ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

FACULTATEA DE MANAGEMENT – ADMINISTRATIE PUBLICA

ELEMENTE DE ANALIZA
STRUCTURALA
IN PLAN REGIONAL

Autor :
Dumitrache Victor
Grupa 220, Seria A, Anul II

BUCURESTI
2010
 CUPRINS

I.Prezentarea generala a regiunii si stabilirea profilului ei economic ..........................................3

II. Determinarea specializarii regiunii pe activitati economice........................................................5

II.1. Vectorul structurii economice al regiunii Sud – Vest Oltenia............................................5

II.2. Vectorul structurii economice la nivelul intregii tari (Indicele intregii tari)....................6

II.3. Coeficientul specializarii pe activitati economice................................................................8

III. Stabilirea gradului de concentrare/diversificarea structurii economice a regiunii...............9

III.1. Lungimea vectorului pj..........................................................................................................9

III.2. Interpolarea liniara prin care identificam un procedeu de

diversificare/concentrare..10

IV.Analiza SWOT a regiunii Sud – Vest Oltenia.............................................................................10

2
 I. Prezentarea generala a regiunii si stabilirea
profilului ei economic

Regiunea Oltenia este situata în zona de sud vest a României si este compusa din cinci judete: Dolj,
Gorj, Mehedinti, Olt si Vâlcea. Regiunea ocupa o suprafata de 29.212 kmp. egala cu 12,25% din suprafata
totala a României.
Localizarea Regiunii Oltenia este favorabila în special pentru economie si pentru turism: Carpatii si
Dunarea formeaza, respectiv în nordul si în sudul regiunii, granitele naturale ale Olteniei. Dunarea
reprezinta o resursa regionala importanta si urmareste granita cu Bulgaria si cu Serbia pe o distanta de 417
km. Granita de nord a regiunii este la o distanta de circa 200 km de Timisoara; distanta între Craiova si
Bucuresti este de 230 km.

Nivelul redus de dezvoltare al regiunii se datorează şi volumului scăzut de investiţii străine directe,
regiunea atrăgând doar 745 milioane euro (reprezentând 3,40% din totalul acestora până la finele anului 2005),
ceea ce o situează pe poziţia a şaptea între regiunile ţării, investiţiile din regiune fiind mai mult concentrate în
câteva afaceri mari (ALRO şi ALPROM Slatina, LAFARGE Tg. Jiu, etc.). Aici se manifestă şi nesiguranţa
privind marile privatizări (Electroputere, Daewoo, Combinatul Rm. Vâlcea).
Procesul de restructurare economică a făcut ca o mare parte din populaţia şomeră în vârstă din mediul
urban să se orienteze către mediul rural, unde practică o agricultură de subzistenţă. Procentul mare al populaţiei
rurale şi suprafaţa întinsă a terenurilor arabile, în special în partea sudică a regiunii, fac din agricultura sectorul
predominant în economia regională. Astfel, numărul în creştere al persoanelor ocupate în agricultură şi
fărâmiţarea terenurilor în urma reformei privind proprietatea, precum şi utilizarea unor tehnologii puţin
avansate, au condus la o descreştere notabilă a productivităţii muncii în acest sector.
Structura şi repartizarea activităţilor economice la nivelul regiunii este determinată de resursele naturale,
tradiţia în prelucrarea acestora, facilităţile tehnologice, capital, dar şi de sistemul de preţuri şi de funcţionarea
adecvată a mecanismelor pieţei.
Sectorul extractiv (cărbune energetic şi petrol) constituie încă o componentă importantă în economia
regiunii. În judeţul Gorj se găsesc cele mai multe întreprinderi cu profil extractiv. Spectaculoasa creştere a
preţului energiei, determină o revigorare a activităţii în domeniu.

In 2006 PIB regional se prezenta in felul urmator:

1. Agricultura, vanatoare si silvicultura 2862.6

2 Pescuit si piscicultura 0.6
3. Industrie 8335.9
3
 4. Constructii 2280.3
5. Comert 2358.8
6. Hoteluri si restaurante 433.5
7. Transport, depozitare si comunicatii 2353.2
8. Intermedieri financiare 263
Tranzactii imobiliare, inchirieri si activitati de 3325.3
9.
servicii prestate in principal intreprinderilor
10 Administratie publica si aparare 1617.5
.
11 Invatamant 997.3
.
12 Sanatate si asistenta sociala 762.2
.
13 (5+6+7+8+9+10+11+12) Servicii 12110.8
.

I – industrie
S – servicii
S = Comert + Hoteluri si restaurante + Transport, depozitare si comunicatii + Intermedieri financiare +
Tranzactii imobiliare, inchirieri si activitati de servicii prestate in principal intreprinderilor + Administratie
publica si aparare + Invatamant + Sanatate si asistenta sociala

= 2358.8 + 433.5 + 2353.2 + 263 + 3325.3 + 1617.5 + 997.3 + 762.2 = 12110.8 mil. lei

In functie de valorile lui πj profilul va fi :

πj > 2 profil preponderent industrial

1 < πj < 2 profil industrial – servicii

0.5 < πj < 1 profil servicii – industrial

πj < 0.5 profil servicii

7 = regiunea Sud – Vest Oltenia

∏7 =
QI 7 / QS 7 = 8335.9mil.lei/12110.8mil.lei = 0.69

0.5 < 0.69 < 1 → profil servicii – industrial

Se observa din rezultatele obtinute mai sus ca profilul regiunii Sud-Vest Oltenia este de tipul
servicii – industrial, adica activitatile preponderente la nivelul regiunii Sud –Vest Oltenia sunt reprezentate
se catre industrie si servicii.

4
 II. Determinarea specializarii regiunii pe activitati economice

II.1. Vectorul structurii economice al regiunii Sud – Vest Oltenia

Se calculeaza vectorul structurii valorii adaugate brute pe activitati economice a regiunii j :

(
p j = p1j , p 2 j , . . . , p ij , . . . p nj )
unde:
p ij = ponderea activitatii economice i in valoarea adaugata bruta totala a regiunii j;
n = numarul de activitati economice, respectandu-se conditiile:
0 ≤ pij ≤ 1
n

∑p
i =1
ij =1

* p7 = ( p1 7, p 2 7, p3 7, p 4 7, p5 7, p 6 7, p 7 7, p8 7, p9 7, p10 7, p11 7, p12 7 )

p7 = (0.11, 0, 0.33, 0.09, 0.09, 0.02, 0.09, 0.01, 0.13, 0.06, 0.04, 0.03)

0<=p7<1

12

∑ p7 = 1
i =1

1. Agricultura, vanatoare si silvicultura

p1 7 = 2862.6mil.lei/25590.2mil.lei =0.11

2. Pescuit si piscicultura

p 2 7 = 0.6/25590.2 = 0

3. Industrie

p 3 7 = 8335.9/25590.2 = 0.33

4. Constructii

5
 p 4 7 = 2280.3/25590.2 =0.09

5. Comert

p5 7 = 2358.8/25590.2 = 0.09
6. Hoteluri si restaurante

p 6 7 = 433.5/25590.2 = 0.02

7. Transport, depozitare si comunicatii

p 7 7 = 2353.2/25590.2 = 0.09

8. Intermedieri financiare

p8 7 =263/25590.2 = 0.01

9. Tranzactii imobiliare, inchirieri si activitati de servicii prestate in principal intreprinderilor

p 9 7 = 3325.3/25590.2 = 0.13

10. Administratie publica si aparare

p10 7 = 1617.5/25590.2 = 0.06

11. Invatamant

p11 7 = 997.3/25590.2 = 0.04

12. Sanatate si asistenta sociala

p12 7 = 762.2/25590.2 = 0.03

II.2. Vectorul structurii economice la nivelul intregii tari (Indicele intregii tari)

Se calculeaza vectorul structurii valorii adaugate brute la nivelul intregii economii:

p T = ( p1T , p 2 T , .. . , p iT , . .. pnT ) , unde:

p iT = ponderea activitatii economice i in valoarea adaugata bruta la nivelul intregii tari

• pT = ( p1T , p 2T , p 3T , p 4T , p5T , p 6T , p 7 T , p8T , p9T , p10 T , p11 T , p12 T )

• pT = (0.09, 0, 0.28, 0.08, 0.12, 0.02, 0.11, 0.02, 0.16, 0.05, 0.04, 0.03)

6
 12

• ∑ pT
i =1
= (0.09+ 0+ 0.28+ 0.08+ 0.12+ 0.02+ 0.11+ 0.02+ 0.16+ 0.05+ 0.04+0.03)=1

1. Agricultura, vanatoare si silvicultura

p1T = 26845.8mil.lei/304269.8mil.lei=0.09

2. Pescuit si piscicultura

p 2T = 16.1/304269.8=0

3. Industrie

p 3T = 84556/304269.8=0.28

4. Constructii

p 4T =25547.8/304269.8=0.08

5. Comert

p 5T = 35007.8/304269.8=0.12

6. Hoteluri si restaurante

p 6T =6621.5/304269.8=0.02

7. Transport, depozitare si comunicatii

p 7 T = 34803.3/304269.8=0.11

8. Intermedieri financiare

p8T = 6181.6/304269.8=0.02

9. Tranzactii imobiliare, inchirieri si activitati de servicii prestate in principal intreprinderilor

p 9T = 49377.5/304269.8=0.16

10. Administratie publica si aparare

p10 T = 16015.5/304269.8=0.05

11. Invatamant

p11 T = 10924.5/304269.8=0.04

12. Sanatate si asistenta sociala

p12 T = 8372.4/304269.8=0.03
7
 II.3. Coeficientul specializarii pe activitati economice

pij
sij =
piT

Si7 = pi7/piT ; i = 1 −12

Regiunea este specializata in acele activitati in care Sij > 1.

1. Agricultura, vanatoare si silvicultura

S1 7 = p1 7 / p1T = 0.11/0.09 = 1.22

2. Pescuit si piscicultura

S 2 7 = p 2 7 / p 2T = 0

3. Industrie

S 3 7 = p3 7 / p 3T = 0.33/0.28 = 1.18
4. Constructii

S 4 7 = p 4 7 / p 4T = 0.09/0.08 = 1.13
5. Comert

S 5 7 = p5 7 / p5T = 0.09/0.12 = 0.75

6. Hoteluri si restaurante
S 6 7 = p 6 7 / p 6T = 0.02/0.02 = 1

7. Transport, depozitare si comunicatii

S 7 7 = p 7 7 / p 7 T = 0.09/0.11 = 0.82

8. Intermedieri financiare

S 8 7 = p8 7 / p8T = 0.01/0.02 = 0.5

9. Tranzactii imobiliare, inchirieri si activitati de servicii prestate in principal intreprinderilor

S 9 7 = p 9 7 / p 9T = 0.13/0.16 = 0.81

10. Administratie publica si aparare

S10 7 = p10 7 / p10 T = 0.06/0.05 = 1.2

8
 11. Invatamant

S11 7 = p11 7 / p11T = 0.04/0.04 = 1

12.Sanatate si asistenta sociala

S12 7 = p12 7 / p12 T = 0.03/0.03 = 1

Calcularea acestui coeficient indica faptul ca regiunea Sud – Vest Oltenia este specializata
in urmatoarele activitati: Agricultura, vanatoare si silvicultura, Industrie, Constructii, Administratie publica
si aparare. In activitatile in care coeficientul Sij = 1 regiunea are sanse reale de a se specializa daca
resursele vor fi gestionate in mod corect.

III. Stabilirea gradului de concentrare/diversificarea structurii economice

a regiunii
III.1. Lungimea vectorului p7 (pj, j –regiune)

∑p
2
pj = ij
i =1

1
≤ pj ≤ 1
n

1
p min
= diversificare maxima
n
p max
=1 concentrare maxima

12
p7 = ∑ p7i =1
2
= 0.17 = 0.41

1 1
≤ p7 ≤ 1 ⇒ ≤ 0.41 ≤ 1 ⇒ 0.29 ≤ 0.41 ≤ 1
n 12

In realitate, nu exista nici concentrare maxima, nici diversificare maxima. Cu cat valoarea se
apropie mai mult de 1 care corespunde concentrarii maxime, tendinta este spre concentrare, cu cat valoarea
se apropie de 1/ n care corespunde diversificarii maxime, tendinta este spre diversificare. In cazul
regiunii Sud – Vest Oltenia valoarea fiind de 0.41 putem spune ca tendinta este spre diversificare.

9
 III.2. Interpolarea liniara prin care identificam un procedeu de diversificare/concentrare

Pentru ca rezultatele sa fie si mai sugestive (independente de numarul de activitati, n ) se poate

apela la procedeul de interpolare liniara, prin care gradul de concentrare / diversificare se transfera in
intervalul [0,1]:

Cp =0 grad maxim de diversificare

j

Cp =1 grad maxim de concentrare

j

Daca:
C||pj|| < 0.3 avem o tendinta de diversificare
0.3 < C||pj|| <0.5 avem o tendinta semnificativa spre concentrare
0.5 < C||pj|| avem o concentrare importanta
C||pj|| >0.8 avem o concentrare majora

p 7 − p min 0.41 −0.29

C p7 = = =0.17
p max − p min 1 −0.29

C p7 < 0.3 → 0.17 < 0.3 → avand in vedere ca rezultatul obtinut este strict mai mic decat 0.3 se
constata o tendinta clara spre diversificare. Acest lucru se remarca si din rezultatele obtinute anterior.
Activitatile regiunii de Sud –Vest sunt diversificate, regiunea nefiind concentrata pe o anumita activitate.

IV. Analiza SWOT a regiunii Sud – Vest Oltenia

Analiza SWOT consta in elaborarea unei tehnici prin care se pot identifica punctele tari si aspectele
slabe ale unei actiuni, examinand totodata oportunitatile si amenintarile acesteia.
Punctele forte descriu atributele pozitive interne in timp ce punctele slabe capteaza aspectele
negative interne.
La nivelul oportunitatilor, sunt evaluati factorii atractivi externi care reprezinta motivul existentei si
prosperitatii unei actiuni, regiunii de dezvoltare in acest caz, iar amenintarile reprezinta factori externi
neprevazuti.

Puncte tari Puncte slabe

- Regiunea Sud – Vest Oltenia este
specializata in urmatoarele activitati:
Agricultura, vanatoare si silvicultura,
Industrie, Constructii, Administratie publica
si aparare;
- Activitatile preponderente la nivelul regiunii
- PIB – ul regional pe locuitor este printre cele
mai scazute, ocupand penultimul loc in
raport cu PIB – urile celorlalte regiuni;
- Faptul ca regiunea are o tendinta clara spre
diversificare, intrucat regiunea nu se
concentreaza pe activitatile care ii pot aduce

10
 Sud –Vest Oltenia sunt reprezentate se catre
industrie si servicii;
- O resursa importanta pentru industrie,
turism, pescuit etc. O reprezinta Fluviul
Dunarea;
- Tendinta clara spre diversificare aduce
multiple posibilitati intrucat ofera regiunii
mai multe tipuri de activitati;
- Craiova este unul din cele mai importante
centre universitare din tara ;
- Regiunea dispune de o suprafata agricola
totala de peste 1.8 mil ha, reprezentand
12,3% din totalul tarii ;
- Zonele de concentrare a industriei moderne
sunt: Slatinaaluminiu, cu numeroase
investitii de capital international, Rm Valcea
(chimie), Turnu Severin si Craiova
(constructii de masini).
Oportunitati
- Valorificarea potentialului turistic;
- Potential crescut pentru agricultura ecologica
si agroturism, in special in partea de nord a
regiunii;
- Resursa hidroenergetica ieftina;
- Potential de exploatare a Dunarii ca un
coridor de transport cu cost redus;
- UE aloca fonduri substantiale pentru
protectia mediului ;
- Dezvoltarea sectorului serviciilor va oferi
oportunitati pentru crearea de noi locuri de
munca.
11
cele mai multe beneficii;
- PIB – ul regional al regiunii ocupa ultimul al
clasamentului in raport cu celelalte 7 zone de
dezvoltare;
- Regiunea dispune de cele mai putine drepturi
asupra importurilor in comparatie cu
celelalte zone;
- Potentialul turistic nu este suficient
valorificat;
- Infrastructura de transport insuficient
dezvoltata;
- Insuficienta si standardul scazut al
infrastructurii turistice si de agrement,
calitatea slaba a serviciilor din
turism.
Amenintari
- Cresterea disparitatilor inter- si
intraregionale;
- Cresterea ratei somajului;
- Prioritatile privind mediul in conflict cu
interesele sectoarelor industrial principale;
- Migratia in masa a tineretului din cauza
lipsei locurilor de munca.