UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA DE EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT

NEUROLOGIE

PAREZĂ PERIFERICĂ DE PLEX BRAHIAL

NUMELE PINTEA
PRENUMELE ADELINA-CLAUDIA
SPECIALIZAREA KAAL
AN 2
FORMA DE ÎNVĂŢĂMÂNT ZI
LOCALITATEA CLUJ-NAPOCA

~ 2019 ~
 Plexul brahial este o formatiune nervoasa, alcatuiă din fibrele nervoase ale radacinilor de la
C5 la T1, la care se adauga un contingent de fibre care vin, pe de o parte de la radacina C4 si, pe de
alta parte, de la radacina T2. Din ramurile C5 si C6 ia nastere trunchiul superior al plexului, din C7
ia nastere trunchiul mijlociu, iar din C8 si T1 ia nastere trunchiul inferior. Trunchiurile se unesc la
nivelul si in grosimea muschilor scaleni. Din fiecare trunchi va lua naștere o rădăcină anterioară și
una posterioara. Aceste radacini se dezvolta la nivelul fosei supraclaviculare. Din aceste radacini, de
la nivelul fiecarui trunchi, se formeaza fasciculele: lateral, median si posterior. Din fasciculele
lateral si median va lua nastere nervul median, iar din fasciculul posterior va lua nastere nervul
radial. In general, paraliziile de plex brahial recunosc 2 mecanisme principale de aparitie: a.
tractiune, prin care plexul sufera un proces de elongatie (intindere) si, in acest caz, mecanismul
intereseaza plexul, fie la nivel extraspinal, deci in exteriorul canalului vertebral, fie la nivel
intraspinal; b. compresie; mai exact exista: compresii postraumatice, prin hematom , de exemplu,
fie compresii exercitate de tumori, procese inflamatorii sau diverse anomalii de structura (de
exemplu, la nivelul claviculei sau la nivelul primelor
Principalele tipuri de paralizii ale plexului brahial
a. tipul superior sau paralizia de plex brahial de tip superior DUCHENE-ERB –
afecteaza radacinile C5 si C6, putand sau nu sa intereseza partial si C4; muschii afectati,
caror contractie este compromisa total, sunt: m. deltoid, m. biceps brahial, m. brahial
anterior, m. brahioradial (lungul supinator); pot fi partial afectati muschii: m.
supraspinos, m. subspinos, m. marele dintat, m. marele dorsal, m. romboizi, m.
subscapular; pot sau nu sa fie implicati partial muschii: m. pectorali, m. triceps
brahial. Sunt abolite, deci nu se pot produce urmatoarele miscari: abductia bratului,
flexia antebratului. Din punct de vedere chimic, apare atrofia deltoidului care determina
asa-numitul “umar in epolet”. Ca reflexe osteotendinoase, reflexele stilomedial si
bicipital se pierd, deci nu exista. Apar tulburari de sensibilitate minore, dar exista mai
ales la nivelul umarului. De regula, nu exista tulburari vasotrofice, adica culoarea,
supletea si elasticitatea tegumentara la nivelul suprafetelor membrului superior se pastreaza
si, ca si caracteristica a acestui tip de paralizie: mana este libera.

b. tipul mijlociu sau paralizia de plex brahial de tip mijlociu – afecteaza radacina C7;
in general, se intalneste rar singura; de regula, exista fenomene mixte, de exemplu: tipul
superior si mijlociu sauu tipul inferior si mijlociu. Atingerea lui C7 afecteaza muschii: m.
triceps brahial, m. patrat pronator, m. rotund pronator, m. extensori lungi ai mainii
antebratului, pronatia, extensia mainii si a degetelor. Tulburarile de sensibilitate
intereseaza antebratul si degetele de la II la IV, deci mai putin degetele extreme: policele si
auricularul.
c. tipul inferior sau paralizia de plex brahial de tip inferior DEJERINE-KLUMPKE
– afecteaza radacinile C8-T1, eventual contingentul din T2 care poate sa participe la
componenta plexului. Aceasta paralizie apare mai rar si afecteaza muschii: m. flexorii
degetelor, uneori m. flexorii mainii, adica: m. interososi, m. eminentei tenare, m.
eminentei hipotenare, m. lumbricali. Sunt afectate miscarile de: flexie, opozitie, abductie,
adductie - toate miscarile sunt la nivelul mainii, deci toate aceste miscari sunt imposibile;
apare “ mana de maimuta “; suferinta se regaseste in afectarea partiala a nervului cubital,
deci a teritoriului corespunzator nervului cubital, precum si a celui median. Apar tulburari
de sensibilitate in teritoriul nervului cubital si apare sindromul CLAUDE-BERNARDHORNER,
sindrom care reprezinta triada mioza-enoftalmie-ptoza palpebrala ( mioza =
micsorarea orificiului pupilar; mitriaza = largirea orificiului pupilar; enoftalmie = ochi
adanciti in orbita; ptoza palpebrala = coborarea pleoapei superioare).Acest sindrom apare,
de obicei, in suferinte la nivelul apexului pulmonar, deci la nivelul varfului plamanului,
varf care intra in relatie directa cu ramurile inferioare ale plexului; de exemplu, la aceste
nivel, se poate dezvolta un cancer pulmonar.
d. paralizia totala de plex brahial – in care sunt afectate toate grupele musculare ale
membrului superior; in aceasta forma totala, se produce o atrofie rapida la toate nivelele
musculare; se produc tulburari de sensibilitate extinse, mai ales la nivelul distal, deci
periferic al membrului superior, deci intereseaza mai ales mana. Din pacate, aceste
tulburari sunt uneori mai importante decat tulburarile motorii si poate sa apara sindromul
CLAUDE-BERNARD-HORNER . Reflexele osteotendinoase sunt abolite la toate
nivelele si se produc tulburari grave vasculotrofice: membrul in totalitate isi schimba
culoarea si devine mai rece; tegumentele sunt mai uscate, fanerele (adica parul si unghiile)
isi pierd calitatile.
Recuperarea paraliziilor de plex brahial
Recuperarea paraliziilor de plex brahial reprezinta un domeniu dificil
pentru orice kinetoterapeut si trebuie sa se tina cont de cateva caracterisitici:
- tonusul muscular se pastreaza destul de mult timp, ceea ce permite instituirea
tratamentului;
- primele semne de regenerare nervoasa apar la cazurile de gravitate medie; dupa
primele 2-3 saptamani, se constata ca regenerarea nervoasa poate fi mai rapida, cu cat
leziunea plexului este mai periferica;
- recuperarea fortei musculare se face intotdeauna de la proximal catre distal, adica de
la
radacina membrului catre periferie;
- durata reinervarii, in cazul unei paralizii posttraumatice, poate varia intre 6-15 luni; este
foarte important de urmarit aparitia semnului TINEL si anume: daca la percutia unui nerv
apare senzatia de durere si daca aceasta durere coboara spre periferie, putem fi siguri ca incepe
procesul de reinervare; daca aceasta senzatie nu are tendinta sa coboare, ne aflam in
fata unui caz cu prognostic grav; exista riscul sa nu se mai produca reinervarea niciodata;
- de regula, revenirea este mai intai motorie, deci se recastiga capacitatea de contractie
a
muschiului, apoi revine sensibilitatea si ordinea revenirii este urmatoarea: se recastiga
mai intai sensibilitatea dureroasa, apoi cea termica (mai intai cea la rece, si apoi cea la
cald), si in final, sensibilitatea tactila;
Tipul de recuperare depinde de tipul de leziune nervoasa:
neuropraxia,
axonotmesis, neurotmesis. In neuropraxie, care reprezinta leziunea cea mai usoara, doar
prin compresie, fara intreruperea continuitatii vreunei componente a nervului, revenirea
totala se face intre 2-6 luni. In cazul neurotmesisului, uneori este nevoie de un tratament
ortopedic, pentru ca paralizia este totala si definitiva. In cazul axonotmesisului, care, de
regula, apare ca si tip de leziune mai ales pentru radacinile C5 si C6, primele miscari apar
la nivelul bratului; flexia cotului apare, in general, la 6 luni, iar miscarile antebratului revin
intre 10-15 luni; contractiile musculaturii mainii se pot produce dupa 20-30 de luni, adica
dupa 2 ani si jumatate. In general, leziunile de plex brahial sunt leziuni mixte, cu evolutii
diferite.

NERVUL CIRCUMFLEX SAU AXILAR

Nervul circumflex sau axilar are fibre din radacinile C5-C6. Din punct de vedere
anatomo-functional, nervul circumflex ia nastere din trunchiul secundar posterior al plexului
brahial. La inceput, are un raport strans cu colul chirurgical al humerusului.
Domeniul senzitiv il reprezinta tegumentul umarului si fata externa a bratului.
Domeniul motor este reprezentat de muschii: m. deltoid si m. rotundul mic.
Lezarea nervului circumflex va interesa abductia orizontala a bratului , antepulsia si
retropulsia si, ca adjuvant, rotatia externa a umarului.
Cauzele care genereaza afectarea nervului circumflex sunt:
.1. leziunile traumatice – de exemplu, luxatia anterioara a capului humeral si, uneori,
manevrele de reducere a acestei luxatii;
.2. sindromul algodistrofic sau algoamiotrofic al umarului;
.3. in intoxicatii cu metale grele (Pb, Co);
.4. in timpul narcozei (anestezie generala profunda, cu somn lipsit de reflexe, provocata de un
narcotic, adica de un somnifer, practicata mai ales in timpul operatiei;
.5. in timpul somnului, in anumite pozitii prelungite;
.6. in cazul tratamentelor cu sulfamide;
.7. in cursul unor boli infectioase (malaria= boala infectioasa datorata intepaturii tantarului,
anofel, caracterizata prin temperature mare si frisoane repetate la intervale regulate;
difterie= boala infectioasa provocata de bacilul difteric, caracterizata prin formarea unei
membrane false pe amigdale, pe faringe sau laringe si prin greutate in respiratie, deglutitie,
si prin febra; dizenterie= boala infectioasa caracterizata prin dureri abdominale si diaree cu
sange).
Clinic, neuropatia de nerv circumflex recunoaste hipoestezia (adica diminuarea
sensibilitatii cutanate) la nivelul umarului si a fetei externe a bratului, iar din punct de
vedere motor, presupune un deficit mare, uneori chiar imposibilitatea abductiei
bratului orizontal, dar si de abductia bratului la orizontala; in acest caz,
supleierea (compensarea) deltoidului, prin supraspinos este mica; a doua pierdere din punct de
vedere motor o constituie ridicarea membrului superior la verticala. Paralizia
rotundului mic este supleata (compensata) total de: m. supraspinos si m.subspinos, care sunt inervati
din suprascapular.
Plexită brahială

Se caracterizează clinic cu un sindrom de neuron motor periferic asociat cu tulburări de

sensibilitate şi vegetative. Cauze – traumatisme directe şi inderecte, plăgi supraclaviculare,
intervenţii chirurgicale, flegmone, tumori – “paralizia cârjei”, discopatii.
Se descrie 3 tipuri:
Tipul superior Duchenne-Erb
Un braţ inert cu abolirea mişcărilor în articulaţia umărului, atrofia a muşchilor umărului, abolirea
reflexului bicipital şi tricipital, hipostezia în regiunea externă a umărului, mişcările mâinii şi
degetelor păstrate.
Tipul inferior Dejerine-Clumpke
Imobilitatea mâini şi degetelor, atrofia eminenţei hipotenare şi tenare, interosoşi, hipoestezie internă
a mâinii şi antibraţului, reflexul cubital, carpo-radial abolit.
Tipul total Kerer
Deficit motor complect a întregului membru superior cu flagiditate şi atrofii musculare globale,
dereglări de sensibilitate totale.
Tratament: purtarea protezei; prozerina, galantamin pentru ameliorarea conductabilităţii, vit gr.B,
anabolici-retabolil, vasculare, dehidratante, balneofizioterapie, gimnastica medicală, kinetoterapia.

BIBLIOGRAFIE

1. Fără autor, Curs neurologie

2. Scribd. Plexită brahială. Retrieved from https://www.scribd.com/doc/212507045/Plexit
%C4%83-brahial%C4%83