3.2.

STUDIU DE CAZURI

3.2.1. CAZUL CLINIC NR. 1

Numele: Marcu
Penumele: Maria
Sex: feminin
Vârsta: 48 ani
Naţionalitatea: română
Starea civilă: căsătorită
Religia: ortodoxă
Ocupaţia: confectionera
Nr. Copii: 2
Adresa: mediul urban
Alergii cunoscute:
- medicament - nu
- aliment - nu
- animale - nu
- alte forme de alergie - nu
Manifestări prezente la internare: inapetenţă şi vărsături, pirozis, dureri in epigastru superior,
scadere ponderala( 5 kg in ultima luna). Manifestarile au aparut dupa administrarea timp
indelungat cu antiinflamatoare.
Informaţii generale despre pacientă:
- greutate: 87 kg;
- înălţime: 162 cm.
Comportament : anxioasă, neliniştită
Atitudini:
- faţă de asistenta medicală : respectuoasă,
- faţă de echipa de îngrijire: respectuoasă,
- faţă de familie: afectuoasă.
Are posibilitatea de exprimare da exprimare orală, scrisă , mimică expresivă.
Consumator de: tutun- nu ; alcool nu ; drog nu
Antecedentele personale : menarhă la vârsta de 14 ani, numărul de naşteri 5, iar instalarea
menopauzei - la 40 ani.
Antecedentele personale patologice: Diskinezie biliară hipotona de la 45 de ani, Obezitate

1
gr II.
La examenele efectuate după internare s-a observat : abdomen meteorizat, dureros la palpare in
epigastru superior, ficat şi splină în limite normale, scaune moi 3-4 pe zi (la exanenul obiectiv),
tegumente şi mucoase palide.
Analize efectuate:
Eritrocite: 3,9 mil/
Hb: 12g%
Leucocite: 10000/
Limfocite:40%
Monocite: 3,5%
Trombocite: 108000/

VSH: 1h -50/ ;2h- 80/

Glicemia: 74 mg%
Uree: 24.59 mg%
Proteinemie: 6 mg%
Albuminemie: 4.58%
Bilirubinemie: totala 0.76%
Creatinina: 0.85 mg%
Ex. urina
- densitatea = 1027
- albumina absenta
- glucoza prezenta
- urobilinogen normal.
Tratament:
- medicamentos:
1.Venter 3cp/zi
2.No-spa 40 mg 3 cp /zi
3.Motilium 1 cp /zi*3 cu 30 minute înainte de mese
4.Arnetin 50 mg 4f/zi- in primele 3 zile apoi Ranitidina 300 mg 1cp/zi.
5. Panczebil 3 cp/zi.
6. Medazepam 10 mg 1 cp/zi
- igieno-dietetic:
- repaus digestiv şi un regim de crutare până la incetarea durerilor şi vărsăturilor; - rehidratare
parenterală;

2
- a treia zi se reia treptat alimentaţia la început cu ceaiuri, supe de zarzavat strecutare apoi
piureuri, griş, orez, paste făinoase, mere rase;
- după o săptamana lactate, peşte, budinci.

Nevoi afectate prioritar la internare:

1. Nevoia de a bea şi de a manca.
2. Nevoia de evita pericolele.
3. Nevoia de a elimina.
4. Nevoia de a evita pericolele.
5. Nevoia de a învăţa .

3
DIAGNOSTIC OBIECTIVE INTERVENTI AUTONOME INTERVENTI EVALUARE
NURSING DELEGATE
Disconfort abdominal Pacientei - asigur repaus la pat pacientei si o -administrez medicatia * dupa 6 ore
datorat inflamarii sa- i fie calmata sfatuiesc sa aleaga o pozitie antalgica; recomandata de medic si -durerile epigastrice ale
mucoasei gastrice durerea epigastrica. - pregatesc pacienta pentru tennici de urmaresc efectul acesteia; pacientului au diminuat;
manifestata prin Pacienta sa prezinte nursing si investigatii; - efectuez recoltari de perioadele de acalmie sunt
durere epigastrica o stare de confort. - particip la investigatii; produse biologice, respectand scurte
imediat dupa masa, - asigur regimul alimentar; normele de protectie si -pacienta respecta dieta
pirozis, greata, -dupa 1-2 zile daca greturile au securitate in munca. * dupa 24 ore e epigastrice se
varsatura, meteorism. disparut se reia treptat alimentatia diminuaza, perioadele de
orala. acalmie se prelungesc
* dupa 48 ore
- durerile, greata, varsaturile au
diparut; pacientul respecta dieta
prescrisa.
Alimentatie Pacienta să prezinte - aşez pacienta în poziţia semişezânda, - efectuez ivestigatiile cerute * dupa 6 ore
inadecvata prin o atare de bine, fără - ajut pacienta în timpul vărsăturilor, de medic - pacienta este alimentata
deficit din cauza greţuri şi vărsături sprijinind-o; -administrez medicatia parenteral;
pirozisului, durerii Pacienta să fie - o învăţ să inspire profund; recomandata si urmaresc * dupa 24 ore e
manifestata prin echilibrata - opresc aportul de lichide şi alimente efectul acesteia. - pacienta este echilibrata
inapetenta, scadere nutriţional. pana la calmarea greturilor, nutritional prin alimentatie
ponderala, tegumente varsaturilor;. parenterala;

4
si mucoase uscate. - fixez un cateter in vederea * dupa 48 ore
alimentatiei parenterale, instituind pacienta este echilibrata
perfuzii cu glucoza 5%, 10%, nutritional si hidratata
Aminomel, vitamine şi electroliti, după corespunzator prin alimentatie
indicaţia medicului; mixta; respecta regimul
- calculez numărul de calorii în funcţie alimentar.
de starea pacientei.
Risc de complicatii .Pacienta sa fie - asigur un climat de calm şi siguranţă; - efectuez investigatiile Pacienta este ferita de
ca: hemoragie ferita de - supraveghez atent caracterele cerute de medic; complicatii; respecta indicatiile
digestiva superioara complicatii. scaunului, varsaturilor si informez - administrez medicatia primite.
(hematemeza si/ sau Pacienta să-şi imediat medicul despre orice recomandata de medic si
melena ), satisfacă nevoile în modificare; urmaresc efectul acesteia.
funcţie de starea de - urmaresc si evaluez functiile vitale,
sănătate şi gradul de culoarea tegumentelor, starea de
dependenţă constienta;
- comunic permanent cu pacienta;
răspund la întrebările persoanei;
- verific respectarea regimului igieno-
dietetic si recomandarilor medicale de
catre pacienta;

5
Eliminare inadecvata Pacienta să aibă - hidratez pacienta prin perfuzii, - recoltez sânge, urina 12.12.2013
a materiilor fecale din tranzit intestinal în urmărind înlocuirea pierderilor de apă si scaun pentru probe de Pacienta elimina 3-4 caune pe
cauza inflamatiei limite fiziologice. şi electroliţi; laborator; zi; prezinta eritem interfesier.
tugului gastric Pacienta să aibă - observ, notez cu mare atenţie şi anunţ - administrez medicatia 13.12.2013
manifestata prin tegumente şi medicul despre eliiminarile anormale; recomandata de medic si Pacienta prezinta 2 scaune pe
eliminarea scaunelor mucoase perianale -monitorizez funcţiile vitale şi urmaresc efectul acesteia. zi. S-a redus
moi cu consistenta curate şi integre. vegetative şi le notez în foaia de eritemul interfesier.
modificata, meteorim, Pacienta să fie temperatura. 14.12.2013
durere. echilibrata hidro- -calculez bilantul intrari iesiri. Pacienta prezinta 1 scaun pe zi.
electrolitic. - asigur igiena tegumentelor si Pzezinta tegumente si mucoase
mucoaselor. normale.
Anxietate din cauza Pacienta să-şi - ajut şi suplinesc pacienta în - la indicaţia medicului 12.12.2013
starii generate alterate satisfacă nevoile în satisfacerea nevoilor organismului; administreza sedative, Pacienta este mai linistita ; este
manifestata prin funcţie de starea de - asigur un mediu de protecţie psihică ajutata in satisfacerea nevoilor .
neliniste, agitatie, sănătate şi gradul de adecvat stării de boală a pacientului, 13.12.2013
dependenţă. prin înlăturarea excitanţilor psihici; Pacienta este linistit;
Pacienta sa fie ferita - aplic tehnici de psihoterapie este ajutata in satisfacerea
de pericole. adecvate; 14.12.2013
- asigur condiţiile de mediu adecvate ; Pacienta este linistita; isi
- diminuez stările emoţionale şi satisface singura nevoile.
sentimentele de teamă, nelinişte prin
explicaţii profesionale şi redarea

6
 speranţei;
-supraveghez atent comportamentul
pacientei;

Ignoranţa din cauza Pacienta să - explorez nivelul de cunostinte al - 12.12.2013

lipsei de cunostinte acumuleze noi pacientului ; Pacienta este dezinteresata
manifestata prin cunoştinţe. - educ pacientul şi familia pentru: pentru a primi informatii.
insuficienta Pacienta să • instaurarea unui climat de 13.12.2013
cunoaştere a bolii dobândească apropiere şi empatie; Pacienta devine receptiva la
sale, a măsurilor atitudini, obiceiuri • inlaturarea sentimentului de informatiile primite.
preventive a puseelor şi deprinderi noi. dependenta in ingrijiri; 14.12.2013
acute, a tratamentului. • redarea speranţei în recuperare Pacienta acumuleaza informatii
şi însănătoşire; despre boala, regim igieno-
• respectarea tratamentului dietetic.
igieno-dietetic si medicamentos;
înlăturarea factorilor de stres.

7
 3.2.2. CAZUL CLINIC NR. 2

Numele si prenumele: Apostol George

Vârsta: 66 ani
Domiciliul: rural, casa la curte.
Naţionalitatea: romana
Religia: ortodoxa
Ocupaţia: tractorist.
Situaţia familiara: căsătorit; numărul membrilor familiei - 5
Alte persoane cu care locuieşte: sotul, nepoti.
Motivele internarii:
Doamna A.G. în vârstă de 67 de ani, din orasil Voluntari , judetul Ilfov, se prezintă pe 22. 11.
2013 la Spitalul Universtar de Urgenta Bucuresti acuzând dureri epigastrice, inapetenţa, greţuri şi
vărsături, pirozis, scadere ponderala, fatigabilitate, hipotensiune, tahicardie, tahipnee. S.G. afirmă ca
nu se poate odihni din cauza durerilor gastrice şi a vărsăturilor.
La examenele medicale s-a observant:
- la examenul obiectiv: abdomen suplu, mobil cu respiratia, sensibilitate la palpare in epigastrul
superior usoară sensibilitate la nivel gastric;
- aparat urogenital: loje renale libere, micţiuni fiziologice;
- ficat, căi biliare: ficat la rebord, splină nepalpabila;
- tegumente şi mucoase palide.
La interviu aflam ca pacienta obisnuieste sa consume alimente grase, pregatite prin prajeala,
condimente, ardei iute, bauturi acidulate, salate cu otet.
Examen de specialitate: endoscopie digestive superioara; evidentierea Ac specifici in sange si a
Ag bacteriene in materiile fecale.
Diagnosticul stabilit este de gastrită acută cu Helicobacter Pilory şi nu de ulcer gastro-
duodenal cum se suspecta.
Antecedente personale fiziologice: menarhă la 15 ani, numărul naşterilor 3, ultima menstruaţie
a fost la 45 de ani.
Antecedente patologice: hepatită virală acută, rujeolă in copilărie, uter fibromatos la 38 de ani.

Analize efectuate
Trombocite : 220000
Leucocite: 6200
8
VSH: 1h – 8 ; 2 h – 18

TGO: 47 UI
TGP: 58 UI
Glicemie: 83 mg%
Uree: 27 mg%
Creatinină: 0,7 mg%
Proteine totale: 6.6%
Antigen Hel
Tratament
22.11.2013
1. No spa 3f/zi – 3 zile,
2. Malox 5-6 cp/zi,
3. Metroclopramid 1fx2/z- 2 zile, apoi Motilium 3cp/zi
4. Nexium 40 mg, perfuzabil -5 zile , apoi Nexium 20 mg 1 cp/zi,
5. DENOL 4cp/zi,
6. Klacid 1 cp la 12 ore -7 zile.
7. Amoxicilina 500 mg la 6 ore.

Regim alimentar de crutare, ceaiuri, supe strecurate.

Nevoi prioritare afectate

1. Nevoia de a manca si a bea.
2. Nevoia de a elimina.
3. Nevoia de evita pericolele.
4. Nevoia a dormi si a se odihni.
5. Nevoia de a comunica.

9
DIAGNOSTIC OBIECTIVE INTERVENTI AUTONOME INTERVENTI EVALUARE
NURSING DELEGATE

Disconfort Pacientei -particip la investigatii; -administrez medicatia 22.11.2013

abdominal datorat sa- i fie calmata -pregatesc pacienta pentru examinarea recomandata Pacienta acuza dureri
inflamarii durerea. endoscopica si-o ingrijesc pentru examinare; de medic; epigastrice mai rar,
mucoasei gastrice epigastrica. - sustin pacienta in timpul varsaturii, o servesc - efectuez investigatii cefrecventa greturilor si a
manifestata prin Pacienta să aibe o cu apa pentru a-si clati gura; tin de competentele varsaturilor a scazut.
durere epigastrica, atare de bine, fără - notez cantitatea varsaturilor si compozitia; mele. 23.11.2013
tulburari greţuri şi -supraveghez zilnic functiile vitale, apetitul, Durerile epigastrice sunt
dispeptice, vărsături. semnele de deshidratare, scaunele si greutatea diminuate; pacienta nu mai
inapetenta, corporala. prezinta greturi si varsaturi.
pirozis. 24. 11.2013
Stare generala ameliorata;
pacienta incepe sa reia
treptat alimentatia.
Alimentatie Pacienta să fie - calculez numărul de calorii; - instalez cateter in 22.11.2013
inadecvata prin echilibrata hidro- - după încetarea vărsăturilor, rehidratez pacienta vederea alimentatiei Pacienta prezinta greturi si
deficit din cauza electrolitic. treptat, cu cantităţi mici de lichide reci, oferite parenterale; varsaturi iar regimul hidric
durerii, Pacienta să fie cu linguriţa - alimentez pacientul este respectat
inapetentei, echilibrata - explorează gusturile şi obiceiurile alimentare parenteral, instituind 23.11.2013
pirozisului nutriţional. ale pacientului perfuzii cu glucoza 5%, Pacienta respecta regimul
manifestata prin Pacienta să fie - conştientizează pacientul asupra importantei 10%, hidrolizate de hidric prescris greturile
scadere ponderala, echilibrata psihic. regimului alimentar în menţinerea sănătăţii proteine şi amestecuri persista dar au incetat
hipoTA, - face bilanţul lichidelor ingerate şi eliminate de aminoacizi varsaturile

10
tahicardie, - asigur alimentatia adecvata; (Marisang, Aminomel),
deshidratare. -dupa 1-2 zile, cand greturile au disparut se reia vitamine şi electrolizi,
treptat alimentatia;In primele zile de boala după indicaţia
asigur alimentatia hidrica; medicului;
- supraveghez zilnic apetitul, semnele de -administrez medicatia
deshidratare scaunele si greutatea corporala; recomandata de medic
- asigur un climat cald, confortabil. si urmaresc efectul
acesteia.
Fatigabilitate din Pacienta să - recomand repaus la pat 2-3 zile; - supraveghez si 22.11.2013
cauza starii beneficieze de - ajut pacienta in satisfacerea nevoilor administrez medicatia Pacienta nu se poate odihni
generale alterarii confort fizic şi fundamentale; prescrisa de medic. din cauza durerilor gastrice
starii generale psihic. - monitorizez functiile vitale si bilantul ingesta- si a varsaturile.
manifestata prin Pacienta sa se excreta; 23.11.2013
iritabilitate, poata odihni. - aplic masuri de diminuare a disconfortului Numarul orelor de somn a
scăderea prelungit; crescut fata de ziua
randamentului, - favorizez odihna pacientei prin suprimarea precedenta dar pacienta este
facies palid, surselor care-i pot determina disconfortul şi inca obosita.
încercănat, iritabilitatea; 24.11.2013
astenie. - creez senzaţie de bine pacientei prin discuţiile Datorita disparitiei
purtate; greturilor si a varsaturilor
- facilitez contactul cu membrii familiei; precum si a scaderi in
- aplic tehnici de îngrijire curentă, necesare intensitate a durerilor
obţinerii stării de satisfacţie. pacienta se poate odihni.
- asigur confortul psihic al pacientei.

11
Comunicare Pacienta să - liniştesc pacienta cu privire la starea sa, - administrez medicaţia 22.11.2013
ineficace la nivel folosească explicându-i scopul şi natura intervenţiilor ; recomandată de medic Pacienta refuza sa
afectiv si senzorial mijloace de - familiarizez pacienta cu mediul său ambiant; si urmaresc efectul conmunice cu echipa de
din cauza starii comunicare - asigur un mediu de securitate, liniştit ; acesteia; ingrijire
generale alterate, adecvate stării - cercetez posibilităţile de comunicare ale 23.11.2013
manifestata prin sale. pacientei si furnizez mijloacele de comunicare Pacienta isi expirma
dificultatea de a-si Pacienta să-şi adecvate. sentimentele, temerile.
exprima satisfacă nevoile 24.11.2013
sentimentele, în funcţie de Pacienta comunica cu
refuzul de a starea de sănătate echipa de ingrijire si
stabili relaţii cu şi gradul de familia.
echipa de ingrijire. dependenţă.

Risc de Pacienta sa-si asigur regimul de crutare in primele 24 ore; - administrez medicaţia 12.12.2013
deshidratare mentina echilibrul pacientul va fi hidrata prin perfuzie; recomandată de medic Pacienta isi mentine
hidroelectrolitica hidroelectrolitic - dupa 24 ore alimentatia in primele zile ceaiuri si urmaresc efectul echilibrul hidroelectrolitic
din cauza neindulcite, supe strecurate dupa care se trece la acesteia; prin respectarea regimului
prezentei o alimentatie mai diversificata. - efectuez investigatiile hidric prescris.
greturilor si a - fac bilantul zilnic intre lichidele ingerate si indicate de medic. 13.12.2013
varsaturilor cele excretate Echilibrul hidroelectrolitic
- supraveghez functiile vitale si apetitul semnele al pacientei este mentinut.
de deshidratare scaunele si greutatea corporala Greturile si varsaturile au
- notez varsaturile (compozitie si cantitate) disparut, regimul hidric este
respectat;
14.12.2013

12
Este mentinut echilibrul
electrolitic al pacientei
-acesta respecta regimul
hidric prescris.

13
 3.2.3. CAZUL CLINIC NR. 3

Prezentarea generala a pacientului

Numele si prenumele : Anghel Maria.
Vârsta: 48 ani
Domiciliul: urban, bloc.
Naţionalitatea: romana.
Religia:ortodoxa.
Ocupaţia: zugrav.
Mediul de lucru: poluant.
Situaţia familiara: căsătorit; numărul membrilor familiei -3; alte persoane cu care locuieşte: sotia si
copilul.
Motivele internarii
Domnul D.M.din Bucuteşti, în vârstă de 48 de ani, se internează pe data de 07.11.2013 la Spitalului
Universitar de Urgenta Bucuresti, diagnosticul la internare fiind: Gastrită cronică acutizată, BCI,
HTA st III, Sechele AVC(hemipareză stanga).
La internare acuză dureri epigastrice, inapetenta, greata, senzatie de voma, pirozis, meteorism,
astenie marcata.
La examenele efectuate se observă:
- la examenul obiectiv: bonlavul este slăbit, iar abdomenul este dureros la palpare în epigastru
uperior, meteorizat.
- la examenul radiologic al stomacului, mult lichid de hipersecreţie, peristaltism exagerat.
În antecedentele patologice ale bolnavului găsim: hepatita a in copilarie.
T.A.=170/95mm Hg
A.V. = 92/min
Examenul aparatului urogenital arată micţiuni fiziologice, loje renale libere, nedureroase.
Domnul D.M. este conştient, cooperant. Locuieste singur, este necasatorit. Are un regim de
viata dezordomat cu mese neregulate, alimentatie nesanatoasa (mezeluri in exces, condimente,
prajeala), mare consumator de alcool, fumator (20-30 tigari pe zi).

Nevoi prioritare perturbate

14
1. Nevoia de a bea şi de a mânca.
2. Nevoile de a evita pericolele.
3. Nevoia a se mişca si a-si menţine o buna postura.
4. Nevoia a dormi si a se odihni.
5. Nevoia a învăţa.

Examene de laborator
VSH – 1h – 8 mm
- 2 h - 16 mm
TGO: - 82 UI
TGP: - 97 UI
Glicemie: 84 mg%
Uree: 28 mg %
Creatinină: 0.8 mg %

Tratament:
1. Venter 3 cp/zi
2. Losec 40 mg i.v.- 7 zile, apoi Omeprazol 20 mg 1 cp/zi
3. Monopril 10mg 2 cp/zi
4. Indapamid 1,5mg 1cp/zi
5. Motilium 1cp x3/zi, cu 30 min inaintr de masa
6. Nospa 40 mg 1cp x 3/zi
7. Sermion 30mg 1cp/zi.
8. Dicarbocalm # cp/zi.

Regim alimentar de crutare: supe, ceaiuri , piure de legume, carne fiartă, branza de vaci.
Apoi :
* a cincea zi
- mic dejun – griş cu lapte (preparat din lapte 250 ml + griş crud 30 g + zahăr 15 g)
- gustare (ora 10) – biscuiti cu iaurt
- dejun:
- supă de zarzavat cu orez (preparată din zarzavat 100 g + orez crud 10 g);
- perişoare la aburi din piept de pasăre (carne 100 g + ½ ou + orez crud 10 g + ulei 5 ml);
- gustare ( ora 17) – suc de fructe din 250 g fructe

15
- cină – sufle de griş cu brânză de vaci (griş crud 50 g = lapte 200 ml + brânză de vaci 50 g + ½ ou +
ulei 10 ml)
- ora 21 – ceai de muşeţel îndulcit cu 10 g zahăr.
*a sasea zi
- mic dejun – ceai gastric îndulcit cu 10 g zahăr, pâine veche albă cu unt şi caş proaspăt (pâine 60 g
+ unt 15 g + caş 70 g)
- gustare (ora 10 ) – piure de mere coapte (mere coapte 200 g)
- dejun – supă cremă de zarzavat cu unt (zarzavat 150 g + unt 10 g)
- piept de pui la cuptor cu piure de legume (carne de pui 100g + dovlecei 100 g + morcov 100 g +
unt 10 g)
- pâine 60 g
- compot pasat de mere (mere 200 g + zahăr 5 g)
- gustare (ora 17) – fidea cu lapte (lapte 250 ml + fidea crudă 30 g + zahăr 10 g)
- cină – budincă de orez cu brânză de vaci (orez fiert 250 g + brânză de vaci 70 g + margarină
10 g + ½ ou)
- suc de fructe (fructe 200 g + zahăr 5 g).

16
DIAGNOSTIC OBIECTIVE INTERVENTI AUTONOME INTERVENTI EVALUARE
NURSING DELEGATE
Discomfort Pacientului - asigur repaus la pat pacientului si- l - administrez medicatia * dupa 6 ore
abdominal datorat sa- i fie calata sfatuiesc sa aleaga o pozitie antalgica; recomandata de medic si -durerile epigastrice ale
inflamarii mucoasei durerea epigastrica. - il sfatuiesc sa inspire profund cand urmaresc efectul acesteia; pacientului au diminuat;
gastrice manifestata Pacientul sa przinta stare de voma; - efectuez recoltari de perioadele de acalmie sunt
prin durere epigastricaprezinte o stare de - pregatesc pacientul pentru tennici de produse biologice, respectand scurte
imediat dupa masa, confort. nursing si investigatii; normele de protectie si * dupa 24 ore e epigastrice se
pirozis, greata, - particip la investigatii; securitate in munca. diminuaza, perioadele de
meteorism. acalmie se prelungesc
* dupa 48 ore
- durerile, greata, varsaturile au
diparut;
- pacientul respecta dieta
prescrisa.
Alterarea nutriţiei din Pacientul să aibe o - aşez pacientul în poziţia - efectuez ivestigatiile cerute * dupa 6 ore
cauza pirozisului, atare de bine, fără semişezânda, de medic; - pacientul este alimentat
durerii manifestata greţuri şi vărsături - il învăţ să inspire profund; - fixez un cateter in vederea parenteral;
prin inapetenta, Pacientul să fie - opresc aportul de lichide şi alimente alimentatiei parenterale, * dupa 24 ore
scadere ponderala, echilibrat pana la calmarea greturilor; instituind perfuzii cu glucoza - pacientul este echilibrat
tegumente si mucoase nutriţional. - calculez numărul de calorii în funcţie 5%, 10%, Aminomel, nutritional prin alimentatie
uscate. de starea pacientului. vitamine şi electroliti, după parenterala;
- supraveghez functiile vitale si indicaţia medicului; * dupa 48 ore
apetitul semnele de deshidratare pacientul este echilibrat
scaunele si greutatea corporala; -administrez medicatia nutritional si hidratat

17
 fac bilantul zilnic intre lichidele recomandata si urmaresc corespunzator prin alimentatie
ingerate si cele excretate. efectul acesteia. mixta; respecta regimul
- verific respectarea regimului alimentar.
alimentar prescris.
Postura inadecvata Pacientul să - instalez pacientul în pat, respectând - administrez medicatia *dupa 6 ore
din cauza hemiparezei prezinte mobilitate poziţiile anatomice ale diferitelor recomandata si urmaresc Pacientul adopta potizia
manifestata prin si postura buna. segmente ale corpului ; efectul acesteia. recomandata de mine.
dificultatea de a se Pacientul să-şi - folosesc utilajele auxiliare şi de *dupa 24 ore
mobiliza, satisfacă toate confort, pentru menţinerea poziţiei Pacientul prezinta o postura
atrofie musculară pe nevoile anatomice; corecta.
partea stanga. organismului. - asigur repausul la pat in primele 2 Nevoile sunt satisfacute.
ziledupa care incep treptat
mobilizarea;
- planific un program de exerciţii şi de
mers, în funcţie de capacitatea
pacientului, masaj;
- învaţ pacientul să utilizeze diferite
aparate de susţinere pentru activităţile
cotidiene ;
- ajut pacientul in satisfacerea nevoilor
organismului( igiena, alimentatie,
recreere ;
- supravaghez atent pacientul in timpul
deplasarii.

18
Risc de complicatii: Pacientul să-şi - supraveghez permanent pacientul, - administrez medicatia *dupa 24 ore
escare de decubit, menţină integritatea pentru a nu se răni; recomandata de medic si Pacientul este ferit de
contractura, fizică. - asigur instrumente ajutatoare pentru urmaresc efectul acesteia. complicatii.
anchiloza. Pacientul a fie ferit deplasare(fotoliu rulant, baston)
de complicatii. - verific pielea în regiunile cu
proeminenţe osoase, o dată cu
schimbarea poziţiei
- masez punctele de presiune la fiecare
schimbare a poziţiei;
- asigur igiena tegumentelor şi a
lenjeriei de pat şi de corp;
- efectuez exerciţii pasive şi active
(după caz)
- învaţ pacientul care este poziţia
adecvată.
Anxietate din cauza Pacientul să-şi - ajut şi suplinesc pacientul în - la indicaţia medicului 12.12.2013
starii generate alterate satisfacă nevoile în satisfacerea nevoilor organismului; administreza sedative, Pacientul este mai linistit ; este
manifestata prin funcţie de starea de - asigur un mediu de protecţie psihică ajutat in satisfacerea nevoilor .
neliniste, agitatie, sănătate şi gradul de adecvat stării de boală a pacientului, 13.12.2013
dependenţă. prin înlăturarea excitanţilor psihici; Pacientul este linistit;
Pacientul sa fie - aplic tehnici de psihoterapie este ajutat in satisfacerea
echilibrat psihic. adecvate; 14.12.2013
- asigur condiţiile de mediu adecvate Pacientul este linistit; isi
(cameră izolată, aerisită, temperatură satisface singur nevoile.
adecvată, semiobscuritate);

19
 - diminuez stările emoţionale şi
sentimentele de teamă, nelinişte prin
explicaţii profesionale şi redarea
speranţei;
-supraveghez atent comportamentul
pacientei;

Ignoranţa din cauza Pacientul să - explorez nivelul de cunostinte al 12.12.2013

lipsei de cunostinte acumuleze noi pacientului Pacientul este dezinteresat
manifestata prin cunoştinţe. - educ pacientul pentru: pentru a primi informatii.
insuficienta Pacientul să • inlaturarea sentimentului de
cunoaştere a bolii dobândească dependenta in ingrijiri; 13.12.2013
sale, a măsurilor atitudini, obiceiuri • redarea speranţei în recuperare Paccientul devine receptiv la
preventive a puseelor şi deprinderi noi. şi însănătoşire; informatiile primite.
acute, a tratamentului. • respectarea tratamentului
igieno-dietetic si medicamentos; 6.02.2013
• înlăturarea factorilor de stres; Pacientul acumuleaza
• intreruperea consumului de informatii despre boala, regim
alcool si a tutunului. igieno-dietetic, rsepecta
indicatiile primite.

20
 CONCLUZII

Bolnavii cu afecţiuni digestive sunt trataţi în spital în secţiile de gastroenterologie, dar şi la

domiciliu sub tratamentul medicului de familie şi a asistentului medical.
Îngrijirea pacientilor cu gastrita acuta prezintă unele particularităţi, dat fiind patogenia,
simptomatologia şi mijloacele terapeutice specifice.
În afecţiunea bolilor tubului digestiv există mai mulţi factori care declanşează
simptomatologia, modifică funcţia de digestie şi absorbţie producând perturbări ale tubului digestiv.
Pe lângă modificările fizice produse la nivelul tubului digestiv, se produc şi tulburări ale psihicului
bolnavilor.Pentru bolnavii internaţi în spital regimul de viaţă al spitalului este greu de suportat,
internarea fiind un prilej de a reeduca ritmul şi felul de viaţă al bolnavului şi de a-l dezobişnui de
anumite deprinderi care şi le-a format de-a lungul vieţii în legătură cu alimentaţia şi care pot să îi fie
dăunătoare.
Pe perioada spitalizării regimul de viaţă trebuie să fie punctual şi individualizat după natura
bolii şi starea bolnavului şi hotărât întotdeauna de către medic.
Supravegherea acestor bolnavi include urmărirea alimentaţiei, poftei de mâncare sau
inapetenţei, cantităţile de alimente consumate, preferinţele alimentare ale bolnavului, modul de
masticaţie cât şi eliminarea rezidurilor alimentare, acuzele subiective legate de alimentaţie,
greţurile şi vărsăturile, durerile abdominale, meteorismul, tranzitul intestinal, scaunul, culoarea
tegumentelor, a mucoaselor şi sclerelor, , culoarea şi cantitatea urinii, greutatea corporală,
alimentatia- respectarea regimului cu strctete, comportamentul, starea generală, raspunsul la
tratament.
Toate acestea vor fi consemnate în planul de ingrijire si va fi informat medicul .
În acest spririt trebuie înţelese rolul şi poziţia asistentelor medicale. Cadre cu tehnicitate
ridicată, situate pe cea mai înaltă treaptă de pregătire a personalului sanitar, acestea au menirea să
umple golul dintre examenul medical propriu-zis şi îngrijirea bolnavului, înţeleasă în toată
complexitatea sa.

BIBLIOGRAFIE

21
1. Carol Mozes, “Tehnica ingrijirii bolnavului”, Editura Medicala, Bucuresti – 1999.
2. Chiru Florian, “Ingrijirea omului bolnav si sanatos”, Editura Medicala – 1998.
3. Florea Ticmeanu, Sorin Simion, “Patologie chirurgicala”, Editura Medicala, Bucuresti – 2000. 4.
I.C.Voiculescu, I.C.Petricu, “Anatomia si fiziologia omului”, editia IV, Bucuresti – 1998.
5. I. Petrescu, “Curs de semiologie medicala”, Editura Didactica si pedagogica, Bucuresti – 1996.
6. Karl Heinz Kristel, “Ingrijirea bolnavului”, Editura All, Bucuresti – 1998.
7. Lucretia Titirca, “Ghid de nursing”, Editura Viata medicala romaneasca, Bucuresti – 1998.
8. Lucretia Titirca, “Manual de ingrijiri speciale acordate de asistenta medicala”, Editura Viata
Medicala Romaneasca, Bucuresti – 2000.
9. Lucretia Titirca, “Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistenta medicala”, Editura Viata
Medicala Romaneasca, Bucuresti – 2000.
10. Lucretia Titirca, “Urgente medico-chirurgicale”, Editura medicala, Bucuresti - 1999
11. Mircea Constantinescu, “Chirurgie”, Editura didactica si pedagogica, Bucuresti – 1996.
12. Prof.dr. Dan Georgescu, “Boli interne”, Editura National, Bucuresti – 1998.
13. Prof.dr.Nicolae Angelescu, “Patologie chirurgicala”, Editura Celsius, Bucuresti – 1997.
14. Silvian Daschievici si Mihai Mihailescu, “Chirurgie”, Editura Medicala, Bucuresti – 1999.
15. Substante medicamentoase - Agenda medicala – 2000.
16. Trevor Weston, “Atlas de anatomie”.

ANEXE
FLUOROSCOPIA

22
Definitie
Fluoroscopia este o investigaţie ce utilizează tehnicile radiologice si substanţe de
contrast( sulfat de bariu) pentru examinările tractului digestiv ce permite vizualizarea nu doar a
structurii organului examinat, dar şi proprietăţile lui de contractare, dilatare şi umplere în urma administrării
contrastului.

Principiu
Fluoroscopia este o procedura cu raze X care permite vizualizarea organelor interne
in miscare, producand imagini video in timp real. Dupa ce razele X strabat pacientul acestea sunt
capturate prin intermediul unui dispozitiv numit intesificator de imagine si sunt convertite in lumina.
Lumina este apoi captata de o camera TV si imaginile sunt afisate pe un monitor.
Bariul este un lichid de consistenţă crescută, cu un aspect laptos , îndulcit şi imbogatit cu
arome (de ciocolată sau căpşuni) pentru a-l face mai uşor de înghiţit.

Scop
- studierea morfologiei şi funcţionalităţii gastrice;
- stabilirea diagnosticului.

Indicatii
- examinarea esofagului poate releva următoarele: stricturi, inflamaţii, tumori ce
obstrucţionează esofagul, hernie hiatală, varice esofagiene (dilatarea venelor esofagiene); modificari
ale motilităţii esofagiene sau prezenţa refluxului gastro-esofagian (pe baza observării refluxului de
bariu).
- investigaţia stomacului pot arăta ulceraţii ale stomacului ( ulcer gastric) sau a duodenului
(ulcer duodenal), prezenţa unei mase tumorale sau a unor metastaze la nivelul stomacului sau
duodenului
- examinarea intestinului subţire poate arăta inflamaţia mucoasei la acest nivel ( boala
Crohn) sau leziuni la nivelul mucoasei intestinale ce pot explica atrofia vilozităţilor intestinale-
specifice bolii celiace (boala sugarului sau copilului mic caracterizată clinic printr-o denutriţie
progresivă cu creşterea volumului abdomenului, oprire a creşterii, rahitism, osteomalacie şi diaree
cu steatoree).

23
Contraindicaţii
- bolnavii caşectici, în stare gravă, adinamici.
- tromboze, ileus, perforaţie gastrică cu hemoragie, peritonita acută.
- gravide în prima jumătate a sarcinii.
- bolnavii şocaţi şi traumatizaţi.

Materiale necesare
- sulfat de bariu 150 g;
- cană sau pahar de unica folosinta cu apă, lingurita de unica folosinta;
- purgativ.
Se pregăteşte suspensia de bariu – cele 150 g sulfat de bariu se amestecă cu o cantitate egală
de apă caldă până se obţine o pastă omogenă, la care se adaugă apă până la 200-300 g,
amestecându-se cu lingurita de unica folosinta.

Pregătirea psihica a pacientului:

- informare,
- constientizare,
- complianta,
- consimtamant;

Pregatirea fizica a pacientului

Asistenta medicala :
- culege date de la pacient referitoare la:
- administrarea unor medicamente, în special dacă urmează tratament cu metformin pentru
diabet zaharat tip II;
- alergii medicamentoase;
- existenta sau suspiciunea de a avea o sarcină( exista riscul afectarii fatului de radiatii).
- sfătuieste pacientul ca înainte de aceste investigaţii, cu câteva zile, să urmeze o dietă bogată
în fibre alimentare, să nu mănânce cu 12 ore înaintea examinării şi sa intrerupa tratamentele
medicamentoase, să nu fumeze. În seara dinaintea examinării, pacientul va fi sfătuit să ia un laxativ
pentru a ajuta la eliminarea alimentelor din tubul digestiv.
- dacă în stomac se află resturi alimentare, înainte de începerea examinării va fi introdusă o
sondă nazogastrică pentru o mai bună eliminare a conţinutului stomacului.

24
 - ajuta pacientul sa se dezbrace si sa îmbrace un halat de spital şi indeparteaza bijuteriile si
placa dentară, dacă este cazul. Pacientul nu poate fuma sau mesteca gumă în timpul examinării,
deoarece aceste activităţi stimulează secreţia gastrică şi încetinesc digestia.
- aseaza pacientul in decubit dorsal pe o masă ce transmite raze X, care va fi adusă în faţa
aparatului de radiologie.

Efectuarea tehnicii, rolul asistentei medicale

Examinarea este efectuata de catre medicul specialist in servicii specializate, de obicei
dimineata.
Asistenta medicala:
- identifica pacientul;
- verifica recomandarea medicala;
- se spală pe mâini , imbracă mănusi ;
- pregăteste materialele necesare;
- asigura intimitatea pacientului;
- pregăteste pacientul psihic si fizic;
-după o examinare radiologică prealabilă serveste pacientul cu paharul cu sulfat de bariu ( la
indicatia medicului); pacientul va trebui să înghită bariul, activitate ce se va repeta pe toată durata
examinării.
Medicul va urmari trecerea bariului prin tractul digestiv prin intermediul fluoroscopiei şi de
asemenea poate efectua si cateva radiografii. Dacă se face o examinare în dublu contrast pacientul
va sorbi lichidul cu bariu cu ajutorul unui pai sau va lua tablete care elibereaza dioxid de carbon la
nivelul stomacului. Aerul sau gazele ajuta la o mai buna vizualizare a stomacului si tubului digestiv
chiar până în cele mai mici detalii.
- supravegheaza pacientul in timpul tehnicii;
- după terminarea examinării bolnavul este ajutat să se îmbrace.
Pacientul revine in serviciul radiologic (conform indicaţiilor medicului) după 2 – 8 – 24 ore
pentru a se urmări sub ecran evacuarea stomacului, umplerea intestinului subţire şi a colonului.
Îngrijiri acordate după efectuarea tehnicii
- se administrează bolnavului purgative după examinare;
- la două ore după examenul radiologic bolnavul poate să mănânce; este sfatuit sa consume
multe lichide;
- bolnavul va fi informat despre modificarea culorii scaunului ( coloratie alba).

25
Reorganizatea locului de muncă
- deşeurile se colectează în containere speciale, conform PU;
- asistenta medicala indepărtează mănuşile, spală mâinile.

Reacţii adverse la efectuarea investigaţiei

- balonare, greaţă, tulburari ale tranzitului intestinal;
- reactiile alergice sunt foarte rare- bariul nu este absorbit in sange;
- aspirarea solutiei de bariu in plamani daca pacientul se ineaca in timp ce inghite solutia de bariu;
- alte riscuri sunt relativ mici si acestea pot include obstructia tubului digestiv (datorita retinerii
bariului) sau patrunderea bariului in cavitatea abdominala printr-o ulceratie ce a erodat stomacul
(ulcerul perforat) sau peretele intestinal.

TESTUL PENTRU HELICOBACTER PYLORI

Infectia cu Helicobacter pylori este o cauza majora de gastrita cronica si ulcer peptic; de
asemenea, studiile epidemiologice efectuate in ultimii ani au confirmat asocierea infectiei persistente
cu un risc crescut de aparitie a cancerului gastric.

26
 In plus, aceasta bacterie este responsabila pentru majoritatea cazurilor de limfoame de tip
MALT (forme de neoplazii hematologice, caracterizate prin proliferarea celulelor din tesutul limfoid
asociat mucoasei digestive)2.
Principalul rezervor de infectie sunt indivizii H. pylori pozitivi, iar contactul interuman,
intrafamilial reprezinta cea mai importanta cale de transmitere, in principal in prima copilarie.
In tarile in curs de dezvoltare pot interveni si alte cai de transmitere, de exemplu prin
intermediul apei.
Infectia evolueaza in multe cazuri asimptomatic. Atunci cand se insoteste de manifestari
clinice, pacientii prezinta in mod obisnuit o simptomatologie de tip dispeptic cu: disconfort
abdominal, dureri abdominale, greata, arsuri, regurgitatii, senzatie de plenitudine dupa mese.
Exista doua categorii de metode diagnostice ale infectiei:
 invazive: prin endoscopie digestiva superioara sunt prelevate mici portiuni de la nivelul
mucoasei stomacului sau duodenului (biopsie). Detectia microorganismului in materialul bioptic se
poate face prin examen microscopic, cultura sau prin testul ureazei (prezenta acestei enzime este un
indicator al infectiei cu H. pylori);
 non-invazive: testul respirator cu uree si depistarea antigenului H.pylori in materiile fecale.
Metodele invazive produc un disconfort semnificativ pacientilor, de aceea multi dintre
acestia refuza endoscopia, mai ales cea de control, la 4 saptamani dupa incheierea tratamentului.
Forurile internationale recomanda folosirea mijloacelor neinvazive de diagnostic, ca
alternativa la metodele invazive, la pacientii sub 45 ani, fara simptome de “alarma” care sa impuna
endoscopia (pierdere ponderala nejustificata, sangerari digestive, varsaturi repetate, etc). Testul
respirator cu uree are un cost ridicat si este rareori disponibil.

Determinrea antigenului H. pylori eliminat in materiile fecale

Testul are o acuratete de peste 90% atat pentru diagnostic, cat si pentru confirmarea eradicarii
infectiei dupa tatament (pentru populatia adulta si pediatrica deopotriva) si prezinta avantajul unui
cost mai redus, in comparatie cu celelalte metode.
Metoda imunocromatografica este capabila sa deceleze o concentratie minima de 25 ng/mL.
Sistemul este specific pentru Helicobacter pylori si nu reactioneaza incrucisat cu genul
Campylobacter care prezinta cea mai relevanta asemanare genomica cu Helicobacter pylori4;5.
Pregatire pacient - testul nu necesita o pregatire prealabila. Este bine ca pacientul sa nu se afle sub
tratament antibiotic care ar putea interfera cu determinarea H. pylori. Se recomanda evitarea
contactului cu urina sau apa.

27
Specimen recoltat - materii fecale proaspat emise; daca acest lucru nu este posibil proba va fi
pastrata la 2-8°C sau la –20°C; se recolteaza cate o portiune de marimea unei alune, din 3 locuri
diferite ale bolului fecal. Cantitate recomandata – 1-2 g de materii fecale formate sau 1-2 ml de
materii fecale lichide.
Recipient de recoltare - recipient de unica folosinta pentru fecale; este interzisa adaugarea de
substante conservante.
Metoda - imunocromatografica4.
Valori de referinta - Antigen Helicobacter pylori negativ.

Testul anticorpilor serici

Depistarea anticorpilor H. pylori IgG reprezinta un instrument standard pentru investigarea
epidemiologiei infectiei. Testul este util pentru screening-ul persoanelor asimptomatice din familiile
pacientilor cu boli asociate infectiei H.pylori.
Pregatire pacient - testele nu necesita o pregatire prealabila.
Specimen recoltat - sange venos.
Recipient de recoltare - vacutainer fara anticoagulant cu/fara gel separator.
Volum proba - minim 0.5 mL ser.
Cauze de respingere a probei – specimen hemolizat.
Valori de referinta - Anti-Helicobacter pylori IgG: <0.9 U/mL.
Limite si interferente
Testarea anti Helicobacter pylori nu este utila decat in corelatie cu simptomele clinice si cu celelalte
explorari de laborator efectuate la pacientul examinat.
Un rezultat pozitiv indica fie o infectie curenta, fie o infectie in antecedente; din acest motiv testul
serologic nu prezinta acuratete diagnostica la persoanele care au avut deja infectie. De asemenea
testul nu poate fi folosit pentru controlul eficientei tratamentului, deoarece anticorpii pot persista
pana la 3 ani, dupa o infectie2.
Pacientii cu infectie acuta in stadiu precoce pot sa nu prezinte nivele detectabile de anticorpi Ig G.
Nu exista nici o corelatie intre titrul anticorpilor IgG si severitatea gastritei induse de Helicobacter
pylori.
La pacientii imunodeprimati rezultatele trebuie interpretate cu prudenta.
Anticorpii heterofili prezenti in serul pacientilor pot interactiona cu imunoglobulinele incluse in
componentele kit-ului si da rezultate neconcludente.

28
 Testul respirator cu uree

Metoda este simplă şi constă în măsurarea concentraţiei de amoniu din aerul expirat, după
administrarea unei soluţii de uree marcată cu un izotop de carbon (C13). Pacientul suflă iniţial într-
un tub de unică folosinţă, timp de 6 minute, apoi bea o soluţie specială, după care suflă din nou timp
de 6 minute. Procedura durează aproximativ 15 minute, iar rezultatul se eliberează pe loc.

Biopsia gastrica

- endoscopia este o investigatie prin care se poate recolta mostre (biopsie) de tesut gastric sau
duodenal. Pot fi recoltate pana la cel mult zece asemenea mostre:
- biopsia gastrica va fi ulterior testata in laborator pentru depistarea infectiei cu H.pylori
- in cazuri foarte rare biopsia poate fi plasata intr-un recipient care stimuleaza cresterea lui H.pylori;
acest lucru poarta numele de cultura H.pylori; in cazul in care bacteria creste la nivelul culturii, se
poate determina sensibilitatea bacteriei la anumite tipuri de antibiotice, procedeu
denumit antibiograma sau test de sensibilitate.

ADMINISTRAREA ARNETINULUI
ÎNTR-O SOLUŢIE PERFUZABILĂ

ARNETIN : solutie injectabila 50mg/2ml

Compozitie :

29
- o fiola contine ranitidina 50 mg (sub forma de clorhidrat de ranitidina) si excipienti:
dihidrogenofosfat de potasiu, hidrogenofosfat de disodiu anhidru, clorura de sodiu, apa distilata
pentru preparate injectabile.

Grupa farmacoterapeutica
- produse pentru tratamentul ulcerului peptic si bolii de reflux gastro-esofagian, antagonisti ai
receptorilor H2

Indicatii terapeutice
- ulcer gastric sau duodenal activ;
- sindrom Zollinger-Ellison;
- hemoragie datorata ulcerului gastro-duodenal;
- leziuni gastroduodenale de stres.

Contraindicatii : hipersensibilitate la ranitidina sau la oricare dintre excipienti.

Precautii:
- administrarea antisecretoriilor de tipul antihistaminicelor H2 favorizeaza dezvoltarea bacteriilor la
nivel gastric prin diminuarea aciditatii locale.
- este recomandat ca produsul sa nu fie folosit la pacientii care au in antecedente porfirie acuta
intermitenta.
- in cazul ulcerului gastric, inaintea inceperii tratamentului, este necesar sa se excluda malignitatea
leziunii.

Atentionari speciale:
- la pacientii cu insuficienta renala, doza va fi redusa in functie de clearance-ul creatininei sau de
concentratia plasmatica a creatininei.
- daca exista insuficienta hepatica severa, mai ales asociata cu insuficienta renala, doza se va reduce
corespunzator.

Obiectivele procedurii

30
- introducerea într-un mod sigur a dozei prescrise dintr-un medicament.

Pregătirea materialelor:
- tava medicală sau căruciorul pentru tratamente;
- soluţii perfuzabile indicate de medic, etichetă;
- trusa de perfuzie;
- medicamentul prescris - Arnetin;
- seringi/ace sterile adecvate;
- tampoane;
- soluţie dezinfectantă;
- mănuşi sterile;
- recipiente de colectare a deşeurilor;

Pregătirea pacientului
a) psihică:
- informaţi şi explicaţi procedura pacientului;
- informaţi pacientul despre medicamentul prescris i.v., într-o soluţie perfuzabilă şi potenţialele
efecte adverse;
- obţineţi consimţământul informat.
b) fizică:
- aşezaţi pacientul în decubit dorsal;

Efectuarea procedurii:
- se identifica pacientul şi prescripţia medicală;
- se verifica compatibilitatea între medicamentele prescrise;
- se transporta materialele lângă pat;
- se spală manile/mănuşi sterile;
- se verifică indicaţia medicului privind tipul de soluţie perfuzabilă;
- se verifică ambalajul soluţiei, claritatea şi termenul de expirare.
a) Introducerea medicamentului în soluţia perfuzabilă înainte de montarea perfuziei:
- dacă medicamentul de adăugat este o pulbere, aspiraţi corect în seringă cantitatea de
diluent/solvent şi injectaţi în flaconul cu medicament, după dezinfecţia dopului;
- se agită flaconul între mâini ca să se dizolve toate particulele;

31
- se aspiră soluţia medicamentoasă în seringă;
- se dezinfectează căpăcelul de la pungă/flaconul de soluţie perfuzabilă;
- desfaceţi capăcelul de la pungă/flacon;
- se inţeapă dopul de cauciuc al pungii/flaconului cu acul ataşat la seringă
- se injectează medicamentul în pungă/flacon;
- se roteste, se răstoarna uşor punga/flaconul pentru a se amesteca medicamentul cu soluţia
perfuzabilă;
- se aplică eticheta peste punga sau flaconul de soluţie, indicând data, ora administrării, medicaţia
adăugată şi doza;
- se examinează soluţia pentru precipitate, decolorare, tulburare după adăugarea fiecărui
medicament;
- se montează perfuzia.
b) Introducerea medicamentului într-o pungă/flacon de soluţie perfuzabilă care deja a fost
suspendată în stativ si la care a fost montat perfuzorul:
- se verifică dacă volumul pungii /flaconului de soluţie este adecvat;
- se inchide clema/prestubul pentru a preveni injectarea în bolus a medicamentului;
- se dezinfectează şi înţepaţi dopul de cauciuc al pungii/flaconului cu acul ataşat la seringă;
- se injectează medicamentul în pungă/flacon;
- se ridică punga/flaconul de soluţie din stativ si învârtiţi/agitaţi încet soluţia pentru a se amesteca cu
medicamentul şi suspendaţi apoi în stativ;
- se examinează soluţia pentru precipitate, decolorare, tulburare după adăugarea fiecărui
medicament;
- se deschide clema/prestubul şi reajustaţi debitul de curgere al soluţiei;
- se ataşază eticheta peste pungă sau flaconul de soluţie, indicând data, ora administrării, medicaţia
adăugată şi doza.
Îngrijirea pacientului
- se evaluează semnele vitale;
- se observă starea pacientului, dacă au apărut reacţii adverse;
- se verifică periodic debitul soluţiei;
- se evaluează răspunsul pacientului la administrarea medicamentului, la fiecare oră, dacă este
posibil;
Reorganizarea locului de muncă
- deşeurile se colectează în recipiente speciale conform P.U.;

32
- se indepărtează mănuşile;
- se spală mâinile.
Notarea procedurii
Se va nota în planul de îngrijire:
- administrarea medicamentului în soluţia perfuzabilă, ora, doza, tipul de soluţie perfuzabilă, durata
perfuziei;
- numele nursei care a administrat medicamentul;
- eventualele reacţii adverse, alergii.
Evaluarea eficacităţii procedurii
Rezultate aşteptate/dorite:
- administrarea medicamentului în soluţia perfuzabilă este corectă, nu sunt incompatibilităţi, nu sunt
precipitate;
- nu au apărut reacţii adverse;
- efectul terapeutic este rapid sau se manifestă în timpul preconizat;
- linia venoasă rămâne accesibilă - se asigură perfuzarea soluţiei în spaţiul i.v.
Rezultate nedorite /Ce faceţi dacă :
- concentraţia mare a dozei de medicament în soluţia perfuzabilă poate cauza complicaţii: scleroza,
tromboza, flebita, hemoliza;
- extravazarea medicamentului în ţesutul subcutanat poate cauza necroza ţesutului:
• evitaţi administrarea în aceeaşi venă;
• verificaţi frecvent locul;
• informaţi medicul.
- ritmul rapid poate determina supraîncărcarea inimii manifestată prin dispnee, dureri precordiale:
• reduceţi debitul sau întrerupeţi până dispar fenomenele supraîncărcării;
• reluaţi administrarea într-un ritm mai lent;
• supravegheaţi permanent pacientul.
- rareori, in cazul injectarii intravenoase rapide, s-a semnalat bradicardie, mai ales la pacientii care
au in antecedente aritmii.
- dozele mari de ranitidina, administrate intravenos mai mult de 5 zile, au determinat cresteri
tranzitorii ale enzimelor hepatice.
- in cazul aparitiei starii confuzive la pacientii varstnici si la cei cu insuficienta renala, se recomanda
intreruperea tratamentului.

33
Fig. 1.1. Tubul digestiv
Fig. 1.2. Stomac
Fig. 1.3. Vedere anterioara a regiunilor stomacului
Fig. 1.4. Vascularizatia si inervatia stomacului
Fig. 1.5. Stimularea de HCl
Fig. 1.6. Digestia intestinala
Fig. 1.7. Peristaltism
Fig. 2.1. Gastrita eroziva
Fig. 2.2. Helicobacter pylori
Fig. 2.3. Flegmon gastric

34
35