FRIEDRICH NIETZSCHE

ECCE HOMO
CUM DEVII CEEA CE EŞTI
PREFAŢA
1.
Deoarece trebuie să mă înfăţişez în curînd omenirii cu cea mai grea dintre ro!ocări"e ce i#au
fost adresate !reodată$ mi se are neaărat necesar să sun cine sînt% în fond ar trebui să se
ştie& căci nu m#am '"ăsat nemărturisit (% Dar disroorţia dintre mărimea menirii me"e şi
micimea contemorani"or mei şi#a găsit e)resia în aceea că n#am fost nici auzit şi nici măcar
!ăzut% Trăiesc e roriu" meu credit şi este% oate$ doar o re*udecată că trăiesc+%%%% Mi#e
destu" să !orbesc doar unui ins cu"ti!at'$ care !ine !ara în ,ber#Engadin$ entru a mă con#
!inge că nu trăiesc%%% în aceste îmre*urări e)istă o datorie # îmotri!a căreia se răz!rătesc în
fond obişnuinţe"e me"e$ c-iar mai mu"t% mîndria instincte"or me"e # şi anume de a sune&
Ascu"taţi#m./ Căci eu sînt acesta% Şi înainte de toate nu mă "uaţi dret a"tu"/
0u sînt de i"dă de "oc o serietoare$ un monstru a" mora"ei # sînt c-iar o natură1 ousă ace"ui
ti de om care a fost !enerat în. acum dret !irtuos% între noi fie sus$ mi se are că tocmai
cu aceasta mă mîndresc% 2înt un discio" a" fi"osofu"ui Dion3sos% aş refera să fiu mai
degrabă un satir decît un sfînt% Dar citiţi această scriere% 4oate că am izbutit$ oate că
scrierea de faţă nici nu a a!ut !reun a"t sco decît să e)rime acest contrast într#o formă
!oioasă şi rietenoasă U"timu" "ucru e care "#aş romite ar fi de a îndreta' omenirea Eu nu
îna"ţ ido"i noi5mea
6denumirea iar cei !ec-i
entru să în!eţe
idea"uri7 facecemai
înseamnă să ai din
curînd arte icioare de "ut%
meseria mea% Răsturnarea
8ea"ităţii i#aido"i"or
fost
răită !a"oarea$ sensu" şi !eridicitatea sa$ în măsura în care s#a născocit o "ume idea"ă%%%
9umea ade!ărată( şi "umea aarentă # sus de#a dretu"$ "umea născocită si rea"itatea%%%
Minciuna idea"u"ui a fost în. acum b"estemu" ce a "utit asura rea"ităţii$ iar omenirea însăşi
a de!enit$ datorită ei$ mincinoasă şi fa"să în. în instincte"e ei ce"e mai de *os # în. "a
adu"area !a"ori"or ouse$ ca şi cum acestea ar fi ce"e care i#ar garanta roseritatea$ !iitoru"$
dretu" surem asura !iitoru"ui%

:%
Cine ştie s. resire aeru" scrieri"or me"e$ ştie că este un aer a" înă"ţimi"or$ un aer tare% Trebuie
s. fii făcut entru e"$ căci a"tfe" erico"u" de . răci nu este mic ;-eţuri"e sînt aroae$
singurătatea este imensă # dar cît de "iniştit stau toate în "umină/ Cît de "iber se resiră/ Ce
mu"te se simt sub noi/ <i"osofia$ aşa cum am înţe"es#o şi am tr.it#o în. acum$ este !iaţa
a"easă de bună !oie rintre g-=eţuri şi înă"ţimi # căutarea a tot ce este străin şi îndoie"nic în
fiinţare$ a tot=ce a fost roscris în. acum rin mora"ă% Dintr#o înde"ungă e)erienţă cîştigaţ.
rintr#o asemenea eregrinare în "umea a ceea ce este interzis$ am în!ăţat s. ri!esc$ cu
totu" a"tfe" decît s#ar utea dori$ cauze"e mora"izării şi fdea"iz.rii de în. acum& istoria ascunsă
a fi"osofi"or$ si-o"ogia mari"or "or nume au ieşit "a "umină entru mine Cît ade!ăr îndură$ cît
ade!ăr cutează un sirit(+$ acesta mi#a de!enit din ce în ce mai mu"t criteriu" de măsurare
e)actă a !a"ori"or Eroarea 6credinţaîn idea"7 nu este orbire$ eroarea e "aşitate%%% <iecare
cucerire$ fiecare as înainte în cunoaştere !ine din cura*$ din asrimea faţă de sine$ din
curăţenie fa*. de sine%%% Eu nu contest idea"uri"e$ îmi un doar m.nuşi cînd ma aroii de
e"e%%% Nitimur in vetitum: sub acest semn !a în!inge într#o zi fi"osofia mea$ căci în. acum a
fost interzis din rinciiu doar ade!ăru"%%%
>%
4rintre scrieri"e me"e o oziţie aarte ocuă Zarathustra. Cu e" i#am făcut omenirii ce" mai
mare dar din cîte i s#au făcut !reodată% Această carte$ a" c.rei g"as străbate este mi"enii$ nu
este numai cea mai îna"tă din cîte e)istă$ ade!ărate carte a înă"ţimi"or # întregu" fat care este
omu" se af"ă "a o imensă deărtare sub ea # ea este şi cea mai adîncă, născută din cea mai
i.untric. arte a îmărăţiei ade!ăru"ui$ o fîntîn. nesecată în care nici o gă"eată nu coboară
f.r. a se ridica "ină cu aur şi bunătate% Aicinu !orbeşte un =rofet'$ unu" dintre acei siniştri
-ibrizi între boa"ă şi !oinţa de utere$ numiţi întemeietori de re"igii$ înainte de toate trebuie
bine auzit sunetu" ce !ine din acest g"as$ acest sunet de a"c3on$ entru a nu răstă"măci f.r.
mi"ă sensu" înţe"eciunii sa"e% Cu!inte"e ce"e mai domoa"e 'sînt ace"ea care aduc furtuna$
gînduri"e care !in cu as de orumbe" conduc "umea %
2moc-ine"e cad din omi$ e"e sînt bune şi du"ci& în cădere îşi ru coa*a roşie% Eu sînt un !înt
de nord entru smoc-ine"e coate%
în!ăţăminte"e acestea cad entru !oi$ rietenii mei$ asemenea smoc-ine"or& acum sorbiţi#"e
sucu" şi -răniţi#!ă cu carnea "or du"ce/ Este toamnă în *ur şi ceru" "imede şi duă amiază%
Aici nu !orbeşte un fanatic$ aici nu se =redică'$ aici nu se cere credinţă& dintr#o nesfîrşit.
"umină şi din adîncimea fericirii cade stro duă stro$ cu!înt duă cu!înt # o tandră "entoare
este ritmu" acestor !orbe% E"e nu !or fi înţe"ese decît de f"oarea a"eşi"or5 este un ri!i"egiu f.r.
seam.n s. fii aici ascu"tător5 nu#i este dat oricui s. aibă urec-i entru ?arat-ustra%%% 4rin toate
acestea ?arat-ustra nu este e" oare un ademenitor+%%% Dar ce sune e" atunci cînd se
reîntoarce entru rima oară în singurătatea "ui+ Tocmai contrariu" ce"or e care "e#ar sune
un înţe"et% un = sfînt$ un 'mîntuitor a" lumii' sau a"ţi decadenţi% într#o asemenea îmre*urare%%
E" nu !orbeşte doar a"tfe"$ e" este a"tfe"%%
De#acum !oi merge singur$ în!ăţăceii mei/ Şi !oi !eţi "eca de aici şi !eţi "eca singuri/ Aşa
!reau eu
De.rtaţi#!. de mine şi aăraţi#!. îmotri!a "ui ?arat-ustra/ =Mai bine încă& "isiţi din faţa "ui/
4oate c. !#a înşe"at%
,mu" cunoaşterii trebuie nu numai s.#şi oată iubi duşmanii$ e" trebuie şi s.#şi oată urî
rietenii%
Un în!ăţător este r.u răs"ătit daca rămîi întotdeauna în!ăţăce"% Şi=de ce nu !reţi să#mi rueţi
din coroană+
Mă !eneraţi& dar în ce fe" dacă !eneraţia !oastră iere într#o zi+ 4.ziţi#!. s. nu !ă stri!ească
o statuie/
2uneţi c.=!oicredeţi în ?arat-ustra+ Dar ce însemnătate are ?arat-=ustrai 2înteţi =credincioşii
mei$ dar ce însemnătate au credincioşii+
Voi nu !ă c.utaseţi înc. e !oi înşi!ă& atunci m#aţi găsit e mine% Aşa fac toţi credincioşii5 de
aceea înseamnă atît de uţin orice credinţa%
= Acum !. oruncesc să m. ierdeţi şi s. !ă regăsiţi e !oi& ş abia după ce cu toţii m-aîi
renegat !oi re!eni rintre !oi%%%%
Friedrich Nustzsche
In aceasta zi a îm"iniri"or în care totu" se coace$ nu numai strugurii se îngă"benesc$ o rază de
soare mi#a "uminat !iata& m#am uitat înaoi am ri!it înainte şi nicicînd n#am !ăzut dintr#o data
"ucruri atît de mu"te şi de bune% 0u degeaba mi#am înmormîntat astăzi ce" dea" >>#"ea an a"
!ieţii$ aveam dreptul s#o fac # ceea ce a fost !iată în e" este sa"!at este nemuritor% 4rima carte$
reevaluarea tuturor valorilor, Cîntecele lui arathustra, Amurgu" zei"or$ încercarea mea de a
fi"osofa cu ciocanu" #toate daruri a"e acestui an$ c-iar a"e u"timu"ui trimestru/ Cum să nu-i!iu
recunoscător întregii mele vieţi" Şi astfe" îmi o!estesc mie !iata mea
De ce sînt atît de înţe"et
i%
0orocu" e)istenţei me"e$ oate singu"aritatea ei% constă în fata"itatea ei& entru a fo"osi o
formu"ă sibi"ină$ ca tată a" meu tocmai am murit$ ca mamă a mea mai sînt în !iaţă şi
îmb.trînesc% Această dub"ă srcine$ în ace"aşi tim cea mai îna"tă şi cea mai *oasă treată de
e scara !ieţii$ a fi decadent şi totodată început - aceasta$ dacă oate e)ista !reo e)"icaţie
"ămureşte acea neutra"itate$ acea "ibertate de sirit faţă de rob"ematica !ieţii$ care oate mă
caracterizează% 4entru semne"e ascensiunii şi decăderii am o erceţie mai fină decît a a!ut#
o !reodată un om% 4entru aceasta sînt în!ăţătoru" par e#cellence # "e cunosc e amîndouă% eu
sînt amîndou.% Tată" meu a murit "a treizeci şi şase de ani& era fira!$ îndatoritor şi morbid$ ca
o fiinţă destinată doar trecerii #mai curind o amintire bine!oitoare desre !iaţă decît !iaţa
însăşi în ace"aşi an în care !iaţa sa a intrat în dec"in$ şi e)istenţa mea a cunoscut coborîşu"&
în a" :@#"ea an a" !ieţii am a*uns "a ce" mai scăzut unct a" !ita"ităţii # mai trăiam încă$ dar fără
să !ăd "a trei aşi înaintea mea% Atunci # era în (B # am renunţat "a catedra mea din ase"$
am trăit toată !ara ca o umbră "a 2t% Moritz$ şi iarna următoare$ cea mai uţin "uminată de
soare din toată e)istenţa mea$ ca umbră "a 0aumburg% Acesta a fost unctu" meu ce" mai de
*os& atunci s#a născut Că"ătoru" şi umbra sa(% <ără îndoia"ă$ m. riceeam atunci "a umbre%%
Iarna care a urmat$ rima mea iarnă "a ;enua$ a adus acea îndu"cire şi siritua"izare care
este aroae condiţionată de o e)tremă sărăcire a sînge"ui şi muşc-i"or şi anume Aurora %
Des.!îrşita "uminozitate şi !oioşie$ c-iar e)uberanţă a siritu"ui$ e care "e og"indeşte oera
amintită$
un e)ces se
deîmacă
durere% "a
în mine nu numai
mi*"ocu" cue
torturi"or cea mai"erofundă
care aduce o s"ăbiciune fizio"ogică$
durere de ca ci c-iar
neîntrerută decu
trei
zi"e$ însoţită de emisiuni c-inuitoare de f"egmă # osedam o "imezime de dia"ectician par e#-
cellence şi ătrundeam cu foarte mu"t sînge rece "ucruri entru care$ în condiţii de mai bună
sănătate$ nu sînt destu" de caabi" să m. îna"ţ$ destu" de rafinat şi de rece Cititorii mei ştiu
oate în ce măsură consider eu dia"ectica dret simtom a" decandenţei$ de i"dă în ce" mai
!estit dintre toate cazuri"e& ace"a a" "ui 2ocrate% Toate tu"burări"e ma"adi!e a"e inte"ectu"ui$
c-iar şi acea amorţea"ă care este urmarea febrei mi#au rămas în. astăzi "ucruri în întregime
străine$ desre a căror natură şi frec!enţă a trebuit să mă instruiesc din cărţi 2înge"e meu
circu"ă încet 0imeni n#a utut constata "a mine febră Un medic
care m#a tratat ca bo"na! de ner!i !reme mai înde"ungată mi#a sus în ce"e din urmă& 0u / nu
este nimic cu ner!ii dumnea!oastră$ eu însumi sînt doar ner!os'% 4ur şi sim"u o
degenerescentă "oca"ă oarecare ce nu oate fi do!edită5 nici o suferinţă de stomac organic
condiţionată$ oricîf de rofundă ar fi s"ăbiciunea sistemu"ui gastric ca urmare a euizării
genera"e% Şi boa"a mea de oc-i$ care m#a aroiat uneori în mod ericu"os de orbire$ este
doar o urmare şi nu o cauză$ astfe" încît odată cu creşterea !ita"ităţii$ şi !ederea s#a
îmbunătăţit Un şir "ung de ani$ mu"t rea "ung$ înseamnă entru mine însănătoşire # înseamnă
însă$ din ăcate% în ace"aşi tim$ şi recădere$ degradare$ eriodicitatea unui fe" de decadenţă%
Mai este ne!oie să sun # duă toate acestea #că am e#perienţă în c-estiuni ce ri!esc
decadenţa + 9e#am si"abisit de "a un ca "a a"tu" 4în. şi acea artă de fi"igranist a sesizării şi
înţe"egerii în genera"$ ace" instinct entru nuanţe$ acea si-o"ogie a di!inaţiunii şi a"te"e ce îmi
sînt rorii$ e care fe#am în!ăţat abia a#tunci% rerezintă daru" ade!ărat a" ace"ei eoci în
care totu" în mine s#a rafinat$ caacitatea de obser!are =însăşi$ ca şi toate organe"e ei% A ri!i
în *os rin otica bo"na!u"ui în căutare de noţiuni şi !a"ori mai sănătoase, şi in!ers$ din otica
be"şugu"ui şi siguranţei de sine a unei !ieţi bogate$ "a munca tainică a instinctu"ui de
decadenţă # acesta a fost ce" mai înde"ungat din e)erciţii"e me"e% ade!ărata mea e)erienţă$
şi dacă în genere unde!a # aici am de!enit eu maestru% Acum am=în mîn. şi am mîna ce se
cere entru răsturnarea ersecti!e"or& rimu" moti! entru care doar entru mine este
osibi"ă o ' ree!a"uare a !a"ori"or(%
%
Abstracţie f.cînd de fatu" c. s"nt un decadent$ sînt şi ousu" acestuia Do!ada mea în acest
sens este$ rintre a"te"e$ c. am ates întotdeauna instincti! mi*"oace"e otri!ite entru a face
faţă îmre*urări"or nerie"nice& în tim ce decadentu" a"ege întotdeauna mi*"oace"e ce nu îi
riesc% Ca summa summarum eram sănătos$ ca un caz secia" eram decadent% Acea energie
îndretată sre abso"uta izo"are şi desrindere de condiţii"e obişnuite$ constrîngere e care
mi#am imus#o de a nu mă mai "ăsa îngri*it$ ser!it$ do!toricit F toate acestea trădează erfecta
siguranţă a instinctu"ui cu ri!ire "a ceea ce îmi era în rimu" rind necesar atunci% M#am "uat
eu însumi în mîini şi eu însumi m#am !indecat$ condiţia necesară entru aceasta # orice
fizio"og !a recunoaşte # este să !ii în $!ond sănătos. , fiinţă tiic morbidă nu se oate
însănătoşi şi încă mai uţin să% se !indece ea însăşi5 in!ers%
entru o fiinţă tiic sănătoasă$ starea de boa"ă oate de!eni un stimulent energic entru a
trăi$ şi entru a trăi mai mu"t% Aşa îmi aare acum acea "ungă erioadă de boa"ă am
descoerit din nou !iata şi e mine însumi am gustat toate "ucruri"e bune$ c-iar şi e ce"e
mici$ aşa cum a"ţii nu "e#ar utea gusta uşor # am făcut din !oinţa de însănătoşire$ de !iaţa
roria
ce"ei maimea fi"osofie%%%
scăzute au fostCăci
ceitrebuie
în caresă
amdăm atenţie
încetat următoarei
să mai îmre*urări&
fiu esimist& aniirefacerii
instinctu" !ita"ităţiimi#a
me"e
interzis o fi"osofie a sărăciei şi descura*ării%% Şi$ de fat$ duă ce se recunoaşte reuşita/ Un om
reuşit imresionează "ăcut simţuri"e$ e" oste cio"it dintr#o bucată% ceea ce îi rieşte% 4"ăcerea
bucuria "ui se oresc aco"o unde "imita a ceea ce "i este rie"nic este deăşită% E" g-iceşte
"eacuri îmotri!a !ătămări"or şi fo"oseşte întim".ri"e otri!nice în a!anta*u" său5 ceea ce nu#"
ucide$ î" întăreşte E" îşi adună instincti! rodu" sau din tot ceea ce !ede$ aude% trăieşte$ este un
rinciiu se"ecti!$ e" "asă mu"te să se răbuşească e "îng. e"% E" este întotdeauna în propria
sa societate$ indiferent dacă se af"ă în mi*"ocu" cărţi"or$ a" oameni"or sau a" eisa*e"or& e"
reţuieşte în tim ce alege, îngăduie, are încredere. E" reacţionează "ent în faţa ro!ocări"or$
cu acea încetinea"ă e care iau cu"ti!at#o o înde"ungată rudenţă şi o mîndrie !oită F e"
e)aminează stimu"u" ce se aroie$ ferindu#se să#i iasă în ca"e% 0u crede nici In 'nenoroc $
nici în
!ină(& o scoate "a caăt$ cu e" însuşi$ cu cei"a"ţi$ ştie s. uite # este destu" de uternic entru ca
totu" să trebuiască s. se întoarcă în fa!oarea
"ui% Ei bine% sînt contrariu" unui decadent căci tocmai m#am descris e mine.
Acest şir dub"u de e)erienţe$ această articiare "a "umi aarent searate se reetă în
natura mea în orice ri!inţă G sînt un a"îer ego%mai am şi o a doua faţă în afara rimei Şi
oate încă şi o a treia%% De*a datorită srcinii me"e îmi este ermisă aruncarea unei ri!iri
dinco"o de toate ersecti!e"e determinate doar "oca"$ doar naţiona"$ nu trebuie să mă
străduiesc entru a fi un bun euroean % 4e de a"tă arte$ sînt oate mai german decît ar
utea s. mai fie germanii de astăzi sim"i "ocuitori ai ;ermaniei # eu% u"timu" german
antipolitic. Şi totuşi strămoşii mei au fost nobi"i o"onezi de "a ei am moştenit mu"te instincte
de rasă$şi cine ştie "a urma urinei oate c-iar şi tibeium veto Dacă mă gîndesc cît de des mi
se adresează în că"ătorii cu!întui ca unui o"onez$ c-iar de către o"onezi$ cît de rar sînt "uat
dret german s#ar ărea c. fac arte numai din rinduri"e germani"or îrîţi Totuşi mama mea
<ran#
zisHa ,e-"er este oricum ce!a foarte german& de asemenea bunica mea din artea tată"ui$
Erdmut-e rause% Aceasta din urmă şi#a etrecut întreaga tinereţe în !ec-iu" Jeimar% nu fără
"egături cu cercu" "ui ;oet-e% <rate"e ei$ rofesoru" de teo"ogie rause din onigsberg$ a fost
c-emat "a Jeimar duă moartea "ui Kerder ca suerintendent genera"% 0u este imosibi" ca
mama sa% străbunica mea$ s. fi aărut sub nume"e de Mut-gen în *urna"u" tîn.ru"ui ;oet-e Ea
s#a căsătorit a doua oară cu suerintendentu" 0ietzsc-e "a Ei"enburg& în ((:% anu" mare"ui
r.boi$ "a (L octombrie$ zi în care 0ao"eon a intrat în Ei"enburg îmreună cu statu" său
ma*or$ ea dădu naştere unui coi"% Ca sa)onă$ era o mare admiratoare a "ui 0ao"eon& s#ar
utea ca şi eu s. mai fiu Tată" meu$ născut în ((:$ a murit în (> înainte de a re"ua
arodiatu" comunei 8ocHen de "îng. "iitzen e" a etrecut cîţi!a ani /a caste"u" A"tenburg ca
rofesor a" ce"or atru rinţese E"e!e"e sa"e sînt regina Kano!rei% marea rinciesă
Constantin % marea ducesă de ," denburg şi rinţesa T-erese de 2ac-sen#A"tenburg E"
nutrea o rofundă de!oţiune fată de rege"e rusac <riedric- Ji"-e"m a" IVIea% de "a care
rimise s"u*ba de aro-& e!enimente"e din (> "#au mî-nit este măsură% Eu însumi$ născut
de ziua naşterii rege"ui mai sus amintit$ "a ( octombrie$ am rimit$ ce ieftin$ renume"e
Ko-enzo""ern#i"or% <riedric- Ji"-e"m$ A"egerea acestei zi"e a a!ut oricum un a!anta* e
arcursu" întregii me"e coi"ării ani!ersarea mea a fost zi de sărbătoare Consider ca un mare
ri!i"egiu fatu" de a fi a!ut un asemenea tată& mi se are c-iar că rin aceasta se e)"ică tot
ceea ce *ni#a mai rămas ca ri!i"egii # neinciuzînd !iaţa$ mare"e da sus !ieţii% în rimu" rînd%
fatu" că n#am ne!oie de o intenţie$ ci doar de o sim"a aştetare$ entru a ătrunde fără
remeditare într#o "ume de "ucruri mari şi gingaşe& aco"o mă simt acasă$ abia aco"o atima
cea mai adînc. se descătuşează% Că entru acest ri!i"egiu am "ătit aroae cu !iaţa$ nu
este desigur un reţ rea mare 4entru a înţe"ege măcar cîte ce!a din ?arat-ustra a" meu
trebuie oate s. fii% asemenea mie # cu un icior dincolo de !iaţă%%%
"0
0#am cunoscut niciodată arta de a re!eni e a"ţii îmotri!a mea # şi acest "ucru î" datorez de
asemenea incomarabi"u"ui meu tată # c-iar şi atunci cînd e" mi se ărea deosebit de
imortant% ,ricît ar ărea de necreştinesc$ n#am ăreri reconceute nici măcar îmotri!a
mea% Viaţa mea oate fi întoarsă e toate ărţi"e$ se !or descoeri foarte rar$ de fat numai o
singură dată% urme că cine!a nu mi#ar fi !rut bine"e #caîe insă rea mu"te urme de
bunăvoinţă. E)erienţe"e me"e c-iar şi
(L

cu acei oameni cu care oricine a făcut e)erienţe roaste "edează fără e)ceţie în fa!oarea
"or& eu îmb"înzesc orice urs% cuminţesc c-iar şi măscăricii$ in cei şate ani cît am redat
greaca "a c"asa suerioară a 4edagogicu"ui din ase"% n#am a!ut moti!e s. dau !reo
edeasă$ cei mai "eneşi erau "a mine si"itori% 2înt întotdeauna gata s. fac faţa
nere!ăzutu"ui5 trebuie s. fiu neregătit entru a mă domina% ,ricare ar fi instrumentu"$ oricît
de dezacordat ar fi% dezacordat cum numai instrumentu" om( oate fi # ar fi trebuit s. fiu
bo"na! ca s. nu reuşesc s. scot ce!a ce merita s. fie ascu"tat% Şi cît de des am auzit c-iar de
"a instrumente $ cum nu se mai auziseră încă niciodată aşa%%% 4oate ce" mai frumos din artea
"ui Keinric- !on 2tein% mort neermis de tîn.r$ care a aărut entru trei zi"e în 2i"s#Maria$
duă ce a obţinut în mod scruuios îngăduinţa de a o face$ e)"icînd oricui că nu !enea
entru Engadin Acest om e)ceţiona"$ care ătrunsese în m"aştina Nagneriana 6şi e
deasura şi în cea a "ui Du-ring/7$ cu toata nai!itatea imetuoasa a unui iunc-er rusac$ a
fost aceste trei zi"e un a"tu" sub uterea !întu"ui furtunos a" "ibertăţii$ ca unu" carear fi fost
dintr#o dată ridicat "a roria sa înă"ţime şi ar "i căătat arii% îi suneam mereu că aceasta se
datorează aeru"ui bun a" acestei înă"ţimi$ c. aşa i se întîm". oricui$ nu degeaba eram "a @LLL
de icioare deasura a3reut-#u"ui #dar e" nu !oia s. mă creadă%%% Dacă totuşi mi s#au făcut
une"e răutăţi
"îng mai micide
curînd şi bună!oinţa
mari$ cauza#n#a fost !oinţa
e care tocmaişiam mai uţin# reaua
ce"amintit#o şi care!oinţa& aş utea
a ricinuit să mă
destu"e
dezordini în !iaţa mea% E)erienţe"e me"e îmi dau dretu" "a neîncredere$ mai cu seamă în
ri!inţa aşa#numiîe"or instincte ' dezinteresate$ a întregii iubiri a aroae"ui='$ gata oricînd de
a*utor cu !orba şi cu fata% , socotesc dret s"ăbiciune în sine$ dret caz aarte ai
incaacităţii de rezistenţă "a ro!ocări # mi"a se numeşte doar "a decadenţi !irtute% 9e
reroşez ce"or mi"oşi c. îşi ierd uşor ruşinea$ !eneraţia$= sensibi"itatea faţă de distanţe$ c.
foarte reede mi"a miroase a "ebe şi se aseamănă în. "a unctu" "a care nu mai oate fi
deosebită de maniere"e roaste # c. mîini mi"osti!e ot inter!eni uneori c-iar distrugător într#
un mare destin$ într#o singurătate sub răni$ în dreptul "a o !"n. grea% 2ocotesc deăşirea mi"ei
dret una dintre ce"e mai nobile !irtuţi& am scris o o!este% $ Isitirea "ui ?arat-ustra % în care
e" aude un strigăt adine de deznăde*de% în care mi"a% ca un u"tim ăcat$ !rea s.#" cotroească
şi s.#" înstrăineze de sine. A rămîne st.în e sine$ a ăstra ură înălţimea menirii sa"e faţă
de instincte"e mu"t mai *oase şi mai mioae care aar în aşa#numite"e acţiuni dezinteresate$
aceasta este roba$ u"tima robă$ oate$ e care trebuie s#o treacă ?arat-ustra # do!ada
roriu#zisă a forţei sa"e%%%
11
%
Şi sub un a"t asect sînt tată" meu încă o dată şi totodată re"ungirea !ieţii sa"e duă o moarte
rematură Asemenea oricui$ care na trăit niciodată rintre ega"ii săi şi căruia noţiunea de
răzbunare' îi este "a fe" de inaccesibi"ă ca şi noţiunea de dreturi ega"e $ îmi interzic în toate
cazuri"e în care îmotri!a mea a fost îndretată o fată nec-ibzuită$ mică sau !oarte mare,
orice măsură de reresa"ii$ orice măsură de rotecţie # oricît ar fi ea de ec-itabi"ă$ recum şi
orice aărare$ orice *ustificare % <e"u" meu de a mă răzbuna constă în a trimite cît mai reede
ce!a cu sens în urmărirea rostiei & în feiu" acesta rostia !a fi oate a*unsă din urmă% 4entru
a fo"osi o ana"ogie& trimit o oa"ă cu du"ceaţă entru a scăa de o o!este acră. Cînd mi se
face ce!a r.u uteţi fi siguri că mă răzbun găsesc în scurt tim o ocazie de a#i e)rima
mu"ţumiri"e me"e răufăcătoru"ui 6uneori c-iar entru fata rea7 # sau de a#" ruga ce!a% ceea ce
uneori
cu!înt$ oate
cea maiob"iga mai mu"t
ordinară decît sînt
scrisoare de amai
da%%%b"a*ine$
De asemenea mi se
mai cinstite are
decît că ce" mai
tăcerea% Ce"orgroso"an
care tac "e
"iseşte aroae întotdeauna de"icateţea şi o"iteţea inimii5 tăcerea este o întîminare$ iar
îng-iţirea ei !ădeşte cu necesitate un caracter urît # strică c-iar şi stomacu"% Toţi cei care tac
sînt dise#tici% 2e !ede că n#aş dori să ştiu subestimată groso"ănia$ ea este de dearte cea
mai umană forma a dezacordu"ui şi$ în mi*"ocu" mo"eşirii moderne$ una dintre rime"e noastre
!irtuţi Dacă eşti destu" de bogat entru aceasta este c-iar un noroc să n#ai dretate% Un zeu
care ar !eni e .mînt nici n#ar trebui să !acă a"tce!a decît să nu aibă dretate # nu asumarea
edesei$ ci a !ino!ăţiei ar fi abia ce!a di!in
E"iberarea de resentiment$ c"arificarea asura resentimentu"ui #cine ştie înă "a urmă cît de
mu"te îi datorez şi în acest sens "ungii me"e bo"i/ 4rob"ema nu este tocmai sim"ă& trebuie să o
fi trăit atît din tărie cît şi din s"ăbiciune% Dacă e)istă ce!a ce trebuie să fie us în !a"oare
îmotri!a bo"ii$ a s"ăbiciunii$ este că instinctu" de !indecare roriu#zis% adică instinctu" de
aărare şi "ută din om% şi#a ierdut rezistenţa% 0u mai ştii să te dezbari de nimic$ nu mai ştii
să înfrîngi nimic$ nu mai ştii s. resingi nimic # totu" răneşte ,ameni şi "ucruri se aroie rea
mu"t$ e!enimente"e "o!esc rea adine$ amintirea este o rană care coace% A fi bo"na! este un
fe" de resentiment
!atalismul rus, ace"îmotri!a "ui$ bo"na!ui n#are decît un singur mare "eac # eu î" numesc
fata"ism fără
(
re!o"tă$ cu care ostaşu" rus% entru care camania a de!enit rea asră$ sfîrşeşte rin a se
cu"ca în zăadă% A nu mai acceta abso"ut nimic$ a nu mai "ua nimic "a sine$ a nu mai absorbi
nimic # a nu mai reacţiona de "oc% Marea înţe"eciune a acestui fata"ism $ care nu este
întotdeauna doar cura*u" de a muri$ ci şi ca"itatea "ui de a menţine !iaţa in îmre*urări"e ce"e
mai rime*dioase$ este micşorarea metabo"ismu"ui$ încetinirea "ui$ un fe" de dorinţă de
-ibernare% Cîţi!a aşi înainte e ca"ea acestei "ogici$ şi a!em fac-iru" care doarme s.î.mîni
de#a rîndu" într#un mormînt%%% 4entru că ne#am consuma rea reede dacă am reacţiona$ nu
mai reacţionăm de "oc% aceasta este "ogica% Şi cu nimic nu se arde mai reede decît cu
afecte"e resentimentu"ui% Amărăciunea$ suscetibi"itatea ma"adi!ă$ neutinţa de răzbunare$
ofta$ setea de răzbunare$ otră!irea în orice sens # entru ce" euizat acesta este desigur
modu" ce" mai nerie"nic de a reacţiona& e" determină o uzură raidă a rezistenţei ner!oase$
ca şi o sorire bo"nă!icioasă a e!acuări"or noci!e$ de i"dă a bi"ei în stomac% 8esentimentu"
este neîng.duitu" 2in sine entru bo"na! # e" constituie răul acestuia& din ăcate însă şi
tendinţa sa cea mai natura"ă% Ceea ce a înţe"es ace" mare fizio"og care a fost Ouda% 8e"igia
sa% care ar trebui caracterizată mai degrabă ca o igienă, entru a n#o amesteca cu "ucruri atît
de !rednice de mi"ă cum este creştinismu"$ îşi subordonează efectu" !ictoriei asura
resentimentu"ui$ e"iberării suf"etu"ui de acesta$ care este rimu" as sre însănătoşire% '0u
rin duşmănie se une caăt duşmăniei$ ci rin rietenie se înc-eie duşmănia % stă scris "a
înceutu" în!ăţături"or "ui uda% 0u mora"a !orbeşte în fe"u" acesta$ aşa !orbeşte= fizio"ogia%
8esentimentu" născut din si.biciune nu este entru nimeni mai ăgubitor decît entru ce"
s"ab% într#un a"t caz$ în care remisa este o natură bogată$ e" este un simţ.mînt de prisos, un
simţămînt a cărui dominare aroae că este do!ada bogăţiei% Cine cunoaşte seriozitatea cu
care fi"osofia mea a ornit "uta îmotri!a sentimente"or de răzbunare şi de ranc-iună$ în. "a
în!ăţătura "iberu"ui arbitru # "uta îmotri!a creştinismu"ui este numai un caz izo"at din cadru"
acestei "ute !a înţe"ege de ce un atitudinea mea ersona"ă tocmai aici în "umină şi
siguranţa mea instinctua"ă în ractică% în !remuri"e de decadenţă mi "e interziceam ca
dăunătoare5 de îndată ce !iaţa mi#a fost destu" de bogată şi de mîndr.$ mi "e#am interzis ca
fiind mai re*os de mine% Ace" fata"ism rus=$ de care !orbeam$ ieşea "a i!ea"ă rin ăstrarea cu
îndărătnicie de#a "ungu" ani"or a stări"or$ "ocuri"or$ "ocuinţe"or$ ambianţe"or socia"e$ aroae
insuortabi"e$ duă ce e"e miau fost date datorită întîm".rii% 4entru mine era mai bine aşa
decît s. "e sc-imb$ s. "e simt sc-imbătoare # decît s. mă răz!rătesc îmotri!a "or$ % A mă
tu"bura în acest fata"ism a" meu$ a mă detaşa cu forţa$ mă suăra e atunci de moarte% în%
rea"itate era de fiecare dată neînc-iuit de
(:
ericu"os% A te "ua e tine însuţi aşa cum iei o soartă$ a nu te dori a"tfe" aceasta este în
asemenea situaţii raţiunea însăşi%
A"tce!a este "uta De fe"u" meu sînt războinic% A ataca face arte din instincte"e me"e% A putea
s. fii duşman$ a fi duşman # resuune oate o natură uternică% în orice caz este înrădăcinat
în orice natură uternică% Ea are ne!oie de îmotri!ire$ în consecinţă ea caută îmotri!irea&
atosu" agresiunii ţine în mod tot atît de necesar de forţă duă cum sentimentu" de răzbunare
şi ranc-iună ţine de s"ăbiciune <emeia de i"dă este răzbunătoare& aceasta ro!ine din
s"ăbiciunea ei$ "a fe" ca şi sensibi"itatea ei faţă de nenorocirea a"tuia <orţa ce"ui care atacă îşi
are măsura în duşmănia ce îi este necesară5 orice creştere se trădează rin căutarea unui
ad!ersar uternic # sau a unei rob"eme gre"e& căci un fi"osof care este războinic ro!oacă şi
rob"eme "a o "ută în doi% 2arcina nu este de a în!inge îmotri!iri"e în genere$ ci numai e
ace"ea îmotri!a cărora trebuie mobi"izată întreaga utere$ su"eţe şi măiestrie în a"e arme"or
# îmotri!a unor ad!ersari de utere ega"ă%%% Duşmani e măsură # iată rima condiţie entru
un due" cinstit% Unde se disreţuieşte$ nu se oate duce un război& unde se comandă$ unde
se consideră ce!a mai pre%os de sine$ nu se cade s. se facă război% 4ractica mea de război
este curinsă în atru uncte% în rimu" rînd& atac numai ad!ersari !ictorioşi # e!entua" aştet
în. de!in !ictorioşi% A" doi"ea atac numai aco"o unde ştiu că n#aş găsi a"iaţi$ unde sînt singur
# unde mă comromit numai e mine%%% 0#am făcut niciodată ub"ic un as care nu
comromitea& acesta este criteriu" meu entru ade!ărata acţiune în a" trei"ea rînd nu atac
niciodată ersoane # mă K%$s"u*esc de ersoană doar ca de o "uă uternică rin care ot
face G*ftizibi". o ca"amitate ub"ică$ dar una "atentă$ greu de ătruns% Aşa "#am atacat e
Da!id 2trauss$ mai e)act succesu" unei cărţi seni"e "a germanii cu"ti!aţi& astfe" i#am surrins
e aceştia asura fatu"ui%%% Aşa "#am atacat e Jagner$ mai e)act fa"sitatea$ instinctu"
şo!ăie"nic
grandoareaa"Incu"turii noastre1
a" atru"ea r"nd care confundă
atac numai aco"orafinamentu"
unde oricecu bogăţiaersona"
diferend şi !ec-imea
este cu
e)c"us$
unde "iseşte orice funda" a" unor e)erienţe ne"ăcute% Dimotri!ă$ a ataca este "a mine o
do!adă de bună!oinţă$ e!entua" de gratitudine% Cinstesc$ disting "egîndu#mi nume"e de ace" a"
unei cauze$ a" unei ersoane& entru sau contra # îmi este ega" Dacă mă războiesc cu
creştinismu" o fac deoarece din această arte n#am suferit ne"ăceri şi nu mi s#au us iedici
# cei mai serioşi creştini
mi#au fost întotdeauna bine!oitori% Eu însumi$ un ad!ersar de rigueur a" creştinismu"ui$ sînt
foarte dearte de a une e socotea"a unui ins ceea ce este un destin mi"enar%

4ot s. îndrăznesc să mai indic o u"timă trăsătură a naturii me"e$ care îmi ri"e*uieşte dificu"tăţi
de "oc mici în raorturi"e cu oamenii+ îmi este rorie o sensibi"itate abso"ut îns.imînî.toare
a instinctu"ui curăţeniei$ astfe" încît erce fizio"ogic$ miros aroaierea # ce sun eu+
.dîncuri"e$ măruntaie"e fiecărui suf"et/ Această sensibi"itate a mea este înzestrată cu antene
si-o"ogice rin mi*"ocirea cărora iăi şi rind în mină orice taină& îmi dau seama aroae de
"a rima atingere de întreaga murdărie ascunsă ce stă în adîncu" unor caractere cauzată
oate de un s"nge imur$ dar acoerită cu soia"a educaţiei% Dacă nu mă înşe"$ aceste
caractere e care curăţenia mea nu ie oate suorta simt şi e"e reţinerea care este dezgustu"
meu& rin aceasta e"e nu de!in mai bine mirositoare% Duă cum m#am obişnuit # o "imezime
e)tremă faţă de mine însumi este condiţia mea de e)istentă$ într#o atmosferă imură
e)istenţa mea încetează% Eu înot$ mă îmb.iez şi mă bă"ăcesc Pntotdeauna în aă sau în ait
eiement erfect transarent şi stră"ucitor% De aceea$ raorturi"e me"e cu oamenii îmi un
răbdarea "a grea încercare& umanitatea nea nu constă în a simţi mi"ă că omu" nu este aşa
cum este% ci în a indura c. î" comătimesc% Umanitatea mea este o continuă autode.şire%
Dar îmi este necesară singurătatea, !reau să sun însănătoşirea% întoarcerea sre mine$
resirarea unui aer "iber$ uşor *ucăuş%%% întregu" meu Zarathustra este un ditiramb înc-inat
singurătăţii sau$ dacă am fost înţe"es$ purităţii... Din fericire nu "a adresa prostiei pure. Cine
ştie s. !adă cu"ori"e$ (( !a numi diamantin% Dezgustu" de oameni$ de g"oată a fost
întotdeauna rime*dia cea mai mare entru mine%% Vreţi s. auziţi cu!inte"e cu care ?arat-ustra
!orbeşte desre mîntuirea de dezgust+
,are ce mi s#a întîm"at Cum m#am mîntuit de dezgust+ Cine mi#a întinerit oc-iu"+ Cum am
zburat în. "a înă"ţimea "a care nici o g"oată nu mai sade "îng. fîntîn.+
,are însuşi dezgustu" meu mi#a creat arii şi uteri de a resimţi iz!oare"e+ într#ade!ăr$ a
trebuit s. zbor "n. în îna"tu" îna"tu"ui entru a găsi iz!oru" bucuriei/
(
(>
9#am găsit$ o fraţii mei/ Aici$ în îna"tu" îna"tu"ui ţîşneşte iz!oru" bucuriei% Şi e)istă o !iaţă din
care g"oata nu !ine să soarbă a"ături de mine/
Te re!erşi aroae rea nă!a"nic sre mine$ iz!or a" bucuriei/ Şi adesea go"eşti iarăşi cua
!rînd s#o um"i
Şi încă trebuie să în!ăţ să mă aroii mai modest de tine& încă rea nă!a"nic mi se re!arsă
inima sre tine%
# inima mea e care se arde !ara mea$ scurtă$ fierbinte$ me"anco"ică$ reafericită& cum îşi mai
doreşte !ăratica mea inimă răcoarea ta/
A trecut tristeţea şo!ăitoare a rimă!erii meie/ Au trecut fu"gii de nea ai răutăţii me"e din iunie/
Am de!enit întrutotu" !ară şi amiază de !ară/
# o !ară în îna"tu" îna"tu"ui$ cu iz!oare reci şi "inişte fericită& !eniţi$ rietenii mei$ entru ca
"iniştea să fie şi mai fericită/
Căci aceasta e$ste înă"ţimea noastră şi atria noastră$ "ocuim aici rea sus şi rea abrut
entru toţi cei ce nu sînt curaţi şi entru setea "or%
Aruncaţi#!ă ri!iri"e curate în iz!oru" bucuriei me"e% rieteni ( Cum ar utea s.#" tu"bure+ Va
rîde sre !oi cu uritatea#sa%
0e c"ădim cuibu" în coacu" !iitoru"ui& !u"turii să ne aducă -rana în ciocuri"e "or% nouă$ ce"or
singuratici/
Cu ade!ărat$ nu !or fi bucate din care să se oată înfruta cei ce nu sînt curaţK Şi#ar înc-iui
că m.nînc. foc şi şi#ar arde boturi"e
Cu ade!ărat$ nu regătim aici cămine entru cei ce nu sînt curaţi/ <ericirea noastră ar fi
eşteră de g-eaţă entru truuri"e =şi sirite"e "or/
Dorim să trăim deasura "or ca !înturi"e uternice !ecini ai !u"turi"or$ !ecini ai zăezii$ !ecini ai
soare"ui& aşa trăiesc !înturi"e uternice%
Şi asemena
siritu"ui "or& !întu"ui !oi mai
aşa !oieşte suf"ameu%
!iitoru" o dată asura "or% şi cu siritu" meu !oi "ua răsuf"area
Cu ade!ărat$ ?arat-ustra este un !înt uternic entru toate şesuri"e& şi acesta este sfatu" e
care î" dă duşmani"or săi şi tuturor ace"ora care scuiă şi !omită& feriţi#!ă să scuiaţi împotriva
!întu"ui/%%%%
16
De ce sint ntît de (k^tepl
(%
De ce ştiu ce!a mai mu"t+ De ce sînt în genere atît de deştet+ 0#am stăruit niciodată asura
unor întrebări care$ de fat$ nu sînt întrebări # nu m#am risiit% 0u cunosc de i"dă din
e)erienţă greutăţi"e ce"ui cu ade!ărat re"igios% Mi#a scăat com"et în ce măsură aş utea fi
ăcătos % Tot aşa îmi "iseşte un criteriu sigur entru ceea ce este o remuşcare duă ceea ce
se !orbeşte desre ea% remuşcarea nu mi se are ce!a demn de "audă%% 0#aş !rea să
ărăsesc o acţiune$ aş refera$ în rinciiu$ să "as în afara *udecăţii de !a"oare deznod.mîntu"
ei nedorit$ urmări"e sa"e% în cazu" unui rezu"tat nedorit se ierde rea uşor ersecti!a corectă
asura a ceea ce sa fătuit& o remuşcare îmi are un fe" de ri!ire rea(% A reţui cu atît mai
mu"t ce!anemurirea
nezeu'$ ce nu izbuteşte$ pentru
suf"etu"ui'$ că n#a izbutit
= mîntuirea'% # face
'"umea demai curîndsim"e
dinco"o$ arte noţiuni
din mora"a mea%
cărora nu 'Dum#
"e#am
acordat nici o atenţie$ nici tim$ nici măcar în coi"ărie # oate că n#am fost niciodată destu" de
coi" entru aşa ce!a+ 0u cunosc de fe" ateismu" ca rezu"tat$ şi mai uţin ca e!eniment& e"
rezu"tă "a mine din instinct 2înt rea curios$ rea înc"inat sre îndoia"ă$ rea cutezător entru
a acceta un răsuns gata făcut Dumnezeu este un răsuns gata făcut$ o nede"icateţe faţă de
noi gînditorii # ba c-iar$ în fond% doar o interdicţie gata făcută entru noi& nu a!eţi !oie să
gîndiţi/%% Cu totu" a"tfe" mă interesează o rob"emă de care mîntuirea omenirii deinde în
mai mare măsură decît de orice curiozitate teo"ogică$ şi anume rob"ema -ranei% 4entru uzu"
curent$ ea oate fi formu"ată astfe"& cum trebuie să te -răneşti eniru a a*unge ia aogeu"
forţei ta"e$ "a !irtute în sens renascentist$ "a !irtutea fără făţărnicie+ E)erienţe"e me"e e
acest tărîm sînt cît se oate de re"e5 sînt uimit că mi#am=us atît de tîrziu această întrebare$
că am în!ăţat atît de tîrziu din aceste e)erienţe% 0umai erfecta mîrşă!ie a cu"turii noastre
germane # idea"ismu"5 ei # îmi e)"ică oarecum de ce tocmai aici am fost refrogra * iri. "a
sfinţenie% Această cu"tură care ne în!aţă din cau" "ocu"ui ne"uarea în seamă a realităţilor
entru a a"erga duă scouri abso"ut rob"ematice$ aşa#zis idea"e$ de i"dă$ cu"tura
c"asică'& de arcă n&ar fi condamnată încă de "a înceut tendinţa de a reuni concete"e de
c"asic şi german într#o singură noţiune Mai mu"t% este şi amuzant # imaginaţi#!. un "ocuitor a"
9eizigu"ui de cu"tură c"asică /
17
&'n fat$ în. "a mi*"ocu" maturităţii me"e am mîncat întotdeauna numai prost, e)rimat în
"imba* mora" #=am rnincat( imersona"'$ a"truist$ sre
7 norocu" bucătari"or şi a"tor semeni creştini% De i"dă$ -r.nindu#mă cu mînc.ruri din 9eizig%
concomitent cu rimu" meu studiu desre 2c-oen-auer 6(@7$ îmi negam foarte serios
'!oinţa de a trăi". 2ă#ţi mai şi strici stomacu" fără -rană îndestu"ătoare # această rob"ema
ărea s. fie dez"egată în mod fericit$ sre uimirea mea% de amintita bucătărie% 62e sune că
anu" (@@ a adus o cotitură în această ri!inţă7 Dar bucătăria germană în genera" # cîte n#are
e conştiinţă( 2ua de "a înceutu" rînzu"ui 6denumită alia îedesca încă în cărţi"e de bucate
!eneţiene a"e seco"u"ui
f.inos5 degradarea a" QVI#"ea75
ră*ituri"or cărnuri"e Dacă
în resaier/ secateserin
maifierbere$ "egume"e rearate
iau în considerare ne!oi"e degras şi
su"iment de#a dretu" bo!ine a"e !ec-i"or şi nu numai neaărat a"e b(trînilor germani$ atunci
se !a înţe"ege şi srcinea siritu"ui german # din măruntaie întristate%%% 2iritu" german iste o
indigestie$ e" n#o scoate "a caăt cu nimic% Dar şi dieta eng"ezi"or care% în comaraţie cu cea
germană$ c-iar şi cu cea franceză$ rerezintă un fe" de reîntoarcere "a natura", adică "a
caniba"ism$ este rofund otri!nică instinctu"ui meu5 îmi are că îi conferă siritu"ui icioare
grele # icioare de eng"ezoaică%%% Cea mai bună bucătărie este cea din 4iemonte% ăuturi"e
a"coo"ice nu îmi riesc% un a-ar de !in sau de bere e zi a*unge entru a#mi transforma !iaţa
într#o !a"e a "îngerii= # cei de "a ce"ă"a"t o" trăiesc "a Munc-en% Admiţînd că am înţe"es cam
tîrziu acest "ucru$ de trăit "#am trăit de fat din coi"ărie% Ca băieţandru credeam că a bea !in
este ca şi fumatu"$ "a înceut doar o !anitate a bărbaţi"or tineri şi mai tîrziu un obicei rost%
4oate că !ina entru acest !erdict aspru o oartă şi !inu" de 0aum#burg% 4entru a crede că
!inu" învesele)te ar trebui să fiu creştin$ cu a"te cu!inte s. cred tocmai ceea ce entru mine
este o absurditate$ in mod ciudat$ dacă a"coo"u" în doze mici, foarte di"uat$ Pmi ro!oacă o
stare de derimare rofundă$ de îndată ce este !orba de cantităţi mari% de!in aroae "u de
mare% încăînde
disertaţie e !remea
"atineşte$ cînd eram
în timu" băieţandru
unei noţi îmi arătam
de !eg-e$ aicişi!ite*ia%
şi a o mai coia$Acu
scrie
anao "ungă
mînat. de
ambiţia de a imita= mode"u" meu$ e 2a"ustiu$ în rigoare şi concizie$ turnînd cîte!a groguri de
ca"ibru greu este "atina mea% aceasta încă în !remea cînd eram e"e!u" !enerabi"ei
2c-u"forta% nu era de "oc în contradicţie cu fizio"ogia mea$ oate nici c-iar cu 2a"ustiu # dar
desigur în foarte mare măsură cu !enerabi"a şcoa"ă%%% Mai tîrziu% sre mi*"ocu" !ieţii$ am ado#
tat fireşte o atitudine din ce în ce mai se!eră împotriva oricărei băuturi siritua"e(& eu$ un
ad!ersar a" !egetarismu"ui din e)erienţă% întocmai ca şi 8ic-ard Jagner care m#a con!ertit$
nu ot s. redic îndea*uns
(
tuturor naturi"or mai spiritualiate abţinerea necondiţionată de "a băuturi"e a"coo"ice% *pa
a*unge%%% 4refer "ocuri"e unde e)istă retutindeni osibi"itatea de a scoate aa din fîntîni
curgătoare 60isa$ Torino$ 2i"s75 un mic a-ar mă însoţeşte ca un căţe"% 'n vino veritas: se are
că şi aici sînt în dezacord cu toată "umea în ri!inţa noţiunii de ade!ăr (& "a mine siritu"
"uteşte deasura apelor... Şi=încă cîte!a indicaţii cu ri!ire "a mora"a mea% Un rînz bogat
este mai "esne de mistuit decît unu" rea uşor% 4rima condiţie a unei bune digestii este ca
întregu" stomac să "ucreze% Trebuie =să#ţi cunoşti mărimea stomacu"ui% Din ace"aşi moti! sînt
contraindicate= ace"e rînzuri interminabi"e "a ensiune e care eu "e numesc sacrificii
so"emne întrerute% 0ici mese intermediare$ nici cafea& cafeaua osomor.şte% Ceaiu" oate fi
suortat doar dimineaţa% 4uţin$ dar tare& ceaiu" este foarte dăunător şi indisune entru toată
ziua$ cfac. este doar cu un grad rea s"ab% <iecare îşi are aici măsura rorie$ fi)ată adesea
între ce"e mai înguste şi de"icate "imite% într#o c"imă foarte iritantă ceaiu" nu este indicat "a
înceut& trebuie să se înceaă cu o oră înainte cu o ceaşcă de cacao concentrată şi
degresat.% 2. )ei cît mai uţin osibi"5 sa nu te încrezi nici unui gînd care nu s#a născut în
aer "iber$ în timu" mişcării "ibere # în care şi muşc-ii îşi au sărbătoarea "or% Toate idei"e
reconceute !in din intestine% ,biceiu" de a şedea # am mai sus#o odată # constituie
ade!ăratu" păcat îmotri!a sfîntu"ui Du-
%
înrudită cu rob"ema -ranei este şi cea a locului )i climei. 0imănui nu#i este dat s. trăiască
este tot$ şi cine trebuie s. înde"inească sarcini mari$ care îi so"icită întreaga forţă$ are
osibi"ităţi c-iar foarte "imitate de a a"ege% Inf"uenţa c"imei asura metabo"ismu"ui$ asura
încetinirii şi acce"erării acestuia$ merge atît de dearte încît o -ot.rîre greşită în a"egerea
"ocu"ui de reşedinţă şi a" c"imei î" oate nu numai înstrăina e cine!a de sarcini"e e care "e
are$ dar i "e oate c-iar ascunde& e" nu "e mai oate nici m.car zări% Vigoarea anima"ică nu
mai este niciodată atît de mare încît să atingă ace" grad de "ibertate ce se re!arsă în adîncu"
siritu"ui$ grad "a care cine!a s.#şi dea seama& acest "ucru î" ot face singur%%% , "ene!ire cît
de mică a intestine"or$ de!enită derindere roastă$ este abso"ut suficientă entru a face
dintr#un geniu o*nediocritate% ce!a german (5 a*unge c-iar şi numai c"ima germană entru a
tăia e"anu" unor intestine eroic conceute% 8itmu" metabo"ismu"ui se af"a în raort direct cu
mobi"itatea sau amorţea"a picioarelor siritu"ui& siritu" însuşi nu este în. "a urmă decît
o=form. a acestui
(

metabo"ism% Comaraţi "ocuri"e unde e)istă şi au e)istat oameni de sirit$ unde

ersicacitatea$ rafinamentu"$ ma"iţiozitatea făceau arte din fericire$ unde geniu" se simţea
aroae ob"igatoriu "a e" acasă& toate se bucură de un aer deosebit de uscat% 4aris$ 4ro!enţa$
<"orenţa$ Ierusa"im% Atena # aceste nume demonstrează ce!a& anume că geniu" este
condiţionat de atmosferă uscată$ de cer senin # adică de un metabo"ism raid$ de osibi"itatea
de a rocura cantităţi mari$ c-iar i#mense$ de energie% Am în faţa oc-i"or cazu" unui sirit
remarcabi" şi "iber$ de!enit îngust$ retras$ secia"izat şi acrit numai datorită "isei de
ersicacitate în c-estiuni"e ce ri!esc c"ima% Eu însumi aş fi utut a!ea această soartă dacă
boa"a nu m#ar fi ob"igat "a raţiune$ "a ref"ecţie asura raţiunii rea"ităţii% Acum$ cînd dintr#o
înde"ungata e)erienţă constat inf"uenţe"e de natură c"imatică şi meteoro"ogică asura mea$
în ace"aşi fe" în care aş constata#o cu un instrument foarte fin şi sigur$ şi înregistrez !ariaţia
grade"or de umiditate atmosferică c-iar şi e arcursu" unei că"ătorii scurte$ cum ar fi de "a
Torino "a Mi"ano$ ma gîndesc cu groază "a fatu" îns.imînt.tor că înă acum zece ani$ în anii
cei mai ericu"oşi$ mi#am dus !iaţa întotdeauna numai în "ocuri greşit a"ese$ care îmi erau de#
a dretu" interise. 0aumburg$ 2c-u"forta% Turingia în genere$ 9eizig$ ase"$ Veneţia # tot
atîtea "ocuri nefericite entru fizio"ogia mea% Dacă n#am nici o amintire "ăcută din toată
coi"ăria şi ado"escenta mea$ ar fi o rostie să găsesc aici aşa#zise cauze mora"e # cum ar fi
indiscutabi"a "isă a unei
a e)istat întotdeauna$ fărăambianţe socia"e să
a mă îmiedica satisfăcătoare& căci această
fiu !oios şi cutezător% Dar "isă e)istă
neştiinţa in astăzi cum
ph+siologicis # b"estematu" 'idea"ism' # este ade!ărata fata"itate a !ieţii me"e% ceea ce
risoseşte şi este rostesc într#însa% ce!a din care n#=a ieşit nimic bun% entru care nu e)istă
comensare şi osibi"itate de îndretare Dret urmări a"e acestui 'idea"ism îmi e)"ic toate
-ot.rîri"e greşite$ toate mari"e rătăciri a"e instinctu"ui şi toate = modestii"e care m#au îndeărtat
de datoria !ieţii me"e$ de i"da fatu" că am de!enit fi"o"og # de ce nu ce" uţin medic sau
a"tce!a care mi#ar fi desc-is oc-ii+ în timu" etrecut "a ase"$ întregu" meu regim siritua"$
inc"usi! rogramu" zi"nic$ a rerezentat o risiire cu totu" nec-ibzuită a unor energii ieşite din
comun$ fără un sor de energie care să acoere într#un fe" oarecare consumu"$ c-iar fără
!reo ref"ecţie desre consum şi în"ocuire% Mi#a "isit orice indeendentă mai subti"ă$ orice
ocrotire a unui instinct oruncitor$ era o ni!e"are fn raort cu oricine$ o uitare de sine şi o
uitare a distanţei # ce!a ce nu#mi iert niciodată% Cînd eram aroae sfîrşit$ tocmai fiindcă eram
aroae sfîrşit$ am înceut să meditez asura acestei "ise fundamenta"e de raţiune a !ieţii
me"e # idea"ismu"'% Abia boala m#a condus "a raţiune%
:%
A"egerea -ranei5 a"egerea
un reţ o -otărîre c"imei
greşită este şi a "ocu"ui5
a"egerea a" trei"ea
rogriului modunct în careŞinuaici
de odihnă. este îngăduită
"imite"e cuce
a ceea nici
este ermis$ adică util, sînt *îtrînse$ în funcţie de gradu" în care un sirit este unuR sui
generis. în cazu" meu orice "ectură este o recreaţie& deci ceea ce mă desrinde de mine
însumi$ ceea ce îmi ermite să mă "imb rin ştiinţe şi suf"ete străine # ceea ce nu mai iau în
serios% 9ectura mă odi-neşte tocmai de seriozitatea mea. în erioade"e de muncă încordată
nu se !ăd cărţi în *urui meu& mă !oi feri să îngădui cui!a să !orbească sau să gîndeasc. în
aroierea mea ,r entru mine tocmai aceasta ar însemna de fat a citi%%% 2#a obser!at oare
că în acea stare de rofundă tensiune$ "a care condamnă gestaţia siritu"ui şi în fond a
întregu"ui organism$ întîm"area% orice fe" de stimu" din afară acţionează rea !e-ement$
"o!eşte( rea adînc+ Kazardu"$ stimu"ii din afară trebuie oco"iţi cît mai mu"t5 un fe" de
autoizo"are face arte din rime"e coman# damente rorii înţe"eciunii instincti!e a gestaţiei
siritua"e% , să#i er# mit eu oare unui gînd străin să se furişeze este zid+ Şi aceasta ar
însemna de fat a citi%%% Duă erioade"e de muncă şi ferti"itate !ine !remea odi-nei5
aroiaţi#!.$ !oi c.rti "ăcute$ c.rti "ine de sirit$ cărţi inte"igente/ Vor fi oare cărţi
germane+%%% Trebuie s. mă întorc cu o *umătate de an în urmă entru a mă surrinde cu o
carte în mînă% Ce era de fat+ Un e)ce"ent studiu a" "ui Victor roc-ard$ es sceptiues
grecs, în care a fost fo"osită şi 9eartiana mea% 2ceticii$ singuru" ti onorabil din "umea cu
două în. "a cinci înţe"esurf. fi"osofi"or/%%% înco"o$ îmi găsesc refugiu" aroae întotdeauna în
ace"eaşi cărţi$ un număr mic în. "a urmă$ cărţi dovedite a fi tocmai entru mine% =4oate că nu
tine de fe"u" meu de a fi s. citesc mu"t şi !ariat& o sa"ă de "ectura mă îmbo"nă!eşte% 0u ţine de
asemenea de fe"u" meu de a fi să iubesc mu"te "ucruri şi din ce"e mai diferite% Din instincte"e
me"e face arte mai curînd reţinerea$ c-iar osti"itatea faţă de cărţi"e noi$ decît 'to"eranţa'$
'"ărgimea inimii' şi a"te forme a"e iubirii aroae"ui%%% în fond e)istă un număr mic de francezi
mai b.trîni "a care mă reîntorc mereu& cred numai în cu"tura franceză şi consider neînţe"egere
tot ce se mai numeşte cu"tură în Euroa$ fără sa mai !orbim de cu"tura germană%%% 4uţine"e
cazuri de cu"tură ade!ărată e care "e#am găsit în ;ermania erau toate de srcine franceză$
înainte de toate doamna Cosima Jagner$ de dearte rima !oce în materie de gust% din cîte
am auzit% <atu" că nu#" citesc e 4asca"$ ci î" iubesc ca e !ictima cea mai bogată în
în!ăţăminte a creştinis#
L
21

muîui% ucis încet$ mai întîi fizic şi aoi suf"eteşte% întreaga "ogică a acestei forme oribi"e de
cruzime inumană5 fatu" că am ce!a din zburdă"nicia "ui Montaigne în sirit şi% cine ştie+ oate
şi în tru& fatu" că gustu" meu artistic aără nu fără în!erşunare nume ca Mo"iere% Cor#nei""e
şi 8acine îmotri!a unui geniu ustiu ca 2-aHeseare& toate acestea nu e)c"ud însă că înă
şi autorii francezi din u"tima generaţie sînt entru mine o to!ărăşie încint.toare% într#ade!ăr$
nu !ăd de "oc în ce seco" a" istoriei s#ar mai utea escui "ao"a"tă atîţia si-o"ogi înzestraţi cu
curiozitate şi în ace"aşi tim atît de de"icaţi ca=în 4arisu" de astăzi& ii numesc "a întîm"are #
căci număru" "or nu este de "oc mic # e domnii 4au" ourget% 4irre 9oti$ ;3r$ Mei"-ac$ Anato"e
<rance$ Su"es 9emaître$ sau entru a une în "umină unu" din rasa uternică$ un ade!ărat
"atin$ sre care sînt deosebit de înc"inat$ ;u3 de Mauassant% între noi fie sus$ refer
această generaţie c-iar şi mari"or "or maeştri$ care sînt cu toţii coruţi de fi"osofia germană
6domnu"
oameni şiTaine$ de i"dă$
a mari"or eocide către Kege"$
istorice7% Cît decăruia îi datorează
dearte se întinde înţe"egerea
;ermania segreşită
întindea mari"or
şi
degradarea cu"turii% în <ranţa$ abia războiu" a 'izbă!it' siritu"%%% 2tend-a"$ una dintre ce"e mai
frumoase întîm".ri a"e !ieţii me"e # căci tot ce face eocă în e" mi#a fost trimis de -azard$
niciodată de o recomandare # este abso"ut de nereţuit rin simţu" "ui si-o"ogic de anticiaţie$
rin sensibi"itatea "ui entru fate care aminteşte de ce" mai mare rea"ist 6e) ungue
Napoleonem/ 5 şi în sfirşit% dar nu mai uţin$ ca ateu cinstit, o secie rară$ aroae de neg.sit
în <ranţa # cu tot resectu" entru 4roser Merimee%%% 4oate că î" izmuiesc c-iar e
2tend-a"+ Mi#a ştere"it cea mai bună !orbă de sirit ateistă$ e care tocmai eu aş fi utut#o
face& singura scuză a "ui Dumnezeu este că nu e)istă(%%% Eu însumi am sus unde!a& care a
fost înă acum cea mai mare obiecţie îmotri!a e)istenţei+ 0umneeu%%%%%
Ideea cea mai îna"tă desre "irică mi#a dat#o 1einrich 1eine. Caut în !an în toate imerii"e
mi"enii"or o muzică "a fe" de du"ce şi ătimaşă% E" oseda acea răutate di!ină fără de care nu#
mi ot înc-iui erfecţiunea # areciez !a"oarea oameni"or$ a rase"or$ duă măsura în care
ştiu s.#" înţe"eagă e zeu nedesărţit de satir% 2i cum mînuieşte e" germana / 2e !a sune
odată că Keine şi cu mine am fost de dearte cei mai mari artişti ai "imbii germane # "a o
distanţă inca"cu"abi"ă
adînc înrudit faţăa"de"uitot3ron&
cu Manfred ceea ce
amauregăsit
făcut cu ea ace"e
toate germanii de rînd%
abisuri Trebuie
=in mine # "a că sînt
treisrezece ani eram de*a regătit entru a înţe"ege această oeră% 0#am cu!inte$ doar o
ri!ire entru aceia care îndrăznesc să ronunţe nume"e "ui <aust în faţa "ui Manfred%
;ermanii sînt incapabili să înţe"eagă orice formă de măreţie5 do!ada este 2c-umann% Din
mînie ascunsă faţă de acest sa)on am comus înadins o contrau!ertur. "a Manfred% Kans
!on u"oN sunea desre ea că n#a mai !ăzut niciodată aşternut e ortati! ce!a
asemănător şi că ar fi o si"uire a Euterei% Cind caut ce" mai îna"t cu!înt desre 2-aHeseare
î" găsesc întotdeauna numai e ace"a că e" este ce" care a conceut tiu" "ui Cezar% Aşa ce!a
nu se g-iceşte # eşti astfe" sau nu eşti% 4oetu" mare se insiră numai din rea"itatea sa # în
asemenea măsura încît duă aceea nu#şi mai oate suorta oera%%% Duă ce am aruncat o
ri!ire în ?arat-ustra a" meu$ mă "imb o *umătate1 de ceas de "a un caăt "a ce"ă"a"t a"
camerei$ încaabi" să#mi stăînesc o con!u"sie insuortabi"ă de susine% 0u cunosc o "ectură
mai sfîşietoare decît 2-aHeseare& cît de mu"t trebuie să fi suferit un om entru a a!ea o
asemenea ne!oie să facă e măscăriciu" / Este oare Kam"et înţe"es + 0u îndoia"a$ ci
certitudinea este cea care te face nebun%% Dar entru a simţi astfe" trebuie să fii adînc% să fii
abis$ să fii fi"osof%%% CuSoţi**e*emeai*e1ade!.r%%% Şi entru a o mărturisi& sînt instincti! sigur
c. "ordu" acon este iniţiatoru"$ matadoru" acestui gen îns.imînt.tor de "iteratură& ce mă
interesează e mine !orbăria demnă de mi"ă a caete"or americane mărginite şi obtuze + Dar
energia ce ne îna"ţă înă "a cea rnai uternică rea"itate a !iziunii nu numai c. se îmacă cu
cea mai uternică energie a acţiunii$ cu groză!ia fatei$ cu ne"egiuirea # ea chiar o )i
presupune... Ştim încă rea uţine desre "ordu" acon$ rimu" rea"ist în orice sens suerior
a" cu!întu"ui$ entru a şti tot ce a făcut$ ce a !rut$ ce a simţit faţă de sine%% Şi "a dracu"$
domni"or critici / 4resuunînd c. "#aş fi botezat e ?arat-ustra a" meu cu un a"t nume$ ce" a" "ui
8ic-ard Jagner de i"dă$ toată uterea de ătrundere a două mi"enii n#ar fi fost suficientă
entru a g-ici c. autoru" "ui ,menesc$ rea omenesc' este !izionaru" care a scris
?arat-ustra%%%
%
Vorbind desre recreaţii"e din !iata mea$ trebuie să adaug un cu!înt entru a#mi e)rima
recunoştinţa faţa de ceea ce m#a recreat de#a "ungu" ei ce" mai rofund şi ce" mai mu"t%
Aceasta a fost fără îndoia"ă re"aţia mea intimă cu 8ic-ard Jagner% 0u un mare reţ e
restu" re"aţii"or me"e cu oamenii& cu nici un re* n#aş !rea însă să şterg din !iaţa mea zi"e"e de
"a Tribsc-en% zi"e a"e încrederii$ a"e !oinţei$ a"e întîm=".ri"or

:
sub"ime # a"e c"ie"or adinei... 0u ştiu ce e)erienţe au făcut a"ţii cu Jagner& este ceru"
nostru ri#a trecut niciodată !reun nor% Şi cu acestea mă întorc încă o dată "a <ranţa # n#am
moti!e$ doar un disreţ în co"tu" gurii entru Nagnerieni et hoc genus omne, oameni care=îşi
înc-iuie c. î" cinstesc e Jagner rin aceea că î" găsesc asemănător cu ei%%% Aşa cum sînt$
străin în ce"e mai adînci instincte a"e me"e faţă de tot ce este german$ în asemenea măsură
îneît în. si aroierea=unui german îmi întîrzie digestia$ rima mea atingere cu Jagner a
rerezentat şi rima resiraţie din !iaţa mea& "#am simţit$ "#am !enerat ca ce!a ce aarţine
străinătăţii$ dret ooziţie$ dret rotest !iu îmotri!a tuturor '!irtuţi"or germane'% 0oi$ care
eram coii în aeru" de m"aştină a" ani"or =L$ sîntem în mod necesar esimişti în faţa noţiunii
'german'$ nu să
care iocritu" utem fi nimic a"tce!a
fie deasura% 0u#midecît
asăre!o"uţionari # nu
cîtuşi de uţin !omastăzi
dacă admite o stare
*oacă sub de
a"te"ucruri
cu"ori$în
dacă se în!eşmîntează în roşu sau îmbracă uniforma de -usar%%% Ei bine/ Jagner era un
re!o"uţionar # e" a fugit de germani%%% Ca artist n#ai a"tă atrie în Euroa dectt 4arisu"5
delicateţea ce"or cinci simţuri artistice e care "e resuune arta "ui Jagner$= simţu" entru
nuanţe$ morbiditatea si-o"ogică se întî"nesc numai "a 4aris% 0icăieri în a"tă arte nu se
găseşte această asiune entru rob"eme"e formei$ această seriozitate în mise en scene #
este seriozitatea ariziană rin e)ce"enţă% în ;ermania nici măcar nu se bănuieşte
e)traordinara ambiţie ce trăieşte în suf"etu" unui artist arizian% ;ermanu" este b"a*in #=Jagner
nu era de "oc b"a*in%%% Dar am sus de*a destu" 6în 'Dinco"o de bine şi de r.u7 desre "umea
căreia îi aarţine Jagner şi e cine are e" ca rudă aroiată& romantismu" francez tîrziu% ace"
gen sub"im şi înă"ţător de artişti ca De"acroi)$ ca er"ioz$ cu un !ond ma"adi!$ cu neutinţă de
a se !indeca în fiinţa "or% cunoscuţi fanatici ai e#presiei, !irtuoşi cu desă!îrşire%%% De fat$ cine
a fost rimu" susţinător inte"igent a" "ui Jagner+ Cnar"es aude"aire% ace"aşi care "#a înţe"es
rimu" e De"acroi)% ace" decadent tiic în care s#a recunoscut o întreagă fami"ie de artişti # e"
a fost oate şi u"timu"%%% Ce nu i#am iertat niciodată "ui Jagner+ C. a făcut concesii germani"or
#c. a de!enit suus a" imeriu"ui german%%% Cît de dearte se întinde ;ermania # ea transmite
cu"tura ei%
@%
Cînt.rind bine$ nu mi#aş fi suortat tinereţea f.r. muzica "ui Jagner% Căci eram condamnat
să fiu a" germani"or% Cînd !rei s. scai de o aăsare ce nu mai oate fi răbdată ai ne!oie de
-aşiş Ei bine% eu am
>
a!ut ne!oie de Jagner% Jagner este antidotu" îmotri!a a tot ceea ce este german par
e#cellence - o otra!ă$ nu o tăgăduiesc% Din c"ia în care a e)istat o artitură entru ian a "ui
Tristan # fe"icitări$ domnu"e !on u"oN # am de!enit Nagnerian% ,ere"e mai !ec-i a"e "ui
Jagner "e consideram mai re*os de mine # încă rea comune$ rea germane %%% Dar mai caut
încă şi astăzi o oeră de aceeaşi fascinaţie rime*dioasă$ de aceeaşi nemărginire du"ce şi
înfiorătoare cum este Tristan # o caut zadarnic în toate arte"e% Toate ciudăţenii"e "ui 9eonar#do
da Vinci îşi desfac !ra*a "a rima notă din Tristan% Această oeră este negreşit nec plus ultra
a "ui Jagner5 e" s#a odi-nit duă ostenea"a cu Mae)tri cînt(rep ş* cu 'nelul. A de!eni mai
sănătos # acesta este un pas înapoi "a o natura ca a "ui Jagner%%% 2ocotesc dret un mare
noroc fatu" de a fi trăit "a !remea otri!ită şi tocmai rintre germani$ entru a fi regătit s.
înţe"eg această oeră& atît de dearte merge "a mine curiozitatea rorie si-o"ogu"ui% 9umea
este săracă entru ace"a care n#a fost niciodată destu" de bo"na! entru această '!o"utate a
infernu"ui'& aici este ermisă$ se imune c-iar$ fo"osirea unei formu"e mistice% Cred c. cunosc
mai bine decît oricine ace" înfiorător ce st. în uterea "ui Jagner ce"e cincizeci de "umi a"e
desfătări"or străine$ sre care nimeni în afara "ui nu a!ea arii5 şi aşa cum sînt eu% destu" de
uternic entru a sc-imba în fo"osu" meu c-iar şi ceea ce este mai îndoie"nic şi mai
rime*dios$ entru a de!eni astfe" şi mai uternic$ î" consider e Jagner mare"e binefăcător a"
!ieţii me"e% Ceea ce ne înrudeşte$ fatu" c. am suferit mai adînc decît ar utea suferi oamenii
acestui seco"$ c-iar şi "ao"a"tă$ !a une a"ături întotdeauna nume"e noastre5 şi e cît de sigur
este că Jagner rerezintg rintre germani o ciudăţenie$ "a fe" de sigur sînt şi eu şi !oi rămîne
întotdeauna% Mai 2ntîi două= seco"e de disci"ină si-o"ogică şi artistică$ domnii mei
germani/%%% Dar acestea nu se recuerează%
B%
încă un cu!înt entru ascu"tătorii cei mai a"eşi& ce îi cer de fat muzicii% 2. fie adînc. şi senină
ca o du.#amiaz. de octombrie% 2. fie ea însăşi$ zburda"nică$ mîngîietoare$ o femeie mică şi
du"ce făurită din erfidie şi graţie%%% 0#am s. admit niciodată că un german ar putea şti ce este
muzica% Cei care sînt consideraţi muzicieni germani$ cei mai mari dintre aceştia sînt străini$
s"a!i$ croaţi$ ita"ieni$ o"andezi # sau e!rei5 în ce"ă"a"t caz$ germani de rasă uternică$ germani
din rasa stinsă$ ca Keinric- 2c-irtz$ ac- şi Kănde"% Eu însumi sînt încă destu" de o"onez
entru a#i sacrifica "ui C-oin tot restu" muzicii "as "a o arte din trei

moti!e Idi"a "ui 2iegfried a "ui Jagner$ oate şi cîte ce!a din 9iszt$ care îi întrece e toţi
muzicienii rin nobi"e"e sa"e accente orc-estra"e5 în sfîrşit$ şi tot ceea ce s#a născut dinco"o de
A"i # dincoace... 0#aş utea să mă "isesc de 8ossini% şi încă şi mai uţin de 2udu" meu în
muzică$ de muzica !eneţianu"ui meu$ maestru" 4ietro ;asti% Şi dacă sun dinco"o de A"i$
sun de fat numai Veneţia% Cînd caut un a"t cu!înt entru muzică$ găsesc întotdeauna doar
cu!întu" Veneţia% 0u ştiu să fac deosebire între "acrimi şi muzică # cunosc norocu"de a nu
gîndi 3udulstăteam
De curînd fără un "îng.
fior deod
teamă%
în noatea brună% Venea un cînt de dearte5 curgeau stroi aurii
e tremur.toarea întindere% ;ondo"e$ "umini$ muzică #"uteau îmbătate în amurg%%%
2uf"etu" meu% o muzică de coarde$ atins ne!ăzut$ îşi cînta în taină o barcaro"ă$ frem.tînd de
mu"tico"oră fericire% # II ascu"ta oare cine!a+%%%
%
în toate # în a"egerea -ranei$ a "ocu"ui şi c"imei$ a odi-nei # orun#$ ceste un instinct a"
autoconser!ării care se e)rimă ce" mai c"ar ca in# -4  stinct de autoapărare. A nu !edea
mu"te$ a nu "e auzi$ a nu "e "ăsa să se aroie # iată rima înţe"eciune$ rima do!adă că nu
eşti o întîm"are$ ci o necesitate Cu!întu" fo"osit în mod curent entru acest instinct de
autoaărare este gust. Imerati!u" său orunceşte nu numai să sui nu aco"o unde
încu!iinţarea ar fi a"truism ($ ci să sui nu cît mai puţin cu putinţă. 2ă te seari$ să te desarţi
de ceea ce ar cere să sui iarăşi şi iar.şi=un nu% Aici raţiunea ar sta în fatu" că c-e"tuie"i"e
entru aărare$ oricît de mici ar fi e"e% odată de!enite regu"ă$ obişnuinţă$ determină o sărăcire
neobişnuită şi tota" de risos% C-e"tuie"i"e noastre mari sînt ce"e mici e care "e facem des%
Aărarea$ a#nu#".sasă#se aroie este o c-e"tuia"ă # nu trebuie să ne înşe"ăm asura acestui
"ucru #$ o energie risipită entru scouri negati!e% Datorită ne!oii statornice
de aărare oţi de!eni destu" de s"ab sre a te mai utea aăra% 2ă ne înc-iuim că ieşind
din casa mea aş găsi în "ocu" "iniştitu"ui şi aristocraticu"ui Torino micu" oraş de ro!incie
german& instinctu" meu ar trebui să se îmotri!ească$ resingînd tot ceea ce$ !enit din
această "ume "ată şi "aşă$ î" inundă 2au aş găsi metroo"a %germană$ această construcţie
ăcătoasă$ unde nu creşte nimic$ unde fiecare "ucru$ bun sau r.u$ este adus din afară% 0#ar
trebui de aceea să mă transform în ariciB Dar a a!ea ţei este o risiă$ c-iar un "u) îndoit$
atunci cînd ai "ibertatea de a nu a!ea ţei$ ci mîini"e desc-ise%%%
, a"tă înţe"eciune şi aărare de sine este să reacţionezi cît mai rar osibi"$ sa te sustragi
situaţii"or şi re"aţii"or în care ai fi condamnat să#ţi e)ui oarecum "a !edere ="ibertatea=$
iniţiati!a$ să de!ii astfe" o sim"ă reacţie% Voi "ua ca termen de comaraţie re"aţia cu cărţi"e
în!ăţatu"$ care în fond nu face a"tce!a decît să în!Vt. cărţi"e # LL e zi entru fi"o"ogu" cu un
ritm de muncă mediu # îş* ierde în. "a urmă com"et caacitatea de a gîndi singur% Dacă nu
in!îrte$ nu gîndeşte% E" răspunde cînd gîndeşte unui stimu" 6un gînd citit7 # e" reacţionează
doar% în!ăţatu" îşi c-e"tuieşte întreaga utere în arobare ssu negare$ în critica ce"or de*a
gîndite # e" însuşi încetează de a mai gîndi%%% Instinctu" de autoaărare i#a s"ăbit5 a"tfe" sar
aăra de cărţi% în!ăţatu" # un decadent Am !.zut#o cu oc-ii& naturi înzestrate$ bogate şi ="ibere$
ruinate rin "ectură( încă de "a treizeci de ani% r.mase doar sim"e c-ibrituri e care trebuie să
"e freci entru a sări scîntei # gînduri% A citi o carte dis#de#dimineaţ.$ în zorii zi"ei% în toată
roseţimea$ în aurora fiinţei ta"e #acest "ucru=î" socotesc imora"/
9.
A*uns aici% nu mai ot oco"i răsunsu" roriu#zis "a întrebarea cum devii ceea ce e)ti" Şi rin
aceasta ating caodoera autoconser!ării # egocentrismu"%%=% 4resuunînd că scou"$
c-emarea$ destinu" scou"ui urmărit deăşesc mu"t măsura medie$ nici un erico" n#ar fi mai
mare decît ace"a de a te !edea e tine însuţi faţă în faţă cu acest sco% Ca să de!ii ceea ce
eşti resuune să nu bănui nici e dearte ceea ce eşti% Din acest unct de !edere în. şi
greşe"i"e !ieţii$ cărări"e "ătura"nice şi rătăciri"e !reme"nice$ amîn.ri"e$ modestii"e $ seriozitatea
risiită în scouri străine ţintei rouse au sens şi !a"oare , mare înţe"eciune$ oate c-iar
înţe"eciunea suremă îşi găseşte e)resie in acestea& aco"o unde no$sce te ipsum ar fi ca"ea
sigură sre răbuşire$ a te uita e tine% a nu te înţe"ege$ a te micşora$ a te "imita a te socoti "a
fe" cu a"ţii de!in însăşi raţiunea$ în e)resie mora"ă iubirea aroae"ui$ !iaţa
@
B

dăruită a"tora şi a"te"e de acest fe" pot de!eni o măsură de rotecţie entru menţinerea ce"ui
mai neîndurător egoism% Acesta este cazu" secia" în care% contrar rinciii"or şi con!ingeri"or
me"e% iau artea instincte"or dezinteresate((& e"e "ucrează aici în fo"osu" egoismului, a"
autodisci"in.rii% întreaga surafaţă a conştiinţei # căci conştiinţa este o surafaţă # trebuie
ăstrată "iberă de înrîurîrea !reunuia din' mari"e imerati!e% 4rudenţa c-iar şi faţă de orice
cu!înt mare$ de orice atitudine imunătoare/ Toate rerezintă erico"u" ca instinctu" 'să se
înţe"eagă' rea de!reme% între tim$ 'ideea' organizatoare$ c-emată să domine$ nu încetează
să crească în rofunzime # ea încee să oruncească$ să conducă încet înapoi de e cărări"e
"ătura"nice sau greşite$ ea regăteşte anume ca"ităţi şi caacităţi care se !or do!edi într#o
bună zi de ne"isit ca mi*"oc în !ederea întregu"ui% Ea formează e rînd toate facu"tăţi"e
destinate
dominantă$ să"aservească, înainte
"ţel", 'sco ( de a% "ăsa
şi 'sens sădin
4ri!ită se această
între!adăersecti!ă$
ce!a cu ri!ire
!iaţa"amea
sarcina
este ur şi
sim"u minunată 4entru ţe"u" reevaluării valorilor erau oate necesare mai mu"te caacităţi
decît s#au reunit !reodată într#un singur indi!id$ în rimu" rînd caacităţi ouse$ fără ca
acestea să se stîn*eneasc. sau să se distrugă une"e e ce"e"a"te% Ierar-izarea caacităţi"or5
distanţa5 arta de a seara fără a în!ră*bi5 a nu amesteca nimic$ a nu ' îmăca ( nimic5 o uriaşă
mu"ti"icitate$ care este totuşi contrariu" -aosu"ui # aceasta a fost condiţia iniţia"ă$ munca
ascunsă înde"ungată şi arta Instinctu"ui meu% ,crotirea sa rofundă s#a do!edit rin fatu" că
niciodată nici măcar n#am bănuit ce anume creşte în mine # că toate caacităţi"e me"e au
răsărit dintr#o dată mature$ in de"ina Io5& erfecţiune% 0u#mi amintesc s. mă fi străduit
!reodată # în !iaţa mea nu e)ista nici o urmă de "ută$ sînt contrariu" unei naturi eroice% 'A !oi=
ce!a$ a tinde' sre ce!a% a urmări un =sco=$ înde"inirea unei dorinţe # toate acestea nu "e
cunosc din roria e)erienţă% C-iar şi în această c"iă ri!esc sre !iitoru" meu # un !iitor
am"u # ca sre o mare "iniştită& nici o dorinţă Wnu#i tu"bură og"inda% 0u !reau cîtuşi de uţin ca
ce!a s. de!ină a"tfe" decît este5 eu însumi nu !reau s. fiu a"tfe"%% dar aşa am trăit întotdeauna%
0#am a!ut nici o dorinţă 2înt ce" care oate sune duă atruzeci şi atru de ani de !iaţă
că=nu
Astfe" s#a
am străduit niciodată
a*uns într#o zi bunăoară onoruri, entru
entru rofesor temeR$
uni!ersitar entru
# nu bani5 0u niciodat.
mă gîndisem că mi#ar fi& nici
"isit%%%
e
dearte "a aşa ce!a$ entru că a!eam abia douăzeci şi atru de ani Aşa am a*uns într#o zi$
doi ani mai de!reme$ fi"o"og& în sensu" că prima mea "ucrare fi"o"ogică$ înceutu" meu în orice
sens$ mi#a fost cerută de către rofesoru" meu 8itsc-" entru a fi tiărită în a" s.u 8-einisc-es
Museum 6 8iîsc-" #o sun cu !eneraţie # a fost singuru" sa!ant genia" e care "#am întî"nit în.
astăzi E" oseda acea er!ertire agreabi"ă

care ne caracterizează e noi cei din Turingia$ rin care în. şi un german oate de!eni
simatic& c-iar şi entru a a*unge "a ade!ăr$ noi referăm drumuri"e ascunse% 0u !reau s.#" fi
subestimat cum!a cu aceste cu!inte e aroiatu" meu comatriot$ înţe"etu" 9eoo"d !on
8anHe%%%7
1.
Mă !eţi întreba de ce am o!estit de fat toate aceste "ucruri mărunte$ considerate de
*udecata comună dret indiferente5 îmi dăunez mie însumi rin aceasta cu atît mai mu"t cu cît
sînt destinat s. înfătuiesc ţe"uri mari% 8ăsund & aceste "ucruri mici # -rană$ "oc% c"imă$
recreaţie$ întreaga cazuistică a egoismu"ui # sînt infinit mai imortante decît tot ceea ce a fost
socotit în. acum dret imortant% Tocmai aici trebuie s. înceaă reînvăţarea. Ceea ce
omenirea a e)aminat în. acum cu seriozitate nu sînt nici măcar rea"ităţi$ sînt sim"e
"ăsmuiri$ sau $ entru a sune "ucruri"or e nume% minciuni iz!orîte din instincte"e re"e a"e
naturi"or bo"na!e$ dăunătoare în ce" mai adînc sens a" cu!întu"ui% Aşa sînt toate noţiuni"e de
'Dumnezeu=$= suf"et($ '!irtute'$ 'ăcat$ '"umea de dinco"o'$ ade!ăr'$ '!iaţă !eşnică%%% 2#a căutat
măreţia naturii omeneşti$ ' di!initatea ' ei în' e"e %%= Toate rob"eme"e de o"itică$ de ordine
socia"a$ de educaţie au fost rin aceasta fa"sificate în. în teme"ii$ entru c. oamenii cei mai
dăunători au fost consideraţi mari$ entru c. am fost în!ăţaţi s. disreţuim "ucruri"e 'mărunte'$
!reau s. sun asecte"e esenţia"e a"e !ieţii însăşi%%% Dacă mă comar acum cu oamenii care
au fost cinstiţi în. astăzi dret primii oameni$ deosebirea !a fi e!identă% Eu nici măcar nu#i
socotesc e aceşti aşa#zişi rimi' dret oameni în genere # ei sînt entru mine în afara
umanităţii$ roduse a"e ma"adiei şi instincte"or de răzbunare% Ei sînt doar oameni funeşti$ în
esenţa incurabi"i care se răzbună e !iaţă%%% Vreau s. fiu contrariu" "or& ri!i"egiu" meu este de
a a!ea sensibi"itatea cea mai îna"tă entru toate semne"e instincte"or sănătoase% 2înt "isit de
orice trăsătură ma"adi!ă& nici măcar în erioade"e de boa"ă grea n#am de!enit bo"nă!icios& se
!a căuta fără rost în fiinţa mea o trăsătură de fanatism% în nici o ciiă a !ieţii me"e nu se !a
găsi !reo atitudine arogantă sau atetică% 4atosu" atitudinii nu face arte din măreţie5 cine are
ne!oie în genere de atitudini este fa"s%%% 8eţinere faţă de toţi oamenii itoreşti / Viaţa mi#a
de!enit uşoară$ ce" mai uşoară cînd mi#a cerut ce" mai mu"t% Cine m#a !ăzut în ce"e şatezeci
de zi"e a"e acestei toamne$ în care am făcut f.r. întreruere numai "ucruri de rim ordin$ e
care nimeni nu "e#ar utea imita # sau să ne înşe"e c. "e#ar face cu răsunderea entru toate


mi"eni"i"e ce#mi !or urma$ n#a utut ercee "a mine nici o urmă de încordare$ ci$ dimotri!ă$ o
roseţime şi !oioşie co"eşitoare% 0#am mîncat niciodată cu mai mu"tă "ăcere$ n#am dormit
niciodată mai bine% 0u cunosc un a"t fe" de a duce "a înde"inire ţe"uri mari decît %ocul6 aceasta
este$ ca indiciu a" măreţiei$ o remisă esenţia"ă% Cea mai mică constringere% un c-i
întunecat$ o nota dură
mai mu"t îmotri!a în !oce
oerei sa"e sînt toate
/%%% 0u ne obiecţii ce se îndreată
este îngăduit îmotri!a
să a!em ner!i%%% Şi aunui om$
su!eri deşi cu mu"t
singurătate este o obiecţie # eu am suferit întotdeauna numai cînd eram cu a"ţii%%% într#o !reme
absurd de timurie$ "a şate ani$ ştiam de*a că niciodată o !orbă omenească nu mă !a atinge&
m#a !ăzut !reodată cine!a întristat entru aceasta + Şi astăzi am încă aceeaşi bună!oinţă
faţă de oricine$ sînt "in de atenţie faţă de cei mai umi"i 5 în toate acestea nu e)istă nici o
umbră de orgo"iu$ de disreţ ascuns% 4e cine disreţuiesc$ ghice)te că î" disreţuiesc& re!o"t
rin sim"a mea rezenţă tot ceea ce are sînge imur%%% <ormu"a mea entru măreţia omu"ui
este amor !ati: de a nu dori nimic a"tce!a$ nici în !iitor$ nic=i în trecut$ nici în eternitate% A nu
îndura doar ceea ce este necesar$ cu atît mai uţin a#" tăinui # orice idea"ism rerezintă
ascunderea a ceea ce este necesar #% ci a#" iubi%%%
De ce scriu cărţi atît de bune
1.
Eu sînt ce!a$ scrieri"e me"e sînt a"tce!a% înainte de a !orbi desre efe !oi atinge rob"ema
înţe"egerii sau a neînţe"egerii acestor scrieri% , fac cît se oate de detaşat$ aşa cum se
cu!ine& căci timu" acestei întrebări n#a sosit încă% 0ici mie însumi nu mi#a sosit încă timu"$
unii
aşa se nasc
cum postum.
înţe"eg eu săCînd!a
trăiesc=!or fi necesare
şi să instituţii
redau5 oate căînatunci
care !or
să se trăiască c-iar
fi înfiinţate şi să se redea
şi catedre
entru interretarea "ui Zarathustra Dar ar fi=în tota"ă contradicţie cu mine dacă aş aşteta
de*a astăzi urec-i )i mîini entru ade!ăruri"e mele: că astăzi nu se aude$ că astăzi nu se ştie
"ua de "a mine este nu numai de înţe"es$ dar mi se are c-iar dret% 0u !reau să fiu confundat
# de aceasta ţine fatu" că eu mă confund cu a"ţii% 8eet$ în !iaţa mea am întî"nit rar =reaua
!oinţă & de asemenea mi#.r fi greu să numesc !reun caz de rea !oinţă' "iterară$ în sc-imb
rea mu"tă prostie pură %=%%% Mi se are că unu" dintre ce"e
:L
mai mari onoruri e care şi "e oate aduce cine!a sie însuşi este să ia în mîn. o carte de#a
mea # bănuiesc c-iar că îşi scoate încă"ţări"e #entru a nu mai !orbi desre cizme%%% Cînd
doctoru" Keinric- !on 2tein s#a "îns odată cinstit că nu înţe"ege nici o !orbă din a" meu
Zarathustra i#am sus că aşa e bine& înţe"egerea a şase fraze de aici% adică trăirea "or$ te
ridică e o treată mai îna"tă a muritori"or decît cea e care ar utea s#o atingă oamenii
moderni'% Cum a) putea eu $ cu acest sentiment a" distanţei$ să#mi doresc să fiu citit de
modernii= e care îi cunosc / Triumfu" meu este tocmai ousu" ce"ui a" "ui 2c-oen-auer #eu
sun 7non legor, non legat. 0#aş !rea rin aceasta să subestimez "ăcerea e care mi#a
făcut#o adeseori ne!ino!ăţia ce stă în negarea scrieri"or me"e% C-iar în !ara aceasta$ cînd
oate cu "iteratura mea% care atîrn. greu$ rea greu% aş fi utut descumăni tot restu"
"iteraturii$ un rofesor a" Uni!ersităţii ber"ineze mi#a dat bine!oitor de înţe"es că ar trebui să
mă s"u*esc de o a"tă formă de e)resie& aşa ce!a nu !a citi nimeni% în sfîrşit$ nu ;ermania$ ci
E"!eţia a fost cea care mi#a furnizat ce"e două cazuri e)treme% Un artico" a" Dr% V% Jidmann$
aărut în "!und", desre Dinco"o de bine şi de r.u'$ sub tit"u" 4rime*dioasa carte a "ui
0ietzsc-e'$ şi o re"atare g"oba"ă asura cărţi"or me"e din artea domnu"ui ar" 2itte"er% de
asemenea în 'und'$ rerezintă o cu"me în !iaţa mea # mă feresc să sun în ce sens%%% Ce"
din urmă î" consideră de i"dă e Zarathustra dret e#erciţiu de înaltă stilistică, cu dorinţa de a
mă îngri*i mai tîrziu şi de conţinut5 Dr% Jidmann îşi e)rima resectu" faţă de cura*u" cu care
caut să desfiinţez toate sentimente"e cinstite% 4rintr#o mică ironie a sorţii şi cu o consec!entă
e care am admirat#o$ fiecare frază era aici un ade!ăr răsturnat& fn fond nu fusese nimic
a"tce!a de făcut decît de ' ree!a"uat toate !a"ori"e'$ entru a "o!i în cau" cuiu"ui e deasura
mea într#un mod demn de reţinut # în "oc ca acest G cui să nimerească în cau" meu%%% Cu atît
mai mu"t încerc o e)"icaţie% 4înă "a urmă nimeni nu oate af"a din "ucruri$ inc"usi! din cărţi$
mai mu"t decît ştie de*a% 4entru "ucruri"e "a care n#ai acces rintr#o e)erienţă trăita$ n#ai nici
urec-i% 2ă ne imaginăm un caz "imită& că o carte !orbeşte desre trăiri ade!ărate af"ate
com"et în afara domeniu"ui unei e)erienţe frec!ente sau doar rare # că ea rerezintă rimu"
"imba* entru o nouă serie de e)erienţe% în acest caz nu se aude ur şi sim"u nimic $ cu
amăgirea auditi!ă ca aco"o unde nu se aude nimic$ nici nu e#istă nimic... De fat aceasta este
e)erienţa mea comună şi$ dacă !reţi$ srcina"itatea e)erienţei me"e% Cine şi#a înc-iuit că a
înţe"es ce!a de ia mine a confecţionat ce!a desre mine duă imaginea "ui # şi nu arareori
ce!a ous mie$ de i"dă imaginea unui idea"ist5 cine nu m#a înţe"es de "oc consideră că nu
trebuie nici măcar să fiu "uat în seamă% Cu!întu" suraom' entru desemnarea tiu"ui ce"ei
mai îna"te izbînzi$ în contrast cu oamenii moderni$ cu oamenii buni($ cu creştinii şi a"ţi
:(
ni-i"işti # cu!înt care în gura "ui ?arat-ustra% distrugătoru" gnnraifti dă
mu"t
cărorde gîndit #aare
antiteză a fostînînţe"es
figura aroae este tot
"ui ?arat-ustra5 cu de"ină
!reau s. suncandoare
că a fostînînţe"es
sensu"dret
ace"or !a"ori a
tiu"
idea"ist( a" unui ti suerior de om$ *umătate sftnt' şi *umătate geniu %%% A"te cornute sa!ante
m#au bănuit din cauza "ui de danR!inism 5 în. şi' cu"tu" eroi"or a" "ui Car"3"e$ ace" mare
fa"sificator de efigii$ resins de mine cu răutate$ a fost rin aceasta recunoscut% Cui îi şoteam
că trebuie s. caute mai degrabă un Cesare orgia decît un 4arsifa" nu#i !enea să#şi creadă
urec-i"or% Trebuie s. mi se ierte că sînt tota" "isit de orice curiozitate fată de recenzarea
cărţi"or me"e$ mai a"es în ziare% 4rietenii mei% editorfi mei ştiu acest "ucru şi nu#mi !orbesc
desre "ucruri de acest fe"% într#un caz aarte mi#a a*uns sub oc-i tot ceea ce se utuse
ăcătui "a adresa unei singure cărţi # e !orba desre Dinco"o de bine şi de r.u'5 ar trebui s.
fac un raort cuminte în această ri!inţă Este oare de crezut că 0ationa" ?eitung # menţionez
entru cititorii mei străini că este !orba de UD ziar rusac$ # eu însumi citesc$ cu !oia
dumnea!oastră$ doar 2ournal des 0ebats - a utut cu toată seriozitatea s. interreteze cartea
dret un semn a" timu"ui($ dret ade!ărata şi dreata !iloso!ie a iun8erilor, entru care "ui
reuzzeitung i#a "isit doar cura*u" +%%%
%
Acestea au fost suse entru germani5 entru că este tot în a"te ărţi am cititori # numai
inte"igenţe alese, caractere !erificate$ formate în îna"te oziţii şi îndatoriri5 am c-iar şi genii
ade!ărate rintre cititorii mei% 9a Vien.$ 2t% 4etersburg$ 2tocH-o"m% Ia Coen-aga% 4aris şi
0eN#%$XorH# sînt retutindeni descoerit5 nu şi în şesu" Euroei$ în ;ermania%%% *Yi trebuie s.
recunosc că mă bucură şi mai mu"t cei ce nu mă citesc$ acei care nu mi#au auzit niciodată
nume"e$ nici cu!întu" fi"osofic5 dar oriunde a*ung$ aici "a Torino de i"dă$ "a aariţia mea se
"uminează şi se îmb"înzeşte orice c-i Ceea ce m#a măgu"it=ce" mai mu"t în. acum este
fatu" că toate recueţe"e nu#şi găsesc "iniştea în. cînd nu#mi a"eg cei mai du"ci dintre
strugurii "or% "ată în. unde trebuie s. fii fi"osof%%% 0u degeaba o"onezii sînt numiţi francezii
s"a!i"or% , rusoaica fermecătoare nu se !a înşe"a niciodată asura srcinii me"e 0u reuşesc
s. de!in so"emn$ a*ung ce" mu"t în. "a a fi stîn*enit%%% A gîndi ca un german$ a simţi ca un
german # ot face orice$ dar asta e este uteri"e me"e%%% .trfnu" meu rofesor 8itsc-"
retindea c-iar c.îmi conce în. şi dizertaţii"e fi"o"ogice ca un romancier arizian # absurd de
cati!ante 9a 4aris "umea c-iar se miră de toutes mea audaces et !i-
:
nesses$ - e)resia îi aarţine domnu"ui Taine$ mă tem că "a mine se !a găsi$ în. şi în ce"e
mai =îna"te forme a"e ditirambu"ui$ un grăunte din acea sare care nu de!ine niciodată
neg-ioabă # germană$ numită #esrit%%% 0u ot a"tfe"% Dumnezeu să#mi a*ute / Amin Ştim cu
toţii$ unii o ştiu c-iar din e)erienţă$ ce este un urec-iat% Ei bine$ îndrăznesc să afirm că
osed ce"e mai mici urec-i% Aceasta interesează destu" de mu"t femeiuşti"e # mi se are că se
simt mai bine înţe"ese de mine%%% 2înt antimăgarul ar e)ce""ence şi deci un monstru a" istoriei
uni!ersa"e #sînt$ e greceşte$ şi nu numai e greceşte$ antic-ristu"%%%
:%
îmi cunosc într#o oarecare măsură ri!i"egii"e ca scriitor5 în une"e cazuri am şi constatat cît de
mu"t= strică ' gustu" obişnuinţa cu scrieri"e me"e% A"te c.rti nu mai ot fi ur si sim"u citite$ ce"
uţin ce"e fi"osofice% 4ătrunderea in această "ume distinsă şi de"icată este o fa!oare fără
seamăn # entru aceasta nu trebuie să fii german5 este înă "a urmă o fa!oare e care trebuie
s#o fi meritat% Cine se înrudeşte însă cu mine rin înălţimea !oinţei trăieşte aici ade!ărate
e)tazuri a"e în!ăţării entru că eu !in din înă"ţimi "a care nici o asăre nu sa ridicat !reodată$
cunosc răăstii în care nu sa rătăcit încă nimeni% Mi sa sus că nu este cu utinţă s. mai "aşi
din mîn. o carte de#a mea # că aş tu"bura în. şi odi-na noţii%%% 0u e)istă un gen de cărţi mai
semeţ şi în ace"aşi tim mai rafinat& e"e ating ici şi co"o unctu" ce" mai îna"t care oate fi atins
e .mînt$ cinismu"5 e"e trebuie cucerite atît cu ce"e mai de"icate degete cît şi cu cei mai
!în*oşi umni% ,rice s"ăbiciune suf"etească te e)c"ude odată entru totdeauna$ c-iar şi orice
disesie& nu trebuie să ai ner!i$ trebuie s. ai un întece !oios% 0u numai sărăcia$ aeru" stătut
din ung-ere"e unui suf"et te e)c"ud$ ci încă mu"t mai mu"t "aşitatea$ necurăţenia$ dorinţa tainică
de răzbunare din măruntaie& un cu!înt a" meu îminge toate instincte"e re"e în obra*i% 4rintre
cunoştinţe"e me"e am mai mu"ţi cobai rin care mă ătrund de diferite"e$ foarte instructi!e"e
reacţii "a scrieri"e me"e% Cine nu !rea să aibă nimic comun cu conţinutu" "or% aşa#zişii mei
rieteni$ de i"da$ de!ine cu acest ri"e* imersona"'& sînt fe"icitat de a fi a*uns din nou aşa
dearte # şi se remarcă un rogres în "imezimea sorită a tonu"ui%%% 2irite"e tota" !icioase$
suf"ete"e frumoase'$ mincinoase în. în străfunduri$ nu înţe"eg ur şi sim"u aceste cărţi # şi$
rin urmare$ "e consideră mai pre%os de ei% frumoasa consec!enţa a tuturor suf"ete"or
frumoase Cornute"e din rînduri"e cunoştinţe"or me"e$ sim"i germani$ cu !oia dumnea!oastră$
dau
:: de înţe"es că= nu sînt întotdeauna de ărerea mea% dar că totuşi
uneori% Am auzit acestea în. şi desre Zarathustra .. De asemenea$ orice feminism ( "a
oameni$ c-iar şi "a bărbaţi$ rerezintă o oartă înc-isă entru mine& e" !a îmiedica
întotdeauna ătrunderea în acest "abirint a" cunoştinţe"or temerare% 0u trebuie s. te fi cruţat
niciodată e tine însuţi$ trebuie s. ai duritatea rintre derinderi entru a r.mîne !ese" şi
senin rintre ade!ăruri "imezi şi dure% Dacă încerc s.#rni a"cătuiesc imaginea unui cititor
des.!îrşit% atunci îmi aare întotdeauna un monstru de cura* şi curiozitate$ şi în afară de
aceasta # ce!a m"ădios$ !ic"ean$ re!ăzător$ un a!enturier şi descoeritor înnăscut% în sfîrşit&
n#am ştiut s. sun mai bine cui îi !orbesc totuşi în. "a urmă decît a sus#o ?arat-ustra& cui
totuşi !rea e" s.#şi o!estească taina
Vou.$ căutători îndrăzneţi$ ademenitori$ !ouă ce"or care na!igaţi cu înze"e !ic"ene e mări
îns.imînt.toare#
Vou.$ ce"or îmbătaţi de taine$ ce"or care iubesc c"arobscuru"$ a" căror suf"et este atras cu
f"aute de orice abis&
# entru că nu !reţi s. !ă urtaţi mîna "aşa de#a "ungu" unui fir5 şi unde uteţi s. g-iciţi$ aco"o
nu !ă "ace s. desc-ideţi%%%
>%
Aş !rea s. mai sun ce!a în genera" desre arta mea stilistică 2cou" oricărui sti" este
comunicarea unei stări$ a unei tensiuni "ăuntrice atetice$ rin semne$ inc"usi! rin ritmu"
acestora& şi datorită fatu"ui c. di!ersitatea stări"or me"e interioare este ieşită din comun$ deţin
numeroase osibi"ităţi de e)resie sti"istică # în genera" cea mai bogată artă a sti"u"ui de care
a disus !reodată cine!a% 9un este orice sti" care reuşeşte s. comunice cu ade!ărat o stare
interioara$ care nu greşeşte în a"egerea semne"or$ a ritmu"ui$ a mişcări"or # toate "egi"e
erioadei sînt artă a mişcări"or% Instinctu" meu este în această ri!inţă infai"ibi"% 2ti"u" bun în
sine # curată rostie$ ' idea"ism( ur$ cam ca şi frumosu" în sine$ ca şi bine"e în sine7, ca şi '
"ucru" în sine... 4resuunînd c. e)istă urec-i # c. e)ista unii caabi"i şi demni de o asemenea
însuf"eţire$ c. nu "isesc aceia cărora ai voie s. te îmărtăşeşti% 9ucrarea mea Zarathustra de
i"dă îşi caută deocamdată încă asemenea oameni # o/ !a mai trebui s. caute mu"t/ Trebuie
s. fii demn entru a#" cerceta%%% Şi înă atunci nu !a e)ista nimeni care s. înţe"eagă arta care
a fost risiită aici& nimeni n#a a!ut !reodată de risiit m.i mu"te mi*"oace artistice noi$
nemaiîntî"nite$ create tocmai în acest sco% 8.mînea de do!edit cum a fost aşa ce!a osibi"
tocmai în "imba
:>
germană& mai înainte eu însumi aş fi resins această -ot.rîre% înaintea mea nu s#a ştiut ce se
oate face cu "imba germana şi în genere cu o "imbă Arta marelui ritm% marele sti" a" eriodicii&
ca e)resie a unui a!înt şi căderi uriaşe a asiunii sub"ime$ suraomeneşti$ au fost
descoerite abia de mine5 cu un ditiramb ca u"timu" din ce" de#a" trei"ea Zarathustra, intitu"at
Ce"e şate e#eţl", am zburat cu mii de mi"e dinco"o de ceea ce s#a numit în. acum oezie
%
4oate rima conc"uzie "a care a*unge un bun cititor # un cititor duă cum î" merit$ care mă
citeşte aşa cum fi"o"ogii buni de a"tădată î" citeau e Koraţiu" "or # este c. rin scrieri"e rne"e
!orbeşte un psiholog f.r. seamăn% 4rinciii"e$ asura cărora toată "umea este în esenţă de
acord # f.r. s. mai !orbim desre fi"osofii care se rice "a toate$ desre mora"işti şi a"te
caete seci$ c..ţîni de !arză # aar "a mine dret greşe"i nai!e& de i"da$ credinţa că a"truist
şi egoist' ar fi antiteze$ cînd de fat ego însuşi nu este decît o înşe"ătorie îna"ta % un Idea" (%%%
0u e)istă acţiuni nici egoiste$ nici a"truiste& ambe"e noţiuni sînt nonsensuri si-o"ogice% 2au
rooziţia omu" asiră sre fericire %%% 2au rooziţia <ericirea este răs"ata !irtuţii%%% 2au
rooziţia 4"ăcerea şi ne"ăcerea sînt contrarii ((%%% Mora"a$ aceasta Circe a umanităţii$ a
fa"sificat toată psichologica în. în străfunduri$ a desmoraliat în. "a acea cum"ită
neg-iobie c. dragostea ar trebui să fie ce!a a"truist (%%% Trebuie s. te sri*ini foarte bine e
tine, trebuie să te ţii cu îndrăznea"ă e amîndouă icioare"e$ a"tfe" nu oţi cîtuşi de uţin iubi%
<emeiuştKe ştiu rea bine acest "ucru& nu "e interesează de fe" bărbaţii a"truişti$ ur obiecti!i%%%
4ot îndrăzni s. afirm$ în treacăt$ c. eu cunosc femeiuşti"e+ Aceasta face arte din zestrea
mea dionisiacă% Cine ştie+ oate c. sînt rimu" si-o"og a" eternu"ui feminin Toate m. iubesc
# o o!este !ec-e& e)ceţie fac femeiuşti"e nenorocite, emanciate"e cărora "e "iseşte
dotarea entru a face coii% Din fericire nu sînt disus s. m. "as sfîşiat& femeia des.!îrşit.
sfîşie cînd iubeşte%%% Cunosc aceste săritoare menade%%% ,% ce mic anima" de rada$
rime*dios$ furişat şi subteran/ Şi în ace"aşi tim atît de lă#ut$... , femeiuşcă ce#şi caută
răzbunarea ar da este ca însuşi destinu" <emeia este nesus mai rea decît bărbatu"$ dar şi
mai înţe"eată&
'suf"ete frumoase bunătatea
( "a femeie
au "a bază un r.ueste de*a o#=nu
fizio"ogic formă a degenerescentei...
sun totu"$ căci aş de!enifoate aşa#numite"e
medi#cinic% 9uta
entru dreturi egale este c-iar un simtom de boai. orice medic ştie acest "ucru% <emeia$ cu
cît este mai femeie$ se a.r. cu mîini şi icioare
:
îmotri!a dreturi"or In genere& starea natura"ă$ eternu" război dintre se)e$ îi oferă oricum de
dearte rimu" "oc% 2#a înţe"es oare definiţia e care am dat#o iubirii+ Ea este singura demnă
de un fi"osof% Iubirea # în ceea ce ri!eşte mi*"oace"e$ este război% în esenţa ei este ura de
moarte a se)e"or% 2#a auzit răsunsu" meu "a întrebarea cum se tratează o femeie # cum este
ea =mîntuită'+ <.cîndu#i#se un coi"% <emeia are ne!oie de coii$ bărbatu" este întotdeauna
doar mi*"oc& asa grăit#a ?arat-ustra% 'Emanciarea femeii' # este ura instincti!ă a !emeii
ratate$ adică încaabi"e s. nască$ faţă de femeia e de"in izbutită # "uta îmotri!a
'bărbatu"ui' este întotdeuna doar mi*"oc$ rete)t$ tactică% Atunci cînd se îna"ţă e ele ca
femeie în sine'$ femeie suerioară $ =femeie idea"istă'$ e"e !or s. coboare ni!e"u" genera" a"
femeii5 nici un mi*"oc mai sigur în acest sco decît regătirea gimnazia"ă$ anta"onii şi
dreturi"e o"itice de !ot entru bo!ine% De fat emanciate"e sînt anarhi)ti în "umea eternu"ui
feminin($ ce"e care n#au reuşit$ a" căror instinct rimar este răzbunarea%%% , întreagă secie a
idea"ismu"ui !.t.m.tor # care aare de a"tfe" şi "a bărbaţi$ de i"dă "a KenriH Ibsen$ această
fată b.trîn. tiică # are dret te" otrăvirea conştiinţei îmăcate$ a firescu"ui în dragostea
se)ua"ă%%% Şi entru a nu "asă "oc nici unei bănuie"i asura oiniei me"e în această ri!inţa$
una e cît de cinstită e atrt de se!eră$ !oi mai cita un artico" din codu" meu mora" îmotri!a
viciului: rin noţiunea de viciu combat tot ceea ce este îmotri!a naturii sau$ daca îndrăgim
!orbe"e frumoase$ idea"ismu"% 4rinciiu" sună astfe"&
/= 4roă!.duirea castităţii este o ro!ocare ub"ică "a ce!a îmotri!a naturii% ,rice disreţuire
a !ieţii se)ua"e$ orice întinare a acesteia rin
I noţiunea de Zmurdar[ rerezintă o ade!ărată crimă "a adresa !ieţii #este ade!ăratu" ăcat
îmotri!a 2fîntu"ui 2irit a" !ieţii=%
@%
4entru a oferi o imagine desre mine ca si-o"og$ citez o ciudată mostră de si-o"ogie ce
aare în / Dinco"o de bine şi de r.u' # interzic de a"tfe" orice resuunere ri!ind ersoana e
care o descriu în acest "oc% =;eniu" inimii$ aşa cum î" osedă ace" mare "ucru ascuns$ zeu"
isititor şi înnăscutu" seducător a" conştiinţe"or$ a cărui !oce ştie s. coboare în. în
străfunduri"e oricărui suf"et$ care nu sune nici un cu!înt$ nu aruncă nici o ri!ire în care s. nu
e)iste o urmă sau o cută a isitei$ a c.rui măiestrie stă în fatu" că ştie s. ară # nu ceea ce
este$ ci ceea ce rerezintă o cerinţă mai mult entru ce" ce#" urmează$ de a se strînge tot mai
aroae de e"$ sre a#" urma cu tot mai mu"ta con!ingere şi consec!enţa% ;eniu" inimii care
s. amuţească tot ceea ce
:@
este zgomotos şi !anitos şi te în!aţă s. ascu"ţi$ care netezeşte suf"ete"e asre şi "e face s.
simtă o noua dorinţă&'de a zace "iniştit$ ca o og"indă$ ca s. se ref"ecte în e"e ceru" adînc%%%
;eniu" inimii care în!aţă mîna neîndemînatic. şi grăbită să zăbo!ească şi s. curindă mai
gingaş5 care descoeră comoara ascunsa şi uitată$ icătura de bunătate şi siritua"itate du"ce
sub crusta groasă de g-eaţă oacă şi care este o bag-etă magica entru fiecare grăunte de
aur de mu"t îngroat în temniţa cu mu"t nisi şi m"%%% ;eniu" inimii$ de "a a c.rui atingere fiecare
"eacă mai bogat$ nu dăruit şi surrins$ nu mi"uit şi aăsat ca de o bunătate străină$ ci mai
bogat în e" însuşi$ mai nou entru sine decît înainte$ desc-is$ mîngîiat şi ascu"tat de un !înt de
dezg-eţ$ mai nesigur oate$ mai gingaş$ mai fragii$ mai frînt$ dar "in de seranţe care n#au
încă nume$ Un de o nouă !oinţă şi năzuinţă$ de o noua nemu"ţumire şi renunţare%%%'
Naşterea tragediei
1.
4entru a fi dret cu 0aşterea tragediei= 6(B7 trebuie uitate une"e "ucruri Ea a a!ut inf"uenţa
şi a fascinat c-iar$ rin ceea ce na izbutit #şi anume rin a"icarea ei mişcării Nagneriene$ ca
ş* cum aceasta ar fi rerezentat un simtom a" i!irii unui astru% Aceasta scriere a de!enit un
e!eniment în !iaţa "ui Jagner& abia înceînd de aici au aărut rime"e seranţe mari "egate
de nume"e "ui% Şi astăzi mi se mai aminteşte$ uneori c-iar în mi*"ocu" unei rerezentaţii a "ui
4arsifa"% că eu aş fi răsunzător de oinia care sa statornicit asura !a"orii culturale a acestei
mişcări% Mi#am !ăzut adesea scrierea citata ca ' renaşterea tragediei rin siritu" muzicii=& a
fost "uata în considerare doar noua formu"ă artistica entru intenţia şi sarcina "ui Jagner # dar
s#a trecut este ceea ce scrierea mea ascundea de fat ca !a"oare% 2iritu" grec şi
esimismu"'& acesta ar fi fost un tit"u mai uţin ambiguu& anume ca rimă în!ăţătură cu ri!ire
ia fe"u" în care grecii au us caăt esimismu"ui # "#au deăşit%%%Tocmai tragedia este do!ada
că grecii nu erau esimişti& 2c-oen-auer s#a înşe"at aici$ duă cum s#a înşe"at în toate
4ri!ita cu o anumită neutra"itate$ '0aşterea tragediei' are foarte inactua"ă& nu ţi#ai utea
imagina niciodată c. a fost începută sub tunete"e bătă"ie=& de "a Jort-% Am ref"ectat asura
acestor rob"eme în
:B

faţa ziduri"or de "a Metz în noţi reci de setembrie$ în "in ser!iciu de ambu"anţă5 s#ar utea
mai curînd crede că "ucrarea a fost scrisă cu cincizeci de ani înainte Ea este o"itic indiferentă
# negermană $ s#ar sune astăzi #$ are un miros -ege"ian suărător şi doar une"e formu"ări sînt
încărcate cu arfumu" de înmormîntare a" "ui 2c-oen-auer% ,
idee # ooziţia dintre dionisiac şi ao"inic # transusă în metafizic5 istoria însăşi$ ca dez!o"tare
a acestei idei'5 în tragedie ooziţia se transformă în unitate5 rin această otică$ "ucruri care
nu se întîiniser. încă niciodată$ use dintr#odată faţă în faţă$ se "uminează şi se e)"ică
reciroc% ,era bunăoară şi re!o"uţia%%% =Ce"e două înnoiri -ot.rîtoare aduse de carte sînt e
de o arte$ înţe"egerea fenomenu"ui dionisiac "a greci G ea redă rima si-o"ogia acestora$
!ede în e"
2ocrate cauna dintre rădăcini"e
instrument întregiigreceşti$
a" destrămării arte greceşti5 cea"a"tă
recunoscut esterima
entru înţe"egerea
oara casocratismu"ui5
decadent tiic%
8aţiona"itatea= împotriva- instinctu"ui%
8aţiona"itatea cu orice reţ% ca forţă rime*dioasă$ ca forţă ce distruge !iaţa/ în întreaga carte
o tăcere adînc.$ duşmănoasă cu ri!ire "a creştinism% Ea nu este nici ao"inică$ nici
dionisiacă& ea neagă toate !a"ori"e estetice # singure"e !a"ori a care 0aşterea tragediei= "e
recunoaşte& este ni-i"istă în ce" mai adînc sens$ în tim ce în simbo"u" dionisiac este atinsă
"imita e)tremă a a!irmării. , singură dată aare o a"uzie "a reoţii creştini ca "a = un soi de
itici !ic"eni'$ de 'sub.mînteni'%/%

Acest înceui este este măsură de ciudat% 0escoperisem singuru" simbo" singura re"ică a
istoriei "a e)erienţa mea cea mai intimă #şi înţe"esesem astfe"$ rimu"$ fenomenu" minunat a"
dionisiacu"ui% în aCe"aşi tim% recunoscîndu#" e 2ocrate dret decadent$ do!edeam "imede
cît de uţin era e)usă siguranţa instinctu"ui meu si-o"ogic erico"u"ui !reunei idiosincrasii
mora"e& a considera mora"a însăşi dret simtom a" decadenţei este o înnoire$ ce!a unic în
ce" mai îna"t grad în istoria cunoaşterii Cît de mu"t zburasem cu amîndou. deasura *a"nice"or
f"ecăre"i a"e caete"or mărginite desre antiteza otimism#esimism/ Am fost rimu" care a
!ăzut ade!ărata antiteză$ instinctu" degradării care se întoarce cu doru" de răzbunare
îmotri!a !ieţii 6creştinismu"$ fi"osofia "ui 2c-oen-auer% c-iar şi fi"osofia "ui 4"aton într#un
anume sens$ întregu" idea"ism $ ca forme tiice7 şi formu"a a!irmării supreme, născută din
abundenţă$ din be"şug$ o accetare fără rezer!e a suferinţei însăşi$ a !inei însăşi$ a tot ceea
ce este îndoie"nic şi
:
străin în e)istenţa însăşi%%% Acest da u"tim$ "in de !oioşie$ e)uberant şi imetuos$ sus !ieţii$
nu este doar înţe"egerea cea mai îna"tă$ ci şi cea mai pro!undă, susţinută şi confirmată în
modu" ce" mai strict de ade!ăr şi ştiinţă% 0imic=din ceea ce este nu trebuie în"ăturat$ nimic nu
este de risos=# "aturi"e !ieţii refuzate de creştini şi a"ţi ni-i"işti sînt infinit suerioare e scara
!a"ori"or faţă de ceea ce a încu!iinţat instinctu" decadenţei$ a utut să încu!iinţeze dret bun%
4entru a înţe"ege toate acestea este ne!oie de cura* şi% ca o condiţie a sa$ de un risos de
utere& căci în aceeaşi măsură în care cura*u" poate îndrăzni s. înainteze$ tot ati" de mu"t$
duă uterea ta% te aroii de ade!ăr% Cunoaşterea$ accetarea rea"ităţii este entru ce"
uternic o necesitate "a fe" de mare ca "aşitatea )i !uga de rea"itate a ce"ui s"ab sub imbo"du"
s"ăbiciunii # idealul %%Ei n%au libertatea de a cunoaşte& decadenţii au nevoie de minciună # ea
rerezintă una dintre condiţii"e "or de conser!are% Cine nu înţe"ege doar cu!întu" dionisiac=$ ci
se şi înţe"ege e sine în acest cu!înt$ n are ne!oie să resingă creştinismu"$ e 4"aton sau e
2c-oen-auer # e" miroase putregaiul...
:%
Măsura în care găsisem astfe" ideea de ' tragic=$ cunoaşterea definiti!ă a ceea ce este
si-o"ogia tragediei$ am e)rimat#o şi în Amurgu" zei"or( & Arobarea !ieţii c-iar şi în ce"e mai
stranii şi mai dure dintre asecte"e ei 5 !oinţa de a trăi$ bucurîndu#te c-iar în *ertfa ce"or mai
îna"te "ăsmuiri a"e ei de resurse"e ei nesecate # iată ce numeam eu dionisiac$ ce înţe"egeam
eu ca unte sre si-o"ogia oetu"ui tragic. Nu entru a te e"ibera de teamă şi de mi"ă$ nu
entru a te urifica de un sentiment rime*dios rintr#o descărcare !e-ementă # aşa cum
greşit a înţe"es Aristote"5 ci entru bucuria eternă de a !i tu însuţi, dinco"o de team.\şi mi"ă G
acea bucuriee
m. consider care maiînsumi
mine curinde în sine
dret rimu" bucuriatragic
şi !iloso! distrugerii...$ în acest
- adică dret sensşi am
ousu" dretu"
antiteza s.
e)tremă
a fi"osofu"ui esimist% înaintea mea n#a e)istat această transunere a dionisiacu"ui într#un
atos fi"osofic& "isea 7înţelepciunea tragică - am căutat zadarnic urme"e ei în. şi "a marii
greci ai fi"osofiei% cei din ce"e două seco"e dinaintea "ui 2ocrate , îndoia"ă mi#a rămas "a
1eraclit, în aroierea căruia mie mai ca"d$ m. simt mai Dine ca oriunde% Arobarea trecerii şi
a distrugerii, ceea ce este -ot.rîtor într#o fi"osofie dionisiacă$ arobarea contradicţiei şi a
războiu"ui$ devenirea, cu negarea radica"ă c-iar şi a noţiunii de fiinţă # aici recunosc
întotdeauna ceea ce îmi este mai aroiat dintre toate care au fost
:
gîndite în. acum% în!ăţătura eternei reîntoarceri'$ adică a cic"u"ui tuturor "ucruri"or ce se
reetă necondiţionat şi "a infinit # această în!ăţătură a "ui ?arat-ustra ar utea să fi fost de*a
roo!ăduită de Kerac"it% Ce" uţin 2toa% care a moştenit aroae toate idei"e esenţia"e a"e "ui
Kerac"it$ oartă urme"e ei%
>%
în această scriere !orbeşte o neţărmurită seranţă% 4în. "a urmă îmi "iseşte orice moti! de a
renunţa "=a seranţa unui !iitor dionisiac a" muzicii% 2ă aruncăm o ri!ire este un seco"$
resuunînd că reuşeşte atentatu" meu asura a două mi"enii de îmotri!ire faţă de natură şi
de îng.rire a umanităţii% Ace" artid nou a" !ieţii$ care şi#a asumat cea mai îna"tă dintre
misiuni$ aceea de educare suerioară a umanităţii$ inc"usi! distrugerea nemi"oasă a tot ce
este degenerat şi arazitar$ !a face iarăşi osibi" e ămînt ace" prea-plin de viaţă, din care
!a trebui să crească din nou starea dionisiacă% <ăgăduiesc o eră tragică: cea mai îna"tă artă
în afirmarea !ieţii$ tragedia$ !a renaşte atunci cînd omenirea !a deăşi conştiinţa ceîor mai
asre$ dar necesare războaie$ !ără să su!ere... Un si-o"og ar mai utea să adauge că ceea
ce auzisem eu în anii tinereţii în muzica "ui Jagner n#are nimic de#a face cu Jagner5 că
atunci cînd descriam muzica dionisiacă$ descriam ceea ce auzisem eu # că a trebuit să traduc
şi să transfigurez instincti! totu" în nou" sirit e care î" urtam în mine% Do!ada$ atît de
puternică cum nu poate !i decît o dovadă, este scrierea mea ' Jagner "a a3reut-=& în toate
uncte"e si-o"ogic -ot.rîtoare este !orba numai desre mine # se oate scrie fără teamă
nume"e meu sau ?arat-ustra aco"o unde în te)t aare nume"e de Jagner% întreaga imagine a
artistu"ui ditirambic este iitiaginea ree)istentu"ui autor a" "ui ?arat-ustra$ trasată cu o mare
rofunzime şi fără a atinge nici o c"iă rea"itatea Nagneriană% Jagner însuşi şi#a dat seama
de acest "ucru5 e" nu s#a recunoscut în oeră% în ace"aşi tim$ 5 ideea de "a a3reut-' se
transformase în ce!a care entru cunoscătorii "ui ?arat-ustra a" meu nu !a fi o noţiune
enigmatică5 în ace" măreţ mie al ilei, cînd f"oarea ce"or a"eşi sînt=binecu!întaţi entru cea
mai îna"tă misiune # cine ştie + Viziunea unei sărbători"e care o !oi mai trăi%%% 4atosu" rime"or
agini este ce" a" istoriei uni!ersa"e5 privirea desre care se !orbeşte "a agina B este
ade!ărata ri!ire a "ui ?arat-ustra5 Jagner$ a3reut-$ întreaga mică tică"oşie germană este
un nor în care se og"indeşte o nesfîrşită <ata Morgana a !iitoru"ui% C-iar şi si-o"ogic$ toate
trasaturi"e caracteristice a"e naturii me"e au fost transuse în ceie a"e "ui Jagner # a"ăturarea
forţe"or ce"or mai senine
>L
şi a ce"or mai funeste$ această !oinţă de utere cum n#a a!ut#o niciodată un om$ cutezanţa
fără reţinere în ce"e siritua"e$ uterea neţărmurită de a în!ăţa$ fără ca !oinţa de acţiune să fie
rin aceasta stri!ită% în această scriere totu" este rofeţie5 aroierea re!enirii siritu"ui grec%
ne!oia unor anti#A"e)andru entru a reînnoda nodu" gordian a" cu"turii greceşti$ duă ce a fost
desfăcut%%% Ascu"taţi accentu" de istorie uni!ersa"ă cu care este introdusă noţiunea de
sentiment tragic'& în această scriere sînt numai accente de istorie uni!ersa"ă% Este cea mai
stranie =obiecti!itate( din cîte ot e)ista5 certitudinea abso"ută a ceea ce sînt s#a roiectat
asura unei rea"ităţi întîm".toare oarecare #ade!ăru" desre mine !orbea dintr#o adîncime
abisa"ă% 9a ag% B( este descris şi anticiat sti"u" din ?arat-ustra cu o siguranţă -ot.rîtă5 şi
niciodată nu se !a găsi o e)resie mai grandioasă entru evenimentul ?arat-ustra$ actu" unei
imense urificări şi sfinţiri a umanităţii$ decît cea care se găseşte ia ag >:#>@%
Inoortune"e
1.
Ce"e atru 'noportune s"nt e de#a#ntregu" războinice% E"e demonstreză că nu eram = Kans
!isătoru"$ că îmi "ace să trag sada # oate şi că înc-eietura mîinii mi se mişcă ericu"os de
"iber% ;rimul atac 6(B:7 s#a îndretat îmotri!a cu"turii germane sre care ri!eam încă de
atunci cu un disreţ necruţător% <ără sens$ fără substanţă$ fără sco& o sim"ă oinie ub"ică=%
0u e)istă !reo neînţe"egere mai !ătămătoare decît aceea de a crede că mare"e succes de
arme a" germani"or ar do!edi ce!a în fa!oarea acestei cu"turi # sau c-iar !ictoria ei îmotri!a
<ranţei%%% A doua 'noportună 6(B>7 scoate "a i!ea"ă ceea ce este rime*dios$ ceea ce macină
şi osteneşte !iaţa în fe"u" nostru de a ractica ştiinţa& că !iaţa suferă de e urma acestui
angrena* şi mecanism= dezumanizat= a deersona"izării= muncitoru"ui$ a fa"sei economii a
di!iziunii muncii=% 3copul se ierde$ cu"tura # mi*"ocu" acti!ităţii ştiinţifice modeme$ de!ine
barbară... în această "ucrare$ sensu" istoric' cu =care seco"u" nostru se mîndreşte a fost
recunoscut entru rima oară dret boa"ă$ dret simtom tiic a" decăderii$ în a treia şi a atra
'noportună sînt sc-iţate$ ca indicaţii a"e unui concet mai îna"t a" cu"turii$ entru reabi"itarea
noţiunii de =cu"tură'$ două ortrete a"e ce"ui mai asru egoism, a"e ce"ei m.i asre
autodiscipline, tiuri inoortune
1
par e#cellence, "ine de disreţ su!eran faţă de tot ceea ce în *uru" "or se numea 'imeriu$
cu"tură$ creştinism$ ismarcH $ =succes$ #2c-oen-auer şi Jagner sau: într#un cu!înt$
0ietzsc-e%%%
%
Dintre aceste atru atentate rimu" a a!ut un succes e)traordinar% ?gomotu" e care "#a
ro!ocat
anume căa!ictoria
fost magnific în toate sensuri"e%
ei nu rerezenta 4usesem
un e!eniment degetu"
cu"tura"$ e rana
ci oate$ uneicu
oate naţiuni !ictorioase #
totu" a"tce!a%%%
8ăsunsu" a !enit din toate ărţi"e şi nu numai de "a !ec-ii rieteni ai "ui Da!id 2trauss% e
care î" făcusem de rîs ca tiu" fi"istinu"ui german a" cu"turii şi a" omu"ui satisfăcut$ e scurt ca
autoru" ace"ei e!ang-e"ii de berărie a noii şi !ec-ii credinţe= 6cu!întu" fi"istin a" cu"turii ( a trecut
din scrierea mea în "imba*u" curent7% Aceşti rieteni !ec-i$ cărora ca "ocuitori ai
Jurtembergu"ui şi ca ş!abi "e#am a"icat o "o!itură rofundă cînd "#am găsit e ido"u" "or
2trauss ridico"$ îmi răsunseră atît de cinstit şi de groso"an e cît mi#aş fi utut dori$
înt.minări"e rusace au fost mai ersicace # e"e conţineau mai mu"t a"bastru de er"in'% Ce"
mai necu!iincios a răsuns o gazetă din 9eizig$ !estitu" ;renzboten5 mi#a fost greu s.#i
îmiedic e cei indignaţi din ase" să treacă "a fate% în fa!oarea mea s#au dec"arat
necondiţionat doar cîţi!a domni în &îrst, din moti!e amestecate şi în arte ascunse% 4rintre
ei$ ENa"d în ;ottingen a dat de înţe"es că atentatu" meu a fost fata" entru 2trauss% De
asemenea$ b.trînu" -ege"ian runo auer care de atunci înainte a de!enit unu" dintre cititorii
mei cei mai atenţi% în u"timii săi ani îi "ăcea să trimită "a mine$ de i"dă s.#i indice domnu"ui
!on Treitsc-He$ istoriografu" rusac$ unde ar utea să caete "ămuriri desre noţiunea
de%cu"tur. e care o ierduse% Cea mai curioasă şi de asemenea cea mai "ungă reacţie faţă
de scriere şi de autor a !enit din artea unui !ec-i e"e! a" fi"osofu"ui !on aader$ un oarecare
rofesor Koffmann din Jurzburg% E" îmi rezicea o mare menire # aceea de a ro!oca un soi
de criză şi de a aduce so"uţia definiti!ă în rob"ema ateismut*Ri% g-icind în mine e
rerezentantu" ce" mai instincti! şi mai "isit de scruu"e a" acestuia% Ateismu" a fost ceea ce
m#a condus "a 2c-oen-auer% De dearte cea mai bine auzită şi cu cea mai mare
amărăciune resimţită a fost "edoaria deosebit de !iguroasă şi de îndrăzneaţă a de obicei atît
de b"îndu"ui ar" Ki""ebrand$ acest u"tim german uman care a ştiut să mînuiasc. ana%
Artico"u" său a utut fi citit în Augsburger ?eitung 5 e" oate fi citit astăzi$ într#o formă ce!a mai
reţinută% în oere"e sa"e com"ete Aici scrierea aărea ca e!eniment$ =moment de cotitură$
>
rimă autoref"ecţie% semn de bun augur$ ca o ade!ărată reîntoarcere a seriozităţii germane şi
a asiunii germane în rob"eme"e siritu"ui% Ki"iebrand a dat o îna"ta areciere formei scrierii$
gustu"ui matur$ tactu"ui erfect în diferenţierea dintre ersoană şi cauză& e" a omagiat#o dret
cea mai bună oeră o"emică scrisă în germană # în arta atît de ericu"oasă şi de
nerecomandat$ tocmai entru germani$ a o"emicii% Arobindu#m. necondiţionat$ întărind
c-iar în ceea ce îndrăznisem eu s. sun desre sărăcirea "imbii în ;ermania 6astăzi fac e
uriştii şi nu mai ştiu nici s. construiască o fraza7$ cu aceiaşi disreţ faţă de rimii scriitori ai
acestei naţiuni% înc-eia e)rimîndu#şi admiraţia entru cura%ul meu # ace" cura* surem care
aduce e banca acuzării tocmai e fa!oriţii unui oor%%% Efecte"e acestei scrieri în !iaţa mea
au fost de nereţuit'% 0imeni nu mi#a căutat înă acum ricină% 2e tace$ sînt tratat în
;ermania cu o rudenţa morocănoasă& de ani de zi"e am uzat de tota"a "ibertate a cu!întu"ui$
de care nimeni nu se bucură astăzi destu"$ mai a"es în imeriu'% 4aradisu" meu se af"a '"a
umbra a"oşu"ui meu(%%% in fond racticasem o ma)imă a "ui 2tend-a"& e" sfătuieşte să#ţi faci
intrarea în societate rintr#un duel. Şi ce bine îmi a"esesem rimu" ad!ersar/ rimu" "iber#
cuget.tor german/%% în fat% astfe" căăta o rimă e)resie un fe" cu totu" nou de "iber.#
cugetare& în. astăzi nu#tni este nimic mai străin şi mai îndeărtat decît întreaga secie
euroeană şi americană de "ibres enseurs % Cu ei$ ca incsrcibi"e caete seci şi măscărici ai
idei"or moderne
Şi ei !or $ mă
în fe"u" "or săaf"u într#o dezbinare
îmbunătăţească c-iarşimai
"umea$ adînc.
anume decît
duă cu oricare
c-iu" dintre
"or% Ei ar duceduşmanii
un război"or
neîmă#at'îm(tr)&a a ceea ce eu sînt si a ceea ce vreau, resuunînd că ar înţe"ege # ei
încă mai t=fed cu toţii în idea" % % Eu sînt rimu" imo-ralist.
:%
0#aş susţine că Inoortune"e use sub semnu" "ui 2c-oen-auer şi Jagner ar utea ser!i în
mod secia" "a înţele*erea sau c-iar şi numai "a formu"area rob"eme"or si-o"ogice a"e ce"or
două cazuri # f.cînd abstracţie$ cum se cu!ine$ de amănunte% De i"dă$ ceea ce este e"emen#
tar în natura "ui Jagner este de*a desemnat aici$ cu o siguranţă adînc. a instinctu"ui$ dret un
ta"ent actoricesc care$ rin mi*"oace şi intenţii$ nu face decît s.#şi e)rime consecinţe"e% 4rin
aceste scrieri urmăream de fat cu totu" a"tce!a decît s. fac si-o"ogie5 şi anume o rob"emă
de educaţie fără seamăn$ un nou mod de înţe"egere a autodisciplinei. a autoaărării în. "a
duritate, un drum sre măreţie şi sre misiuni
>:
de am"oare istorică uni!ersa"ă îşi cerea rima e)resie% 4ri!ind "ucruri"e în mare% am fo"osit
ocazia e care mi#o ofereau tiuri ce"ebre$ care nu erau încă de "oc fi)ate$ aşa cum fo"oseşti
un ri"e* care ţi se ofer. entru a e)rima ce!a$ entru a e)ersa cîte!a formu"e$ semne$
mi*"oace !erba"e în "us% <atu" este de a"tfe" semna"at$ cu o sagacitate abso"ut
îns.imînt.toare$ "a ag% : a ce"ei de#a treia Inoortune% în ace"aşi fe" s#a fo"osit şi 4"aton de
2ocrate$ ca de o semiotică entru 4"aton% Acum$ cînd ri!esc de "a o anume distanţă "a
situaţii"e de a#tunci$ a căror mărturie sînt aceste scrieri$ n#aş tăgădui că e"e !orbesc în esenţă
numai desre mine% 2crierea Jagner "a a3reut-r este o !iziune asura !iitoru"ui meu5 e
cînd =2c-oen-auer ca educator înregistrează istoria mea "ăuntrică$ devenirea mea% înainte
de toate promisiunea mea so"emnă/%% Ceea ce sînt astăzi$ unde mă af"u astăzi # "a o înă"ţime
unde nu mai !orbesc cu cu!inte$ ci cu fu"gere # o$ cît de dearte mai eram încă e atunci/ Dar
vedeam ţara # nu m#am înşe"at nici o c"iă asura drumu"ui$ a mării$ a rime*diei # şi a
succesu"ui/ Marea "inişte din această romisiune$ contem"area fericită a unui !iitor care nu
trebuia să rămînă doar făgăduinţă/ Aici fiecare cu!înt este trăit$ rofund$ nu "iseşte nici
durerea cea mai mare$ sînt cu!inte cu ade!ărat setoase de sînge% Dar este toate suf"ă un
!înt a" marii "ibertăţi& rana însăşi nu acţionează ca obiecţie% Modu" în care înţe"eg eu fi"osofu"$
ca o materie e)"ozi!ă însăimînt.toare$ în faţa căreia totu" este in erico"$ modu" In care
situez concetu" meu de fi"osof "a mare distanţă de un concet care î" curinde c-iar şi e
ant% nemai!orbind= desre rumegătoare"e' academice şi a"ţi rofesori de fi"osofie& desre
toate acestea scrierea mea ofer. o în!ăţătură de nereţuit$ recunoscînd că în fond aici nu
=2c-oen-auer ca educator'$ ci contrariul său% 0ietzsc-e ca educator% are cu!întu" '+inind
seama de fatu" că e atunci meseria mea era cea a unui sa!ant şi că îmi cunoşteam
meseria$ nu este "isită de semnificaţie mostra asră de si-o"ogie a sa!antu"ui =G# care
răzbate brusc în aceasiă scriere# ea e)rimă sentimentul distanţei, =siguranţa rofundă
asura a ceea ce oate fi entru mine misiune şi ceea ce oate fi doar mi*"oc$ inter"udiu şi
"ucru de mîna a doua% înţe"eciunea mea este de a fi fost mu"te şi în numeroase "ocuri$ entru
a utea de!eni unu" # entru a utea a*unge "a unu"% <rebuia să fiu şi sa!ant o !reme
>>
Omenesc, pica omenesc Cu două continuări
,menesc$ rea omenesc' constituie momentu" unei crize% Este o carte entru sirite libere:
aroae fiecare rooziţie e)rimă o !ictorie # rin ea m#am e"iberat de tot ce nu-mi aparţine.
Idea"ismu" îmi este străin& tit"u" sune aco"o unde voi !edeţi "ucruri idea"e$ eu !ăd #omenescu"$
o% doar rea omenescu" %%% Cunosc mai bine oamenii% 0oţiunea de sirit "iber trebuie înţe"easă
aici într#un singur sens& un sirit care a de!enit "iber$ care a de!enit din nou st.în e sine
însuşi% Accentu"$ timbru" !ocii s#au sc-imbat #(mlet cartea !a fi găsită inte"igentă$ rece%
uneori dură şi bat*ocoritoare% , anume siritua"itate% de un gust distins are să se menţină
ermanent "a surafaţă% îmotri!a unui curent mai adine a" asiunii% în a#est conte)t are sens
că aariţia cărţii în (B se *ustifică rin comemorarea centenaru"ui morţii "ui =oitaire. Căci în
ooziţie cu toţi cei care au scris duă e"% Voitaire este în rimu" rînd un graîid seigneur a"
siritu"ui& tocmai ceea ce sînt şi eu% 0ume"e "ui Voitaire e o scriere a mea # a rerezentat într
ade!ăr un rogres # sre mine... 4ri!ind mai îndearoae$ descoeri un sirit nemi"os$ ce
cunoaşte toate ung-ere"e în care idea"u" se simte acasă #unde îşi are tainiţe"e şi în ace"aşi
tim u"timu" refugiu% Cu o făc"ie în mîini% a cărei f"acără nu tremură$ cu o "umină .trunR.tor%re
este dez!ă"uită această lume subterană a idea"u"ui% Este războiu"$ dar un război fără u"bere
şi fum% fără atitudini războinice$ fără atetism şi membre sf.rîmate # toate acestea ar fi încă
idea"ism % , greşea"ă duă a"ta sînt aşternute "iniştit e g-eaţă$ idea"u" nu este contrazis # el
îngheaţă... Aici de i"dă îng-eaţă geniu" 5 ce!a mai incoio îng-eaţă sfîntu" $ dedesubtu"
ţurţure gros îng-eaţă $ erou" 5 "a sfîrşit îng-eaţă credinţa % aşa#numita =con!ingere ($ c-iarunui
şi
mi"a= se răceşte simţitor # aroae este tot îng-eaţă "ucru" în sine=(%%%
%
înceuturi"e acestei c.rti ţin tocmai de s.".mîni"e rimu"ui festi!a" de "a a3reut-& una din
remisele ei a fost o adînc. înstrăinare faţă de tot ceea ce mă încon*ura aco"o% Ce" care îşi
oate face o idee desre !iziuni"e ce miau ieşit încă de e atunci in ca"e% oate g-ici starea
mea
>
de sirit cînd m#am trezit într#o bună dimineaţă "a a3reut-% Ca şi cum aş fi &isat... ,are unde
eram+ 0u mai regăseam nimic$ abia î" mai recunoşteam e Jagner% Degeaba răsfoiam rin
amintiri Tribsc-en #o insu"a îndeărtată a fericirii& nici o urmă de asemănare% ?i"e"e
neasemuite a"e ietrei de teme"ie$ mica societate care i se cuvenea, care o sărbătorea si
căreia nu trebuia să i se ureze mai întîi simţu" "ucruri"or de"icate$ nici o urmă de asemănare%
Ce se petrecuse + Jagner fusese tradus în germană/ # Jagnerianu" de!enise stăînu" "ui
Jagner/ # Arta germană5 Maestru" german5 erea germană5... 0oi cei"a"ţi$ care ştim mu"t rea
bine căror
re!o"taţi artişti rafinaţi$
reg.sindu#" cărui cosmoo"itism
e Jagner înzorzonat cua"!irtuţi
gustu"ui îi !orbeşte
germane Cred arta
că î" "ui Jagner$
cunosc e eram
Nagnerian$ am aucat trei generaţii$ înceînd de "a răosatu" rende" care î" confunda e
Jagner cu Kegef$ şi înă "a "ideali-tii gazete"or din a3reut-% care îi confundă e Jagner
cu oi înşişi$ # am auzit tot fe"u" de mărturisiri a"e suf"ete"or a"ese desre Jagner% Un regat
entru o !orbă inte"igentă/ Cu ade!ărat$ o societate care îţi face .ru" măciucă/ 0o-"$ 4o-"$
o-"% grafioşi in in!initum 0ici un a!orton nu "iseşte$ nici măcar antisemitu"% ietu" Jagner/
Unde a*unsese/ Dacă ar fi rămas ce" uţin rintre scroafe/ Dar rintre germani/ %% în ce"e din
urmă% ent=ru edificarea osterităţii$ ar trebui îmăiat un ba3reut-ian !eritabi" sau$ mai bine$
conser!at în sirt$ căci siritu" "iseşte #% cu inscriţia& aşa arăta siritu" e care s#a c"ădit
imeriu"%%% Destu"% în mi*"ocu" sărbătorii am "ecat brusc entru cîte!a s.t.mîni$ cu toate că o
ariziană fermecătoare căuta să mă conso"eze5 m#am scuzat faţă de Jagner doar rintr%(
te"egramă fata"istă% Mi#am urtat me"anco"ia şi disreţu" entru germani ca e o boa"ă$ "a
"ingenbrunn% o "oca"itate ierdută adînc în ăduri"e oemiei # scriind din cînd în cînd cîte o
rooziţie în agenda mea% sub tit"u" genera" de 'r.zdaru" "ugu"ui$ numai si-o"ogie dură,
care se mai regăseşte oate în ,menesc$ rea
1omenesc(%
:$ F5%#
Ceea ce a fost atunci -ot.rîtor în mine n#a fost o rutură cu Jagner G am simţit o rătăcire
genera"ă a instinctu"ui meu% faţă de care greşea"a articu"ară$ indiferent că ea se numea
Jagner sau rofesoratu" "a ase"$ nu erau decît sim"e semne% Am fost co"eşit de o
nerăbdare faţă de mine însumi& mi#am dat seama c. era într#ade!ăr timu" să mă reîntorc "a
mine% Dintr#o dată mi#a de!enit îngrozitor de "imede cît tim se iroseşte de*a # cît de inuti" cît
de arbitrar mă sustrage
>@
întreaga mea e)istenţă ca fi"o"og de "a menirea mea% Mi#a fost ruşine de această !alsă
modestie%%% A!eam în urma mea zece ani$ în care hr(mrea siritu"ui se orise de fat= "a mine$
tim în care nu mai în!ăţasem nimic fo"ositor$ în care u*tasem rea mu"te% îndeietnicin#du#m.
cu mărunţişuri de erudiţie răfuită% A mă furişa rin metri antici$ cu acribie şi oc-i=mioi # aco"o
a*unsesem/ M#am ri!it cu mi"ă$ cu totu" s"ăbit$ cu totu" înfometat& realităţile "iseau de#a
dretu" din ştiinţa mea$ iar idea"ităţi"e( nu !a"orau nici doi bani/ Mă curinse o sete arzătoare&
de atunci nu m#am mai ocuat într#ade!ăr de nimic a"tce!a în afara fizio"ogiei$ medicinii şi
ştiinţe"or natura"e$ # c-iar şi "a studii istorice roriu#zise m#am reîntors abia cînd menirea mea
m#a constrîns imerios s#o fac% Atunci am g-icit entru rima dată "egătura dintre o acti!itate
a"easă îmotri!a instinctu"ui$ o aşa#numit. rofesie'$ entru care n#ai nici o !ocaţie # şi acea
ne!oie de amorţire a senzaţiei de go" şi foame rintr#o artă narcotică # de i"da rin aria "ui
Jagner% 4ri!ind mai atent în *uru" meu am descoerit aceeaşi stare de mizerie "a un mare
număr de oameni tineri& o stare ne+ireas#a generează de#a dretu" o a doua% în ;ermania$ în
imeriu $ entru a !orbi fără ec-i!oc$ sînt rea mu"ţi condamnaţi să se decidă rematur$ ca
aoi să lînceească sub o o!ară de care=nu se ot e"ibera%%% Aceştia năzuiesc sre Jagner
ca sre un opiat, > ei se uită astfe" e ei înşişi$ se e"iberează o c"iă%%% Ce sun eu/ cinci pîn(
la )ase ore5
>%
Atunci instinctu" meu sa decis fără cruţare îmotri!a cedării în continuare$ a mersu"ui cu a"ţii$
atoate
uitării
miroriei
se ăreauidentităţi% ,riceace"ei
referabi"e fe" denedemne
!iaţă$ ce"e'uitări
mai nerie"nice condiţii$
de sine "a care boa"a$ sărăcia
a*unsesem$ #
"a înceut
din neştiinţă$ datorită tinereţii, şi de care rămăsesem aoi agăţat din inerţie$ din aşa#numitu"
simţ a" datoriei% Aici mi#a !enit în a*utor$ într#un fe" e care nu%l ot admira îndea*uns$ şi
tocmai "a timu" otri!it$ acea moştenire negativă din artea tată"ui meu # de fat o
redestinare entru o moarte rematură oa"a ma descătu)at cu încetul: ea m#a scutit de
orice rutură$ de orice as !io"ent şi scanda"os% 0u am ierdut bună!oinţa nimănui şi am
cîştigat mu"tă e deasura oa"a mi#a ciat de asemenea dretu" ia o sc-imbare de"ină a
tuturor obiceiuri"or me"e% ea mi#a ermis$ mi#a poruncit uitarea$ mia dăruit constrîngerea de a
sta "iniştit$ de a "ene!i$ de a aşteta şi de a a!ea răbdare%%% Dar aceasta însemna de fat a
gînd"/%%% ,c-ii mei au us caăt întregii !ieţi de şoarece de bib"iotecă numită în germană
fi"o"ogie am fost mîntuit
>B
de carte $ ani de zi"e n#am mai citit nimic # cea mai mare binefacere e care mi#am făcut#o
!reodată/ Ace" eu rimar$ arcă îngroat$ arcă de!enit mut sub constrîngerea ermanentă
de a trebui să ascu"te a"te euri 6căci asta înseamnă de fat a citi/7$ s#a trezit încet$ timid$ cu
îndoia"ă # dar în sfîrşit$ vorbea din nou. 0iciodată n#am trăit atîta bucurie cu mine ca în
!remuri"e de boa"ă$ ce"e mai dureroase a"e !ieţii me"e& este destu" să#ţi arunci oc-ii e Aurora (
sau e Că"ătoru" şi umbra sa entru a înţe"ege ce anume a fost această =reîntoarcere "a
mine'& cea mai îna"tă formă a însănăto)irii însă)i... Ce"e"a"te au fost ur şi sim"u o urmare%
?menesc, prea omenesc, acest monument a" unei autodisci"ine riguroase$ rin care am us
caăt dintr#o dată tuturor înşe"ătorii"or îna"te'$ idea"ismu"ui ($ simţ.minte"or a"ese şi a"tor
feminităţi e care "e tîrîsem duă mine$ a fost scris în rincia" "a 2orrente5 înc-eierea$ forma
definiti!ă a că.tat#o într#o iarnă "a ase"$ în condiţii incomarabi" mai defa!orabi"e decît ce"e
de "a 2orrente Domnu" ;eier @ast, care studia e atunci "a Uni!ersitatea din ase" şi mi#era
foarte ataşat$ are în eseni. cartea e conştiinţă% Eu dictam$ cu cau" "egat şi în dureri$ e" scria$
f.cînd şi corecturi"e # e" era în fond ade!ăratu" scriitor$ în tim ce KU eram doar autor% Cînd
cartea$ în sfîrşit terminată$ mi#a a*uns în mîini #sre marea uimire a unui om gra! bo"na! #$ am
trimis$ rintre a"te"e$ două e)em"are şi "a a3reut-% 4rintr#un miraco" a" "ogicii şi a" întîm".rii
mi#a ar!enit în ace"aşi tim un e)em"ar frumos a" te)tu"ui "ui 4arsifa" cu dedicaţia "ui
Jagner către mine entru scumu" său rieten <riedric- 0ietzsc-e$ 8ic-ard Jagner$
consi"ier ec"esiastic % Această încrucişare a ce"or două cărţi # a fost entru mine ca şi cum aş
fi auzit un sunet de r.u augur% 0u era oare sunetu" a două spade care se încrucişează+%%%
,ricum$ aşa am simţit#o amîndoi& căci amîndoi am tăcut% în acest tim au aărut rime"e
numere a"e "ui a3reut-er ".tter& am înţe"es atunci pentru ce sosise cu risosinţă timu"% De
necrezut/ Jagner de!enise ios%%%
întreaga carte$ dar mai cu seamă un asa* foarte e"oc!ent este o mărturie asura fe"u"ui în
care gîndeam e atunci 6(B@7 desre mine$ cu ce siguranţă îns.imînt.toare îmi ţineam în
mîini menirea şi ceea
>
ce era în ea istorie uni!ersa"ă& numai că eu$ cu !ic"enia mea instincti!ă$ am oco"it şi aici
cu!întu" eu $ în!."uindu#" de astă dată cu stră"ucirea
unei g"orii uni!ersa"e nu e 2c-oen-auer sau Jagner$ ci e unu" dintre rietenii mei%
distinsu" Dr 4au" 8ee # din fericire o ersoană mu"t rea subti"ă ca să%%% Alţii au fost mai uţin
subti"i& i#am recunoscut întotdeauna e cei f.ra seranţă dintre cititorii mei$ de i"dă e
rofesoru" german tiic$ duă fatu" că$ e temeiu" acestui asa*$ au crezut că trebuie să
înţe"eagă întreaga carte dret un îna"t 8eea"ism%%% în fat$ e" conţinea contrazicerea a cinci#
şase fraze a"e rietenu"ui meu& a se citi în acest sens refaţa "a ';enea"ogia mora"ei 4asa*u"
sună astfe"& Care este rinciiu" "a care a a*uns unu" dintre cei mai îndrăzneţi$ cei mai reci
gînditori% autoru" cărţii Desre srcinea sentimente"or mora"e "#itiţi 0ietzsc-e$ rimu"
im$oralist/, e temeiu" ana"ize"or sa"e ătrunzătoare a"e acţiuni"or omeneşti+ 4ersoana mora"ă
nu este mai aroiată de "umea =inte"igibi"ă decit ersoana fizică # deoarece nu e)istă "ume
inte"igibi"ă%%% Această rooziţie$ de!enită dură şi tăioasă sub "o!itura de ciocan a cunoaşterii
istorice 6citiţi& Reevaluarea tuturor valorilor/, !a ser!i oate !reodată$ într#un !iitor oarecare
#(L/ # dret securea care se !a abate "a rădăcina necesităţii metafizice ( a omenirii # dacă
mai mu"t sre fericirea sau sre b"estemu" omenirii$ cine ar şti să o sună + Este însă în orice
caz o rooziţie cu consecinţe imortante rodnică şi îns.imînt.toare în ace"aşi tim$ şi
scrutînd "umea cu acea privire dublă e care o au toate mari"e ade!ăruri%%%
Aurora ;înduri desre mora"ă ca re*udecata
Cu această carte încee camania mea îmotri!a moralei Ea nu emană nici o urmă de miros
de
ai ou"bere&
oarecaredimotri!ă$ se !or0ici
fineţe a nări"or% ercee cu grea%
arti"erie totu" a"te
nici arfumuri$ mu"tinf"uenţa
uşoară& dacă mai "ăcute$
cărţi& cu
estecondiţia să
negati!ă$ mi*"oace"e sa"e nu sînt astfe"$ aceste mi*"oace a căror inf"uenţă urmează ca o
conc"uzie şi nu ca o "o!itură de tun% <atu" că te desarţi de carte cu o rudenţă sfioasă faţă
de tot ceea ce fusese în. atunci sub nume"e de mora"ă obiect de cinstire şi c-iar de
!eneraţie$ nu se
>
Biblioteca J — C!JJ —
af"ă în contradicţie cu fatu" că nicăieri în carte nu aare nici un cu!int negati!$ nici un atac$
nici o răutate # ea stă mai degrabă în soare$ rotundă şi fericită$ asemenea unei !ieţuitoare a
mării care se bucură de soare rintre stînci% De a"tfe" această !ieţuitoare a mării eram eu
însumi5 aroae fiecare frază a cărţii este gîndit.$ strecurată în ace" !ă"măşag de stînci din
aroierea ;eno!ei% unde eram singur şi a!eam taine numai cu marea% Şi astăzi încă$ "a
orice atingere întîm".toare a cărţii$ aroae fiecare frază mi se înfăţişează ca un fir cu care
scot iarăşi din adîncuri cîte ce!a de neuitat&= toată ie"ea îi este înfrigurată de fioru" de"icat a"
amintiri"or% Arta e care o resuune nu este minoră$ este aceea de a fi)a uţin imagini ce
trec aiunecînd
ace"ui tîn.r zeuuşor
grec%şi care
e tăcute$
trăgeac"ie e care
în ţeaă ur "e
şi numesc şoîr"e
sim"u biata di!ine dar
şoîr"iţ.% # nuoricum
cu cruzimea
tot cu ce!a
ascuţit$ cu ana%%% E)istă atît de mu"te aurore care n#au stră"ucit încă (( # această inscriţie
indiană stră*uieşte "a oarta acestei c.rti% Unde caută autoru" ei acea nouă dimineaţă$ ace"
roşu de"icat încă necfescoerit$ cu care încee iarăşi o zi # a-$ un şir întreg$ o întreagă "ume
de zi"e noi + într#o reevaluare a tuturor valorilor, într#o detaşare de toate !a"ori"e mora"e$ într#o
accetare şi încredere în tot ceea ce a fost înă acum interzis$ disreţuit$ b"estemat% Această
carte a încu!iinţării îşi r.sîndeşte "umina$ iubirea$ gingăşia numai asura "ucruri"or re"e$ ea "e
conferă suf"et=$ conştiinţa îmăcată$ dretu" îna"t şi privilegiul e)istenţei% Mora"a nu este
atacată$ ea nu mai este doar "uată în seamă%%% Această carte se înc-eie cu un sau+ ( # este
singura carte care se înc-eie cu un 'sau+ %%%
%
% %( I!îenirea mea de a regăti omenirii o c"iă de suremă întoarcere sre sine% o mare
amiază în care ri!eşte înaoi şi înainte$ în care$ ieşind de sub stăînirea întim".rii şi a
reoţimii% îşi une entru rima oară ca un întreg întrebarea de ce + entru ce + # această
menire decurge în mod necesar din înţe"egerea fatu"ui că omenirea nu urmează de "a sine
drumu" dret$ că nu este cîtuşi de uţin cîrmuit. în c-i di!in$ că rin ce"e mai sacre dintre
instincte"e ei ea a fost condusă în mod ademenitor de instinctu" negării$ a" er!ertirii$ a"
decadenţei 4rob"ema srcinii !a"ori"or mora"e rerezintă entru mine o rob"ema de rim rang
deoarece ea condiţionează !iitoru" omenirii% Cerinţa de a crede că de fat totu" este în mîini"e
ce"e mai bune$ că o carte$ ib"ia% îţi d. asigurarea tota"ă ri!ind înţe"eciunea şi cîrmuirea
di!ină a destinu"ui omenirii$ este% tradusă în sens in!ers$ !oinţa de a nu "ăsa să iasă "a
i!ea"ă ade!ăru" cu ri!ire "a fatu" de"îns$ anume că omenirea s#a af"at înă acum e ce"e
mai rele mîini$ c. a fost gu!ernată de năăstuiţi$ de răzbunători erfizi$ de aşa#zişii sfinţi=$
aceşti ca"omniatori şi îngaritori ai rasei umane% 2emnu" -otărîtor$ din care reiese c. reotu"
6inc"usi! reoţii ascun)i, fi"osofii7 a de!enit st.în în genera" şi nu numai în interioru"= unei
anumite comunităţi re"igioase$ c. mora"a decadenţei$ !oinţa de moarte$ ca mora"ă în sine,
este !a"oarea abso"ută$ cea a ce"ui dezinteresat$ şi duşmănia$ care este artea ce re!ine
retutindeni ce"ui egoist% Cine nu este de acord cu mine asura acestui unct e ace"a î"
socot in!ectat... însă nimeni nu este de acord cu mine%%% Un asemenea contrast a" !a"ori"or nu
"asă fizio"ogu"ui nici o îndoia"ă$ Dacă în interioru" unui organism ce" mai mărunt organ
încetează într#o cit de mică măsură s.#şi imună autoconser!area% în"ocuirea energiei sa"e$ a
egoismu"ui( său$ cu tota"a siguranţă$ atunci întregu" degenerează% <izio"ogu" rec"amă
înlăturarea ărţii degenerate$ tăgăduieşte orice so"idaritate cu ceea ce este degenerat$ fiind
dearte de orice mi"ă entru e"% Dar reotu" voie)te tocmai degenerarea întregu"ui$ a
umanităţii& de aceea e" păstreaă artea ce degenerează # cu acest reţ o stăîueşte%% Ce
sens au ace"e noţiuni mincinoase$ noţiuni"e sa"!atoare a"e mora"ei$ suf"et ($ sirit($ "iber arbitru($
Dumnezeu'$ dacă nu ace"a de a distruge fizio"ogic omenirea +%%% Dacă se abate seriozitatea
de "a autoconser!are$ de "a sorirea energiei truu"ui$ adică de la viaţă, dacă se construieşte
din saturnism un idea" şi din disreţuirea truu"ui mîntuirea suf"etu"ui ($ ce înseamnă aceasta
a"tce!a decît o reţetă entru decadenţă + 4ierderea greutăţii fizice$ rezistenţa faţă de
instincte"e natura"e% într#un cu!înt 'uitarea=de sine' # aceasta s#. numit acum morală... Cu
Aurora( am înceut ce" dintîi "uta cu mora"a disreţu"ui de sine%
Ştiinţa !ese"ă 6'"a ga!a scienza'7
=Aurora= esteoodată
carteş* aînîncu!iinţării$
ce" mai îna"tadînc.$
dar "uminoasă si bine!oitoare% Ace"aşi "ucru este
ga+a sciena: aroae în fiecare fraza
!a"abi" încă grad entru
rofunzimea şi zburdă"nicia se ţin gingaş de mină% Un !ers% care e)rima gratitudinea entru
cea mai= minunată "ună a "ui ianuarie$ e care am tr.it#o #

!
L
(
întreaga carte este un dar # trădează în suficientă măsură adincu" din care ştiinţa a de!enit
aici !oioasă&
Tu% care cu sada de f"ăcări
Mi#ai sart g-eaţa suf"etu"ui$
încît să oată grăbi !i*e"ios
însre marea suremei sa"e seranţe&
întotdeauna mai "uminos şi mai sănătos$
9iber în ne!oia sa cea mai iubitoare #
Astfe" îţi ros"ă!eşte e" minuni"e$
,$ tu ce" mai frumos ianuarie/
Dintre cei care au !ăzut stră"ucind frumuseţea diamantină a rime"or cu!inte rostite de
?arat-ustra "a înc-eierea ce"ei de#a atra cărţi$ cine se oate îndoi asura a ceea ce
înseamnă aici surema seranţă+' 2au cine citeşte fraze"e de granit de "a fine"e cărţii a treia$
rin care rima oară un destin este fi)at în formu"e pentru ve)nicie" Cîntecele prinţului
proscris, născute în cea mai mare arte în2ici"ia$ amintesc în mod e)"icit de noţiunea ga3a
scienza $ caracteristică zonei 4ro!ence$ de acea unitate dintre trubadur$ ca!a"er şi "iber#
cuget.tor$ rin care minunata cu"tură timurie a ro!ensa"i"or se ridică îmotri!a tuturor
cu"turi"or ec-i!oce5 mai a"es u"timu" cînt$ 7an den Mistral, ace" cîntec de dans zburda"nic în
care$ cu ermisiunea dumnea!oastră/ se trece este mora"ă dansînd$ este un desa!îrşit
ro!ensa"ism%
WZ%$ F Aşa gr.it#a ?arat-ustra
, carte entru toţi si entru nimeni
1.
Voi o!esti acum istoria "ui ?arat-ustra% Conceţia fundamenta"ă a oerei$ ideea ve)nicei
reîntoarceri, cea mai îna"tă formu"ă a accetării care oate fi în genere atinsă # datează din
"una august a anu"ui ((& ea a fost aruncată e o foaie de -îrtie cu notaţia& = 9a @LLL
icioare deărtare de oameni şi tim % M#am dus în acea zi "a "acu" 2i"!a"ana


rin ăduri5 m#am orit "îng. o stînc. imensă c"ădită în formă de iramidă$ nu dearte de
2ur"ei% Atunci mi#a !enit acest gînd% Intorcîndu#m. în tim din acea zi cu cîte!a "uni înaoi$
găsesc$ ca semn re!estitor$ o sc-imbare bruscă şi -ot.rîtoare a gustu"ui meu$ în rimu" rînd
în ri!inţa muzicii% 4oate că întregu" ?arat-ustra trebuie considerat sub semnu" muzicii$ fără
îndoia"ă o renaştere a artei de a aui a fost o condiţie rea"abi"ă a acestei oere% într#o mică
"oca"itate ba"neară montană$ aroae de Vicenza$ 8ecoaro$ unde mi#am etrecut rimă!ara
anu"ui (($ am descoerit îmreună cu maestru" şi rietenu" meu 4eter ;ast$ de asemenea
un renăscut($ că asărea 4-oni) a muzicii zbura e "îng. noi cu un ena* mai uşor şi mai
stră"ucitor ca niciodată% Dacă socotesc$ dimotri!ă$ timu" trecut din ziua aceea în. ia
na-terea bruscă şi în condiţii"e ce"e mai na!erosimi"e a oerei% în februarie (: # artea
fina"ă$ aceeaşi din care am citat în pre!aţă cîte!a fraze% am înc-eiat#o c-iar în ceasu" s+înt în
care 8ic-ard Jagtîer murea "a Veneţia # rezu"tă o gestaţie de ( "uni% Acest număr de c-iar
otsrezece "uni ar utea "ăsa să se înţe"eagă$ ce" uţin rintre budişti$ că sînt de fat un
e"efant#feme".% Acestui răstim îi aarţine ga3a scienza care are o sută de indicii a"e
aroierii de ce!a incomarabi"5 aici se regăseşte c-iar înceutu" "ui ?arat-ustra$ în enu"tima
arte a cărţii a atra gînduri"e ce"e mai de seamă a"e "ui ?arat-ustra% Tot în răstimul ace"a
sa născut şi ace" "Imn !ieţii= 6entru cor mi)t şi orc-estră7$ a cărui artitură a aărut acum doi
ani "a E% J% <ritzsc- in 9eizig& un simtom foarte imortant entru starea ace"ui an In care
atosu" încu!iinţării rin e)ce"enţă$ numit de mine atosu" tragic$ m#a stăînit în ce" mai îna"t
grad% E" deoarece
e)"icit$ !a fi cîntatcircu"ă
într#o zi în amintirea mea%
o neînţe"egere Te)tu"
în acest nu#mi
sens& arţine şi insiraţia
e" rerezintă fatu" în mod
sub"iniez surrinzătoare
a unei tinere rusoaice cu care mă îmrietenisem e atunci$ domnişoara 9ou !on Sal(me
Ace"a care !a şti să ătrundă sensu" uitimeior cu!inte a"e oeziei !a înţe"ege entru ce "e#am
dat referinţă şi "e#am admirat& e"e au măreţie% Durerea nu este socotită ca o obiecţie
îmotri!a !ieţii& Dacă nu mai ai de unde să#mi dai fericire$ ei bine / mai ai încă dure#rea#ţi%%%
4oate că şi muzica mea are aici măreţie 6u"tima$ nota în "a a c"arinetu"ui este un do diez% nu
un do% Eroare de tiar7% în iarna ce a urmat am trăit în go"fu" ace"a fermecător şi "iniştit de "a
4aa""o% care se încrustează între C-ia!ari şi dea"uri"e 4orto#<ino% nu dearte de ;eno!a%
2ănătatea mea nu era deosebit de bună& iarna a fost rece şi este măsură de "oioasă$ un
-an mic% aşezat c-iar e ma"u" mării$ astfe" Incit !uietu" !a"uri"or făcea noatea somnu"
imosibi"$ oferea cam în toate ri!inţe"e contrariu" a ceea ce ar fi fost de dorit în ciuda acestui
fat şi aroae ca o do!adă a aserţiunii me"e că tot ceea ce este -ot.rîtor se întîm"ă In ciuda
a ce!a % în iarna aceea şi în aceste con#
diţii nerie"nice s#a născut ?arat-ustra a" meu Dimineaţa urcam co"ina în direcţia sudică$ e
minunata ca"e sre ?oag"i$ trecînd e lîn* ini şi ri!ind întinderea nesfîrşit. a mării5 du.#
amiaza% de cîte ori sănătatea îmi ermitea$ mergeam de#a "ungu" întregu"ui go"f 2anta Mar#
g-erita$ în. duă 4orto#fino% Acest "oc şi acest eisa* s au aroiat şi mai mu"t de Inima mea
datorită dragostei mari e care Ie#o urta îmăratu" <rederic a" trei"ea5 am fost întîm".tor e
aceeaşi coastă în toamna anu"ui (@% cînd e" !izita entru u"tima oară această mică "ume
ierdută a fericirii% 4e aceste două drumuri mi s#a înfăţişat rimu" ?arat-ustra$ înainte de toate
?arat-ustra însuşi$ ca ti& mai bine zis% m-a cople)it...

4entru a înţe"ege acest ti trebuie c"arificată mai întîi remisa "ui fizio"ogică& ea este ceea ce
eu numesc marea sănătate. 0u ştiu să e)"ic noţiunea aceasta mai binre$ mai personal decît
am făcut o într#unui din aragrafe"e fina"e a"e cărţii a cincea din =ga3a scienza'% 0oi$ cei noi%
cei fără nume$ noi cei r.u înţe"eşi # se sune aco"o #$ noi născuţii înainte de !reme ai unui
!iitor încă nedo!edit$ a!em ne!oie entru un ţe" nou şi de un mi*"oc nou$ anume de o sănătate
nouă% mai uternica$ mai rafinată$ mai rezistentă$ mai îndrăzneaţă$ mai !oioasă decît au fost
în. acum toate s.năt.ţi"e% Ce" a" cărui suf"et este însetat de a fi trăit întreaga gamă a
!a"ori"or şi dorinţe"or de în. acum şi de a fi na!igat de a "ungu" tuturor coaste"or acestei
Mediterane= idea"e$ ce" care !roa să cunoască$ din a!entura roriei e)erienţe$ sentimente"e
unui cuceritor şi e)"orator a" idea"u"ui$ în ace"aşi tim a"e unui artist$ sfînt$ "egis"ator$ înţe"et$
sa!ant$ ios% a"e unui singuratic di!in de sti" !ec-i& ace"a are ne!oie în rimu" rînd de un "ucru$
de marea sănătate # una e care nu o ai doar$ ci o si cucereşti fără încetare$ şi trebuie s#o
cucereşti$ entru că o şi ărăseşti mereu$ şi trebuie s#o ărăseşti%% Şi acum$ duă ce am
drumeţit înde"ung în acest fe"$ noi% argonauţii idea"u"ui$ oate mai cura*oşi decît ar fi înţe"et$
adesea naufragiaţi şi ăgubiţi$ dar cum am sus$ mai sănătoşi decît ni sar îngădui$ ericu"os
de sănătoşi$ mereu din nou sănătoşi$ ni se are că dret răs"ată a!em în fata o ţară încă
nedescoerit.$ a"e cărei graniţe nu "e cunoaşte încă nimeni$ o "ume dinco"o de toate t.rîmuri"e
şi ung-ere"e de în. acum a"e idea"u"ui$ o "ume atît de bogată în frumuseţe$ straniu$
îndoie"nic$ însăimîntăt(r şi di!in în#ît curiozitatea noastră= ca şi setea noastră de st.înire
s#a re!ărsat # nimic nu ne mai oate sătura acum/%% Duă asemenea !iziuni şi cu o asemenea
foame imensă în ştiinţă şi în conştiinţă$ cum am utea
>
să ne mu"ţumim cu omul de astăi" 0u e bine% dar este de neocoiit să nu utem ri!i decît cu
o seriozitate greu ăstrată ţe"uri"e şi seranţe"e "or ce"e mai demne$ dacă cum!a "e mai ri!im
în genere%%% Un a"t idea" ne stă în faţă$ un idea" straniu$ seducător$ bogat în rime*dii$ "a care
n#am !rea s. con!ertim e nimeni$ entru că nu recunoaştem nimănui atît de uşor dreptul
asupra sa: idea"u" unui sirit care se *oacă nai!% fără intenţie$ dintr#un rea "in de îm"inire si
utere$ cu tot ceea ce în. acum s#a numit sfînt$ bun$ de neatins$ di!in$ a" unui sirit entru
care bunuri"e sureme duă care ooru" îşi stabi"eşte e buna dretate măsura !a"ori"or ar
însemna atît de mu"t ca rime*dia$ degradarea$ în*osirea sau ce" uţin atît ca odi-na$ orbirea$
uitarea !reme"nică de sine5 idea"u" unei bun.stări şi bună!oinţe omeneşti#suraorneneşti$
care !a ărea destu" de des neomeneasc.=dac.$ de i"dă$ este aşezată a"ături de toată
seriozitatea de e .mînt$ ai.turi de toată so"emnitatea de în. acum în gesturi$ cu!înt$
tona"itate$ ri!ire$ mora"ă şi menire$ dret in!o"untara arodie întruc-iată a acestora # idea"
rin care cu toate acestea oate că marea serioitate abia încee$ ade!ăratu" semn de
întrebare abia se une$ destinu" suf"etu"ui se sc-imbă$ ace"e ceasornicu"ui înaintează$
tragedia începe...
:%
Are cine!a acum$ "a sfîrşitu" seco"u"ui a" Q"Q#"ea$ o idee "imede desre ceea ce oeţii
eoci"or !iguroase numeau inspiraţie" Dacă nu$ am s. !ă sun eu% CW e" ce ăstrează în e" o
rămăşiţă cît de mică de suerstiţie nu !a sti într#ade!ăr s. resingă imresia de a fi doar
încarnare$ doar gias% doar mediu a" unor forţe atotuternice Concetu" de re!e"aţie% în sensu"
c. ce!a de!ine viibil şi de auzit dintr#odat.$ cu o siguranţă şi recizie de nesus$ ce!a care
te răsco"eşte şi te doboară în. în adîncuri% descrie ur şi sim"u starea de fat% 0u auzi$ nu
cauţi5 iei$ fără să te întrebi cine d.& un gînd te "uminează ca un fu"ger$ cu=necesitate în ceea
ce ri!eşte forma$ fără şo!ăire$ # n#am a!ut niciodată de a"es% , încîntare$ a cărei uriaşă
tensiune se descarcă uneori rintr#un torent de "acrimi$ "a care asu" de!ine fără !oie o dată
furtunos$ o dată rărit& o ieşire nedes.!îrşit. din tine cu senzaţia cea mai c"ară a nenumăraţi
fiori de"icaţi ce se re"ungesc în. în tă"i5 o fericire rofundă în care ceea ce este mai
dureros şi mai întunecat nu acţionează ca ce!a ous$ ci dret ce!a determinat$ ro!ocat dret
cu"oare necesară înăuntru" unui asemenea risos de "umină5 un instinct a" raorturi"or ritmice
care se întinde este saţii "argi de forme # "ungimea$ ne!oia unui ritm amplu constituie
aroae măsura entru

uterea insiraţiei$ un fe" de comensaţie$ entru aăsarea şi încordarea acestora%%% Totu" se
etrece în ce" mai îna"t grad in!o"untar$ dar ca într#o furtună a sentimentu"ui "ibertăţii$ a
neatîmării% a uterii$ a di!inităţii%%% Ceea ce e mai uimitor este caracteru" in!o"untar a" imaginii$
a" arabo"ei5 nu mai ştii ce este imagine$ ce este arabo"ă$ totu" ţi se oferă ca e)resia cea
mai aroiată$ cea mai corectă$ cea mai sim"ă% 4are într ade!ăr$ entru a aminti o !orbă a "ui
?arat-ustra% ca şi cum "ucruri"e înse"e s#ar aroia$ oferindu#se arabo"ei 6=aici toate "ucruri"e
!in dezmierd.toare sre !orbirea ta şi te măgu"esc& căci e"e !or să că"ărească e sinarea ta%
Tu că"ăreşti aici e orice arabo"ă sre orice ade!ăr% Aici ţi se desc-id toate cu!inte"e fiinţei şi
toate scrinuri"e !orbe"or5 orice fiinţă !rea să de!ină aici cu!înt$ tot ce de!ine !rea să în!eţe de
"a tine să grăiască7% Aceasta este e)erienţa mea ri!itoare "a insiraţie5 nu mă îndoiesc că ar
trebui să mergem înaoi mi"enii entru a găsi e cine!a care oate să#mi sună este şi a mea
%
>
Cîte!a s.t.m=ni "a rînd am zăcut bo"na! "a ;eno!a A urmat aoi o rimă!ară me"anco"ică "a
8oma unde am suortat !iaţa # n a fost uşor% De fat mă suăra este măsură acest "oc$ ce"
mai necu!iincios din "ume entru autoru" "ui ?arat-ustra$ e care nu#" a"esesem de bună!oie&
am încercat să m. desrind$ # !oiam să a*ung "a A]uiia% ousu" 8omei$ întemeiată datorită
duşmăniei faţă de 8oma$ duă cum şi eu !oi întemeia într#o zi un "oc$ în amintirea unui ateu
si duşman a" bisericii comme ii !aut, a unei rude foarte aroiate$ <riednc- a" doi"ea$ mate"e
îm.rdt a" fami"iei Ko-enstaufen% Dar a fost fata"itatea în toate acestea a trebuit să m.
reîntorc Duă ce ostenisem în căutarea unui % ţinut anticre)tin, am sfîrşit rin a m. mu"ţumi cu
plana 9arberini. Mi o teamă că odată entru a oco"i e cît se oate mirosuri"e ne"ăcute$ am
întrebat c-iar şi "aaRaRzo del uirinale dacă n#au cum!a o camera "iniştită entru un fi"osof%
4e o loggia înă"ţată mu"t deasura amintitei piaa, de e care se !edea toată întinderea
8omei şi se auzea !ontana murmunnd din adîncuri% sa născut ce" mai so"itar cint din cîte au
fost comuse !reodată$ Cîntecul nopţii6 e !remea aceea îmi dădea tot timu" oco" o me"odie
nesus de tristă$ a" cărei refren "#am regăsit în cu!inte"e mort de nemurire%%%' întors în !ara "a
"ocu" sfînt unde m. "uminase rimu" fu"ger a" gîndu"uiF ?arat-ustra$ am dat "a i!ea"ă cartea a
doua a sa% ?ece zi"e rni#au fost c"ea*uns5 în nici unu" din cazuri$ nici entru rima$ nici entru a
treia şi u"tima arte n#am a!ut ne!oie de mai mu"t%
@
In iarna ce a urmat$ sub ceru" a"cionic a" 0işei$ care stră"ucea e a#tunci entru rima data în
!iaţa mea$ "#am dat "a i!ea"a e a" trei"ea ?arat-ustra # şi eram gata% Abia un an$ socotit
entru tot% Mu"te etice ascunse şi înă"ţimi din îmre*urimi"e 0işei sînt entru mine sfinţite rin
c"ie de neuitat5 acea arte -otărîtoare care oarta' tit"u" 'Desre tab"e#!ec-i şi noi (( a fost
conceută în timu" ce"ui mai greu urcuş de "a staţiune în. "a minunate"e cuiburi maure
dintre stînci"e Eza # su"eţea muşc-i"or mei a fost întotdeauna ma)imă$ cînd forţa creatoare
curgea din be"şug% <rupul este entuziasmat& să "ăsăm suf"etu"( în afara *ocu"ui%%% Am fost !ăzut
adesea dansînd5 e !remea aceea uteam umb"a şate$ ot ore rin munţi$ fără urmă de
obosea"ă% Dormeam bine% rîc"eam mu"t # cam de o !igoare şi răbdare erfecte%
%
în afara acestor oeredezece#zi"e$ anii "ui ?arat-ustra şi mai a"es cei duă ?arat-ustra au fost
ani de restrişte fără seamăn% 0emurirea costă scum5 entru ea se moare de mai mu"te ori în
timu"
oeră$ !ieţii% E)istă
o fată$ odatăce!a e care eu
des.!îrşit.$ seî"întoarce
numescneîntîrziat
ranc-iunaîmotri!a
măreţiei& ce"ui
tot ceea
carecea este măreţ$ o
înfătuit#o%
Tocmai fiindcă a înfătuit#o$ e" este acum slab A nu#şi mai suortă fata$ n#o mai ri!eşte în
faţă% A a!ea în urma ta ce!a e care niciodată n#ai a!ut ne!oie s.#" !rei% ce!a de care este
"egat nodu" destinu"ui omenirii # şi e care acum trebuie s.#" orţi tu/%%% Te stri!eşte aroae%%%
8anc-iuna măreţiei/ Mai este si a"tce!a$ îngrozitoarea "inişte e care o auzi în *uru" tău%
2ingurătatea are şate iei& nimic nu trece rin ea% Te aroii de oameni$ sa"uţi rieteni& o
nouă ustietate$ nici o ri!ire nu te mai sa"uta% în ce" mai=bun caz$ un soi de re!o"tă% Am simţit
o asemenea re!o"tă cu intensităţi foarte diferite$ dar aroae de "a oricine îmi era aroiat& se
are că nimic nu *igneşte mai mu"t decît a "ăsa dintr#o dată să se simtă o distantă # naturi"e
nobile care nu ştiu să trăiască fără să !enereze sînt rare Un a" trei"ea "ucru este sensibi"itatea
absurdă a ie"ii "a înţeături"e mici$ un fe" de neutinţă în faţa a tot ce este mărunt% Aceasta mi
se are determinată de risia uriaşa a tuturor forţe"or defensi!e$ risiă ce constituie remisa
oricărei fate creatoare$ oricărei fate ornite din ceea ce este mai roriu$ mai "ăuntric şi mai
rofund în fiinţa noastră% 4rin aceasta micile caacităţi defensi!e sînt înăbuşite5 e"e nu mai
sînt îmrosătate cu energie% îndrăznesc s. mai semna"ez că digestia de!ine mai difici"ă$
mişcarea nu face "ăcere$ c. de!ii rea e)us senzaţii"or de frig$ recum şi neîncrederii #
neîncredere care în numeroase cazuri este
B
doar o eroare etio"ogică% într#o asemenea stare$ am simţit o dată aroierea unei cirezi de
!aci încă înainte de#a o !edea rin=re!enirea unor gînduri mai b"înde$ mai rietenoase#
aceasta urta cu sine că"dură%%%
Această oeră !orbeşte entru ea însăşi 2ă "ăsăm "a o arte oeţii& oate că niciodată n#a
fost creat ce!a dintr#un asemenea risos de forţă% Concetu" meu a" dionisiacu"ui a de!enit
aici fata cea mai îna"tă& asemuit cu ea$ tot restu" oere"or umane are sărăcăcios şi "imitat%
Că un ;oet-e$ un 2-aHeseare n#ar utea să resire nici o c"iă în această atmosferă de
uriaşă atimă şi înă"ţime$ că Dante us "îngă ?arat-ustra este doar un sim"u credincios şi nu
ace"a care abia cieea( ade!ăru"$ un sirit care domne)te asupra lumii, un destin #$ că oeţii
Vede"or sînt reoţi nici măcar !rednici de a dez"ega tă"i"e sanda"e"or unui ?arat-ustra$ toate
acestea sînt uţine şi nu creează nici o idee desre distanţa$ desre singurătatea aurie în
care trăieşte oera aceasta% ?arat-ustra are dretu" etern de a sune& înc-id cercuri în *uru"
meu şi graniţe sfinte& tot mai uţini urcă cu mine e munţi tot mai îna"ţi # construiesc un munte
din înă"ţimi tot mai sfinte ( 2a reunim "ao"a"tă siritu" şi bunătatea tuturor suf"ete"or mari& toate
îmreună n#ar fi în stare să roducă o cu!întare a "ui ?arat-ustra% 2cara e care o urcă şi o
coboară e" este uriaşă5 e" a !ăzut mai dearte$ a !rut mai mu"t$ a putut mai mu"t decît oricine%
Acest sirit ce încu!iinţează mai mu"t decît oricare a"tu"$ contrazice cu fiecare cu!înt a" sau& în
e" toate ooziţii"e se contoesc într#o unitate nouă% <orţe"e ce"e mai îna"te şi mai adînci a"e
naturii omeneşti$ ceea ce este mai du"ce$ mai uşuratic şi mai îns.imînt.tor% toate curg cu
siguranţă nemuritoare dintr#un singur 'iz!orinainte de e" nu se ştia ce însemană înă"ţime şi
adîncime% se ştia ş/ mai uţin ce este ade!ăru"% 0u e)istă nici un moment în această re!e"are
a ade!ăru"ui care să fi fost anticiat$ g-icit de !reunu" dintre cei mai mari% 0u e)istă nici o
înţe"eciune$ nici o cercetare a suf"ete"or% nici o artă a !orbirii înainte de ?arat-ustra5 ceea ce
este mai aroiat$ mai comun !orbesc aici desre "ucruri nemaiauzite% Cugetarea ce !ibrează
de asiune5 e"ocinţa ce a de!enit muzică& fu"gere az!îr"ite sre !iitorimi încă necunoscute%
Cea mai mare utere de simbo"izare care a e)istat în. acum este săracă şi este un *oc e
tîn* această reîntoarcere a "imbii "a firescu" imaginii% Şi cum coboară ?arat-ustra şi sune
fiecăruia ceea ce este mai bine!oitor / Cu ce mîini gingaşe ii aucă şi e ad!ersarii săi%
reoţii$ suferind cu ei% entru ei ( Aici omu"

este deăşit în fiecare c"iă$ noţiunea de suraom de!ine cea mai îna"tă rea"itate # tot ceea ce
a fost considerat în. acum măreţ "a om zace "a o deărtare nesfîrşită sub e"% A"cionismu"$
asu" uşor$ omnirezenţa răutăţii şi trufiei îmreună cu tot ce î" mai caracterizează e
?arat-ustra n#a =fost nici măcar !isat !reodată ca esenţia" entru măreţie% Şi tocmai în
această întindere a saţiu"ui$ în această accesibi"itate entru cei ce sînt ouşi$ ?arat-ustra se
simte dret !orma supremă a tot ce e#istă6 ce" ce ascu"tă cum o defineşte !a renunţa să caute
ce!a ce ar utea s.#i semene%
2uf"etu" care are scara cea mai "ungă şi oate coborî ce" mai adînc$
suf"etu" ce" mai curinzător ce oate a"erga$ rătăci şi -oinări cît mai dearte de e" însuşi%
ce" mai necesar$ care se aruncă cu desfătare în întîm"are$
suf"etu" ce fiinţează ş* vrea să intre în de!enire$ suf"etu" ce are şi !rea să intre în !oinţă şi
dorinţă$
care fuge de sine însuşi$ rinzîndu#se din urmă în cercuri"e co"e mai "argi$
suf"etu" ce" mai înţe"et$ care încura*ează ce" mai fermecător nebunia%
care se iubeşte ce" mai mu"t e sine însuşi% în care toate "ucruri"e îşi au curgerea şi re!enirea$
f"u)u" şi ref"u)u" "or #
0ar aceasta este însă)i noţiunea de 0ion+sos. , a"tă consideraţie conduce "a ace"eaşi
conc"uzii% 4rob"ema si-o"ogică a tiu"ui ?arat-ustra este întrebarea cum de ace"a care sune
nu şi neagă în fate tot ceea ce a fost încu!iinţat în. acum într#o măsură nemaiîntî"nit.%
oate fi cu toate acestea ousu" unui sirit negator5 cum de un sirit care oartă cea mai
mare greutate a destinu"ui$ care oartă o misiune fata"ă$ oate fi totuşi ce" mai uşor şi mai de
dinco"o #?arat-ustra este un dansator5 cum de ace"a care are cea mai uternică$ cea mai
îns.imînt.toare înţe"egere a rea"ităţii$ care a gîndit idei"e ce"e mai rofunde ( nu găseşte
totuşi nici o obiecţie faţă de e)istenţă$ nici c-iar fată de eterna reîntoarcere a acesteia$ # ci
mai curînd un temei mai mu"t sre a fi el însu)i eterna încu!iinţare a tuturor "ucruri"or uriaşa şi
nemărginita încu!iinţare a "ui da şi amin%%% in toate abisuri"e îmi ort încu!iinţarea ce
binecu!întează%%% Dar aceasta este încă o dată conceptul lui 0ion+sos.

1
Ce iimb. !a fo"osi un asemenea sirit cînd !a !orbi doar cu sine Pnsuşi+ 9imba*u" ditirambului.
Eu sînt in!entatoru" ditirambu"ui% Ascu"taţi cum !orbeşte ?arat-ustra cu sine înainte de
răsăritul soarelui 6III$ (7& înainte de mine nici o "imbă n#a ştiut s. e)rime o asemenea fericire
de smara"d$ o asemenea gingăşie dumnezeiască% C-iar şi cea mai adîncă tristeţe a unui
astfe" de Dion3sos de!ine ditiramb5 iau ca e)em"u Cîntecul nopţii, nemuritoarea tînguire de a
fi osîndit s. nu iubeşti$ datorită be"şugu"ui de "umină şi utere & a naturii ta"e so"are%
E noate& acum !orbesc mai tare toate fîntîni"e ţîşnitoare% Şi suf"etu" meu este o fîntînă
ţîşnitoare%
E noate& abia acum se trezesc toate cîntece"e îndrăgostiţi"or% Şi suf"etu" meu este cîntu" unui
îndrăgostit%
In mine să"ăş"uieşte ce!a neoto"it şi de neoto"it$ care !rea s. şi îna"ţe g"asu"% în mine
să"ăş"uieşte o sete de iubire care !orbeşte=ea însăşi în graiu" iubirii%
9umină sînt& o de#aş fi noate/ Dar aceasta este singurătatea mea$ că sînt în!ă"uit de "umină%
,$ de aş fi umbră şi întuneric/ Cum aş !rea s. sug "a sî#nu" "uminii/
Şi e !oi !oiam încă să !ă binecu!întez$ !oi micuţe ste"e stră"ucitoare şi "icurici de#aco"o de
sus/ # şi s. fiu fericit de daru" !ostru de "umină%
Dar eu trăiesc în roria#mi "umină$ absorb din nou f"ăcări"e care izbucnesc din mine%
0u cunosc fericirea ce"ui ce ia5 şi am !isat adesea că a F#[ % fura trebuie sa fie o fericire
mai mare decît a "ua%
2ărăcia mea este ca mîna nu mi se odi-neşte niciodată în a dărui& in!idia mea este că !ăd
oc-i ce#aşteat. şi noţi"e "uminate a"e doru"ui%
,$ nefericire a tuturor ce"or ce dăruiesc/ ,$ întunecare a soare"ui meu/ ,$ dorinţă nestă!i"ită
de iau
Ei a dori/
de "aL$mine&
foamedar
arzătoare în saţietate/
oare "e mai ating suf"etu" + E ( răastie între a "ua şi a da5 şi cea mai
mică răastie !a fi u"tima este care se !a arunca un od%
Din frumuseţea mea se naşte o foame& aş !rea s. fac r.u ce"or e care îi "uminez$ aş !rea s.#
i *efuiesc e cei cărora "e#am dăruit& aşadar sînt f".mînd de răutate%
@L
8etrag mîna cînd o mîn. se#ntinde de*a sre ea& asemenea cascadei care mai ezită în
cădere& aşadar sînt f".mînd de răutate%
, asemenea răzbunare gîndeşte be"şugu" meu$ o asemenea răutate iz!orăşte din
singurătatea mea%
<ericirea mea de a dărui a murit rin dăruite$ !irtutea mea a obosit de rea "inu" ei/
Cine dăruieşte mereu este în erico" dea ierde ruşinea5 cine îmarte mereu are mîna şi
inima bătătorite de atîta îmărţire%
,c-iu" meu nu mai "ăcrimează în faţa ruşinii ce"or care cer5 mina mea a de!enit rea
nesimţit(are entru tiemuru" rnîini"or um"ute%
De unde !enea "acrima oc-i"or mei şi ufu" inimii me"e+ ,% singurătate a tuturor ce"or ce
dăruiesc( ,$ tăcere a tutui or ce"or ce IurnineaR./
Mu"ţi sori se roiesc în saţiu" ustiu& ei !orbesc cu "umina "or către tot ce este întunecat #
entru mine tac%
,$ aceasta este duşmănia "uminii faţă de ceea ce este "uminos& ea îşi urmează căi"e%
0edret cu ceea ce luminea/ă în străfundu" inimii$ rece faţă de sori # aşa se roteşte orice
soare%
2orii îşi urmează căi"e asemenea unui uragan% Ei ascu"tă de !oinţa "or neîndu"ecată$
acoasta este răcea"a "or%
,$ !oi întunecaţii$ !oi nocturnii sînteţi singurii care roduceţi că"dură din ceea ce este "uminoşi
Voi sînteţi singurii care beţi "ate"e şi mîngîierea din ugeru" "uminii/
A-$ g-eaţa mă încon*ura$ mîna Pmi atde din cauza g-eţii/ A-$ este o sete în mine$ care tîn*eşte
duă setea !oastră%
E noate a-$ de ce trebuie să fiu "umină / Şi sete de tenebre/ Şi singurătate/
E noate& acum izbucneşte din mine dorinţa ca un iz!or$ t"n*esc sre cu!înt%
E noate$ acum !orbesc mai tare toate fîntîni"e ţîşnitoare Şi suf"etu" meu este o îîntîn.
ţîşnitoare%
E noate acum se trezesc #înte#ele îndrăgostiţi"or% Şi suf"etu" meu este cîntu" unui
îndrăgostit%
01
%
0iciodată nu s#a scris$ nu s#a simţit$ nu sa suferit astfe"& aşa suferă un zeu% un Dion3sos%
8ăsunsu" "a un asemenea ditiramb a" însingurării sori"or in "umină ar fi *riadna... Dar cine
ştie în afară de mine ce este Ariadna/%%% 4entru toate aceste enigme n#a a!ut încă nimeni în.
acum c-eia$ mă îndoiesc c-iar că cine!a ar fi !ăzut aici !reo enigmă% ?arat-ustra îşi
determină odată cu se!eritate menirea # este şi menirea mea #% ca să nu se oată înşe"a
asura=sensu"ui$ e" încu!iinţează în "a *ustificare$ în. "a mîntuirea c-iar şi a tuturor ce"or
trecute
Umb"u rintre oameni ca rintre fragmente a"e !iitoru"ui& a"e ace"ui !iitor e care î" ri!esc%
Şi aceasta este întreaga mea năzuinţă$ de a reuni într#un întreg tot ce este fragment şi
enigmă şi soartă cum"ită%
Şi cum aş suorta să fiu om% dacă ornu/ n#ar fi şi oet şi dez"egător de enigme şi mîntuitor a"
sorţii +
* mintui cele trecute şi a transforma toate au fost în aşa am !rut să fie / G doar aceasta este
entru mine mîntuire
intr#un a"t "oc% e" determină atît de se!er cît este cu utinţă coea ce oate fi entru e" numai
omu"% G nu un obiect a" dragostei$ ba c-iar a" mi"ei # ?arat-ustra a de!enit stîn şi asura
marelui degust faţă de om5 entru e" omu" este ce!a "isit de formă$ o materie$ o iatră urît.
care are ne!oie de scu"tor
A nu mai !oi$ a nu mai reţui şi a nu mai crea: o% fie#mi această mare obosea"ă ururea
dearte /
Şi în cunoaştere simt numai "ăcerea !oinţei me"e de a 'F G zămis"i şi% de a de!eni şi dacă în
cunoaşterea mea e)istă ne!ino!ăţie$ aceasta se întîm". entru că în ea se afiş voinţa mea
de ămislire.
Această !oinţă m#a ademenit dearte de Dumnezeu şi de el. ce#ar mai fi de creat dacă zeii #
ar fi aici=+
Dar mă tnîn. mereu sre om dorinţa mea arzătoare de creaţie5 aşa cum este mînat ciocanu"
sre iatră%
A-% !oi oameni$ o statuie îmi doarme în iatră$ statuia statui"or/ A-% de ce trebuie să doarmă
în cea mai dură% în cea mai urît. iatră/
Bi acum ciocanul meu se delănţuie în!iorător mpotriva temniţei sae Din iatră sar aşc-ii ce#
mi asa mie/
@

Vreau s#o des.!"rşesc$ căci a !enit "a mine ( umbră% # ce" mai tainic şi mai uşor dintre toate
"ucruri"e a !enit o dată "a mine /
<rumuseţea suraomu"ui a !enit "a mine ca umbră& ce#mi mai asă # de zei/%%%
8e"e! un u"tim unct de !edere& !ersu" sub"iniat îmi oferă ri"e*u"% Dret condiţii entru
înfătuirea unei meniri dionisiace sînt tăria ciocanu"ui$ însă)i bucuria de a distruge.
Imerati!u" fiţi tari'$ cea mai rofundă certitudine c. top creatorii sînt tari, rerezintă ade!ărata
ecete a unei naturi dionisiace%
Dinco"o de bine si de r.u 2reludiu al unei +il(s(+ii a 3iil(rului
1.
2arcina ani"or ce !or urma de acum înainte era indicată atît de strict cît este cu utinţă% Duă
ce artea de încu!iinţare a menirii me"e se înc-eiase$ utma artea de negare$ rin cu!înt şi
!aptă: ree!a"uarea !a"ori"or de în. acum$ războiu" ce" mare$ ro!ocarea unei zi"e a deciziei%
Aici este "uată în seamă şi căutarea înceată a ce"or aroiaţi$ a ace"ora care din tărie mi%ar fi
întins mîna întru distrugere. Inceînd de aici toate scrieri"e me"e sînt cîr"ige cu momea"ă&
oate c. mă rice mai bine ca a"ţii "a escuit+%%% Dacă nu s#a rins nimic$ nu e !ina mea%
ipseau pe)tii...
2.
Această carte 6(@7 este în esenţă o critică a modernităţii, fără a se e)c"ude ştiinţe"e
moderne$ arte"e moderne$ nici c-iar= o"itica moderna$ a"ături=de indicarea unui ti ous$ care
este atît de uţin modern cît este cu utinţă$ a unui ti nobi"$ a unui ti ce încu!iinţează$ în
acest din urmă sens$ cartea este ( şcoai. a genti"omu"ui$ noţiunea fiind "uată într#un mod mai
siritua" şi mai radical decît a fost "uată
@:
!reodată% Trebuie să ai cura* c-iar şi numai entru a#" suorta$ trebuie să nu fi în!ăţat ce
înseamnă frica%%%
contrazicere Toateti$
a acestui "ucruri"e
aroaede ca
care este mîndră
maniere !remea
roaste$ noastră
de =i"dă sîntobiecti!itate$
!estita resimţite ca o
comasiunea entru toţi cei ce suferă'$ simţu" istoric' cu subordonarea sa în faţa gustu"ui
străin$ cu temene"e"e în faţa unor petits !aiîs, = ştiinţificitate.=% Daca ne gîndim că această carte
i#a urmat "ui ?arat-ustra$ se g-iceşte oate şi regimu" dietetic căruia îi datorează naşterea sa
,c-iu" răsfăţat de necesitatea co"eşitoare de a ri!i dearte # ?arat-ustra este mai
ersicace decît ţaru" # este ob"igat aici să curindă cu ascuţime ceea ce se af"ă în imediata
aroiere$ timu"$ şi tot ce ne încon*oară% 2e !a găsi în toate ărţi"e ei$ dar mai a"es în formă$
o aceeaşi ărăsire voită a instincte"or care au făcut osibi"ă naşterea unui ?arat-ustra% 4e
rimu" "an se af"ă rafinamentu"$ în formă$ în intenţie$ în arta tăcerii, iar si-o"ogia este
mînuit. cu o duritate şi cruzime mărturisite$ # cărţii îi "iseşte orice !orbă b"înd.%%% Toate
acestea odi-nesc& dar cine g-iceşte în. "a urmă ce fe" de odi-nă rec"amă o asemenea risiă
de bunătate cum este ?arat-ustra+%%% Vorbind teo"ogic # ascu"taţi$ căci eu !orbesc rar ca
teo"og # Dumnezeu însuşi a fost ace"a care="a căătui zi"ei de muncă sa aşezat ca şare sub
arbore"e cunoaşterii& se odi-nea de fatu" de a fi Dumnezeu%%% <ăcuse totu" rea frumos%%%
Dracu" nu este a"tce!a decît "ene!ea"a "ui Dumnezeu în fiecare a şatea zi%%%
"enealogia moralei O opera polemică
Din unctu" de !edere a" e)rimării$ intenţiei şi artei de a surrinde$ ce"e trei dizertaţii din care
se comune această genea"ogie sînt oate ce"e mai ne"iniştitoare "ucruri care s#au scris
!reodată Duă cum se ştie$ Dion3sos este şi zeu" întunericu"ui De fiecare dată un înceut
menit să însele, rece$ ştiinţific$ c-iar ironic$ în mod intenţionat rim "an$ în mod intenţionat
amăgitor% Tretat mai mu"tă ne"inişte5 fu"gere izo"ate5 ade!ăruri foarte ne"ăcute care se aud
din ce în ce mai tare$ !uind surd din deărtări$ # în. cînd este atins în sfîrşit un femo !eroce,
în care totu" este mînat înainte cu o înfricoşătoare încordare 9a sfîrşit% de fiecare dată în
mi*"ocu" tunete"or abso"ut însimîntt(are, un nou ade!ăr !izibi" rintre norii groşi% Ade!ăru"
primei dizertaţii este si-o"ogia creştinismu"ui$ naşterea creştinismu"ui din siritu" resen#
@>
timentului -i nu, #um se #rede, din "sirit, % ( #(ntrami-#are, (tri&it naturii el, marea ridi#are
îm(tri&a d(minaţiei n(4ilel(r &al(ri. Cea fâ-adoua di/ertaţle redă si5(l(*ia #(n-tiinţei a#easta
nu este. duă #urn se #rede, "&(#ea lui Dumne/eu în (m', 6 #i instin#tul #ru/imii #are se înt(ar#e
îna(i, atun#i #înd nu se mai (ate des#ăr#a sre e7teri(r. Cru/imea este s#(asă ai#i entru
rima dată la lumină #a una dintre temeliile #ele mai &e#5i -i mai *reu de *îndit ale #ulturii. 8
treia di/er%taţie răsunde la între4area asura (ri*inii uterii în+ri#(-ăt(are a idealului as#eti#, a
idealului re(ţil(r, #u t(ate #ă a#esta este Idealul dăunăt(r rin e7#elenţă, &(inţa de a muri, un
ideal al de#adenţei Răsuns nu entru #ă Dumne/eu este a#ti& în satele re(ţil(r, #um se
#rede, #i taute de mieux - entru #ă în a#um era sin*urul ideal, entru #ă nu a&ea #(n#urent.
Că#i (mui &rea mai de*ra4ă neantul de#ît să nu &rea"... în rimul rind lisea un contraideal •
pînâ la Zarathustra. 8rn +(st înţeles Trei studii reliminare 5(trit(are ale unui si5(l(* entru1 (
ree&aluare a tutur(r &al(ril(r. 8#eastă #arte #(nţine rima si5(l(*ie a re(tului.
Amurgu" zei"or Cum se fî"osofeaz. cu ciocanu"
1.
8#eastă s#riere de ni#i 19 de a*ini, &(i(asă -i +unestă #a t(n. un dem(n #are rîde %. (era un(r
atît de uţine /ile îneît nu mă în#umet să le sun numărul, #(nstituie în *enere ( e7#eţie rintre
#ărţi nu e7istă #e&a mai 4(*at în #(nţinut, mai indeendent, mai /*uduit(r : mai răută#i(s. Da#ă
&reţi sa &ă +a#eţi reede ( Ima*ine desre 5ara4a4ura #are d(mnea înainte de mine, în#eeţi #u
a#eastă s#riere. Ceea #e se nume-te '/eu" în titlu este ur -i simlu #eea #e se numea în a#um
ade&ăr. Amurgul eilor ! sus de%a dretul se s+îr-e-te #u &e#5iul ade&ăr...
1
2.
0u e)ista rea"itate$ nici= idea"itate= care să nu fi fost atinsă în această scriere 6atinsa& ce
eufemism rudent/%%%7 0u numai zeii nemuritori$ ci ş" cei mai tineri$ deci ce" ma" s"ăbiţi d%e
!îrst.% Idei"e moderne$ bunăoară% Un !înt uternic bate rintre omi ş" este tot cad fructe
#ade!ăruri% Este aici risia unei toamne rea bogate& te îmiedici în ade!ăruri$ ba c-iar "e mai
şi ca"ci$ zdrobindu#"e G sînt rea mu"te%$ Dar ceea ce oţi aduna în mîin" nu'$ ma" feste ce!a
îndoie"nic$ acestea sînt -ot.rîri% 0umai eu am în mîn. norma entru ade!ăruri$ numai eu pot
să -otărăsc Ca# şi cînd în mine ar fi crescut o a doua con)tiinţă, ca şi cum '!oinţa ar fi arins
în mine o "umină deasura căii oblice$pe care ea gonea înă acum în *os%%% Ca"ea oblică # era
numită drumu" sre 'ade!ăr%%% 2#a sfîrşit cu orice ornire obscură $ tocmai omu" bun ştia ce"
mai uţin drumu" bun%% Şi o sun cu toată seriozitatea$ nimeni nu a ştiut înainte de mine
drumu" ce" bun$ drumu" în sus& abia înceînd cu mine e)istă din nou năde*de$ meniri$ drumuri
de arcurs entru cu"tură # eu sînt voiosul vestitor... Tocmai de aceea sînt şi destin
:%
îndată duă înc-eierea oerei amintite mai sus şi fără a mai ierde nici c-iar o zi$ am atacat
sarcina imensă a reevaluării, cu un sentiment su!eran de mîndrie$ neega"at de nimic$ sigur în
fiecare c"iă de nemurirea mea şi gra!înd semn duă semn$ cu siguranţa unui destin$ în tab"e
de bronz% 4refaţa sa născut "a : setembrie (& ieşind dimineaţa afară$ duă ce o
scrisesem$ m#am întî"nit cu cea mai frumoasă zi e care ,berEngadin mia oferit#o !reodată
#transarentă$ in cu"ori arzătoare$ curinzind toate contraste"e$ toate nuanţe"e dintre g-eaţă şi
sud% Am ărăsit 2i"s#Măria abia "a L setembrie$ fiind orit de inundaţii ş" r.mînînd în. "a
urmă singuru" oasete a" acestui "oc minunat$ căruia recunoştinţa mea !rea săi facă daru"
unui nume nemuritor% Duă o că"ătorie cu erieţii$ c-iar şi cu rime*die de moarte în Corno$
care era inundat şi unde a*unsesem tîrziu în noate$ am sosit în duă amiaza zi"ei de ( "a
Torino$ "ocu" meu veri!icat, reşedinţa mea de acum înainte% M"#am re"uat "ocuinţa e care o
a!usesem şi în rimă!ară$ !ia Car"o A"berto @$ III$ in faţa întinsu"ui a"at Carignano% unde s#a
născut Vittori^ Emanue"e% cu ri!e"iştea sre piaDa Car"o A"berto şi mai dearte sre co"ine%
<ără şo!ăire şi fără a mă "ăsa abătut nici o c"iă$ m#am aucat din nou de "ucru& r.mînea de
terminat doar u"timu" sfert din "ucrare 9a :L setembrie mare !ictorie5
66
ziua a şatea$ "imbare' "eneşă a unui zeu dea "ungu" rîu"ui 4o in aceeaşi z/ am mai scris şi
pre!aţa "a Amurgu" zei"or% corectura co"i"or de tiar a fost recrearea mea în "una setembrie%
0#am trăit niciodată o asemenea toamnă$ nici naş% fi crezut că aşa ce!a ar fi cu utinţă e
.mînt # un C"aude 9orrain îmins "a nosfirşit% fiecare zi de aceeaşi nestă!i"ită erfecţiune%
CuRu" XVsigiUT , rob"emă a muzicanţi"or
4entru o areciere dreată a acestei scrieri trebuie să suferi entru soarta muzicii ca de o
rană desc-isă 4untru ce sufăr atunci cînd sufăr% entru destinu" muzicii+ 4entru că muzicii i s
a răit caracteru" de transfigurare a "umii şi de încu!iinţare$ că a a*uns muzica decadenţei şi
nu mai este f"uieru" "ui Dion3sos% Admiţînd însă că rob"ema muzicii este resimţită ca 
robSom. proprie, ca istoria propriei suferinţe$ atunci scrierea aceasta !a fi găsită "ină de
scruu"e şi este măsură de bfindă% A fi !ese" în astfe" de cazuri$ ersiffindu te şi e tine cu
bunătate
# ridendo dicero severum, unde verurn dicere ar *ustifica orice asrime
# aceasta este însămi umanitatea Cine se îndoieşte de fat că mie$ ca !ec-i arti"erist ce sînt%
îmi stă în utinţă să îndret iese"e me"e de arti"erie grea îmotri!a tui Jagner ! Dar am
ăstrat entru mine tot ce era -ot.rîtor în această ri!inţa F "#am iubit e Jagner 4în. "a
urrn. în siritu" şi# e ca"ea sarcinii me"e stă un Ztac "a adresa unui necunoscut mai distins$
care nu oate fi g-icit uşor de cine!a F o-% mai am de dat în !i"eag a"ţi necunoscuţi% cu totu"
a"ţii decit un Cag"tostro a" muzicii G şi desigur încă mai mu"t un atac asura naţiunii germane$
care de!ine din ce in ce mai inertă şi instinctua" mai săracă$ mereu mai cinstita în "ucruri"e
siritua"e$ care merge înainte cu o oftă de in!idiat$ şi îng-ite$ fără greutăţi de digestie$
şttinţific"tatee$ dragostea creştineasca=% Ia fe" ca şi antisemitismu"$ !oinţa de utere 6de
imeriu 7 ca şi e!ang-e"ia ce"or umi"i%% Această "isă de ărtinire intre contram _ Această
neutra"itate şi dezinteresare buca"ă = Acest simţ da dretate ai ceru"ui gurii germane$ care
acordă tuturor dreturi ega"e$ care găseşte totu" gustos% <ără nici o îndoia"ă că germanii sint
idea"işti Cînd am !izitat
67
u"tima dată ;ermania am găsit gustu/ german str.du"ndu#se să acorde ace"eaşi dreturi lut
Jagner si trometistu"ui de "a 2ăHHingen$ am fost eu însumi martor cînd sa înfiinţat ta 9eiz"g
o asociaţie 9"szt în cinstea maestru"ui Keinric- 2c-iitz$ unu" dintre cei mai autentici şi mai
germani muzicieni$ german în sensu" !ee-i a" cu!întu"ui$ nu sim"u german a" Imeriu"ui$ cu
scou" cu"ti!ării si răsîndirii !ic"enei muzici bisericeşti% <ără nici o îndoia"a$ germanii sint
Idea"işti%%%
%
Dar aici nimic nu mă !a îmiedica să de!in groso"an şi să ie sun germani"or cîte!a ade!ăruri
asre alt!el cine o va !ace" Vorbesc desre imora"itatea "or 'n historicis 0u numai că "a
istoricii germani sa ierdut cu totu" viiunea de ansamblu entru mersu"$ entru !a"ori"e
cu"turii$ şi că sini cu toţii măscărici ai o"iticii 6sau ai bisericii7 această ri!ire de ansamb"u este
proscrisă c-iar de e" înşişi în rimu" rînd trebuie să fii german=$ să fii rasa% abia aoi oţi să
decizi asura tuturor !a"ori"or şi non!a"ori"or in historicis A să "e stabi"eşti% ;erman este un
argument$ ;ermania% ;ermania mai resus de orice este un rinciiu germanicii rerezintă
ordinea mora"ă a "umii' în istorie5 în raort cu impeDium romanum ei sint urtătorii "ibertăţii% în
raort cu seco"u" a" QVIII#"ea$ ei sînt restauratorii mora"ei$ ai imerati!u"ui categoric% E)istă un
mod imeria" german de a scrie istoria$ e)istă mă tem şi un mod antisemit de a o scrie F
e)istă
*udecată de idiotdein curte
o scriere a Istoriei
historicis, şi domnu"ui
o rooziţie !on Treitsc-He
a esteticianu"ui ş!abnuVisc-er$
ia fost ruşine%%% 8ecent
din fericire o a
decedat
făcut oco"u" ziare"or germane ca un ade!ăr "a care orice german trebuie s( subscr ie
8enaşterea ş 8eforma$ numai amîndou. Pmreună constituie un întreg # renaşterea estetică
şi renaşterea siritua"ă % in faţa unor asemenea rooziţii a*ung "a caătu" răbdării şi simt
"ăcerea$ o resimt c-iar ca o datorie$ să "e sun odată germani"or tot ce au de*a e conştiinţă%
<oate marile crime culturale a patru secole le au pe con)tiinţă5 Şi tot mereu din ace"aşi moti!$
din cauza fugii "or interioare în =faţa rea"ităţii$ care este şi fuga de ade!ăr$ din nesinceritatea
de!enită "e ei instincti!ă$ din idea"ism ;ermanii au Ksit Euroa de strîngerea rodu"ui$ de
sensu" u"timei mari eoci$ a eocii 8enaşterii% într#un moment în care aăruse o ordine mai
îna"tă a !a"ori"or$ cind ce"e nobi"e$ care încu!iinţează !iaţa$ care constituie o c-ezăşie a
!iitoru"ui$ a*unseseră !ictorioase e scaunu" ce"or ouse$ a" valorilor decadenţei > p(trunind
pin( în instincte5E/ celor care stăteau acolo F 9ut-er acest că"ugăr funest a restaurat biserica ş"
ceea ce este
6"
de o mie de ori mai r.u$ a restaurat creştinismu"% în momentu" în care !usese învins.
Creştinismu" acesta negare a voinţei de a trăi de!enită re"igiei%%% 9ut-er$ un că"ugăr imosibi"$
care datorită neutinţei sate a atacat biserica şi # dret consecinţă/ a restaurat#o% Cato"icii ar
a!ea toate moti!oie să ce"ebreze 2ărbători"e "ui 9ut-er şi să comună cintece entru 9ut-er%%%
9ut-er # ş" renaşterea mora"ă / 9a dracu cu toată si-o"ogia/ <ără îndoia"ă$ germanii sînt
idea"işti Duă ce$ cu reţu" unei e)traordinare !ite*ii şi deăşiri de sine$ se a*unsese ta un mod
de gîndire onest$ neec-i!oc$ e de"in ştiinţific$ germanii au ştiut s. găsească de două ori căi
ascunse către !ec-iu" Idea"=% îmăcări între ade!ăr şi = idea"% în esenţă formu"e entru dretu"
"a resingerea ştiinţei$ entru dretu" "a minciună 9eibniz şi ant F aceste două iedici
ma)ime e ca"ea Euroei sre "ea"itatea inte"ectua"ă( in fine% cînd e un=ea dintre două
seco"e de decadenţă a de!enit !izibi"ă o !orce ma%eure de geniu şi !oinţă$ destu" de uternică
entru a _ rea din Euroa o unitate o"itica şi economică îndretată sre scou" gu!ernării
mondia"e% germanK cu aie "or războaie de e"iberare au "isit Euroa de sensu"$ de minunea
sensu"ui în e)istenţă care a fost 0ao"eon G şi cu aceasta ei au e conştiinţă tot ce sa
întîm"at mai aoi% tot ceea ce a!em astăzi$ această boa"ă ş* "isa de *udecată otri!nică
cu"turii care e)istă$ naţiona"ismu"$ aceasta nevrose naţionale de care suferă Euroa% aceasta
eternizare a mici"or formaţii stata"e în Euroa$ a o"iticii mici: ei au "isit Euroa însăşi de
sensu" ei$ de raţiune > au adus#o într#o înfundătură% Cunoaşte cine!a în afară de mine b ca"e
de ieşire din această înfundătură+ Este o menire destu" de mare s. legi din nou ooare"e+%%%
:%
Şi "a urma urmei$ de ce să nu#mi e)rim bănuia"a+ ;ermanii !or încerca şi in cazu" meu totu"
entru a naşte un şoarece d"ntr#un destin co"eşitor <ină acum e" sau comromis în "egătura
cu mine şi mă îndoiesc că !or roceda mai bine în !ii"or A-% cît de mu"t îmi doresc s. fiu aici
un r.u rofet/%% încă de e acum cititorii şi auditorii mei fireşti sînt ruşi$ scandina!i şi francezi F
!or fi ei din ce în ce mai mu"ţi+ în Istoria cunoaşterii$ germanii sînt înscrişi doar cu nume
dubioase$ e" au născut întotdeauna numai fa"sificatori de bani In!o"untari 6<ic-te$ 2c-e""ing%
2c-oen-auer% Kege" 2c-"eiermac-er merită acest cu!înt "a fe" de+ bine ca şi ant şi 9eibniz$
toţi sînt sim"i făcători de !ă"uri7 nu !or a!ea niciodată cinstea s. fie socotiţi una cu rimu"
sirit "ea" din istoria siritu"ui cu siritu" în care ade!ăru" c-eamă "a *udecată e fa"sificatorii a
atru
F Socmi"enii 2iritu"
de cu!inte german
2c-ieir # !ă" este
!rei% aeru" meuZ stricat
Marc-er făcător%resir
69
greu în !ecinătatea acestei murdării in psichotogicis are a de!nit Instinct$ e care o trădează
f"ecare cu!înt$ fiecare mină a unui german% ;ermanii n#au trecut niciodată rintr#un seco" a"
QVIMea de asră auto!erificare ca francezii # un 9a 8oc-efoucou"d$ un Descartes sînt de o
suta de ori sueriori germani"or în ceea ce ri!eşte "ea"itatea #% ei n#au a!ut în. astăzi nici un
si-o"og% Dar si-o"ogia este aroae măsura curăţeniei sau necurăţeniei unei etnii%%% Şi dacă
nu eşti nici măcar curat curn să fi atunci rofund+ 9a germani$ aroae ca şi "a femeie$ nu
a*ungi niciodată "a teme"ie$ e" nu o are: asta e tot% Dar rin aceasta e" nu este nici măcar "at
Ceea ce se numeşte în ;ermania =adînc' este tocmai această necurăţenie a instinctu"ui faţă
de tine desre care !orbeam& nu !rei să fii în termeni c"ari cu tine însuţi 0 aş a!ea dretu" sa
roun cu!întu" german5 ca monedă internaţiona"a entru această degradare si-o"ogică+ în
acest moment de i"dă% îmăratu" german numeşte e"iberarea sc"a!i"or din Africa datoria sa
creştinească & rintre noi ceilalţi euroeni acensta ar fi numită sim"u germană%%% Au scris oare
geirnani" c-iar şi numai o singură carte rofundă B 9or "e scaă în. şi noţiunea cSesre ceea
ce
că este rofund
"a curtea într#o
4rusiei carte Am
rofund estecunoscut în!ăţaţi
considerat domnu"care PI considerau
!on Treitsc-He% e antîfrofund$
Şi cînd mă tem
"aud ocaziona"
e 2tend-a" ca si-o"og adînc$ mi s#a întîrn"at să întî"nesc rofesori uni!ersitari germani
care m" au cerut să "e si"abisesc nume"e%%%
ţţ" de ce n#aş merge în. "a caătB îmi "ace să dau cărţi"e e faţă Tine c-iar de ambiţia mea
să fiu considerat drot ce" ce îi disreţuieşte e germani par e#celtonce 0eîncrederea mea
faţă de caracteru" german mi#am e)rimat#o încă de "a !irsta de douăzeci şi şase de ani 6a
treia Ir oortună ag B(7 ;ermanii sint entru mine imosibi"i Dacă încerc să mi imaginez un
ti uman îmotri!a căruia se răz!rătesc toate instincte"e mete% aare întotdeauna un german%
4rimu" "ucru sub care î" cercetez cu "uare eminte e cine!a este daca are în sînge simţu" dis#
tanţei$ dacă !ede retutindeni rang% grad ierar-ia între oameni$ dacă distinge 'rin aceasta
eşti genti"om$ in oricare att caz faci arte fără scăare din categoria generoasă$ a-% atit de
b"a*ină a cana"iei Dar germanii sînt cana"ii F a-% ei sini atît de b"a*ini% Contactu" cu germanii te
în*oseşte germanu" pune pe aceea)i treaptă. Dacă "as "a o arte re"aţii"e me"e cu cîţi!a artişti
în rimu" rînd cu 8ic-srd Jagnor n#am etrecut nici un ceas bun cu germani% Admiţ"nd că
ce* mai adînc sirit
;
a" tuturor mi"enii"or ar aărea rintre germani$ o sa"!atoare oarecare a Caito"iu"ui ar socoti că
suf"etu" ei foarte urît ar fi ce" uţin "a aceeaşi înă"ţime%%% 0u suort tGsa asta cu care eşti
întotdeauna în comanie roastă$ care nare simţ entru nuances > !ai mie/ eu sint o nuance
A% care n#are esprit în icioare şi nici măcar nu oate merge%%% De fat% germanii n#au de "oc
icioare$ ei au doar membre inferioare%% ;ermanii n#au nici cea mai mică idee desre cit sînt
de ordinari$ dar cu"mea *osniciei este că nici măcar nu "e este ruşine de a nu fi nimic a"tce!a
decît germani%%% Ei îşi sun ărerea desre orice$ se consideră e ei înşişi 6dret cei ce decid
mă tem că au decis c-iar şi în ceea ce m. ri!eşte%%% = intreaga mea !iaţă este mărturia de
rigueur entru aceste rooziţii Degeaba caut de=#a "ungui ei o ao!ad. de tact$ de delicatesse
faţă de mine De "a e!rei da% de "a germani niciodată <e"u" meu de a fi m. face ca s. fiu b"înd
şi bine!oitor faţă de oricine F ani dreptul de a nu face diferenţieri& aceasta nu m. îmiedică s.
ţin oc-ii desc-işi
aceasta na ştirbit0u e)ce#= tez
umanitatea meaeînnimeni$
raort ce" mai
cu ei uţin e
I E)istă rietenii "ucruri
cinci#şase mei G şi
dinser cRe fat
carecămi#am
făcut întotdeauna o c-estiune de onoare% 8amîne totuşi ade!ărat c. resimt dret cinism
aroae fiecare ecrisoare e care am rimit#o de#a "ungu" ani"or e)istă mai mu"t cinism=în
bună!oinţa care mi se arată decît în orice ură%%% îi sun fiecăruia dintre rietenii mei în faţă că
n#a considerat niciodată c. merită ostenea"a s. studiee !reuna dintre scrieri"e me"e g-icesc
din ce"e mai mici semne c. nici măcar na ştiu ce curind e"e% Iar în ri!inţa "ui ?arat-ustra$
care dintre rietenii mei ar fi !ăzut în e" mai mu"t decît o îngîmfare neermis. din fericire cu
totu" inofensi!ă+% ?ece ani şi nimeni din ;ermania nu şi#a făcut o datorie de conştiinţă din a#
mi aăra nume"e faţă de tăcerea absurdă sub care era îngroat& un străin$ un danez a fost
rimu" care a a!ut destu"a finţs a instinctu"ui )i cura%, cate a fost indignat de retinşii mei
rieteni%%% în care dintre uni!ersităţi"e germane ar fi osibi"e astăzi cursuri desre fi"osofia mea
aşa cum au fost ţinute în rimă!ara trecută "a Coen-aga de către Dr% ;eorg randes% care
s#a do!edit rin aceasta încă o dată un si-o"og+ Eu însumi n#am suferit niciodată entru
toate acestea$ ceea ce este necesar nu m. răneşte& amor !ati este cea mai "ăuntrică natura a
mea% Aceasta nu înseamnă însă că nu îmi "ace ironia$ c-iar şi ironia istoriei uni!ersa"e Şi
astfe" am trimis
de trăsnet în "ume Cazu"
a 8ee!a"uării$ Jagner'$
care !a roducecucon!u"sii
aro)imati! doi ani.mînt&
întregu"ui înaintegermanii
de nimicitoarea "o!itura
!or trebui s.
se mai înşe"e o dată în ri!inţa mea într#un mod nemuritor şi s. se eterniee: abia mai au
tim entru aceasta/ 2#a reuşit+ De minune$ domnii mei germani/ <e"icitări"e me"e%%
;1
De ce sînl #n destin
1.
îmi #un(s# s(arta. într%( /t de numele meu se &a le*a amintirea desre #e&a ne(4i-nuit, desre
( #ri/ă #um n%a mai e7istat e mînt, desre #ea mai r(+undă ciocnire a$ conştiinţe"or$ desre (
de#i/ie împotria a t(t #eea #e a +(st #re/ut, #erut s+inţit în a#um. Eu nu sînt un (m, sint
dinamită <i #u t(ate acestea r!o am nimi# din #eea ce este r(riu unui întemeiet(r de reli*ie.
Reli*iile s=)re4urile *l(atel(r, eu simt ne&(ia să mă sat e mîini duă contactu" cu (ameni
re"igioşi%%% Nu &reau să +iu urmat de "#redin#i(-i', cred #ă sînt rea răută#i(s entru a #rede #5iar
-) în mine însumi> eu nu &(r4es# ni#i(dată m.ulţlmi%l(r... =i e ( t(arnă #umlita #ă &(i +i de#larat
într%( /i s+înt se &a înţele*e de #e u4li# a#eastă #arte înainte, ea tre4uie sa re&ină e7#ese #u
ri&ire la mine.. Nu &reau să +iu un sfînt, re+er să +iu un măs#ări#i... 2(ate #ă sînt un măs#ări#i...
<l #u t(ate acestea$ sau mai curînd nu cu t(ate a#estea # #ă#i na e7istat înă a#um nimi# mal
min#in(s de#it s+inţii % rin mine !otbeşîe ade&ărul. Dar ade&ărul meu este cumplit# #ă#i în
a#um minciuna sa numit ade&ăr. $eealuarea tuturor alorilor# a#easta este +(rmula mea entru
un a#t de cea mai înaltă autoreftecţio a omenirii$ #are a de&enit rin mine tru -i *eniu. S(arta mea
&rea #a eu să +iu rimul (m cinstit, să mă -tiu în ((/iţie #u min#iunile mileniil(r... Eu am +(st
rimul #are a descoperit ade&ărul rin +atul #ă am simit rimul min#iuna #a min#iună % am
mir(sit%(... ?eniul m(u se a+lă în nările mele... Eu #(ntra/i# #um nu sa #(ntra/is &r+e(d.it -i sint
#u t(ate a#estea #(ntrariul unul sirit #are nea*ă Eu sînt un &estit(r oios #um n%a mai +(st
&reunul, #un(s# meniri atîî de înalte îneît în. acum ne a "isit c-iar şi noţiunea "or5 abia odată
cu mine e)istă din nou năde*de% 4rin toate acestea sînt în mod necesar -i (mul dts"inu"ui
Că#i da#ă ade&ărul intră în lută #u minciuna mi"enii"or se !or r(du#e /*uduiri, (
con!u"sie de uterea #utremurel(r, ( strămutare a !oi"or -i munţil(r, cum ni#i nu sa &isat
!reodată 0oţiunea o"itică disare atunci cu t(tul într%un r@4(i al sirite"or$ toate structuri"e
do ut(r ale !ec-ii societăţi sar în aer G căci ele t(ate se sri*ină e minciuna &(r +i
r4(aie #um n%au mai +(st e mînt. 84ia în#eînd d( la mine &a e7ista e mînt (
politica mare.
;A
%
Vreţi o formu"ă entru un astfe" de destin care devine om" Ea se af"ă In ?'arat-ustra a" meu%
#şi cine !rea să fie un creator în bine şi în r.u% ace"a trebuie să fie mai Intîi un distrugător şi să
nimicească !a"ori%
8ăutatea cea mai mare ţine, aşadar$ de bunătatea cea mai mare& aceasta este însă cea
creatoare%
2înt de dearte ce" mai îngrozitor om care a e)istat în. acum5 aceasta nu e)c"ude fatu" că
!oi fi ce" mai binefăcător dintre oameni% Cunosc "ăcerea de a distruge într#o măsură otri!ită
cu puterea mea de distrugere # în amîndou. ascu"t de natura mea dionisiacă ce nu ştie să
desartă facerea r.u"ui de încu!iinţare% 2înt rimu" imoralist: rin aceasta sînt distrugătoru"
par e#cellence.
0#am fost întrebat$ şi ar fi trebuit să fiu întrebat$ ce înţeles are în gura mea$ în gura rimu"ui
imora"ist% nume"e Zarathustra: căci ceea ce determină formidabi"a unicitate în istorie a ace"ui
ersan şieste
bine"ui tocmai
r.u"ui contrariu"
ade!ărata imora"ismu"ui%
roată in angrena*u"?arat-ustra a fost ce" dinţiiîncare
"ucruri"or% Transunerea a !ăzuta în
metafizică "uta
mora"ei
ca +(rţă, cauză$ sco în sine% este oera sa Dar de fat această întrebare=ar fi de*a şi
răsunsu" ?arat-ustra a creat această eroare fata"ă$ mora"a în consecinţa trebuie să fie şi
rimu" care o recunoa)te ca eroare% 0u numai entru că aici are o e)erienţă mai înde"ungată
şi mai mare decît oricare a"t gînditor # întreaga istorie este contestarea e)erimenta"ă a
rinciiu"ui aşa#numitei ordini mora"e uni!ersa"e & "ucru" ce" mai însemnat este că ?arat-ustra
e mai sincer decît oricare a"t gînditor% în!ăţătura "ui$ şi numai ea% conţine sinceritatea dret
cea mai îna"tă !irtute # adică dret ousu" la)ităţii idea"istu"ui care o rue "a fuga în faţa
rea"ităţii5 ?arat-ustra are mai mu"tă cutezanţă în sine decît toţi gînditorii "ao"a"tă% A sune
ade!ăru" şi a frage bine cu arcul, aceasta este !irtutea ersană% 2int oare înţe"es+%%%
Autode.şitea mora"ei rin sinceritate$
B:
autode.şirea mora"istu"ui rin ousu" său # rin mine # aceasta înseamnă în gura mea
nume"e ?arat-ustra%
>%
Cu!intu" meu imora"ist înc-ide în sine în esenţă două negaţii% Eu neg e de o arte ace" ti de
om care a fost socotit în. acum dret ce" mai îna"t$ e cei buni, binevoitori, bine!ăcători6 neg
e de a"tă arte un anume fe" de mora"ă care$ ca mora"ă în sine% s#a bucurat de !a"iditate Şi
dominaţie$ mora"a decadenţei$ mai c"ar sus$ mora"a creştină% Ar fi îngăduit sa socotim cea
de#a doua contradicţie dret cea -otărîtoare$ deoarece suraestimrea bunătăţii şi a
bună!oinţei$ !ăzută în mare$ îmi aare de*a dret consecinţă a decadenţei$ dret un simtom
a" s"ăbiciunii$ incomatibi" cu o=!iaţă care urcă şi încu!iinţează& în încu!iinţare negarea şi
distrugerea sint condiţii% Mă= oresc deocamdată "a si-o"ogia omu"ui bun% 4entru a arecia
ce !a"oare are un ti uman trebuie să socotim cît costă întreţinerea "ui$ trebuie să#i cunoaştem
condiţii"e de e)istenţă% Condiţia de=e)istenţă a ce"or buni este minciuna a"tfe" sus% voinţa de
a nu vedea cu orice reţ cum este a"cătuită de fat rea"itatea$ şi anume nu aşa încît să
stîmeasc. în orice c"iă instincte bine!oitoare şi încă şi mai uţin astfe" încît să îngăduie
oricînd inter!enţia unor mîini mioae şi b"a*ine% A considera !itregii"e de orice fe" dret o
întîminare$ dret ce!a ce trebuie înlăturat, înseamnă niaiserie par e#cellence şi$ ri!it "a
scară mare$ o ade!ărată nenorocire în urmări"e sa"e$ rostia ca destin # aroae "a fe" de
rostesc ca şi !oinţa de a1surima !remea rea # din mi"ă$ de i"dă$ fată de oamenii săraci%%% în
marea economie a întregu"ui$ ărţi"e îns.imînt.toare a"e rea"ităţii &m sentimente% în dorinţe%
în !oinţa
formă =de utere7
a micii sînt mai necesare%
fericiri aşa#numita bunătateîntr#o măsură
& trebuie să fiicede#a
nu oate
dretu"fi socotită$
îngăduitor=decît acea
entru a#i
acorda ce"ei din urmă un "oc în genere$ deoarece condiţia ei este minţirea instincte"or% Voi
a!ea un ri"e* deosebit de a roba urmări"e îngrozitoare e care Ie#a a!ut în întreaga istorie
asura mu"ţimi"or otimismu"$ această creaţie a homines optimi. ?arat-ustra$ rimu" care a
Pnţe"es că otimistu" este "a fe" de decadent ca şi esimistu" şi oate mai dăunător$ sune&
oamenii buni nu spun niciodată adevărul. Cei buni v-au învăţat despre ţărmuri )i certitudini
!alse6 v-ati născut )i adăpostit în minciunile celor %uni. <otul este minţit )i trunchiat pîn( în
temelii de către cei buni. Din fericire "umea nu este c"ădită e instincte$ entru ca doar
anima"e"e b"a*ine de turmă s.#şi găsească aici fericirea "or îngustă5 a cere ca totu" să de!ină
om bun $ anima" de turmă$ cu oc-i a"baştri$ bine!oitor$ suf"et frumos # sau
B>
%
a"truist$ cum doreşte domnu" Kerbert 2encer$ ar însemna să i se răească e)istenţei
carcateru" ei înă"ţător$ ar însemna castrarea omenirii şi coborîrea ei "a ni!e"u" unei biete
c-inezării% Bi aceasta este ceea ce s-a încercat5 <ocmai aceasta a !ost numită morală5... In
acest sens% ?arat-ustra îi numeşte e cei buni cînd u"timii dintre oameni'$ cînd înceutu"
sfîrşitu"ui'$ înainte de toate e"=îi consideră cea mai dăunătoare specie de oameni, entru c. îşi
imun e)istenţa atît e socotea"a adevărului cît şi e socotea"a viitorului.
Cei buni # aceia nu ot crea, aceia sint întotdeauna înceutu" sfîrşitu"ui #
ei î" răstignesc e ce" ce scrie noi !a"ori e tab"e noi, sacrifică entru ei !iitoru"$ crucifică
!iitoru" tuturor oameni"or/ Cei buni # au fost întotdeauna înceutu" sfîrşitu"ui%%% Şi oricîte
agube ar utea aduce cei ce !orbesc de r.u "umea$ paguba adusă de cei buni este paguba
cea mai dăunătoare.
%
?arat-ustra% rimu" si-o"og a" ce"or buni$ este # rin urmare #rietenu" ce"or răi% Dacă un om
a" decadenţei a fost ridicat "a ce" mai îna"t rang$ aceasta nu s#a utut întîm"a decît în dauna
seciei ouse$ a seciei omu"ui tare care are conştiinţa !ieţii% Dacă anima"u" de turmă
stră"uceşte în "umina ce"ei mai ure !irtuţi$ atunci omu" de e)ceţie trebuie degradat$
identificat cu r.u"% Daca minciuna îşi re!endică cu orice reţ cu!întu" ade!ăr entru fe"u" ei de
a !edea$ atunci ce" cu ade!ărat sincer !a trebui regăsit sub nume"e ce"e mai re"e% ?arat-ustra
nu "asă nici o îndoia"ă în această ri!inţă& e" sune c. tocmai recunoaşterea ce"or buni$ a
ce"or mai buni a fost ceea ce i#a insuf"at groaza faţa de om5 din această reu"sie i#au crescut
arii"e entru a "uti sre=!iitoruri îndeărtate'% E" nu ascunde c. tiu" său de om% un ti re"ati!
surauman$ este surauman tocmai în raort cu cei buni, c. cei buni şi dreţi i#ar numi e
suraomu" său dia!o"%%%
Voi oameni sueriori$ e care i#a întî"nit oc-iu" meu% iată care este îndoia"a mea desre !oi şi
rîsu" meu tainic& g-icesc c. "#aţi numi e suraomu" meu # dia!o"/
Atît de străini sînteti măreţiei cu suf"etu" !ostru încît suraomu" !i s#ar ărea înspăim(ntător în
bunătatea "ui%%%
B
De aici şi nu din a"tă arte trebuie ornit entru a înţe"ege ce !rea ?arat-ustra& această
secie de oameni e care o gîndeşte e"$ gîndeşte rea"itatea a)a cum este: e suficient de
uternică entru aceasta # nu este înstrăinată$ îndeărtată de rea"itate$ este însăa rea"itatea$
ea
aveaoartă
abia în sine toate ace"e trăsături îns.imînt.toare şi îndoie"nice rin care omul poate
măreţie...
@
Dar cu!întu" imoralist mi "#am a"es ca simbo"$ ca semn distincti! şi într#un a"t sens5 sînt mîndru
să ort acest nume care m. oune întregii omeniri% încă nimeni n#a simţit mora"a cre)tină ca
fiind mai pre%os de e"& entru aceasta ar fi fost ne!oie de o înă"ţime$ de o ersecti!ă$ de o
rofunzime şi abisa"itate si-o"ogică nemaiîntî"nite înă astăzi% Mora"a creştină a fost în.
acum o Circe a tuturor gînditori"or # toţi se af"au în s"u*ba ei Cine a ătruns înaintea mea în
eşteri"e de unde se ridică suf"area otră!ită a acestui soi de idea" # ponegrirea lumii " Cine a
îndrăznit c-iar şi numai să bănuiască fatu" că e"e sînt eşteri+ Care dintre fi"osofi a fost
înaintea mea si-o"og şiRiu mai curînd ousu" acestuia$ un şar"atan suerior$ un idea"ist+
înainte de mine si-o"ogia nici n#a e)istat% A fi aici rimu" oate fi un b"estem$ dar este oricum
un destin& căci )i cel ce dispreţuie)te poate !i primul... 4rime*dia care mă aşte este scîrba
faţă de om%%%
B$
Am fost oare înţe"es+ Ceea ce m. de"imitează$ ceea ce m. scoate din rînduri şi m. oune
restu"ui omenirii este de a fi descoperit mora"a creştinăW De aceea a!eam ne!oie de un cu!înt
care s. curindă sensu" unei ro!ocări faţa de oricine A nu fi desc-is oc-ii mai curînd în
aceasta ri!inţa îmi are a fi cea mai mare murdărie e care omenirea o are e conştiinţă$
autoînşe"area de!enită instinct$ !oinţa rinciia"a de a nu !edea nici un fat$ nici o cauza"itate$
nici o rea"itate$ înşe"ăciune in ps+chologicis înă "a crima% ,rbirea faţa de creştinism este
crima par e#cellence - crima împotriva vieţii... Mi"enii"e$ ooare"e$ rimii şi u"timii$ fi"osofii şi
femei"e b.trîne # cu e)ceţia a cinci#şase momente a"e istoriei$ eu ca a" şate"ea # sub acest
asect sînt cu toţii o a. şi un ămînt% Creştinu" a fost în. acum însăşi fiinţa mora"ă=$ o
curiozitate fără seamăn # şi% ca fiinţă mora"ă % mai absurd$ mai mincinos$ mai !anitos$ mai
uşuratic$ mai=d.un.tor sieşi decît ar fi utut !isa şi ce" mai
mare disreţuitor a" umanităţii% Mora"a creştină # cea mai rea formă a !oinţei de minciună
ade!ărata Circe a omenirii5 ceea ce a stricat-o. în faţa acestei ri!e"işti nu eroarea ca eroare
este cea care m. îngrozeşte% nici "isa mi"enară de bună!oinţă($ de disci"ină$ de cu!iinţă$
de îndrăznea"ă în ce"e a"e siritu"ui$ ce se trădează rin izbînda s.& este "isa firescu"ui$ este
fatu" cu ade!ărat însăimînt.tor că însuşi ar-ti-!irescul s#a bucurat ca mora"ă de ce"e mai
mari onoruri$ iar ca "ege% ca imerati! categoric$ a rămas agăţat deasura omenirii/%%$ A te
înşe"a în asemenea măsură$ nu de unu" singur$ nu ca oor$ ci ca omenire/%%% C. s#a în!ăţat
disreţuirea instincte"or rimordia"e a"e !ieţii& c. s#a născocit un suf"et $ un sirit' entru a
dăuna truu"ui& c. se roo!.duieşte a !edea ce!a imur în remisa !ieţii$ în se)ua"itate5 c.
se caută rinciiu" r.u"ui în cea mai rofundă necesitate de creştere% în cea mai strictă iubire
de sine 6c-iar şi noţiunea este defăimătoare75 c. in!ers$ se !ede în semne"e tiice a"e
decăderii şi în contrazicerea instinctu"ui$ în dezinteresare'$ în ierderea greutăţii$ în
deersona"izare şi în iubirea aroae"ui= 6atima aroae"ui /7 !a"oarea suerioară$ ce sun
eu+ valoarea în sine... Cum + 2. fie oare omenirea însăşi în decadenţă+ A fost ea
întotdeauna+ Ceea ce e sigur este c. nu i s au roo!ăduit dret !a"ori sureme decît !a"ori
a"e decadenţei% Mora"a uitării de sine este mora"a dec"inu"ui par e#cellence, este
transunerea fatu"ui mă sfîrşesc' în imerati!u" trebuie s. !ă sfîrşiţi cu toţii' # şi nu numai n
imerati!/%%% Această singură mora"a care a rost roo!ăduită în. acum% mora"a uitării de
sine% trădează !oinţa de a muri$ neagă !iaţa în ce"e mai adinei teme"ii% Aici ar rămîne
desc-isă osibi"itatea ca nu omenirea s. fie în degenerescentă$ ci numai acea secie umană
arazitară$ a preoţilor, care s#a ridicat în mod mincinos rin mora"ă în. "a rangu" ce"or cei
dictează !a"ori"e # care a g-icit în mora"a creştină mi*"ocu" de a a*unge "a utere%%% Şi de fat
ărerea mea este aceasta& în!ăţătorii$ conducătorii omenirii$ teo"ogi cu toţii$ au fost şi
decadenţi cu toţii& de aici ree!a"uarea tuturor !a"ori"or în !a"ori !ră*maşe !ieţii$ cRe aici
mora"a%%% 0e!iniţia moralei: mora"a G idiosincrazia decadenţi"or$ cu intenţia ascunsă $de a se
răbuna pe viaţă - )i aceasta cu succes% 4un reţ e această definiţie%
Am fost oare înţe"es+ 0#am sus nici un cu!înt e care s. nu#" fi sus de*a acum cinci ani rin
gura "ui ?arat-ustra Descoerirea mora"ei creştine este un e!eniment fără seamăn$ o
ade!ărată catastrofă Cine face "umină în *uru" ei este o !orce ma%eure. un destin # e" rue
istoria omenirii in două bucăţi 2e trăieşte înainte de ei% se
B@
BB
trăieşte după el%%% Ful*erul ade&ărului a l(&it t(#mai ceea #e stătea in
acum mai sus& cine înţe"ege ce anume a fost distrus aici$ să !adă dacă mai are ce!a în mîini%
(

Tot
mai ceea
erfidă$ cea nur.
ce s#a $it în. acum
mai subterană ade!ăr
formă a fost recunoscut
a minciunii& dret
sfîntu" rete)t decea mai omenirea
'a face dăunătoare$
maicea
bun.&$ ca !ic"enie de a stoarce !iaţa însăşi$ de a o sărăci de sînge% Mora"a ca vampirism... Ce"
care descoeră mora"a a descoerit în ace"aşi tim şi non!a"oarea tuturor !a"ori"or în care se
crede sau s#a crezut& e" nu mai !ede nimic !enerabi" în ce"e mai !enerate tiuri umane$ în
ce"e ce se dec"ară e"e înse"e sfinte$ e" !ede doar cea mai funestă secie de monştri$ funestă
pentru c( !ascinau... 0oţiunea de Dumnezeu( născocită ca noţiune contrarie !ieţii # în ea se
uneşte într#un întreg îns.imînt.tor tot ceea ce este ăgubitor$ otră!itor$ defăimător$ întreaga
duşmănie de moarte faţă de !iaţă/ 0oţiunea "ume de dinco"o(%
"umea ade&ărată", născocită entru a de!a"oriza singura "ume ce e)istă # entru a nu mai
ăstra nici un ţel$ nici o sarcină entru rea"itatea noastră ămîntească/ 0oţiunea suf"et$
sirit% înă "a urmă c-iar şi
suf"et nemuritor($ născocită entru a disreţui truu"$ entru a#" face bo"na! # sfînt #$ entru a
oune tuturor "ucruri"or ce merită să fie "uate în serios în &iaţa, rob"eme"e de -rană$ "ocuinţă$
dietă siritua"a$ tratarea bo"na!i"or$ igienă$ c"imă$ o neăsare îns.imînt.toare/ în "ocu"
sănătăţii$ = mîntuirea suf"etu"ui' # !reau să sun o !olie circulaire între con!u"sii"e enitenţei şi
isteria mîntuirii/ 0oţiunea de =ăcat născocită îmreună cu instrumentu" de tortură care ţine de
ea$ noţiunea de "iber arbitru $ entru a rătăci instincte"e$ entru a face din neîncrederea faţă
de instincte o a doua natură/ A face în genere din noţiunea de uitare de sine % de = negare de
sine'$ ade!ăratu" semn distincti! a" decadenţei$ din ademenirea de către ceea ce este
dăunător$ din neputinţa de a#ţi mai găsi roriu" fo"os$ din distrugerea de sine$ însemne a"e
!a"orii$ a"e
datoriei a"e sfinţeniei$ a"e di!inu"ui( în om/ în sfîrşit # ceea ce este mai însăim.ntător # a "ua
rin noţiunea om bun= arte tuturor ce"or s"abi$ bo"na!i$ rataţi$ ce"or ce suferă de ei înşişi$
tuturor celor care trebuie s( piară # a sta în ca"ea "egii selecţiei, a face un idea" din
îmotri!irea faţă de ce" mîndru şi izbutit$ îmotri!a ce"ui care încu!iinţează% îmotri!a omu"ui
sigur =de !iitor$ care este c-ezăşia !iitoru"ui # acesta înseamnă de acum cel r(u.. Şi toate
acestea au fost socotite dret morală5 Hcrase l$in!(me5
CU48I02
4refaţă
De ce sînt atît de înţe"et De ce sînt atît de deştet De ce scriu cărţi atît de bune
0aşterea tragediei
Inoortune"e
,menesc$ rea omenesc
Aurora
9a ga3a scienza
Aşa grăit#a ?arat-ustra
Dinco"o de bine şi de ru
;enea"ogia mora"ei
Amurgu" zei"or
Cazu" VVagner De ce sînt un destin
:B
(B :L
>( > > (
@:
@
@B B
Am fost oare înţe"es+ 0ion+sos împotriva celui răstignit..
B