Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
1
ANEUPLOIDIA ȘI IMPORTANȚA EI LA PLANTE
1. Aneuploidia
De asemenea, acest fenomen prezintă o importanță deosebită pentru genetiști în elucidarea unor
probleme legate de conținutul cromozomial, precum și pentru amelioratori în sensul obținerii a
nori surse de variație.
După numărul în plus sau în minus de cromozomi ea se clasifică astfel (tabelul 1.1.):
Nulisomia – este definită prin pierderea ambelor perechi ale cromozomilor omoligi, indivizii
respectivi se numesc nulisomici și compoziția cromozomală este 2n-2.
Monosomia – pierderea unui singur cromozom, indivizii se numesc monosomici, iar compoziția
cromozomală este reprezentată de formula 2n-1
Trisomia – este definită de câștigarea unei copii a cromozomului, indivizii se numesc trisomici,
iar compoziția cromozomială este reprezentată de formula 2n+1.
2
Tetrasomia – definită de câștigarea unei extraperechi a cromozomilor omologi, indivizii se
numesc tetrasomici, iar compoziția cromozomală este reprezentată de formula 2n+2.
În plus față de condițiile expuse mai sus, sunt situații în care mai mult decât o pereche de
cromozomi omologi poti fi implicate în aneuploidie. De exemeplu, în dubla monosomie, se pierde
un cromozom din fiecare pereche a cromozomilor omologi, formula cromozomilor fiind 2n-1-1,
iar în tetrasomia dublă, se câștigă o extrapereche din cele două perechi ale cromozomilor omologi
și formula cromozomilor este 2n+2+2.
Primul studiu de aneuploidie la plante a fost făcut în 1924 de către Blakeslee şi Belling la Datura
stramonium (ciumăfaie). Această plantă are 2n = 24 cromozomi, deci un trisom, cu 24 + 1
cromozomi. Spre deosebire de plantele obişnuite, avea capsulele mai mici, şi ţepi mai mici.
Executând diferite încrucişări au obţinut 12 tipuri de trisomi, adăugând pe rând câte un trisom
pentru fiecare pereche de cromozomi. Toate aveau fenotipuri bine distincte (fig. 1.1.).
Fig. 1.1. Capsula de Datura (ciumafăia) la formele normale diploide(2x) si tetraploide(4x) (sus):
Consecințele fenotipice ale adițiilor cromozomale (aneuploide) la setul diploid si tetraploid
(rândul al doilea) și efectul trisomieiprimare a cromozomului 1 (stânga și dreapta). Brațul stâng
al cromozomului 1 este desemnat prin 1, brațul drept prin 2 (dupa Blakeslee 1934, din
Redei.1982).
3
Mai târziu A.F.Blakeslee (1938) a obținut pe cale experimentală 12 tipuri trisomice (2n=24+1),
care s-au remarcat printr-o vitalitate și fertilitate redusă, capacitatea de germinare a semințelor și
mai slabă etc. Sub raport citologic, cazul de trisomie de la Datura stramoniu este prezentată în
figura 1.2.
La animale, aneuploidia a fost descoperită la Drosophila de către Bridges. Cazul a fost citat la
capitolul referitor la ereditatea sexului, unde s-a prezentat un caz de aneuploidie datorat
nondisjuncţiei primare în meioză a cromozomilor sexului. Din încrucişarea drosofilei femele cu
ochi albi cu masculi cu ochi roşii, au apărut forme neaşteptate, femele cu ochi roşii şi masculi cu
ochi albi. Aceasta din cauză că în urma nondisjuncţiei cromozomilor X au apărut ovule ce aveau
XX şi altele nici unul. Primele, fecundate cu spermatozoizi normali, au produs trisomi XXX şi
XXY. Zigoţii cu autosomi normali dar cu un singur X sau Y au fost monosomi, primii, masculi
sterili, ultimii neviabili.
4
decât tipul sălbatec şi cu fertilitate scăzută; Drosophila triplo IV, din contra, are dimensiunile
corpului mai mari.
Astfel de forme aneuploide au fost studiate şi la alte organisme, în special la plante: ciumăfaie,
tutun, porumb, tomate, cereale. Foarte multe forme aneuploide nu sunt viabile sau, unele viabile
sunt mai greu de sesizat.
Cercetările din domeniul aneuploidiei au o mare importanţă teoretică şi deschid perspective largi
pentru ameliorarea plantelor. Înlocuirea unor cromozomi duce la cunoaşterea importanţei lor
ereditare şi a genelor ce le conţin. Prin aneuploidie se schimbă numărul de cromozomi dar nu şi
grupele de înlănţuire.
Aneuploidia ajută şi la înlocuirea sau adăugarea unor cromozomi de la unele soiuri de plante de
cultură, cu cromozomi de la alte soiuri ce conţin gene valoroase. S-au obţinut în acest sens diferite
forme de cereale superioare unora existente în cultură. La grâu, s-au transmutat cromozomi de la
alte specii ce conţineau gene răspunzătoare de anumite însuşiri (rezistenţă la boli, secetă ş.a.) de
la secară, Aegilops ş.a. La tutun s-au transferat cromozomi de la alte specii apropiate pentru a
imprima rezistenţa la viroza tutunului.
Localizarea genelor pe cromosomi. Formele nulisomice sunt cele mai folosite pentru
localizarea genelor deoarece lipsa unui caracter la o formă nulisomisa duce la concluzia ca acest
caracter se gaseste tocmai pe cromozomul care lipsește.
5
Folosind monosmice la tutun R.E.Clausen si D.R. Cameron (citati de I.Anghel și N.Toma, 1980)
au reușit să stabilească rolul fiecărui cromozom.
Lucrând cu serii nulisomice la grâu E.R.Sears găsește ca la soia Chinese Spring pe cromosomii
4B și 6B se găsesc genele inhibitoare pentru creșterea aristelor, pe cromozomul 3D se află gena
dominantă pentru culoarea roșie a boabelor .
Astfel de linii de adiție la grău sunt sunt foarte numeroase, obținute la E.R. SEARS (1953,
B.C.Jenkins (1966) cand s-a ales drept scop transferul de rezistență la boli, dăunători, secetă,
iernare de la speciile sălbatice (Agropyron, Angilops, Haynaldia) sau cultivate (Secale) la grâu. De
exemplu, transferul cromozomului II al secarei în genomul grăului duce la accelerarea creșterii,
modifică conformația spicului, dar în același timp determină rezistența la Erisiphe graminis. E.R.
Sears (1956, obține la grâu linii de adiția cu cromozomi de la Aegilops umbellulata care manifestă
rezistență la rugina brună.
Modul de a efectua substituția interspecifică a fost elaborată de E.R.Sears (1953) la grâu , dar
ea este valabilă și la alte specii.
Procedeul se bazeaza pe existența liniilor nulisomice care sunt polenizate cu polen de la specia
de la care vrem să transferăm cromozomi. Indivizii F1 sunt retroancrucisarii cu receptorul mai
6
multe generații, până se reconstituie garnitura cromozomală a acestora plus cromozomii pe care
vrem să-i transferăm.
Dezavantajul acestei metode constă în faptul că, pe langă gene valoroase, pot fi transformate și
gene dăunătoare.
Folosind hibridarea intergenerică asociată cu iradiere E.R. Sears a reușit să transforme grâului
un segment de cromozom de la Aegilops, care îi conferă rezistență la rugina brună, iar D.R.Knott
(1966) a transferat la grâu gene de rezistență la rugina neagra de la Agropyron elongatum.
3. Concluzii
Aneuploizii derivă de la numărul de baza care câștigă (2n+1; 2n+2; 2n+1+1) sau pierde (2n-1;
2n-2; 2n-1-1) unul sau mai mulți cromozomi (<n). Nondisjuncția cromozomilor în meioză este
calea pe care apar cel mai frecvent aneuploizii.
7
BIBLIOGRAFIE