Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
25 10 04 43curs 2 PDF
25 10 04 43curs 2 PDF
Curs sem II
Specializarea Geografia Mediului
1 ore curs / 1 ore lucrări practice,
forma de examinare – colocviu
Introducere in ecologia
peisajului_Ileana_Stupariu_2012_2013
Curs 2. Peisajul ca resursă. Contextul actual al peisajului. Peisajul în strategiile pe termen lung şi în contextul celui mai recent act
normativ de amenajare a teritoriului din România (2011). O nouă provocare: Convenţia Internaţională a Peisajului
Totodată s-a creat cadrul cooperării europene în acest domeniu. Este primul şi
singurul tratat internaţional consacrat peisajului. În plus, prin acest tratat,
peisajul capătă noi valenţe, fiind definit ca: ,,patrimoniu comun al Europei” şi
,,Resursă”.
2. Peisajul este o parte importantă a calităţii vieţii pentru oameni, în arealele urbane sau
rurale, iar transformarea peisajelor este extrem de rapidă datorită evoluţiei tehnicilor de
producţie agricolă, silvică, industrială, minieră şi politicilor în materie de amenajare a
teritoriului, urbanism, transport, infra-structură, turism. Acest fapt impune o abordare în
sens durabil.
5. Peisajul este o valoare de identitate, căci el permite omului, locuitorilor din arealul lor
să se situeze în timp şi spaţiu, să se identifice cu o cultură, cu o colectivitate.
Introducere in ecologia
peisajului_Ileana_Stupariu_2012_2013
Peisajul prin elementele sale constituie cadrul de viaţă
Introducere in ecologia
Fotografii: Ileana Stupariu,2004 Tunisia (Oază)
peisajului_Ileana_Stupariu_2012_2013
Peisajul prin elementele sale constituie cadrul de viaţă
Introducere in ecologia
peisajului_Ileana_Stupariu_2012_2013
Peisajul este o parte importantă a calităţii vieţii
Introducere in ecologia
peisajului_Ileana_Stupariu_2012_2013
Peisajul este patrimoniu, el include valori etnografice, practici agricole.
Introducere
Foto Ileana Stupariu, 20006, 2012; Parcul national in ecologia Davos Elvetia
Ceahlau;
peisajului_Ileana_Stupariu_2012_2013
Peisajul este o valoare de identitate
Pe 20 octombrie 2010, la Florenţa s-au celebrat zece ani de la adoptarea acestui tratat, realizat pe baza
propunerii formulate de către Congresul Autorităţilor Locale şi regionale ale Consiliului Europei
(Rezoluţia 178/2004).
Sub egida acestui Congres s-a realizat Reţeaua Europeană a Peisajului (RECEP-ENELC), reţea
internaţioală a autorităţilor locale şi regionale ce promovează implementarea C.E.P. (Convenţia
Europeană a Peisajului).
Până în iulie 2010, Convenţia fusese ratificată de 34 de state.
În România, această convenţie a fost ratificată prin Legea nr. 451 din 8 iulie 2002 pentru ratificarea
Convenţiei Europene a Peisajului adoptată la Florenţa la 20 octombrie 2000 (publicată în Monitorul
Oficial, partea I, nr. 536 din 23 iulie 2002).
Întrucât am văzut că peisajul de-a lungul timpului a cunoscut mai multe abordări încercăm, în
continuare să răspundem unor întrebări personale:
1. De ce o convenţie a peisajului?
2. Care este scopul Convenţiei şi cât s-a reuşit să se implementeze şi să se aplice în diferitele state
europene din momentul ratificării până în prezent?
3. Există exemple de bune practici din ţările europene privind aplicarea şi implementarea C.E.P.?
4. Au autorităţile locale şi regionale un rol important în aceste demersuri?
5. Este nevoie de alte legi?
Introducere in ecologia
peisajului_Ileana_Stupariu_2012_2013
Curs 2. Peisajul ca resursă. Contextul actual al peisajului. Peisajul în strategiile pe termen lung şi în contextul celui mai recent act
normativ de amenajare a teritoriului din România (2011). O nouă provocare: Convenţia Internaţională a Peisajului
Introducere in ecologia
peisajului_Ileana_Stupariu_2012_2013
Curs 2. Peisajul ca resursă. Contextul actual al peisajului. Peisajul în strategiile pe termen lung şi în contextul celui mai recent act
normativ de amenajare a teritoriului din România (2011). O nouă provocare: Convenţia Internaţională a Peisajului
La întrebările 4 şi 5 răspundem că în România, până în prezent, toate legile privind mediul sau peisajul
au fost primite cu mare deschidere, dar fără a fi aplicate în mod concret.
În concluzie la nivelul ţării noastre implementarea cu succes a C.E.P. ar implica diferite tipuri de
acţiuni:
1. Conştientizarea populaţiei (aplicarea unor chestionare prin care să se surprindă care este
mentalitatea populaţiei asupra valorilor tradiţionale, a peisajului). Aplicarea lor în diferite puncte
ne oferă o distribuţie spaţială.
2. Campanii susţinute prin mass-media, şcoală vis a vis de valoarea, protecţia, beneficiile economice
care se pot obţine dintr-o bună gestionare a peisajului ca resursă, campanii de salubrizare a
peisajului.
3. Integrarea peisajului în planurile de urbanism şi de amenajarea teritoriului prin Studiu Peisagistic.
Aceste propuneri sunt în consens cu prevederile C.E.P., care cere statelor membre ale Consiliului
Europei să recunoască peisajul şi să îl integreze în politicile de amenajare a teritoriului, culturale,
de mediu, agricole, sociale, economice sau în alte politici care pot avea un efect direct sau indirect
asupra peisajului.
Convenţia Europeană a Peisajului diferă de celelalte reglementări, prin recunoaşterea valorii tuturor
peisajelor. Estetica peisajului este la fel de importantă ca funcţiile economică şi ecologică.
Introducere in ecologia
peisajului_Ileana_Stupariu_2012_2013
Curs 2. Peisajul ca resursă. Contextul actual al peisajului. Peisajul în strategiile pe termen lung şi în contextul celui mai recent act
normativ de amenajare a teritoriului din România (2011). O nouă provocare: Convenţia Internaţională a Peisajului
2. Patru acorduri regionale sau subregionale: Convenţia de la Berna (NP); Convenţia asupra
peisajului european, Florenţa 2000 (CEP.); Convenţia Alpină (CA), Convenţia carpatică
(CC)
Introducere in ecologia
peisajului_Ileana_Stupariu_2012_2013
Curs 2. Peisajul ca resursă. Contextul actual al peisajului. Peisajul în strategiile pe termen lung şi în contextul celui mai recent act
normativ de amenajare a teritoriului din România (2011). O nouă provocare: Convenţia Internaţională a Peisajului
Introducere in ecologia
peisajului_Ileana_Stupariu_2012_2013
Curs 2. Peisajul ca resursă. Contextul actual al peisajului. Peisajul în strategiile pe termen lung şi în contextul celui mai recent act
normativ de amenajare a teritoriului din România (2011). O nouă provocare: Convenţia Internaţională a Peisajului
Cele mai importante acţiuni de implementare a C.E.P. au fost realizate prin intermediul Consiliului
Europei/CEMAT – Conferinţa europeană a Miniştrilor responsabili cu Amenajarea
Teritoriului şi a peisajului, prin CEMAT au fost elaborate şi adoptate la nivelul Uniunii
Europene politici şi strategii ce vizează direct dezvoltarea spaţiilor peisagistice la nivel
comunitar.
Ţara noastră, odată admisă în acest spaţiu, este obligată să le ratifice, dar mai ales să le respecte.
În acest context, au avut loc conferinţe, seminarii întâlniri de lucru focusate pe tema aplicării şi
implementării Convenţiei.
Lisabona, 2001 – tema de dezbatere: ,,Patrimoniu peisagistic, amenajarea teritoriului şi dezvoltare
durabilă”, (CEMT, 2001–2010).
Erevan, 2004 – au fost definiţi termenii de patrimoniu natural, patrimoniu cultural, patrimoniu
imaterial (tradiţii, obiceiuri). (CEMAT, 2001–2010).
Introducere in ecologia
peisajului_Ileana_Stupariu_2012_2013
Curs 2. Peisajul ca resursă. Contextul actual al peisajului. Peisajul în strategiile pe termen lung şi în contextul celui mai recent act
normativ de amenajare a teritoriului din România (2011). O nouă provocare: Convenţia Internaţională a Peisajului
Introducere in ecologia
peisajului_Ileana_Stupariu_2012_2013
Curs 2. Peisajul ca resursă. Contextul actual al peisajului. Peisajul în strategiile pe termen lung şi în contextul celui mai recent act
normativ de amenajare a teritoriului din România (2011). O nouă provocare: Convenţia Internaţională a Peisajului
Introducere in ecologia
peisajului_Ileana_Stupariu_2012_2013
Curs 2. Peisajul ca resursă. Contextul actual al peisajului. Peisajul în strategiile pe termen lung şi în contextul celui mai recent act
normativ de amenajare a teritoriului din România (2011). O nouă provocare: Convenţia Internaţională a Peisajului
Politici de peisaj
Introducere in ecologia
peisajului_Ileana_Stupariu_2012_2013
Curs 2. Peisajul ca resursă. Contextul actual al peisajului. Peisajul în strategiile pe termen lung şi în contextul celui mai recent act
normativ de amenajare a teritoriului din România (2011). O nouă provocare: Convenţia Internaţională a Peisajului
Introducere in ecologia
peisajului_Ileana_Stupariu_2012_2013
Curs 2. Peisajul ca resursă. Contextul actual al peisajului. Peisajul în strategiile pe termen lung şi în contextul celui mai recent act
normativ de amenajare a teritoriului din România (2011). O nouă provocare: Convenţia Internaţională a Peisajului
În draftul prezentat şi discutat în cadrul Congresului IFLA (Zurich, 2001) au fost explicitate
argumentele acestei propuneri, bazate pe recunoaşterea peisajului ca valoare naturală,
economică şi socială ce se transferă către bunăstarea şi sănătatea unei naţiuni.
Introducere in ecologia
peisajului_Ileana_Stupariu_2012_2013
Subiecte
1. Prezentati una din cele doua definitii data peisajului de catre Conventia
europeana Florenta, 2000
2. Enumerati cele cinci dimensiuni date de Conventia Peisajului si prezentati una
dintre ele ( pe scurt)
3. Ce vizeaza politica peisajului
4. Enumerati o conventie mondiala, un acord regional in care se face referire la
peisaj
5. In cadrul carei Actiuni Cemat s-a realizat Ghidul de evaluare a patrimoniului
rural european.
6. Redati pe scurt Convenţia Internaţională a Peisajului.
Introducere in ecologia
peisajului_Ileana_Stupariu_2012_2013