7.Elaborarea unui plan - determinare a valorii de adevăr a unor
de rezolvare și rezolvarea propoziţii recurgând la argumentări,
problemei de geometrie demonstraţii;
analitică , date sau obținute. - compunere şi rezolvare de probleme de
10.8. Investigarea valorii geometrie, relevante unor situaţii
de adevăr a unor propoziţii cotidiene şi/sau din alte domenii.
recurgând la argumentări  Cercetarea unor cazuri concrete din
şi/sau demonstraţii. situații reale și/sau modelate
referitoare la conice și soluționarea
problemei identificate.
 Realizarea unor investigații privind
aplicarea conicelor în diverse domenii.
 Realizarea unor proiecte de grup/in-
dividuale, inclusiv proiecte
STEM/STEAM, privind aplicarea
conicelor în situaţii reale şi/sau
modelate.
Produse recomandate:
 Exercițiul rezolvat;
 Problema rezolvată;
 Cazul cercetat, cu aplicații
practice;
 Schema elaborată;
 Investigația „Conice în viața
cotidiană”;
 Algoritmul aplicat;
 Proiectul STEAM „Conice în
27
construcții”;
 Proiectul STEM „Conice în
cosmonautică”;
 Matricea de asociere
completată;
 Harta conceptuală elaborată la
modul;
 Testul sumativ rezolvat.

LA FINELE CLASEI A XI-a ELEVUL POATE:


 recunoaște, clasifica și caracteriza şiruri, progresii aritmetice, progresii geometrice în diverse
contexte;
 utiliza şirurile, progresiile în diverse domenii, inclusiv în realizarea unor proiecte simple;
 caracteriza funcţii şi identifica proprietăţile acestora prin lectură grafică şi/sau analitică;
 calcula limite ale șirurilor, limite ale funcţiei într-un punct ;
 aplica algoritmi specifici de eliminare a nedeterminărilor în rezolvări de probleme;
 cerceta continuitatea funcției și determina punctele de discontinuitate ale funcției;
 utiliza algoritmi specifici calculului diferenţial în studierea funcțiilor, rezolvarea unor probleme,
inclusiv probeleme de maxim și minim, şi cercetarea unor procese reale şi/sau modelate;
 determina anumite proprietăţi cu caracter local şi/sau global ale unor funcţii referitoare la
derivabilitate în rezolvarea unor probleme de optimizare din diverse domenii;
 explora proprietăţile funcţiilor derivabile: teoremele Fermat,Rolle, Lagrange în diverse contexte;
 rezolva probleme ce ţin de derivată şi diferenţială, relevante unor situaţii cotidiene şi/sau din alte
domenii;
 opera cu numerele complexe scrise în formă algebrică şi formă trigonometrică în rezolvări de
probleme, în rezolvarea de ecuaţii în mulţimea C.
 modela situaţii practice, procese reale, inclusiv din domeniul economic sau tehnic, care necesită
asocierea unui tabel de date cu reprezentare matriceală;
 efectua operații cu matrice;
 aplica algoritmii și proprietățile studiate la calcularea determinanților de ordinul 2,3 și 4;
 rezolva ecuaţii şi sisteme de ecuaţii, utilizând algoritmi specifici de calculul a matricelor şi/sau a
determinanţilor;
 stabili condiţiile de compatibilitate şi/sau incompatibilitate a unor sisteme de ecuaţii liniare şi
utiliza metode adecvate de rezolvare a acestora;
 identifica și descrie poziţiile relative ale punctelor, dreptelor, figurilor în plan şi spaţiu, planelor
în spaţiu în situaţii reale şi/sau modelate;
 reprezinta în plan configuraţii geometrice plane şi/sau spaţiale, utilizând instrumentele adecvate;
 utiliza criteriile de paralelism și perpendicularitate a dreptelor, dreptelor şi planelor, planelor în
rezolvări de probleme, în situaţii reale şi/sau modelate.
 utiliza instrumente TIC în contextul modelării şi identificării unor poziţii relative ale figurilor în
spaţiu în scopul formării şi dezvoltării imaginaţiei/viziunii spaţiale;
 calcula lungimile de segmente şi a măsurilor de unghiuri în plan şi spaţiu (unghiul dintre două
drepte, unghiul dintre o dreaptă şi un plan, unghiul dintre două plane, unghiul diedru) în situaţii
reale şi/sau modelate;
 utiliza transformările geometrice şi proprietăţile acestora în diverse domenii (în practică, în
tehnică, în arte etc.);
 utiliza în diverse contexte terminologia și notațiilor aferente noțiunilor și conceptelor studiate;
 elabora un plan/algoritm de rezolvare a problemei și rezolva problema în conformitate cu
planul/algoritmul elaborat;
 să justifice un rezultat obţinut sau indicat recurgând la argumentări, demonstraţii.

Clasa a XII-a
Unități de competențe Unități de conținut Activităţi și produse de învăţare
28
recomandate
I.Primitiva.Integrala nedefnită  Rezolvarea exerciţiilor și problemelor de:
1.1. Identificarea și apli-  Noţiunea de primitivă. -identificare şi determinare a primitivei unei
carea terminologiei şi nota-  Integrala nedefinită. Proprietăţi. funcţii şi/sau integralei nedifinite;
ţiilor aferente primitivei,  Tabelul primitivelor uzuale. -identificare și aplicare a terminologiei şi
integralei nedefinite în di-  Metode de integrare: nota-ţiilor aferente primitivei, integralei
verse contexte. - metoda de schimbare de nedefinite în diverse contexte;
1.2. Recunoaşterea şi variabilă -calculare a integralelor nedefinite, aplicând
aplicarea primitivei unei proprietăţile şi tabelul de integrale nedefinite,
funcţii în diverse contexe.  f(  ( x ))   ( x )d x ; metodele de integrare (integrarea prin părţi,
1.3. Generalizarea noțiunii - integrarea prin părţi. schimbarea de variabilă);
de primitivă a funcției. Elemente noi de limbaj -determinare a primitivei unei funcţii sau a
1.4.Calcularea integrale- matematic: funcţiei, primitiva căreia este dată în baza
lor nedefinite, aplicând Primitiva unei funcții, graficul unor condiţii indicate;
proprietăţile şi tabelul de primitivei funcției, integrala - analiză a rezolvării unor probleme
integrale nedefinite, meto- nedefinită a funcției, integrare, referitoare la primitive, integrale definite din
dele de integrare (integrarea semnul de integrare, variabila de punct de vedere al corectitudinii, al
prin părţi, schimbarea de integrare, funcție de sub semnul simplităţii, al clarităţii şi al semnificaţiei
variabilă). de integrare, constantă de rezultatelor
1.5.Determinarea primiti- integrare, schimbarea de - justificarea unui demers referitor la
vei unei funcţii sau a variabilă, integrarea prin părți, primitive, integrale nedefinite recurgînd la
funcţiei, primitiva căreia formula integrării prin părți, argumentări, demonstraţii;
este dată în baza unor formula de recurență. -analiza rezolvării unei probleme, situaţii-
condiţii indicate. problemă de determinare a primitivei sau
1.6. Analiza rezolvării unor calculul integralei nedefinite în contextul
probleme referitoare la corectitudinii, al simplităţii, al clarităţii şi al
primitive, integrale definite semnificaţiei rezultatelor.
din punct de vedere al  Cercetarea unor cazuri
corectitudinii, al simplităţii, concretereferitoare la primitivă și
al clarităţii şi al integrala nedefinită și soluționarea
semnificaţiei rezultatelor. problemei identificate.
1.7.Justificarea unui de-  Realizarea unor investigații privind
mers,rezultat referitor la aplicarea integralei nedefinite în diverse
primitive, integrale nede- domenii.
finite recurgând la argu- Produse recomandate:
mentări, demonstraţii.  Exercițiu rezolvat;
 Problemă rezolvată;
 Algoritmul aplicat;
 Matricea de asociere completată;
 Harta conceptuală elaborată la
capitol;
 Testul sumativ rezolvat.
II. Integrala definită. Aplicaţii  Rezolvarea exerciţiilor și problemelor de:
2.1. Identificarea și apli-  Noţiunea de integrală definită. - identificare și aplicare aterminologiei şi
carea terminologiei şi nota- Proprietăţi. notaţiilor aferente integralei definite în
ţiilor aferente integralei  Formula lui Newton-Leibniz. diverse contexte, inclusiv în comunicare;
definite în diverse contexte.  Calculul ariei unei figure, -identificare a integralei definite a unei
2.2.Generalizarea noțiunii mărginite de cel mult două funcţii;
de integrală. subgrafice ale funcțiilor -calculare a integralelor definite, aplicând
2.3.Calcularea integralelor studiate, cu ajutorul integralei proprietăţile şi tabelul de integrale
definite aplicând proprie- definite. nedefinite, metodele de integrare (integrarea
tăţile, formula lui Newton-  Volumul corpului de rotaţie. prin părţi, schimbarea de variabilă);
Leibnitz. -aplicare a formulei lui Newton-Leibnitz în
2.4.Recunoaşterea în dive- Elemente noi de limbaj calculul integralelor;
rse contexte și aplicarea matematic: -justificarea unui demers referitor la
subgraficului unei funcţii în Integrala definită a funcției, limite integrale definite, recurgând la argumentări,

29
rezolvări de probleme. de integrare, limita inferioară, demonstraţii;
2.5.Calcularea ariei figurii limita superioară, interval de -aplicare a integralelor definite în diverse
şi volumului corpului de integrare, funcții integrabile, domenii;
rotaţie, aplicând integrala formula lui Newton-Leibniz, - analiză a rezolvării unor probleme
definită. subgrafic al funcției, valoare referitoare la integrale definite din punct de
2.6.Aplicarea integralei de- medie a funcției. vedere al corectitudinii, al simplităţii, al
finite în abordarea unor clarităţii şi al semnificaţiei rezultatelor;
situaţii cotidiene și/sau pen- -interpretare geometrică a integralei definite
tru rezolvarea unor prob- a unei funcţii continue cu valori nenegative.
leme din diverse domenii.  Cercetarea unor cazuri concrete din
2.7.Analiza rezolvării unor situații
probleme referitoare la reale și/sau modelate referitoare la
integrale definite din punct integrala definită și soluționarea problemei
de vedere al corectitudinii, identificate.
al simplităţii, al clarităţii şi  Realizarea unor investigații privind
al semnificaţiei rezultatelor. apli-
2.8.Justificarea unui de- carea integralei definite în diverse domenii.
mers, rezultat referitor la  Realizarea unor proiecte de
integrale definite recurgând grup/individu-
la argumentări, demon- ale, privind aplicarea integralelor
straţii. definiteîn situaţii reale şi/sau modelate.
Produse recomandate:
 Exercițiu rezolvat;
 Problemă rezolvată;
 Algoritmul aplicat;
 Cazul cercetat, cu aplicații practice;
 Proiectul „Aplicații ale subgraficului
funcției în disign/construcții”
 Proiectul „Aplicații ale integralei
definite în fizică/geometrie”;
 Matricea de asociere completată;
 Harta conceptuală elaborată la
capitol;
 Testul sumativ rezolvat.
III. Elemente de combinatorică.  Rezolvarea exerciţiilor și problemelor de:
3.1.Identificarea în diverse Binomul lui Newton -identificare în diferite contexte şi clasificare
contexte şi clasificarea  Noţiunea de mulţime ordonată. după diverse criterii a mulţimilor ordonate, a
după diverse criterii a Noţiunea de factorial. problemelor de combinatorică studiate;
tipurilor de probleme de  Legile combinatoricii. -identificare și aplicare aterminologiei şi
combinatorică studiate.  Permutări(fără repetări). notaţiilor aferente elementelor de
3.2. Identificarea și apli-  Aranjamente (fără repetări). combinatorică și binomul lui Newton în
carea terminologiei şi nota-  Combinări (fără repetări). diverse contexte;
ţiilor aferente elementelor  Proprietăţi ale combinărilor. -rezolvare a problemelor, inclusiv a
de combinatorică și bino-  Ecuaţii, inecuaţii ce conţin problemelor cu aspect cotidian, din alte
mul lui Newton în diverse elemente de combinatorică. domenii ce conţin elemente de
contexte. combinatorică;
 Binomul lui Newton.
3.3.Utilizarea permutărilor, - rezolvare a unor ecuaţii, inecuaţii, probleme
 Formula termenului general.
aranjamentelor, combinări- ce conţin elemente de combinatorică;
lor şi proprietăţilor acestora  Proprietăţi fundamentale - utilizare a binomului lui Newton şi/sau
pentru a identifica și ale coeficienţilor binomiali. formulei termenului general în diverse
explica procese, fenomene  Proprietăţi ale dezvoltării domenii;
din diverse domenii. binomului la putere. -analiza rezolvării unei probleme, situaţii-
3.4. Utilizarea binomului Elemente noi de limbaj problemă de combinatorică sau referitoare la
lui Newton şi/sau formulei matematic: utilizarea binomului lui Newton în contextul
termenului general în Mulțime ordonată, factorial, com- corectitudinii, al simplităţii, al clarităţii şi al
rezolvări de probleme. binatorica, permutări, aranja- semnificaţiei rezultatelor;
mente, combinări, binomul lui
30
3.5.Aplicarea proprietăţilor Newton, formula termenului -justificare a unui demers, rezultat referitor
coeficienţilor binomiali şi general, dezvoltarea binomului la la elementele de combinatorică și binomul lui
ale dezvoltării binomului la putere, coeficienți binomiali. Newton,recurgând la argumentări,
putere în rezolvări de demonstraţii.
probleme. - compunere şi rezolvare de probleme de
3.6.Analiza rezolvării unei combinatorică, relevante unor situaţii
probleme de combinatorică cotidiene şi/sau din alte domenii.
sau referitoare la utilizarea  Cercetarea unor cazuri concrete din
binomului lui Newton în situațiireale și/sau modelate
contextul corectitudinii, al referitoare la combinatorică și
simplităţii, al clarităţii şi al soluționarea problemei identificată.
semnificaţiei rezultatelor.  Realizarea unor investigații privind
3.7. Justificarea unui de- aplicarea combinatoricii în diverse
mers, rezultat referitor la domenii.
elementele de combinato-  Realizarea unor proiecte de
rică și binomul lui Newton, grup/individuale, privind aplicarea
recurgând la argumentări, combinatoriciiîn situaţii reale şi/sau
demonstraţii. modelate.
Produse recomandate:
 Exercițiu rezolvat;
 Problemă rezolvată;
 Algoritmul aplicat;
 Cazul cercetat, cu aplicații ale
combinatoricii;
 Proiectul „Combinatorica în viața
cotidiană”;
 Proiectul „Compunerea problemelor
de combinatorică”;
 Demonstrația;
 Matricea de asociere completată;
 Harta conceptuală elaborată la
capitol;
 Testul sumativ rezolvat.
4.1. Identificarea și apli- IV.Elemente de statistică mate-  Rezolvarea exerciţiilor și problemelor de:
carea terminologiei şi nota- matică, teoria probabilităţilor -clasificare a unor date după diverse criterii;
ţiilor aferente elementelor și de calcul financiar -reprezentare a rezultatelor observaţiilor,
de teoria probabilităților, IV.1. Elemente de statistică fenomenelor fizice, economice, sociale prin
statistică matematică și matematică și calcul financiar desene, tabele, grafice, diagrame şi
calcul financiar în diverse  Noţiuni fundamentale. extragerea informaţiilor din tabele, liste,
contexte.  Selectarea, înregistrarea şi diagrame statistice;
4.2.Identificarea şi apli- gruparea datelor. -sondaje statistice (simple);
carea elementelor studiate  Reprezentarea grafică a -îmbunătăţire a rezultatelor obţinute prin
de statistică matematică și datelor statistice (histograma, mărirea numărului de încercări;
calcul financiar pentru a poligonul frecvenţelor, -organizare şi algoritmizare a datelor
identifica și explica proce- diagrame prin batoane, utilizând diverse instrumente TIC;
se, fenomene din diverse diagrame prin bare, diagrame -identificare şi clasificare a evenimentelor;
domenii. structurale). -efectuare a operaţiilor cu evenimente;
4.3.Reprezentarea rezul-  Mărimi medii ale seriilor -comparare a evenimentelor privind şansa de
tatelor observaţiilor feno- statistice (media aritmetică, realizare;
menelor fizice, economice, media aritmetică ponderată, -calculare aprobabilităţii producerii unui
sociale prin desene, tabele, mediana, modul). eveniment în situaţii reale şi/sau modelate
grafice, diagrame şi extra-  Elemente de calcul financiar: utilizînd raportul: numărul cazurilor
gerea informaţiilor din procente, dobînzi, TVA, preţ favorabile/numărul cazurilor posibile;
tabele, liste, diagrame de cost, profit, tipuri de -exemplificare a noţiunii de variabilă
statistice. credite, buget, buget familial, aleatoare discretă pe exemple concrete,
4.4.Interpretarea şi tran- buget personal. inclusiv din cotidian;

31
spunerea în limbaj mate- IV.2. Elemente de teoria pro- -interpretare şi transpunere în limbaj
matic a unor situaţii prac- babilităţilor matematic a unor situaţii practice cu ajutorul
tice cu ajutorul conceptelor  Eveniment.Clasificarea eveni- conceptelor statistice şi probalistice;
statistice şi probalistice. mentelor. -efectuare a experimentelor;
4.5. Selectarea, organiza-  Definiţia clasică a probabilităţii. -justificare a unui demers, rezultat referitor
rea şi interpretarea date-  Evenimente aleatoare. Operaţii la elementele de probabilități, statistică
lor de tip cantitativ, calita- cu evenimente aleatoare. matematică și calcul financiar, recurgând la
tiv, utilizând instrumente  Evenimente aleatoare indepen- argumentări, demonstraţii
TIC și statistice. dente. -utilizare a unor algoritmi specifici calculului
4.6.Identificarea şi clasifi-  Variabilă aleatoare. financiar, statisticii sau probabilităţii pentru
carea evenimentelor după  Valoarea medie a variabilei efectuarea analizei de caz şi în rezolvări de
diverse criterii aleatoare. probleme.
4.7.Calcularea probabili-  Cercetarea unor cazuri concrete din
Elemente noi de limbaj
tăţii producerii unui eveni- situațiireale și/sau modelate referitoare
ment în situaţii reale şi/sau
matematic: la probabi-lități, elemente de statistică
Evenimente compatibile, eveni-
modelate. matematică și de calcul financiar și
4.8.Exemplificarea noţiu- mente incompatibile, evenimente soluționarea problemei identificate.
nii de variabilă aleatoare echiprobabile, regula de înmul-  Realizarea unor investigații privind
discretă pe exemple con- țire, eveniment contrar, formula aplicarea probabilităților, elementelor
crete, inclusiv din cotidian. de înmulțire, evenimente indepen- de statistică matematică și calcul
4.9. Determinarea valorii dente, variabila aleatoare, repar- financiar în diverse domenii.
medii a variabilei aleatoare  Realizarea unor proiecte de
tiția variabilei aleatoare,valoarea
discrete. grup/individuale, inclusiv proiecte
4.10. Justificarea unui de- medie a variabilei aleatoare,tabel STEM/ STEAM, privind aplicarea
mers, rezultat referitor la de date statistice, gruparea date- probabilităților, elementelor de
elementele de probabilități, lor, serie statistică, frecvența statistică matematică și de calcul
statistică matematică și cal- absolută, frecvența relativă, financiarîn situaţii reale şi/sau
cul financiar, recurgând la frecvența cumulată, histograma, modelate.
argumentări, demonstraţii. poligonul frecvențelor, mediana, Produse recomandate:
 Exercițiu rezolvat;
interval median, modul(dominan-
 Problemă rezolvată;
ta), dobânda, rata dobânzii,  Algoritmul aplicat;
dobândă simplă, dobândă com-  Demonstrația;
pusă, preț de cost, profit, TVA  Cazul cercetat, cu aplicații ale
(taxa pe valoarea adăugată), probabilității;
adaos comercial, credit, creditor,  Cazul cercetat, cu aplicații ale

debitor, împrumut. statisticii;


 Cazul cercetat, cu aplicații ale
calculului financiar;
 Investigația „Credite bancare:
avantaje și riscuri”;
 Proiectul STEM „Siguranța
financiară a statului”;
 Proiectul „Statistica în profesiile
părinților”;
 Proiectul „Investiții financiare în
antre-prenoriat: avantaje și riscuri”;
 Proiectul STEAM „Credit pentru
casa mea”;
 Matricea de asociere completată;
 Harta conceptuală elaborată la
capitol;
 Testul sumativ rezolvat.
V.Poliedre  Rezolvarea exerciţiilorși problemelorde:
5.1. Recunoaşterea şi cla-  Noțiunea de poliedru. -identificare în contexte diverse a
sificarea poliedrelor după Elemente. Clasificări. poliedrelor studiate şi/sau a elementelor

32
diferite criterii în situaţii  Poliedre regulate. acestora;
reale şi/sau modelate.  Prisma. Elemente. -clasificare a poliedrelor după diverse
5.2. Identificarea și apli- Clasificarea prismelor. criterii;
carea terminologiei şi nota-  Secţiuni paralele cu baza. -identificare și aplicare aterminologiei şi
ţiilor aferente poliedrelor Secţiuni diagonale. Secţiuni nota-ţiilor aferente poliedrelor în diverse
în diverse contexte. ce conţin înălţimea. contexte;
5.3.Generalizarea noțiunii  Arii ale suprafețelor prismei. -reprezentare în plan a corpurilor
de poliedru.  Volumul prismei. geometrice studiate, utilizând instrumentele
5.4.Utilizarea proprietă-  Piramida. Elemente. Clasi- de desen, instrumente TIC şi aplicarea
ţilor poliedrelor în rezolvări ficarea piramidelor. reprezentărilor respective în rezolvări de
de probleme.  Secţiuni paralele cu baza. probleme de calcul de arii şi/sau volume;
5.5. Calcularea ariilor Secţiuni ce conţin înălţimea. - calcul a ariilor suprafeţelor şi/sau
suprafeţelor şi volumelor volumelor poliedrelor studiate în situaţii
 Arii ale suprafețelor
poliedrelor în situaţii reale reale şi/sau modelate;
piramidei.
şi/sau modelate. -creare şi rezolvare a unor probleme simple
 Volumul piramidei.
5.6. Selectarea informaţi- pornind de la un model geometric indicat;
ilor oferite de o configura-  Trunchi de piramidă. - calcul a ariilor secținilor poliedrelor;
ţie geometrică pentru Elemente. Clasificarea trun- -analiză şi interpretare a rezultatelor
deducerea unor proprietăţi chiurilor de piramidă. obţinute prin rezolvarea unor probleme
ale acesteia şi calculul de  Secţiuni paralele cu baza. practice cu referire la poliedrele studiate şi
distanţe, arii, volume. Secţiuni diagonale. Secţiuni la unităţile de măsură relevante ariilor,
5.7. Analiza rezolvării unei ce conţin înălţimea. volumelor;
probleme referitoare la  Arii ale suprafețelor -justificarea unui demers sau rezultat
poliedre din punct de trunchiului de piramidă. matematic obţinut sau indicat cu poliedre,
vedere al corectitudinii, al  Volumul trunchiului de recurgând la argumenări, demonstraţii;
simplităţii, al clarităţii şi al piramidă . -construire a unor secvenţe de raţionament
semnificaţiei rezultatelor. deductiv, rezolvare a unor probleme de
5.8. Utilizarea poliedrelor Elemente noi de limbaj demonstraţie;
şi proprietăţilor acestora matematic: - analiză a rezolvării unei probleme
pentru a identifica și expli- Punct interior al figurii, punct referitoa-re la poliedre din punct de vedere
ca situații, procese, feno- exterior al figurii, punct de al corectitu-dinii, al simplităţii, al clarităţii
mene din diverse domenii. frontieră, frontiera figurii, figură şi al semnifica-ţiei rezultatelor;
5.9.Justificarea unui de- mărginită, corp geometric, -utilizare a poliedrelor şi proprietăţilor
mers sau rezultat obţinut poliedru convex, poliedru aces-tora pentru a identifica și explica
sau indicat cu poliedre, regulat, secțiune a poliedrului, situații, procese, fenomene din diverse
recurgând la argumentări, plan secant, secțiune diagonală, domenii.
demonstraţii. secțiune paralelă cu baza,  Cercetarea unor cazuri concrete din
secțiune ce conține înălțimea, situațiireale și/sau modelate
funcție volum. referitoare la poliedre și soluționarea
problemei identificate.
 Realizarea unor investigații privind
aplicarea poliedrelor în diverse
domenii.
 Realizarea unor proiecte de
grup/individuale, inclusiv proiecte
STEM/STEAM, privind aplicarea
poliedrelorîn situaţii reale şi/sau
modelate.
 Realizarea unor lucrări practice,
inclusiv pe teren, și de laborator
privind calculul ariilor și volumelor
poliedrelor.
Produse recomandate:
 Exercițiu rezolvat;
 Problemă rezolvată;
 Algoritmul aplicat;
 Demonstrația;
33
 Cazul cercetat, cu aplicații ale
poliedrelor;
 Lucrarea de laborator „Calcularea
volumelor obiectelor de forma
poliedrelor”;
 Lucrarea practică „Calcularea ariei
suprafeței clasei” ;
 Proiectul STEAM „Poliedrele în
arhitectura localității”;
 Matricea de asociere completată;
 Harta conceptuală elaborată la
capitol;
 Testul sumativ rezolvat.
VI. Corpuri de rotație  Rezolvarea exerciţiilor și problemelorde:
6.1. Recunoaştereaşiclas-  Cilindrul circular drept. -identificare a corpurilor de rotație studiate
ificareacorpurilorderota- Elemente. şi/sau a elementelor acestora;
țiedupă diferitecriterii  Secţiuni paralele cu baza. -identificare și aplicare a terminologiei şi
însituaţiireale Secţiuni axiale. Secţiuni nota-ţiilor aferente corpurilor de rotație în
şi/saumodelate. paralele cu axa. diverse contexte;
6.2. Identificarea șiapli-  Arii ale suprafețelor -reprezentare în plan a corpurilor
carea terminologiei şi nota- cilindrului circular drept. geometrice studiate, utilizând instrumentele
ţiilor aferente corpurilor de  Volum cilindrului circular de desen, instrumente TIC, şi aplicarea
rotație în diverse contexte. drept. reprezentărilor respective în rezolvări de
6.3.Generalizarea noțiunii  Conul circular drept. Elemen- probleme;
corp de rotație. te. - calcul a ariilor suprafeţelor şi/sau
6.4.Utilizarea proprietăţilor  Secţiuni paralele cu baza. volumelor corpurilor de rotație studiate în
corpurilor de rotație în di- Secţiuni axiale. situaţii reale şi/sau modelate;
verse contexte.  Arii ale suprafețelorconului -analiză şi interpretare a rezultatelor
6.5. Calcularea ariilor sup- circular drept obţinute prin rezolvarea unor probleme
rafeţelor şi volumelor cor- practice cu referire la corpurile de rotație
 Volumul conului circular
purilor de rotație în situații studiate şi la unităţile de măsură relevante
drept.
reale și/sau modelate. ariilor, volumelor;
 Trunchiul de con circular
6.6.Analiza rezolvării unei -justificarea unui rezultat matematic
probleme referitoare la drept. Elemente. obţinut sau indicat cu corpurile de rotație,
corpuri de rotație din punct  Seciuni paralele cu baza. recurgând la argumenări, demonstraţii;
de vedere al corectitudinii, Secţiuni axiale. Secţiuni -construire a unor secvenţe de raţionament
al simplităţii, al clarităţii şi paralele cu axa. deductiv, rezolvare a unor probleme de
al semnificaţiei rezultatelor.  Arii ale suprafețelor demonstraţie;
6.7. Utilizarea corpurilor trunchiuluide con circular -analiză a rezolvării unei probleme
de rotație şi proprietăţilor drept. referitoare la corpurile geometrice din
acestora pentru a identifica  Volumul trunchiului de con punct de vedere al corectitudinii, al
și explica situații, procese, circular drept. simplităţii, al clarităţii şi al semnificaţiei
fenomene din diverse  Sfera. Elemente (centru, rază, rezultatelor
domenii. diametru). Secţiunea sferei cu -utilizare a corpurilor de rotație şi
6.8.Justificarea unui de- un plan. proprietă-ţilor acestora pentru a identifica
mers sau rezultat obţinut  Aria suprafeţei sferice. și explica situații, procese, fenomene din
sau indicat cu corpuri de  Corpul sferic.Volumul corpul- diverse domenii.
rotație, recurgând la ui sferic.  Cercetarea unor cazuri concrete din
argumentări, demonstraţii.  Secţiunea suprafeţei conice cu situațiireale și/sau modelate referitoare
un plan. Noţiunile de cerc, la corpurile de rotație și soluționarea
elipsă, hiperbolă, parabolă (ca problemei identificate.
locuri geometrice de puncte).  Realizarea unor investigații privind
Exemple din cotidian. aplicarea corpurilor de rotație în
Elemente noi de limbaj diverse domenii.
matematic:  Realizarea unor proiecte de
Volumul trunchiului de con,aria grup/individuale, inclusiv proiecte

34
suprafeței trunchiului de con, STEM/STEAM, privind aplicarea
dreapta exterioară sferei, dreapta corpurilor de rotațieîn situaţii reale
tangentă la sferă, dreapta secantă şi/sau modelate.
la sferă, plan exterior sferei, plan  Realizarea unor lucrări practice,
tangent la sferă, plan secant sfe- inclusiv pe teren, și de laborator
rei, secțiuni conice:cercul, elipsa, privind calculul ariilor și volumelor
hiperbola, parabola. corpurilor de rotație.
Produse recomandate:
 Exercițiu rezolvat;
 Problemă rezolvată;
 Algoritmul aplicat;
 Demonstrația;
 Cazul cercetat, cu aplicații ale
corpurilor de rotație;
 Lucrarea de laborator „Calcularea
volu-melor obiectelor de forma
corpurilor de rotație”;
 Proiectul STEAM „Corpurile
geometrice în arhitectura localității”;
 Proiectul STEM „Casa mea de vis”;
 Matricea de asociere completată;
 Harta conceptuală elaborată la
capitol;
 Testul sumativ rezolvat.

Clasa a XII-a
EXTENSII

VII. Polinoame în mulțimea  Rezolvarea exerciţiilor și problemelorde:


7.1. Identificarea și apli- numerelor complexe* -identificare a polinoamelor în contexte
carea terminologiei şi nota-  Noțiunea de polinom cu diverse;
ţiilor aferente polinoamelor coeficienți în C. -identificare a ecuațiilor algebrice în diverse
cu coeficienți complecși în  Operații cu polinoame: conteăte;
diverse contexte. adunarea polinoamelor, -identificare și aplicare aterminologiei şi nota-
7.2.Generalizarea noțiunii scăderea polinoamelor, ţiilor aferente polinoamelor în diverse
de polinom. înmulțirea polinoamelor, contexte;
7.3. Aplicarea operațiilor împărțirea polinoamelor. -analiză a rezolvării unei probleme
studiate cu polinoame în  Forma algebrică a polinoame- referitoare la polinoame în mulțimea
rezolvări de probleme. lor. numerelor comp-lexe din punct de vedere al
7.4.Elaborarea planului de  Funcția polinomială. corectitudinii, al simplităţii, al clarităţii şi al
idei privind rezolvarea  Teorema împărțirii cu rest. semnificaţiei rezultatelor;
ecuației de grad superior,  Împărțirea prin X-a.Schema -utilizare a polinoamelor în mulțimea nume-
utilizând proprietățile lui Horner. relor complexe pentru a rezolva ecuații
polinoamelor cu coeficienți  Relația de divizibilitate a algebrice de grad superior;
complecși și rezolvarea polinoamelor.Proprietăți. - justificarea unui rezultat matematic obţinut
problemei în conformitate sau indicat cu polinoame cu coeficienți
 Cel mai mare divizor comun
cu planul elaborat. complecși, recurgând la argumenări,
al polinoamelor. Algoritmul
7.5. Analiza rezolvării unei demonstraţii.
lui Euclid.
probleme referitoare la  Cercetarea unor cazuri concrete din
 Cel mai mic multiplu comun a
polinoame, ecuații algeb- diversedomenii referitoare la polinoame,
rice din punct de vedere al două polinoame. ecuații al-gebrice și soluționarea
corectitudinii, al simplităţii,  Noțiunea de rădăcină a po- problemei identificate.
al clarităţii şi al semnifi- linomului.Rădăcini multiple.  Realizarea unor investigații privind
caţiei rezultatelor.  Teorema Bezout. aplicarea polinoamelor cu coeficienți

35
7.6. Rezolvarea ecuațiilor  Noțiunea de ecuație algeb- complecși în diverse domenii.
algebrice utilizând prop- rică. Teorema fundamentală a Produse recomandate:
rietățile poinoamelor care algebrei.Teorema Abel-Rufini.  Exercițiu rezolvat;
au coeficienți reali, rațio-  Relații între rădăcini și  Problemă rezolvată;
nali,întregi. coeficienți (formulele lui  Algoritmul aplicat;
7.7. Utilizarea relației de Viete). Aplicații.  Demonstrația;
divizibilitate a polinoame-  Descompunerea polinoamelor  Cazul cercetat;
lor și a proprietăților aces- în factori ireductibili.  Planul de idei elaborat;
teia în rezolvări de proble-  Ecuații reciproce de gradul III,  Matricea de asociere completată;
me. gradul IV și gradul V.  Harta conceptuală elaborată la capitol;
7.8. Descompunerea poli-  Rădăcinile polinoamelor care  Testul sumativ rezolvat.
noamelor cu coeficienți au coeficienți reali,
complecși, reali, raționali,întregi.
raționali,întregiîn factori Elemente noi de limbaj
ireductibili
matematic:
7.9.Justificarea unui de-
Coeficienți complecși, schema lui
mers sau rezultat obţinut
Horner, divizibilitatea poli-
sau indicat cu polinoame,
noamelor, divizori proprii, divi-
ecuații algebrice, recurgând
zori improprii, rădăcină multiplă,
la argumentări, demon-
cel mai mare divizor comun al
straţii.
polinoamelor, cel mai mic
multiplu comun a două polinoa-
me, descompunerea polinoame-
lor în factori ireductibili, ecuații
reciproce.
8.1. Recunoaşterea combi- VIII. Combinări de corpuri  Rezolvarea exerciţiilor și problemelorde:
nărilor de corpuri geomet- geometrice* -identificare în contexte diverse a
rice în situaţii reale şi/sau  Noțiunea combinare de combinărilor de corpuri geometrice şi/sau a
modelate. corpuri geometrice. elementelor acestora;
8.2. Identificarea și apli-  Sfera înscrisă și circumscrisă -identificare și aplicare a terminologiei
carea terminologiei aferen- -Sfera înscrisă în con. Sfera aferente combinărilor de corpuri geometrice în
te combinărilor de corpuri circumscrisă conului. Arii. diverse contexte ;
geometrice în diverse Volume.Relații. -reprezentare în plan a combinărilor de
contexte. corpuri geometrice studiate, utilizând
8.3. Aplicarea combină- - Sfera înscrisă în instrumentele de desen, instrumente TIC şi
rilor de corpuri geometrice cilindru.Sfera circumscrisă aplicarea reprezentărilor respective în
pentru a identifica și expli- cilindrului. rezolvări de probleme ;
ca situații, procese, feno- Arii.Volume.Relații - calcul a ariilor suprafeţelor şi/sau
mene din diverse domenii. volumelor a combinărilor de corpuri
8.4. Reprezentarea combi- -Sfera înscrisă în trunchiul de geometrice în situa-ţii reale şi/sau modelate;
nărilor corpurilor geometri- con.Sfera circumscrisă -analiză şi interpretare a rezultatelor obţinute
ce în plan, utilizând instru- trunchiului de con. Arii. la rezolvarea unor probleme practice cu
mentele de desen, instru- Volume.Relații. referire la combinările de corpuri geometrice
mente TIC și aplicarea studiate;
reprezentărilor obținute în  Sfera înscrisă în poliedre. -construire a unor secvenţe de raţionament
rezolvări de probleme. deductiv, rezolvare a unor probleme de
8.5. Elaborarea planului -Sfera înscrisă în piramida demonstraţie;
de idei privindrezolvarea regulată. Arii.Volume.Relații. - analiză a rezolvării unei probleme referitoa-
problemei referitoare la re la combinările de corpuri geometrice
- Sfera înscrisă în prisma
combinările de corpuri studiate din punct de vedere al corectitudinii,
regulată. Arii. Volume.
geometrice studiate și al simplităţii, al clarităţii şi al semnificaţiei
rezolvarea problemei în Relații. rezultatelor;
conformitate cu planul -Sfera înscrisă în trunchiul de -utilizare a combinărilor de corpuri
elaborat. piramida regulată. geometrice studiatepentru a identifica și
8.6. Calcularea măsurilor Arii.Volume.Relații. explica situații, procese, fenomene din
unghiurilor, lungimilor, ari- diverse domenii;
36
ilor suprafeţelor şi volume-  Sfera circumscrisă poliedrelor -justificarea unui demers sau rezultat obţinut
lor în combinări de corpuri sau indicat cu combinările de corpuri
geometrice date și/sau -Sfera circumscrisă piramidei geomet-rice studiate, recurgând la
obținute. regulate.Arii.Volume.Relații.argumenări, demonstraţii.
8.7. Analiza rezolvării unei  Cercetarea unor cazuri concrete din
-Sfera circumscrisă prismei
probleme referitoare la situațiireale și/sau modelate referitoare
combinările de corpuri regulate.Arii.Volume.Relații. la combinările de corpuri geometrice și
geometrice studiate din  Sfera circumscrisă trunchiului soluționarea problemei identificate.
punct de vedere al corecti- de piramidă regulată. Arii.  Realizarea unor investigații privind
tudinii, al simplităţii, al aplicarea combinărilor de corpuri în
Volume.Relații.
clarităţii şi al semnificaţiei diverse domenii.
rezultatelor.  Sfera circumscrisă piramidei.  Realizarea unor proiecte de
8.8. Justificarea unui de-  Combinarea: Conul și pirami- grup/individuale, inclusiv proiecte
mers sau rezultat obţinut da regulată. STEM/STEAM, privind aplicarea
sau indicat cu combinări de Arii.Volume.Relații. combinărilor de corpuri geometrice în
corpuri geometrice, recur-  Combinarea:Trunchiul de con situaţii reale şi/sau modelate.
gând la argumentări, de- și trunchiul de piramidă. Produse recomandate:
monstraţii. Arii.Volume. Relații.  Exercițiu rezolvat;

 Combinarea:Cilindrul și  Problemă rezolvată;


 Algoritmul aplicat;
prisma dreaptă. Arii.
 Demonstrația;
Volume.Relații.
 Cazul cercetat, cu aplicații ale
Elemente noi de limbaj poliedrelor;
matematic:  Proiectul STEAM „Combinări de
Combinări de corpuri geometrice, corpuri în arhitectura localității”;
corpuri geometrice înscrise,  Proiectul STEAM „Combinări de
corpuri geometrice circumscrise. corpuri în arte”;
 Investigația „Combinări de corpuri în
tehnică”;
 Matricea de asociere completată;
 Harta conceptuală elaborată la capitol;
 Testul sumativ rezolvat.

LA FINELE CLASEI A XII-a, ELEVUL POATE:

 opera cu numere reale și numere complexe pentru a efectua calule în diverse contexte;
 rezolva ecuații, inecuații sisteme și totalități de tipurile studiate, utilizând metode raționale;
 aplica elementele de algebră superioară studiate (monoame, polonoame, matrice, determinanți) în
rezolvări de probleme din diverse domenii și pentru a identifica și explica situații, procese,
fenomene;
 aplica calculul diferențial și calculul integral în rezolvări de probleme și pentru a identifica și
explica situații , procese, fenomene din diverse domenii;
 identificafuncții, derivate ale funcțiilor, primitive ale funcțiilor, integrale nedefinite, integrale
definite, în diverse contexte;
 determina derivate, primitive ale funcțiilor date și/sau obținute;
 identifica și aplica terminologia şi notațiile aferente funcției, derivatei, primitivei, integralei
nedefinite și integralei definite în diverse situații, inclusiv în comunicare;
 trasa graficul unei funcții, unei derivate a funcției, unei primitive a funcției și interpreta grafice
obținute și/sau date;
 aplica proprietățile funcțiilor studiate, a derivatelor, a primitivelor și integralelor în rezolvări de
probleme, în studiul și explicarea unor situații, fenomene, procese fizice, chimice, biologice,
economice, sociale etc., modelate prin funcţii;
 transpune o situaţie reală și/sau modelată din divrse domenii referitoare la arii în limbajul
integralelor definite, rezolva problema obținută şi interpreta rezultatele;
 selecta metoda adecvată și o poate aplica la calculul integralelor;
37
 identifica și aplica terminologia şi notațiile aferente elementelor de combinatorică și binomul lui
Newton în diverse situații, inclusiv în comunicare;
 rezolva probleme, inclusiv probleme cu aspect cotidian și din alte domenii, ce conţin elemente de
combinatorică;
 estima șansa și calcula probabilitatea producerii unui eveniment în situaţii reale şi/sau modelate;
 identifica în diverse contexte elementele de probabilități, de statistică matmatică și de calcul
financiar studiate;
 aplica elementele de probabilități, de statistică matmatică și de calcul financiar studiate pentru a
identifica și explica situații, procese, fenomene din diverse domenii;
 reprezenta rezultatele observaţiilor, fenomenelor, proceselor fizice, economice, sociale etc. prin
desene, tabele, grafice, diagrame statistice şi extrage informaţii relevante din tabele, liste, grafice,
diagrame statistice;
 determina bugetul familial și personal;
 interpreta şi transpune în limbaj matematic situaţii practice cu ajutorul conceptelor statistice şi
probalistice studiate;
 identifica și reprezenta în plan, utilizând instrumentele de desen, instrumente TIC, figuri
geometrice studiate, inclusiv poliedre, corpuri de rotație și elemente ale acestora;
 clasifica după diverse criterii figuri geometrice studiate, inclusiv poliedre și corpuri de rotație;
 transpune o situaţie reală și/sau modelată referitoare la tipurile de figuri geometrice sudiate,
inclusiv la poliedre și corpuri de rotație, în limbajul geometric, rezolva problema obţinută,
justificaşi interpreta rezultatul;
 aplica metoda asemănării triunghiurilor și metoda triunghiurilor congruente în rezolvări de
peobleme din diverse domenii;
 aplica transformările geometrice în plan și spațiu studiate, în diverse contexte;
 recunoaște în diverse enunţuri și utiliza în rezolvări de probleme din diferite domenii (fizică,
geografie, chimie, biologie, istorie etc.) formulele de calcul a ariilor figurilor geometrice plane, a
ariilor suprafețelor și a volumelor poliedrelor, corpurilor de rotație studiate;
 reprezenta adecvat în plan figurile geometrice plane și corpurile geometrice studiate în vederea
calculării lungimilor de segmente, a măsurilor de unghiuri, a ariilor și volumelor;
 identifica și aplica terminologia şi notațiile aferente figurilor geometrice studiate, inclusiv
poliedrelor și corpurilor de rotație studiate, în diverse situații;
 estima și calcula lungimi de segmente, măsuri de unghiuri, perimetre, arii şi volume în situaţii
reale şi/sau modelate;
 elabora un plan de idei privind rezolvarea problemei și rezolva problema conform planului
elaborat;
 justificaun demers sau rezultat obţinut și/sau indicat, recurgând la argumentări, demonstrații;
 analiza rezolvarea unei probleme, situaţii-problemă în contextul corectitudinii, al simplităţii, al
clarităţii şi al semnificaţiei rezultatelor;
 investigha valorea de adevăr a unei afirmaţii, propoziţii obținute și/sau indicate.

PROFIL UMANIST

Clasa a X-a
Unități de competențe Unități de conținut Activităţi și produse de învăţare
recomandate
I. Numere reale.Recapitulare  Rezolvarea exerciţiilor și problemelorde:
1.1. Identificarea și utili- și completări - identificare și utilizare a terminologiei
zarea terminologiei aferen-  Numere reale. Istoria aferente noţiunii de număr în contexte
te noţiunii de număr în dezvoltării noțiunii de diverse, inclusiv în situaţii de comunicare;
contexte diverse. număr:cifre arabe, cifre și - identificare în diverse contexte a
1.2. Recunoaşterea în di- numere romane. numerelor naturale, întregi, raţionale,
verse enunţuri și contexte  Mulţimile N, Z, Q, R. iraţionale, reale;
a mulţimilor numerice stu-  Operaţii cu numere reale: - ordonare, comparare şi reprezentare a
38
diate N, Z, Q, R și a ele- adunarea, scăderea,numerelor reale pe axă;
mentelor acestora. înmulţirea, împărţirea,- scriere a numerelor reale în diverse
1.3.Efectuarea trecerii de ridicarea la putere cu forme;
la o formă de scriere a exponent - determinare cărei mulţimi de numere,
întreg.
numerelor reale la alta. Proprietăţi. obiecte îi aparţine numărul, obiectul dat;
1.4.Aplicareaîn calcule a  Puterea cu exponent - calcul cu numere şi aplicare în calcule a
proprietăţilor operaţiilor număr rațional. Radicali algoritmilor şi proprietăţilor studiate;
matematice cu numere (ordinul 2 și - efectuare de estimări şi rotunjiri cu
3).
reale: adunarea, scăderea, Proprietăţi. numere, cu mărimi;
înmulţirea, ridicarea la  Logaritmul unui număr - folosire în calcule a proprietăţilor
putere cu exponent număr pozitiv. Proprietăţi. operaţii-lor cu numere reale;
raţional, real, operaţii cu  Proporții. Procente. - argumentare a rezultatului obţinut în calcule
radicali de ordinul 2,  Aplicații ale numerelor cu numere reale în contextul corectitudinii,
3,logaritmul unui număr reale, inclusiv a proporți- simplităţii, clarităţii şi al semnificaţiei
pozitiv. ilor și procentelor, radica-acestuia;
1.5.Argumentarea rezul- lilor și logaritmilor, în -operarecu numere în calcule în situaţii reale
tatului obţinut în calcule cu diverse domenii: cotidi- și/sau modelate;
numere reale în contextul an, fizică, chimie, biolo- -investigare a valorii de adevăr a unei
corectitudinii, simplităţii, afirmaţii, propoziţii referitoare la numere.
gie, literatură, arte, finan-
clarităţii şi al semnificaţiei țe, economie, istorie,  Cercetarea unor cazuri concrete din
acestuia. geografie, antreprenoriat situațiireale și/sau modelate referitoare
1.6. Aplicarea numerelor (exemple și probleme). la operarea cu numere reale și
reale în diverse contexte și Elemente noi de limbaj soluționarea problemei identificate.
domenii pentru a studia/ex- matematic:  Realizarea unor lucrări practice,
plica relații și procese. Putere cu exponent număr inclusiv
1.7. Operarea cu numere pe teren, privind aplicarea numerelor
în calcule în situaţii reale rațional, logaritmul unui număr reale în practică.
și/sau modelate. pozitiv,proprietățile logaritmului.  Realizarea unor investigații privind
1.8. Investigarea valorii de aplicarea numerelor reale în diverse
adevăr a unei afirmaţii, domenii.
propoziţii referitoare la  Realizarea unor proiecte de grup/indivi-
numere. duale, inclusiv proiecte
STEM/STEAM, privind aplicarea
numerelor reale în diverse domenii.
 Aplicarea jocurilor didactice în
predarea-învățarea-evaluarea numerelor
reale.
Produse recomandate:
 Exercițiu rezolvat;
 Problemă rezolvată;
 Răspunsul oral;
 Algoritmul aplicat;
 Jocul didactic „Domino cu
logaritmi/radicali”;
 Cazul cercetat, cu aplicații ale
numerelor reale în diverse domenii;
 Proiectul STEAM „ Matematica în
culinărie”;
 Proiectul „Procentele în activitatea
antreprenorială”;
 Matricea de asociere completată;
 Harta conceptuală elaborată la
modul;
 Testul sumativ rezolvat.
II. Mulţimi  Rezolvarea exerciţiilor și problemelorde:
2.1. Identificarea și utili-  Noţiunea de mulţime. - identificare și utilizare a terminologiei şi

39
zarea terminologiei, nota- Mulţimi numerice. notaţiilor aferente teoriei mulţimilor în
ţiilor specifice teoriei mulţi-  Operaţii cu mulţimi : contexte uzuale şi matematice;
milor în contexte diverse. reuniunea, intersecţia, - reprezentare analitică, sintetică, grafică
2.2. Efectuarea operațiilor diferenţa, produsul (diagrame, tabele) a mulţimii şi a
cu mulțimi:reuniunea, cartezian a două mulțimi operaţiilor cu mulţimi;
intersecţia, diferenţa, finite. - determinare a elementelor unei mulţimi
produsul cartezian în  Aplicații ale mulțimilor definite în diferite moduri;
diverse contexte. și operațiilor cu mulțimi - determinare a unei mulţimi descrise de o
2.3. Reprezentarea anali- în diverse domenii: proprietate dată;
tică, sintetică, grafică (diag- cotidian, fizică, chimie, - folosire a relaţiilor de incluziune şi
rame, tabele) a mulţimilor biologie, sport, arte, egalitate între mulţimi, a relaţiei de
şi a operaţiilor studiate cu finanțe, economie, geo- apartenenţă, nonapartenenţă în situaţii
mulţimi. grafie, tehnică (exemple reale, în rezolvări de probleme;
2.4. Utilizarea elementelor și probleme). - efectuare a operaţiilor cu diverse tipuri
de teoria mulţimilor pentru de mulţimi;
a identifica și explica pro- Elemente noi de limbaj - sortare şi clasificare a obiectelor după
cese, fenomene din diverse matematic: diverse criterii, de determinare a citeriilor
domenii. Nu sunt. după care sînt selectate mulţimile
2.5. Sortarea şi clasifica- corespunzătoare;
rea unor obiecte pe baza - corelare intra- şi interdisciplinară privind
unor criterii, formularea utilizarea elementelor de teoria mulţimilor;
criteriilor după care se -utilizare a mulţimilor și operațiilor cu
alege o mulţime de obiecte mulțimipentru a identifica și explica
în situaţii diverse. procese, fenomene din diverse domenii;
2.6.Justificarea unui de- - justificare aunui demers sau rezultat
mers sau rezultat obţinut obţinut sau indicat cu mulțimi, recurgând la
sau indicat cu mulțimi, argumentări.
recurgând la argumentări.  Cercetarea unor cazuri concrete din
situațiireale și/sau modelate referitoare
la mulțimi și soluționarea problemei
identificate.
 Realizarea unor investigații privind
aplicarea mulțimilor în diverse domenii.
 Realizarea unor proiecte de
grup/individuale, privind aplicarea
mulțimilor.
 Aplicarea jocurilor didactice în
predarea-învățarea-evaluarea
elementelor de teoria mulțimilor
studiate.
Produse recomandate:
 Exercițiu rezolvat;
 Problemă rezolvată;
 Algoritmul aplicat;
 Schema elaborată;
 Planul de idei elaborat;
 Cazul cercetat, cu aplicații ale
mulțimilor în diverse domenii;
 Proiectul „ Mulțimile în cotidian”;
 Matricea de asociere completată;
 Harta conceptuală elaborată la
capitol;
 Testul sumativ rezolvat.
III.Funcţii numerice.  Rezolvarea exerciţiilor și problemelorde:
3.1. Identificarea și utili- Ecuaţii. Inecuaţii. Sisteme. - aplicare a terminologiei şi notaţiilor
zarea terminologiei, nota- aferente noţiunilor de funcţie, ecuaţie,

40
ţiilor specifice funcțiilor, III.1. Funcţia de gradul I. inecuaţie, sistem, inclusiv în situaţii de
ecuațiilor, inecuațiilor, Ecuații, inecuații, sisteme comunicare;
sistemelor studiate în  Noțiunea de funcție. - identificare a unor dependenţe funcţionale
contexte diverse.  Noţiunea funcţia de în diverse contexte;
3.2. Recunoaşterea unor gradul I. Graficul - reprezentare în diverse moduri (analitic,
dependenţe funcţionale în funcţiei de gradul I. grafic, tabelar, prin diagrame) a unor
situaţii reale şi/sau mode-  Proprietăţile funcţiei de dependenţe funcţionale, inclusiv cotidiene;
late. gradul I. - recunoaştere a funcţiei studiate fiind dată
3.3. Reprezentarea în di-  Proporționalitatea directă. reprezentarea grafică şi/sau analitică a
verse moduri (analitic, gra-  Aplicații ale funcției de aces-teia;
fic, tabelar, prin diagrame) gradul I și a proporționali- - lectură grafică şi/sau analitică a funcţiilor
a unor dependenţe funcţio- tății directe în diverse pentru a deduce unele proprietăţi ale
nale, inclusiv cotidiene. domenii: cotidian, fizică, acestora;
3.4. Deducerea unor prop- chimie, biologie, literatu- - clasificare a funcţiilor studiate şi a
rietăţi ale funcţiilor nume- ră,tehnică, geografie, proprietăţilor acestora după diverse criterii;
rice studiate prin lectură istorie, arte și tehno- - exprimare în limbaj matematic a unor
grafică şi/sau analitică. logii(exemple și proble- situaţii concrete din diverse domenii, ce se
3.5. Aplicarea funcţiilor me). pot descrie prin funcţii de gradul I, gradul
studiate în rezolvări de  Ecuaţii de gradul I cu o II, funcţia putere, funcţia radical, funcţia
probleme, situaţii-proble- necunoscută. exponenţială, funcţia logaritmică,
mă, în studiul și explicarea  Inecuaţii de gradul I cu o proporţionalitatea directă,
unor procese fizice, chimi- proporţionalitatea inversă;
necunoscută.
ce, biologice, sociale, eco- - identificare şi clasificare a tipurilor de
 Sisteme de două ecuaţii
nomice modelate prin ecuaţii, inecuaţii, sisteme după diverse
de gradul I, două necu-
funcţii. criterii;
noscute. Metode de
3.6. Transpunereaunor - modelare a unor situaţii cotidiene simple
rezolvare a sistemelor de
situaţii reale și/sau modela- prin intermediul funcţiilor, ecuaţiilor,
ecuaţii (metoda substitu-
teîn limbaj matematic, utili- inecuaţiilor, sistemelor studiate;
ţiei, metoda reducerii,
zând funcţii de gradul I, -explorare aunor proprietăţi cu caracter
metoda grafică).
gradul II, funcţia putere, local
 Sisteme de două inecuaţii
funcţia radical, funcţia şi/sau global al unor funcţii în situaţii reale
exponenţială, funcţia de gradul I cu o necunos- şi/sau modelate;
logaritmică, proporţionali- cută. - transpunere în limbaj matematic a unor
tatea directă, proporţionali-  Aplicații ale ecuațiilor, situaţii concrete, ce se pot descrie prin
tatea inversă și rezolvarea inecuațiilor, sistemelor în funcţii de gradul I, gradul II, funcţia putere,
problemei obținute. diverse domenii (exemple funcţia radical, funcţia exponenţială,
3.7.Clasificarea funcţiilor și probleme). funcţia logaritmică, proporţionalitatea
studiate după diverse cri- III.2.Funcţia de gradul II. directă, proporţionalitatea inversă;
terii. Ecuații.Inecuații.Sisteme - rezolvare a tipurilor de ecuaţii, inecuaţii,
3.8.Rezolvarea tipurilor  Noţiunea funcţia de gradul II. sisteme de ecuaţii, inecuaţii indicate în
studiate de ecuaţii, inecua- Graficulfuncţiei de gradul II. curriculum prin metode adecvate;
ţii, sisteme.  Proprietăţile funcţiei de gradul -aplicare a funcțiilor, ecuațiilor, inecuațiilor
3.9. Aplicarea funcțiilor, II (zerouri, monotonie, semn, sistemelor pentru a studiași explica procese
ecuațiilor, inecuațiilor extreme). fizice, chimice, biologice, sociale, economice
sistemelor pentru a studia  Ecuaţii de gradul II. etc.;
și explica procese fizice, Clasificarea ecuaţiilor. - justificare aunui demers sau rezultat
chimice, biologice, sociale,  Rezolvarea ecuaţiilor de obţinut sau indicat cu funcții,ecuații,
economice etc.; gradul II. inecuații, sisteme, recurgând la argumentări;
3.10.Modelarea unor situ-  Relaţiile lui Viete. - investigare avalorii de adevăr a unei
aţii cotidiene simple prin  Inecuaţii de gradul II cu o afirmaţii, propoziţii referitoare la funcții,
intermediul funcțiilor, ecu- necunoscută. ecuații, inecuații, sisteme.
aţiilor, inecuaţiilor, siste-  Sisteme de două ecuaţii  Cercetarea unor cazuri concrete din
melor studiate și rezolva- algebrice cu o ecuaţie de gradul situațiireale și/sau modelate referitoare
reaecuaţiilor, inecuaţiilor, I şi o ecuaţie de gradul II cu la funcțiile, ecuațiile, inecuațiile,
sistemelor obținute. două necunoscute. sistemele studiate și soluționarea
3.11. Justificarea unui de-  Aplicații ale funcției de gradul problemei identificate.
mers sau rezultat obţinut  Realizarea unor lucrări practice,
41
sau indicat cu funcții,ecua- II în diverse domenii: cotidian, inclusivpe teren, privind aplicarea
ții, inecuații, sisteme, fizică, tehnică, construcții, arte, funcțiilor studiate în practică.
recurgând la argumentări. tehnologii, literatură (exemple  Realizarea unor investigații privind
3.12.Investigarea valorii și probleme). aplicarea funcțiilor, ecuațiilor,
de adevăr a unei afirmaţii, III.3.Funcţia putere. inecuațiilor, sistemelor studiate în
propoziţii referitoare la Funcţia radical diverse domenii.
funcții, ecuații, inecuații,  Noţiunea funcţia putere.  Realizarea unor proiecte de
sisteme. Graficul funcţiei putere. grup/individuale, inclusiv proiecte
 Proprietăţi ale STEM/STEAM, privind aplicarea
funcţieiputere. funcțiilor, ecuațiilor, inecuațiilor,
 Proporționalitatea inversă. sistemelor studiate în situaţii reale
Proprietăți. şi/sau modelate.
 Noţiunea funcţia radical.  Aplicarea jocurilor didactice în
 Graficul funcţiei radical. predarea-învățarea-evaluarea funcțiilor,
Proprietăţi ale funcţiei ecuațiilor, inecuațiilor, sistemelor
radical. studiate.
 Aplicații ale funcției Produse recomandate:
 Exercițiu rezolvat;
putere, funcției radical și
 Problemă rezolvată;
proporționalității inverse
 Algoritmul aplicat;
în diverse domenii:
 Schema elaborată;
cotidian, fizică, tehnică,
 Planul de idei elaborat;
chimie, biologie, arte,
 Cazul cercetat, cu aplicații ale
tehnologii, construcții
(exemple și probleme). funcțiilor în diverse domenii;
 Investigația „ Graficul modificării
III.4.Funcţia exponenţială.
Funcţia logaritmică temperaturii aerului în localitate în
 Noţiunea funcţia decurs de o săptămână”;
 Proiectul STEAM „ Funcțiile în
exponenţială. Graficul
arte”;
funcţiei exponenţiale.
 Matricea de asociere completată;
 Proprietăţile funcţiei
 Harta conceptuală elaborată la
exponenţiale.
capitol;
 Noţiunea funcţia
 Testul sumativ rezolvat.
logaritmică. Graficul
funcţiei logatitmice.
 Proprietăţile funcţiei
logatitmice.
 Aplicații ale funcției
exponențiale și a funcției
logaritmice în cotidian,
fizică, tehnică,construcții,
arte, tehnologii, biologie,
medicină, sociologie
(exemple și probleme).
Elemente noi de limbaj
matematic:
Funcția putere, funcția exponen-
țială, funcția logaritmică, poten-
țierea, logaritmarea.
IV. Figuri geometrice în plan  Rezolvarea exerciţiilor și problemelorde:
4.1. Identificarea și utili-  Noţiuni geometrice - identificare și utilizare a terminologiei,
zarea terminologiei, notaţi- funda-mentale (punct, notaţiilor specifice figurilor geometrice
ilor specifice figurilor geo- dreaptă, plan, distanța studiate în contexte diverse;
metrice studiate în contexte dintre două puncte, -identificare în diferite contexte şi
diverse. măsura unghiului). clasificare după diverse criterii a figurilor
4.2. Identificarea în dife-  Dreaptă. Semidreaptă. geometrice studiate şi a proprietăţilor
rite contexte şi clasificarea acestora;
42
după diverse criterii a figu- Puncte coliniare. -determinare a poziţiilor relative ale
rilor geometrice studiate. Segment. figurilor geometrice în plan în situaţii
4.3.Determinarea poziţi-  Triunghiuri. Clasificări. reale şi/sau modelate;
ilor relative ale figurilor  Triunghiuri congruente. - efectuare de estimări și rotunjiri în
geometrice în plan în situ- Criterii. Metoda triun- activităţi cu elemente de geometrie
aţii reale şi/sau modelate. ghiurilor congruente. metrică studiate;
4.4. Reprezentarea în plan Aplicaţii, inclusiv în -reprezentare în plan a figurilor
a figurilor geometrice stu- cotidian. geometrice studiate, inclusiv prin
diate, inclusiv prin utiliza-  Linii importante în utilizarea instrumentelor de desen,
rea instrumentelor de desen triunghi. instrumentelor TIC adecvate;
și instrumentelor TIC adec-  Triunghiuri asemenea. - analiză şi interpretare a rezultatelor
vate. Criterii. Metoda obţinute la rezolvarea unor probleme
4.5.Aplicarea figurilor triunghiurilor asemenea. practice prin utilizarea elementelor de
geometrice studiateși a Aplicaţii, inclusiv în geometrie studiate;
proprietăţilor acestora cotidian. -clasificare după diverse criterii a figurilor
pentru a studiași explica  Relaţii metrice în geometrice studiate;
fenomene și procese reale. triunghiul dreptunghic. - determinare a valorii de adevăr a unor
4.6.Modelarea geometrică Aplicații, inclusiv în propoziţii, afirmații recurgând la
a unor situaţii cotidiene cotidian. argumentări.
şi/sau din alte domenii, in-  Patrulatere convexe:  Cercetarea unor cazuri concrete din
clusiv utilizând instrumente pătratul, dreptunghiul, situațiireale și/sau modelate referitoare
TIC. paralelogramul, rombul, la figurile geometrice studiate și
4.7.Elaborarea unui plan trapezul. Proprietăți. soluționarea problemei identificate.
de rezolvare a problemei de  Aplicații ale patrulatere-  Realizarea unor lucrări
geometrie şi rezolvarea practice,inclusivpe teren, privind
lor în cotidian, chimie,
problemei în conformitate fizică, arte, tehnologii, aplicarea figurilor geometrice studiate în
cu planul elaborat. construcții (exemple și practică.
4.8.Analiza şi interpre-  Realizarea unor investigații privind
probleme). Pavaje.
tarea rezultatelor obținute aplicarea figurilor geometricestudiate în
 Poligoane regulate: tri-
la rezolvarea unor diverse domenii.
unghiul echilateral,
probleme practice prin  Realizarea unor proiecte de
pătratul, hexagonul
utilizarea elementelor de grup/individuale, inclusiv proiecte
regulat. Aplicații în
geometrie studiate; STEM/STEAM, privind aplicarea
cotidian, chimie, fizică,
4.9.Calcularea de lungimi figurilor geometrice studiate în situaţii
arte, tehnologii, const-
de segmente, măsuri de un- reale şi/sau modelate.
rucții (exemple și proble-
ghiuri, perimetre, arii în Produse recomandate:
me).Pavaje.
situaţii reale şi/sau mode-  Exercițiu rezolvat;
 Cercul. Coarde. Arce.
late, utilizând instrumentele  Problemă rezolvată;
şi unităţile de măsură Discul. Aplicații în  Algoritmul aplicat;
cotidian, chimie, fizică,
adecvate.  Schema elaborată;
arte, tehnologii, const-
4.10. Justificarea unui de-  Planul de idei elaborat;
mers sau rezultat obţinut rucții (exemple și  Cazul cercetat, cu aplicații ale
sau indicat cu figuri și rela- probleme).Pavaje. figurilor geometrice studiate în
ții geometrice, recurgând la  Poziţia relativă a unei diverse domenii;
argumentări, demonstraţii. drepte faţă de un cerc.  Lucrarea practică „Aplicarea
4.11.Investigarea valorii  Unghi la centru. Unghi asemănării triunghiurilor în
de adevăr a unei afirmaţii, înscris. cotidian”;
propoziţii referitoare la  Triunghi înscris în cerc.  Lucrarea practică „ Calcularea
figuri și relații geometrice Triunghi circumscris unui perimet-relor și ariilor în curtea
studiate. cerc. Aplicații în cotidian, școlii ”;
arte, tehnologii, construc-  Proiectul „ Secțiunea de aur în arte”;
ții (exemple și probleme).  Proiectul STEM „Modele de pavaje”;
 Aria suprafeţelor poli-  Proiectul STEAM „Covorul
goanale pentru: triunghi moldovenesc”;
1  Matricea de asociere completată;
(A aha ;
2  Harta conceptuală elaborată la
capitol;
43
abc  Testul sumativ rezolvat.
A ;
4R
abc
A  pr , p  ;
2
formula lui Heron),
pătrat, dreptunghi,
paralelogram, romb,
trapez. Aplicații în
cotidian, chimie, fizică,
arte, tehnologii, const-
rucții (exemple și prob-
leme). Pavaje.
 Lungimea cercului. Aria
discului. Aplicații în
cotidian, chimie, fizică,
arte, tehnologii, const-
rucții (exemple și proble-
me).
 Secțiunea de aur. Aplica-
ții în cotidian, fizică,
biologie, medicină, arte,
tehnologii, construcții
(exemple și probleme).
Elemente noi de limbaj
matematic:
Secțiunea de aur.

LA FINELE CLASEI A X-a, ELEVUL POATE:

 opera cu numere reale pentru a efectua calule în diverse contexte;


 aplica numere reale, inclusiv proporții și procente, radicali și logaritmi, în diverse domenii:
cotidian, fizică, chimie, biologie, literatură, arte, finanțe, economie, istorie, geografie,
antreprenoriat;
 aplica mulțimi pentru a identifica și explica situații, procese, fenomene din diverse domenii;
 identificafuncții în diverse contexte;
 identifica și aplica terminologia şi notațiile aferente funcției în diverse situații, inclusiv în
comunicare;
 trasa graficul unei funcții și interpreta grafice obținute și/sau date;
 aplicafuncțiile studiateși proprietățile acestoraîn rezolvări de probleme, în studiul și explicarea
unor situații, fenomene, procese fizice, chimice, biologice, economice, sociale etc., modelate prin
funcţii;
 selecta metoda adecvată și aplica la rezolvarea ecuațiilor, inecuațiilor și sistemelor de tipurile
studiate;
 identifica și reprezenta în plan, utilizând instrumentele de desen, instrumente TIC, figuri
geometrice studiate;
 transpune o situaţie reală și/sau modelată referitoare la tipurile de figuri geometrice sudiateîn
limbajul geometric, rezolva problema obţinută, justifica şi interpreta rezultatul;
 aplica metoda asemănării triunghiurilor și metoda triunghiurilor congruente în rezolvări de
probleme din diverse domenii;
 recunoaște în diverse enunţuri și utiliza în rezolvări de probleme din diferite domenii (fizică,
geografie, chimie, biologie, istorie,arte,tehnologii, construcții etc.) formulele de calcul a ariilor
figurilor geometrice plane studiate;
 reprezinta adecvat în plan figurile geometrice plane studiate în vederea calculării lungimilor de
segmente, a măsurilor de unghiuri și a ariilor;
44
 identifica și aplica terminologia şi notațiile aferente figurilor geometrice studiate în diverse
situații;
 aplicafigurile geometrice studiateși proprietățile acestora în rezolvări de probleme, în studiul și
explicarea unor situații, fenomene, procese fizice, chimice, biologice, economice, sociale etc.;
 estimeza și calcula lungimi de segmente, măsuri de unghiuri, perimetre şi arii în situaţii reale
şi/sau modelate;
 identifica și aplica secțiunile de aur în diverse situații reale și/sau modelate;
 elabora un plan de rezolvare a problemei şi rezolva problema în conformitate cu planul elaborat;
 justifica un demers sau rezultat matematic obţinut și/sau indicat, recurgând la argumentări,
demonstrații;
 analiza rezolvarea unei probleme, situaţii-problemă în contextul corectitudinii, al simplităţii, al
clarităţii şi al semnificaţiei rezultatelor;
 investigha valoarea de adevăr a unei afirmaţii, propoziţii obținute și/sau indicate.

Clasa a XI-a

Unități de competențe Unități de conținut Activităţi și produse de învăţare


recomandate
I. Şiruri de numere  Rezolvarea exerciţiilor și problemelorde:
1.1. Identificarea și utili- reale. -identificare și utilizarea terminologiei,
zarea terminologiei, notaţi-  Noţiunea şir de numere notaţiilor specifice șirurilor și progresiilor
ilor specifice șirurilor și reale. studiate în contexte diverse, inclusiv în
progresiilor studiate în  Şiruri finite, infinite. comunicare;
contexte diverse. Şiruri monotone. - recunoaştere şi exemplificare a şirurilor,
1.2.Recunoaşterea şiruri-  Progresia aritmetică progresiei aritmetice, progresiei geometrice
lor, progresiei aritmetice, Proprietăţi. Aplicaţii în în diverse contexte;
progresiei geometrice în cotidian, biologie, eco- - clasificare şi caracterizare a şirurilor după
diverse contexte. nomie, finanțe, arte, diverse criterii;
1.3. Clasificarea şirurilor tehnică, tehnologii - construire a unor exemple de şiruri,
după criteriile: şiruri finite, (exemple și probleme). progresii aritmetice, progresii geometrice;
infinite, monotone.  Progresia geometrică. -analiză şi interpretare a rezultatelor obţinute
1.4. Caracterizarea unor Proprietăţi. Aplicaţii în la rezolvarea unor probleme prin utilizarea
şiruri folosind diverse cotidian, biologie, eco- şirurilor, progresiilor;
reprezentări (formule, nomie, finanțe, arte, -utilizare a şirurilor, progresiilor în
grafice) şi/sau proprietăţi tehnică, tehnologii diverse domeniipentru a studiași explica
ale acestora. (exemple și probleme). procese fizice, chimice, biologice, sociale,
1.5. Analiza şi interpre- economice etc.;
tarea rezultatelor obţinute Elemente noi de limbaj -elaborarea unui plan de rezolvare a
la rezolvarea unor probleme matematic: problemei cu șiruri, progresii şi rezolvarea
cu şiruri șiprogresii. problemei în conformitate cu planul elaborat;
Progresie aritmetică, progresie
1.6. Aplicarea şirurilor, geometrică, rația progresiei, -justificareaunui demers sau rezultat
progresiilor pentru a obţinut sau indicat cu șiruri și progresii,
termenul general al progresiei,
studiași explica procese suma progresiei aritmetice, suma recurgând la argumentări.
fizice, chimice, biologice, progresiei geometrice  Cercetarea unor cazuri concrete din
sociale, economice, situațiireale și/sau modelate
financiare, antreprenoriale. referitoare la aplicarea șirurilor și
1.7.Elaborarea unui plan progresiilor și soluțio-narea
de rezolvare a problemei cu problemei identificate.
șiruri, progresii şi rezolva-  Realizarea unor investigații privind
rea problemei în conformi- aplicarea șirurilor și progresiilor în
tate cu planul elaborat. diverse domenii.
1.8.Justificarea unui de-  Realizarea unor proiecte de
mers sau rezultat obţinut grup/individuale, privind aplicarea
sau indicat cu șiruri și șirurilor și progresiilor în situaţii reale

45
progresii, recurgând la şi/sau modelate.
argumentări, demonstraţii. Produse recomandate:
 Cazul cercetat, cu aplicații practice;
 Răspunsul oral;
 Exerciţiul rezolvat;
 Răspunsul scris;
 Problema rezolvată;
 Itemul scris rezolvat;
 Schema elaborată;
 Argumentarea orală și în scris;
 Planul de idei elaborat;
 Proiectul „Progresiile în viitoarea
mea profesie”;
 Matricea de asociere completată;
 Harta conceptuală elaborată la
modul;
 Testul sumativ rezolvat.
II. Numere complexe.  Rezolvarea exerciţiilor și problemelorde:
2.1. Identificarea și uti-  Noţiunea număr complex. - evidenţiere a necesităţii extinderii noţiunii
lizarea terminologiei și Mulţimea C. de număr;
notațiilor aferente noţiunii  Forma algebrică a - utilizare a terminologiei aferente noţiunii de
de număr complex în numărului complex. număr complex în diverse contexte;
diverse contexte.  Operaţii aritmetice cu - identificare a părţii reale şi celei imaginare
2.2. Aplicarea numerelor numere complexe scrise a numărului complex;
complexe scrise în formă în formă algebrică. - aplicare a numerelor complexe scrise în
algebrică, a operaţiilor cu  Modulul unui număr formă algebrică, a operaţiilor cu ele în
ele în rezolvări de prob- complex. diverse contexte;
leme, inclusiv la rezolvarea  Rezolvarea ecuaţiilor de - efectuare de calcule cu numere complexe;
ecuațiilor de gradul II cu gradul II cu coeficienţi -rezolvare în mulţimea C a ecuaţiilorde
coeficienți reali. reali în mulţimea C. gradul II cu coeficienţi reali;
2.3.Operarea cu numere Elemente noi de limbaj -determinarea modulului unui număr
reale și/sau complexe în complex;
matematic:
efectuarea calculelor în - justificareaunui demers sau rezultat obţinut
Numărul i, număr complex, parte
diverse situații. sau indicat cu numere complexe, recurgând
reală/ parte imaginară, forma
2.4. Efectuareaoperaţiilor la argumentări.
algebrică a numărului complex,
aritmetice cu numere comp-  Cercetarea unor cazuri concrete din
număr pur imaginar, conjugatul
lexe scrise în formă algeb- situațiireale și/sau modelate
numărului complex, modulul
rică. referitoare la aplicarea numerelor
numărului complex.
2.5. Determinarea modu- complexe și soluționarea problemei
lului unui număr complex. identificate.
2.6. Justificarea unui de-  Realizarea unor investigații privind
mers sau rezultat obţinut aplicarea numerelor complexe în
sau indicat cu numere diverse domenii.
complexe, recurgând la Produse recomandate:
argumentări.  Cazul cercetat;
 Exerciţiul rezolvat;
 Problema rezolvată;
 Itemul scris rezolvat;
 Schema elaborată;
 Argumentarea orală și în scris;
 Investigația „Aplicații ale numerelor
complexe în știință și tehnică”;
 Planul de idei elaborat;
 Matricea de asociere completată;
 Harta conceptuală elaborată la
modul;

46
 Testul sumativ rezolvat.
III. Matrice.Determinanţi.  Rezolvarea exerciţiilor și problemelorde:
3.1. Identificarea în Sisteme de ecuaţii liniare. -identificare în diverse situaţii a tipurilor de
diverse situaţii a tipurilor  Noţiunea matrice. Cazuri matrice, determinanţi şi sisteme de ecuaţii
de matrice, determinanţi şi particulare. liniare studiate;
sisteme de ecuaţii liniare  Operaţii cu matrice. -modelare a unor situaţii practice, a unor
studiate. Proprietăţi. procese reale, inclusiv din domeniul
3.2. Calcularea determi-  Noţiunea determinant de economic sau tehnic, care necesită asocierea
nanţilor de ordinul doi, trei. ordinul doi, ordinul trei. unui tabel de date cu reprezentarea
3.3.Modelarea unor situa-  Proprietăţile fundamen- matriceală;
ţii practice, a unor procese tale necesare pentru -calcul a determinanţilor de ordinul doi, trei;
reale, inclusiv din domeniul calculul determinanţilor. -rezolvare a unor ecuaţii şi sisteme de ecuaţii,
economic, antreprenorial,  Calculul determinanţilor utilizând algoritmii specifici de calcul a
tehnic, care necesită asocie- de ordinul doi, trei. matricelor şi/sau a determinanţilor;
rea unui tabel de date cu  Sisteme de ecuaţii liniare -stabilire a unor condiţii de compatibilitate
reprezentarea matriceală. şi/sau incompatibilitate a unor sisteme de
3.4.Rezolvarea unor ecua- de tipul nxn, n  N * , 𝑛 ∈ ecuaţii liniare şi utilizare a unor metode
ţii, sisteme de ecuaţii, uti- {2,3}. adecvate de rezolvare a acestora;
lizând algoritmii specifici  Regula lui Cramer. - justificare aunui demers sau rezultat
de calculul a matricelor obţinut sau indicat cu matrice, determinanți,
şi/sau a determinanţilor.  Aplicații ale matricelor, sisteme de ecuații, recurgând la argumentări.
3.5.Stabilirea unor condiţii determinanților, a siste-  Cercetarea unor cazuri concrete din
de compatibilitate şi/sau mlor de ecuații în diverse situațiireale și/sau modelate referitoare
incompatibilitate a unor domenii: economie, la calculul matriceal și soluționarea
sisteme de ecuaţii liniare şi antreprenoriat, transport problemei identificate.
utilizarea unor metode (exemple și probleme).  Realizarea unor investigații privind
adecvate de rezolvare a Elemente noi de limbaj aplicarea calculului matriceal în
acestora. matematic: diverse domenii.
3.6. Aplicarea matricelor, Matrice, linia i, coloana j, matrice  Realizarea unor proiecte de
determinanţilor şi sisteme- pătratică, diagonala principală, grup/individuale, privind aplicarea
lor de ecuaţii liniare pentru diagonala secundară, matrice co- matricelor și determinanților în situaţii
a studia și explica procese loană, matrice linie, matrice uni- reale şi/sau modelate.
sociale, economice, antre- tate, matrice nulă, matrici egale, Produse recomandate:
prenoriale. determinantul matricei, regula  Cazul cercetat, cu aplicații practice;
3.7. Justificarea unui de- triunghiurilor, regula lui Sarrus,  Exerciţiul rezolvat;
mers sau rezultat obţinut matricea sistemului, determinant  Problema rezolvată;
sau indicat cu matrice, de- principal, determinant secundar,  Schema elaborată;
terminanți, sisteme de ecua- regula lui Cramer.  Argumentarea orală și în scris;
ții, recurgând la argumen-  Proiectul „Aplicații ale matricelor și
tări. determinanților în economie”;
 Planul de idei elaborat;
 Matricea de asociere completată;
 Harta conceptuală elaborată la
modul;
 Testul sumativ rezolvat.
IV. Paralelismul în spaţiu  Rezolvarea exerciţiilor și problemelorde:
4.1.Descriereapoziţiilorrela  Poziţia relativă a dreptelor în -descriere a poziţiilor relative ale punctelor,
tivealepunctelor, dreptelor, spaţiu. Drepte paralele în dreptelor, figurilor în plan şi spaţiu, planelor
figurilor înplan şispaţiu, spaţiu.Aplicații. în spaţiu;
planelor înspaţiu  Poziţia relativă a unei dreptei - modelare a unor poziţii relative ale
însituaţiireale față de un plan. Dreapta punctelor, dreptelor, figurilor în plan şi
şi/saumodelate. paralelă cu planul, spaţiu, planelor în spaţiu,utilizând, inclusiv,
4.2. Identificarea și utili- proprietăţi, criteriu.Aplicații. instrumentele TIC;
zarea terminologiei și nota-  Poziţia relativă a două plane. -reprezentare în plan a unor configuraţii
țiilor aferente relației de Aplicații. geometrice plane şi/sau spaţiale, utilizând
paralelism în spațiu în  Plane paralele, proprietăţi, instrumentele adecvate;

47
diverse contexte. criteriu.Aplicații. -utilizare a criteriilor de paralelism a
4.3.Reprezentarea în plan  Aplicații ale relației de dreptelor, dreptelor şi planelor, planelor în
a unor configuraţii geomet- paralelism în spațiu în rezolvări de probleme, în situaţii reale şi/sau
rice plane şi/sau spaţiale, situații reale, în tehnică, modelate;
utilizând instrumentele construcții, arte, tehnologii -identificare a figurilor plane din cadrul
adecvate. (exemple și probleme). figurilor spaţiale în contextul relaţiei de
4.4.Utilizarea criteriilor de Elemente noi de limbaj paralelism;
paralelism a dreptelor, matematic: -aplicare în diverse situaţii a proprietăţilor
dreptelor şi planelor, pla- Puncte coplanare / necoplanare, figurilor geometrice plane în contextul
nelor în rezolvări de prob- drepte coplanare / necoplanare, poziţiilor relative şi relaţiei de paralelism în
leme, în situaţii reale şi/sau dreapta secantă cu planul, spaţiu;
modelate. dreapta inclusă în plan, dreapta -justificare a unui rezultat obţinut sau
4.5.Identificarea figurilor paralelă planului, plane paralele. indicat, recurgând la argumentări.
plane din cadrul figurilor  Cercetarea unor cazuri concrete din
spaţiale în contextul relaţiei situațiireale și/sau modelate referitoare
de paralelism în situaţii la paralelism în spațiu și soluționarea
reale şi/sau modelate. problemei identificate.
4.6.Aplicarea relaţiei de  Realizarea unor lucrări practice,
paralelism în spaţiu pentru inclusivpe teren, privind formarea
a studia și explica procese capacităților de aplicare a relației de
sociale, fizice, economice, paralelism în practică.
chimice, antreprenoriale.  Realizarea unor investigații privind
4.7. Justificarea unui aplicarea relației de paralelism în
demers sau rezultat obţinut diverse domenii.
sau indicat referitoare la  Realizarea unor proiecte de
paralelismul în spațiu, grup/individuale, privind aplicarea
recurgând la argumentări. relației de paralelism în situaţii reale
şi/sau modelate.
Produse recomandate:
 Cazul cercetat, cu aplicații practice;
 Problema rezolvată;
 Schema elaborată;
 Argumentarea orală și în scris;
 Lucrarea practică pe teren
„Determinarea relațiilor de
paralelism în curtea școlii”;
 Planul de idei elaborat;
 Proiectul „Aplicarea elementelor de
paralelism în construcțiile edificiilor
din localitate”;
 Matricea de asociere completată;
 Harta conceptuală elaborată la
modul;
 Testul sumativ rezolvat.
V. Perpendicularitatea în spaţiu  Rezolvarea exerciţiilor și problemelorde:
5.1. Recunoaşterea şides-  Drepte perpendiculare în -recunoaştere a şi descriere a poziţiilor
criereapoziţiilorrelativeale spaţiu, proprietăţi, criteriu. relative ale punctelor, dreptelor, figurilor în
punctelor, dreptelor, Aplicații. plan şi spaţiu, planelor în spaţiu în contextul
figurilor înplan şispaţiu,  Dreapta perpendiculară pe relaţiei de perpendicularitate în spaţiu;
planelor înspaţiu încontex- plan, proprietăţi, criteriu. -modelare, folosind materiale adecvate,
tulrelaţieideperpendi- Aplicații. calculatorul, a unor poziţii relative ale
cularitate înspaţiu  Distanţa de la un punct la o punctelor, dreptelor, figurilor în plan şi
însituaţiireale şi/saumode- dreaptă, de la un punct la spaţiu, ale planelor în spaţiu în contextul
late. un plan.Aplicații. relaţiei de perpendicularitate în spaţiu;
5.2. Identificarea și utili-  Proiecţii ortogonale a -reprezentare în plan a unor configuraţii
zarea terminologiei și nota- punctelor, segmentelor, geometrice plane şi/sau spaţiale în contextul

48
țiilor aferente relației de dreptelor pe plan. relaţiei de perpendicularitate în spaţiu;
perpendicularitate în spațiu Aplicații. -utilizare a criteriilor de perpendicularitate a
în diverse contexte.  Ungiul dintre dreaptă şi dreptelor, dreptelor şi planelor, planelor;
5.3.Reprezentarea în plan plan. -identificare a figurilor plane din cadrul
a unor configuraţii geomet-  Unghi diedru.Aplicații. figurilor spaţiale în contextul relaţiei de
rice plane şi/sau spaţiale în  Plane perpendiculare, perpendicularitate în spaţiu;
contextul relaţiei de perpen- proprietăţi, criteriu. -determinare a analogiilor între proprietăţile
dicularitate în spaţiu. Aplicații. figurilor geometrice în plan şi spaţiu în
5.4.Utilizarea proprietăţilor  Aplicații ale relației de contextul relaţiei de perpendicularitate şi
şi criteriilor de perpendicu- perpendicularitate în spațiu utilizare a acestora în rezolvări de probleme;
laritate a dreptelor, drepte- în situații reale, în tehnică, -aplicare a proprietăţilor figurilor geometrice
lor şi planelor, planelor în construcții, arte, tehnologii plane în contextul relaţiei de
rezolvări de probleme, în (exemple și probleme). perpendicularitate în spaţiu în contexte
situaţii reale şi/sau mode- diverse;
late. Elemente noi de limbaj -calcul a lungimilor de segmente şi a
5.5. Calcularea lungimilor matematic: măsurilor de unghiuri în plan şi spaţiu
de segmente şi a măsurilor Dreapta perpendiculară pe plan, (unghiul dintre două drepte, unghiul dintre o
de unghiuri în plan şi spaţiu proiecție ortogonală a unui punct dreaptă şi un plan, unghiul dintre două plane,
(unghiul dintre două drepte, pe plan, proiecție ortogonală a unghiul diedru);
unghiul dintre o dreaptă şi unei drepte pe plan, distanța de la -argumentare a unui rezultat obţinut sau
un plan, unghiul dintre punct la plan, teorema celor trei indicat privind relația de perpendicularitate în
două plane, unghiul diedru) spațiu.
perpendiculare, unghi format de o
în situaţii reale şi/sau dreaptă și un plan, unghi diedru,  Cercetarea unor cazuri concrete din
modelate. muchia unghiului diedru, fețele situațiireale și/sau modelate referitoare
5.6. Aplicarea relaţiei de unghiului diedru, unghi plan ( la perpendicularitate și soluționarea
perpendicularitate în spaţiu linear) al unghiului diedru, problemei identificate.
pentru a studia și explica măsura unghiului diedru, plane  Realizarea unor lucrări practice,
procese sociale, fizice, perpendiculare. inclusivpe teren, privind formarea
economice, chimice, capacităților de aplicare a relației de
antreprenoriale. perpndicularitate în practică.
5.7. Justificarea unui de-  Realizarea unor investigații privind
mers sau rezultat obţinut aplicarea relației de perpendicularitate
sau indicat privind perpen- în diverse domenii.
dicularitatea în sațiu, recur-  Realizarea unor proiecte de
gând la argumentări. grup/individuale, privind aplicarea
relației de perpendicularitate în situaţii
reale şi/sau modelate.
Produse recomandate:
 Cazul cercetat, cu aplicații practice;
 Exerciţiul rezolvat;
 Problema rezolvată;
 Schema elaborată;
 Lucrarea practică pe teren
„Determinarea relațiilor de
perpendicularitate în curtea școlii”;
 Argumentarea orală și în scris;
 Planul de idei elaborat;
 Proiectul „Aplicarea elementelor de
perpendicularitate în construcțiile
edificiilor din localitate”;
 Matricea de asociere completată;
 Harta conceptuală elaborată la
modul;
 Testul sumativ rezolvat.

LA FINELE CLASEI A XI-a, ELEVUL POATE:


49
 recunoaște și clasifica şiruri, progresii aritmetice, progresii geometrice în diverse contexte;
 utiliza şirurile, progresiile în diverse domenii, inclusiv în realizarea unor proiecte simple;
 opera cu numerele complexe scrise în formă algebrică şi formă trigonometrică în rezolvări de
probleme, în rezolvarea de ecuaţii în mulţimea C.
 modela situaţii practice, procese reale, inclusiv din domeniul economic sau tehnic, care necesită
asocierea unui tabel de date cu reprezentare matriceală;
 efectua operații cu matrice în diverse cointexte;
 aplica algoritmi și proprietăți la calcularea determinanților de ordinul 2 și 3;
 rezolva ecuaţii şi sisteme de ecuaţii, utilizând algoritmi specifici de calculul a matricelor şi/sau a
determinanţilor;
 stabili condiţiile de compatibilitate şi/sau incompatibilitate a unor sisteme de ecuaţii liniare şi să
utilizeze metode adecvate de rezolvare a acestora;
 identifica și descrie poziţiile relative ale punctelor, dreptelor, figurilor în plan şi spaţiu, planelor
în spaţiu în situaţii reale şi/sau modelate;
 reprezinta în plan configuraţii geometrice plane şi/sau spaţiale, utilizând instrumentele adecvate;
 utiliza criteriile de paralelism și perpendicularitate a dreptelor, dreptelor şi planelor, planelor în
rezolvări de probleme, în situaţii reale şi/sau modelate.
 utiliza instrumente TIC în contextul modelării şi identificării unor poziţii relative ale figurilor în
spaţiu în scopul formării şi dezvoltării imaginaţiei/viziunii spaţiale;
 calcula lungimile de segmente şi a măsurilor de unghiuri în plan şi spaţiu (unghiul dintre două
drepte, unghiul dintre o dreaptă şi un plan, unghiul dintre două plane, unghiul diedru) în situaţii
reale şi/sau modelate;
 utiliza în diverse contexte terminologia și notațiilor aferente noțiunilor și conceptelor studiate;
 justifia un rezultat geometric obţinut sau indicat recurgând la argumentări.

Clasa a XII-a

Unități de competențe Unități de conținut Activităţi și produse de învăţare


recomandate
I. Elemente de combinatorică.  Rezolvarea exerciţiilor și problemelorde:
1.1.Identificarea în di-  Noţiunea de mulţime ordonată. -identificare în diferite contexte şi clasificare
verse contexte şi clasifi- Noţiunea de factorial. după diverse criterii a mulţimilor, a
carea după diverse criterii  Legile combinatoricii. problemelor de combinatorică studiate;
a tipurilor de probleme de  Permutări(fără repetări). -identificare și aplicare aterminologiei şi
combinatorică studiate.  Aranjamente (fără repetări). nota-ţiilor aferente elementelor de
1.2. Identificarea și apli-  Combinări (fără repetări). combinatorică în diverse contexte;
carea terminologiei şi no-  Proprietăţi ale combinărilor. -rezolvare a problemelor, inclusiv a
taţiilor aferente combina-  Aplicații ale combi- problemelor cu aspect cotidian, din alte
toricii în diverse con- natoricii în cotidian, în economie, domenii ce conţin elemente de
texte. finanțe, sociologie, arte, combinatorică;
1.3. Aplicarea permutări- tehnologii, - rezolvare a problemelor ce conţin elemente
lor, aranjamentelor, com- de combinatorică;
antreprenoriat(exemple și
binărilor şi proprietăţilor probleme). -analiza rezolvării unei probleme, situaţii-
acestora pentru a identi- prob-lemă de combinatorică în contextul
fica și explica procese, corectitudinii, al simplităţii, al clarităţii şi al
Elemente noi de limbaj
fenomene din diverse semnificaţiei rezultatelor;
domenii. matematic: - aplicare a elementelor de combinatorică
1.4. Elaborarea planului Mulțime ordonată, factorial, com- pentru a identifica și explica procese,
de idei privind rezolvarea binatorica, permutări, aranja- fenomene din diverse domenii;
problemei de combinato- mente, combinări. - aplicare a planului de idei privind
rică și rezolvarea proble- rezolvarea problemei de combinatorică și
mei conform planului rezolvarea problemei conform planului
elaborat. elaborat;
1.5.Analiza rezolvării -justificare a unui demers, rezultat referitor
unei probleme de la elementele de combinatorică, recurgând la
50
combinatorică în contex- argumentări, demonstraţii.
tul corectitudinii, al  Cercetarea unor cazuri concrete din
simplităţii, al clarităţii şi situațiireale și/sau modelate referitoare
al semnificaţiei rezulta- la combinatorică și soluționarea
telor. problemei identificată.
1.6. Justificarea unui de-  Realizarea unor investigații privind
mers, rezultat referitor la aplicarea combinatoricii în diverse
elementele de combinato- domenii.
rică,recurgând la argu-  Realizarea unor proiecte de
menttări. grup/individuale, privind aplicarea
combinatoriciiîn situații reale şi/sau
modelate.
Produse recomandate:
 Exercițiu rezolvat;
 Problemă rezolvată;
 Algoritmul aplicat;
 Planul de idei elaborat;
 Cazul cercetat, cu aplicații ale
combinatoricii;
 Proiectul „Combinatorica ne ajută în
viața cotidiană”;
 Matricea de asociere completată;
 Harta conceptuală elaborată la
modul;
 Testul sumativ rezolvat.
II. Elemente de statistică  Rezolvarea exerciţiilor și problemelorde:
2.1.Identificarea și apli- matematică și de calcul -clasificare a unor date după diverse criterii;
carea terminologiei şi no- financiar -reprezentare a rezultatelor observaţiilor,
taţiilor aferente elemen-  Noţiuni fundamentale. fenomenelor fizice, economice, sociale prin
telor de statistică matema-  Selectarea, înregistrarea şi desene, tabele, grafice, diagrame şi
tică și calcul financiar în gruparea datelor. extragerea informaţiilor din tabele, liste,
diverse contexte.  Reprezentarea grafică a datelor diagrame statistice;
2.2.Aplicarea elemen- statistice (histograma, poligonul -interpretare şi transpunere în limbaj
telor studiate de statistică frecvenţelor, diagrame prin matematic a unor situaţii practice cu ajutorul
matematică și calcul batoane, diagrame prin bare, conceptelor statistice;
financiar pentru a iden- diagrame structurale).Aplicații. -efectuare a experimentelor și sondajelor
tifica și explica procese,  Mărimi medii ale seriilor statistice (simple);
fenomene din diverse statistice (media aritmetică, -îmbunătăţire a rezultatelor obţinute prin
domenii. media aritmetică ponderată, mărirea numărului de încercări;
2.3.Reprezentarea rezul- mediana, modul).Aplicații. -organizare şi algoritmizare a datelor
tatelor observaţiilor feno-  Aplicații ale elementelor de utilizând diverse instrumente TIC;
menelor fizice, economi- statistică matematică în -justificare a unui demers, rezultat referitor
ce, sociale etc. prin dese- cotidian, economie, finanțe, la elementele de statistică matematică și
ne, tabele, grafice, diag- antreprenoriat, istorie, calcul financiar,recurgând la argumentări;
rame şi extragerea infor- sociologie, arte, tehnologii - identificare şi aplicare a elementelor
maţiilor din tabele, liste, etc.(exemple și probleme). studiate de statistică matematică și calcul
diagrame statistice.  Elemente de calcul financiar: financiarpentru a identifica și explica
2.4.Interpretarea şi procente, dobânzi, TVA, preţ de procese, fenomene din diverse domenii;
transpunerea în limbaj cost, profit, tipuri de credite, -justificare a unui demers, rezultat referitor
matematic a unor situaţii buget, buget familial, buget la elementele de statistică matematică și
practice cu ajutorul personal. calcul financiar,recurgând la argumentări;
conceptelor statistice şi  Aplicații ale elementelor de - elaborare a planului de idei privind
financiare. calcul financiar în cotidian, rezolvarea problemei și rezolvare aproblemei
2.5. Selectarea, organi- economie, finanțe, antrepreno- conform planului elaborat;
zarea şi interpretarea -utilizare a unor algoritmi specifici calculului
riat, istorie, sociologie, arte,
datelor de tip cantitativ, tehnologii (exemple și financiar, statisticii pentru efectuarea analizei

51
calitativ, utilizând instru- probleme). de caz şi în rezolvări de probleme.
mente TIC și statistice. Elemente noi de limbaj  Cercetarea unor cazuri concrete din
2.6.Elaborarea planului matematic: situațiireale și/sau modelate referitoare
de idei privind rezolvarea Tabel de date statistce, gruparea la elemente de statistică matematică și
problemei și rezolvarea datelor, serie statistică, frecvența de calcul financiar și soluționarea
problemei conform absolută, frecvența relativă, frec- problemei identificate.
planului elaborat. vența cumulată, histograma, poli-  Realizarea unor investigații privind
2.7. Justificarea unui de- gonul frecvențelor, mediana, aplicarea elementelor de statistică
mers, rezultat referitor la interval median,modul (dominan- matematică și calcul financiar în
elementele de statistică ta), dobânda, rata dobânzii, dobâ- diverse domenii.
matematică și calcul ndă simplă, dobândă compusă, preț  Realizarea unor proiecte de
financiar,recurgând la de cost, profit, TVA(taxa pe valoa- grup/individuale, inclusiv proiecte
argumentări, demonstraţii. rea adăugată),adaos comercial, STEM/STEAM, privind aplicarea
credit, creditor, debitor, împrumut. elementelor de statistică matematică și
de calcul financiarîn situaţii reale şi/sau
modelate.
Produse recomandate:
 Exercițiu rezolvat;
 Problemă rezolvată;
 Algoritmul aplicat;
 Planul de idei elaborat;
 Cazul cercetat, cu aplicații ale
statisticii;
 Cazul cercetat, cu aplicații ale
calculului financiar;
 Investigația „Credite bancare:
avantaje și riscuri”;
 Proiectul STEM „Siguranța
financiară a statului”;
 Proiectul „Statistica în profesiile
părinților”;
 Proiectul „Investiții financiare în
antre-prenoriat: avantaje și riscuri”;
 Proiectul „Bugetul în viața mea”;
 Proiectul STEAM „Credit pentru
casa ta”;
 Matricea de asociere completată;
 Harta conceptuală elaborată la
capitol;
 Testul sumativ rezolvat.
III. Elemente de teoria probabi-  Rezolvarea exerciţiilor și problemelorde:
3.1.Identificarea şi clasi- lităţilor -identificare şi clasificare a evenimentelor;
ficarea evenimentelor  Eveniment.Clasificarea eveni- -efectuare a operaţiilor cu evenimente;
după diverse criterii. mentelor. -comparare a evenimentelor privind şansa de
3.2. Identificarea și apli-  Definiţia clasică a probabilităţii. realizare;
carea terminologiei şi  Evenimente aleatoare. Operaţii cu -calculare aprobabilităţii producerii unui
notaţiilor aferente ele- evenimente aleatoare. eveniment în situaţii reale şi/sau modelate
mentelor de teoria proba-  Evenimente aleatoare utilizînd raportul: numărul cazurilor
bilitățilorîn diverse independente. favorabile/numărul cazurilor posibile;
contexte.  Aplicații ale probabilității în -interpretare şi transpunere în limbaj
3.3. Calcularea probabili- diverse domenii (exemple și matematic a unor situaţii practice cu ajutorul
tăţii producerii unui eve- probleme). conceptelor probalistice;
niment în situaţii reale Elemente noi de limbaj -efectuare a experimentelor în scopuri
şi/sau modelate. probabilistice;
matematic:
3.4.Aplicarea elemen- -îmbunătăţire a rezultatelor obţinute prin
Evenimente compatibile, eveni-
telor studiate de teoria mărirea numărului de încercări;
mente incompatibile, evenimente
52
probabilităților pentru a echiprobabile, regula de înmulțire, - elaborare a planului de idei privind
identifica și explica eveniment contrar, formula de rezolvarea problemei și rezolvare a
procese, fenomene din înmulțire, evenimente problemei conform planului elaborat;
diverse domenii. -justificare a unui demers, rezultat referitor
independente.
3.5.Interpretarea şi la elementele de probabilități, recurgând la
transpunerea în limbaj argumentări;
matematic a unor situaţii -utilizare a unor algoritmi specifici calculului
practice cu ajutorul con- probabilistic pentru efectuarea analizei de
ceptelor probalistice. caz şi în rezolvări de probleme.
3.6. Elaborarea planului  Cercetarea unor cazuri concrete din
de idei privind rezolvarea situații reale și/sau modelate
problemei și rezolvarea referitoare la probabilități și
problemei conform planu- soluționarea problemei identificate.
lui elaborat.  Realizarea unor investigații privind
3.7. Justificarea unui de- aplicarea probabilităților în diverse
mers, rezultat referitor la domenii.
elementele de probabi-  Realizarea unor proiecte de
lități, recurgând la argu- grup/individuale privind aplicarea
mentări. probabilităților în situaţii reale şi/sau
modelate.
Produse recomandate:
 Exercițiu rezolvat;
 Problemă rezolvată;
 Algoritmul aplicat;
 Planul de idei elaborat;
 Cazul cercetat, cu aplicații ale
probabilității;
 Investigația „Evenimente în viața de
zi cu zi”;
 Proiectul „Probabilitatea în profesiile
părinților”;
 Matricea de asociere completată;
 Harta conceptuală elaborată la
capitol;
 Testul sumativ rezolvat.
IV.Poliedre  Rezolvarea exerciţiilor și problemelorde:
4.1. Recunoaşterea şi  Prisma.Elemente. Clasifica- -identificare a poliedrelor studiate şi/sau a
clasificarea poliedrelor rea prismelor. elementelor acestora;
după diferite criterii în  Prisma dreaptă:secţiuni -identificare și aplicare aterminologiei şi
situaţii reale şi/sau mo- paralele cu baza, secţiuni nota-ţiilor aferente poliedrelor în diverse
delate. diagonale, secţiuni ce conţin contexte;
4.2. Identificarea și apli- înălţimea. -reprezentare în plan a corpurilor
carea terminologiei şi no-  Arii ale prismei drepte. geometrice studiate, utilizând instrumentele
taţiilor aferente polied-  Volumul prismei drepte. de desen, instrumente TIC, şi aplicarea
relor în diverse contexte.  Piramida.Elemente.Clasifi- reprezentărilor respective în rezolvări de
4.3.Utilizarea proprietă- carea piramidelor. probleme de calcul de arii şi/sau volume;
ţilor poliedrelor în rezol-  Piramida regulată (triunghiu- - calcul a ariilor suprafeţelor şi/sau
vări de probleme. lară, patrulateră, hexagonală): volumelor poliedrelor studiate în situaţii
4.4. Calcularea ariilor secţiuni paralele cu baza, reale şi/sau modelate;
suprafeţelor şi volumelor secţiuni diagonale. -calcul a ariilor secțiunilor poliedrelor;
poliedrelor în situaţii  Arii ale piramidei regulate -analiză şi interpretare a rezultatelor
reale şi/sau modelate. (triunghiulară, patrulateră, obţinute prin rezolvarea unor probleme
4.5. Elaborarea planului hexagonală): practice cu referire la poliedrele studiate şi
de idei privind rezolvarea la unităţile de măsură relevante ariilor,
 Volumul piramidei regulate
problemei și rezolvarea volumelor;
(triunghiulară, patrulateră,
problemei conform -justificarea unui demers sau rezultat
hexagonală).
53
planului elaborat.  Trunchi de piramidă. obţinut sau indicat cu poliedre, recurgând
4.6. Analiza rezolvării Elemente. Clasificarea la argumen-tări, demonstraţii;
unei probleme referitoare trunchiurilor de piramidă. -elaborare a planului de idei privind
la poliedre din punct de  Trunchi de piramidă regulată rezolvarea problemei și rezolvare a
vedere al corectitudinii, al (triunghiulară, patrulateră, problemei conform planului elaborat;
simplităţii, al clarităţii şi hexagonală): secţiuni paralele - analiză a rezolvării unei probleme
al semnificaţiei cu baza, secţiuni diagonale. referitoa-re la poliedre din punct de vedere
rezultatelor.  Arii ale trunchiului de al corectitu-dinii, al simplităţii, al clarităţii
4.7. Utilizarea poliedrelor piramidă regulată (triun- şi al semnifica-ţiei rezultatelor;
şi proprietăţilor acestora ghiulară, patrulateră, hexa- -utilizare a poliedrelor şi proprietăţilor
pentru a identifica și ex- gonală) aces-tora pentru a identifica și explica
plica situații, procese,  Volumul trunchiului de situații, pro-cese, fenomene din diverse
fenomene din diverse piramidă regulată (triunghiu- domenii.
domenii. lară, patrulateră, hexagonală)  Cercetarea unor cazuri concrete din
4.8.Justificarea unui de-  Aplicații ale poliedrelor în situațiireale și/sau modelate
mers sau rezultat obţinut cotidian, fizică, chimie, arte, referitoare la poliedre și soluționarea
sau indicat cu poliedre, tehnologii, construcții problemei identificate.
recurgând la argumentări. (exemple și probleme).  Realizarea unor investigații privind
aplicarea poliedrelor în diverse
Elemente noi de limbaj domenii.
 Realizarea unor proiecte de
matematic:
grup/individuale, inclusiv proiecte
Punct interior al figurii, punct ex-
STEM/STEAM, privind aplicarea
terior al figurii,punct de frontie-ră,
poliedrelorîn situaţii reale şi/sau
frontiera figurii, figură mărgi-nită,
modelate.
corp geometric, poliedru
 Realizarea unor lucrări practice,
convex,secțiune a poliedrului, plan
inclusivpe teren, și de laborator
secant, secțiune diagonală,
privind calculul ariilor și volumelor
secțiune paralelă cu baza, funcție
poliedrelor.
volum.
Produse recomandate:
 Problemă rezolvată;
 Algoritmul aplicat;
 Planul de idei elaborat;
 Cazul cercetat, cu aplicații ale
poliedrelor;
 Lucrarea de laborator „Calcularea
volumelor obiectelor de forma
poliedrelor”;
 Lucrarea practică ”Calcularea ariei
suprafeței clasei„ ;
 Proiectul STEAM „Poliedrele în
arhitectura localității”;
 Matricea de asociere completată;
 Harta conceptuală elaborată la
capitol;
 Testul sumativ rezolvat.
V. Corpuri de rotație  Rezolvarea exerciţiilor și problemelorde:
5.1.Recunoaşterea şi  Cilindrul circular drept. -identificare a corpurilor de rotație
clasificarea corpurilor de Elemente. studiate şi/sau a elementelor acestora;
rotație după diferite  Secţiuni paralele cu baza. -identificare și aplicare aterminologiei şi
criterii în situaţii reale Secţiuni axiale. Secţiuni nota-ţiilor aferente corpurilor de rotație în
şi/sau modelate. paralele cu axa. diverse contexte;
5.2. Identificarea și apli-  Arii ale suprafețelor cilindrului -reprezentare în plan a corpurilor
carea terminologiei şi circular drept. geometrice studiate, utilizând instrumentele
notaţiilor aferente corpu-  Volumul cilindrului circular de desen, instrumente TIC, şi aplicarea
rilor de rotație în diverse drept. reprezentărilor respective în rezolvări de

54
contexte.  Conul circular drept. Elemente. probleme;
5.3.Utilizarea proprietă-  Secţiuni paralele cu baza. - calcul a ariilor suprafeţelor şi/sau
ţilor corpurilor de rotație Secţiuni axiale. volumelor corpurilor de rotație studiate în
în diverse contexte.  Arii ale suprafețelor conului situaţii reale şi/sau modelate;
5.4. Calcularea ariilor circular drept. -analiză şi interpretare a rezultatelor
suprafeţelor şi volumelor  Volumul conului circular drept. obţinute prin rezolvarea unor probleme
corpurilor de rotație în  Trunchiul de con circular drept. practice cu referire la corpurile de rotație
situații reale și/sau mo- Elemente. studiate şi la unităţile de măsură relevante
delate.  Secțiuni paralele cu baza. ariilor, volume-lor;
5.5.Elaborarea planului Secţiuni axiale. Secţiuni -justificarea unui rezultat obţinut sau
de idei privind rezolvarea paralele cu axa. indicat cu corpurile de rotație, recurgând la
problemei și rezolvarea  Arii ale suprafețelor trunchiului argumentări;
problemei conform planu- de con circular drept. -analiză a rezolvării unei probleme
lui elaborat. referitoare la corpurile de rotație din punct
 Volumul trunchiului de con
5.6.Analiza rezolvării de vedere al corectitudinii, al simplităţii, al
circular drept.
unei probleme referitor la clarităţii şi al semnificaţiei rezultatelor;
 Sfera. Elemente(centru, rază,
corpuri de rotație din -utilizare a corpurilor de rotație şi
diametru). Aria suprafeţei
punct de vedere al corecti- proprietă-ţilor acestora pentru a identifica
tudinii, al simplităţii, al sferice. și explica situații, procese, fenomene din
clarităţii şi al semnifi-  Corpul sferic.Volumul corpul-ui diverse domenii.
caţiei rezultatelor. sferic.  Cercetarea unor cazuri concrete din
5.7. Utilizarea corpurilor  Secţiunea suprafeţei conice cu situațiireale și/sau modelate referitoare
de rotație şi proprietăţilor un plan. Noţiunile de cerc, la corpurile de rotație și soluționarea
acestora pentru a iden- elipsă, hiperbolă, parabolă (ca problemei identificate.
tifica și explica situații, locuri geometrice de puncte).  Realizarea unor investigații privind
procese, fenomene din  Aplicații ale corpurilor de aplicarea corpurilor de rotație în
diverse domenii. rotație în cotidian, fizică, diverse domenii.
5.8.Justificarea unui chimie, arte, tehnologii,  Realizarea unor proiecte de
demers sau rezultat construcții etc. (exemple și grup/individuale, inclusiv proiecte
matematic obţinut sau probleme). STEM/STEAM, privind aplicarea
indicat cu corpuri de Elemente noi de limbaj corpurilor de rotațieîn situaţii reale
rotație, recurgând la matematic: şi/sau modelate.
argumentări. Volumul trunchiului de con, aria  Realizarea unor lucrări practice,
suprafeței trunchiului de con, inclusiv pe teren, și de laborator
secțiuni conice:cercul, elipsa, privind calculul ariilor și volumelor
hiperbola, parabola. corpurilor de rotație.
Produse recomandate:
 Problemă rezolvată;
 Algoritmul aplicat;
 Planul de idei elaborat;
 Cazul cercetat, cu aplicații ale
corpurilor de rotație;
 Lucrarea de laborator „Calcularea
volu-melor obiectelor de forma
corpurilor de rotație”;
 Proiectul STEAM „Corpurile
geometri-ce în arhitectura
localității”;
 Proiectul STEAM „Casa mea de
vis”;
 Matricea de asociere completată;
 Harta conceptuală elaborată la
capitol;
 Testul sumativ rezolvat.

LA FINELE CLASEI A XII-a, ELEVUL POATE:


55
 identifica și aplica terminologia şi notațiile aferente elementelor de combinatorică în diverse
situații, inclusiv în comunicare;
 rezolva probleme, inclusiv probleme cu aspect cotidian și din alte domenii, ce conţin elemente de
combinatorică;
 estima șansa și calcula probabilitatea producerii unui eveniment în situaţii reale şi/sau modelate;
 identifica în diverse contexte elementele de probabilități, de statistică matmatică și de calcul
financiar studiate;
 aplica elementele de probabilități, de statistică matmatică și de calcul financiar studiate pentru a
identifica și explica situații, procese, fenomene din diverse domenii;
 reprezenta rezultatele observaţiilor, fenomenelor, proceselor fizice, economice, sociale etc. prin
desene, tabele, grafice, diagrame statistice şi extrage informaţii relevante din tabele, liste, grafice,
diagrame statistice;
 determina bugetul familial și personal;
 interpreta şi transpune în limbaj matematic situaţii practice cu ajutorul conceptelor statistice şi
probalistice studiate;
 identifica și reprezinta în plan, utilizând instrumentele de desen, instrumente TIC, figuri
geometrice studiate, inclusiv poliedre, corpuri de rotație și elemente ale acestora;
 clasifica după diverse criterii figuri geometrice studiate, inclusiv poliedre și corpuri de rotație;
 transpune o situaţie reală și/sau modelată referitoare la tipurile de figuri geometrice sudiate,
inclusiv la poliedre și corpuri de rotație, în limbajul geometric, rezolva problema obţinută,
justifica şi interpreta rezultatul;
 aplica poliedrele, corpurile de rotație şi proprietăţile acestora pentru a identifica și explica
situații, procese, fenomene din diverse domenii;
 recunoaște în diverse enunţuri și utiliza în rezolvări de probleme din diferite domenii (fizică,
geografie, chimie, biologie, istorie , arte, tehnologii etc.) formulele de calcul a ariilor figurilor
geometrice plane, a ariilor suprafețelor și a volumelor poliedrelor, corpurilor de rotație studiate;
 reprezinta adecvat în plan figurile geometrice plane și corpurile geometrice studiate în vederea
calculării lungimilor de segmente, a măsurilor de unghiuri, a ariilor și volumelor;
 identifica și aplica terminologia şi notațiile aferente figurilor geometrice studiate, inclusiv
poliedrelor și corpurilor de rotație studiate, în diverse situații;
 estima și calcula lungimi de segmente, măsuri de unghiuri, perimetre, arii şi volume în situaţii
reale şi/sau modelate;
 elabora un plan de idei privind rezolvarea problemei și rezolva problema conform planului
elaborat;
 justifice un demers sau rezultat obţinut și/sau indicat, recurgând la argumentări;
 analiza rezolvarea unei probleme, situaţii-problemă în contextul corectitudinii, al simplităţii, al
clarităţii şi al semnificaţiei rezultatelor;
 investigha valorea de adevăr a unei afirmaţii, propoziţii obținute și/sau indicate.

V. REPERE METODOLOGICE DE PREDARE-ÎNVĂȚĂRE-EVALUARE

Cadrele didactice îşi pot alege metodele şi tehnicile de predare şi îşi pot adapta practicile pe-
dagogice în funcţie de ritmul de învăţare şi de particularităţile elevilor. Axarea pe formarea de
competenţă este însoţită de reevaluarea şi înnoirea strategiilor, tehnologiilor şi metodelor aplica-
te în practica educaţională la matematică. Acestea vizează următoarele aspecte:
 aplicarea strategiilor, tehnologiilor, metodelor centrate pe elev, pe activizarea structurilor
cognitive şi operatorii ale elevilor, pe exersarea potenţialului psihofizic şi intelectual al
acestora, pe transformarea elevului în coparticipant la propria formare;
 folosirea unor metode care să favorizeze relaţia nemijlocită a elevului cu obiectele
cunoaşterii, prin recurgere la modele concrete;
 accentuarea caracterului formativ al strategiilor, tehnologiilor, metodelor utilizate în
activitatea de predare-învăţare-evaluare, acestea asumîndu-şi o intervenţie mai activă şi mai
56
eficientă în cultivarea potenţialului individual, în dezvoltarea capacităţilor de a opera cu
informaţiile asimilate, de a aplica şi evalua cunoştinţele dobîndite, de a investiga ipoteze şi de a
căuta soluţii adecvate de rezolvare a problemelor sau a situaţiilor-problemă;
 îmbinare şi o alternanţă sistematică a activităţilor bazate pe efortul individual al elevului
(documentarea după diverse surse de informaţie, observaţia proprie, exerciţiul personal,
instruirea programată, experimentul şi lucrul individual, tehnica muncii cu fişe etc.) cu
activităţile ce solicită efortul colectiv (de echipă, de grup) de genul discuţiilor, asaltului de idei
etc.;
 însuşirea unor metode de informare şi dedocumentare independentă, utilizând
instrumente TIC adecvate, inclusiv reţeaua Internet, care oferă deschiderea spre
autoinstruire, spre învăţare continuă;
Acest curriculum are drept obiectiv crearea condiţiilor favorabile fiecărui elev de a-şi
forma şi dezvolta competenţele într-un ritm individual, de a-şi transfera cunoştinţele
acumulate dintr-o zonă de studiu în alta. Pentru aceasta, este util ca profesorul să-şi orienteze
demersul didactic spre realizarea următoarelor tipuri de activităţi:
 formularea de sarcini de prelucrare variată a informaţiilor, în scopul formării
competenţelor vizate de curriculumul şcolar;
 alternarea prezentării conţinuturilor, cu moduri variate de antrenare a gândirii;
 solicitarea de frecvente corelaţii intra- şi interdisciplinare;
 punerea elevului în situaţia ca el însuşi să formuleze sarcini de lucru adecvate;
 obţinerea de soluţii sau interpretări variate pentru aceeaşi unitate informaţională;
 susţinerea comunicării elev-manual – prin analiza pe text, transpunerea simbolică a unor
conţinuturi, interpretarea acestora;
 formularea de sarcini rezolvabile prin activitatea în grup;
 organizarea unor activităţi de învăţare permiţând desfăşurarea sarcinilor de lucru în ritmuri
diferite;
 sugerarea unui algoritm al învăţării, prin ordonarea sarcinilor.
În cadrul predării-învăţării matematicii e necesară crearea unor condiţii favorabile antrenării
elevilor pe calea căutărilor, a cercetării, care să favorizeze învăţarea prin problematizare şi
descoperire. De asemenea, este necesară crearea unor condiţii favorabile privind transferul
cunoştinţelor și modelelor matematice dobândite şi conştientizate în diverse domenii, inclusiv
în cotidian şi în domeniul determinat de aria curriculară. În acest aspect profesorul de
matematică va utiliza orice posibilitate de a exemplifica aplicaţiile matematicii în fizică, chimie,
biologie, informatică, în viaţa cotidiană şi în alte domenii. Astfel cadrul didactic:

 va ţine cont de posibilităţile oferite de către manualele şcolare la matematică privind


realizarea conexiunilor interdisciplinare (probleme integrative; situaţii-problemă, prezente în
textul manualului; itemi integrativi, prezenţi în probele de evaluare incluse în manual etc.);
 va selecta din culegerile de probleme şi exerciţii şi va propune elevilor probleme cu
conţinut interdisciplinar;
 va selecta din materialele didactice şi metodice probleme integrative şi le va propune
elevilor în cadrul diverselor manifestări matematice (ore, activităţi extracurriculare,
olimpiade etc.);
 va realiza, de comun accord cu profesorul de fizică, chimie, biologie, informatică şi de la
alte discipline, ore integrative;

57
 va organiza sistematic, în cadrul orelor şi în cadrul altor activităţi educaţionale situaţii-
problemă cu conţinut interdisciplinar şă/sau aplicativ;
 va organiza, în cadrul studierii matematicii, activităţi practice, inclusiv pe teren, şi luc-
rări de laborator, lucrări grafice cu aspect interdisciplinar şi/sau aplicativ;
 va realiza, de comun acord cu profesorii de alte discipline, proiecte de tip STEM și
STEAM.
În măsura posibilităţilor orele de matematică vor fi asistate de calculator.
Prezentul curriculum îşi propune să formeze la elevi competenţe prin demersuri didactice
care să indice explicit apropierea conţinuturilor învăţării de practica învăţării eficiente. În
demersul didactic, centrul acţiunii devine elevul şi nu predarea noţiunilor matematice ca atare.
Accentul trece de la “ce” să se înveţe, la “în ce scop” şi “cu ce rezultate”.
Profesorul de matematică va desfășura procesul educațional la matematică utilizănd
clasificarea tipurilor de lecții după criteriul competenței. [5]
Rolul fundamental al evaluării constă în asigurarea unui feed-back permanent şi corespun-
zător, necesar atît actorilor procesului educaţional, cît şi factorilor de decizie şi publicului
larg.Aşadar, în procesul educaţional integrat predare-învăţare-evaluare componenta evaluare
ocupă un loc nodal, de importanţă, atât psihopedagogică, profesională, cât şi socială. În contextul
for-mării şi dezvoltării competenţelor evaluarea educaţională se va fundamenta pe următoarele
principii, stipulate în Cadrul de referință al curriculumului național [2]:
 evaluarea este un proces permanent, dimensiunea esenţială a procesului educaţional şi о
practică efectivă în şcoală;
 evaluarea stimulează învățarea, formarea și dezvoltarea competențelor;
 evaluarea se axează pe necesitatea de a compara pregătirea elevilor cu competenţele
specifice, unitățile de competențe (sub-competenţele) ale fiecărei discipline de studiu şi
cu obiectivele ( operaţionale) ale fiecărei lecţii;
 evaluarea se fundamentează pe standarde educaţionale de stat- standarde de competenţă
- orientate spre ceea ce va şti, ce va şti să facă şi cum va fi elevul la finalizarea
şcolarizării sale;
 evaluarea implică utilizarea unei mari varietăţi de metode (tradiţionale şi moderne);
 evaluarea este un proces reglator, care determină calitatea activităţilor şcolare;
 evaluarea trebuie să-i conducă pe elevi spre о autoapreciere corectă şi spre о
îmbunătăţire continuă a performanţelor şcolare.
În procesul educaţional la matematică profesorul va realiza: a) evaluarea iniţială, realizând
funcţia prognostică; b) evaluarea curentă, realizând funcţia formativă; c) evaluarea finală
(sumativă), realizând funcţia diagnostică. În ansamblu, evaluările sumative (finale) realizate vor
demonstra dacă la finele modulului/anului de învăţământ sunt dobândite achizițiile determinate
de unitățile de competență preconizate în curriculum pentru compartimentul respectiv/clasa
respectivă.
Prin examenul de BAC se va evalua dacă au fost formate competenţele specifice matematicii
preconizate pentru treapta liceală de învăţământ şi dacă au fost atinse standardele de eficențăla
matematică.
Fixând de fiecare dată obiectivele lecţiei, profesorul le va corela cu competenţele specifice,
unitățile de competență respective şi standardele de eficiență corespunzătoare. Probele de
evaluare utilizate la clasă vor conţine itemi şi sarcini prin intermediul cărora se vor evalua,
prioritar, nu doar cunoştinţe şi capacităţi separate, ci formarea de competenţe. Exemple de astfel
de itemi şi sarcini profesorul le poate selecta din culegerile de teste la matematică, din ghidurile
metodologice şi din programa examenului de BAC la matematică.
În contextul principiilor evaluării prioritară şi dominantă în procesul educaţional este eva-
luarea curentă – evaluarea formativă. Succesul lecţiei e în funcţie de atingerea obiectivelor
preconizate. În acest aspect secvenţa Evaluare este obligatorie pentru fiecare lecţie de matema-
tică şi în cadrul acestei secvenţe se va evalua nivelul de atingere a obiectivelor lecţiei.
58
Evaluarea va implica, în ansamblu, utilizarea diverselor forme, metode şi tehnici. În contex-
tul evaluării formării competenţelor prioritare vor deveni metoda proiectelor, investigaţia, pro-
bele practice, lucrările de laborator şi grafice, testarea şi realizarea testelor docimologice
integrative. Este binevenită evaluarea asistată de calculator.
Evaluările, realizate la matematică, vor include în mod obligatoriu şi itemi rezolvarea cărora
necesită conexiuni interdisciplinare. Vor fi propuse spre realizare şi proiecte integrative, inclusiv
proiecte de tip STEM și STEAM, ca metodă de evaluare.
Este important ca fiecare elev,profesor și părinte/tutore să conştientizeze că evaluarea în orice
circumstanţe trebuie să fie obiectivă.

BIBLIOGRAFIE

1. Codul Educației al Republicii Moldova. Chișinău, 2014 .


2. Ministerul Educației, Culturii și Cercetării.Cadrul de referință al curriculumului național .
Chișinău, Lyceum, 2017.
3. Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova. Standarde de eficiență a învățării. Chişinău,
Lumina, 2012.
4. Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova Referențialul de evaluare a competențelor specifice
formate elevilor. Chișinău, 2014.
5. Ion Achiri. Didactica matematicii. Chișinău, Prut, 2013.
6. Ion Achiri, Nina Bîrnaz, Victor Ciuvaga ș.a. Evaluarea curriculumului educațional. Aria
curriculară: Matematică și științe. Chișinău: CEP USM , 2018.
7. M. Fryer Predarea şi învăţarea creativă. Editura Uniunii Scriitorilor, Chişinău, 2004.
8. Educația centrată pe copil. Ghid metodologic. Coordonatori Callo T., Paniș A.
Chişinău, „Print-Caro”, 2010.
9. T.Cartaleanu, A.Ghicov Predarea interactivă centrată pe elev. Ghid metodologic
pentruformarea cadrelor didactice din învăţămîntul preuniversitar. Chişinău, Ştiinţa,
2007.
10. Cartaleanu T., Lîsenco S., Sclifos L., ș.a. Formarea competențelor prin strategii
didactice interactive. Chișinău: Centrul Educaţional PRO DIDACTICA, 2008.
11. O.Cosovan, A.Ghicov Evaluarea continuă la clasă. Ghid metodologic pentru
formareacadrelor didactice din învăţămîntul preuniversitar.Chişinău, Ştiinţa, 2007.
12. A.Stoica, S.Musteaţă Evaluarea rezultatelor şcolare. Ghid metodologic.
Chişinău,2003.
13. Cerghit I. Metode de învățământ, ediția a IV-a.Iași, Editura „Polirom”, 2006.
14. Minder M. Didactica funcțională. Obiective, strategii, evaluare (traducere). Chișinău,
Editura „Cartier educațional”, 2003.
15. Bocoș M. Instruirea interactivă. Iași, Polirom, 2013.
16. Терешин Н.А. Прикладная направленность школьногокурса математики: кн. для
учителя. М. Просвещение, 2005.

59