41-?*A Vi ROt.

, gYVNAIA
'""21424"' .1 t ktg

CATALOG
ADMINISTRATIA
1
DOMENIULUI
COROANEI
LA

EXPOZITIA
GENERALA ROMANA
DIN BUCURESTI

1906

BUCURESTI
Inst. de Arte Grafice Carol Gobi" S-r I. St. Rasidescu
16, STRADA DOAMNEI, 16
1906

'igatteitigi;
www.dacoromanica.ro s-
 CATALOG

ADMINISTRATIA

DO/v\ENIULUI
COROANEI
LA

EXPOZITIA
CiENERALA ROMANA
DIN BUCURESTI

1906

[i]
BUCURESTI
Inst. de Arte Grafice Carol Gobl" Sr 1. St. Rasidescu
16, Strada Doamnel, 16
1906.

www.dacoromanica.ro
 A UTOR..
V0 Lh..qyaorza,ii.,4K..acza:

INTRODUCER

rintr'o spontana si ccilduroasei initiative par-

la»zentara, X. S. Regele a devenit, in mud
1884, cel mai mare agricultor din tarn.
Alunci s'a instituit pomeniul Coroanei, mai mare
prin inaltele vederi ce se aplica pe doinsul, deceit prin
intinderea bunurilor ce-1 compun.
Admizzistratiunea acestei Institufiuni not a fost incre-
din(ata, dela creatiunea ei, Donznului ..7oq Kalinderu,
Doctor in drept dela Universitatea din Paris si Con-
sil ier onorar al Inaltei Curti de Cascgiune.
Multumitct principiilor de care a fost neintrerupt
calauzite institutiunea Domeniului Coroanei, se poate
a firma di (ara a facut multe progrese izvorite din pilda
ce a dat.
Se stie ca nu e nimic mai convingator, mai ales
pentru onzul cu carte pu(inci, ca exemplul care vor-

7
besle ochilor. Taranul nostru imiteaza ceeace vede ca

www.dacoromanica.ro
e bine, dar nici odatei nu cuteazci sit is o inifiativei,
orceit de malt i s'ar arguinenta, si orccit i s'ar pcired
de inteleasci.
Pentru instruirea poporului, Administrafia Dome-
niului Coroanei a practical dar pe o scars intinsci,
pilda in exploatare, ca si in culturi, si a cciutat sac
fie in acest chip o scoald de agriculturd si de silvicul-
turd cu industriile lor.
* *

Domeniul Coroanei se compune din 12 mosii, dintre

can 6 de camp, 5 de munte si 1 in regiunea colinelor,
in suprafafci totalci de 129.721,4691 ectare. Din acestea
sunt :
49.456,8161 ectare agricole si
80.264,650 , acoperite cu pcidure.
Administrafia centrald e in Bucuresti, si are trei
secfiuni :
1) Silvicultura.
2) Agricultura.
3) Contabilitatea.
Cele d'inteli cloud se ocupd, pe ldngci lucrdrile cu-
rente si controlul neintrerupt at operatiunilor si al
personalului, sub nemijlocita direcfiune a Administra-
lorului, cu planurile de exploatare agricolci si cane-
najamentele silvice, cari se fac si se aplicci de ser-
viciile exterioare.

8
www.dacoromanica.ro
SPIrr.12. Oirn- 3t
rtp

-o
;

-
.;AC ..4;
P'
.

17. 01
. a-iett

.L:.e49, ..1,

Vedere de pe Domeniul Borca din jud. Suceava.

www.dacoromanica.ro
Yoe du Domaine de Borca, deFartment de Suceavas
 Serviciul exterior e impar(it in 11 circunzscriptiuni,
pose fiecare sub conducerea unui sef, agricultor sau
silvicultor, care atcirna direct de Administratorul Do-
meniului Coroanei si luereaza dupa proiectele si bu-
getele aprobate de dansul.
In fiecare an mai multi agen(i superiori fac, Im-
preund cu Administratorul, calatorii de studii, mai cu
ui in provinciile invecinate, care se aseamana en
Romania ca pozi(ie geograficci si chiar ca poputa(ie.
Fiecare circumscriptiune e inzestrata cu o bibliotecci
de opere speciale. Administratorul da func(ionarilor,
atat verbal, in desele sale inspectiuni, cat si prin or-
dine circulare, instruc(iuni amanun(ite privitoare nu
numai la serviciu, ci si la educatiunea, cullura si
prosperarea inaterialci a poporului. 0 parte din aceste
indrumari a apeirut in volum, cealaltd e sub tipar.
laid ccileva din subiectele acestor circuleiri :

1) Infiintarea muzeelor agricole si silvice.

2) Introducerea gimnasticei in scoale.
3) Introducerea corurilor scolare.
4) Introducerea lucrului manual in scoale si cladirea
at elierelor.
5) Introducerea exercitiilor militare in scoale.
6) Infiintarea albin5ritului.
7) Insemndtatea drapelului scoalei.
8) Datoria agentilor Domeniului Coroanei de a se in-
teresa do viata social5 si culturala a satenilor.
9) Infiintarea de societati culturale.

10

www.dacoromanica.ro
 10) Cultura pomilor roditori.
11) Introducerea asolamentelor in agricultur5.
12) Cultura plantelor de nutret, in vederea secetei.
13) Desvoltarea sentimentului religios la tarani.
14) Statistici agricole §i silvice §i amenajamente.
15) Cultura cartofilor.
16) Cre§terea vitelor §i infiintarea de pA§uni artifi-
ciale.
17) Cre§terea caprelor.
18) Infiintarea Casei de pensiuni §i ajutoare a func-
tionarilor Domeniului Coroanei, impreuna cu regula-
mentul ei.
19) Laptarii, §coale de laptgrie §i insemnatatea in-
dustriei laptelui.
20) Distribuirea carticelelor din biblioteca popular5.
a Domeniului Coroanei, astfel ca satenii sa dobandeasca
gust de cetit §i sa se poata folosl de cele ce citesc.
21) Acordarea de lemne gratuit la comune §i lucui-
tori pentru poduri, fantani publice, case, etc.
22) Cladirea &ate unei case taranWi pe fiecare do-
meniu cu Coate anexele ei, spre a servi ca model locui-
torilor.
23) Introducerea §ez5torilor.
24) Infiintarea cursurilor de adulti.
25) Ingr5§area campurilor.
26) Infiintarea teatrului satesc.
27) Intinderea culturii canepei §i inului.
28) Despre contra ctele agricole, in care s5 se pre-
vaza diferite obligatiuni folositoare locuitorilor, ca :
cultura cartofilor, arborilor roditori, canepa §i in, clan-
duli-se s5manta gratuit.
29) ]ntrunirea agentilor Domeniului Coroanei in fie-
care an pe un doineniu.
30) Infiintarea de gradini §colare, in care sa se cul-

11

www.dacoromanica.ro
tive cu elevii cereale, plante de nutret, legume, flori,
etc., qi premierea celor mai bune.
31) Introducerea concursurilor de vite intre locuitori
pe toate domeniile.
32) Distribuirea gratuita de pueti la locuitori, qcoale,
biserici i autoritati, §i supravegherea plantfirii lor.
33) Incurajarea societatii < Steaua >, care publics car-
ticele populare.
34) Serbarea zilei de 10 Mai in mod cat mai stra-
lucit, pentru ridicarea sentimentului iubirii de Patrie
§i de Dinastie,
35) Subscriere la ridicarea monumentului lui don
Creanga >, pentru a desvolta in popor recunotinta
catre ale§ii neamului §i datoria de a contribul cat de
putin la perpetuarea memoriei lor.
36) Asemenea pentru monumentul poetului V. Alexandri.
37) Despre asociarea locuitorilor pentru a cumpara
garnituri de treer, mori, batoze de porumb, etc.
38) Vanzarea in comun a produselor recoltate de lo-
cuitori.
39) Introducerea culturei castanului alimentar.
30) Culture viei.
41) Asigurarea vitelor satenilor.
42) Instructiuni privitoare la societatile culturale-
economice.
43) Asigurarea lucratorilor contra accidentelor dela
treer, mori, ateliere, pluguri cu aburi etc.
44) Supravegherea sanatatii locuitorilor §i vitelor
i combaterea epidemiilor, endimielor §1 epizootiilor.
45) Hrana taranilor §i introducerea cuptoarelor de
pane comune.
46) Instructii §i statute (pentru Ea pune societatile
economice de acord cu Legea Bancilor Populare.

12

www.dacoromanica.ro
 t
17

'2
..,4. .et'

...-222-4,

'V. tt.A
't / .1' 13 ,
S

9,,d
-1-ertg215.41:. -150a a..10

lidministratorul Dom. Coroanei (land sfaturi locuitorilor frunta§i din comuna DobrovM, jud. Vas lain.
L'Administrateur du Domaine de la Coaronne donnant des consells aux notables de Is commune de Dobrovetz, departement de Vaslui.
www.dacoromanica.ro
 47) Introducerea plantei Soya-hispida in cultura si
hrana locuitorilor.
48) Cu ltura hameiului.
49) Introducerea ortografiei Academiei Romane in
corespondentA si acte.
50) Incetarea asigurarei construetiunilor si culturilor
si crearea unui fond special pentru acoperirea pagu-
belor eventuale.
51) Inzestrarea tuturor domeniilor cu pompe si u-
nelte contra incendiului si instruirea personalului, care
va da ajutor si locuitorilor.
52) Combaterea .pebrinei., care bantue viermii de
matase.
53) Instructiuni pentru intocmirea monografiilor do-
meniilor, scoalelor si bisericilor.
54) Musuri pentru ajutarea satenilor lipsiti din cauza
secetei.
55) Cultura plantei furagere cConsuda >, a napilor
porcesti si a sorgului, care rezista mai bine secetei.
56) Noui instructiuni pentru crWerea gilndacilor de
matase si pentru plantarea duzilor.
57) Ingrijirea si vanzarea fructelor, fragilor, cApsu-
nilor, vanatului, etc.
58) Executarea diferitelor constructii in regie dupd
planuri facute de agentii MOO.
59) Teatrele de adulti.
60) Instructiuni despre tinerea conferintelor si se-
zatorilor.
61) Pepiniere de pond roditori.
62) Protectiunea pasarilor folositoare siintroducerea
cuiburilor artificiale in gradini, etc.
63) Marcarea vitelor.
64) Infiintarea unui fond sanitar pentru muncitorii
Domeniului.

14

www.dacoromanica.ro
 Se incuragiazd de asemenea agentii, cari publica
articole in revisle si in ziare speciale, sili se imprima
pe socoteala Donzeniului Coroanei chiar lucrciri mai
marl.
Tot pentru instruire, agen(ii se intrztnesc od ad pe
an pe unul diu domenii, si, cu aceasta ocaziune, schintbd
idei si studiazci culturi, experien(e si diferite cestinni
agricole, silvice, sau de interes obstesc.
Aceste intruniri, al caror program de Meru se st'l-
bileste mai ' nainte de Administrator, dupci ce ia cu-
nostin(ci de propuwerile agentilor, conslituesc un ade-
vcirat consiliu de per fec(ionare pentru lot ce priveste
agricnitura, silvicultura si cestiunile tecnice.
In total, personalul numcird 934 de insi, afard de
zivasi si de muncitorii toc»zili pe stagiune sau cu bu-
cata. Pentru personalzd salariat cu mai mull de 60 de lei
lunar si pentru pcidurari, Administratia Domenittlui
Coroanei a infiln(al, la 1 Aprilie 1900, o Casa de pen-
siuni si ajutoare, alintentata din dobanda capitalulni
ei, din subven(ia Administratiunii si din re(ineri din
lefurile impiegatilor. Aceastei Casa dispune azi de viz
fond de 450.000 lei.
Ceilal(i muncitori sent asigurati de Administrafie
contra accidentelor la treerat, in mori, la plugul cu
aburi etc. Afara de aceea, flecare Doineniu e inzestrat
cu o mica farmacie, din care se clan ajutoare ur-

- 15

www.dacoromanica.ro
genie in caz de accidente, si medicamente gratuite in
caz de boald. Pe do»teniile, pe care industria e mai
desvoltatd, Domeniul Coroanei tine chiar un medic,
insarcinat cu cdutarea lucrdtorilor. A infiintat tot -
deodatd un fond sanitar, si a luat o dispozitiune,
dupd care muncitorii sunt (inuti a depune o parte
anumitcl din cdstigul for la econontie, in deosebi la
Banat populard din localitate.
Unele circumscriptiuni sunt imp artite pentru mai
blind exploatare, ca si pentru inleznirea controlului, in
mai »zulte sectiuni sau fertile, legctte prin linii telefo-
nice. Fiecare sectiune e impartild in tarlale, deosebite
prin linii si drumuri, pe cari s'au plantat diferiti
arbori pe unul sau cloud rel nduri. Afarci de acestea
s'au santuit hotarele si s'au plantat cu arbori, cum
s'a Mad si la ferme si casele administrative, in ju-
rul ccirora s'au pus perdele de protectiune. Intin-
.derea acestor plantatiuni pe toate domeniile e azi de
.2150 kilometri. Toff arborii s'au luat din pepinierele
proprii ale Administratiunei, din care se dau gratuit
i locuitorilor mii de pomi roditori, pentru infrumuse-
larea si asanarea satelor si a gospoddriilor tor.
Domeniile find arendate de Stat cand s'a infiintat
Domeniul Coroanei, exploatarea in regie a inceput mai
rziu si treptat dupd cum urzneazci :

16

www.dacoromanica.ro
 _

P .

.r4.3r
&, .

n
r..r.:2 5
ft?: AP

4 . =. k..64 .
:L :
.
21.
u
*4- 2,
°

Vagina cu aburi lucrAnd cu t616lugril §i grapa pc Domeniul Ru§etu din jud. Brhila.
Machine a vapeur actionnant une herse sur le Domaine de Ruset, departement de Braila.
www.dacoromanica.ro
 De munte.

1) Sabasa-Farcaot, jud. Suceava. E numai padure care se da

in taiere.
Padurea se da, in taiere
2) Mdlini, jud. Suceava . . f Mosia--=4596000 ectare . 1906
1 Mosia 1886
3) Bicaz, jud. Neamtu
f Padurea 1894
4) Ba0eni, jud. Prahova 1894
5) Borca, jud. Suceava 1898.

In regiunea colinelor.
6) Dobroulf, jud. Vaslui. Padurea si mosia , 1886

De camp.
7) Cocioc, jud. Ilfov . 1893
8) Gherghita, jud. Prahova 1893
9) $egarcea, jud. Dolj . 1899
10) Riwttt, jud. Braila 1899
iul Trupul Sadova 1499
11) Sadova, jud. Dolj
) » Ocolna-Coclitu 1902
12) Domnifoc, jud. R.-Sarat 1903

/iota. Padurile de pe domeniile de camp s'au luat odata cu

partea agricola in regie.

Pe cele 49.456,8191 ectare de peimeint arabil, se face

o culturci rationalei, intemeiatei pe asolamente potri-
vite terenului si imprejurcirilor locale. Toate masinile
si uneltele agrieole sunt de cele mai not sisteme si alese
in vedere de a face, areituri adelnci si de a cur* bine
solul. S'au cumpeiral asemenea sapte pluguri cu aburi,
sistem Fowler Cu cloud masini,si se intrebuinfrazei numai

-- 18

www.dacoromanica.ro
seminfe selec(ionate si Pxperimentate in compurile de
experien(ci. Astfel de canzpuri sunt pe fiecare domeniu,
pentru a incerca toldeodata not varietei(i de plantei si
a rezolva problem, care intereseaza agricultura (Ord
in genere.
Administra(ia Donteniului Coroanei a can't si are
aceeas grijet de a ajunge, prin lucrari apropriate, la
amendarea si la ridicarea valoarei solului. Astfel a
executat mai multe secciri de mlastine si de bal(i, a
facut irigafiuni, cari au dat culturei suprafete in-
sentnate mai 'nainte neproductive si unele chiar vd-
icimcitoare sancitalii publice. A inceput pretutindeni
sd intrebuinleze ingrcisciminte, fcirci care produclittnea
nu se poate ridica la maximum si mai ales nu se
poate menline. Ingrasarea se face peinci acum numai
pe intinderi mici, pcinci cand se va sti ce fel de in-
grcisare reclamci fiecare parte.
A mai facut drumuri si sosele, atilt in interesul
iransportului produselor proprii, cot si in at locui-
torilor, cOrora le trebuiet adesea prey mull limp pane
sd ajungei la garci sau la locul de desfacere mai apro-
piat. A ajutat in mai multe par(i,prin donarea lemna-
riei, a infiinlet poduri, cari au sccipat locuitorii de dese
intreruperi de comunicapoti, precum si de nevoia de
a face ocoluri obositoare pentru a gasi un vad.
A farci:de cereale se cultivet plante textile, inclustriale si

19

www.dacoromanica.ro
conterciale, cum si vi(a de vie. Aceasta din urntei formeazei
seciuni deosebite pe donieniile mai proprii si mai maxi,
cum sunt Segarcea si Sadova din jud. Doljiu, unde
s' au felcut instalqiuni perfec(ionate pentru productiunea
vinului si pentru pcistrarea lui in bune conditiuni, asa
Inca t calitatea sa set se anteliore,ze regulat in propor-
iune cu anii. La Segarcea plantaffile de vide altoite an
pawl acum o suprafa(ci de 78 ect., iar pepiniera de vide
antericane si de altoi ocup et 45 ectare. La Sadova s' a
plantat vita indigenes in nisipuri pe :120 eel., in care
e apciratet contra filoxerei.
Plantctrile de vie .se urmeazd en activitate, trans-
formcind astfel suprafek neproductive intinse in tere-
nuri roditoare.
Se mai practices' din ce in ce mai mull sericicullura
si apicultura, cautand a le reintroduce prinlre seiteni,
ca ci mettasea e un element necesar al costumelor na-
tionale, si atat borangicul cat si gogosii uscafi, pot set
ajungd a fl exporta(i in cantitaii marl, cum era cu
vre-o 60 de ani inapoi.
Jar pentru a intezni scitenilor despuerea gogosilor
se vor in fiin(a in curcind una sau douci filaturi mici.
Fiecare domeniu e inzestrat cu cicidirile si ecaretele
necesare unei exploatatiuni moderne, toate construite
dupes ultimele progrese ale tecnicei. Mai sunt apoi nume-
roase instalaiuni industriale, agricole si silvice, iar

20

www.dacoromanica.ro
 .c.
° n ...re..

4 °
-.,

;;10.01111113-'..
411gF.'e
774"1:4.W7
re.
.

.
'14' .7' ^

Stop Sria de pe Domeniul Coroanei Cocioc din jud. 111ov.

Kueherie sur le Romaine de In Couronne Cocioc, ddpartement Winn.
www.dacoromanica.ro
electricitatea e intrebuin(alci in multe parfi, atcit ca pu-
tere ntotrice, cat si pentru lumina.
Suma cheltuita pcina acum pentru constructiuni se
ridica la 10.000.000 lei. In masini si instrumente per-
fec(ionate s'a intrebuin(at 1.500.000 lei.
Asemenea se dd o deosebita aten(iune cresterii ani-
malelor si imbunatafirii vitelor locuitorilor. In scopul
din urmci se pune gratuit la dispozitiunea for repro-
dual tori si se organizeaza concursuri anuale de vile pe
fiecare donzeniu, cu premii date de Domeniul Coroanei.
Domeniul Coroanei dispune de 6.800 capete de vice
in valoare de aproape 800.000 lei, dintre care o bund
parte e destinala numai pentru prcisild.
In vederea culturei intensive ce se face, cresterea vi-
telor se practicd cu tot viu interes. Pe lcingcl imbunci-
ta(irea raselor indigene prin selegiune, brand si in-
grijire deosebitcl, s'au adus pe fiecare domeniu repro-
ducatori streini din toate specille de animate.
In alegerea for s'a pint seamci de scopul urntdrit,
care e determinat de trebuinkle domeniului si de cerinfele
comerciale. Astfel pe domeniul qegarcea s'a infiin(at
o herghelie mai mare in care se crest cai de l/2 sange
englez si cai de trac(iune, de rasa percherona si ar-
deneza. Se crest si cai arabi sau anglo-arabi, spre a
servi ca reproducatori in folosul satenilor.
Din rasa bovina s'au adus tauri si vaci de Algau

22

www.dacoromanica.ro
la Ldptdria dela Peris, de pe domeniul Cocioc, iar la
celelalte mosii se creste rasa Pinzgau si in deosebi rasa
moldoveneascci.
Tot asa, se in of si porci in nunicir mare, alesi
din cele mai bone rase, ca Merinos, Yorkshire, Manga-
li(a si allele..
Induslriile anexe agriculturei, ca lciptciria, franghie-
ria, oldria, atat Vircineascd cat si mai find, (igldria,
impletiturile in richild si allele, progreseazd pe zi ce trece.

Pddurile cu o suprafa(a de 80.264,6566 ectare, care

surd nu nunzai un izvor de bogettie,ci si o podoabd a do-
meniilor, se exploateazd duper-, amenctjanzente aprobate
de Ministerul .Agriculturii, Industriei, Conzerciului si
Domeniilor, si decrelate de M. S. Regele. Pentru o
mai lesnicioasd exploatare s'au construit cdi ferule
funiculare, drumuri, candle si alte mijloace de tran-
sport, iar pentru a ridica mai mull valoarea comerciald
a lentnului, s'au flout numeroase instalatiuni si s'au
introdus diferite industrii.
Pentru desvoltarea exploalcirei pd durilor, Administra-
(iunea Domeniului Coroanei s'a servit de vevhia firma
G. Eichler, stability in (ara romaneasea de mai bine
de 20 de ani si cu care Donzeniza Coroanei a fost dela
inceput in rela(iuni de afaceri, mai ales pentru lenul
de resonan(ci adicd a scandurilor sub(iri pi elastice,
care infra in construcfiunea pianelor, vioarelor, etc..

23

www.dacoromanica.ro
Fabricarea acestui articol s'a dezvoltat in vremea din
urtnci in Ord, gra(ie in mare parte exemplului dat de
Domeniul Coroanei.
Astazi se produc pe domenii afara de lemn de lucru
si de construc(ie, scdnduri de resonan(d pentru piane,
si, tot cu concursul firmei de mai sus, s'au inflintat ate-
Here si fabrici pentru mobile de tot felul, pentru obiecte de
gospoddrie, unelte de lucru, judirii de copii, petpusi si
altele.
Scandurile de resonanfd se exporteazd in cantitdti
tot mai mari in Franca, in Anglia si in America.
Fabrica(iunea de jucetrii si de petpuqi dateadi numai
de 6 Zuni. S'a luat pildd dela orasul Nurnberg si im-
prejurimile lui, unde aceasta fabricaciune foin (a
un mijloc de cetqtig pentru mul(i locuitori.
Prin introducerea acestei industrii s'a dat ocupa-
fiune femeilor gi copiilor din cat. Gdinesti de pe Do-
meniul Malini, care nu pot munci la peidure sau in
ferestrae. Rind acunt lucreazd peste 80 de MO si fete
cari an terminat cursurile scolare, sub conduce. rea unor
maestri straini adusi pentru a-i initia si invci(et.
Au fost multe greutd(i, dar au fost invinse prin std-
ruin(a aceleiasi firme, aga in cat e speran(a di in
curd nd se va reduce importul acestui articol care se
aduce Inca in cea mai mare parte din strdindtate.
Ca si in celelalte ateliere s'a dovedit si ad, din judi -
riile sipdpusile fdcatc cu caracter rontanesc, cd (dranul

24

www.dacoromanica.ro
 r

itI
t

° 14 r .

.) d,,r..... 4
, r

.
4...._
...., 7 , re I
:I

Interiorul atelierului de ceramics de pe Domeniul Coroanei Cocioc din jud. Ilfov.

interieur de ('atelier de ceramique du Domaine de la Couronne Cocioc d4partement d'Ilfoy.
www.dacoromanica.ro
roman e indema natec in industrie, si ca dac,d e bine
indrumat ajunge a fa un vrednic luorcitor industrial.
Aceastd destoinicie o arald si modelele si reproduce-
rile de scol si biserici, lucrate tot de midi (drani de pe
Domenii, si epuse in Pavilionul Domeniului Coroanei.
In rand cu acestea, se urmcireste cu acelas interes
regenerarea pddurilor si in deosebi plantatiunite, pen-
tru care s'au infiin(at numeroase pepiniere pe toate
domeniile. La Sadova s'au plantat cu salccim pe o su-
prafa(a, de 816900 ectare nisipurile sburcitoarecari ante-
nin(au set acopere terenuri de culturd transforman-
du-le in pciduri cari dau de pe acum un venit destul
de imemnat.
lndustriile silvice si cele agricole, Ca : lciptdria, frara-
gheria, olciria, cera.nica, (igldria, impletiturile de ri-
child, sunt in plind dczvoltare. La intemeierea for s'a
avut in vedere atat sat, nii, ccirora li se oferd ast-
fel not mijloace de castig, cdt si copii for care sunt
pri»zifi la invd(dturd. Uno, z li se dd chiar indemni-
satie pentru a-t atrage la ac ste meserii, cari sunt tot
Mat, dacci nu mai rentabile cc: agricultura. Multi din-
tr'ansii care ies calte, trec pe cite domenii ca ajutoare,
sau lucreazd la particulari ; il(ii exercitcl chiar mese-
ria pe socoteala lor.
* *

In ce prireste pe locuitor', Domeniul Coroanei poarta

aceeas grijd ridicdrii for tnateriale, cat si intelectuale

26

www.dacoromanica.ro
si morale, prin agenfii 80, cari aunt Romani, alesi
printre cei mai buni absolventi ai scoalelor zpeciale
superioare din (arts si din strclincitate.
Multi dinteinsii aunt flu de sciteni, asa cd se simt
cu ata t mai datori a-i ajuta cu fapta si cu vorba in
Coate imprejurarile.
Pe de altd parte Administratorul, nu inspecteazit n. -i
un domeniu, farts a vizita si stabilimentele cullurale
si industriale, Icird a se interests de aproape de Ire-
buinfele for si a se intre(ine cu locuitorii, dandu-le tot
felul de povete folositoare. De asemenea, orce inau-
gurare de scoalci, biseric 'd, prima' rie, stabilimente indu-
striate, s'a fdcut cu solemnitate si in prezen(a Adinini-
stratorului, care a rostit cafe o alocutiune potrivitci.
Parte din aceste discursuri au apcirut, in traducere
franceza, in volumul intitulat Patrie, Educatiori et
Travail", iar parte aunt sub preset, avand de stop in-
struirea (dranului. In ele se aratcl, cu cdldura ce dd
dorinp, de a face binele ,Si de a fl folositor,insemnci tatea
scoalei si a bisericei. In acelas mod fericit sung dezvol-
tate si alte invd(aturi priviloare la datoria cetegenilor,
a invtitdtorilor, preotilor, primarilor, pentru a ft de
adevdrat folos (dr ii.
Nu s'a crutat nici o cheltuialci pentru a inzestra sa-
tele de pe dont2nii cu cicidiri de scoald, biserici, pri-
mdrii, teatre s dtesti, indemnand totdeo .atd pe locuitori
sa is parte la societcifi, culturale, bib",oteci, banci popu-

- 27

www.dacoromanica.ro
dare, qezcitori, ateliere, gradini qcolare,cursuri de adul(i,
infirmerii si alte institigiuni,infiintate de Domeniul Co-
roanei si ,nenite a contribui la dezvoltarea generald
Bei nci populare si societeiti de econontie s'au inflin(at
pe Domeniile Coroanei inca acum 10 ani, adicei inainte
cle inceperea puternicului curent pentru rcispeindireo for
Este un minimum de culturci generald, de care tre-
'bite set se bucure masa popula(iunei, atett agricold cat
orciOneascei, pentru ca o naptne sei ajungd la o
buna stare de desvoltare economics. in adeveir nu exists
.exemplu, mai ales in epoca noastrd, de popor fara cul-
turd care ar fi ajuns la bund stare.
Indemnele si recontanda(iunile M. S. Regelui, si in
a doua linie consideratiunea aceasta, au calciuzit Ad-
ntinistrafia Domeniului Coroanei in ac(iunea ei.
Suma cheltuita pentru construcfii de folos obgtesc se
idicei la aproape 1.200,000 lei, iar pentru ajutarea
4coalelor bisericilor, primeiriilor si celorlalte aqezdminte,
la 300,000 lei, in care intrd si prentiile date invciptori-
ior §i preo(ilor. 0 sums destul de inseannatd se mai
intrebuinfeazd anual la intre(inerea fiilor de seiteni in
4coalele de meserii, seminare, licee etc.
Domeniul Coroanei si-a Nat de stop de a forma un
numeir indestulei tor de muncitori cu cunostinfr prac-
tice desvoltate, cari vor puteet getsi ocupatiuni perma-
nente cu salarii bune. Deocamdalci se formeaza uce-
nici in Mph:trate dela Peris si Segarcea, la viile din

28

www.dacoromanica.ro
,S'egarcea si in diferitele ateliere ale Domeniului. In
curand se vor infiinta pe domeniile agricole cele mai
mari cote o mica scoaki a gricolet
Pentru desvoltarect intelectuala a locuitorilor si pen-
tru a raspandi cunostintele folositoare printre ei, Do-
meniul Coroanei publicci o bibliotecei popularet in care-
au apetrut pans azi 42 de ccirticele, costand peste.
70.000 lei. Aceste ccirticele se impart gratuit scitenilor..
Mai Coate aceste scrieri au cute o prefata de Admini-
stratorul Domeniului Coroanei prin care se arata in-
semzzcitatea fleceireia.
Spre a indeplinst pe o scary mai mare opera de-
propagarea progreselor culturale ce urmdreste, Dome -
niul Coroanei a luat parte, dela infiinfarea sa, la.
toate expozitiunile nafionale, ca ale Cooperatorilor
in Bucuresti si Craiova, la mai multe expozi(iuni ju-
detene, ca la Vaslui, Braila, Craiova, la Expozifia So-
cielcifii de stiinfe, a Societatii A grare, in fine la Expo-
zifiunea generalci romance din acest an, si in stretinet tate-
la Expozi(ia Universals din 1900 din Paris. La toate-
a primit nenumarate recompense.
In sfarsit, activitatea AdministraVei Domeniului Co-
roanei se intinde asupra intregii vie(i rurale,implinincr
peirintestile dorin(i ale MM. LL. Regelui si Reginei.
Bucuresti, 2 Septemvrie 1906.

UU
29

www.dacoromanica.ro
 .

so , ..3/4. ,

.s `' 1
,.. A c;

-/W.,'
,. ' R'.°
. . , Ittl
g :, ...'" V.
7;

r .,: ' ri..., A, I.

.

;-, 4'
I
- ^
.

lr.'
...zw .,-40,, . -edi..
' 1 n

, : 0 ' .:0 . .
° co
. , Po .
ig
'

°
ti

,ros
qa 3 \ W. ';

Ir. a/5 a

Vizita AA. LL. Regale Principilor tlostenitori ai Romtmiei la Domeniul Mini, August 1901.
www.dacoromanica.ro
Visite de Leurs Altesses Royales,les Princes Hdritiers sur le Domaine de Mali., Acodt 1901
1

NR

INTRODUCTION

ar suite d'une initiative parlementaire, spon-

tande et chaleureuse, S. )1'. le Rot devint, en
ran 1884, le plus grand agriculleur du pays.
C'est alors que fut institue le 2omaine de la Cou-
ronne, plus grand par les hautes vues qui y sont
',lases en application que par l'etendue des terres qui
le composent.
L' Administration de cette _Institution nouvelle a die
confiee, depuis sa creation, a Monsieur Jean Xa Un-
der°, docteur en droll de la Faculte de Paris, et Con-
seiller honoraire de la Haute Cour de Cassation.
Grace aux principes qui ont constaminent servi el
servent de guides a l'Institution du Domaine de la
Couronne, l'on peut affirmer que le pays a realise de
Brands progres dus a l'exemple qu'elle a donne.
On sait qu'il n'est rien de plus convaincant, surtout

31

www.dacoromanica.ro
pour rhomme peu &laird, que l'exemple parlant aux
yeux. Notre paysan finite ce qui lui parait bon, mais
it n'ose jamais prendre une initiative, aussi compre-
hensibles et clairs que soient pour lui les arguments
de ceux qui cherchent a le convaincre.
Pour instruire lc peuple, l' Administration du Do-
maine de la Couronne a done, sur une grande, dchelle
preche par l'exemple dans rexploatation aussi bien que
dans les cultures, et a cherchd a devenir ainsi une
ecole d agriculture et de sylviculture avec leurs industries.
Le Domaine de la Couronne se compose de 12 ter-
res dont 6 de plaine, 5 de montagne et rune dans
la region des collines, avec une superficie totale de
129,721,4,691 hectares, dont
49,456,8,191 h. arables, et
80,264,6,j° couverts de forets.
L' Administration centrale se trouve a Bucarest, et a
trois sections :
1) La sylviculture,
2) L'agriculture,
3) La comptabilitd.
Les deux premieres, en dehors des travaux courants
et du contrOle ininterrompu exerce sur les operations et
le personnel, sous la direction immediate de r Admini-
strateur, s'occupent des plans d'exploitation agricole et
des amenagements forestiers faits et appliqués par les
services exterieurs.

32

www.dacoromanica.ro
.6.
::,; Tf....-- - -4r...v
0

pls'stx
NV.

PINP+.- ;

"

A tl 7
°
' : ,
f:
C

cann ,41i k ,;: ; 04_

c.F41--1 411'4 !trill**

--". 6

Elevi Maud exerciOi militare inaintea §eoalei Lin Dobrovdt, jud. Vaslui.
www.dacoromanica.ro
Eleves faisant des exercices militaires devant recole de Dobrovatz departement de Vaslui.
 Le service exterieur est divise en 11 circonscriptions
mises chacune sous la conclude d'un chef, agriculteur
ou sylviculteur. Ce chef depend directement de l'Admi-
nistrateur du Domaine de la Couronne, et travaille
d'apres les projets et les budgets approuves par ce
dernier.
Tous les ans plusieurs agents superieurs font, avec
l'Administrateur, des voyages d'etudes, surtout dams les
provinces limitrophes qui ont quelque ressemblance,
sous le rapport de la position geographique et meme
sous celui de la population, avec la Roumanie.
Chaque circonscription est dotes d'une bibliotheque
douvrages speciaux. L'Administrateur donne aux tone-
tionnaires, tant verbalement,pendant ses frequentes
inspections,que par ordres circulaires,..des instruc-
tions detainees avant trait, non seulement au service,
mais aussi a l' education, a la culture et a la prospe-
rite materielle du peuple. Une partie de ces instruc-
tions a pare en volume, et l'autre est sous presse.
Voici quelques-uns des sujets de ces circulaires :

1) Creation de musses agricoles et forestiers.

2) Introduction de la gymnastique dans les ecoles.
3) Formation de chceurs scolaires.
4) Introduction du travail manuel dans les ecoles et
construction d'ateliers.
5) L'introduction des exercices militaires dans les
ecoles.
6) Creation de ritchers.

34

www.dacoromanica.ro
 -7) L'importance du drapeau scolaire.
8) Le devoir des agents du Domaine de la Couronne
de s'interesser a la vie sociale et culturale des villageois.
9) La creation de societes culturales.
10) La culture des arbres fruitiers.
11) L'introduction des assolements dans l'agriculture.
12) La culture des plantes fourrageres en vue de la
secheresse.
13) Le developpement du sentiment religieux chez
les paysans.
14) Statistiques agricoles et forestieres et amenage-
ments.
15) La culture des pommes de terre.
16) L'elevage du Mail et la creation de Ares arti-
ficiels.
17) L'elevage des chevres.
18) La creation de la Caisse de pensions et d'assis-
tance des fonctionnaires du Domaine de la Couronne,
avec son reglement.
19) Laiteries, ecoles de laiterie et importance de
l'industrie du lait.
10) La distribution des brochures de la bibliothe-
que populaire du Domaine de la Couronne, de fagon
a ce que les villageois acquierent le gout de la lec-
ture et puissent tirer profit de ce qu'ils lisent.
21) Offre gratuite de bois aux communes et aux-
habitants pour la construction de ponts, de fontai-
nes publiques, de maisons, etc.
22) La construction d'une habitation de paysan
avec ses annexes sur chaque domaine pour servir de
modele aux habitants.
23) L'introduction des reunions du soir (veillees).
24) La creation de tours d'adultes.
25) L'emploi des engrais dans les champs.

35

www.dacoromanica.ro
 c
..

°0A

-2. _,
`. rt,' "S.

ete.. .,
. ,
: . "-if

Use6torul de fructe pe Domeniul Coroanei Gherghita din jud. Prahova.

Four a s&her des fruits, www.dacoromanica.ro
sur le domaine de la Couronne Gherghitzadepartement de Prahova.
 26) Fondation de theatres villageois.
27) Extension de la culture du chanvre et du lin.
28) Sur les contrats agricoles avec les habitants,
qui devront leur imposer des obligations utiles, pour
eux, telles que : la culture des pommes de terre, des ar-
bres fruitiers, du chanvre et du lin, dont les semences
seront offertes gratuitement aux paysans.
29) La reunion annuelle des agents du Domaine de la
Courone, dans differents domaines.
20) La creation de jardins scolaires pour y pratiquer
avec les eleves la culture de cereales, de plantes four-
rageres, de legumes, de fleurs, etc. avec des recom-
penses decernees aux meilleures.
31) L'introduction des contours de 'Detail parmi les
paysans sur tous les domaines.
32) La distribution gratuite de plants aux habi-
tants, aux stoles; aux eglises et aux autorites, et la
surveillance exercee sur la fawn de les planter.
33) Encouragement de la societe «Steaua ) qui pu-
blie des brochures populaires.
34) La celebration du jour du 10 mai de la maniere
in plus eclatante pour le developpement du sentiment
de l'amour de in Patrie et de la Dinastie.
35) Souscription pour Perection du monument de I.
Creanga, afin de developper dans le peuple la reconnais-
sance envers les elus de la nation, et le devoir de con-
tribuer autant que possible a perpetuer leur memoire
36) Souscription pour le monument du poke V. A-
lexandri.
37) Sur l'association des habitants pour l'achat
d'appareils de battage, de moulins, d'egraineurs de
mais, etc.
38) Vente en commun des produits recoltes par les
habitants.

37

www.dacoromanica.ro
 38) L'introduction de la culture du chataignier ali-
mentaire.
39) La culture de la vigne.
40) L'assurance du betail des villageois.
41) Instructions concernant les societes culturales-
economiques.
42) L'assurance des ouvriers contre les accidents
survenant pendant le battage, dans les moulins, dans
les ateliers, pendant le labourage avec les charrues
a vapeur, etc.
43) La surveillance de la sante des habitants et du
betail, et la maniere de combattre les epidemies, les
endemies et les epizooties.
44) L'alimentation des paysans et Petablissement de
fours banaux.
45) Instructions et statuts pour la mise en accord
des societes d'economie avec la Loi sur les Banques
populaires.
40 Introduction de la plante Soya hispida dans la
culture et dans la nourriture des habitants.
47) La culture du houblon.
48) L'introduction de l'orthographe de l'Academie
Roumaine dans la correspondance et dans les actes.
49) Cessation de l'assurance sur les constructions
et les cultures et creation d'un fonds special pour cou-
vrir les dommages eventuels.
50) Dotation de tons les domaines de pompes et
d'outils contre les incendies, et instructions au personnel
de porter eventuellement aussi secours aux habitants.
51) Sur la maniere de combattre la apebrine» qui
fait des ravages parmi les vers a soie.
52) Instructions pour faire des monographies des
domaines, des stoles et des eglises.

38

www.dacoromanica.ro
 1'. :E1.,

- ".

.6,
:,

.a

''c
.".. '3. ....1,
,..,
\ ''' * '': r; :60.''' . " '
. f ..5.
..." t........1..;;____L....=. . ---.
r-. . , .92^. -
'al rkik,4i:.. '*2:-.N."4"'--0(t. -.' -.
, r....4,-.- xl,.. . t .-,,.
gEol.,..
a
- r,1
r

-
.> r II,. r9
4:
..,
9
-
o o
.-:-.
y-f......:-,,
IV

:_ge 14- ..

r
.71- 1 . :I. -
'
o
, .--,. . .... ....z.

i'''K
L.,..,
- r
= - 7- ,
. --....,-
,.=
.

_ ..-
....
r-
7;

' -
64
11
' °: .2
..rtit..BitttteNtr
Cale ferata silvica la Ata pe Domen!ul Coroanei Bicaz din jud. Neat*
Chemin de fer forestier L Ala, Domaine de la Couronte Bicaz, departement de Neamtzu.

www.dacoromanica.ro
 53) Mesures pour venir en aide aux villageois pri-
yes de ressources a cause de la secheress.
54) Culture de la consoude, des topinambours et
du sorgho qui resistent mieux a la secheresse.
55) Nouvelles instructions pour elever des vers a sole
et pour la plantation des miiriers.
56) Traitement et vente des fruits, des fraises, des
caprons, du gibier, etc.
57) Execution de certaines constructions en regie
d'apres les plans faits par les agents eux-memes.
58) Les theatres d'adultes.
59) Instructions sur les conferences et sur les reu-
nions du soir.
60) Pepinieres d'arbres fruitiers.
61) Protection des oiseaux utiles et Petablissements
de nids artificiels dans les jardins, etc.
62) Application de marques sur le 1)610.
83) Creation d'un fonds sanitaire pour les ouvriers
du domaine.
On encourage aussi les agents qui publient des ar-
ticles dans les revues et les feuilles speciale,s, et l'on fait
imprimer, aux frais du Domaine de la Couronne, tame
des ouvrages de longue haleine.
Toujours pour completer leur instruction speciale, les
agents sereunissent,une fois l'an, sur run des domaines,
et it cetle occasion echangent des idees et etudient les
cultures, les experiences et les diverses questions agri-
coles, forestieres, on d'interet commun.
Ces reunions dont le programme de travail est prea-
lablement etabli par l'Administrateur, apres avoir pris
connaissance des propositions des agents, constituent

40

www.dacoromanica.ro
un veritable conseil de perfectionnement pour tout ce
qui a trait a l'agriculture, a la sylviculture et aux
questions techniques.
En dehors des journaliers et des ouvriers engages
pendant la saison ou travaillant a la piece, le personnel
compte en total 934 hommes. Pour le personnel tou-
chant un salaire de plus de 60 francs par nzois, et
pour les gardes forestiers, l' Administration du Domaine
de la Couronne a tree, depuis le 1 avril 1900, une
caisse de pensions et d'assislance, aliment& par les
interets de son capital, par la subvention de l' Admi-
nistration et par les retenues des appointements des
employes. Celle Caisse a l'heure actuelle, dispose d'un
fonds de 450.000 frs.
Les autres ouvriers soul assures par l' Administra-
tion contre les accidents survenant au battage, dans
les moulins, a la charrue a vapeur, etc. En dehors de
cela, chacun des domains de la Couronne est dote d'une
petite pharmacie oit les habitants trouvent des secours ur-
gents en cas d'accideni, et des medicaments gratuits en
cas de nzaladie. Sur les terres oic l'industrie est deve-
loppee, le Domaine de la Couronne entretient un medecin
chargé de soigner les ouvriers, it a encore tree un fonds
sanitaire, et a 'Wine prix une disposition d'apres laquelle
les ouvriers sont tenus a deposer comme epargne une
certaine pantie de leur gain, de preference a la banque
populaire de la locala
41

www.dacoromanica.ro
 .'a: ..4 C:14 J t Cell

no.
...I,

. ' A 4 t#
::
V ,
,0

-V.1-"' '. 13.:1!"-4-.33,4.

/ %:':i0 .. r...,'-/ '.;ez,.--

;ten S -,,,,,' .:---1-4;,,P,:%:,.. ,,
44:;:i ., , .1.' erl.
adr:i: I ,?.:*t ,:.° ;,1,.;.,,....t.;?....f_ ,. , .-- -. .,,,kii, . -F.
.04'14 I .u... ,
..p.. .... :.4 _ '"'
--.C,.0 : .-
-. '.,,.. ob.-1; - -..

,
Tt.1,
. . .

,t.:, ..'%-. '...,..,`,7-7.-..e4.;:`,..4,:',,?. ,....,',.i. q::;.,:.1-,:s gl.,....,-,,,:iv;;.rit,-i, _::

13

:,,,1,4..,...:
...

. . 0. no
..-..z-0,. _ ,-,e, - le'
, ..., .

f''''. 'a.-- - '.:1

-..,

..,

Plagazia de producte din sectia Panaghia de pe Domenial Segarcea din jud. Do 1j.
agasin a dreales, de la section dewww.dacoromanica.ro
Panaghia, sur le Domaine de Segarcea, dans le department de Doti.
 En vue d'une meilleure exploitation, aussi bien que
dans le but de faciliter le controle, certaines circonscrip-
lions sont divisees en plusieurs sections ou fermes
relides entre elles par des lig Les telephoniques.
Chaque section est divisee en pieces de terre labouree,
separees par des lignes et des chemins sur lesquels on
a plante des arbres par une ou deux rangees. En
dehors de cela, on a creuse des fosses aux limites
et ron y a plante des arbres, tout comme dans les
fermes et pour les maisons d'administration autour
desquelles on a plante des rideaux de protection.
L'etendue d3 ces plantations cur tons les domaines
est aujourd'hui de 2150 kilometres. Tous les arbres,
fruitiers et autres, ont ete pris dans les pe'pinieres
appartenant aux domaines. C'est de ces pepinieres
que ron offre gratuitement aux habitants des milliers
d'arbres fruitiers pour rembellissement et r assainis-
sement des villages et des habitations.
Les terres etant affermees par l'Etat au moment etc
fut institue he Domaine de la Couronne, l'exploitation
en regie ne cominenca que plus lard et graduellement,
comme it suit:

43

www.dacoromanica.ro
 Dans Ia region des montagnes.
1) Sabasa-Farcafa, distr. Suceava. N'a que des forks prises
en coupe.
La fork est donnee en coupe.
2) .1/4/ini, distr. Suceava .
A Terre de 4496coo hectares 1906
Terre . . 1886
3) Mew, distr. Neamtu . . .
Fora 1894
4) Bu4teni, distr. Prahova 1894
5) Borca, distr. Suceava 1898

Dans Ia region des collines

6) Dobrovat, distr. Vaslui. Foret et terre 1886

Dans Ia plaine.
7) Cocioc, distr. Ilfov . 1893
8) Gherghita, distr. Prahova 1893
9) Segarcea, distr. Doljiu . .. .... 1899
10) Rufetu, distr. Braila 1899
Sadova proprement dit 1899
11) Sadova, distr. Doljuf Ocolna-Coclitu 1902
12) Domnittz, distr. R.-Sarat 1903

Note. Les forets des domaines situes dans la plaine ont ete
priser an regie en meme temps que la partie agricole.

Sur les 49.4568,191 hectares de terre arable, r on pra-

tique une culture rationnelle basee sur des assolements
approprids au sol et aux circonstances locales. Toutes
les machines et tom les outils agricoles sont du Ber-
nier systeme et choisis en vue de pratiquer des labou-
rages profonds et de bien nettoyer le sol. On a encore
achete sept charrues a vapeur systeme Fowler avec

44

www.dacoromanica.ro
 jd

Biserica din Segarcea de pe Domeniul Segarcea din jud. Dolj.

www.dacoromanica.ro
Eglise de Segarcea, our le Domaine de Segarcea, ddpartement de Dolj.
deux machines, et l'on n'emploie que des semences choi-
sies et essayees sur les champs d'experience. De tets
champs se trouvent sur chaque domaine pour essayer
a la fois de nouvelles varietes de plantes, et pour rd-
soudre des problemes interessant 1' agriculture du pays
en general.
L' Administration du Domaine de la Couronne a eat
et a un souci egal d'arriver, par des travaux appro-
prie,s, a l'amendement et a l'augmentation de la valeur
du sol. C'est ainsi qu'elle a fait executer des travaux
d'assechement de marais et d'eaux stagnantes ; elle a
gait des irrigations qui ont donne a l'agriculture des
superficies considerables auparavant improductives et
dont certaines etaient meme nuisibles a la salubrite
publique. Elle a commence a employer partout des en-
grais, sans lesquels le rendement ne peut s'elever au
maximum et, surtout, ne peut se maintenir. L'engrais-
cement ne se pratique, en attendant, que sur de petites
&endues jusqu'a ce qu'on sache quel est l'engrais que
reclame chaque partie. On a encore fait des Chemins et
des chaussees, aussi Bien dans l'interet du transport de
ses propres produits que dans celui des habitants a
qui, souvent, it fallait trop de temps pour ar, iver
la Bare la plus voisine ou au debouthe le plus proche.
Dans plusieurs endroits elle a aide, par des donations
de bois, a construire des pouts qui ont debarrasse les
habitants de froquentes interruptions de communica-

46

www.dacoromanica.ro
Lion, aussi bien que du besoin de faire des detours
fatigants pour trouver un gue.
En dehors des cereales, on cultive des plantes textiles,
commerciaux et industrielles, de m6nie que la vigne.
Cette derniere forme des sections particulieres sur les
domaines etendus et favorables a cette culture, tels
que AS'egarcea et Sadova du district de Do lj oit r on a
era des installations perfectionnees pour la production
du yin et pour sa conservation dans de bonnes con-
ditions, de facon et ce que sa qualite s'amelior e re-
gulierement en proportion de rdge. A .S'eg arcea les
plantations des vignes greffees occupent jusqu'et ce
jour une super ficie de 78 hectares et la pepiniere de
vignes americaines et de greffage, une superficie de 45
hectares. A Sadova l'on a plante, dans des sables mo-
biles, sur 120 hectares, des vignes indigenes defendues
contre le phylloxera.
L'on poursuit avec activild la plantation de vig nes
en transformant ainsi de vastes &endues improduc-
tives en terrains fertiles.
Von pratique aussi, de plus en plus, lc& sericiculture
et r apiculture en cherchant a les reintroduire parmi
les villageois, car la soie forme un element necessaire
des costumes nationaux, et la sole e,crue aussi bien
que les cocoas seches peuvent arriver a titre export&
en grandes quantites, comme cela se faisait, it y a une
soixantaine d'annees.

47

www.dacoromanica.ro
 14. .. t, /--, ,
.. .

- :-.,"
,2.44. .*

;
7.7. 9! - 4. _- °-

Comet, armasar; de reproduetie de pe Domeniul Bicaz din jud. Neamtu.

Comet, talon de reproduction du Domaine de Bicazadepartement de Neamtz

www.dacoromanica.ro
 Pour faciliter aux paysans remploi des cocons l'on
creera, sous peu, une ou deux petites filatures.
Chaque domains est dote des edifices et des immeubles
necessaires a une exploitation moderne, balls d'apres
les derniers progre,s de la technique. Il y a ensuite de
nomb reuses installations industrielles, agricoles et fores-
tieres ; dans bien des endroits r electricite est employee
aussi bien comme force motrice que pour reclairage.
La somme depensee jusqu'ici pour des constructions se
monte a 10.000.000, de francs, et les depenses pour
machines et instruments per fectionnes, a 1.500.000 francs.
L' on donne aussi une attention particuliere a r elevage
des animaux et a r amelioration du Mail apparte-
nant aux habitants. Dans ce (fernier but, on met a leur
disposition gratuitement des reproducteurs, et l'on orga-
nise sur chaque domaine des concours annuels de be-
stiaux avec des prix decernes par le Domaine de la
Couronne.
Le Domaine de la Couronne dispose de plus de 6.800
Vacs de Mail valant:approximativement 800,000 francs,
et dont Acne grande partie est destinee a la repro-
duction.
En vue de la culture intense faite, r elevage du Mail
est pratique avec un vif interet.
Outre r amelioration des races indigenes par la se-
lection, la nourriture et la surveillance speciale, l'on
a etabli sur chaque domaine des reproducteurs de

16.940 49 4

www.dacoromanica.ro
toute espece d'animaux. Dans leur choix, l'on a tenu
compte du but poursuivi qui est determine par le,-
necessite3 du domaine et par les exigences °owner-
dales. C'est ainsi que sur le domaine de qegarcea l'on
a tree un haras asset grand, oh sont eleves des chevaux
demi-sang anglais et des chevaux de traction de race
percheronne et ardennaise. On &eve aussi des chevaux
arabes ou anglo-arabes pour servir de reproducteurs
au profit des villageois.
Quant a la race bovine, l'on a fait venir d' Algau
pour la laiterie de Perk (Domaine Cocioc) des tau-
reaux et des caches; et sur les autres terres on &eve
la race Pinzgau et plus particulierement la ,race mol-
dave. On y a de lngine, et en grand nombre, des bre-
bis et des pores choisis parmi les meilleures races ovine
et porcine coe Merinos, Yorkshire, Mangalitsa et
autres.
Les industries annexes a l'agriculture, comme la
laiterie, la corderie, la poterie aussi bien rustique que
fine, la tuilerie, le tressage de rosier et autres progres-
sent de plus en plus.
*

Les forets avec une superficie de 80,264, 6600 hectares,

qui sont non seulement une source de richesses, mais
au isi l'orn,ement des domaines, sont exploitees:d'apres
des amenagenzents approuves par Ministers de l'Agri-

50

www.dacoromanica.ro
 : if
Ar7,1114,
:t4
.,
F.P.' SW

. ' .
0' .i'.° . . ..
1 re \ i.5 O cal
_
?..1 j
:,..., .61,1." A '74, r,-
, ir
zo
V
r.,
is 1 6?,
1..31 ,ail%
it%R. .4" ii.,.earf. '

r...3-0E-Aer
. ;

Agenti ai Domenic! Ica Coroanei, lucr5nd in comisiune de amenajament.

Agents du Domaine de la Couronne formant one commission d'amiMagement.
www.dacoromanica.ro
culture, de Undustrie, du Commerce et des Domains et
Wore les par Sa Illaje,ste le Roi.
Pour en faciliter l'exploitation, l'on a construit des
chemins de fer funiculaires, des voles de comunications,
des canaux et d'autres moyens de transport, et, pour
augmenter la valeur commercials du bois l'on a era
de nombreuses installations et l'on a introduit des in-
dustries.
Pour developper l'exploitation des forets, l'Adminis-
tration du Domains de la Couronne s'est servi de l'an-
cienne maison G. Eichler, etablie depuis plus de vingt
ans dans le pays, et avec laquelle le Domaine de la
Couronne a Ole, des le debut, en relations d'affaires,
specialement pour le bois de resonnance, c'est-a-dire
pour les planches minces el elastiques qui entrent
dans la construction des pianos, des violons, etc. La
fabrication de cet article s'est developpee, pendant ces
derniers temps, dans le pays grace, en grande pantie,
a l'exemple donne par le Domaine de la Couronne.
A l'heure actuelle on produit sur les domaines, a Cate
du bois d'ceuvre et de construction, des planches de
resonnance pour pianos, et, toujours avec le contours
de la maison mentionnee plus haul, l'on a tree des
ateliers et des fabriques de meubles de Joule espece,
d'objets de ménage, d'outils, de joujoux, de poupees
et autres. Les planches de resonnance sont exportees

52

www.dacoromanica.ro
en quantites de plus en plus considerables en France,
en Angleterre et en Anzerique.
La fabrication de joujoux et de poupees ne date que
depuis six mois. L'on a pris en ceci exemple sur la
vide de Nitrenberg et ses environs, oil cede fabrica-
tion offre des ressources a bien des habitants.
Par l'introduction de cette industrie on a donnedans
le hameau G ainefli situe sur le Domaine Malini
de l'occupation aux femmes et aux enfants qui ne
peuvent pas travailler dans les torets ou aux scie-
ries. Jusqu'a present it y a plus de 80 garcons et fides
avant termine les tours de l'ecole communale, qui tra-
vaillent sous la conclude de quelques maitres etrangers
engages pour leur apprendre le métier.
ll y a eu bien des difficultes, mais elles ont ete surmon-
tees grace a la sollicitude de la mettle maison, si bien
qu'il est a esperer que, bientot dinzinuera l'importa-
lion de eel article que l'on fait encore venir en majorite
de l' &ranger.
De meme que dans d' autres ateliers, it a eto prouve par
les joujoux et les poupees portant le cachet roumain,
que le paysan roumain est habile a l'industrie, et que,
s'il est bien achemine, it arrive a faire un bon ouvrier
industriel.
Cette aptitude est prouvee aussi par les tnodeles d'e-
glises et d'ecoles executes egalement par les jeunes pay-

53

www.dacoromanica.ro
 4:47411.,

1'

° I

07171.1,
4

7
" -
-.401 RiP
.4., we .r6
7 -4%. .
.

Sopron pentru ascot tigla pe Domeniul Sadova din jud. Dolj.

www.dacoromanica.ro
Hangar pour le seellage des tulles, sur le Domaine de Sadova, departement de Do lj.
 sans des Domaines, et exposes dans le pavilion de
l'Administration du Domaine de la Couronne.
A cote de cela, on povrsuit avec le meme inter&
la regeneration des forets et particulierenzent les plan-
tations, pour'rlesquelles on a cree de rombreuses pepi-
nieres sur:tous les domaines. A Sadova,sur une dtendue
de 816 9.0001:hectares, on a plantd des acacias dans des
sables mobiles qui menacaient de couvrir des terrains
de culture, qui ont ete transfoz Ines en forets donnant
deja un revenu assez considerable. Les industries fo-
restieres aussi bien que les agricoles, belles que: la lai-
eerie, la corderie, la poterie, la cerantique, la tuilerie,
-le tressage en osier, sont en plein developpentent. A
la fondationvde ces industries l'on a eu en vue Cant
les villageois, a qui l'on offre ainsi de nouveaux mo-
yens de gain, que leers enfants qui sont recus pour
l'apprentissage. A d'aucuns l'on offre nieme des indent-
nisations pour les attirer vers ces metiers qui sont
tout aussi lucratifs, sinon plus, que l'agriculture. Plu-
sieurs cr entre cox qui sorlent compagnons passent dans
d'autres domaines en qualite d'aides, ou travaillent
chez des particuliers; d'autres exercent meme le métier
cc leur propre cowl*.

En ce qui concerne les habitants, le Domaine de la

Couronne porte le plus grand inter& a leur relevement

55

www.dacoromanica.ro
materiel aussi bien qu'intellectuel et moral, par ses
agents qui sont des Roumains, choisis parmi les meil-
leurs eleves des ecoles speciales superieures du pays
et de l'etranger.
Plusieurs d'entre eux sont fits de paysans, de sorte
qu'ils se sentent d'autant plus obliges de venir en aide
aux habitants par la parole et par le fait, dans toutes
les occurences.
D'autre part l'Administrateur n' inspecte aucun do-
maine sans visiter aussi les etablissements culturaux
et industriels, sans s' interesser de pres « leurs neces-
sites et sans s'entrefenir avec les habitants en leur don-
nant toute sorte de conseils utiles. De meme, toute inau-
guration d'ecole, d'eglise, de mairie, d'etablissement in-
dustriel, a ete faite avec solennite et en presence de
l'Administrateur qui a prononce, a mite occasion, une
allocution.
Unepartie de ces discours a paru en traduction fran-
caise dans is volume intitule Patrie, education et
Travail", et l'autre est sous presse. Ayant pour but
l'instruction du paysan l'auteur y montre, avec la
chaleur, que donne le desir de faire le bien et d'être
utile, l'importance de l'ecole et de l'eglise. De la meme fa-
con heureuse sont developpes aussi d'autres preceptes
concernant le devoir des citoyens, des instituteurs, des
pretres, des mares pour se rendre vraiment utiles au
pays.

56 --

www.dacoromanica.ro
 On n'a epargne aucune depense pour doter les vil-
lages du Domaine, d'edifices scolaires, d'eglises, de tnai-
ries, de thedtre,s villageois, en engageant les habitants
a creer, avec l'appui du Domaine de la Couronne,
des societes culturales, des bibliotheques, des banques
populaires, des reunions du soir (veillees), des ateliers,
des jardins scolaires, des tours d'adultes, des infir-
meries et d'autres institutions destines a contribuer
au devPloppement general. L'on a tree des banques po-
pulaires et des societes d'economie, it y a dix ans, c'est-
a-dire bien avant que le courant puissant pour les
repandre partout ait commence.
II y a un minimum de culture generale dont it fact
que jouisse la masse de la population, rurale aussi bien
qu'urbaine, pour qu'une nation arrive a un bon etat
de developpement economique. En effet, it n' existe pas,
surtout a l'epoque oit nous sommes, d'exenzple d'un
peuple sans culture qui soft arrive an bien -titre.
Les impulsions et les recommandations de Sa Ma-
jeste le _Rol, et, en seconde ligne, cette consideration
sont les motifs qui ont guide 'Administration du Do-
maine de la Couronne dans son action.
La somme depensee pour les edifices d'utilite com-
mune monte a environ 1.200.000 francs. et, pour l'as-
sistance des ecoles, des eglises, des mairies et des autres
institutions, a 300.000 francs, oit rentrent aussi les prix
Weenies aux instituteurs et aux pretres. Une somme

57

www.dacoromanica.ro
 a
OPP

7;,a' afd

O
3,,

Sosirea pe plata la Borca a AA. LL. Regale Principii Mostenitori in August 1901.
www.dacoromanica.ro
Rvrivie en radeau It Borca, de Leurs Messes Royales les Princes fiEritiers, en Ito Ot 1901.
assez considerable est encore allouee annuellement en,
vue d'entretenir des fits de paysans dans les seminaires,
dans les lycees. etc. etc. etc.
Le Domaine de la Couronne a pris pour but de former
un nombre suffisant d'ouvriers possedant des connais-
sances pratiques developpees et qui pourront trouver
des occupations permanentes avec de bons salaires.
Pour le moment, l'on forme des apprentis aux laiteries
de Peris et de AS'egarcea, dans les vignes de S'Fgarcea
et dans les di fferents ateliers du Domaine. Sous pea on
creera sur chacun des plus vastes domaines agricoles
une petite ecole d'agriculture.
Pour le developpement intellectuel Its habitants, et
pour repandre les connaissances utiles parmi eux, le
Domaine de la Couronne publie une bibliotheque po-
pulaire dans laquelle ont paru jusqu'a ce jour 42 bro-
chures qui ont toile plus de 70.000 francs, (t qui se
distribuent gratuitement aux villageois. Presque toules
ces brochures ont une preface &rite par l'_4dministra-
tear du Donzaine de la Couronne pour en nzontrer
l'utilite et le sens.
Pour realiser, sur une plus grande prop°, lion l' ceuvre
de propagation des progres culturaux qu'il poursu if,
le Donzaine de la Couronne a, depu is sa creation, par-
ticipe a )toutes les expositions nalionales, comme par
exenzple a celles des Cooperateurs a Bucarest et a
Craiova, et a plusieurs expositions departementales,

59

www.dacoromanica.ro
comme a Vaslui, a Braila, a Craiova, a l'Exposition
de la Societe de sciences, a l'Exposition agraire, a
l'Exposition generale rounzaine de rannee courante,
et, a rdtranger, a l'Exposition Universe lle de Paris,
1900 et a obtenu partout d'innombrables recompenses.
En/in, ractivite de l'Administration des Domaines
de la Couronne s'etend sur toute la vie rurale et realise
ainsi les vceux paternels de Leurs Majestes le Roi et
la Reine.

Bucarest, 2 Septembre 1906.

60

www.dacoromanica.ro
 F
em-16-:!Tve,

11° 4' 7 A.Zei., 4

irdrillig.4117/2"31Eitaa_ii
7 f
1
=LI= "i 11}

e- .'^--
- -

Pavilionul Administratiei Domeniului Coroanel la Expozitia

General6 Romans din Bueure§ti, 1906.
Pavillon de PAdministration du Domaine de la Couronne a l'Expositioa
Generale Roumaine de Bucarest, 1906.

SILVICULTURA

Lemrlarie lucrat5 i industrializat5.

1. Probe de specii lemnoase ce se gasesc pe Domeniul
Bicaz, prezentate in diverse sectiuni.
2. Cuiburi pentru pAsari, sistem Berlepscb, dupe mo-
delele introduse de «Societatea pentru protectia
animaleloro, executate in atelierele de lemnarie
ale Domeniului Gherghita.
3. Albii, coveti, gavane, copal, din lemn de plop.
4. BotA pentru apA, jitare de lapte, putine de lemn
de brad, fabricate in atelierele Domeniului Malini-

61

www.dacoromanica.ro
 5 Ciubere si doniti (cofe), din lemn de brad.
. Banite, cause, din lemn de plop.
7. Lopeti, greble, furci, din lemn de fag.
8. Linguri de lemn de plop, lucrate de rudari in pa-
durea Domeniului Dobrovat.
9. Butoaie si butoiase de stejar, cu cercuri de fer, e-
xecutate in atelierele Domeniului Sadova.
10. Putinele de stejar, lucrate in aceleasi ateliere.
11. Piud (pisalau) din lemn de plop, dela Dobrovat.
12. Hardae de stejar.
13. Reproducerea unei MI, de stejar, executata in ate-
lierul Domeniului Sadova.
14. Cofere, pentru cules fructele la munte.
15. Butoiase si cutii pentru alva, forme diverse din lemn
de fag, produ se in atelierul de lemnarie del aBusteni.
16. Cutii ovale si rotunde pentru rahat, farms cii, bran-
zeturi, lucrate din lemn de molid in atelierul dela
Busteni.
17. Jug de boi, din lemn de jugastru, dela Dobrovat.
15. Butoiase pentru conserve de peste, din lemn de
fag, lucrate in atelierul dela Busteni.
19. Cofe (donite) si cofite romanesti incondeiate.
20. Butoi de stejar pentru vin, cu capac pentru cura tit,
lucrat in atelierul de dogarie al Domeniului Sadova.
91. Diferite marimi si forme de guvite gi de pae de lemn
de molid pentru transperante.
94. Modele diverse de transperante, lucrate in atelie-
rele Domeniului Bicaz.
93. Vacalii pentru site si ciururi de diferite marimi,
din lemn de fag, lucrate in atelierele Domeniului
Busteni.
94. Vticalii pentru site si ciururi, din lemn de molid.
25. Ciocane silvice pentru marcarea arborilor.
26. Compasuri silvice pentru masurarea arborilor.

62

www.dacoromanica.ro
 '
. 3 . '"-77#
7 ON.
,7r.e,

"

Fabrics de cherestea §i resonant dela Gainesti, pe Domeniul Malin'.

ScierieLa vapeur confectionnant du bois de construction et des planchettes de resonance, etablie a Gainesti, Domaine de Mafia
www.dacoromanica.ro
 Lemrte de re5ortart15,
27. Fund de pian incleiat gi nerinduit, debitat dupa
sistemul german.
28. Fund de pian slefuit, debitat dupa sistemul englez.
29. > slefuit sistem german.
A

30. » v slefuit, taint dupa sistemul englez.

31. , slefuit, taiat dup5 sistemul german.
>

Toate lucrate in fabrica de lemn de resonanta de

pe Domeniul Coroanei Malin"
32. Scanduri de resonanta de prima'si de a doua calitate.

Articole de lemrtarie.

33. Scanduri negeluite, pentru plansete de desemn.

34. Scanduri taiate pentru elaviatura de pian negeluite.
35. Scanduri taiate pentru elaviatura de pian geluite,
din fabrica de pe Domeniul Mani.
36. Scandura de resonanta el. I geluita pentru pian.
37. Idem idem el. II » b
38. Scandura spintecata pentru elaviatura de pian.
39. Scandura negeluita pentru coasts de pian, gro-
simea 8/4.
40. Scandura negeluita pentru coasts de pian, gro-
simea 5/
41. Funduri pentru vioara.
42. Scandurele de jaluzele, din lemn de molid.
43. Ciocan revolver sistem Wilh. G8hler's W-we, pen-
tru marcarea lemnelor.
44. Diformitaci de lemne.
45. Cresteri anormale de arbori.

64

www.dacoromanica.ro
46. Sectionarea, din metru in metru, a unui trunchiu de
salcam crescut pe nisipurile Dom. Sadova.
47. Sectiuni de lemne a diferitelor specii de pe Do-
meniile Coroanei.
43. Model in lemn al podului dela Suha, Domeniul
Ma
49. Diferite fotografii ale exploatarei padurii de pe
Domeniul Bicaz.

Van6toare. Anima le 56Ibatice.

50. Fused de serviciu pentru padurari, cartusiere

cornuri de semnale.
51. Reproducerea cerbariei de pe Domeniul Ma lini.
52. Burete crescut pe fag.
53. Cerb (Cervus elaphus) vanat pe Domeniul Coroa-
nei Borca.
54. Lup (Canis lupus).
55. Fisica salbatica (Felis catus).
56. Vidra (Lutra vulgaris).
.57. Vulpe (Canis vulpes).
38. Bursuc (Me les taxus).
59. Ras (Felis lynx).
40. Urs (Ursus arctos).
4;1 Mistret cu purcel (Sus scrofa).
62. Jder (Mustela martes).
63. Sitar (Scolopax rusticola).
44. Vultur (Gyps fulvus).
45. Potarniche (Starna cinerea).
46. Cocos de inunte ei gainusa (Tetrao urogallus).
47. Becatine (Gallinago media).
4;8. Bufnita (Strix bubo).
4;9. Erete (Falco nisus).

16.940 65 5

www.dacoromanica.ro
 o

S y.
P".

o
°,

1;
,
cb

0111

Muzeal silvic pe Domeniul Bicaz.

www.dacoromanica.ro
Plusee forestier du Domaine de Bicaz.
70. Veverita (Sciurus" ,vulgaris).
71. Coarne de cerb.
72. Irunca'i(Tetrao bonasia).
73. Pupaza (Upupa epops).
74. Gaits (Coracias garrula).
75. Corb (Corvus corax). ;
76. Cioefinitoare (Picus., martius si P. viridis).
77. Ciapur din Dobrogea (Ardea egretta)
78. Bodarlau (corcodel) (Podiceps cristatus).
79. Gainusa de balta (Gallinula chloropus).
SO. Pescarus (Cinclus aquaticus).
Si. Spurcaci (Otis tetrax).
82. Scroafa de balta (Sylvia hortensis).
83. Cue (Cuculus canorus).]

Pe t i.
84. Mreana (Barbus fluviatilis).
85. Pastrav (Salmo fario).
Si;. Lipan (Thymallus vulgaris).
87. Clean (Squalius cephalus).
88. Tablou de diferite specii de lemn prezentate in
sectiuni, reprezentand flora forestiera a Domeniu-
lui Cocioc.
89. Probe de dranita, debitate cu masina si cu mane,
instrumente de mans pentru lucrarea dranitei,
de pe Domeniul Borca.
90. Panoplie cu instruments necesare la exploatarea
padurei, si anume : forme diverse de topoare, ta-
pine, joagar, doffing.
91. Colectie de fluturi de pe Domeniul Dobrovat.
92. Reproducerea ferastraului de apa din gura Borcei.
93. Diferite vederi de instalatii forestiere de pe Do.
meniile Malini si Bicaz.

67

www.dacoromanica.ro
94. Planul ferastraului mecanic de pe Domeniul Malini.
95. Colectie de sominte silvice adunate din padurile
diferitelor domenii.
96. Doage de stejar pentru butoaie de yin.
97. Funduri de stejar pentru butoaie.
98. Spite de stejar pentru roate.
99. Obezi de frasin pentru roate.
100. Probe de scanduri de anin si de ulm pentru con-
structii.
101. Probe de scanduri lustruite de fag si de tei, pen-
tru mobile.
102. Reproducerea unui boiu de imprejmuire, in stacheti
de stejar.
103. Gusa de brad si de ulm.
104. Calti de lemn, in baloturi de 25 kgr., pentru im-
pachetat, din fabrica Domeniului Malini.

Teatre 5ate5ti.

105. Reproducerea scenei unui teatru satesc lucrata

in atelierul scoalei Bratulesti de pe Domeniul
Cocioc.
106. Modelul teatrului satesc din Borca, lucrat in ate-
lierul de lemnarie al acelui domeniu.
107. Fotografii din diferite scene a pieselor jucate de
scolari in teatrele satesti.
108. Planul topografic al Domeniului Sabasa-Farcasa.
109. Coarne de caprioara, din cerbaria Domeniului
Malini.
110. Colectie de probe de lemn a diferitelor specii fo-
restiere cu frunza, inflorescenta si fruct.
111. Reproducerea uscatorului de seminte resinoase, lu-
crata in atelierul de lemnarie al Domeniului Bicaz.

68

www.dacoromanica.ro
 w.
..rrf a A

oA
. 4. oo

. .

to 4 -
I erre ei el, i,r ;.-Or 71?;',

Scena din opereta Printul Puff", jucata de elevii Scoalei primare din Borca.
§cene de rop6rette ,,Le Prince ruff", pude par les Cleves de Movie primaire de Borca.
www.dacoromanica.ro
112. Reproducerea fabricei de cherestaa dela',Ata-Bout.
Domeniul Bicaz, compusil din 4 gatera, 10 feed-
strae venetiene, 4 circulare, ma§ini de ascutit
qide retezat butucii, etc.
113. Harta de masive, dupa stareapadurei in anul 1900,
a ocolului silvic Bicaz de pe Domeniul Bicaz.
114. Harta de masive, dupd starea padurei in anul 1900,
a ocolului silvic Twa de pe Domeniul Bicaz.
115. Harta de gestiune a ocolului Ta§ca pe deceniul
1900-1909, Domeniul Bicaz.
116. Harta de gestiune a ocolului Bicaz pe deceniul
1900-1909, Domeniul Bicaz.
117. Harta de masivc a ocolului silvic Gaineti pentru
deceniul 1905-1915, Domeniul lini.
11S. Harta de masive a ocolului silvic Poiana-Doam-
nei pentru deceniul 1905-1915, Domeniul Mdlini.
119. Planul general de masive al Domeniului
120. Planul de amenajament al padurei Domeniului
egarcea, 1901.
121. Harta de masive §i planul de amenajament al pa-
durii Domeniului Cocioc, 1905.
122. Harta de masive §i planul de amenajament al pa-
durii Domeniului Gherghita, 1906.
123. Planul topografic al muntelui Caraiman, Dome-
niul BuOeni, jud. Prahova.
124. Harta de masive a padurii Domeniului Dobro-
vat, 1899.
125. Panoplie cu instrumente pentru pepinierile sil-
vice.
126. Analiza grafica a unui brad de 95 de ani din pa-
durea Domeniului
127. Diferite instalatiuni §i vederi de exploatari de pa-
dure de pe Domeniul Bicaz.
12S. Colectia insectelor vatAmatoare padurilor, cuprin-

- 7o

www.dacoromanica.ro
 zand fiecare specie in toate fazele prin care
trece, de]a starea de ou pans la aceea de in-
sects perfect5, pe arborele pe care se nutrete,
intr'un cuvant istoria sau viata complecta a fie-
c5rei specii.
Intre acestea citAm cele urnigtoare :
Bostrychus lineatus.
Cryptorhynchus lapathi.
Hylesinus fraxini.
Bombyx castrensis.
Sphinx pinastri.
Graptolitha zebeana.
Scolytus intricatus.
Trachea piniperda.
Orgyia antiqua.
Agrotis segetum.
Porthesia chrysorrhoea.
Lophyrus pini.
Lilcanus cervus.
Bombyx querci.
Bupalus piniarius.
Otiorhynchus fuscipes.
Dasychira pudibunda.
Leucoma salicis.
Hylobius abietis.
Cynips calycis.
Cerambyx hems.
Pissodes notatus.
Bombyx neustria.
Gryllotalpa vulgaris.
Hylesinus minor.
Onethocampa processionea.
Melolontha vulgaris.
Psihina monacha.

-- 7 L

www.dacoromanica.ro
 [P

1 51X
41,3,
.
ie.!., ::-..%,...14:4- ; , .4%,
toe -.4-. - '`1A,
;.

=." f;',.`,.: ,
,"e
t liri. 0
e,...-
-..0: l V.
7.1
. --2. ;....... 4 ,-., .,),,,,..:..-...,;,, ,_
.-..4;:-., ie.-- T.Vi444.'
'2, .tf.:,,,-,...i. -....,,;;;-*144.
jet.zi lefi ,, ,k .12.L2,11,F7
4r....,..1

Transportul butucilor pe valea Sabasei, de pe Domeniul Sabasa-Farea§a.

www.dacoromanica.ro
Transport des troncs d'arbres, dans la sallie de la Sabasa, Lcmair.e de Satnr.a.farcasa.
 Cnethocarnpa pithyoczmpa.
Hylesinus ligniperda.
Ocneria dispar.
Bostrychus typographus.
Retinia resinella.
Saperda populnea.
Callidiurn violaceum.
Aporia crataegi.
Amphidasys betularia.

Mostre de Irinzi canduri.

129. Mostre de grinzi, de dimensiuni.dela 0/11.20/0111.20
01n.30/0m.30.
130. Mostre de grinzi, de dimensiuni dela 0111,10/0m.06
0111.18/01/1.15.
131. Mostre de scanduri, cu dimensiuni dela Ou1.12/0m.50
0m.30/0111.50.
132. Mostre de scanduri, cu dimensiuni.dela Om.10/0m.40
0m.30/0n1.40.
133. Mostre de scanduri, cu dimensiunidela,0m.10/0m.30
0m.28/0m.30.
134. Mostre:descanduri, de dimensiuni dela On1.10/0m.25
0111.28/P1.25.
135. Mostre de scanduri, cu dimensiuni dela 0m.10/0111.17
Om.28 0m.17.
136. Mostre de scanduri, cu dimensiuni dela Om.10/1m.12
0m.28/0m.12.
137. 0 legatura de scanduri pentru lazi de ou5, com-
puse din 7 bucati, fard funduri.
133. Lquri in dimensiuni dela 7/6 c/rn pand la 45/17 m/in.
139. Relieful Domeniului Bicaz din Judetul Neamt, cu
o legend5 explicative a partilor ocupate de pa-
dure, islaz, araturb, faneata, poeni etc.
73
www.dacoromanica.ro
140. Casa silvica, locuinta pentru padurar.
141. [Mode lul unui car pentru transportul butucilor
ae molid, lucrat in atelierul de lemnfirie dela
Malini.
142. Reproducerea trenului funicular de pe Domeniul
Coroanei Ma lini.
Aceasta portiune de tale ferata are o lun-
gime de 1.300 m. cu linie dublit $1 inlesne$te cobo-
rirea spre obcina Ciumarnei a materialului lem
nos scos din valea Negrilesei. La randul ei, aceasta
portiune este puss in legatura cu linia ferata Gal-
ne$ti-Fundul Negrilesei, care are o lungime de 20
kilometri.
143. Diferite vederi fotografiice de exploatarea pa-
durii pe Domeniile Malini §i Bicaz.
144. Lostrita (Salmo trutta) vanata pe raul Bistritei,
Domeniul Coroanei Bicaz.
145. Graficul miscarii lemnelor in padurea Domeniului
Bicaz.

5tudii de amenajamente.

146. Al padurei Domeniului Ma lini.

147. Al padurei Domeniului Borca.
148. Al padurei Domeniului Bicaz.
149. Al padurei Domeniului Dobrovat.
150. Al padurei Domeniului Cocioc.
151. Al padurei Domeniului Gherghita.
152. Al padurei Domeniului egarcea.
153. Al padurei Domeniului Sadova.
154. Studiile soselei forestiere Dobrovat-Iasi, §i anume:
a) Planul de situatie, b) Profilul longitudinal,

. 74

www.dacoromanica.ro
Ca lea ferata funiculars pe Domenial llalini
Chemin de fer funieulaire Doma:ne de Plalini.

www.dacoromanica.ro
 c) Profile transversale, d) Caetul de sarcini,
e) LucrAri de arta.
155. Scheletul unui cap de urs, vanat in muntii Do-
meniului Coroanei Bicaz din judetul Neamt.
156. Coarne de elan (Cervus alces), gasite pe Domeniul
Malini.
157. Diformitati de lemne provenite din diverse maladii.
158. Diformitati cauzate prin inodarea varfurilor la
molizii tineri de catre ciobani, drept distractie,
numite .Din jucariile ciobanului>.
159. Scanduri pentru cutii de oina, cu capacul lor.
160. Relieful ocolului Poiana-Doamnei de pe Domeniul
Coroanei Malini.
161. Cutii neincheiate pentru impachetat zahar, luma-
nari, sapun.
162. Diferite ciubucarii de lemn de molid, intrebuintate
in tamplarie.
163. Lemne pentru suluri de hartie, coade de maturi,
bete de transparente.
164. Relieful ocolului silvic Poiana-Doamnei, cu o le-
gends explicative asupra proportiei amestecu-
lui §i densitatii arboretelor.
165. Tab lou grafic reprezentand mi§carea butucilor de
brad §i de molid lucrati in padurea Domeniului
Bicaz, in anul 1903-1906.
166. Mode le de scanduri pentru jaluzele, lucrate in ate-
lierul Domeniului Ma lini.
167. Samanta de molid, aripata qi nearipata, tratata
in uscatorul dela Bicaz.
168. Trunchiu de molid (in grading) debitat in raze, pen-
tru scanduri de resonanta, in gaterile de pe Do-
meniul MA lini.
169. Trunchiu de molid (in grading) debitat pentru scan-
duri §i grinzi, in gaterile de pe Domeniul Malini.

76

www.dacoromanica.ro
170. LemnArie de fag pentru constructie, dupe dimen-
siunile cerute de C. F. R., debitata in gaterile
de pe Domeniul Ma lini.
171. Traverse de fag normale, lucrate in pg durea Do-
meniului Ma lini dupa tipul C. F. R.
172. Diferite grinzi de salcgm pentru constructie, faso-
nate in pa durea plantata pe nisipurile sburatoare
de pe Domeniul Sadova.
173. *indrila, fabricate cu marina pe Domeniul Borca.
174. Colectiune de muguri a speciilor forestiere, re-
prezentand flora Domeniului Borca, jud. Su-
ceava, adunatA de d-nii A. Berian §i N. Lovi-
nescu, silvicultori.

Mobile de lemn.

175. Scars cu spate.

Scaun combinat, pentru copii.
Scaun de grading, cu resorturi pentru inchis.
Scaun mic pentru copii, cu picioare de imitatie
de bambus.
Scaun pentru copii, cu picioare strujite.
Roaba deschisa.
Roaba inchisa.
Scaun-leagan.
Carucior.
Ruleta cu sfarleazA.
Pupitru pentru scris.
Masa cu picioare de imitatie de bambus.
Masa §i scaune tarane§ti.
176. Doug tronuri sau lacre, lucrate la Bicaz.
177. Scaun-scranciob (leagan) pentru grading.

77

www.dacoromanica.ro
1rr CJ 1 .y. sr;

I.
tI / t
) ,A
Ik
..11141
iI .
)
k
,41

li 6W

1*i i'44

oft7.214V

# .
--r.
.
-r :L,% A p.'ildi .....
.4
r= r ,'
fri '2. ,
Imo." '.
- -,...... %
.',../...2" 'I , mei A, .4 ..cr I or Orr

V.:.. . ''4304 t'474 $ 1 a-, .s, , .,...

.-. . 'r .
,.. ..
: A 01%;:z.e
trv'/1)°L..
lii 4 s.,...
- 3 . ;E
4.

..
,.'
q. q
4 t
'
..-,

'''
,

li
. -
'.,

,-.. 0
it
.5.

°
..S..1.......;

12,
7
'Ai.c '''''. '.
c
f . ,' ..111
..s,j
41 '. "J. 1
t''' 1 -
ir
i't
- '',

IZI1 /id r1
;
.
fir
, ,41rq
14, ,c;
' ,..

,
-,:- ,
.

?:,/.
'

..E..,..11..V.rqJfrararr311 '''' i'i rl

.4 ,-

0 vedere a pareulurde ecrbi de pe Domeniul Mini.

Vuewww.dacoromanica.ro
du pare aux cern au Domaine de Plahni.
 Turriatorie ferarie.

Produsele turnatoriei de pe Domeniul Coroanei Malini si ale

atelierelor de ferarie de pe Domeniile egarcea si Bicaz.

17S. Fus de toba pentru marina Ruston turnat Ira

atelierul mecanic dela egarcea.
179. Panoplie cu diverse lucrari in fer si alamA, pro-
duse in atelierul *egarcea, si anume:
Excentru de metal pentru locomobild.
Emblems turnat6, de zinc, bronzatA.
Pldci cu numere de zinc turnat.
Vintil de metal turnat, brut si strungit.
Gura de pompa, de metal.
Laggre de metal pentru treerAtoare.
Drugi de metal, rotunzi.
Aparat de otel pentru Mat stragalii de piele,
diferite marimi.
Aparat masurator paralel, de otel.
Cange de fer pentru incendiu.
Potcoave.
Cercuri de piston.
Roata de metal pentru samanatoarea Clayton
in randuri.
Laggr de metal brut.
Masele de carpen, pentru moard.
180. Cons° la pentru transmisiune, cu lagar de metal,
turnate in atelierele Domeniului 'Malini din
cAtunul Gainesti.
Turnatoria dela Gainesti, de pe Domeniul Ma-
lini, s'a infiintat in vederea trebuintelor insta-
la tiilor de cai ferate §i a fabricei de cherestea.

79

www.dacoromanica.ro
 In aceste ateliere se lucreaza, numai pentru tre-
buintele fabricei, orce piese de fer turnate pans
la greutatea de 100 kgr., care formeaza parti
de maoini of de maoini - unelte, roti de va-
goane etc.
Lucratorii sunt in numar de 4-6, salariati pans
la 180 lei lunar.
Dintre aceste obiecte putem not'a:

181. Gratar pentru cuptorul cazanului.

142. Gratare pentru sobe.
183. Consold pentru lagare de vagoane.
184. Piesa dintata de tuciu, pentru ridicarea valturilor
la gratare.
185. Roata dintata de tuciu, dela ma§ina de calti.
186. Un bak (piesa dela gater).
187. Trepte pentru gratarul cazanului.
188. Lagar de metal pentru manivela gaterului.
189. Roata dintata de tuciu, pentru gater.
190. Roate de manivele, de tuciu, pentru marina de
calti.
191. Angrenaje conice dintate, de metal, pentru marina
de calti.
192. Lagare de metal pentru inanivelele ma§inei de
calti.
193. Scrumiera in forma unei frunze de feriga, turnata
in tuciu.
194. Aparator cu greutate pentru ferastraul circular.
195. Vagonet complect pentru transportarea butucilor.
196. Roate pentru vagonet, impreuna cu osia lor.
197. Rama de tuciu pentru oglinda.
198. Cruce de tuciu.
199. Cursa pentru animale salbatice.
200. Panoplie cu produsele atelierului de ferarie dela
Bicaz, cuprinzand urmatoarele lucrari:

80

www.dacoromanica.ro
 Tapine pentru mi§carea lemnelor.
Car lige pentru prins lemne pe canal.
Potcoave de cai .1i de boi, etc.
201. Ma§ind de gatit, din tuciu i tabld de fer, model
intrebuintat de tdrani, executat in atelierele
Domeniului Borca.
202. Potcoave pentru umblat pe butuci la munte.
203. Roata de trdsurd, legatd in fer, produsd in ate-
lierele Domeniului Coroanei Malini.

CARIERE

Produsele carierei de piatra dela BLWerii.

204. Reproducerea unei guri de tunel, lucrata in piatra

din cariera Muntelui Caraiinan.
205. Diferite ciubucdrii de piatrd.
206. Coloand de piatra cu ciubucArii.
207. Modele diferite de scarf cu ciubuce.
20S. Piatra brutd pentru var idraulic, precum ,Si var
idraulic §i ciment mdcinat pe ClAbucetul Tau-
rului (Prahova).
209. Bard de piatra.
210. Stalpi pentru §osele §i monumente.
211. Pietre cioplite in diverse forme pentru constructie.
212. Piese pentru pavaj.
213. Piatra cioplitd pentru bordura de trotuar.

16940 81 -- e

www.dacoromanica.ro
 R I

irA.
am,.
4."
f4t a T.
,.;12'

4. t

\ I.
P1
I
. ro

6-
..

- - ,
444.5.1,6:414iW,7.0 irt

Personalul silvic al Domeniului Borca.

www.dacoromanica.ro
Personnel forestier du Domaine de Borca.
 f ra Uhl e rie.
Produsele atelierelor de franghierie de pe Do-
meniul Coroanei Cocioc. Atelierul de franghierie
dela Cocioc s'a infiintat in anul 1893. Instalatia
este data In concesie unui maestru, in mod gra-
tuit, acesta fiind obligat a intrebuinta lucratori
Romani. Anual se lucreaza 18.000-20.000 de kilo-
grame de canepa de pe Domeniile Cocioc si Gher-
ghita, far o parte se imports. Numarul lucrato-
rilor variaza dela 8 15 pe zi, toll din locali-
tate. Venitul brut in ultimii 5 ani a fost dela
12.000-20.000 lei in mod crescand.
Produsele acestor ateliere constau din:
214. Otgoane pentru vapoare.
215. Franghie cu noduri, pentru gimnastica.
216. Verigi pentru gimnastica.
217. Scranciob cu scaun de lemn.
218. Scard de gimnastica, cu trepte de lemn.
219. Trapez pentru gimnastica.
220. Franghie de gimnastica cu noduri de lemn.
221. Hamac impletit, colorat.
222. Valtrap (Retea de zapada pentru cai).
223. Chinga de sea, pentru calarie.
224. Hainuri si capestre pentru cai, impletituri in
sarma.
225. Cosuri pentru piata, impletituri in sfoara.
226. Diferite forme de gente pentru vaniitoare.
227. Betel e, torbe pentru van atoare, impletituri in sfoara.
228. Plosca pentru vanatoare, invelita in impletituri de
sfoard.
229. Bice pentru boi.
230. Coade de capestre.
231. treanguri pentru cai.

83

www.dacoromanica.ro
232. Capestre.
233. Guri de ham.
234. Pungi de retea colorata, pentru targuit
935. Impletituri de franghie, colorate.
236. Franghii pentru rufe.
237. Ghete de sfoara impletitA.
238. Funii pentru boi.
239. Retele cu verigi, pentru vandtoare.
240. Sfoara de impachetat, in ghemuri §i de diferite
grosimi.
241. Diferite grosimi de sfoara de impachetat, in papu§i.
242. Diverse grosimi de franghii.
243. Otgoane de diferite grosimi.
944. Chingi de grosimi §i forme diverse.
245. Opinci pentru zdpada.
246. CanepA de Piemont. recolta 1905.
247. 0 0 0 - 1905, topita.
24S. 0 de vara, recolta 1906.
249. D melitata, recolta anului 1905.
250. 0 daracita, recolta anului 1905.

--...^,-/,-...,-,..

84

www.dacoromanica.ro
 `LI jc

4., 44"
± ..e,

L 41M--
L 611

1 '5

.
K

in 4 _

Casa de Administratie de pe Domenial Coroanei Cocioc, jod. Il fov.

Ilaison d'administration du Domaine de Cocioc, departement d'Ilfon.
www.dacoromanica.ro
 AGRICULTURA.

256. Reproducerea caselor de Administratie dela Do-

meniul Cocioc, lucrate in atelierul acelui do-
meniu.
257. Planul parterului si al fatadei casei de admini-
stratie dela Cocioc, gara Peris.
258. Profiluri de pAmant din sectiile domeniilor Co-
cioc, Gherghita, Domnita, Ruset, Dobrovat,
lini, Segarcea, Sadova. Aceste profiluri s'au
facut la o adancime de 3 metrii.
259. Tablou grafic de cantitatea substantelor nutritive
si de compositia fizicd a solului domeniilor Do-
brovat, Domnita, Ruset, Gherghita, Cocioc, e-
garcea si Sadova.
260. Diferite fotografii ale planurilor de scoli cladite
de Administratia Domeniului Coroanei pe di-
ferite mosii.
261. Vederi si planuri de case pentru personal, pe di-
ferite domenii.
262. Fotografia planului unei magazii de zid pentru
producte.

86

www.dacoromanica.ro
0 serbare:la cola primary rarala din Rapt.
www.dacoromanica.ro
Fete 3 l'Ecole primaire de Rasetz.
263. Fotografii de planuri de grajduri pentru vite.
264. Fotografia planului unui uscator de hameiu con-
struit pe Domeniile Cocioc §i Gherghita.
265. Planul fermei din sectia Lunca, de pe Domeniul
Ruptu.
266. Tablou grafic al suprafetelor, :cheltuelilor de ex-
ploatare, venitului brut §i net pe cele 12 Do-
menii ale Coroanei.
267. Planul economic al Domeniului Rupt.
26S. Planul economic al moOei Cornu-Luncei de pe
Domeniul Coroanei Ma lini, judetul Suceava.
269. Planul economic al Domeniului Sadova din Jude-
tul Do lj, impartit in sectii.
270. Planul economic al Domeniului Domnita din jude-
tul Ramnicul Sarat.
271. Planul economic al Domeniului Segarcea din ju-
detul Do lj, impartit in sectii.
272. Planul economic (partea agricola) al Domeniului
Dobrovat, din judetul Vaslui.
273. Planul economic al Domeniului Gherghita, din ju-
detul Prahova, impartit in sectii.
274. Planul economic al Domeniului Cocioc, din jude-
tul Ilfov, iml.artit in sectii.
275. Planul de situatie al fermei Per4 de pe Domeniul
Cocioc.
276. Harta Romaniei cu situatia Domeniilor Coroanei.
277. Fotografii ale lucrarilor de drenarea baltii §i pa-
raului Snagov de pe Domeniul Cocioc.
278. Plugul cu abur pe Domeniile Segarcea §i Dom-
nita, fotografie.
279. Stang §i card de of tigai pe Domeniul Segarcea,
fotografie.
280. Expozitii de vite pe Domeniul egarcea, ce se tin
anual intro locuitori, fotografie.

88

www.dacoromanica.ro
 NOVIerti
.,
""a i

14.11it.

MoOei praWt1
(
)

nt i I ;\r r a

Clara 2 %III r \' ANANISTIA 8111011108

0.1rnaro,
din 08811510. .

OVA R 15ikm Loconchn

811.214,
lOimitarea Insurafrilor.
111aPP
ZOct
OS IA Oft131/Ltt.0% ,
Tettauill SuRivaiffett.11ot
ak,ute a em,' Terenu5
S ecti 1 ::a'
Prop. Gratolui
1.0,ait
CalOatealCalrlafrall It law Pother Vli ,i Roma Iota hal
WIN .12 Erna
9.9
SogialSADOVA 1404.2 790 7 1591
0051 NM 1
0 3301 1
stIteMs ea 0 pisc{j 9171.2 too x72.6 9 4 71 3473 4
HI 3061102 1713 9 130.9 NEE 239 4
Sikticutailor S.i r 1,1,!

V
re I 1181,x 339 3.
95
531.7
L.".
giciumingsm. 1.

100
4
at" a
-
-
91 ODALIAtt EM1 192 3 EMIIMMINNICIIMia 1587503878
2rapr. 57059147 111 CUCLITI1
KIMINIAMLIIMM 7" '
Nioiruiler) g....zu
Totaluri 7818.1 5118,8 14281 3515 2 MEM 810,5 19411,9

Plan d'exploitation du Domaine de Sadova.

www.dacoromanica.ro
2S1. Fotografii ale locuintelor de brigadieri silvici si
padurari.
2S2. Fotografii de planuri ale bisericilor cladite de Ad-
ministratia Domeniului Coroanei pe mosiile sale.
2S3. Fotografia unui plan de patul pentru porumb.
284. Vederi fotografice ale grajdurilor construite pe
diferite domenii.
285. Fotografie de cartofi dintr'o serie de varietati ex-
perimentate pe Domeniul Cocioc.
286. Fotografii de cash de administratie de pe dife-
rite domenii.
287. Masini de semanat, fotografiate in timpul lucrului.

Probe din cerealele cultivate pe Domeniile

Coroanei, in 1905-1906.

2S8. Probe de gran: Balan, Mold, de Banat, Urias, Ar-

naut, Sheriff, de Vara, de Algeria.
2S9. Probe de porumb: Cinquantin, Romanesc, Porto-
caliu, Alcsut, Dinte de cal, Secuesc, Rosu, Pig-
noletto, Colt.
290. Probe de in: Rusesc de steps, Rusesc comun, de
Sicilia, de Ungaria, Comun, de Anatolia, de Do-
brogea, Romanesc.
291. Probe de fasole: oloaga, comun5, oloaga de Tulcea.
292. Probe de mazere : Folger, verde.
293. Probe de anepii: de Ungaria, de Piemont, de Bo-
Ionia.
294. Probe de sfecla: Eckendorf, Mamouth.
295. Probe de ovitz : Triumph, Ligowo, Comun, Urias, Ne-
gru de Brie, Columbus.
296. Probe de secara: S-ta Elena, Comunk de Banat,
de Vara, Mark.

89 --

www.dacoromanica.ro
 -5
IRn

.
II

kJ .
n

° '
.
0.-

LI' .
6, 0. 7'. . r o
' '
.. .
V1W
'' 4q. J
,.-
. .;. ;
f ; .,
gl
.,- 5 E, - mt4
_,
..-"--1. ;;;-104 :7'.
_'ItA-4'.41k.":"9
.,.,4-- v ; '' i: :411y
. 15-4`t 1A
..
........ ,a..,.. '!r? 504, t". 'V -id ' 1

S'llts-1;-rt;"fit
bA t 0.a

Plug ca. akin

www.dacoromanica.ro
Charrue a roapear.
297. Probe de orz: de toamng, de primavara, comun,
cu 6 randuri.
29S. Probe de slimantA de orzoaicA: de Hana, Juwel,
comuna.
299. Si Imiintii de paring.
300. Probe de slim:Intl
.. de mein: alb, comun, pasaresc
ro§u-aurm, romanesc.
301. Shmiintal de hameiu.
302. SAmantii, de rapitil: Naveta si Colza.
303. Probe de samantd de sorg: negru, zaharos, de nu-
tret, galben, italienesc.
304. Probe de siimiinta de mac: cenu§iu, alb, albastru.
30.. > , . » malzilriche.
306. >
. » trifoi rosu.
307. > 7 >>sparcetil.
30S. > > > brisca.
309. > > > mustar alb.
310. . . » coriandru.
311. . . , » floarea soarelni.
312. . . . > lupin galben.
313. . > . » soia hyspida: neagra, galbia
si comuna.
314. Probe de slim:114A de bob si de bobusor.
315. . h X. >> linte.
316. Diferitele varietati de gran, ova; orz, secara, in,.
canepa, citate mai sus, in snopi.
317. Cartofi in cosulete, recolta anulai 1906, din vatic-
tiltile :
Profesor Woltmann, Alohort, Fulgi de zapada,
Bijou de Hongrie, Early Rose, Kaiser-Krone,
Gastold, Leo Kruger.
Aceste varietati s'au cultivat in anal 1906 Ia.
Cocioc. In anii 1901 1905 s'a facut experienta.

91

www.dacoromanica.ro
 cu 28 feluri de cartofi, ramanand mai tarziu nu-
mai tale amintite mai sus, care sunt mai pro-
ductive $i izbutesc mai bine.

31M. Radacina de lucerne (lungime 4 m.).

319. Modelul fermei Ocolna, una din cele 7 ferme ale
Domeniului Coroanei Sadova djn Judetul Do lj,
compusa din : patule de porumb, magazii de
producte, remize pentru masini, grajduri de vite
locuinte pentru personal, cu gradini si inconju
rate de plantatii.
320. Modelul atelierului de rotarie §i ferarie impreuna
cu moara din sectia Ocolna, Domeniul Sadova.
321. Modele de harabale si carute intrebuintate la mosie
pentru transportul cerealelor, lucrate in atelie-
rele Domeniului Sadova.
342. Doug pluguri comparative, din anii 1866 si 1906.
323. Babita (Pelecanus crispus).
324. Dropii (Otis tarda).
325. Cristei (Rallus aquaticus).
326. Rata mica de balta (Anas querquedula).
327. Rata salbatica (Anas boschas).
328. Reproducerea unui plug No. 10.
329. Panoplie cu instrumente pentru agriculturg.
330. Probe de land Turcana si Tigae, spalata si nespa-
lata, daracita si in caer.
331. Fructe uscate in uscatorul dela Gherghita, si a-
nume : caise lard samburi si cu samburi, visine,
mere, zarzavat pentru supg, etc.
332. Produsele laptariei dela Peri§ de po domeniul Co-
cioc din jud. Ilfov, ca : Unt de Peris, Creme de
Cocioc, Camembert, Brie de Cocioc, Tilsit, Lapte
batut §i Lapte dulce.

92

www.dacoromanica.ro
 .4

4.

\{ ir -"6
,

I
, lc

. 6'.2".. 22 a
.

.... !in.
,
0

4. ,
,........--.....-,-
OW f
--4---', :i "..'; a
7:111
0
1°,'., li.',. ,
0-f
-'
^ ": , 9 44'in.3,,, . . n e74... °
.-; -4 .1
I

-I'
4., ....;" .' -`.'
r14_ 74--

. .,
,
. . 7," r Ce' "

Collura Hameiulul.
www.dacoromanica.ro
Culture du houblon.
 Laptaria dela Per4, infiintata in anul 1897, po-
seda un local special confortabil, si toate masi-
nile necesare la fabricarea untului, a branzei, Ia
pasteurisarea si racirea laptelui. Masinele sunt
puse in miscare prin transmisiune cu un motor de
05 cai putere, care produce si electricitatea nece-
sara Ia luminarea tuturor instalatiunilor si graj-
durilor. Cantitatea zilnica de lapte in ultimul timp
a variat dela 800-1.200 litri.
Din lapte se vinde: 70% in stare brute la Bu-
curesti, iar restul se transformd in unt si bran-
zeturi.
Numgrul vacilor de lapte, de rasa Algau-
Schwitz, variaza intre 75-80, fare tineret.
Osebit de laptele vacilor proprieratii, se mai
cumpArd din satele vecine 400 500 litri zilnic.
Tdranii au frumoase corcituri :din rasa Algau
cu cea locala, care sunt foarte bune de lapte,
ceia ce face pe locuitori se vends cu greu aceste
produse.

5tudii publicatiuni.

333. Monografii de scoli de pe Domeniile Coroanei,

334. a biserici de pe Domeniile Coroanei.
335. Planurile de impartire in sectiuni a Domeniilor
Rusetu, Domnita, Gherghita, Segarcea, Sadova
pi Dobrovilt.
-336. Albumuri cu vederi de pe diferite domenii.
337. Statutele societatilor culturale-economice infiintate
pe Domeniile Coroanei.

94

www.dacoromanica.ro
 :

.
atvrrs WM' NFOSIRM
Pt4,141.V.R.WWWWWZMPOVWYMPANY, cr.e.r.x.raiiw-r..nt 1'421
+Mr allrAMAKVIRIMMICKIJUIli.
,T2t,

. '."...43'97.'-a , -r7E*V.
it
n

w p 'Et

- r,

.".
'.2

Biserica Dcmneasca din Gherghita.

Vue de re.glise oyale du Domaine de Gherghitza.
www.dacoromanica.ro
33S. Biblioteca Popular a a Administratiei Domeniului
Coroanei, compusa din 42 de articele, §i anume:
1) Mostenirea tronului Romaniei, cu un portret al A. S. R.
Principelui Ferdinand al Romaniei, mostenitorul pre-
sumptiv al Tronului, 1890 (sfarsita).
2) Notiuni asupra vermilor de matasa (cresterea si boa-
lele lor) de Marius Galfard, tradusa prin ingrijirea
d-lui I. Kalinderu, 1889 (sfarsita).
3) Excursiuni forestiere pe Domeniile Coroanei M6lini,
Sabasa si Bicaz de Gh. Statescu, 1889 (sfarsita).
4) Infiintarea albinaritului pe Domeniile Coroanei. Edi-
tia I, 1891 (sfarsita).
5) Expozitia internationals si Congresul Agricol si Sil-
vic din Viena, 1890, de Gr. Crisan, A. Oneanu si A.
Candale, 1891 (sfarsita).
6) Confectionarea palariilor de pae cu mana libera si cu
marina de D. Popescu. Editia I si II, 1893 (sfarsita).
7) Raport asupra excursiunii silvice In Bucovina de
Fl. Davidescu, 1894 (sfarsita).
8) Notiuni populare asupra gradinilor de legume de Ion
Pasareanu, 1895 (sfarsita).
9) Rolul invatatorului si formatiunea generatiilor noi.
Discurs de Ion Kalinderu, 1896 (sfarsita).
10 Notiuni de economia vitelor, partea I, de V. S. Bre-
zeanu, 1897.
11) Notiuni de economia vitdlor, partea II, de V. S. Bre-
zeanu, 1898.
12) Cultura albinelor, editia I, 1894 (sfarsita), editia II,
1894, de Marin Petrescu, 1899.
13) Cultpra arborilor roditori de D. G. Ionescu (sfarsita).
14) Raport asupra Expoziliei jubilare din Viena, adresat
d-lui Administrator al Domeniului Coroanei, de Flo-
rian Davidescu si Olimpiu Boiu, 1899.
15) Indrumari date agentilor Domeniului Coroanei de
catre d-1 I. Kalinderu, 1900.
16) Cultura lucernei de C. Roman, 1900.

96

www.dacoromanica.ro
i n

. '
A

. -

.. ,

Vie §i gradin6 de pomi roditori pe Domenic] Cccicc.

Yip Oble et plantations d'arbres fruitiers sur le Domaine de Cocioc.
www.dacoromanica.ro
 17) Cultura plantelor de nutret de D. Gh. Ionescu, 4900.
18) Cultura sfeclei de dr. N. 0. Popovici-Lupa, 1900 (star-
sita).
19) Scrisori catre plugari de C. Sandu, 1900.
20) Povete despre hrana taranilor de dr. Felix, 1902.
21) Cultura canepei si a inului de V. S. Moga, 1901,
22) IngrAsarea ciimpurilor de Dr. N. 0. Popovici-Lupa.
1901.
23) Povete despre gradinile de legume de V. M. KogAl-
niceanu 1902.
24) Povete despre pastrarea sAnatAtii de Dr. I. Felix 1902.
25) Biserica, obiectele sfinte din ea si vestmintele bise-
ricesti, explicate de diaconul I. V. Raiculescu, licen-
fiat in Teologie, 1903.
26) Laptele, puterea sa de hrand of producerea lui, de
Dr. I. Felix 1902.
27) Uscarea prunelor $i altor fructe, fa bricatul magiunu-
lui, de Maximilian fopovici, chimist-agronom, 1904
28) Notiuni asupra vermilor de miitase, de Marius G; 1-
fard Ed. II, trad. de d-1 I. Kalinderu, 1905.
29) Liturgica Bisericei ortodoxe, de I. V. Raiculescu, 1905.
30) Cul tura arborilor roditori de D. Gh. lonescu, ed.II, 1906.
31) Experience on diferite varietaci de cartofi pe Dome-
niile Coroanei, de C. Roman si I. Enescu, 1904.
339.32) Monografia Domeniului DobrovAt de N. Con-
durache $i N. Marinescu, 1906.
33) Monografia Domeniilor Borca ft Sabasa-Farcasa de
A. Berian 1906.
34) Monografia Domeniului MAlini de 0. Boiu si Alex.
Precup. 1906.
35) Monografia Domeniului Bicaz de Const. Armasescu
1906.
36) Monografia Domeniului Gherghi(a de Gh. Em. Ma-
nolescu Gh. Codrescu, 1906.
37) Monografia Domeniului Rusetu de D. Popescu, 1906.
38) o Sadova de Gh. Pop ovici, 1906.
39) Domnita de Ion Pop ovici, 1906,,

--98
www.dacoromanica.ro
 -40) Monografia Domeniului Cocioc de Er. Medianu si
Gh. Codrescu, 1906.
41) Monografia Domeniului $egarcea de Florian Davi-
descu 1906.
42) Monografia Domeniului Busteni (Caraiman si Clilbu-
cetul-Taurului) de I. A. Candiani.
340. Planul proectului de asanarea baltei din valea
Snagovului de pe Domeniul Coroanei Cocioc.
341. Fotografii diferite de case de locuit pentru functio-
nari, de ateliere, crame, de vite la pa§une, graj-
duri de porci, cuptoare de 'line, pepiniere etc.
342. Plan economic qi statistic al Domeniului Sadova
din jud. Do lj, impreuna cu sectiile Odaia, Co-
clitu, Oco lna, Piscu.
343. Planul magaziei de grail, cu silozuri, de pe Do-
meniul egarcea.
344. Albumuri cu planurile cladirilor fAcute pe Dome-
niile Borca, Rupt, Sadova, Domni %a, egarcea,
Cocioc §i Gberghita.
345. Planurile diferitelor sectii de pe Domeniul $e-
garcea.
346. Planurile de qcoli construite de Administratia Do-.
meniului Coroanei pe diferite moqii ale sale.
347. Planuri de cancelarii ci de locuin %e pentru func-
tionari, pe diferite Domenii.
348. Planul plantatiunilor pe nisipurile sburatoare de
pe Domeniul Sadova.

Mici Indu5trli.

349. Mobilii tAriineascA compusA din o mass, un dulap,

un pat, o canapea (lade, tron), un cuer gi scaun,
3507 Mobila tArAneasca, banca sau tron.

99

www.dacoromanica.ro
 iv

.
Pore de rasa Yorkshire.
Pores Yorkshire.

J". ,

,111,;.' 111E'

-1.411

- . 00:;.

[i ; . 'kit!' 7

Expozitie de mite a satenilor.

Exposition de Wail appartenant aux villegeois.

www.dacoromanica.ro
351. Reproducerea stupariei de pe Domeniul Coroanei
Malini, lucrata In atelierul acelui domeniu.
352. Reproducerea bisericii din Farcasa de pe Dome-
niul Coroanei.
353. Reproducerea unei case tarane§ti model.
354. Model de farmacie rurala de pe Domeniile Coroanei.
355. 0 melita dubla, lucrata la coala de meserii din
Bicaz.
356: Sfecla de zahar, cultivate pe Domeniul Cocioc.
Sfecla de nutret Ekendorf.
Sfecla, jumatate nutret §i jumiitate zahar.
357. Dovleci albi pentru vite.

Produsele atelierelor de Impletituri in richita.

Atelierul de impletituri in richita dela Cocioc

s'a infiintat in 1888 si s'a dat in concesiunea
unui maestru, in mod gratuit, Impreunii cu ri-
chita necesara. Zilnic intrebuinteaza 10 15 lu-
crlitori din satul Cocioc $i din veciniltati.Veni-
tul brut anual este de 10.000-12.000 lei.
Intre obiectele produse putem enumera :

358. Cosuri de calatorie, de diferite forme §i marimi.

359. Co § pentru lemne, cu capac.
360. Co § de fantesie, in forma de corn, pentru flori.
361. Co § fail capac, pentru lemne.
362. Co§ de etajera, pentru note musicale.
363. Co s de fantesie, in forma (le lira, pentru flori.
364. Etajera pentru flori.
365. Roaba din impletituri de pae §i richita, pentru flori.
366. Diferite forme de cosuri, pentru flori.
367. THferite forme si marimi de copri, pentru-fructe.

101

www.dacoromanica.ro
368. Panere pentru plata.
369. Etajere cu picior pentru flori.
370. Co§uri-cuiburi de atfirnat, pentru flori, forme di-
ferite.
371. Cosuri de perete pentru hfirtii.
372. Co§uri pentru purtat mtincarea.
373. Fructiere §i port-carte-visite.
374. Diferite forme de panere pentru rufe.
375. Cop lete de mane, fantezie, pentru lucru, impleti-
tura de pae §i richitii.
376. Mtisutii pentru lucru.
377.- Panoplie cu diferite obiecte de richita, lucrate pe
Domeniul Gherghita.
378. Snopi de nuele de richita din care se lucreaza
obiectele.
379. Scaun de richitii lungit (chaise-longue).
3S0. Foto liu de richith, tapetat.
381. Fotoliuri de richita, colorate.
332. 0 mass gi patru scaune pentru griidinii, coloare
ro§ie.
383. Diferite modele de scaune ci fotoliuri lucrate din
richitii.
384. Un pavilion pentru grading, de coloare verde, com-
pus din 24 buctiti mobile, impreuna cu mese kii
Beaune (in griidinii).

102

www.dacoromanica.ro
Produsele atellerelor de 5trunOrie i lemn5rie.

385. Etajer5, imitatie de trestie de mare.

386. Etajera pentru note musicale, coloare neagra, pro-
dusa in atelierul din Malini.
387. Cuer fantezie qi port-umbrele, imitatie trestie de
mare, produse in atelierul dela Bu§teni.
358. Bufet pentru sufragerie, din lemn de frasin lustruit
lucrat in atelierul dela Malini.
389. Masa de frasin, in mozaic, din atelierul-Mlini.
390. Masa de §ah, dela atelierul din Bicaz.
391. Scaune, lemn de paltin, atelierul Bu§teni.
392. Scaune pentru grading care se pot strange.
393. 0 mass, 4 scaune de frasin, cu incrustatii de nun,
din atelierul Malini.
394. Biurou de culoare neagrA qi cu postav verde, din
atelierul egarcea.
395. Mobi la taraneasca, compusa din mash, scaune §i
dulap de vase, din atelierul Malini.
396. Dulap-cuer pentru chei.
397. Joe de popice din atelierul Buttteni.
398. Tab lou cu bile de lemn pentru qcoalit
399. Tavi de lemn pirogravate pentru serviciu.
400. 'lava de lemn cu fundul de sticla.
401. Diferite modele de cuere fire §i articulate, lucrate
la strung.
402. Cuere pentru chei.
403. Atarnatori de prosoape.
404. Diferite forme ci marimi de sfequice lucrate la
strung, din atelierul Bucteni.
405. Console lucrate la strung in atelierul Malini.
406. Servicii de otet §i de unt de lemn, cu pilharute
pentru oufi,
407. Cutie strunguit§ (chisea) pentru save.

-- 103

www.dacoromanica.ro
 011
asP.°

o"
.
'
0.7

0 pepiniera de stejar pe Domeniul Coroanei Dobrovilt.

www.dacoromanica.ro
Pepiniere de chine de Domain de Dobrovetz.
408. Pita de lemn pentru buctitarie.
409. Chibritelnite.
110. Scuiplitori.
411. Cutii de fantezie pentru lucru manual.
412. Cutii strunguite (chisele) pentru tutun.
413. Suporturi pentru condeie §i creioane.
414. Greutati pentru exercitii de gimnastica.
415. Diferite forme de plotisti (din lemn de paltin).
416. Farfurioare pentru sfe§nice, din lemn de tisa..
417. Tampon de cancelarie.
418. Rozete strunguite pentru perdele.
419. Cofite de fantezie, din lemn de paltin.
420. Atarniitori de haine.
421. Fructiere.
422. Cuer pentru vase de buctitArie, din lemn de fag_
423. Servicii pentru outi.
424, Diferite forme de cutii strunguite.
425. Ma§ina cu care se pun dopuri la aticle.
426. Scrumiere.
427. Inele pentru §ervete.
28. Tableta de lemn pentru a§ezatul farfuriei cu man-
care la mass.
429. Etajerti cu pernita pentru ace ci pentru mosoure-
de atA.
430. Reproducerea unui pat lucrat la strung, atelierul
Busteni.
431. Solnite.
432. Pahare dediferite forme gi oua de lemn.
433. Cuftir (Ma romitneascii).
434. RAzboiu pentru tesut model intrebuintat.de %rani,
lucrat In atelierul Dobrovat.
435. Model de locuinta pentru
436. Modelul locuintei unui silvicultor, lucrat in ate-
tierul Bicaz.

105

www.dacoromanica.ro
 Produ5ele fabricei de jucarii de pe Domeniul
CoroaRei Malin'.

437. 0 gospodArie taraneasca.

438. Soldati graniceri.
439. Soldati de artilerie.
440. Elevi din Scoala milliard.
441. Geandarmi rurali.
4-42. Soldati de infanterie.
443. Soldati rosiori.
444. Trenuri de marfa complecte.
445. Car taranesc cu boi. .

446. Camion cu patru roate §i cu protap.

447. Casa taraneasca.
448. Cotete de paseri si de caini.
449. 0 caruta pe douil roate cu un magar inhamat.
450. Car taranesc, cu vizitiu si inhamat cutrei magari.
451. Palate gimnastice.
452. Pusti de lemn.
453. Pusti cu dop.
454. Arc cu sageata.
455. Soldati calari.
456. Tints on paseri.
457. Cai de diferite marimi.
453. Grajduri tarAnc§ti.
459. 0 pereche de boi injugati.
460. Diferite animale din lemn, ca : epuri, porci, gaste,
pui, rate, caini.
461. Serpi de lemn, de diferite marimi.
462. Papusi imbricate in cost= national, diferite
marimi.
463. Papusi de lemn imbricate in diferite costume.

106

www.dacoromanica.ro
464. Ptipu§i de diferite marimi, imbricate in cam,
simple.
165. PApu§i de lemn, desbrAcate.
466. Capete de pripu§i de lemn, cu peruca:
467. Capete de papu§i de lemn, 'Ara perucA §i nevapsite.
468. Faze le prin care trece fabricarea unei papu§i, bu-
acne din care e compusfi,
469. Modul de ambalare a papuvilor in comers.

Atelierele colare.
Produsele for :
470. Reproducerea *coalei mixte-rurale °Mita de Ad-
ministratia Domeniului Coroanei in catunul
Bratuleqti, Comuna Cocioc, lucratA in atelierul
domeniului.
471. Reproducerea gridinei §colare din Comuna Ciu-
mati, jud. Prahova, cu o colectie de serail*,
executatA de d-1 Invatator D. Popescu.
472. Modelul coalei rurale mixta din comuna Gher-
ghi%a, executat de elevii §coalei.
473. Diferite tablouri In pirogravura.
474. Diferite forme de tave pirogravate.
475. Diferite lucrari de broderii.
476. Sfepice lucrate in traforaj.
477. Diferite rame de fotografii, lucrate in traforaj.
478. Etajere de lemn, pentru oglincla, lucrate in piro-
gravura.
479. Port-jurnale, port-carte-vizite, etajere.
480. Ghiozdane de §coala imbricate in panza.
481. Diferite desemnuri de pAlArii de pae.
482. Diferite marimi §i colori de paie pentru pdlarii.
483. Co§uri de paie brodate cu lank

107

www.dacoromanica.ro
 18.

fl

. sr

Taarul Leo' I" Vaal No. 52 ea vitel

Taurean Leo I" Rasa Illgaa vane No. 52 avec veau
www.dacoromanica.ro
Race Alan
.484. Co§uri de papura.
485. Rogojini de diferite marimi.
486. Maturi de sorg lucrate de elevi.
487. Penis de pale pentru frecat scandurile.
488. Peril, de par pentru haine, de vax, de cai.
489. Perioare de sorg pentru scuturat.

Produ5ele Atelierulul de peril de pe Domeniul

Coroanel Mill.
Printre produsele acestui atelier se pot observa :
490. Peril de par, mici, pentru vax.
491. Peril de par marl pentru dat lustru.
492. Diferite calitati de peril pentru haine.
493. Peril pentru cai.
494. Diferite forme §i calitati de peril pentru par.
495. Peril de frecat noroiu.
496. Peril de par pentru qters praf.
497. Bidinele pentru viruit.
498. Funduri de peril, din lemn de fag.
499. Diferite feluri §i marimi de funduri pentru peril,
din lemn moale.'

Viticulture.

500. Lazi in care se arata altoii a§ezati in strate, spre

sfortare in mu§chi tiii in rumegatura de lemn.
4501. Panoplie cu diferite sisteme de altoit §i instru-
mentele intrebuintate in acest stop.
-502. Reproducerea atelierului de altoit vise de pe Do-
meniul *egarcea, lucrat in atelierul de lemna-
rie al acelui domeniu.

109

www.dacoromanica.ro
503. Tablouri reprezintAnd boalele vitei.
504. Diferite fotografii ale culturei viei pe Domeniul
Segarcea.
505. Planul sectiei viilor de pe Domeniul Segarcea.
506. Vin alb §i negru din viile Domeniului Segarcea.
507. Vin alb qi negru din viile Domeniului Gherghita.
508. Vin alb §i negru din viile Domeniului Sadova (plan -
ta %iuni pe nisipurile sburatoare).

Creperea vitelor.
Herghelia $egarcea.
509. Reproducerea grajdului de cai de pe Domeniul Se-
garcea, lucrat in lemn in atelierul acelui do-
meniu.
510. Fotografii de armasari de trreproductie din her-
ghelia Domeniului Segarcea.
511. Fotografii de epe de prasila din herghelia Segarcea.
512. Fotografii de armasari de reproductie de pe Do-
meniile Cocioc, Gherghita §i Ru§etu.
513. Vederea laptfiriei §i grajdurilor de vaci din ferma
Peri§ de pe Domeniul Cocioc.
514. Vederea interioarA a aceleea§ laptArii, sale de small-
tAnit lapte.§i sale pentru prepararea untului.
515. Tablou grafic de cantitatea de lapte manipulat in
laptaria dela Peri§, din anul 1897 pane la 1906.
516. Tauri de rasa Algau crescuti in ferma. (Fotografie).
517. Vaci de rasa Algau dela lAptAria Peri§, crescute
in fermii. (Fotografie).
518. Vitei Si thurenci de rasa Algau, crescuti in ferma
Peric. (Fotografie).
519. Vitei jumatate sang() Algau ai taranilor de pe Do-
meniul Cocioc. (Fotografie).

110 --

www.dacoromanica.ro
 .1/4441.

-Y .:.*
.
4" k ,
4 .t.ie 7/4.4;,,

: .
WAN '. 4....

,"! "°
" d' .

:%;i!..1, Prf,

I .
n
....I...P.34.A%
rr. e

- .

r . .
I 'it
. 4
.

Vazi de rasa moldoveneasea.

Vaches de race Ploldave.
www.dacoromanica.ro
Z20. Tauri de rasa moldoveneasca de pe Domeniul Co-
doe. (Fotografie).
-52L Vaci de rasa moldoveneasca de pe Domeniul *e-
garcea. (Fotografie).
-522. Vitei gi vitele de rasa moldoveneasca, crescute pe
Domeniul *egarcea. (Fotografie).

5ericicultura.
7523. Metamorfoza vermilor de matasa, colectata la t:loa-
la mixtA rurala din Malini.
-524. Tablou sinoptio sericicol, intoomit pentru culture
rationalA a gandacilor de matasa.
-525. Colectiunea vermelui de matasa in toate fazele
prin care trece, productiunea de gogogi, bo-
rangic, remagite dela borangic, matasa; stofa de
matasa simple gi coloratA.
-526. Probe de borangic, lucrat de Omni gi de elevii gcoa-
lelor de pe diferite domenii ale Coroanei.
-527. Diferite testituri gi desemnuri pe matasa.
-528. Mai multe varietati de gogogi de matasa, cultivate de
elevii gcoalei din BrAtulegti de pe Domeniul
Cocioc.
-529. Probe de gogogi de matasa.
.530. MAturi pentru urcarea vermilor de matasa gi de-
punerea gogogilor.
-53L Magina de tors, construita In atelierele Domeniu-
lui Bugteni.

5tuparia.
.532. Vederi de stupArii gi interioruri, de pe domeniile
MAlini, Bicaz, Cocioc, Gherghita gi :*egarcen,

112

www.dacoromanica.ro
533. Stupi sistem Dzierzon lj Berle'psch, intrebuintati
In stupAriile de pe domenii.
534. Modelul unui stup sistem Hermes.
535. Instrumente necesare la cultura albinelor.
536. Faguri cu miere in rame, recolta anului 1906.
537. Faguri goi, in rame.
538. Faguri artificiali, construiti cu marina.
539. Faguri cu miere, del:MO in cutii de sticla.
540. Miere de Maiu in borcane de 1/4,1/, si 1 kilogram.
541. Diferite lichioruri fabricate la stuparia Peril din
miere ¢i fructe, ca: licoare de vanilie, de visine,
centaurs, cafea, isms, capsuni, portocale, bi-
ter, etc.
542. Diferite beuturi fabricate din miere, ea : vin de
visine, pelin de miere, bere de miere, etc.
543. Diferite forme si calitati de ceara pentru lumAnarr
544. Sticle cu miere, impachetate in lazi pentru comert.
545. Albina in diferitele sale forine, diferitele sisteme
de celule lj inimicii cei mai maxi ai stupilor.

Ceramica.
Produsele fabricei dela Peril.

546. SobA de faianta.

547. SobA de faiantil, desemn cu subject national.
548. Sob5 de teracota, piaci simple.
549. Placi pentru sobe de teracota lj faianta, diferite
desemne lj culori.
550. Castroane pentru mancare, desemn romanesc.
551. Strachini tarAnesti.
552. Vase pentru fiert, numite de Marsilia.

16:940 113

www.dacoromanica.ro
4!

3.

Atelierul de Ceramics din Peri§ de pe Domeniul Coroanei Cocioc.

Atelier ceramique a Peris sur le Domaine de Cocioc.
www.dacoromanica.ro
353. TAvi de gatit, de Marsilia.
544. Forme diverse de ghivece pentru mancare.
.555. Salatiere.
.556. Ghiveciuri (oale) pentru flori, de forme §i desem-
nuri deosebite.
357. Oa le pentru tiara.
.558. Ulcioare de apa.
559. Card pentru apa, forme §i desemnuri romaneqti.
.560. Ulcioare de apa, fantezie.
.561. Glastre de flori.
362. Vase pentru flori, fantezie.
.563. Sfeqnice de teracota, smaltuite.
364. Ulcioaro cu sunet.
.565. Glastre cu 2 manu§i, pentru ornament.
.566. Serviciu de cafes.
.567. Ulcioare cu gat pentru podoaba, desemnuri su-
biect romanesc.
568. Cauite, desemn national.
.569. Farfurii de atarnat, forme ci desemnuri nationale.
.570. Farfurii, desemn antic, pentru atarnat.
571. Medalioane ornamentate.
.572. Scrumiere.
.573. Rame de fotografii.
.574. Tablouri diverse.
575. Medalioane cu M. S. Regele gi M. S. Regina.
.576. Plocti.
577. Fructiere, diferite forme.
578. Statuete.
579. Reproducerea fabricei de tigla de pe Domeniul Co-
roanei Sadova.
.580. Model de tigle gi de coame, aratand ci modul cum se.
acopere cu ele (in gradink), din fabrica dela
Sadova.

1 15

www.dacoromanica.ro
 Industria ca5nica.

581. Covoare §i scoarte cu desemnuri romane§ti, lucrato

de tilrancile de pe Domeniile Coroanei.
582. Macat brodat in land.
583. Fete de mese, brodate de eleve dela scoala.
584. Prosoape de panzA de in cu borangic, brodate.
585. Pima de mAtase in bumbac, diferite desemnuri.
586. Lucrari de impletituri in ling, executate de ele-
vele dela §coli.
587. Rochie de case in borangic.
588. CiimA§i do noapte, cusAturi nationale.
589. Broderii de mina executate de elevele §coalelor (1,*
pe Domeniile Coroanei.
590. Bonditit de piele brodatA cu lanai.
591. MaramA de borangic.
592. Fete de pernA cusute cu Una.
593. Catrinte, desemnuri nationale si cusute cu 'Mud_
594. Sorturi tesute, cu desemnuri romftne§ti.
595. CAmit4i femee§ti §i albituri lucrate in scoala de pe
Domeniul Bu§teni.
596. Bete pentru costume nationale.
597. Perne brodate in qcoalele de fete de pe domenii-
598. TabletA brodata.
599. Transparent pe etamina, cu col %ii impletiti.
600. Covoare tunse, lucrate de tArance de pe Domeniuli
Gherghita.

- -116

www.dacoromanica.ro
 EXPOZITIA DE VITE.

Armasari,

"IIItimatmu, nascut in 1902 din Olbu, pur sange Englez

§i IInda, pur sange Englez.
Cairo II, nascut in 1902 din Cairo, arab §i Harcany,
arabA.
.Aurica, nascut in 1904 din Nonius.

E p e.
Tita-Vela, nfiscuta in 1897 din Vihar, pur singe englez
gi Macbeth, 1/, sange Englez.
Frumoasa, nliscuta 1903 din tats §i mama Nonius.
Zefir, nascutfi in 1904 din Solitaire, arab ttii Ti %a -Nela,
1/, sange Englez.
Algi, niiscuti 1904 din Algi, anglo-arab qi Turturica,
araba.
Diu, nascut in 1904 din Solitaire, arab qi Da lga, 1/, singe
Englez.

-- 117

www.dacoromanica.ro
 Al
,-

s.

-
sz.n. ?_:e:_.:',4al, a, ..,

Milord Firmtsari de reproductie Nonius

www.dacoromanica.ro
E alone de monte.
Buehet, nascut in 1904 din Solitaire, arab si Fanela,
arab&
Doina, nascuta in 1904 din Milord, 1/ sange Englez, §i
Cocheta, anglo-araba.
Cobra, nascuta in 1904 din Milord, 1/, singe Englez si
Cocheta, anglo-araba.
Gloria, nascuta in 1904 din Solitaire, arab si Algi, anglo-
araba.
Pornmbita, nascuta in 1904 din Solitaire, arab $i Frunza,
anglo-araba.

Tauri Allau-Schwitz.

Righi, nascut in 1904 din Fulger §i vacs No. 1.

Wachter II, etatea 1 3/4 ani din Wachter I si vaca No. 92.

Tauri Moldovenepi.

Saran, nascut in 1901.

Brebenel, nascut in 1904.
Sarbu, nascut in 1901.

Manzate Al ,gau- 5chwitz.

3Ianzata No. 138, nascuta 1904, din Fulger §i vaca No. 55.
Mainzata No. 143, nascuta in 1904, din Wachter I si
vaca No. 87.
Manzata No. 165, nascuta in 1905, din Wachter I si
vaca No. 75.

119

www.dacoromanica.ro
 -.`
1.4

Epe cu manji din herghelia de pe Domeniul Segarcea.

Juments www.dacoromanica.ro
et poulains du haras du Domaine de Segarcea.
 Vac! cu lapte Algau-Schwitz.

Vacs, No. 87, nfiscuta in 1901, din Leo I si vaca No. 2.

Vaca No. 84, nfiscutil in 1900, din Leo I $i vaca No. 39.
Vaca No. 135, niiscutit in 1902, din Leo I $i vaca No. 74.
5 vitele . Algau- Schwitz, dela 8-12 luni.

Vaci 1/2 serge AlgaU-5ChWitz.

Vaca No. 126, nfiscutii in 1903, 1/, sange.

Vaci Moldoverlep.

loam, niiscuta in 1898.

Tepoasa, nfiscutii in 1900.
-Veneta si Jolla (manzate), nascute in 1903.

Berbeci fi oi.
5 berbeci de rasa tigae, negri.
10 oi rasa de tigae, negre.

Porci rasa martgalita.

4 vieri.
2 scroafe.
2 porci grasi.
1 scroafa cu 7 purcei.

-- 121

www.dacoromanica.ro
 .2J)

INDICE.

511vicultura.
Lemnarie industria15, No. 1-26.
Lemn de resonanta ci pentru instrumente muzicale,
No. 27-42.
Diformitati si cresteri anormale de lemne, diferite
sectiuni No. 44-47, 103, 157. 158, 52.
Lemngrie (scAnduri $i grinzi) debitate la gater pentru
constructie, dela No. 129-138, 139, 101.
Lemnarie fasonata in dranitA (sindrila), 89, 173.
Lemne debitate pentru doage si rotArie, 96-99.
Colectiuni de seminte silvice si probe de lemne, 1,
88, 110, 95.
Instrumente intrebuintate in exploatarea podurilor,
25, 26, 43, 90, 125.
Reproduceri de instalatiuni de exploatare, 21, 48, 92,
94, 140, 142.
Vederi din exploatarea padurei (fotografii), 49, 93,
111, 112, 127, 143.

-122

www.dacoromanica.ro
 Colec %iuni de insecte ¢i fluturi, 91, 128.
Vfiniltoare, animale salbatice, 50, 53 -83, 109, 155,
156, 323-327.
Pesti : 84-87, 144.
Studii de amenajament ci planuri : 108, 113-124,
146-153.
Reliefuri : 139, 160.
Grafice: 126, 145, 165.
Ritchithria: Mobile si obiecte din Impletituri dela No.
358-384.

Alricultura.
Studiul pamantului (profiluri): 258.
Produse agricole: 288-317.
Planuri economice : 267-274, 342, 345, 335.
Planuri de situatie a fermelor: 265, 275..
Planuri diverse : 276, 257. 276, 340.
Grafice agricole : 266, 259, 515.
Vito ci produse animale : 510-512, 516-522, 330, 331
332, 279, 280.
Instruments : 329.
Modele diverse: 351-354, 256, 319-321, 328, 322, 509,
Case de locuinta, magazii, (fotografii) : 261, 262, 286,
336, 341, 283, 343, 344, 347.
Instalaiuni diverse : 264, 278, 281.
Fotografii diverse : 277, 285, 287, 348, 514
Grajduri pentru vite (fotografii) : 284, 263, 513.
Viticultura: 500-508.
Sericicultura: 523-531.
Stuptiria 532-545.
FrlIngberia: 214-250.
Obiecte diverse si mobile:985-436, 349 350, 176.

- 123 -

www.dacoromanica.ro
 Jacitrii: 437-469.
Covoare si cusituri produse de indastria casnica: 581-
600.
Nixie, teracotil, ceramics: 546-580.
Tarnatorie si ferfirie: 178-203.
Cariere : 204-213.

Leered de kilos obVese.

coli, gradini si ateliere scolare: 260, 333., 470-489, 346.
Biserici: 282, 334, 352.
Societati culturale : 337.
Teatre satesti : 105-107.

124

www.dacoromanica.ro
 TABELA DE ILUSTRATIUNI
Pag.
Portretul M. S. Reginei 4.
D M. S. Regelui . . 5
Vedere de pe Domeniul Borca 9
Administratorul Domeniului Coroanei cu mai multi locui-
tori fruntasi Inaintea scoalei din Dobrovat . 13.
Masing cu abur lucrand cu tlfAlugul si grapa pe Dome-
niul Rusetu 17
Stup Aria de pe Domeniul Cocioe '21.
Interiorul Atelierului de ceramic& dela Peris de pe Dome-
niul Coeliac , , 25
Vizita A.A. L.L. Regale Principilor Mostenitori pe Dome-
niul Mini 3()
Elevi fland exercitii militare inaintea scoalei din Dobrovat 33
Uscator de fruote .pe Domeniul Gherghita 36.
Cale feratl silvica pe Domeniul Bicaz 39.
Magazla de producte dela Panaghia de pe Domeniul Se-
garcea 42
Biserica din Segarcea 45.
ArmAsarul de reproductie (Comet» de pe Domeniul Bioaz 48
Agentii Domeniului Coroanei lucrand In Comisiune de ame-
najament . 51
Sopron pentru uscat tigla pe Domeniul Sadova 54-
Sosirea pe pluti la Borca a A.A. L.L. Regale Principilor
Mostenitori 58
Vederea Pavilionului Domeniului Coroanei la Expositia Ge-
nerall Romani din Bucuresti, 1906 . .... . . . 61.

125

www.dacoromanica.ro
 Pag.
Fabrica de cherestea si resonant5, dela Minesti de pe Do-
meniul Mani 63
Muzeul silvic de pe Domeniul Bicaz . 66
Seen& din opereta gPrintul Puff* jucat5 de elevii Scoalei
primare din Borca 69
Transport de butuci ou calea ferat5 pe Domeniul Sabasa-
Farcasa 72
Cale ferata funiculars pe Domeniul Mani 75
Vedere a parcului de cerbi de pe Domeniul Malini 78
Personalul silvic al Domeniului Borca 82
Casa de Administratie de pe Domeniul Cocioc 85
0 serbare la *coala primary rural& din Rusetu 87
Planul economic al Domeniului Coroanei Sadova din jud
Dolj 88-89
Plug cu aburi arand 90
Cultura hameiului 93
Biserica Domneasci de pe Domeniul Gherghita . . . . 95
Vie si gridira de pomi roditori pe Domeniul Cocioc . . 97
Porci de rasa Yorkshire 100
Expozitie de vite ale sAtenilor 100
0 pepinier5 de stejar pe Domeniul Dobrovat 104
Taur, vacs sivitel de rasa Algau dela Domeniul Cocioc 108
Vaci de rasa moldoveneasc5. 111
Atelierul de ceramic& dela Peris de pe Domeniul Cocioc . 114
Armbari de reproductie .. 118
Epe cu ma.nji din herghelia de pe Domeniul Segarcea . . 120

-0,"-----/-

126 --

www.dacoromanica.ro
 LISTE DES ILLUSTRATIONS
Pages
Portrait de Sa Majeste la Reine 4
D D D ) le Roi . 5
Vue du Domaine de Borca 9
L'Administrateur du Domaine de la Couronne s'entretenant
avec plusieurs notables devant l'ecole de Dobrovetz 13
Machine a vapeur actionnant une herse sur le Domaine de
Rusetz , 17
Ruchers sur le Domaine de Cocioc 21
Interieur de l'Atelier de ceramique de Peris, sur le Domaine
de Cocioc 26
Visite de Leurs Alte r, es Royales les Princes Heritiers, sur
le Domaine de Malini . 30
Eleves faisant des exercices militaires devant Nook de
Dobrovetz 33
Four a secher les fruits sur le Domaine de Gherghitza 36
Chemin de fer ferestipr sur le Domaine de Bicaz 39
Magasin de cereales de Panaghia, Domaine de Segarcea 42
Eglise de Segarcea 45
Etalon de monte (Comet», Domaine de Bicaz 48
Agents du Domaine de la Couronne formant une °omis-
sion d'amenagement 50
Hangar pour le sechage des tuiles, Domaine de Sadova 54
Arrivee en radeau de Leurs Altesses Royales lee Princes
Heritiers, a Boma 58
Pavillon du Domaine de la Couronne a 1'Exposition Gene-
rale Roumaine a Bucarest, 1903 61

127

www.dacoromanica.ro
 Pages
Scierie debitant du bois d'oeuvre et de resonance a Gai-
nesti, Domaine de Malini 63
Musks forestier du Domaine de Bicaz 66
Scene de l'Operette cPrince Puff) jouee par les eleves de
l'ecole primaire de Boma 69
Transport de tronos de bois par le chemin de fer de foret
5. Bicaz 72
Chemin de fer funiculaire du Domaine de Malini 75
Vue du pare aux serfs du Domaine de Malini . . . . 78
Personnel forestier du Domaine de Borca . . . . . . 82
Maison d'administration, Domaine de Cocioc 85
Fete a l'Ecole primaire rurale de Rusetz . . . . . . 87
Plan d'exploatation du Domaine de Sadova . . . . . 88 -89
Labourage a la charrue a vapour 90
Culture de houblon 93
Eglise royale du Domaine de Gherghitza 95
Vignobles et verger d'arbres fruitiers, Domaine de Cocioc 97
Pores de race Yorkshire 100
Exposition d'animaux des paysans . 100
Pepiniere de chenes du Domaine de Dobrovetz 104
Taurean, vache et veau de race Algau du Domaine de
Cocioc 108
Vaches de race moldave 111
Atelier de ceramique de Perla, Domaine de Cocioc . . 114
Etalons de reproduction 110
Juments avec poulains du haras du Dumaine de Segarcea 120

.."----._....-

- 128 -

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE PIATERII
Paging
Introducere i. 7
Introduction . 31
Silvicultura 61
Agricultura 86
Expositia de vite 117
Indite 122
Lista ilustratiunilor. . 125

Numerele din indite nu aiat5 pagine, ci numerele de catalog

sub care sunt obiectele trecute.

TABLE DES PIATIERES

Pages
Introduction en langue roumaine 7
La meme traduite en frangais 31
Sylviculture 61
Agriculture 86
Exposition de betail . ,. 117
Index 122
Liste des illustrations 127

Les numeros de l'index ne renvoient pas aux pages, mais aux

numeros sous lesquels sont inscrits les objets exposés.
.---a,,,,Te-nv -.."

16.940 9

www.dacoromanica.ro
eeeeee llllll iii lllll i....1111.1111111i.111.1...11111.1111.0.
www.dacoromanica.ro