Sunteți pe pagina 1din 56

ANUL X. No. 20. Iulie-Decemvrie 1913.

BULETINUL
SOCIETXTII NUMISMATICE ROMÂNE

PUBLICATIUNE SEMESTRIALÄ

Sub D-lui

CONSTANTIN MOISIL
PROFESOR SECUNDAR, NUMISMAT-AJUTOR
AL ACADEMIEI ROMÂNE

BUCURWT
TIPOGRAYIA CURTII REGALE, F. GÖBL
19, Strada Regal, 19
1913.

www.dacoromanica.ro
Buletinul Societàtii Numismatice Române apare regulat
de ori pe an.
Abonamentul este 3 lei anual ; pentru Austro-Ungaria 3
coroane.
Membrii Numismatice Române primesc Buletinul
in mod gratuit.
Plata abonamentulni toatä corespondenta relativá la
Administratia Buletinului se va trimite pe adresa d-lui
Colonel lordinescu, str. Lipcanuhti 7, Bucuresti.

Manuscrisele corespondent& privitoare la redactia


Buletinului se trimit d lui secretar de redactie Const. Moisil,
Calea Victoriei 135. Manuscrisele nepublicate nu
se inapoiazä.
Tot pe adresa d-sale se vor trimite revistele publica-
tiunile, cari au schimb Buletinul

cari doresc li-se anunte lucrarile in Buletinul


nostru, vor trimite câte un exemplar pe adresa d-lui secretar
de redactie Const. Moisil.

www.dacoromanica.ro
ANUL X. No. 20. Iulie-Decemvrie 1913.

BULETINUL
SOCIEMII NIIMISMATICE ROMÂNE

PUBLICATIUNE SEMESTRIALÄ

CONSTANTIN MOISIL
PROFESOR SECUNDAR. NUMISMAT-AJUTOR
AL ACADEMIEI ROMANE

TIPOGRAFIA REGALE, F. GÖBL


19, Strada 19
1913.

www.dacoromanica.ro
Dioseurii in Tomis.
R.,
Consideratiuui asupra monetelor lui Mircea eel

Leon, Cum ar trebui sä se prezinte monetele moderne.


Monete Tezaure monetare gasite in România
românesti Inveeinate.

noastra.
de materii 1904-1913.
Sumar I. francexa).

www.dacoromanica.ro
DIOSCURII IN TOMIS.

Oraul Constanta este desigur una din podoabele României.


gatul a un port modern, care nu se teme de concu-
renta celorlalte porturi dela Marea Neagri. Vapoarele româneti de
de márfuri pleacá de aci in toate directiunile pi bine adá-
postitul port e cercetat de vasele tuturor Importanta pe care
a avut-o acest dela Pontul Euxin in vremea Grecilor Ro-
manilor recatigat-o in cu mult mai mare in timpul
din
Despre vechiului Tomis ca port comercial
ne dau in primul scriitorii antici numeroase
scriptiuni. Dar despre navigatiunea pi comert ce se
aci stau divinitatile, cari se bucurau de o veneratiune
din partea or4enilor. Acestea erau divinitatile pi ale
comertului, ca Hermes Tyche, Pontos Poseidon pi mai ales
Dioscurii. E surprinzátor de adeseori intimpinám figurile atri-
butele celor doi ai lui Zeus, Castor Polydeukes (Pollux) pe
scriptiile, cládirile publice pi monetele din Tomis 1). Acest obicei
cu daub veacuri de Cristos, ce ora4ul a devenit

1) Numismatica vechiului Tomis este pe de d. Kurt


.din Berlin in marea Pick-Regling, Die antiken von Dacien und
ifoesien. Berlin 1898-1910, p. 587-917. Despre Dioscuri Tomis cf. p. 602.

www.dacoromanica.ro
autonom, el se mentine pâná când, cu cultura dis-
pare Tomis din istorie.
Pentru orb se Dioscurii in vechea metropolá a
Pontului pe seria a doua a monetelor tomitane. Dupá lupte inde-
lungate grele reusi sá se ridice la aceeasi situatie ca
vecinele sale dela nord sud, Istros Kallatis. vreme ce aceste daub
orase erau de mult autonome 0i aveau ateliere monetare proprii,
Tomis nu câstigat independenta dreptul de a bate monetá
decât abia pe la 200 d. Cr. Cele mai vechi mo-
nete ale orasului nostru au pe fatá chipul Marelui
Zeu, iar pe revers acvila, pasärea sfântá a lui Zeus,
inconjuratá de o de stejar. Dar inch pe a
doua serie de monete, care mai pástreazá capul bár-
Fig. bos al Marelui Zen din prima emisiune, acvila a fost
inlocuitá cu protomele celor doi cai ai Dioscurilor (Fig. 1).
ce chip a fost transplantat Tomis cultul Dioscurilor nu
se poate ; pare lush sigur cá in Milet, metropola coloniei noastre,.
nu era prea ráspândit. Vechii locuitori de pe malurile Márii Negre
nu puteau sá nu cunoascá aceste divinitáti, deoarece legendele men-
tioneazá cá acesti doi ai lui Zeus au apárut la Pontul Euxin.
Ei au luat parte la expeditia Argonautilor au intervenit repe-
tite rânduri in soarta indrásnetilor navigatori, Imblânzind furtunile
ce amenintau corabia luând din Colchicla o statuá a lui Ares.
Fantazia populará reprezinta pe acesti frati gemeni ca pe niste ti-
neri cavaleri, cari cálári pe caii albi, cutreerau vá.zduhul pentru
a linisti furtunile vijelia. Tomitanii, popor de adevárati
trebue sá fi avut mare incredere in Dioscuri, de vreme ce le
pe monete caii sárind in fugá2).
Castor, imblânzitorul de cai, Polydeukes, iscusit
in lupta cu pumnul, erau considerati si ca zei ai coräbie-
rilor negustorilor, cárora le luminau calea sub forma
frumoasei constelatii Castor Pollux. Când cele douá
stele strálucitoare lumineazá in intunericul noptii, Fig. 2

bierii veseli siguri. Nu e de mirare deci, cá Tomitanii


au ales aceste stele ca tip monetar le-au intrebuintat atât de des.
pe monetele (Fig. 2).
1) Pick-Regling, o. e. Nr. 2440-2454, 2461-2464.
2) Pick-Regling, o. Nr. 2460: doi cai särind spre dreapta.

www.dacoromanica.ro
31

Cele douá stele, cu sau opt raze, au fost uzitate atât


a tip monetar deosebit 1), alte atribuite ale Dioscu-
Uneori stelele erau asezate deasupra capetelor cailor, dar mai
adeseori erau combinate bonetele Dioscurilor. Aceste
bonete in de clopot, sau bine zis de
cáciule semiovale, apar ca un tip deosebit sunt adese-
ori instelate; unele au subárbii 2). Fig. 3
Tomitanii au combinat pe monetele atributele Dioscurilor,
lele pi bonetele, spice (Fig. 4). Aceasta este foarte semnificativ,
cáci spicele se referá de sigur la articolul principal de export al
sului, cerealele, pe care Scythia le furniza mare cantitate in bune
conditiuni. Pe fata acestor monete cu spie 3) nu mai apare zeuk
bárbos ci capul de matroná al Demetrei, muma pámân-
tului roditor. De sigur negustorii de cereale arma-
incredintau protectiunii Dioscurilor corábiile
greu incárcate, când portul ocrotito se avântau
4 pe drumul primejdios al márii, pi-i ca stelele
sá le lumineze calea. N'ar fi fost de mirare ca Tomitanii,
semn de adorare a cavalerilor gerneni, fi impodobit
bille semnele Dioscurilor, se spune au fácut
eu corabia, care a condus pe Sf. Paul din insula Malta
Italia 4).
Nu incape nici o indoialá, Dioscurii atributele
formau marca orasului i anume perioada autonomá,
de .a fi clout orasul in stäpânirea Romanilor. Despre aceasta
avem dovezi. primul o de marmorá gásitá in
Constanta ocazia cládirii unei case. Placa are ináltimea de un
un decret de 64 rânduri al poporului;
deasupra inscriptiei se aflá un relief ce reprezinta foarte probabil o scená
a Diosenribor, din care s'a foal numai copita unui cal. Credem
era o reprezentare a Dioscurilor, pentru motivul in inscriptie
se vorbeste despre ei, in sensul s'a li se aducá o jertfá

Pick-Regling, o. e. Nr. 2465-2470.


1)
2) Pick-Regling, o. e. Nr. 2529; cu subärbii Nr. 2502 2503. Bonetele se
gäsesc pe o cu tipul lui Hermes, deoparte de cealaltä a kery-
keionului (Fig. 3). Ibid. Nr. 2436.
3) Pick-Regling, Nr. 2487-93, 2520-28, 2578.
Istoria Apostolilor 28.

www.dacoromanica.ro
32

mamei zeilor (Kybele) 1). Cu prilejul acestei frumoase


conservate inscriptii ne amintim, vrem, de cealaltá pe care
Istrioti au dedicat-o marelui cetátean Aristagoras dea-
supra cáreia au pus sá se sculpteze marca Istros, o
ciugulind un delfin 2).
Afará de monete, ora.sele autonome din antiChitate imprimau
márcile pe greutátile comerciale. Astfel pe greutátile din
latis gásim armele lui Herakles, iar pe o greutate din Istros, unica
publicatá pâná acum, o acvilá ciugulind un delfin 3). Pe greutátile
de plumb din Tomis s'a pus in prima linie capul lui Hermes, zeul
comertului, dar nici Dioscurii n'au fost uitati. greutátile mai
vechi, de formá triunghiulará, din Tomis se gáseste o miná, pe care
e figurat foarte probabil un cap de Dioscur ; pe alte trei
se vád stelele Dioscurilor. Douá din aceste greutáti au fost publicate
in acest Buletin de cátre d. M. Sutzu 4), a treia o publicám acum,
pentru oará. Ea ne-a fost adusá la cunostintá de d. Profesor
Pick, care a achizitionat-o cu câtiva ani la Constanta pentru
Cabinetul numismatic din Gotha (Fig. 5).
Greutatea reprezintá un sfert de miná (TETA), cântáreste
132,85 gr. are figurá ca era
dintâi publicatá de d. Sutzu. Inscriptia
TO dovedeste cá e o greutate tomitaná,
este inceputul numelui unui
magistrat. Numele acesta se aflá pi pe
greutatea d-lui Sutzu trebuie sa fie
al magistrat, pe care
nim pe monetele tomitane din epoca
ante-crestiná, sub forma prescurtatsá
Fig. 5 ASO 5). Reversul greutátii este neted,
dupá se obisnuieste de regulá la greutátile de plumb.

1) Inscriptia a fost publicatä de Tocilescu in Mitteilungen


14, 22 (Nr. Despre relieful de asupra ei - din care nu se observá decât o
linie - vorbeste d. Pick Jahrbuch archdol. Institutes, Berlin 2898, p. 264
n. 95. Tocilescu credea reprezinta pe trac, Pick spre
reprezentare a Dioscurilor.
2) Reprodusä cartea mea Aus RunVinien I, p. 236.
3) Cf. Aus Rumänien II, p. 293-302 306.
4) Buletinul Soc. Num. Rom. 1923, 4.
5) Pick-Regling, o. e Nr. 2424, 2429, 2436, 2494.

www.dacoromanica.ro
33

Nu de mult am publicat o greutate de plumb, de


formá rotundá, din colectia d-lui L. Ruzicka din Bucuresti1). Am
cunoscut pe dânsa o roatá cu opt spite, se gáseste pe monetele
legáturá cu divinitátile Nemesis Tyche sau cu grifonul 2). Dacá
adevár m'am dacá, dupá cum spune d. Sutzu, roata nu
este decât o stea cu opt raze, atunci interesantá
greutate ar fi o nouá dovadá cá magistratii comerciali din Tornis
tineau mult la traditiunea cultului Dioscurilor.
Pentru a lámuri mai mult legáturile dintre nostru
Dioscuri, arnintim bonetele Dioscurilor de stelele se
gásesc pe douá monete, cari pe fatá reprezinfá
pul zeitei orasului cu coroaná muralá 3).
Dar ceeace dovedeste mai ales veneratiunea
tomitanilor fatá de acesti zei este faptul,
chipurile impodobiau cládirile publice ale
orasului. Muzeul de antichitäti din Bucuresti
se pástreazá trei monumente de acestea, gásite
Constanta 4). Douá din ele sunt niste fuse de

Fig. 6 Fig. 7 Fig.


coloane subtiri, care merg ingrosându-se la capete (Fig. 6).
') Bucuresti. 1913, p. 165-168.
2) Pick-Regling, o. e. tab. XVIII, ; XIX, is; mai ales tab. XX, 8
(Nr.
3) Pick-Regling, o. e. Nr. 2529 55 2530.
4) Tocilescu, Catalogul Muzeului National, Bucuresti 1906, Nr. 219, 220
754. D-1 Pârvan, directorul rnuzeului, a avut amabilitatea permitá repro-
publicarea acestor monumente.

www.dacoromanica.ro
34

de a fi mutilate la una e partea de sus, la partea


de jos-aceste coloane aveau aproape de 3 metri
dobiau probabil un templu sau o clädire publica Cam la o
time de se sápat pe fiecare din ele câte un Dioscur
de calul Grupele acestea, asezate pe câte un postament, o
ináltime mai mare de 35 sunt foarte reliefate trebuie fi
fost lucrate artá. Dioscurii sunt reprezintati goi, stând in
picioare in fata cailor neastârnpárati si in mâini
lungi. Din nenorocire sculpturile sunt foarte deteriorate.
Piesa a pare a fi un fragment arhitectonic dela o
dire romanI E un basorelief in care imbräca
baza unui arc zidul invecinat (Fig. La dreapta,
aproape de marginea profil care linia ex-
a arcului, se un Dioscur, de calul
$i acest relief e foarte stricat. Se dela
sine, pe parte a arcului se afla al doilea
Dioscur calul sáu, pozitie analoagá.
De nu este absolut sigur, dar putern admite
probabilitate, aceste piese arhitectonice provin
Fig. g dela sanctuare in cari se adorau Dioscurii. Existenta
astfel de sanctuar Tomis o dovedeste In chip neindoios o
monetá de bronz bátutá in atelierul acestui oras. Sub impáratul
Domitian s'a reprezentat pe o monetá din Tomis un templu,
care figurat o bonetä o stea, ceeace dovedeste cu sigurantá,
cá templul acesia era in foarte strânsá legáturá cu cultul Dioscurilor 1).
Am mea un exemplar binisor conservat din
aceastá monetá, pástrat in frumoasa colectiune a d-lui
director Knechtel. Moneta este inicá, sunt toate din
primul tiny al imperiului, si nu are decât 19 mm. in
diametru. Pe fatá se vede capul laureat al
Fig ro
Domitian, cu legenda dela dreapta spre stânga. Pe re-
vers se de perle, fatada unui templu patru
coloane, asezat pe un postament. La dreapta frontonului se
o stea, la stânga boneta caracteristicá a Dioscurilor. Frontonul pare
a fi impodobit cu o acroterie. Numele orasului e gravat pe douá
duri orizontale deoparte de a ternplului (Fig. so).

1) Pick-Regling, o. o. Nr. 2595.

www.dacoromanica.ro
35

ce orasul Tomis a ajuns in stápânirea Romanilor, acestia


permis departe cultul specific grecesti astfel
cultul Dioscurilor a rámas neatins. Mai mult, judecând dupá
terialul monetar ce ni s'a pástrat, se pare cá cultul acestor zei a luat
in timpul stápânirii romane o desvoltare mai
mare in metropola Pontului. Bonetele Dioscu-
rilor, cari uneori au forma inimei, le
figurate acest timp de a dreapta la
stânga unui cippus mare, sau de o parte
de cealaltá a unei acvile, pe un mánunchi de fulgere (Fig.
sau a unui scut rotund 1). Gásim de parte pe unele monete
numele Dioscurides ce e mai caracteristic, chiar pe o monetá
care reprezintá pe fatá pe zeita orasului cu coroana muralá.
Mai puternicá se observá influenta romaná pe monetele, cari
reproduc pe Dioscuri cálare. Se stie cá cultul Dioscurilor a trecut
dela Greci la Romani, cari le,au ridicat din cele
mai mari mai frumoase temple din Roma. Mai mult
decât atâta, chipurile celor doi gemeni Kastor Pollux
au fost reproduse pe frumosii dinari romani de argint.
Figura pe aceste monete e ei stau
12
drepti pe caii ce sar indrásneti mantalele
scurte vânt, láncile le tin in pozitie de atac, bonetele
racteristice stint bine vârâte pe cap deasupra cele
douá stele (Fig) 12).
Un tip totul identic al Dioscurilor de multe
ori Tomis anume perioda premergátoare lui Antonin Piul,
d. e. sub impáratul Caligula.2) Kallatis a imitat ea acest tip. 3)
Sub Antonin Piul, Marc Aureliu odatá sub
Septimiu Sever apare pe monetele din Tomis o
prezentare nouá a Dioscurilor. Acestia nu mai sunt
cálare, ci stau picioare; sunt goi sau cu mantalele
aruncate pe umeri, se lánci tin de frâu
caii neastâmpárati, cari ridicá unul din picioarele
dinainte 4). Este conceptie reprezentare a
Fig. 13
Dioscurilor, pe care am vázut-o la sculpturile de pe
coloanele pomenite mai sus. Acest tip monetar mai aduce foarte
Pick-Regling, o. Nr. 2496, 2500-2506, 2515.
2) Pick-Regling, o. Nr. 2498, 2499, 2577, 2628, 2629.
3) Pick-Regling, o. Nr. 279-286, 312, 337, 364.
4) Pick-Regling, o. Nr. 2668, 2669, 2775.

www.dacoromanica.ro
36

mult cei doi puternici cai, sápati marmorá, ce se in


Roma in fata Quirinalului; celebra statuie provine din vechea Roma
a fost dupá un model grecesc bun.
Cei vechi adorau pe Dioscuri nu numai in temple, ci le
vaserá un de cinste in familie, la masá. Dioscurii erau con-
siderati ca cei mai distinsi cavaleri de aceea erau priviti ca
grijitorii pázitorii inaltelor virtuti cavaleresti, in special ai
Ei erau invitati la ospetele familiare unele locuri
li-se punea masa ca la niste adevárati musafiri. Acestá datiná a
fost ea figuratá pe monetele din localitatea in care cultul
Dioscurilor a avut totdeauna o semnificare deosebitá.1) Cei doi Dioscuri
sunt reprezintati aláturea (Fig. 14), ca cum ar
sta la masá pe pámântul gol sau pe un covor,
cu câte o cupá niâná rázimându-se
ceialaltá de o stâncá; deasupra capetelor strá-
lucesc cele douá stele. Pe o monetá se mai vád
ramuri sau curpeni. Acest tip monetar curios, care
nu se gáseste in altá parte, apare la Tomis pentru
prima oará sub impáratul Pertinax se mentine
in mai multe variante aproape cincizeci de ani, pâná la incetarea
monetáriei din Tomis sub Filip Arabul 2).
Putine orase ale au dat Dioscurilor atâta atentie,
importantá si cinste ca Tomis. Materialul monetar dovedeste aceasta
din belsug. D. R egling in descrierea monetelor tomitane, care
prinde 1217 numere, nu mai putin de 86 piese cari reprezintá
pe Dioscuri sau atributele bor. Dioscurii par a fi fost mare cinste
la Sciti, cáci regii Akrosas Charaspes figureazá ei pe noose-
tele 3). Kallatis are monete reprezintári de ale Dioscurilor,
dar in restul Moesiei inferioare lipsesc aproape totul.
R. Netzhammer.

1) Cf. Pick, Thrakische in Jahrbuch d. archeol. Institut. Berlin


1898 p. 152.
2) Pick-Regling, o. e. Nr. 2729, 2730, 2775, 2871-3, 3032, 3082, 3083, 3125,
3201-3, 3324, 3347, 3348, 3347-50, 3563.
3) Pick-Regling, o. p. 602 n.

www.dacoromanica.ro
CONSIDERATIUNI
ASUPRA
MONETELOR LUI MIRCEA
(Tctbda II)

Evenimentele externe petrecute de curând au contribuit ca


la un moment dat neamul românesc, Nistru pânla
Tisa», indrepteze gândul asupra marelui voevod care a fost
Mircea cel Batrân. Actiunea intreprinsä pentru a se reincor-
pora la regatul României mostenirea transdanubiand ce ne-a
läsat viteazul strämos, a pus evidentä, mai bine
povestire istoricd, înaltele calitäti máreata conceptiune
liticá a acestui Domn. Fapte rázboinice stralucite, cari au argit
teritoriul Munteniei pânä la granitele-i firesti, câstigându-i o
largä iesire la «Marea cea mare ; o politicä bine
definitä, care a fácut din Domnul Românesti arbitrul orien-
tului european, il disting pe Mircea între ceilalti Domni mun-
teni din evul mediu deasupra contimporanilor sai
din Moldova din balcanice.
Dar aläturea de aceastä activitate militará, in
timpul domniei lui Mircea s'a desfásurat o bogatä activitate
monetarä, caracterizatä printr'un foarte mare numár de tipuri
emisiuni de monete.
Monetele lui Mircea Bätrân sunt de multä vreme
noscute o sumä de studii 1i public4iuni s'au fácut

www.dacoromanica.ro
38

acum asupra 1). Avem de parte documente contimporane


care ne dau informatiuni pretioase despre monetele muntene din
acel timp. sfâr§it câteva tezaure, cari cea mai mare
parte astfel de monete, vin complecteze informatinnile docu-
mentelor. Punând in datele informatiunile ce
se pot scoate din toate aceste categorii de izvoare, vom
lámurim câteva probleme mai interesante in cu
tivitatea din Tara in timpul domniei ma-
relui Mircea.

le muntene din timpul lui valoarea

putinele documente ce ni s'au dela Mircea,


un privilegiu comercial acordat negustorilor din Bra§ov,
care ne foarte interesante cu privire la numele
valoarea monetelor muntene din acest timp. Din fericire privi-
legiul s'a conservat redactiuni: slavone§te latine§te;
compararea acestor texte o mai mare
asupra chestiunii. Redactiunea slava, originald, poartá data de
6 August 1413 2); cea latineascà, care e numai o copie san
traducere intercalatá privilegiu al lui Dan II, are data
de 25 August 1413 3). Datárea la numai de câteva
Sturdza D. A., Uebersicht, p. 51, Etymol. ban; Réthy L., de mo-
nete a lui Archeol. 2887, p. 312 ri Contributiuni la
numismatica Tdrii Ro Archeol. 2892, p. 434 (ungureste)
Kovacevici L., Legendele celor mai vechi monde muntene (1907) (sârbeste); Moisil
-Const., Monete vechi romdnesti in Dobrogea (Cony, Lit. XL, p. Cele
mai vechi monete muntene (Cony. Lit. XLII, p. 588), Monetele lui Mircea Mare
(Cony. Literare XLII, 2, p. 423), colectiunilor i);
Docan, Studii asupra numismaticei (Analele Academiei Române
XXXII
2) Bogdan, Brasovul (1905) p. 3.
3) Bogdan, o. p. 36. Docum. Hurmuzacki XV, p. 8. Cf. Docan,
o. unde se gasesc adunate, in rezumat sau in intregime, documentele
privitoare la monetaria munteanâ.

www.dacoromanica.ro
zile continutul identic- nu decât in oarecari amä-
nunte -sunt indicii sigure, avem a face en unul
privilegiu, mai ales nu cu putintä ca Domn, in
an in interval de câteva fi
dat documente deosebite de atât de mar;
aceloraai negustori. De aceea putinele neiusemnatele nepotriviri
cele versiuni, trebuie sä le punem its socoteala per-
soanei, care a redactat ori tradus pentru Brasoveni privilegiul
din limbs slavä
textul al privilegiului sunt indicate, pentru. plata
taxelor vamale, urmátoarele monete: fertunul, perpera, ducatul
banul. Dintre toate acestea singur este nume românesc,
celelalte sunt nume de monete sträine. Nu se poate inst admit;
ca o unde exista monetá proprie de cel putin o ju-
mätate de veac timpul unui Domn, care el
monetä, taxele vamale sä fi fost socotite percepute monetä
Cel s'ar putea bänul, unele monete indigene
purtau nume sträine, de aceea se cade analizäm mai
de aproape termenii monetari in privilegiul lui
Mircea.
Fertunul (lat. ferto, germ. Fierting sau Vierting) n'a
prezintat nici odatä o monetä propriu zisä, ci a fost
numai numeie unei monete ideale: o cantitate de argint sau
de monete de argint, de greutate ori valoare egalá cu un sfert
(Viertel) de se numia fertun 1). in toate
rile, cari au adoptat marca germanä trecut la noi din Un-
(ori Raguza ?), acesta gäsim in special pri-
vilegiile comerciale ale munteni din veacul al XV-lea 2);
in limbagiul obisnuit sumele mai mari de bani se ex-

i) Du Cange, Lexicon cuy. ferto ; Bartal, Qlossarium, idem; Dic(ionarul Aca-


demiei fertun.
2) Bogdan, o. p. 72 ; Cf. Docan, o. o.

www.dacoromanica.ro
40

primau atunci de floreni unguresti1), a cäror valoare era


sau aproape egalá un sfert de 2).
Perpera (gr. lat. perperus) fusese o de
aur bizantind. Ea e pomenitá la noi
Vodá (1364-1380) niste socoteli
vremea lui Viaicu-
genoveze din
deci din timpul lui Mircea -se vorbeste chiar despre perpere «de
-
Valachia» 4). De sigur aceste perpere muntene din timpul
lui Mircea puteau fi monete de aur, Tara Româ-
neasca nu s'a bätut nici monete de acest metal; de ase-
menea nu poate fi vorba nici de moneta bizantinä de aur cu
acest nume, cáci nu se putea cere plata taxelor vamale mo-
netá Deci trebue consideräm perpera
tot ca o monetá ca un termen monetar care reprezinta
o cantitate de monete de argint De altfel un docu-
ment mai târziu aceasta. scrisoare
a Sigismund care Sibieni se spune, cá Dan II patea
angaj pentru paza sa personalá, o pe zi
pentru un tot o pentru trei pedestri- tres
volahi pedites similiter in uno perpele contentarentur 5). Cum
se vede sensul colectiv al acestui termin apare lämurit.
Prin urmare când stabilim cari monetele
muntene vremea lui Mircea, fertunul perpera nu le putem
considera decât ca niste termeni colectivi, cari 4reprezintau o
cantitate mai mare sau mai de monete de argint
schimb ducatul, desi cuvânt pare a fi fost nu-
mele unei monete indigene reale, care a fost moneta curentá
a Tärii Românesti tot cursul veacului al XV-lea. serie
de documente interne dovedesc lämurit aceasta.

1) Bogdan, o. p. 59, ; Docan, o. p. 64, 65, 67, 71. 72.


2) Bartal, ferto.
3) Docan, o. p. 59.
4) Docan, o. p. 59.
5) Docan, o. p. 62.

www.dacoromanica.ro
41

primal toate privilegiile comerciale dace-


mentele ce s'au publicat pânä acum, domnia lui
Mircea la moartea lui Vlad-Tepe§, ducatul apare ca
moneta obisnuita a 1). Tocmai din aceastä cauzä el nu poate
fi considerat decât ca o monetä de argint nu trebue confundat
nici un caz cu monetele de aur nume.
De altä parte avem câteva documente, cari aratä mod
precis, veacul al XV-lea, expresia «ducat» acoperia
tiunea de «bani in (pecunia, Geld), ce nu-1
poate avea o monetä de aur. Astfel Dracul poruncá
adresatä vorbind de banii obisnuiti ai acestora,
nume§te «ducati»2), de§i Ardeal moneta curentä de argint
era dinarul, iar ducatii de aur nu apar deck mult mai târziu.
Vlad scuzându-se in 1476 Brasovenilor, nu dispune
de bani, ca sä pläteascä pe soldatii lefegii zice: «Dar Domnia
mea acum n'am ducati ca sä le patesc leafd»3). Vlad
Calugärul, plângându-se Brasovenilor, cä ni§te oameni de ai säi
au fost jefuiti la Säcele de mai multe sume de «florini», spune:
a tinut astfel calea oamenilor mele le-au luat
acesti ducati» 4).
Informapuni externe contimporane confirmä ducatul era
o monetä indigenä a Tárii Românesti. Voi cita numai una,
care nu poate da ocazie la nici o indoialä. impäratul Sigismund
cerând in 4 Aprilie 1425 lui Dan II sä nu Brasove-
nilor monetele românesti, le numeste ducati:
quae in vulgari wlctchali nuncuparetur 5). Domnul
tean însä document latinesc din ro Noemvrie 1424,

1) Bogdan, o. passim. De dela un timp (ca 1433) apare expresia


pentru a indica monetele de argint, cuvântul «ducat» se
mentine chiar sub Vlad CIlugârul. Cf. Docan, passim.
2) Bogdan, o. a. p. 76.
3) Bogdan, o. p. 99.
4) Bogdan, o. p. 199. Cf. p. 204, 254.
5) Iorga, Docum. Hurmuzachi, XV, I p. 14 (nr.

www.dacoromanica.ro
42

câteva luni mai 'nainte, nume§te monetele sale :


fillerenes parvii denarii1). Prin urmare ducatul care este
arätat de Sigismuud ca o monetä munteanä proprie, e pus de
Dan II categoria dinarilor unguresti, cari erau monete de
argint.
Din toate acestea rezultä in chip evident, ducatul despre
care privilegiul lui Mircea pe lângä el toate privilegiile
comerciale din veacul al XV-lea, era o indigenä de
gint a Dar tot acestea informatiuni dovedesc,
in mod indirect, ducatul era in timp unitatea moue-
Tara Româneascä, toate transactiile comerciale in-
terne, puVin la jumâtatea veacului al XV-lea, au la
aceastá monetä
De sigur pare curios cä acest cuvânt sträin se
in vechime atât de in limba ar fi interesant
sä se poatá stabili calea pe care s'a introdus la noi.
Cât «banul» nu este nevoe demonstrdm era
o monetä indigend, cáci numele i-se pästreazá astázi; trebuie
accentudm cá in timpul lui Mircea, ca de in tot
cursul veacului al XV-lea, aceastä era totul deose-
bitä de ducat in timp avea o valoare mai
vilegiul din 1413 numai taxele mici, pentru oameni sau
pedestri, se percep in «bani». Dupá versiunea
pläteascä care trece pe la Bran 3 bani, pedestrul ban»,
iar la pedestrul de asemenea plátia un ban. ver-
siunea latiná, la Dâmbovita avea se dea de equestre unum
denarium, de pedestre unum banum.
«banul» o de argint sau de Un
1) Bogdan, o. e. p. 24. documente raguzane din 1438 amintesc ele
ducatii munteni. Cf. Studii Docum. III, p. LXXX.
2) Bogdan (p. 384 ducat) (Docum. Hurmuzaki XV,
p. 9 n. 2) atribuie 5i d-lor cuvântului «ducat» semnificatia de «bani ge-
pe care au avut-o mai târziu «asprii»; d. lorga chiar
catii lui Mircea cu asprii n. I).

www.dacoromanica.ro
43

puns precis nu se poate da in starea actualä a izvoarelor.


documentele publicate pânä acum, monetele de aramä, «banii
rosii», se pomenesc pentru datä abiâ sarsitul vea-
cului al XV-lea 1), dar atunei en de ceva lipsit de va-
loare. monumentele monetare ce ni s'au pästrat clela
Mircea, nu s'a gäsit pânä acum - cât - nici o monetä
veritabila de aramá. Unele piese sunt, ce e drept, dintr'un argint
foarte mult amestecat cu aramä, dar dupá cât se pare contau
ca monete de argint
Ramâne deci bine stabilit, pe vremea lui Mircea, Tara
Româneascä avea douä monete proprii: ducatul banul.
catul era de argint constituia unitatea a tali,
de oarece monete proprii de aur nu existau, atunci când era
nevoe de sume mai mari, se formau din ducati. Banul schimb
trebuie considerat ca o monetá probabil tot de argint.

Care era valoarea acestor monete ?


Comparând textul al privilegiului din 1413 eu
dactia lui latineasca, veclem, cá la cele mai multe articole,
textul latinese expresia «ducati» este «denari».
Numai e ba de postavuri, piei de cerb cai
eati se mentine «ducati». De asemenea lipseste fer-
tunul perpera, inloeuite prin valoarea in «denari
«Denarii» sau «dinarii» nu se intâlnesc nici un docu-
ment intern al Tárii din veacul al XV-lea Prin
urmare ei nu pot fi monete muntene, ci monete sträine de
valoare cele tnuntene. adevär, dinarul a fost atât in
Transilvania Ungaria, toate din Europa apu-
1) Bogdan, o. p. 158.
2) Pe versiunea a privilegiului lui Mircea, ii
numai privilegiul latinesc al lui Dan II din 1424 (Bogdan o. e. p. 24). Dar
aceste acte nu sunt decât niste ale privilegiilor originale scrise
slavoneste nu numirile indigene ale monetelor muntene, ci ale
celor transilvane echivalente.
2

www.dacoromanica.ro
44

seanä, moneta de argint curentä in evul mediu s'a pästrat


ce s'a introdus o monetá de argint, (lat. gros-
sus, ital. grosso, germ. Groschen). Transilvania Ungaria
grositele s'au introdus odatá cu florenii de aur, prin reforma
a lui Carol Roberti); cu toate acestea dinarii
sä se batá târziu in veacul al XVI-lea.
Deci când redactia latineascd a privilegiului lui Mircea
se vorbeste de avem a face de sigur cu moneta de
argint acest nume, care circula Transilvania. când
document se ca valoare ducatii lui Mircea cu
dinarii transilvani, nu mai erau identici din
acest punct de vedere. in privilegiu total se
in câteva rânduri pe dinari ducatii, acest fapt tre-
buie sä-1 considerdm ca o din vedere a scriitorului,
care având textul unde se fiecare
rând ducatii, trebuind sä inlocuiaseä monetelor mun-
tene nume de monete ardelene, putea foarte usor greseasca.
De altfel tocmai aceste din vedere dovedesc ele,
cele doua feluri de monete, ducatii munteni dinarii ardeleni,
se confundau.
Prin urmare valoarea ducatului din timpul lui Mircea era
egalä a clinarului transilvan contimporan.
Stabilind valoarea ducatului fixa pe
cea a fertunului a perperei. versiunea latineascä a privi-
legiului din 1413 acesti termehi monetari lipsesc, de oarece
nu uzitati Ardeal, sunt cu valoarea in
ducati. aceastä versiune fertunul valora 24 ducati, iar
perpera ; deci dueatii egali dinarii, cele
monete ideale reprezentau 24, respective dinari. eon-
firmare a acestei o gäsim in document: taxa de
2 perpere pentru maja de peste la Braila este in ver-
siunea cu 36 dinari.
Réthy, Corpus numorum II, p. 7.

www.dacoromanica.ro
45

In schimb «banul» nu este identificat, in versiunea lati-


a privilegiului, cu o monetá transilvand, ci e pus
tot banum, ceeace constitue o nouä era o monetä
deosebitä. Cu toate acestea din compararea celor daub versiuni
se poate stabili valoarea lui. Taxa pentru un cal
ce se percepea la vama Dâmbovitii, este in textul
la «3 bani», in cel latinesc la «2 denari». Aceasta
3 2 denari, deci banul= 2/2 denari. Astfel
muntean ar intra categoria «obolilor» transilvani.

2. monetare ce s'au pastrat din vremea lui

Rezultatele la care am ajuns din studierea unicului docu-


ment contimporan, care se vorbeste despre monetele lui
Mircea cel nu vor putea avea o valoare deca
dacá vor fi confirmate de monumentele monetare ce ni s'au
pástrat dela acest Domn. Înainte insä de a proceda la con-
fruntarea acestor categorii de izvoare, este nevoe
stabilim mod cert, cari clintre monetele ce ni s'au pästrat
sunt in ale lui Mircea.
Determinarea monetelor lui Mircea cel nu
atâtea greutäti ca a monetelor celorlal0 Domni munieni
inoldoveni, cáci tot cursul evului mediu el este singurul
Domn cu acest nume 1). el toate monetele muntene, cari
prezintá caracterele artei monetare din acest timp poartá
numele titlul lui Mircea, i-se pot atribui lui cu
sigurantá.
aceasa constatare ar fi suficientá pentru a putea face
determinarea ce ne-am propus, pentruca st toate
argumentele ce ne la dispozitie, vom utiliza informa-
1) zisul «Mircea II» n'a domnit realitate, un nou Mircea apare
tocmai in veacul al XVI: Mircea Ciobanul.

www.dacoromanica.ro
46

ce ni-le trei tezaure monetare, cari pe un mare


numär de monete muntene cu numele titlul lui Mircea,
cuprind o cantitate de monete sträine a cäror determinare
e sigurä.
Primul tezaur de monete, numele titlul lui Mircea,
e amintit de d-1 L. Réthy studiu, pe care acest
mismat ungur fäcut asupra monetelor noastre vechi
Dupä spusele sale, tezaurul a fost gäsit in Muntenia - locali-
tatea nu este pe monete muntene
monete märunte de ale regelui Sigismund I al Ungariei,
care a fost contimporan aliat Mircea Mone-
tele muntene din acest tezaur, care a intrat mai in co-
lectia lui Ig. Dobozky dela el a trecut la Muzeul National
din Budapesta, sunt de argint de feluri: unele mai
mari pe fatá efigia Domnului, pe cap, mantle
banitá pe umeri globul cu cruce stângä ; altele
mai efigie anepigrafe.
Monetele efigie prezintá tipuri : la unele Domnul
in mâna dreaptä o sabie latä, pe revers se bustul
lui Crist, de monogramele (Fig. 7); la altele
tine in mâna o lance pozitie verticald, pe revers
se aflä o pe care d-1 Réthy o numeste sterna Basarabi-
un despicat, spre dreapta deasupra lui,
pe coltul stâng, un coif o acvilá capul spre stânga. (Fig. 8).
Legendele la ambele aceste tipuri sunt limba slavä
forme ca BO sau B, etc.
Monetele mai gäsite cu acestea sunt anepi-
grafe prezintä pe fatä crucea ancoratd, având in fiecare canton
câte o figurä de trei globule, iar pe revers un scut despicat,.
având de regulá dungi orizontale, in ce-
1) Rèthy L., Colectia de monete rom. a lui Doboezki «Archeolog.
1887 p. 313. Cf. Docan, Studii, p. 12.

www.dacoromanica.ro
47

o stea sau o acleseori acest câmp e gol. Pe coltul


stâng al scutului stä o acvilä capul spre stânga
cruce lângt cioc; deasupra celuilalt colt este o de trei
globule (Fig.
Faptul
2).
aceste trei tipuri de monete muntene cari de
altf el prezina numeroase variante - s'au gäsit impreunä,
-
semneazä sunt dela Domn numele de Mircea,
cum printre ele s'au monete de ale lui Sigismund I,
acest Domn nu poate fi decât contimporanul acestuia,
Mircea
Al doilea tezaur de monete de ale lui Mircea aminteste
tot d-1 Réthy 1). El cuprindea vreo 800 de piese parte muntene,
parte dinari oboli dela Sigismund I al Ungariei. Unele
nete muntene din acest tezaur erau de tipul monetelor cu efigie
din primul tezaur anume de acelea reprezina pe Domn
tinând lancea drept jos, pe au numita stemä
a Basarabilor. Pe acestea mai erau alte
Unele reprezintau pe Domn tinând lancea oblic, indreptatä spre
piciorul stâng, iar pe revers aveau amintitä; legendele
erau in caractere slave (Fig. 9). Altele reprezintau pe Domn tinând
lancea drept jos, dar lui numai dintr'o
scurtä, mantia blänitä; pe revers se afla
Legendele de pe fata acestor din monete sunt tot slave
cuprind numele titlul lui Mircea ; cele de pe revers
sunt in scriere germ fracturatä cuprind un nume neinteles:
sau sau etc. (Fig.
D-1 Réthy citeste in prima parte a acestui cuvânt numele
.Petrus, partea finalá a acum Iden-
tificarea acestui Petrus nu se poate face starea a
voarelor istorice, cáci pânä acum nu se cunoaste nici un per-

1) Réthy, in Arch. 1892, p. 434. Cf. fi Docan,


pag. 27,

www.dacoromanica.ro
48

sonagiu acest nume, care ar fi putut figura pe monete


turea de Mircea.
Dacá comparám monetele muntene din tezaur cele
din tezaurul anterior, ne convingem provin dela
Mircea, monetele lui Sigismund, ce s'au gäsit
ele, confirmä in chip neindoios acest fapt
Un alt tezaur de monete de ale acestui Domn s'a gásit
pe dealul la din comuna (jud. Tulcea) in
1906, cupriudea mai multe mii de bucäti, toate de argint 1).
Monetele muntene gäsite reprezintä un tip cu totul deosebit:
efigia Domnului sterna este
asezatá o parte - scutul - pe o fatä a monetei, parte - coiful
acvila-pe cealaltá fatä. Unele din aceste monete au legende
slave, cari poara numele lui Miicea: BOEBOA sau
BOEB sau MP-A BOEB etc2) (Fig. I-3). Altele
au legende latine (Fig. 4-6), cari incurcate, au dat ocazie
la diferite interpreari; in caz ele se referá, dupá cum cu
dreptate observá d. N. Docan, la Mircea forme ca
sau : sau sau
alte combinatii de slove de acest gen, contin cu sigurantä nu-
mele lui Mircea. Formele se apropie foarte;
mult de de pe pecetile din 1391 ale lui Mircea
cel 4), trebue transcrise de sigur Myrcz(a) sau Myres(a)
de altfel documentele numele Domnului e adeseori

1) Moisil, Cony. Lit. XLII (1908) p. 588.


2) Pentru numeroasele variante ale legendelor slave latine de pe mo-
netele de acest tip Cresterea colectiunilor Acad. Române (Cabinetul numis-
matic) pe
3) de interpretarea de d. Docan (o. p. 46 urm.) baza
cercetârilor ce am urmâ, sunt nevoit sä la
Convorbiri Literare (XLII [I9o8] p.591) monetele acestea ar fi dela Ivanco
Tihomir le consider ca provenind dela Mircea Cresterea colectiilor
Române, Cabinetul Numismatic, 1911).
4) Docum. Hurmuxaki I, 2 tab. I. IL Cf. Docan, o. p. 53.

www.dacoromanica.ro
49

Myrcius1). e aproape klentic din pe-


cetea lui Vlad Dracul, lui Micea, din 1439 2). E neindoios
prin urmare felurile de monete, atât cele cu
gende slave, cât cele cu legende latine, sunt ale lui Mircea
Bátrân, iar monetele stráine, cari s'au gäsit acest tezaur
cari sunt tot dela contimporani de ai lui Mircea, cum este
Petru Mu§at al Moldovei Ludovic I al - acesta cu
câtiva ani anterior -fac dovadä despre aceasta.
Afará de tipurile de monete gásite aceste trei tezaure,
mai existá o monetá care se apropie foarte molt de monetele
cu efigie ale luí Mircea cuprinde numele titlul acestui
Domn. Unicul exemplar care se Cabinetul
numismatic al Academiei Române, reprezintd pe fatá pe Domn
stând picioare, cu pe cap, mantie pe umeri
globul cruce mâna dreapta
un buzdugan, rezemat pe umärul drept. Pe revers se
nuita zisä a Basarabilor, iar legendele sunt atât pe fata
cât pe revers caractere slave contin numele titlul
lui Mircea. Este neindoios moneta aceasta face parte dintre
monetele lui Mircea cel Bátrân, cum aratá atât caracterul
ei cât legendele (Fig. io).

3. Identificarea «banilor» lui

ce am stabilit certitudine, cari monete


muntene trebuie atribuite lui Mircea eel sá
acum a identifica aceste monete cele privilegiul
din 1413.
primul rând mentionez documentele din veacul
al XV-lea monetele muntene ca ni§te monete mici, de
Docum. I, 2 p. 334.
2) Arhivde Statului, Tismana,

www.dacoromanica.ro
50

categoria banilor märunti din Transilvania Ungaria. pri-


vinta aceasta este caracteristicd numirea de parvi clenarii pe
care o da Dan II monetelor sale 1) care concoardá
perfect cu numele ce-1 monetelor muntene Voda (Hu-
nyadi) document din 1448, când. atrage
venilor ca sa nu dela Munteni florini sau aspri,-mo-
nete mari- ci le vândá màrfurile super parvis pecuniis 2).
De aceste informatiuni sunt posterioare domniei lui
Mircea, ele au mare pentru identificarea ce incercám,
deoarece confirmá rezultatele la cari am ajuns mai sus, ca
banii lui Mircea, precnm ai celorlalti Domni mun-
teni din veacul al XV-lea, nu eran niste monete mari de
gint, cum erau de pildä grositele unguresti sau moMovene, ci
monete märunte de categoria dinarilor obolilor.
al doilea rând, comparând monetele muntene cu dinarii
obolii transilvani, trebuie avem vedere faptul.
loarea acestor monete a variat foarte mult decursul timpului
deci pentru ca rezultatele la cari vom ajunge sa fie sigure,
se impune ca aceasta comparatie se monete
timporane. Prin urmare pentru identificarea monetelor lui Mircea
vom tine seamä in special de dinarii obolii bätuti de moue-
timpul lui Sigismund I.
monetele pastrate dela Mircea cel corespund
ca märime greutate dinarilor transilvani din vremea regelui
Sigismund, tipuri: monetele cu efigie cele efigie,
dar cu legende slave latine. Dintre aceste tipuri al doilea
este cel mai vechi, cáci mod statornic sub toti
Domnii munteni anteriori lui Mircea se
Mircea la incetarea monetäriei proprii muntenesti.
schimb tipul efigie nu-1 gäsim decât in timpul lui Mircea

1) Bogdan o. e. 24.
2) Doeum. XV, I p. 35 (nr. 6o) Cf. Docan, o. e. p. 66.

www.dacoromanica.ro
al fiului Mihail probabil sub Dan II Prin urmare
acest tip il putem considera mai mult ca tip particular al lui
Mircea al familiei sale.
Monetele de vechiul tip muntean anumite note
caracteristice, cari le calitatea de proprie a Tärii
Rom ânesti determina evolutiunea.
primul monetele de acest tip
sarea neschnnbatä tot cursul existentii monetariei
proprii muntene. Pe o fatä ele
picat, având
sapte sau
- de in primul
dungi orizontale, in celalalt
-
totdeauna un scut des-
opt,
o siglä, una
sau de crin, sau uneori câmpul gol. Pe
aceste monete au totdeauna un coif, pe care stä o
cu aripile strânse capul spre stânga; numai arareori
acvila e conturnata. La sub primii Domni, dintre
acvilei iese o cruce care se dreptul
ciocului; la cele mai multe crucea aceasta este inlocuitä
prin alta mai la inceputul legendei. câmpul
liber din fata acvilei se de regult o sau o stea.
acum nu s'a dat o explicare acestor
motive eralclice. D-1 considerd scutul coiful acvila
ca fragmente dintr'o sterna, de cl-sa sterna Basarabilor,
aceste clout motive ar fi reunite, ar forma
sterna ce se pe monetele cu efigie ale lui Mircea. Dar
cum sunt dispuse pe monetele de cari vorbim, aceste
prezintari nu au nici o româneasca; mai mult
chiar, modul este reprezintat pe ele scutul cu acvila este
contrar regulelor eraklice. Este sterna
nesti contine o reprezintata cam in felul cum se
pe aceste monete, dar aceastä este o

1) Trei monete de aceastea, numele lui Dan, se aflä in Cabinetul


Numismatic al Academiei Române.

www.dacoromanica.ro
52

asezatä in câmpul scut- cum se vede pe vechile peceti


ale Domnilor munteni -jar nu un ornament pus pe un coif,
cum este pe monetele de cari ne Cât priveste scutul
despicat, este o simplä imitatie a scutului de pe dinarii
care nu are nici o legáturä sterna Tárii Românesti.
caracteristicd a monetelor de tip . vechi
o constitue faptul, cá legendele sunt sub une-
ori slave, alteori latine. Pentru domniile lui Vladislav I, Radu I
Mircea cel acest fapt este pe deplin dovedit prin mai
multe tezaure monetare, in cari s'au gásit monete de acest tip
având unele legende slave, altele latine 1). Dar existä chiar
nete bilinque de acest tip, cari pe o au slavä, pe
cealaltá 2). De sigur obiceiul de a se pune pe
netele Domn legende limbi cliferite, trebue pus in
cu obiceiul identic ce-1 in redactarea docu-
mentelor ce iesiau din cancelariile Domnilor nostri: sub
Domn se redactau unele documente in altele la-
tineste. De pecetile domnesti prezintá ele aceastá ca-
racteristia de pildá pecetile domnesti ale lui Mircea, Vlad
Dracul Vladislav II de au inscriptiile marginale in lati-
ne§te, contin la mijloc numele Domnului in slavoneste, iar
cumentul lui Mircea din 1411, care cuprinde tractatul de
cu Polonii, are peceti domnesti: una mare cu inscriptie
latiná, alta micä inscriptie 3).
sfârsit monetele de tip vechi muntean au avut
evolutie ca monetele altor state europene din evul mediu:
ele au degenerat ca ca greutate ca
privim desvoltarea acestui tip constatám cä de vreme ce sub
1) Cf. pentru Vladislav I Radu I, tezaurul dela Resava (Kovacevici,
o. dela Siret.
e.; Docan, Studii, p. 35) mai jos p. 64); pentru Mircea
zaurul dela Bädila.
2) Manolescu, Buletinul Soc. Num. Rom. 1908 p. 42.
3) Reproduse parte in Docurn. Hurmuzalci, I, tab. I III, parte in côpii
la Academia Românä..

www.dacoromanica.ro
53

dislav I monetele acestea aveau dirnensiunea obi§nuitä de 18-19


diametru, greutatea intre 0,82 gr. 0,98 gr. erau lucrate
foarte mare ingrijire; sub Radu I diametrul scade la mm.,
grentatea la 0,55 gr.-o,63 gr. tecnica e mai inferioarä; sub
Mircea ating abia 14 mm. diametru, au o greutate
gr.o,48 gr. stint de o fabricatiune totul inferioarä1).
In sfâr§it sub Dan II procesul de degenerare este mai pro-

de aceste inând de de
degenerare la care ajunseserd dinarii transilvani sub Sigis-
mund I, cu cari confundá privilegiul comercial din 1413,
suntem drept cea mai
netele lui Mircea de acest tip cu ducatii Române§ti batuti
timpul domniei lui.
Alte monete dela Mircea, cari intrunesc duca-
munteni, sunt monetele cu efigie. Cum am spus mai sus,
ele au un tip cu totul deosebit care nu se decât
sub Mircea, Mihail incidental sub Dan II.
Obiceiul de a se reprezenta pe monete chipul suveranului
era destul de ráspândit evul mediu. La noi pare a se fi
trodus sub influenta dinarilor ungure§ti, de§i modul de repre-
zentare a Domnului câtva de Cât
prive§te imaginea lui Crist de pe reversul primei de
nete de acest tip, se datore§te de sigur unei influente bizan-
tino-sârbe§ti. schimb sterna ce se gäseste pe reversul celor-
care din de vedere eraldic este perfectä, nu
este nici un motiv o consider5m ca sterna Basarabilor, ci mai
curând ca a familiei lui Mircea. Interesant este faptul nici
o de acest tip nu are legende latine; existä o
serie legende bilinque, pe fatä slave, pe re-
vers latine, in scriere germanä fracturatd.

1) Cu toate acestea avem piese cari ajung la 0,55 gr.

www.dacoromanica.ro
54

Atât ca märime, cât ca greutate monetele de acest tip


se apropie foarte mult de cele de tip vechi muntean. Dia-
metrul este 14-15 mm; greutatea intre 0,43 gr.--
0,48 gr. (Unele piese au greutatea de 0,39 gr. altele
greutatea de 0,57 gr.), iar tecnica cu care sunt lucrate
este ingrijita. De parte sub Mircea se la
ele procesul de degenerare, care se accentuiazd mai mult
sub Mihail.
Prin are monetele de acest tip corespund in totul
ducatilor munteni, deci trebuie le pe ele
ducati, de un tip mai nou, de Mircea.
Se pune acum au circulat aceste
: tipuri de
ducati in cursul la Mircea in mod simultan sau succesiv ?
Studiul tezaurelor contimporane logica faptelor ne-ar
sá monetele de tip vechi din
prima a domniei lui Mircea, cele de tip nou din o
perioada posterioara. adevär in cele tezaure, amintite
de d. Réthy, toti ducatii erau de tip nou nici unul de tip
vechi; in timp monetele unguresti ce
cu ei erau numai dela Sigismund I. Dimpotrivd monetele
din tezarul dela Bädila sunt numai ducati de tip vechi, iar
piesele gásite cu ei sunt dela Ludovic I, anterior dom-
niei lui Mircea, dela Petru Musat al Moldovei, contimporan
cu Mircea numai ani de domnie. Ar rezulta prin
ducatiii de tip vechi provin din prima perioacld
a domniei lui Mircea, cei de tip non din a doua perioacld.
Aceastä concluzie este confirmatd de un alt
fapt. tezaurul dela Bädila s'au gäsit un numär de ducati
dela un voevod Vlad, care nu poate fi altul decât Vlad I,
locuitorul vremelnic al lui Mircea. Ori toti acesti ducati sunt
de tip vechi, ceea ce ne-ar läsa sä presupunem la
inlocuirea lui Mircea cu I, circulau in Muntenia ducati
de tip vechi nu incepuserä a-se bate de cei noi. Acestia au

www.dacoromanica.ro
55

putut fi nnmai dupä reintoarcerea lui Mircea in scaun


De situatia strälucitä ce creat Mircea
rarea lui a pericolului turcesc, putea servi ca motiv
pentru emiterea unni nou tip de ducati- ceva mai grei
mai artistic cari având pe fatä chipul Domnului, erau
sä mai bine in evidentä meritele lui personak.
motiv a putut crearea unei sterne speciale
a familiei lui Mircea, stemä compusä dupä modelul blazoanelor
marilor seniori, cu cari Mircea a venit in contact cu ocazia
trecerii sale in Ardeal a luptelor cu Turcii. aceasta
a fost pusä pe reversul noilor ducati.

Cât prive§te «banii» lui Mircea, identificarea


dificultäti mai mari, deoarece nu ni s'au pästrat decât un numar
foarte neinsemnat de monete märunte cele mai multe din
ele sunt conservate.
Am mai sus, are in privilegiul din 1413
o valoare mai micä decât a ducatului, corespunde cu douä
treimi dintr'un ducat Am mentionat deasemenea monete de
nu s'au gäsit pânä acum dela Mircea cât
nici Documentele din veacul al XV-lea de
altä parte cuprind adeseori porunci domne§ti pentru interzicerea
exportului arämii, dar foarte probabil aceste opreli§ti priveau
arama ce se la fabricarea armelor, nu a banilor.
caz actele ce le avem cu privire la importul sau ex-
portul de monete, vorbesc numai de «ducati», sau de bani
general
Toate aceste ne indreptätesc credem, «banii» lui
Mircea erau de argint, nu de acest caz ei nu pot fi
identificati decât micile monete de argint, ce au fost gäsite

1) Bogdan, o. p. 67, 76.

www.dacoromanica.ro
56

unele tezaure aláturea de ducatii lui Mircea cari se apropie


ca formä greutate de obolii transilvani.
Aceste monete mici prezintá urmâtoarele tipuri caracteristice.
Pe fatá o cruce mare ancoratd, având fiecare cartier câte o
triunghiulard formatá din trei globule. Pe revers
nuitul scut despicat, având câmp opt mai putine)
dungi orizontale, in cealalt o stea, o sau câmpul gol. Pe
coltul stâng al scutului stá o acvilä aripele strânse capul
tutors spre stânga, privind o cruce pe stâng se
o de trei globule.
Crucea mare de pe o gásim pe unii oboli ai lui
Sigismund I; reprezentarea de pe revers nu se intâlueste
pe alte monete.
Márimea obiSnuitä a acestor monete este de II-12 mm.
in diametru, iar greutatea 0,19-0,262 gr.
dicatiunile de sus provin numai dela un numär foarte res-
trâns de piese, cari se gäsesc stare buná in Aca-
demiei Române. toate acestea ele corespund gene-
rale conditiilor ce trebuiau sä lui Mircea,
sá fie ca dimensiune mai decât ducatii
valoarea a treimi dinteun ducat. St speram descoperiri
de noi tezaure monetare ne vor da posibilitatea lamurim
complect aceastä chestiune.
CONST. MOISIL

www.dacoromanica.ro
CUM AR TREBUI SE PREZINTE MONETELE MODERNE

Cu ocazia concursului pentru o de 25 pfenigi a


periului german, celebrul numismat, dr. Behrendt Pick, profesor la Uni-
versitatea din pi director al Cabinetului Numismatic din Gotha,
a publicat un studiu intitulat «Monetele imperiului pi arta» 1), car& nu
cercurile artistice pi numisrnatice, ci pe toti cei
ce doresc o perfectionare a produselor tecnicei moderne. De pi in
acest studiu autorul are vedere in special monetele imperiului
german, toate acestea observatiunile sale juste pi luminoase pri-
vesc tecnica monetará actualá a tuturor statelor de
aceea am crezut util sá le pi cercurilor noastre culte.
Profesorul Pick dá in primul dreptate celor ce se plâng
de urâtenia banilor moderni, in comparatiune cu frumusetea moue-
telor antice, de micarea ce s'a produs pentru remedierea
r`dului, adaogá: «Nimeni nu contest dreptatea acestor plângeri,
«vernul (german) dovedit in repetite rânduri bunávointa, artisti
«priceputi au prezintat proiecte pentru monete cu toate acestea
«micarea n'a dat rezultatul Aceasta insemneazá cá ea a por-
«nit pe un drum greit deci nu va fi fárá dacá incercárile
«pi propunerile de pâná acum vor fi cercetate pi din partea unui
«mismat. Se va astfel, cá s'au nutrit sperante irealizabile pi cá
«mai ales prin imitarea antichitátii s'a produs numai confuzie. Dacá
din monetele altor timpuri pi altor popoare am sá tragem
«numai invátámintele ce se pot utiliza ne-am dorintele

1) Internationale Monatschrift Wissenschaft, Kunst und Technik 1913.

www.dacoromanica.ro
58

«marginile posibilului. atunci am putea spera, ca intr'un timp apro-


«piat avem monete frumoase».
Autorul vorbeste mai departe despre obiectiunile ce le-a fácut
cietatea «Dürerbund» asupra concursului pentru moneta de
25 pfenigi, ea nu s'a artistilor libertate depliná, de oarece ti-
legendele au fost fixate prin lege. Aceste obiectiuni le
se§te nedrepte, «chiar dach nu ar exista o lege tot n'ar
«putea fi de oarece natura monetei nu permite o desa-
«surare depliná a libertkii artistice. Acestei afirmatiuni
«el -i s'ar putea opune incomparabila frumusete a atâtor monete
- continuá

«grecesti chiar a altora. Aceastá frumusetá, existenta unor astfel


«de opere de artá, nu se poate contesta. Dar tocmai o cunoastere
«mai de aproape a monetelor, in special a celor antice, ne dove-
«deste, cá reprezentarea momentului artistic in manifestarea exteri-
a monetei, nu se poate considera ca Cáci ori
«cât de mult s'ar urmári frumosul in baterea monetelor, consi-
«deratiunile artistice trebuie sá pe planul al doilea, fatá de
«ceeace formeazá fiinta proprie scopul monetei: fiinta ei se dato-
«reste exercitárii practicei unui drept de suveranitate al Statului,
«iar scopul ei este sá ca instrument comercial».
Urmeazá o privire asupra originei desvoltárii rnonetei
tichitate, arátându-se cá oriunde a existat un gust artistic mai
o inflorire a artelor plastice, a fost cultivatá arta monetará
cá monetele antichitátii sunt adeseori unicele dovezi ale
artistice din trecut. Dacá mai târziu monetele au devenit mai putin
frumoase, cauza este decadenta generalá a artei lumea.
veacul al d. Cr., iscusinta tecnicá decázuse atât de mult,,
incât la sfârsitul lui nu se mai pot deosebi nici mácar chipurile
legendele. «Dar acum, zice d. Pick, suntem in perioada,
când toate artele decázuserá, cá nu e de mirare, cá monetele
sunt urâte».
Cu privire la decáderea artelor observ, cá ea se datoreste in
mare parte crestinismului. prima perioadá a ráspândirii
turilor lui credinciosii se tineau foarte strict de preceptul
vechiului Testament: Sd faci lie chip cioplit, nici
vreunui lucru din sunt in cer pe in ape pi sub
Din aceastá cauzá ei au avut o atitudine putin
noasá fatá de operile de artá ale antichitátii. zidurile castelului

www.dacoromanica.ro
59

San-Angelo din Roma, precum zidurile altor castele din


Italia din alte tari, tara noastrá, se gásesc grámádite
numárate fragmente de statui, table votive, monumente funerare,
etc., cari toate dovedesc repulsiunea primilor crestini fatá de astfel
de opere de artá. lar Sf Paul, cel mai cult dintre Apostoli, spune
Epistola cátre Romani (I, 22-23): Dar se oameni
au ajuns nebuni. au schimbat slava Dumnezeului nemuritor
intr'un chip omului muritor paserilor dobitoacelor
patru picioare si celor ce se pe
Dar pe dupá ce páganismul a fost desfiintat religiunea
cea nouá a ajuns stápanitoare, tot biserica crestiná a devenit cea
mai mare protectoare a artelor, nevoia de a se
cile cu un lux cdt mai mare, a oferit un de activitate
mai ales picturii sculpturii. Tot sub influenta ei a arta
monetará, cáci zice profesorul Pick : «Se poate observâ noul
«ce-1 iau artele la sarsitul evului mediu care plecând din le
«de jos, influentate de modèlele franceze, din Italia, se manifesteazá
«la gravorii germani contribue in unele tinuturi sá se deâ none-
«telor o foarte reusitá, mai in ce priveste ornamen-
«tarea, ce la inceputul veacului al XVI-lea, repedea inflorire a
medalistice putinta sá se facá pe monete reprezentári
«tistice. timpurile mai noi, gravorii de monete s'au eliberat se
«poate mai mult de imitatia servilá a antichitálii. Dar amatorii de
«artá, cari cunosc considerá monetele grecesti numai ca opere de
«artá, lásat ademeniti de ideia gresitá, cá artistii moderni, -de
«a ckor iscusintá nu se nimeni - ar putea sá creeze lucrári
«tot atât de bune, ca cei vechi, s'ar libertatea necesará.
partidul acesta, al cárui entuziasm artistic artificial
«despre artá, a devenit o adeváratá calamitate publicá, a repetat de
«atâtea ori astfel de artistii sunt totul
«Artistul trebuie sá aibá totdeauna vèdere, cá o monetá nu
«poate fi consideratá exclusiv ca operá de artá, ci ca o lucrare,de
«utilitate deci trebuie sá intruneascá conditiunile artei ale uti-
«lului. tecnica moderná cu instrumentele ei mult superioare
«celor din antichitate, trebuie sá ne ajute sá realizám lucrári mai
«bune, desi din punct de vedere artistic problema este astázi mai
«ficilá, cáci nu se decât un relief foarte mic.
«Societatea germaná a lásat rnânä liberá,
3

www.dacoromanica.ro
60

proiectele dovedesc, ce e drept, talentul artistic nu lipseste


«nici iscusinta tecnicá, dar trebue sá recunoastem lipsa de claritate
«depliná in rezolvirea problemei. Este usor de cá proiectele
«au pläcut cunoscátorilor de artá comisiunii premiilor, dar mone-
«tele nu trebuie fie numai niste lucrári de artá pentru cercurile
«artistice, ci pentru poporul, pentru marele numár al oame-
«nilor culti pentru multimea, mai mare, a celor inculti, al cáror
«gust artistic urmeazá sá fie tocmai prin aceste lucrári».
continuá profesorul Pick : «Am fi bucurosi la care
«public se gândeau artistii greci, când creau monetele dar nu
«avem, din timpul de inflorire al artei, nici o istorie a artelor, iar
«filozofii oratorii, istoricii pi poetii nu prea amintesc despre aceasta ;
vremea aceea se creau opere de dar nu se vorbia mult
«despre ele. Abia perioada elenisticá, mai ales la Roma, când
«luxul s'a manifestat colectionarea operilor de au
«discutii artistice, orale scrise, aproape modern-styl, pi pentruca
«snobismul sá fie complect, nu lipsia nici concursul damelor elegante.
«Operile de artá din perioada de inflorire a antichitatii, intro
trebuie sá numárám pi monetele, nu se adresau numai unor
privilegiate - astázi astfel de cercuri dau singure numele
privilegiate - ci sá fie pe placul tuturor, vreme ce
foarte multe opere de artá pi chiar monumente publice se
astfel, ca pi cum ar fi fost create numai pentru expo-
«zitiile de
observatie foarte nimeritá incheie aceastá parte a studiului :
«Principiul «artá pentru artá» poate fi când e vorba
«de lucrárile de artá liberá, cari servesc numai spre a firea,
«dar «arta pentru monete» nu trebuie sá se considere independenta
«cáci ea stá serviciul publicului. Dacá ca prin monete
«sá atragem publicul spre monete, atunci subiectul reprezintat pe
«ele trebuie fie atrágator, iar legendele usor de inteles».
Profesorul Pick se contra intrebuintárii figurilor nude
pe monete, desi le admite alte opere de artá. Dacá
unui trib de Negri s'ar reprezenta pe monetele sale gol, ar mai
putea fi o scuzá, dar pe monetele europene astfel de reprezintári
ar pentru timpul actual, o lipsá totalá de gust. De asemenea
astázi nu putem reprezinta pe monete zei, ci domnitori vii simbole
moderne, cari sá fi chiar fárá legendele lámuritoare.

www.dacoromanica.ro
61

La sarsitul interesantului studiu, d-1 Pick conchide, de


când parlamentul german a imputernicit consiliul federal (legea
dela 1907) sa execute monetele mari de argint de
medalii, se oferá un câmp mai mare pentru desfásurarea mai libera
a tipului monetar. Dacá cu toate acestea timp de 12 ani nu
s'a creat nimic cleosebit, este cá artistii s'au tot de
delele vechi. Astfel perechile suveranilor sunt puse tot aláturea,
desi se puteau a4eza fatá in fatá, sau reprezinta ca figuri
tregi ori in grupuri maí libere. Ar trebui sá se caute a se crea
ceva nou, dar timp frutnos, pentruca se realizeze
scopul ca monetele influenteze in mod artistic asupra tuturor
locuitorilor. Trebuie facem ca nu nurnai medaliile, cari indatt ce
apar intrá colectiunile amatorilor, ci si monetele contribuie la
desvoltarea gustului artistic general.
Ar fi bine ca observatiunile de judicioase ale profesorului
numismatului german sá fie tinute in seamá de toate State le,
cari doresc ca monetele sá fie lucrári de artá in timp
sá corespundá scopului utilitar.
Leon

www.dacoromanica.ro
MONETE TEZAURE MONETRRE
gäsite Tinuturile Invecinate
teritoriu

16. La Dobresti lj) malul unui pârâias» din apropierea


locuitorul loan Gh. Stan a gásit in 1911 o de lut
284 monete barbare de argint, de form concav si având pe
capul lui Zeus, degenerat, pe revers calul cu bot de pelican
cu totul barbarizat.
Se in Muzeul Aman din Craiova.
(Comunicat de d. CinCeanu, directorul Muz. Aman,

17. La Husi s'a gásit in 1864 un tezaur de mo-


. nete barbare de argint, reprezintând pe fatá capul - relativ bine

imitat - al lui Zeus, pe revers barbarizat spre dreapta


urme de legendá.
Toate au täieturi adânci.
(Se pástreazá la Biblioteca UniversitAii din Iasi).

18. La Ienusesti (Romanati), intre ruinele vechiului castra


roman (Acidava?) s'au gásit in 1913 numerosi dinari romani, dela
Domitian, Traian, Antonin, Crispina, Sept. Sever,
Domna, Plautilla Geta. D-1 T. Oroveanu, prefectul judetului, a
dáruit Academiei Române bucáti. .

www.dacoromanica.ro
63

19. La cOachegao, comuna Niculitel (Tulcea), d-1 Petre


ITzun-Toma a gásit via d-sale, la vreo sutá monete de bronz
din epoca Constantinianá. Cea mai mare parte se pástreazá la Aca-
demia
(Comunicat de d. Uzun-Toma, Niculitel).
20. Pe dealul Sarica, comuna Niculitel (Tulcea) gásit prin
igio vreo douá sute de monete de bronz din epoca Constantinianá.
Cea mai mare parte au fost de d. Uzun-Toma Academiei
Române.
(Comunicat de d. Uzun-Toma, Niculitel).
21. La Sadina (Vlasca) mal ce dá Dâmbovnic,
s'a gásit 1912 o oalá cu un numár de dinari romani
consulari. Cele bucáti pe cari le-am putut vedea prin bunávointa
Gr. Niculescu, profesor secundar Bucuresti, erau dela Q. M.
Pilipus (112 d. Cr.), L. Memmius d. Cr.) L. Thorius Balbus
in d. Cr.). C. Vibius Pansa in d. Cr.), Ti. Cl. Nero (84 d. Cr.)
C. Man. Limetanus (84 in d. Cr.)
(Comunicat de d. Gr. Niculescu, profesor, Bucuresti).
22. La Sadova lj) s'a gásit 1912 un tezaur de vreo
monete barbare de argint, având pe fatá capul lui Zeus, pe revers
pe Zeus Aetophoros barbarizat. Cele mai multe le-a achizitionat d.
L. Ruzicka din Bucuresti.
(Comunicat de d. L. Ruzicka, Bucuresti).
23. La Cuzgun (Constanta) gásit pe la 1905 vreo douä
mii de monete de argint de ale Apollonia din Tracia,
sembria Istros. ele erau «Cizicieni» de electru. Se
pástreazá parte la Academia Româná.
.(Comunicat de d, M. C. Sutzu).
24. satul Dolhesti (Fálciu), un platou din marginea
unui deal ale cárui poale dau in poseaua Husi-Iasi, la adâncime
de vreun metru», gásit la 1902, printre late de piatrá
a.sezate orizontal» vreo 20 monete bizantine de aur, dintre cari unele
au fost prinse formá de salbá lant de aur, gásit tot acolo.
Pe teritoriul acestei comune mai gásit numeroase monete

www.dacoromanica.ro
64

barbare de argint, tipul staterilor de argint ai lui Filip II toate


cu adânci táieturi.
(Comunicat de preotul V. Ursácescu, Dolhesti).
25. Bucuresti, pe locul unde se Palatul Ministerului
de lucrári publice (Bulevardul Elisabeta) s'au gásit, ocazia lucrá-
rilor de fundatie a acestui palat, mai multi dinari romani imperiali
monete de bronz din epoca Constantinianá.
26. La Siret (Bucovina) s'a gásit in 1912, ocazia lu-
crárilor de canalizare, o oalá de lut cu peste 300 monete medievale
de argint. Un numár de 156 piese au fost achizitionate de Academia
Româná aceste sunt dinari dela Vladislav I Basarab, cu
legendá latiná, 2 cu legendá 95 jumátáti de
boeme dela Venceslav, loan I si Carol ; 37 polone dela Wladislav
Ungureascá dela Ludovic Mare.

27. La Látái (jud. Botosani) s'a gásit Septemvrie 1903 un


numár de dela Sigismund III al Poloniei. Dintre
acestea 32 piese se pástreazá In Academia Româná sunt din anii
1585-1601.
28. La Bogata (comitatul Turda-Aries, Transilvania)
s'a descoperit in 1904 vreo 800 tetradrachme din Thasos, parte
ginale, parte imitatii barbare. aceastá localitate s'au gásit
altele arme si unelte de bronz urmele unei turnátorii de
de bronz.
(Comunicat de d. I. Martian, Transilvania).
CONST. MOISIL.

www.dacoromanica.ro
MEDALISTICE
III)

i. Medalia Tratcdului de pace dela (28 1913)


Este o satisfactie pentru noi, initiativa baterii
unei medalii comemorative a importantului tratat de pace, incheiat
anul acesta capitala României, a fost de un mernbru mar-
cant al SocietAtii noastre numismatice. D-1 C. Alessandrescu, care a
muncit o pentru a aduna monete, medalii plachete
din cele mai rari mai frumoase, a avut buna inspiratie de a
truni aceastá medalie, in chip armonios, un numár de elemente,
cari nu sunt numai in perfectá concordantá cu actul ce se
reazá, dar medaliei o adevárat artisticá. Cu
rizatia d-sale putem cititorilor aceastá medalie, desi con-
fectionarea ei nu s'a terminat
Având márimea de 70 mm. in diametru, ea reprezintá pe fatá
in cinci medalioane ovale, aplicate pe o coroaná de foi de lauri
de stejar, busturile celor cinci suverani, cari au prezidat la incheierea
tratatului. medalionul din mijloc, ceva mai mare sprijinit pe
o panoplie, se aflá bustul regelui Carol I al României; cele douá
medalioane de sus busturile regilor Petru I al Serbiei Ferdinand I
al Bulgariei, in tnedalioanele de jos busturile regilor Nichita I
al Muntenegrului Constantin XII al Greciei. Aceste medalioane
sunt unite printr'un ce merge de jur imprejurul me-
daliei in care sunt prinse din distantá in distantá stemele inco-
ronate ale celor cinci tári tnonogramele regilor respectivi. Inscriptia,
dispusá parte sus parte jos, este urmátoarea:
TRATATUL DE PACE
DELA
BUCURESTI
28 IULIE
DIN 1913
AUGUST'

www.dacoromanica.ro
66

Pe revers medalia mare perlat, figura


alegoricá a tinând in mâna dreapta, o rarnurá de
máslin, stânga, lásatá in jos, un pergament inscriptia PAX. La
stânga in zare rásare soarele pácii de dupá palatul Ministerului de
Externe din Bucuresti, unde au avut tratativele. Inscriptia
aezatá sus in suná: TRANQVILLITATI EUROPAE. De jur
imprejurul marginei, in cinci cartiere despártite prin ramuri de
máslin, se gravate numele tuturor delegatilor pentru pace.
Aceastá rnedalie, pentru baterea cáreia d. Alessandrescu a ob-
tinut autorizatia guvernului (No. 36896 din 28 Sept. 1913) a cárei
efectuare a fost incredintatá cunoscutei case W. Mayer & Fr. Wilhelm
din Stuttgart, va fi de sigur una din cele mai distinse lucrári in
artá. Autorul dreptul de reproducere.
2. Medalia Suvoror.
amintirea vestitului general rus Suvorov, care a cázut
1789 bátália Turcii de pe câmpia Râmnicului-Sárat a fost
ingropat acolo, s'a ridicat din ordinul Nicolae II un frumos
monument, care a fost inaugurat in toamna anului curent. Cu acést
prilej s'a bátut o medalie comemorativá, gravatá de sculptorul B.
W. Edwars din Odessa efeetuatá de casa W. Mayer pi Fr. Wilhelm
die Stuttgart.
Medalia are diametru de 75 mm. reprezintá pe fatá monu-
mentul lui Suvorov, douá una româneascá, cealaltá
ruseascá, de urmátorul cuprins:
AMINTIREA INAUGURXREI MONUMENTULUI
CONTE A. V. SUVOROV RAMNITZKY PE
RAMNICULUI-SXRAT
1789 -1913.
Pe revers se aflá un medalion mare o altá inscriptie tot in
româneste rusWe:
DIN ORDINUL MAIESTXTEI SALE
ÎMPXRATUL TUTUROR
NICOLAE II-lea
S'A ACEST
MONUMENT
ANUL

www.dacoromanica.ro
67

3. Placheta coloniei romdnefti din Belgia onoarea Carmen lvei.

Printre manifestárile cu prilejul aniversárii a 7o-a dela nasterea


M. S. Reginei, una dintre cele mai frurnoase a fost de sigur a co-
loniei românesti din Belgia. Din initiativa d-lui Tr. G. Djuvara,
nistrul nostru la Bruxelles, membrii coloniei au pus se
amintirea acestei zile o plachetá de bronz, executatá
multá artá de cátre apreciatul sculptor C. Devresse.
Placheta reprezintá pe fatá bustul M. S. Regina admirabil reusit
inscriptia:
M. S. REGINEI ELISAVETA A ROMÂNIEI
29 Decembrie 1843-29 Decenlbrie 1913
Reversul cuprinde unnätoarea dedicatie :
DUIOASEI MAME A RXNITILOR
DIN RESBOIUL DE NEATARNARE (1877)
CONSOLATOAREI CELOR SLABI $1 SUFERINZI
NEMURITOAREI POETE CARMEN SYLVA
IN NUMELE COLONIEI ROMÂNE DIN BELGIA
RESPECTUOS INCHINO MINISTRUL T. G. DJUVARA
Dedicatia este intreruptá de o creagá de lauri, pe care se
aplicatá o taba urmátoarea cugetare a Reginei:
IL N'Y A QV'UN BONHEUR: LE DEVOIR
IL N'Y A QV'UNE CONSOLATION: LE TRAVAIL
IL N'Y A QV'UNE JOUISSANCE: LE BEAU

www.dacoromanica.ro
68

3. a die

Un grup de fo$ti elevi ai liceului românesc din (Tran-


silvania) au cu ocazia implinirii unei de veac dela
infiintarea acestui institut de Oct. 1913), o meclalie
memorativá.
Fata medaliei reprezintá pe Marte Minerva, cari pentru
Românii din Násáud, descendenti ai fostilor grániceri din acel
personificá vitejia intelepciunea strámo$eascá : pe care bátrânii
grániceri au dovedit-o timp de un veac pe toate câmpurile de luptá
ale Europei, punând nimire pe Napoleon I Intelepciunea
ce au araat'o destinând fondurile ce le-au adunat cu muncá eco-
nomie pentru infiintarea de institutiuni de culturá, cari se
liceul násáudean. De aceea initiatorii au dedicat niedalia
amintirii acestor vitezi strárno$i, punänd inscriptia:
PRINOS GRXNICERILOR DIN TINVTVL NXSXVDVLVI PXZITORII
MOSIEI STRXMOSE*TI SVSTINXTORII CVLTVRII ROMÂNESTI
câmpul drept o inscriptie cuprinde vechea devizá a
gránicenilor :

VIRTVS ROMANA REDIVIVA.


Reversul medaliei o frumoasá alegorie a
tului are inscriptia :
LA 5o DE ANI DELA GIMNAZIVLVI ROMÂNESC
DIN NXSXVD 1863 1913.
Executatá cu multá artá, medalia acea;ta fost bátutá prin
mijlocirea societAii noastre numismatice.

www.dacoromanica.ro
I3IBLIOGRAFIE

Dr. C. I. Prime le insemne de distinctinni decoratiuni


române. (Analele Acad. Rom. XXXVI. 1913). Multi vor rämânea
prini, primele noastre decoratiuni din timpul lui Cuza-
Cu toate acestea marele Domnitor, care a facut ca autonomia
fie recunoscutá mai larg al cuvântului, a tinut
sá o manifesteze prin semne exterioare. Astfel a pus sá se batá
monete de aramá de 5 io bani, pe cari n'a avut tirnp sá le
puna circulatie, totodatá a infiintat o serie de medalii deco-
ratiuni, cari au fost ele distribuite numai numk foarte restrâns.
D-1 Dr. Istrati publicá douá medalii infiintate de Cuza-Vodä:
Virtidea care s'a distribuit celor ce luaserá parte la lupta
din Dealul Spirei (13 Sept. 1848) Devotament Curagiu, pentru
cei ce s'au distins ocazia inundatiilor din 1864.
Dar tot Cuza-Vodá a infiintat decoratiunea Steana Romdnici,
trei grade: cavaler, ofiter comandor momentul detronkii
sale s'au gäsit mai multe lázi astfel de decoratiuni, cari asteptau
sá fie distribuite. Ele n'au fost decât ocazia
boiului din 1877-8 dupá ce, natural, monograma lui Cuza-Vodá
a fost inlocuitá a Domnitoruhri Carol I.
sfârsit dela Cuza ni s'a pástrat o eruce de fier, care dupá
párerea d-lui Dr. Istrati, ar fi fost destinatá clerului faptelor re-
lative la credintá poate la Invátámânt.
Toate aceste manifestki ale autonomiei au o importantá
sebitá pentru domnia lui Cuza-Vodá este curios numai fapte
petrecute acum o jumátate de secol la noi sunt de putin cunoscute
si au avut un de slab rásunet in constiinta publicá».

www.dacoromanica.ro
DELA SOCIETATEA

ziva de 13 Decemvrie s'a intrunit in sala Cabinetului nu-


mismatic al Academiei Române consiliul de administratie al socie-
tátii sub prezidentia d-lui M. C. Sutzu a ca pentru a face
ca societatea progreseze, se convoace fiecare adunarea
a membrilor, invitându-se timp cât mai multi
dintre intelectualii cari se intereseazá de progresul numis-
matice al artei medalistice in tara La aceste intruniri se
vor face scurte comunicári, se vor prezenta monete medalii inte-
resante se vor provoca discutiuni asupra problemelor numismatice
medalistice.
Prima intrunire de acest fel s'a inaugurat la Decemvrie prin
comunicarea d-lui Const. Moisil, despre Monetele barbare din Ro-
mânia românesti invecinate. D-sa bazându-se pe marele
már de monete tezaure monetare de acest fel, ce s'au descoperit
in toate regiunile teritoriului românesc actual, care coincide ve-
chiul teritoriu geto-dac; de altá parte tinând searná de resturile cul-
turale ce s'au gásit adeseori monetele barbare; sfârsit
având vedere particulará a unor anumite tipuri, care
denotá o conceptiune artisticá deosebitá de a monetelor barbare din
celelalte tári; ajunge la concluzia cá cele mai multe tipuri de mo-
nete barbare din Wile noastre sunt monete proprii ale strámosilor
nostri Geto-Daci, intemeietorii celei dintâi civilizatii in aceste regiuni.
A insistat asupra importantei tezaurelor monetare, arátând
cât de mari servicii aduc ele pentru rezolvarea problemelor numis-
matice culturale a propus ca Societatea pentru

www.dacoromanica.ro
71

ca acelea ce se vor descoperi de acum ajung la


cunostinta specialistilor nu se
D-1 Sutzu a complectat pe d. Moisil. atrágând atentiunea asupra
defectuozitätii actualei legi pentru descoperirea de monumente
obiecte antice demonstrând modul cum a fost
acum a contribuit mai mult la distrugerea vechilor
obiecte, decât la protejarea Propune ca Societatea studieze
chestiunea caute mijloace de indreptare.
D-1 Dr. G-. Severeanu probleme, trebuie
tereseze Societatea Numismaticá. primul rând decadenta artei
noastre medalistice ultimii ani ca exeMplu numeroasele
dalii cornemorative lipsite de artá bátute timpul din urmá;
al doilea urâtenia monetelor noastre in comparatie cu ale altor
mai ales cu cele antice. La discutia acestor chestiuni iau parte
in special Sutzu, A. Simu, Colonel Victor Popp.
D. Popp propune alegerea a comisiuni pentru studierea acestor
probleme din punct de vedere juridic artistic. In cea dintâi se
aleg Popp, a doua Severeanu Storck.
Adunarea apoi in unanimitate, la propunerea d-lui
Moisil, ca membri de onoare pe Dr. C. Istrati presedintele Aca-
demiei Române, Dr. B. Pick. profesor la Universitatea din
I. N. Svoronos, directorul muzeului din Atena.
se stabileste ca jubileul de io ani dela infiintarea
Societátii se serbeze cursul lunei Martie se
V. Popp, Dr. Severeanu Moisil cu facerea preparativelor.
Societatea a cu regret de absenta din de
a d-lui Al. Cantacuzino, vicepre$edinte unul dintre cei mai
activi membri fondatori ai ei.

www.dacoromanica.ro
TABLA GENERALÁ DE MATERII
1904-1913
Studii originale
lordInescu Oh. Colonel, Medalia Norma le militare din Iasi . . 1904 p. 17
Cum se bat la noi medaliile cari au un interes istoric . . . . 1904 »
Knechtel W., Câteva monete antice inedite din Dacia Moesia . . . 1904
Monete inedite din urbe e antice Kallatis, Istros Dionysopolis 1908
Monete antice din tinuturile române,ti (trad. dupa Pick). . . 1911 5
Monetele ora$elor grecesti din Moesia inferioara (tr. d. Pick) 1912 17
Monete barbare din România II
Manolescu G. Th., Varietati inedite ale monetei lui Vladislav Basarab 1905 » 56
Câteva din monetele inedite ale Roinâneti 1908 40
Moisil Monete Tezaure monetare din Ronlânia Tinutu-
rile româneti invecinate 1913 p. 19 62
Consideratiuni asupra monetelor lui Mircea eel Bätrân . . 1913 p. 37
Netzhammer R., Dioscurii in Tomis 1913 29
Panku D., Unirii Principatelor române 1904 14
Ruzicka L., ar trebui sä se prezinte monetele moderne 1913 57
Severeanu Oh. Dr., Medalia dela Socola 1904 7
Despre medaliile sträine cu privire la istoria 1904 » 14
Medalia lui Joan Sobieski on ocazia luptei dela Hotin . . 1904 23
Greutäti monetare din Moldova (1834-1849) 0905 14
Monetäria moldoveneascä din Sadagura 1905 45
Catalogul medaliilor moldo-române 1906 3
Despre monetele, decoratiunile medaliile jubiliare (1906) . . 1907 9
Sturdza D. A., Räspuns la discursul de receptiune al d-lui Sutzu . . 1911 35
Sutzu M., Greutate de plumb a urbei Tomis 1904 » 6
Mina dela Perinthus 1905 3
Monete inedite sau putin cunoscute urbele antice din
Dobrogea 1907 p. 3, 1908 * 7
de receptiune in Academia 1911 3
Adaus la studiul minei din Perinthus 1912 3
Ponduri antice inedite din Tomis Kallatis 1913 3
Tocilescu Gr., pecete a lui Mihai Vodä Viteazu 1905

www.dacoromanica.ro
73

Documente.
Severeanu Stabilirea cursului monetelor in Moldova (6 Nov. 1852) 1907 p. 26

medalistice.
Medalia biscricii Sf. Niculae din Iasi 1905 p. 24
Medalia bisericii Trei din Iasi 1905 » 25
Placheta d-lui D. A. Sturdza (la ani) 1905 26
Medalia lui Mare 1005 63
Medalia lui Mihai Viteazu 1905 64
Placheta Pästorul 1505 65
Medalia Societätii Furnica 1905 »
Medalia premiului Facultätii de medicinä 1905 67
Medalia Azilul Ghita Eliza Cantacuzino 1905 68
Medalia jubiliarä din 1906 1907 20
Placheta Bombardarea Vidinului 1877 8 1907 31
Placheta Sp. Haret 8i David Emanuel 1907 33
Placheta inaugurarii monitoarelor de (1906-7) 1907 53
Medalia liceului din Bitolia (r9o5) 1907 36
Insigne le Congresului II international de petrol (1907) . 1907 36
Medalia lui Vasile Lupu 1907 37
Medalia Academiei Române pentru d. D. A. Sturdza (la 8o ani) 1913 26
Medalia Pacii dela Bucuresti 1913 65
Medalia monumentului lui Suvorov dela 1913 66
Placheta coloniei românesti din Belgia in onoarea Carmen Sylvei 1913 67
Medalia comemorativä a liceului din Näsäud 68

Informatiuni si comunicari.
Dr. Severeanu, Medalii falsificate privire la domnia lui Bibescu,
1904 p. Medalia lui 8i General Münich 1904 p. ; Monete
inedite 1912 p. 42. C. Alexandrescu, Un bilet românese de 10
cati din 1853, 1904 p. 5. -Colonel lordänescu, Medalia de Sadagura
Medalia liceului din Bucnresti (1821), 1905 p. 6. - Or. Tocilescu, Despre
numismatice din Istros, Kallatis, Tomis 1905 p. 28. Const. Moisil, Monetele
bare din 8i ärile românesti invecinate, 1913 p. 70.

Bibliografie.
Catalogue de pendules et montres anciennes.
Colonel Budisteanu, . . 1904 p.
Sutzu M., Monete inedite din orasele noastre pontice 1913 » 24
Netzhammer R., Constantin Mare 1913 24
Alte greutäti vechi din Dobrogea 1913 » 24
Ruzicka L., Unedierte Münzen von Kallatis 1913 24
Barbarische republikanische Denaren aus Rumänien 1913 24

www.dacoromanica.ro
74

Moisil Monete românesti (Cabinetul Numism. al Acad. Rom. 1911) 1913 p. 24


Monete (Cabinetul Numism. al Acad. Rom. 1912). . . 1913 » 24
Dr. C., Prime le insemne de distinctiuni pi decoratiuni române 1913 69

Chestiuni privitoare la Societatea numismaticä roman.


-Modificarea art. 15, 22 pi 51, 1905 p. 36.
le 1904 p.
Fedinle, societâtii 1904 p. ; Concurs pentru medalia tefan-
cel-Mare 1904 p. 5; Publicarea Buletinulur 1904 p. 6; Aprobarea concursului
pentru medalia tefan cel Mare 1904 p. 9; Comanda de medalii de Mi-
Cultelor 1904 p. io; Diploma 1904 p. 17; Medalia Mihai Vi-
teazu 1904 p. ; Intruniri lunare 1915 p. 70.
Ddri de despre mersul Societâtii 1904 p. ; 1905 p, 29; p. 3;
1913 p. 26.
Donatiuni. 1904 p. ; p. Medalii 1904 p. 16; 1905 p. 37;
1907 p. 30, 32; p. 16; 1911 p. 21 (Darul regal). Bani 1904 p. Io; 1904 p.
Licita¡ii 1904 p. 16; 1905 p. ; 1907 p. 37, 38.
Membrii onarifici corespondenti 1905 p. 27; 1913 25 pi Tabloul 71. mein-
brilor 1908 p. 3.

www.dacoromanica.ro
E.

(R.) Les Dioscures Tomis. Les monnaies de la


ville sur lesquelles se trouvent representés souvent les Dioscures
ou leurs attributs et d'autres monuments archéologiques trouvés
Constantza nous prouvent que le culte des Dioscures était ré-
pandu dans cette ville de la Mer-Noire, tantôt dans la période auto-
nome tantôt sous l'empire romain. L'auteur y rassemble toutes les
sources numismatiques sur cette question.
Moisil (Const.) Considérations sur les monnaies de Mircea le
Grand. En s'appuyant sur les informations estraites d'un privilége de
commerce donné par ce grand Voëvod de la Valachie en 1413,
teur constate que pendant de Mircea on frappait dans ce
pays deux sortes de monnaies: le ducat et le ban, toutes les deux
en argent. Le ducat avait la valeur du denier transilvain contem-
porain, le ban était une monnaie plus petite qui valait 2/3 du denier.
Ensuite l'auteur établit les dates des trésors monétairs, trouvés
jusqul présent, quelles monnaies doivent attribuées avec cer-
titude ce Vovod et puis il les identifie avec les ducats et
les bani.
(L.) Dans une étude intitulée «Les monnaies de l'em-
pire et Part» le savant numismate M. B. Pick a prouvé le manque
de artistique des monnaies actuelles de l'Empire Allemand et
l'insuccès de remédier au mal. M. Ruzicka rend compte des idées
principales de cette étude en les complétant d'observations per-
es.
Moisil (Const.) Monnaies et Trésors monétaires trouvés en Rou-
manie et dans les pays roumains environnants. C'est la suite du ta-
bleau publié dans le numéro précédent.

www.dacoromanica.ro
76

: La médaille commemorative du Traité


de Paix de Bukarest. 2. La médaille de l'inauguration du monument
Comte A. Suvorov. 3. La plaquette frappée par la colonie roumaine
de Belgique en l'honneur de S. M. la Reine Elisabéth de Roumanie.
4. La médaille commémorative du lycée roumain de (Tran-
sylvanie).
Bibliographie.
Compte-renda des séances de la Société rownaine de Numismatigue.
Table gMérale de contenues dans le Buletin depuis
1904-1913.

www.dacoromanica.ro
2 3

4 5 6

7 8 9

11 12

Monetele lui Mircea cel

1 6 Ducati de tipul vechi (1 3 cu slava, 4 6 legenda latina).


7 11 Ducati de tip nou. 12 Ban de al lui Mircea.
i

www.dacoromanica.ro
Medalistice din 1913.
N

www.dacoromanica.ro
Persoanele cari doresc se inscrie ca membri in Societatea
Numismaticg Românä sunt rugate sä se adreseze d-lui pre-
sedinte M. C. Sutzu, str. 8, Bucuresti.
Taxa de membru este lei anual. Membrii fundatori plá-
tese odatä pentru totdeauna taxa de lei.

Prin mijlocirea Nurnismatice Române se pot face


comande de medalii plachete comemorative, executate ar-
tistic preturi moderate. Doritorii se vor adresa Admi-
nistratiei, str. Lipcanului 7. Bucuresti.

colectionatorii de monete medalii sunt


nostiintati, li-se dan in mod gratuit informatiuni
privire la deterininarea, datarea pretul monetelor
daliilor antice, medievale gi moderne. Pentru a obtine infor-
matiuni absolut exacte cei interesati sunt rugati inainteze
secretar de redactie, Moisil, lea Victoriei 135,
medaliile in original sau in côpii bune.

www.dacoromanica.ro
PRETUL 2 LEI

www.dacoromanica.ro

S-ar putea să vă placă și