Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
- 70 -
Deoarece forța de inerție acționează în centrul de greutate și are direcția
dată de dreapta care unește centrul instantaneu de rotație, notat cu CO, cu centrul
de greutate al autovehiculului, notat C (vezi Fig. 3.19).
Raza minimă de viraj a
autovehiculelor este de circa (2…3)
ori mai mare decât ampatamentul:
R ≈ 3 ⋅ L ; b = 0,5 ⋅ L ,
unghiul θ având în acest caz
valoarea:
b 0,5 ⋅ L
θ = arctg ≈ arctg
L ( 2...3) ⋅ L
obținându-se valori de 9,5°…14°.
Componenta forței centrifuge care
acționează pe direcția axei Cy a
Fig. 3.19 Forța centrifugă care acţionează sistemului mobil are expresia:
asupra autovehiculului în viraj
Fy = Fc ⋅ cos θ .
Prin explicitarea funcției trigonometrice, se obține:
1 1
Fy = Fc ⋅ = Fc ⋅ ≃ Fc .
2 2
b 0,5L
1+ 1+
R 3L
Pentru simplitate, se va considera că forța transversală Fy este egală cu forța
centrifugă:
Ga v 2
Fy ≃ Fc = ⋅ ,
g R
unde: v – viteza autovehiculului, în m/s; R – raza de viraj, în m.
Forța transversală specifică se definește cu relația:
Fy
1 v2
Fy = = ⋅ = a gy ,
Ga g R
în care s-a notat cu agy accelerația transversală exprimată în g (g=9,81 m/s2).
Acțiunea vântului este redusă la acțiunea unei forțe, notată Fv, care
acționează transversal în plan orizontal, punctul de aplicație fiind situat la
înălțimea hv față de calea de rulare și, aproximativ, la distanța 0,5·E de planul
longitudinal de simetrie.
- 71 -
Forța exercitată de vânt asupra autovehiculului se calculează cu relația
următoare [3.4]:
ρaer 2
Fv = c y ( τ) ⋅ AL ⋅ vrez ,
2
unde: cy(τ) – coeficient,
adoptat în funcție de unghiul
direcției vitezei rezultante
(vezi Fig. 3.20) cu ajutorul
graficului prezentat în Fig.
3.21; AL – aria laterală a
autovehiculului; ρaer – densi-
tatea aerului (pentru
temperatura de 20°C, se
poate considera valoarea de
Fig. 3.20 Schema vitezelor vântului și a curentului de
aer datorat deplasării (prelucrare după [3.4])
1,23 kg/m3); vrez – viteza
rezultantă determinată prin
compunerea vitezei de
deplasare, v, care acționează
după direcția ce formează
unghiul β (unghiul de
alunecare laterală) cu planul
longitudinal de simetrie al
autovehiculului și viteza vân-
tului, vv.
Dacă se neglijează unghiul
de alunecare laterală, β, viteza
Fig. 3.21 Grafic pentru determinarea coeficientului cy
(prelucrare după [3.4]) rezultantă se poate calcula cu
ajutorul relației următoare:
vrez = v 2 + vv2 + 2 ⋅ v ⋅ vv ⋅ cos τv ,
iar pentru calculul unghiului τ se utilizează relația:
vv ⋅ sin τv
τ = arcsin .
vrez
În cazul particular în care β=0 și τv=90°, relațiile de mai sus devin:
vv
vrez = v 2 + vv2 ; τ = arcsin .
vrez
- 72 -
Fv
Forța specifică a vântului se determină cu relația: Fv = .
Ga
Rapoartele din relațiile (3.57) care conțin mărimi geometrice se pot scrie
astfel:
hg hg L h L
= ⋅ = hg ⋅ ε unde: hg = g și ε = ;
E E L L E
e e
= = 0,5 ;
E 2⋅e
hv hv L h L
= ⋅ = hv ⋅ ε unde: hv = v și ε = .
E E L L E
Cu notațiile de mai sus, relațiile (3.57) se pot rescrie astfel:
Z 3,4 = ( sin α + a gy ⋅ cos α ) hg ⋅ ε − 0,5 ⋅ ( cos α − a gy ⋅ sin α ) +
+ Fv sin α + hv ⋅ ε ⋅ cos α (3.58)
Z1,2 = − ( sin α + a gy ⋅ cos α ) hg ε − 0,5 ( cos α − a gy ⋅ sin α ) − Fv ⋅ hv ⋅ ε ⋅ cos α
- 73 -
În cazul deplasării pe teren orizontal, se impune condiția α=0, relațiile
(3.58) căpătând următoarea formă:
Z 3,4 = a gy ⋅ hg ⋅ ε − 0,5 + Fv ⋅ hv ⋅ ε
(3.59)
Z1,2 = − a gy ⋅ hg ⋅ ε − 0,5 − Fv ⋅ hv ⋅ ε
- 74 -
raza minimă de executare a unui viraj cu viteza v, astfel încât roțile să nu se
desprindă de pe calea de rulare:
v 2 ⋅ hg
R= .
2⋅ g ⋅E
Relațiile de mai sus conduc la
concluzia că desprinderea roților de pe
calea de rulare, în cazul virajului, este
favorizată de:
• viteza ridicată de deplasare;
• raza de viraj redusă;
• scăderea ecartamentului
autovehiculului;
• creșterea înălțimii la care se găsește
centrul de masă.
În practica curentă, această situație
de pierdere a stabilității se regăsește în
cazul deplasării în viraj cu viteză ridicată a
autovehiculelor comerciale, a autobuzelor
și tractoarelor, precum și în cazul abordării
cu viteze ridicate a unor viraje cu rază Fig. 3.23 Exemple de desprindere a
redusă de către autoturisme (vezi exemplele roților în cazul virajului cu viteză
ridicată
prezentate în Fig. 3.23).
- 75 -
care permite determinarea vitezei vântului care conduce la desprinderea roților de
pe o parte a autovehiculului.
Calculul se realizează iterativ, utilizând relația de mai sus și considerând
ca aproximări inițiale: cy(τ)=1, direcția vântului perpendiculară pe direcția de
deplasare și unghiul de deviere laterală nul; cunoscând viteza v a autovehiculului,
se poate determina viteza vântului cu relația:
vv = vrez
2
− v2
unde:
E ⋅ Ga
vrez = ,
hv ⋅ c y ( τ) ⋅ AL ⋅ρaer
vv
iar unghiul τ cu relația: τ = arcsin .
vrez
Utilizând valoarea unghiului τ calculată mai sus, se adoptă din graficul
prezentat în Fig. 3.21 valoarea coeficientului cy(τ) și se reia calculul de
determinare a vitezei rezultante și a vitezei vântului. Calculul se sistează atinci
când diferența dintre valorile vitezei vântului determinate în două iterații
succesive este mai mică decât precizia impusă.
Această situație poate surveni în cazul unor rafale puternice de vânt care
acționează pe direcție transversală asupra unor autovehicule comerciale având
înălțime mare a metacentrului, precum și o arie laterală mare (de exemplu
autovehicule care transportă containere ISO goale).
- 76 -
Rezultă în final ecuația:
Fc + Fv − ϕ y = 0 .
- 77 -
vv = vrez
2
− v2
vv
iar unghiul τ cu relația: τ = arcsin .
vrez
Utilizând valoarea unghiului τ calculată mai sus, se adoptă din graficul
prezentat în Fig. 3.21 valoarea coeficientului cy(τ) și se reia calculul de
determinare a vitezei rezultante și a vitezei vântului.
În cazul deplasării autovehiculului în viraj, este rațional ca deraparea roților
să se producă înainte de desprinderea de pe drum a roților situate în exteriorul
virajului, adică viteza la care intervine deraparea să fie mai mică decât viteza la
care are loc desprinderea roților: vϕ < vZ .
Prin utilizarea expresiilor stabilite pentru cele două viteze, se obține:
g E⋅R
ϕy ⋅ g ⋅ R < ⋅ ,
2 hg
rezultând, în final condiția următoare:
E
ϕy <
2hg
Deoarece ecartamentul autovehiculelor variază în limite restrânse, din
relația de mai sus rezultă că autovehiculele cu centrul de greutate coborât
(autoturismele) vor avea tendința mai accentuată de a derapa, în timp ce
autovehicule comerciale (autocamioane, autocisterne etc.) vor avea o tendință
mai accentuată de răsturnare.
- 78 -
E 1
tg θ = = .
2 ⋅ hg 2 ⋅ hg ⋅ ε
Schema de calcul în cazul răsturnării laterale este prezentată în Fig. 3.24.
( H − h ) = F ⋅ E2 + F ⋅ ( E ⋅ cos θ + h
g c v v ⋅ sin θ ) ,
- 79 -
tg θ 1
sin θ = ; cos θ = ,
1 + tg 2 θ 1 + tg 2 θ
se obține, în final egalitatea:
1 (
ε Fv ⋅ 2 ⋅ hg ⋅ ε + hv
2
)
( )
2
1 + 2 ⋅ hg ⋅ ε − hg = a gy ⋅ + .
2ε 2
( )
2
1+ 2⋅h ⋅ε g
- 80 -
Prezentarea forțelor care acționează asupra autovehiculului pe timpul
deplasării pe teren cu înclinarea transversală este cuprinsă în Fig. 3.25; analiza
modului de acțiune al forțelor transversale permite următoarele observații:
• componenta greutății care acționează pe direcție transversală conduce la
diminuarea încărcării roților situate în aval;
• forța centrifugă care
acționează în sensul
pozitiv al axei Cy
(viraj spre aval)
conduce la încărcarea
suplimentară a roților
situate în amonte.
Conform observațiilor
de mai sus, situația critică
intervine în cazul executării
virajului în amonte, caz în
care, atât componenta trans-
versală a greutății, cât și forța
centrifugă au același sens.
Fig. 3.25 Deplasarea autovehiculului pe teren cu
înclinare transversală
- 81 -
Efectuarea calculelor cu ajutorul relației de mai sus conduce la valori
negative ale accelerației centrifuge, ceea ce semnifică faptul că descărcarea roților
din amonte survine în cazul efectuării cu viteză ridicată a virajului în amonte.
În cazul deplasării rectilinii, în ecuația de mai sus se impune condiția agy=0,
rezultând valoarea unghiului maxim al înclinării transversale la care roțile din
amonte mai păstrează contactul cu calea de rulare:
0,5
α Z = arctg .
hg ⋅ ε
În situația executării virajului spre aval, cu viteză ridicată, roțile situate în
aval se descarcă existând posibilitatea desprinderii de pe calea de rulare.
Creșterea înclinării transversale a drumului compensează efectul forței
centrifuge; impunând condiția ca pentru orice valoare pozitivă a accelerației (agy)Z
roțile situate în aval să nu se desprindă de pe drum, se obține din relația (3.61):
(a )
gy Z → ∞ ⇒ hg ⋅ ε − 0,5 ⋅ tg α = 0 .
rezultând în final:
α = arctg 2 ⋅ hg ⋅ ε .
- 82 -
Din ecuația de mai sus rezultă expresia accelerației transversale la care se
produce deraparea roților:
tg α − ϕ y
(a )
gy ϕ =
1 − ϕ y ⋅ tg α
.
(a ) < (a )
gy ϕ gy Z .
- 83 -
Bibliografie - Capitolul 3
3.1.SAE J670e, Vehicle Dynamics Terminology, Society of Automotive Engineers, (vezi
Appendix A).
3.2. ISO 8855 – Road vehicles – Vehicle dynamics and road-holding ability – Vocabulary
3.3. Andreescu C., Dinamica autovehiculelor, Universitatea ”Politehnica” București,
http://www.autovehicule-rutiere.ro/studenti/cursuri/
3.4. Heibing, B., Ersoy M., Chassis Handbook – Fundamentals, Driving Dynamics,
Components, Mechatronics, Perspectives, ATZ, Vieweg Teubner, 2011, ISBN 978-3-
8348-0994-0
- 84 -