TRUNCHIUL CELIAC

-este trunchiul de origine a majorităţii arterelor care irigă etajul supramezocolic (cu excepţia arterei
pancreatico-duodenale inferioare)
-vascularizează: esofagul abdominal, stomacul, ficatul, căile biliare extrahepatice, splina, o parte a regiunii
duodenopancreatice şi epiploanele

ORIGINEA: -din aortă (de pe faţa anterioară), imediat sub orificiul aortic al diafragmei, sub un
unghi de 10-20 de grade, întotdeauna uşor deviată spre stânga (în raport cu planul sagital)
-originea sa este cuprinsă între artera frenică (diafragmatică) inferioară şi artera mezenterică superioară
-proiecţia pe peretele posterior: vertebrele T12-L1
-proiecţia pe peretele anterior: pe linia mediană, la unirea treimii superioare cu cele 2 treimi inferioare
DIMENSIUNI: -lungime de 1-3 cm, diametru de 5-8 mm
TRAIECT: -înainte, în jos şi spre dreaptă, până la tuberculul omental al pancreasului

Trunchiul celiac

RAMURI COLATERALE: -foarte rar dă ramuri pentru tuberculul omental al pancreasului, pentru
partea mijlocie a micii curburi gastrice, ramuri ganglionare, arterele frenice inferioare (ceva mai des cea
dreaptă) şi artera gastrică stângă
RAMURI TERMINALE:
-artera gastrică stângă
-artera hepatică
-artera spenică
 SRUCTURA ARBORELUI VASCULAR AL TRUNCHIULUI CELIAC:
ARTERA GASTRICĂ STÂNGĂ
ramuri colaterale
 ARTERELE ESOFAGIENE
 ± ARTERA CARDIOTUBEROZITARĂ ANTERIOARĂ
(CARDIOTUBEROESOFAGIANĂ)
 ± ARTERA HEPATICĂ STÂNGĂ
se anastomozează cu artera gastrică dreaptă (pilorică)
ARTERA HEPATICĂ
ramuri colaterale
 ARTERA GASTRICĂ DREAPTĂ (PILORICĂ)
 ARTERA CISTICĂ
ramuri terminale
 ARTERA HEPATICĂ PROPRIE
 RAMURA LOBARĂ DREAPTĂ
 RAMURA LOBARĂ STÂNGĂ
 ARTERA GASTRODUODENALĂ
 ARTERA SUPRADUODENALĂ SUPERIOARĂ
(PANCREATICODUODENALĂ SUPERIOARĂ DREAPTĂ)
 ARTERA GASTROEPIPLOICĂ DREAPTĂ
ramuri gastrice şi ramuri epiploice
 ARTERA RETRODUODENALĂ
(PANCREATICODUODENALĂ INFERIOARĂ DREAPTĂ)
ARTERA SPLENICĂ (LIENALĂ)
ramuri colaterale
 ARTERELE PANCREATICE SUPERIOARE
± ARTERA PANCREATICĂ DORSALĂ (ISTMICĂ)
 ARTERA PANCREATICĂ INFERIOARĂ
 ARTERA GASTROEPIPLOICĂ STÂNGĂ
 ARTERELE GASTRICE SCURTE
ramuri terminale
 2 sau 3 TRUNCHIURI TERMINALE care se divid în
 o ARTERĂ POLARĂ SUPERIOARĂ şi
 o ARTERĂ MEZOLIENALĂ
 ARTERA GASTRICĂ STÂNGĂ (CORONARĂ GASTRICĂ)

-provine din trunchiul celiac (ramura superioară de bifurcaţie)

*alte posibilităţi: din artera spenică, din aortă sau dintr-un trunchi mezenterico-celiac (atunci când
trunchiul celiac şi artera mezenterică superioară nu sunt distincte - rar)
Traiectul arterei gastrică stângi:
-segmentul parietal posterior - artera este lipită de peretele posterior al regiunii celiace
-segmentul mijlociu - artera se îndreaptă spre mica curbură; în această porţiune artera ridică un pliu
peritoneal (plica gastropancreatică sau coasa coronarei) care marchează limita dintre vestibulul bursei
omentale şi bursa omentală propriu-zisă
-segmentul gastric - artera abordează curbura mică a stomacului (la unirea treimii superioare cu cele două
treimi inferioare) şi se divide în două ramuri (anterioară şi posterioară) care merg de-a lungul curburii
gastrice mici şi se anastomozează cu ramurile similare ale arterei pilorice
Ramurile colaterale ale arterei gastrică stângi sunt:
-arterele esofagiene
constante; irigă esofagul abdominal
-artera cardiotuberozitară (cardiotuberoesofagiană) (frecvent)
urcă în plica gastropancreatică (coasa coronarei) şi
irigă:
cardia
faţa anterioară a tuberozităţii gastrice
esofagul abdominal
-artera hepatică stângă
intră în pars condensa a omentului mic

ARTERA HEPATICĂ

-se formează prin bifurcaţia trunchiului celiac pe marginea superioară a tuberculului omental al pancreasului
Traiectul arterei hepatice:
-merge spre pediculul hepatic (înainte, spre dreapta şi uşor în sus - ridicând o plica duodenopancreatică1); la
întâlnirea cu vena portă se divide în cele două ramuri terminale ale sale: artera hepatică proprie şi artera
gastroduodenală

1plicaduodenopancreatică împreună cu plica gastroduodenală delimitează foramen bursae

omentalis (orificiul bursei omentale) - orificiul dintre vestibulul bursei şi bursa omentală propriu-
zisa
 Raporturile arterei hepatice:
-în baza pediculului hepatic are raporturi cu:
anterior:
foiţa anterioară a omentului mic
tuberculul omental al pancreasului
posterior:
vena cavă inferioară
la dreapta:
vena portă (la dreapta şi posterior)
canalul coledoc
la acest nivel se recurbează în sus (crosa arterei hepatice) şi emite artera gastroduodenală
-în marginea liberă a omentului mic are raporturi cu celelalte elemente ale pediculului hepatic:
anterior:
foiţa anterioară a omentului mic şi ficatul
posterior:
vena portă, care formează planul posterior (profund) al pedicului hepatic
ganglioni limfatici
la dreapta:
coledocul
la stânga (şi posterior):
vena cavă inferioară
la acest nivel emite artera gastrică dreaptă (pilorică)
-în hilul hepatic:
artera hepatică se bifurcă în cele două ramuri lobare; bifurcaţia arterei hepatice este situată pe planul
anterior şi stâng al bifurcaţiei portale şi posterior de confluentul biliar superior
ramura dreaptă a arterei hepatice trece între canalul hepatic drept (situat anterior) şi ramura portală
dreaptă (situată posterior)
ramura stângă a arterei hepatice trece între canalul hepatic stâng (situat anterior) şi ramura portală stângă
(situată posterior)
Ramurile colaterale ale arterei hepatice sunt artera gastică dreaptă (pilorică) şi artera cistică.
Artera gastrică dreaptă (pilorică)
-se formează din artera hepatică comună (mai rar din artera hepatică stângă)
-coboară în marginea liberă a omentului mic şi abordează curbura mică a stomacului deasupra regiunii
pilorice
-urcă de-a lungul curburii gastrice mici şi se anastomozează cu artera coronară
Artera cistică
-origine variabilă:
din artera hepatică proprie (arteră lungă)
din ramura dreaptă a arterei hepatice (ateră scurtă)
-traversează triunghiul lui Budde şi abordează vezicula biliară la nivelul colului
-două ramuri: dreaptă şi stângă
 ARTERA GASTRODUODENALĂ

Originea: este ramura terminală a arterei hepatice comune din care se desprinde deasupra istmului
pancreatic
Traiectul: porneşte deasupra istmului pancreatic
-se îndreaptă spre dreapta şi în jos, trecând înapoia duodenului (D1) (la limita dintre porţiunea mobilă şi
porţiunea fixă a acestuia) şi îaintea istmului pancreatic
- la marginea inferioară a D1 se împarte în două ramuri:
artera gastroepiploică dreaptă şi
artera retroduodenală (pancreaticoduodenală inferioară dreaptă)
 Ramurile arterei gastroduodenale sunt
-colaterală:
artera pancreaticoduodenală superioară dreaptă
originea: înapoia D1
traiectul:
trece anterior şi lateral de coledoc
coboară pe faţa posterioară a pancreasului
se anastomozează cu ramura superioară a arterei pancreaticoduodenale inferioare, formând
arcul posterior pancreaticoduodenal
-terminale:
artera gastroepiploică dreaptă (mai jos)
artera pancreaticoduodenală inferioară dreaptă (retroduodenală)
trece anterior de capul pancreasului, apoi pe marginea dreaptă a capului pancreasului
se anastomozează cu artera pancreaticoduodenală inferioară, formând
arcul pancreaticoduodenal anterior

ARCADA PANCREATICODUODENALĂ ANTERIOARĂ

este rezultatul anastomozei dintre:
artera retroduodenală (pancreatico-duodenală inferioară dreaptă)
- ramură din artera gastroduodenală -
şi
artera pancreatico-duodenală inferioară (ramura inferioară a acesteia)
-care provine din artera mezenterică superioară -
trece anterior capului pancreasului şi între pancreas şi D1; dă atât ramuri duodenale, cât şi pancreatice

ARCADA PANCREATICODUODENALĂ POSTERIOARĂ

se formează prin anastomoza dintre:
artera pancreaticoduodenală superioară dreaptă (supraduodenală superioară)
– ramură din gastro-duodenanală -
şi
ramura superioară a arterei pancreaticoduodenale inferioare
- care provine din artera mezenterică inferioară -
încrucişează coledocul (care este situat anterior) şi capul pancreasului (care este situat posterior)
Observaţie: uneori între cele două arcade exită o anastomoză intrapancreatică.

ARTERA GASTROEPIPLOICĂ DREAPTĂ

Originea: din artera gastroduodenală, la marginea inferioară a D1

Traiectul:
între foiţele ligamentului gastrocolic la circa 1,5 cm de curbura mare a stomacului
se anastomozează cu artera gastroepiploică stângă (ramură a arterei splenice)
Ramuri:
ascendente (gastrice)
descendente (epiploice)
ramuri epiploice scurte
ramuri epiploice lungi
artera epiploică dreaptă
 (formează prin anastomoză cu artera epiploică stângă -2– arcada epiploică)

ARTERA SPLENICĂ (LIENALĂ)

-se desprinde din trunchiul celiac ca ramură terminală, dar poate avea originea şi din aortă sau din artera
mezenterică superioară; merge spre hilul splenic de-a lungul marginii superioare a pancreasului şi are 3
segmente: suprapancreatic, retropancreatic şi prepancreatic

Traiect şi raporturi:
-în segmentul suprapancreatic: are un traseu deasupra marginii superioare a corpului pancreasului
vine în raport cu:
(anterior) bursa omentală şi stomacul
(posterior) spaţiul retroperitoneal
-în segmentul retropancreatic: are un traseu sinuos, trecând alternativ deasupra şi înapoia pancreasului
vine în raport cu:
(anterior) corpul pancreatic, bursa omentală, stomacul
(posterior) suprarenala dreaptă, rinichiul drept
(inferior) vena splenică
-în segmentul prepancreatic artera spenică trece peste marginea superioară a cozii pancreasului şi se
plasează anterior de aceasta, intând în ligamentul pancreatico-splenic

Ramurile colaterale ale arterei splenice:

Arterele pancreatice se distribuie corpului pancreasului.
-au originea în porţiunea sinuoasă a arterei splenice
-se îndreaptă în jos, spre faţa anterioară şi posterioară a corpului pancreatic.
Artera pancreatică dorsală (artera istmică)
-originea: din porţiunea sinuoasă a arteri splenice, dar se poate desprinde şi din artera hepatică sau din artera
mezenterică superioară.
-traiect: se îndreaptă spre faţa posterioară a istmului pancreatic unde se divide în două ramuri: artera
transversă a pancreasului şi o ramură care intră în alcătuirea arcadei pancreatice posterioare.
Artera pancreatică inferioară
-originea: poate proveni fie din artera spenică, fie din artera pancreatică dorsală, fie din artera mezenterică
superioară.
-traiect: urmează marginea inferioară a corpului pancreasului.
Artera gastroepiploică stângă
-originea: se despride din artera spenică ca o colaterală inferioară sau (rar) din una din ramurile terminale ale
arterei splenice.
-traiect: intră în ligamentul gastro-splenic şi urmează un traseu de-a lungul curburii mari a stomacului (în
grosimea ligamentului gastro-colic) după care se anastomozează cu artera gastroepiploică dreaptă.
-ramurile colaterale sunt:
=>ramurile gastrice
=>ramurile epiploice
dintre acestea cea mai importantă este artera epiploică stângă care se anastomozează
cu artera epiploică dreaptă
Arterele gastrice scurte
-sunt în număr de 6-8
-trec prin ligamentul gastro-splenic îndreptându-se spre fundusul gastric
-pot da la rândul lor câteva ramuri pentru esofag şi artera tuberală
2ramură din artera gastroepiploică stângă
 Ramurile terminale ale arterei spenice:
-2 trunchiuri terminale (15% din cazuri 3) care se ramifică în hil în 2-4 ramuri (de obicei în ficare trunchi în 2
ramuri: rezulţa o ramură polară superioară, o ramură mezolienală superioară, o ramură mezolienală inferioară
şi o ramură polară inferioară)