Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Toate Leacurile La Indemana - Vasile Voiculescu

    Încărcat de

    Fanuta Lisman
    2K vizualizări162 pagini
    Apa, aerul de munte, mierea ... rețete miraculoase ... pentru că oamenii nu mai cred în vindecarea prin credință ...

    Titlu original

    Toate leacurile la indemana - Vasile Voiculescu

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document
    Apa, aerul de munte, mierea ... rețete miraculoase ... pentru că oamenii nu mai cred în vindecarea prin credință ...

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    2K vizualizări162 pagini

    Toate Leacurile La Indemana - Vasile Voiculescu

    Încărcat de

    Fanuta Lisman
    Apa, aerul de munte, mierea ... rețete miraculoase ... pentru că oamenii nu mai cred în vindecarea prin credință ...

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 162
    ees CUVANT DE LAMURIRE pentru boale si intimpliei rele (arsuri, rani otiviny nee, Inibuyre, mugcitari de cine turbot, de sarpe). Nomal ci sfacurile medicale, in ioc sé fe rinduite pe bod asl ant ari g eas fear hae pare Cartea aceasta porneste 9i ciliumeste dela leac la ingré jie boalelor, cic un Teac se potrveste la mai multe pi timiri, E * | Jeacurile la rind, dupi alfabet, caren vorbegte | despre int fiecirui Teac, aritind cum, cit si ind trebu precum si toate boalele unde el e for lesior. _ _ ,, Cualte cuvinte, eartea de fagi e un dictionar de leacur. ‘Boslele sunt si cle ingrate, tot dupa alfabet, la arma, cu arixarea paginii unde fe gisim leactl i ingriire. it am fost medic de plasi am bigat de ceami ci za- amie fi vorbeam omului de bea, de pai singin. EL ‘hu punea pret si nu credea decit'in sticluja cu doctor, sau in pachefelele cu prafuri pe care le scoteam din Lita cu leacur. ; De aci, dela leacul pipiit, poméau pentru pitimas ine grea boale gi ascultarea sfacunor. a ‘ CARTEA SATULUI ’ Dacki dam mumai powete goale, el pleca oarecum pix agubas, pared las fi dus cu amageli, sin fEcea mai nimic din ltel povijuisem. Dar cu leacal in sin, se intorcea casi buciros si dumitit. lar odati cu folosings. medica mentulu igi amintea gi de celelalse sfaturi, Cum cele mai ‘multe din leacurile serise aici cunt Ia indemdina tuturor, Jeacuri casnice, am nidejdea ci Tucrurile se vor petrece a §i Gand leas da eu pitimagulni cetitr, iar sfaturle vor merge pe deasupra, ca pe vremea cind eram medic de plas. De altel, aga imi limuresc faptul od seni, ori de cite fori au vreo boali, se duc mai degrabi deareptul la far mice, sii compere leacuri. Siteanul nu gti, in sume” dnia ‘de: bole, i Je descurce g i le deosebeasci. Pe cind leacul e aleceva. Leacul, il vede, il alege, il tie gi crede fn el. Omul are interes de leae, nit de boa, Numai d leacuri se poate lega trainic tot ceea ce vrem despre boali, paz’ gf ingijiri. é fs ‘Din acest gind a izvort carten de fati. In ea se gisese aproape toaee leacurile firey gi la indeman’, Total poate i leac, pind si conusa. Com total poate fi stricitor sink {Sti pind gi sarea, vatimitoare nu. mumai anumitor bol navi de rinichi, dar chiar omului sinitos, daci mininck prea multi, Cartea ne desttinue puterile nestiute, care zac ascunse fn acest leacuri la indeming. Mirea, untal, untdetemmul, cofetsl, erea, zihirul, cirbunele, siminga de dovleac, mit taza de porumb gi cite altele, sin leacuri bune in o'muk ‘ine de imprejura { ‘Dar soarele, lumina, aerul, apa, mersul, odihna, marea, “ rmuntele, ce lescuri puternice flgnite din insu izvorul te smidaicl fires . CUVANT De LAMURIRE 5 CCareea ne deprinde apoi cu minuires buruenlor gi foe tilor deleac, cum si cind trebuesc foloste, dup felul bea. fi virta bolnavului. Aceste buruieni de leac apucate din mogi srimogi, ne vin ca o zestre a trecutului, cre ma |e bine si fie lepidat, imainte de a fi inlocuita cu altceva ‘ma bun. Mule medicamente din farmacie sure sooase din " plante, Daci sitenii ar depsinde «i le cuitive, oni a 4e __Stzings din silbitecimile codrilor gi ale cimpulu, ef ar pur i ee frames nego vinnie Fama. Tara "at scipa de um bir pe cared di acum strinitig, de unde "secon pi ile de ti cu care ann ste, “AGRE Pl, conten decide oct oameor aspen “burwienilor otrivitoare, Mitriguna, spirit, sor'k -sivicica, miselariga,xirna, laurul, gindicel, rool pu tl, degetisetul gi cite alele, cunt leacusi primesioase, \Pricina cirora se intémpla’ multe nenorociri. Nu ere’ i ne dim cu umuringi pe mina babel $i vracor, ‘cum fac doctor, puterle acestor fea’ de dragoste, de urit, de cipi CCastea serie in dreptul fiecieuia din vere pata gi misura cu care trebue nevote «i le fnerebuintim. se stridueste in tot ungul ei sii desei- asreyte, ererurile gi credintele ritiite leeuiti mincinease, cum ar fi sicls tutun, bilega, gindicei, pinza de pi cartea . CARTEA SATULUL tot unde ¢ vorbs de un lea, ori deo putere a fii ou ine rurire asupra sindeipii (api, aer, odihn’).. ‘Coc eartea nu fcuth numai pentru cei bolmavi, ci mat ales pentra oumenii sinieoyl, Aceytia au timp si gust de ce ‘Gt gel pot gisi aici cu interes gi plicere o muttame de ly fruri care & le imbogifeascd mintea si si le ajte in viag. De pili ce pre) de invigiminte noui gi cite lucruri ne seiute afla deodats cel care ceteste Micrea! La fel, pline ye noutate gi interes sunt invitimintele despre Ficatal gi Rina de viti, Bunul de vaci, Opoterapie, Mir, Gueve, aritate la locu lor in sul leacurilo, ca intrebuingémle cur ‘enite dupa boals. si vista bolnavulul Tn sfargit, eartea, pugin cite putin, pregiteste pe ceti- or pentru ingelegereasfaruilr gi povetelor medicului, ea ff pentru priceperes orinduieilor stipiniri, Ea Fimureste Fetom de\ce trebue 8 ce supue legilor sanitare pose 6 Eupravegheze sindtavea obyteas in tot cera ce pomeste fie faci, dela cliirea unei case pind Ia foflingarea unei miei industri, cum ar fio moari de foe. "Micindune cunogtingele trebuitoare in viatls Virgin: due ingelegerea dincalo de farcal strimt al intereselor fnoastre, la cole ale obgtif; indreptindu-ne pirerile gresite Gespre boli ¢ intrebuingare leacuror; favarindune s ne Motrin idtaa neat’ de alcool, pele, deni Piguri, povapuindu-ne cum si ingrijim pe bolnavi pink fe Resi, cao cam sii vindeckm de bealele mai one, cartea de {af rivneste & fie un adevératindreptar sespodiresc. cUvAvt De LANURIE ae Lista boalelor ingirate dupa alfabet la urmi, cu ir c " marea unde se giseste Ieacul fiecireia, inlesneste folosinta Fae ad 0 face apreape un citonar de bal impest prin acest imu, indrinesc srimit ‘ceasti carte la tari, unde sinitatea incepe si govie, roasi Ge mle racic inte care cxa mai utc ca nein a ABURIL. Aburit de apt tragi pe mas gi pe gurd in piepe sunt buni pentru riceli, guturaiuri, tuse (brongiti), rie ug (larngits) Seale ae sil cel de tab, si peste gura lui ee pune o pilnie fi | euti de hirtie, cu gura in jos gi cu virful in sus, pe unde bolnavultrage in piept aburi ce ies din vas. Daci se poate, | vasul se ine mereu infierbintat, ca o wath aprinsi cu spirt ‘sub el, Astfel, din cind in cind il mai dim in clocot gf iar Al punem cu pilnia de hirtie la gura boinavului. Palnia de | hitie cea mai simpls este un copuley ca acela ce risucese ican cind iff vind masline sau zabie; bineingeles, rope avi, ca ir _ eh de mupecn ae bars occa. oe . ‘Un mijloc si mai popular pentru i, inhalatie gi ie Ja cap, este cel ca bolovanul infiebntat. Se ia un bolo supra vasului gi comm api, sau api cu ofee pene bo ‘oro foal care si treaci si peste vasul cu aburi, 8 ci bolnavul «i primouc ogf abut or ies dn vas, cumt «a 7 wo CARTEA SATULUI Din cind in cind ee mai team api, cau se pune alt bo- Jovan infierbintar. Cand facem asemenea abur unui cop mic, mama se bagi cu el sub broboadi ca sid supraver heze si nu se indbuse. Bolnavul sti astfel 10-15 minote sau gi mai pug, scofind merea capul afaré cand are ne- oie de aer. Asemenea aburi sunt buai pentru durere de mise, gripe si gucuraiur, cu infundarea urechilor si a capului, tue I copii, dureti de urechi, et. ACIDUL BORIG (crstalizat). Se infiggeaxt in chipul “nor solsigori albi striluctori ca sideful si ugor unsurogi El se intrebuingeazi numai pe din afar, in chip de api de ‘cid boric (solute), care se face topind intro scl cura 40 grame ac orc a1 hizu a fiat. Ca acest apt Do ete ore reer ee ‘ochii beteg TOGA gh amancarime; ee spa ure- il u_scurnei i tubes se cliteyle gua. cu bube si cu i umflse (gurare) & se spali orice rand. de_pe orice parte a trupulls, cici acidal boric este col mai ugor desinr Fesrnt: Pani porial tx miele gi durere de di, de aeemenea © bur apa de aeid boric caldi ginuti in gurd (baie de gurl). Pentru bubele dilei i sparsiciunile (im ‘petgo, eczema) intinse maf ales pe cap si pe obtaz se face Turmatoarea oblojeli: se ia 20 gr. acid boric gi 20 gr. bo- ax gi se topese intro stieli eu 500 gr. ap fiat; apoi “se adaogi amidon (serobeuli alba) "pind se face o pli madi ca o smintin’. Cu ea & ung bubsle de pe cap, iar pe deasupra se pune un tulpan curat SUA tot in aceeas plimadi i se trage copilului o scufiei pe cap. Bineingles, fai inti paral a foot nuns la piele. Pentru obras, dupa od « V. VOICULESCU: TOATE LEACURILE LA INDEMANA 12 Tac topad 14 veempuk: epi OP ce se ung bubele cu plimadi se face un soi de masci, de tulpan.curat,adici o bucatd de pinta subgire in care 5h See rao, pe i iol lu, care masci se lipete peste obrax si se innoadi {a ceafi, aga ca bolnavul si musi mai poats rupe bubele, Unsoarea si cirpele se schimbi' micar dati pe 2i 91 la fiscare data se pun alte cirpe curate. | __Apa de acid boric este bund gi pentru cosi (ei ce slr de aemcnen buble eRe oy 6 dimineaga cu aceastS api caldi, iar cand pieleae irtatd i plind de coji, pun deasupra si gin toatl noaptea carpe urate inmuiate in api de acid boric. Cu ea ce fac bil ddegetele cu sugiuri,inerun pahar ori o can’, unde dege tt Ge 050 mine, nt O70 de x i % ACIDUL FENIC este ‘ios tare, foarte ott Cae efor afte alamo tou ap 1 gr. au 2 gr. fa | iru api a rot, bel, pligior. Penry decnfceares Neves vin dela bolnav, a scuipatula dela oftoog, apm de acid fee tree fe ene de Fr 100 gr. ap Sma m acid fenic in cas, cci eau intimplat mulee nenore is adicd copii Yau biutcretind ce api; gocpranl tok SORES nah ap a ens i PPR LACT ee» on tt end DG oe ais Es dear Se - felor). Nu ce di decat topit mult in api, cici altfel arde OF ce atinge. Se di la diareea copiilor 10 pani la 20 pir # 2 CARTEA SATYLUI ituri la 100 gr. api, bine amestecats, 0 lingurti din Pentru cameni mari ¢ bun ca limonadi in aceleasi ime prejuriri: punind intr'un pahar cu api picituri de acid lactic pind ce apa se face acrigoari gi indulcind cu zahie. In timp de molime de tfos, holeri, disentrie este bine si ‘bem api desinfectati eu acid lactic. Cu acidul etc curat se ating bubele, se ard neg, Inci odati: acidul lactic cur rat ee 0 otrava putemici, arde gura, gitul si matele ce lui cel va bea nestins ACIDUL SALICILIG (praf de tise vinul) exe un praf alb, in acigeare miei, ce se pune in vin sil taie gi Sid tie dulce. Find ottivitor fntrebuingarea lui este opritt ‘ode lege si vinul gist la ‘a1 acid salicilc in el, confisc’ si se denatu exustonul ee din judecat Gi se pedepseate. Acidulelicilic este bun pe din afar. pen- & Mezeme, bube, sparciciuni, fie in pomadi ficuté cu 1 © gr. acid sliilic gi 10 gr. scrobeali albi la 50 gr. unturi de pore albi; fie in spirt: 100 gr. gi acid salcic L gr. cu ‘are se unge sau se atinge partsa cu bube, colle din cap, cerupfille de dap urechi, bubele dulci,o daca sau de’ dou ori pe si. : ‘Acidul slicilic se pune in legume (conserve) spre a le ictra iama, — cici ori unde e pus, el opreste fermen- tata. AERUL. Acrul curat este unul din cele mat mari lea- curi cu care am fost diruiti. Hl ajuti vindecarea multor bale ca: oftica, lips de singe (anemia), boale de nervi mV. VOICULESCU: TOATE LEACURILE LA INDEMANA 13 ‘boseli nervoase (neurasen'a), dureri de cap in ott wiri cu oxid de cirbune, (mangil). Cura de ter on, ae pe ere. Gd a pa f00s afi, tin pat (bine invelit in plapoms ch cepa acoperit $i cu foc in subi, daci este iamna),” fereeole od find arg. deschise timp de citeva ccasuri pe ai De tmulte ori acest bolnavi dorm sf noaptea eu ferearele doe “chise. Aceasa curi de aer curat gi de odin’ aduce ae © hrSnire imbelgugati (supra alimentare), este cel mai bun : (ofdci). Back bolnavul (of fico, anemic sau nerves) poate epi afar, | fat sau pe o silica toatdzita, char fama, cind ¢ rome bineinteles javelit in blini si mu i se vadi decit nasul,, Gine face accasté curi risufli rar gi adinc, trigand aerul ‘pumal pe nas smu vorbeste casi nu riceash ‘Se face be at. rece in flo uml, fn odin cu ger fi afd in plin ae: dimineaya mai bi Su seara, bolnavul ckeabeicat in pielea fal ratios ‘minute, ficind misciri sau alergind ujor ca a ae incl sect Prins ba‘e fine numai 2, 3 minute 120 sau 200) apoi treptat-treptat stim mai mule: 15 20 minute. Aceste bii de atr sc dau celor ner i, fir somn, celor anemici gi lipsiti de poft de ma Gate; insi cunt oprite la ofticogi, Baia de eer poate fi fae GES Pe orice vreme, adici nu € nevoie ca ei fie sare pe fr, cum trebue in baia de sore i hamink u “CARTEA SATULUI ied : he dela 10 gt 20 mine. Bole wee” Due cupraveghest i nod vie riu, Dups bas, c iano fn ceargafuri usate glist si mai asude inci. Se pot face | 10—1S bi in gi, cite um pe zi. Ace bl dena nctog © cald cu sudatie: bolnavul si in pat gi deasupra fui se pune ‘un coviltir, nu prea inal, facut din 4 bere infipte la cele 4 colfuri i citeva alte befe dea-curmenigul. Pe acest cor viltir se pon cearceafuri sau gale grcase (pituri de lin) toate gi pe i # a ccelor cu boale de rinichi, celor cu reus adevarat covil: aay opulent AR 2 om, le ees Bh oe din coviltir si desparte trupul care rimne in coviltir, de fel. ined cap care trebue oi stea afari, ca omul si nu se inibaye. Tneolo, de jurimprejur foalle astupa bine toe cova es cle ni ee 9 PK et a Ta nevoie doul, iar dearupra lor, spaiinit pe dou lee, se ih bun defer care ce ibe trun cot de burlan ce intri sub coviltir pe sub pétur, ta picioarele bolnavului. Cildura dela mpi incizeste ae rul din buran care e duce sub covii. Char dup iteva ‘minute bolnaval, care este in pielea goal, incepe s sim O ell, din ce ince mai mare; curd i tes doce, care incep si cur girli. Cind boloavul se inclzeste prea lu ice tree pe frunte spe ochi cipe cu api rave ca se ricoreasd gi si pouts ribda cildura din covikir, Per ddeaua care desparte capu, rimas afari, de tropul dia eo- viltir,trebue si fie cit se poate de bine pusi aga ca nu tweack mull cildurd prin ea 4 pe lingl ca. O asemenea Bae lca de er eld mai mic, nu a _ ere decit partea bolnav, genunchi, picior, sale, Bain | Beate fine mai mult, chiar /4 ard, bolnavul putindo rabde fied mare grevtate, Baia locali se di mai ales in reumatiom: evr jung > rut fiind, cum se gc, aga de trebuitor orgae Blamuk,s inlege de cel one ead feamice be SS Se deschidi cat mai des. Mai ales acolo unde se allo i | SBimidire de cameni, in gcoli, internate, atliere, fabrici, 1 lle de pe lingi circiumi gi cafenele, primenirea ae” fultt trebue si se faci neintrerupe, fie deschizind feres- ‘ Jn odafa unde race un bolna¥, aerul de asemenea tre- bbue premenit. Invelim bine pe bolnay, ferindvl, si dim

    S-ar putea să vă placă și