Efectul mobilității sociale asupra comportamentului lingvistic

În această lucrare Labov a avut în vedere analiza modelelor de stratificare sociolingvistică în funcție
de mobilitatea socială.
Fiecare strat sociolingvistic a fost împărțit în subgrupuri, în funcție de „istoria” mobilității sociale a
vorbitorilor. Cercetătorii și-au propus următoarele:
-să afle care dintre subgrupuri reprezintă tendința formală de comportament sociolingvistic în
interiorul fiecărei clase
-să afle dacă există o a doua formă de stratificare, în cadrul fiecărei clase, bazată pe mobilitatea
socială.

Mobilitatea socială în mecanismul unei schimbări fonetice de proveniență rurală

- S-a constatat, într-un studiu anterior asupra insulei Martha’s Vineyard, că mobilitatea socială joacă
un rol important în mecanismul schimbării lingvistice. În acest studiu s-a analizat fenomenul
centralizării diftongilor [ay] și [aw] în cuvinte ca right, ride, my, about și down. În urma acestiu
studiu s-a constatat că cei care se considerau autohtoni manifestau cea mai puternică centralizare, în
timp cei care nu făceau parte din această categorie sau care plecau în căutarea unui loc de muncă pe
continent nu prezentau fenomenul de centralizare a acestor vocale.
- Complexitatea distribuției acestei schimbări fonetice poate fi atribuită fenomenului de mobilitate
socială.
- Se arată că această schimbare a pornit de la generațiile vârstnice de pescari yanchei, care aveau în
urma lor o evoluție socială descendentă. Din cauza presiunilor sociale și economice ei au renunțat la
pozițiile sociale ale bunicilor, de căpitani de vapoare sau de proprietari de pământ, pentru a devemi
simpli pescari și mici furnizori.
-Yancheii tineri a insulei s-au împărțit în două grupuri:
1. cei care au plecat să studieze sau să lucreze pe continent-nu prezintă fenomenul de centralizare a
diftongilor
2. cei care au rămas pe insulă, având un nivel economic mai scăzut. Aceștia prezintă o centralizare
puternică a diftongilor.
Cea mai puternică centralizare apare la puținele persoane care se întorc de pe continent și se
reintegrează în viața socială de pe insulă. Labov amintește aici de modelul denumit
hipercorectitudine.

Un model de mobilitate socială ascendentă a apărut la grupul etnic portughez.

Portughezii vârstnici ocupau poziții social-economice înferioare pe insulă și nu prezentau
fenomenul centralizării vocalelor.
Generațiile portugheze tinere, formate din negustori, consilieri municipiali, furnizori-fenomenul de
centralizare devine din ce în ce mai accentuat la acest grup.

Prin aceste exemple autorul a vrut să arate că inovația lingvistică este dependentă de modificările
statutului socio-economic al vorbitorilor.

În continuare este descrisă metoda de cercetare utilizată în New York.

Studiul asupra Cartierului de est ( Lower East Side)

-Cercetarea din 1963-1964 asupra structurii sociolingvistice din New York urmărea să studieze o
problemă asemămătoare de distribuție complexă. Engleza vorbită în New York are un câmp larg de
variație în sistemul fonetic.
- Anchetele efectuate au demonstrat că că una dintre cauzele acestei fluctuații, variații fonetice este
că, în NY, comportamentul lingvistic al locuitorilor variază în funcție de poziția lor
socioeconomică.
- În cadrul acestei anchete, informațiilelingvistice au fost obținute de la 158 de subiecți vorbitori de
limbă maternă engleză. Cele mai detaliate anchete a fost realizate cu 122 de subiecți.
- Scopul anchetei: analizarea stilului contextual, o altă dimensiune importantă a variației lingvistice.
Stil- cu sensul de variantă a limbii determinată de situația de comunicare.
Această dimensiune a fost studiată sistematic prin procedee de anchetă, care au descoperit o gamă
largă de stiluri.

Ancheta a fost efectuată pe diferite stiluri:

-Vorbirea obișnuita-limba folosită în familie sau situații curente

-Vorbirea îngrijită
-Stilul citirii
-Liste de cuvinte-pronunțarea unor cuvinte individuale
-Perechi minimale-atenție vorbitorului este îndreptată direct asupra variabilei fonologice

Pentru studiul cantitativ, au fost selecționate cinci variabile fonologice.Valoarea medie a acestor
evaluări pentru un anumit context stilistic constitue valoarea variabilei pentru o anumită persoană.

Ca exemplu avem analiza variabilei (r). S-a analizat ocurența lui (r) consonantic în poziție finală și
preconsonantică în: beard, beer, guard, car, board și boar.

Tabelul 1 prezintă complexul tipic de regularități care caracterizează stratificarea socială și stilistică
a variabilei (r)

Valorile medii ale lui (r) în funcție de stilul contextual și de clasa socioeconomică, pentru
subiecții crescuți în New York care au fost anchetați integral:

Tabelul 1

Stilul contextual 0-2 3-5 6-8 9

Clasa pauperă Clasa muncitoare Mica burghezie Marea burghezie
Vorbirea obișnuite 02,5 04,0 04,0 19,0
Vorbirea îngrijită 10,5 12,5 20,5 32,0
Stilul citirii 14,5 21,0 27,0 37,0
Liste de cuvinte 23,5 35,0 61,0 47,0
Perechi minimale 49,5 55,0 77,5 60,0

S-a constatat că, deșii locuitorii NY-ului se deosebesc total prin modul de folosire a lui (r),totuși ei
se aseamănă foarte mult prin direcția modificărilor stilistice privitoare la sunetul (r)

Se observă că -mica burghezie depășește marea burghezie în folosirea lui (r) în contexte oficiale
- în vorbirea îngrijită, toți newyorkezii, cu excepția vorbitorilor din marea burghezie,
nu folosesc de obicei (r)
-clasa pauperă are cele mai mici valori în folosirealui (r) în toate stilurile contextuale
Măsuri ale mobilității sociale

Studiul asupra Cartierului de est oferă 2 date care pot servi ca măsuri ale mobilității sociale:
1. Ocupația tatălui subiectului
2. Prima ocupație a subiectului după terminarea școlii.

Combinarea acestor doi factori oferă o măsură generală a mobilității sociale. Datele legate de
ocupație oferă un mijloc exact de măsurare a mobilității sociale.
Categoriile în care au fost încadrate ocupațiile sunt înregistrate după modelul utilizat pentru
recensământ. Pentru studiul mobilității sociale sau stabilit următoarele patru nivele:

Nivel Ocupații
1 Specialiști, proprietari sau directori de întreprinderi mari și mijlocii.

2 Proprietari sau directori de întreprinderi mici, clerici negustori sau salariați din
acest domeniu.

3 Meseriași, șefi de atelier etc.

4 Muncitori, persoane care prestează diferite servicii, salahori.

Tipuri de mobilitate socială:

Mobilitate Istorie profesională

Ascendentă (A) -Nivelul profesional al tatălui sau nivelul profesional cel mai
vechi este mai scăzut decât nivelul actual și nu mai ridicat decât
acesta.

Constantă (C) -Nivelul profesional al tatălui sau nivelul profesional cel mai
vechi este același ca nivelul prezent.

Descendentă ( D) -Nivelul profesional al tatălui sau cel mai vechi nivel

profesional este mai ridicat decât nivelul prezent și nu mai
scăzut decât acesta.

Fluctuantă ( F) -Nivelul profesional cel mai vechi este mai ridicat decât nivelul
(fluctuantă descendentă) profesional al tatălui și, de asemenea, mai ridicat decât nivelul
prezent.
Efectul mobilității sociale asupra variabilelor lingvistice

Distribuția valorilor medii ale lui (r) în funcție de stilul contextual, de clasa socioeconomică și de
tipul de mobilitate, pentru subiecții crescuți în New York care au fost anchetați integral

Tabelul 3

Clasa socioeconomică
Stil Tipul de 0-2 3-5 6-8 9 Toate clasele
contextual mobilitate Clasa Clasa Mica Marea
pauperă muncitoare burghezie burghezie
Vorbirea A * 12 4 18 10
obișnuită C 4 2 7 * 4
D 2 5 * * 3

Toate
tipurile 3 6 5 18

Vorbirea A * 17 23 34 26
îngrijită C 14 8 20 * 12
D 3 15 * * 7

Toate 8 12 22 34
tipurile

Stilul citirii A * 23 29 35 29
C 17 16 21 * 16
D 4 26 * * 12

Toate 10 19 27 34
tipurile

Liste de A * 58 62 49 57
cuvinte C 40 27 48 * 37
D 11 45 * * 26

Toate 28 37 58 49
tipurile

Perechi A * 72 72 57 67
minimale C 70 46 54 * 56
D 31 70 33 * 44

Toate 53 57 68 57
tipurile

Tabelul 3 reprezintă relația dintre (r) și tipurile de mobilitate pentru 66 de informatori născuți în
NY. Informatorii aparțin tipurilor „A” (ascendent), „ C” ( constant), „D” (descendent).
Tabelul arată distribuția valorilor medii ale lui (r) pentru fiecare tip de mobilitate, în cadrul fiecărei
clase socioeconomice, pentru fiecare dintre cele 5 stiluri contextuale,de la vorbirea obișnuită la
perechi minimale.

-În fiecare clasă socioeconomică, se poate observa asocierea regulată a tipului de mobilitate cu
modelul de folosire al lui (r)
-Se observă că dintre subiecții aparținând clasei paupere, tipul de mobilitate C, foloseau forma de
prestigiu (r) mai mult decât subiecții de tipul D. Reprezentanții tipului D din clasa pauperă prezintă
o tendință minimă de a folosi pe (r).
-Grupul A, din clasa muncitoare, prezintă cele mai înalte valori ale lui (r) , iar grupul C cele mai
scăzute
-( în mod surprinzător) membrii tipului D, clasa muncitoare, nu prezintă valorile cele mai scăzute
ale lui(r)
-pentru toate cele 5 stiluri, tipul D are valori intermediare între A și C
-Membrii grupului A din mica burghezie prezintă un model arhetipal de hipercorectitudine în
folosirea lui (r)
- Ambele grupuri A din rândul clasei muncitoare și al micii burghezii prezintă acest model de
hipercorectitudine, depășind standardul marii burghezii în cazul limbajului mai oficial
- De aici rezultă că modelul hipercorect este mai caractreristic mobilității sociale ascendente decât
apartenenței la un anumit grup socioeconomic.

Concluzii:

- Se poate considera că engleza vorbită în Cartierul de est prezintă o stratificare socială

- în ceea ce privește comportamentul lingvistic, un grup de vorbitori cu o mobilitate ascendentă este
mai apt să se apropie de grupul socioeconomic superior imediat următor, decât de acel grup cu care
vorbitorii sunt sunt asociați în mod curent.
- un grup caracterizat printr-o istorie de stabilitate socială tinde să fie givernat mai mult de propriile
sale norme lingvistice
- o categorie cu mobilitate descendentă deviează prin neacceptarea modelelor normative pe care le
recunosc celelalte segmente.
- într-o societate urbană, stratificarea lingvistică este mai degrabă reflectarea directă a unor serii
principiale de valori sociale, decât a unor serii de deprinderi produse în urma unui contact strâns și
care se diferențiază prin discontinuități în sistemul de comunicare.
-tipurie de mobilitate oferă o bază la fel de bună sau chiar mai bună decât poziția socioeconomică,
pentru stratificarea vorbirii în NY.