Sunteți pe pagina 1din 17

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ A

BANATULUI „REGELE MIHAI I AL ROMÂNIEI” DIN TIMIŞOARA


FACULTATEA DE MANAGEMENT ȘI TURISM RURAL
MANAGEMENT ÎN ALIMENTAȚIE PUBLICA ȘI AGROTURISM

MARKETING IN TURISM

Prof. Dr. Elena PEȚ

Andreea Elisabeta PEPA

Timișoara
2019
PLAN DE MARKETING

REVELION ÎN MARAMUREȘ
AGENȚIA DE TURISM HIDETRAVEL
Misiune
Agentia de turism HideTravel isi propune lansarea pe piata Danemarcii a
produsului turistic “Revelion in Maramures”.
In fiecare sezon HideTravel a venit cu un produs turistic nou, o destinatie noua,
astfel incat vacantele clientilor sa fie perfecte.
Deoarece misiunea agentiei turistice consta in patrunderea cu produsele ei
turistice pe piata turistica daneza, factorii de macromediu se vor referi la spatiul danez.
Mediul natural
Danemarca se întinde pe o suprafata totala de 41.526 km2; din care 33.883
km sunt reprezentati de uscat, iar restul de 7.643 km2 formeaza suprafata acoperita
de ape. Lungimea totala a granitelor este de 1.027 km.
Principalele resurse naturale sunt: turba, folosite ca si combustibil, carbunele,
calcarul si sarea. Veniturile totale înregistrate din drepturile aferente productiei
de gaz si petrol s-au ridicat la 2,6 miliarde $ în anul 2003, însumând 0,5% din PIB.
Mediul demografic
Estimarile pe anul 2004 arata ca populatia totala a Danemarcii a ajuns sa
numere 16.318.199 locuitori, densitatea medie fiind de 393 persoane/km2 (aceasta
difera destul de mult de la o zone la alta). Durata medie a vietii la nivelul populatiei
totale este de 78,68 ani (76,15 ani pentru barbati si 81,34 ani pentru femei – est.
2004), iar vârsta medie de 38,7 ani (37,9 ani pentru barbate si 39,6 ani pentru femei
– est. 2004).
În mediul urban domiciliaza 90% din populatie, iar în mediul rural 10% (2001).
Ceilalai indicatori demografici înregistreaza urmatoarele valori: rata natalitatii: 11,41
nasteri/1.000 locuitori; rata mortalitatii: 8,67 decese/1.000 locuitori.
Sporul natural al populatiei este de 0,57% (est. 2004). Rata neta a migratiei:
2,91/1000 locuitori (est. 2004). Raportul dintre numarul imigrantilor si al emigrantilor
a fost în ianuarie 2004 de 1,133 fata de 1,026 în 2003. Structura populatiei pe grupe
de vârsta si pe categorii de sex (est. 2004) se prezinta astfel: 18,3% din populaaie
are vârsta cuprinsa între 0-14 ani (1.527.316 barbati si 1.457.192 femei), 67,8% între
15-64 ani (5.598.706 barbati si 5.459.936 femei), iar 13,9% peste 65 de ani (953.370
barbati si 1.321.679 femei).
Statisticile arata ca Danemarca va avea o populatie mai batrana in viitor, fapt
datorat cresterii sperantei de viata si a prezentei unei categorii mari de persoane de
varsta mijlocie.
Mediul tehnologic
Tehnologiile sunt de mare actualitate, iar în ultimii ani, s-a observat o crestere
a gradului de calificare a fortei de munca. Danemarca are cea mai densa retea de
televiziune prin cablu din Europa. Pe piata activeaza aproximativ 40 de companii de
cablu, cu aproximativ 6,3 mil. de abonati în 2002. Numarul de conexiuni broadband
(cablu si ADSL) a crescut de la 2,53 milioane în iunie 2004 la 2,85 milioane în
septembrie 2004. Aceasta majorare face ca 40,4% din gospodariile daneze sa aiba
acces la mediul TV online. Gradul de patrundere al telefoniei fixe sau mobile precum
si a retelei Internet este foarte ridicat, existând 10.806.328 de utilizatori dintre care
7,78 de milioane utilizeaza Internetul de la domiciliu. În Danemarca activeaza 52 de
companii furnizoare de servicii Internet, iar numarul de PC-uri ajunge la 12.510.000
(est. 2005).
Mediul socio-cultural
Limba oficiala este daneza, vorbita de aproape 20 de milioane de persoane la
nivel mondial. În privinta religiei, populatia este structurata în: romano-catolici 31%,
protestanai 21%, musulmani 4,4%, altele 3,6%, neafiliati 40%. Cele mai numeroase
comunitati minoritare sunt reprezentate de marocani, turci si surinamezi. În domeniul
educatiei, se manifesta o tendinta ascendenta în ceea ce priveste numarul de
studenti din universitati si totodata o crestere a cererii pentru profesioniati bine
pregatiti.
Mediul juridic
Sistemul juridic danez poate fi caracterizat ca un sistem independent,
impartial si informat. Constitutia a fost adoptata în 1814 si revizuita de mai multe ori.
Sistemul de legi civile încorporeaza teoriile penale franceze. Danemarca este
membra a unui numar mare de organizatii internationale. Constiinta juridica a
danezilor este foarte bine dezvoltata. Acest lucru poate fi observat si din faptul ca
aceasta tara se afla printre cele mai curate din lume.
Mediul comercial
Danemarca este considerata de catre organismele Uniunii Europene drept
tara cu cel mai propice mediu pentru afaceri, pe o perioada de cinci ani (2003-2007).
Vânzatorii cu ridicata danezi joaca un rol central în distributia alimentelor.
Standardele tehnice înalte si o orientare preponderenta spre export, datorata unei
piete domestice mici, sunt printre caracteristicile cheie ale industriei alimentare si a
industriei daneze în general. Marcile proprii sunt foarte importante pe piata daneza.
Mediul de marketing
În Danemarca exista 61 de agentii de publicitate, 28 de companii de
cercetare a pietei si 30 de întreprinderi specializate pe comunicare. Înca din anul
1920 a fost înfiintat un sistem de radiodifuziune public. Danemarca are 3 posturi
nationale de televiziune si 5 posturi de radio; pe lânga acestea se mai afla un numar
limitat de posturi de televiziune regionale si 400 de posturi locale de radio. Cele mai
importante statii de radio sunt: NOS, Radio Netherlands, Sky Radio si Radio 538.
Presa se compune din cotidiene, ziare locale si reviste (sunt 5 ziare nationale mari:
Algemeen Dagblad, NRC Handelsblad, De Telegraaf , De Volkskrant si Trouw).
Canalele publice de radio si televiziune sunt concurate de catre statiile
comerciale, aparute dupa 1988, anul în care a fost ridicata interdictia împotriva
posturilor comerciale. Piata de televiziune se caracterizeaza printr-o competitie
acerba, fiecare provincie dispunând de cel putin un post TV local; totusi cele trei
posturi nationale se bucura în continuare de cote ridicate de audienta (exemple de
posturi de televiziune: NOS BVN TV, RTL ,SBS,etc).

Concurenta

Concurenta se poate împarti în urmatoarele categorii:


- concurenta formala (pe forme de turism): corespunde firmelor care se adreseaza
pietei daneze, deci si segmentului tintit de agentia noastra, cu produse turistice
diferite. Pe piata daneza actioneaza mai multe firme de turism romanesti.
- la nivel de marca, concurenta nu se poate aprecia datorita slabei cunoasteri a
firmelor romanesti in Danemarca.
- la nivel de produs: toate agentiile care comercializeaza produse turistice rurale
- Întreprinderea concureaza de asemenea si cu toate întreprinderile care solicita un
cuantum aproximativ echivalent din veniturile cumparatorilor
Din punct de vedere al agentiei, competitorii importanti sunt celelalte agentii,
dar si celalalte destinatii rurale.
Am descris mai jos mai multe agentii competitoare (pe cele mai mari):
CELENDO Tours & Travels- Bucuresti- Pachete turistice, bilete de avion, rezervari
cazare, transport rutier, pachete turism tematic si special.
Karpaten Turism- Bucuresti - Agentie de turism specializata pe incoming si outgoing,
dispunand de propriul parc auto, avand in componenta sa autocare.
MERIDIAN INTER TOUR SRL- Craiova - Firma specializata in turism intern si
international, incoming si outgoing : odihna si tratament, rezervari in tara si
strainatate, transporturi internationale, bilete de avion, asigurari medicale penrtu
persoane.
Marshal Turism- Bucuresti - Marshal Turism promoveaza in Romania turismul de
calitate care sa raspunda necesitatilor si exigentelor clientilor prin servicii la cele mai
ridicate standarde internationale. Orientarea permanenta spre client, calitatea si
promptitudinea ne diferentiaza. Prin Departamentele sale specializate (Ticketing,
Incoming, Turism Intern, Turism Extern, Organizare Evenimente) Marshal Turism
ofera servicii complete, la standarde de calitate internationale, printre care: -
rezervari si emitere de bilete de avion pe rute interne si internationale; - rezervari on-
line in peste 100.000 hoteluri din intreaga lume; - cazari la preturi preferentiale in
hoteluri din Bucuresti si din tara;

Analiza pietei
In prezent, pe piata turistica mondiala se inregistreaza o concurenta
acerba, atat intre firmele de turism cat si intre diferitele destinatii turistice. Confruntati
cu o libertate mai larga de alegere, cu o oferta mai diversificata, clientii devin mai
exigenti si mai dificil de stisfacut. Ei cer un nivel inalt de calitate a serviciilor, valoare
ridicata si preturi cat mai reduse.
Piata mondiala a turismului a intrat intr-o noua faza a evolutiei sale, prin
maturizarea turistului in calitate de consummator dar si a industriei specifice,
apreciata ca cea mai voluminoasa ramura din lume. Noul tip de turist este mai
experimentat mai sofisticat, si mai exigent.

Turismul si economia in tara noastra


În ceea ce priveste economia României, sectorul serviciilor a fost cel mai
dinamic factor care a contribuit la economia tarii, dupa cum sugereaza Institutul
National de Statistica si Studii Economice (INSSE): sectorul serviciilor a fost de
aproximativ 15 ori mai mare ca valoare în 1997 decât în 1993. Datele INSSE arata
ca turismul a reprezentat unul din cele mai mari parti ale industriei de servicii în 1997
cu o valoare de 716 bilioane lei. S-a estimat ca, în acelasi timp, turismul a contribuit
cu 5,2% la Produsul Intern Brut al tarii în 1999, însemnând 17.250 bilioane lei.
Încasarile valutare din turismul international au fost de 780 milioane de dolari
în 2003, în timp ce în 2002 acestea au însumat 600 milioane dolari. Conform datelor
statistice, cresterea înregistrata a fost de 177,8% în anul 2003 fata de 1999 si de
14.4% fata de anul 2002. Ponderea turismului în PIB-ul românesc a fost de 3,5% în
2003 fata de 3,2% în 2002, iar numarul turistilor care au vizitat România a crescut în
2003 cu 16,7% fata de anul 2002.
Tintirea pietei
In cadrul Uniunii Europene, danezii se incadreaza in randul popoarelor care
calatoresc cel mai mult, participarea danezilor la vacante fiind de cca. 80% din totalul
populatiei (cca. 16 milioane locuitori). Institutul de cercetare a opiniei publice
"Continuu Vakantie Ondezoek" aprecia la inceputul anului 2004 faptul ca in vara
anului 2004 numarul danezilor care vor beneficia de vacante in afara tarii de
resedinta se va micsora. Fata de anul 2003 –aprecia CVO-, va fi vorba de o scadere
cu 500.000 a numarului persoanelor care vor efectua o vacanta lunga in afara tarii
de resedinta. Contrar asteptarilor, statisticile recente ale ANVR/NIPO au facut
cunoscut faptul ca pana la data de 8 august a.c. numarul inscrierilor pentru vacante
a fost cu 1 % mai mare decat in perioada similara a anului trecut. Destinatiile cele
mai mult solicitate in aceasta vara au fost cele din categoria "indepartate" (acestea
au inregistrat o crestere cu 28%) precum si Turcia (crestere cu 24% fata de perioada
similara a anului trecut). La agentiile de turism membre ANVR(similar ANAT in
Romania) s-au inregistrat intre 11 iulie si 8 august a.c. un numar de 188.500 inscrieri
pentru vacante cu avionul spre destinatii situate in Europa,ceea ce reprezinta cu
17% mai mult decat in perioada similara a nului trecut.
Numarul vacantelor spre destinatii indepartate a crescut uimitor in anul 2004 ,
destinatiile preferate fiind Africa(+17%), Caraibe(+35%) sau Orientul
Indepartat(+39%).* Toate acestea demonstreaza faptul ca piata turistica daneza se
afla intr-o miscare ascendenta, ca isi revine treptat dupa cativa ani de regres si
incertitudini, caracteristici de altfel pietei tursitice mondiale. S-a simtit totusi si in
acest an(mai putin decat in ultimii 2-3 ani precedenti) influenta recesiunii economice
din Danemarca asupra pietei turistice de outgoing.
Tendinte, prognoze, statistici, imagine
Concediul traditional anual incepe sa-si piarda usor din importanta. Anul
acesta s-a manifestat o crestere a cerintei pentru vacante de scurta durata sau
pentru vacante in interiorul tarii de resedinta. Cauza: recesiunea economica . Astfel
isi pierd treptat din importanta destinatiile pentru turismul de masa, facand loc unor
noi destinatii precum Europa de Est, destinatiile indepartate, destinatiile islamite. -
Turcia a inregistrat o crestere importanta fata de anul 2003(+26%) dar si destinatiile
islamite Egipt(+38%), Tunisia(+68%), Maroc(+69%), pentru vacante de patru
saptamani si mai mult.
In ceea ce priveste destinatia Romania, opinam faptul ca promovarea curelor
balneare si a patrimoniului cultural-istoric sunt elemente care acopera in mare parte
cererea seniorilor danezi pentru vacante in Romania. Pe aceste doua elemente ale
ofertei noastre trebuie indreptate actiunile de promovare in vederea atragerii turistilor
din categoria a treia de varsta din Danemarca.
Perioadele in care turistii danezi calatoresc in Romania:
- mai-septembrie :turismul neorganizat, cu autoturismul propriu
(cazari:rulota&camping &particulari) precum si turismul organizat efectuat de
agentiile daneze care opereaza destinatia Romania (in numar de 26 in prezent) care
consta in principal din circuite, cure balneare, drumetii montane si ciclism -
decembrie-februarie:turism pentru sporturi de iarna&petrecerea sarbatorilor de iarna
la rude si prieteni. - tot parcursul anului: turismul de afaceri.
Atractii principale in Romania pentru turistul danez:
>Transilvania,Bucovina,Maramures >Circuite>Drumetii montane in Carpati >Ciclism
>Delta Dunarii >Litoral
Mijloacele de transport cele mai iubite de catre turistul danez sunt
autoturismul si avionul,urmate de autocar si de tren.Pentru calatoriile in Romania,
mijlocul de transport cel mai des folosit este autoturismul(cu caravana sau rulota)
,urmat de avion, autocar si tren.Calatoriile cu autocarul si trenul au inceput sa
castige teren, in urma desfiintarii companiei Tarom din Amsterdam si a tarifelor mari
practicate de KLM si alte companii aeriene.
Criteriile cele mai importante in planificarea vacantei turistului danez sunt:
-pretul:atractivitatea destinatiei calitatea cazarii si a comoditatilor de petrecere a
timpului liber la destinatie.
Imaginea Romaniei pe piata turistica daneza s-a imbunatatit semnificativ. Nu
au mai fost difuzate recent filme sau alte materiale care arata numai o parte a
realitatii romanesti(filme cu cersetori etc).Turistii danezi care calatoresc in Romania
sunt in general multumiti de vacantele lor in tara noastra.
Putine obiceiuri s-au schimbat de-a lungul secolelor ce au trecut. Familiile
raman in aceleasi sate ca si stramosii lor. Mestesugurile si traditiile sunt transmise
din generatie in generatie. Imbracamintea tesuta manual este inca purtata cu
mandrie. Biserica este in continuare sufletul satului. Vecinii se cunosc unii pe altii si
se ajuta intre ei.
Viata in Maramures este invaluita in mister. Vizitatorii lui strabat pasurile
montane, coboara in vaile insufletite, unde traditiile rurale se dezvaluie in fata lor ca
un muzeu ce a prins viata, un peisaj ce este pe placul si celui mai capricios calator.
Capacitatea si activitatea de cazare turistica
Capacitate de cazare Indicii de utilizare
Sosiri Înnoptari
Judetul Maramures Existenta 1) neta a capacitatii
În functiune (mii) (mii)
(locuri) în functiune

1995 3677 834,2 123,2 264,4 31,7


2000 3398 666,4 74,4 185,1 27,8
2001 3077 676,3 93,8 216,3 32,0
2002 3117 611,8 89,4 192,8 31,5
2003 3293 652 86 191 29,2
2004 2697 671 79 186 27,7
2005 2873 977 91 209 21,4

Analiza S.W.O.T
Analiza produsului “Revelion in Romania”
Puncte forte:

1. Bogatia resurselor si diversitatea formelor de relief


2. Reorientare spre turismul rural. Servicii de calitate atestata
3. Saturarea cererii pentru destinatiile traditionale si îndreptarea preferintelor catre
destinatii mai exotice si noi
4. Tendinta de orientare a investitiilor straine spre regiuni cu resurse naturale
5. Preturi si tarife scazute si medii
Puncte slabe:

1. Starea jalnica a infrastructurii rutiere


2. Personalul îmbatrânit, lipsa unui sistem de motivare a acestuia in turism din
Romania
3. Capacitatea slaba de elaborare si implementare a proiectelor europene
4. Inexistenta parteneriatelor public-private si a implicarii statului în sprijinirea
dezvoltarii sectorului
5. Lipsa culturii manageriale a patronilor de hoteluri

Oportunitati:
O crestere relativa a interesului pentru Romania in ultimii ani pe toate
planurile – mai ales politic si economic – din partea tarilor europene ceea ce ar putea
atrage investitii majore in dotarea turismului;
O liberalizare mai accentuata a activitatii economice – conditie a accelerarii
procesului de privatizare si a incurajarii si mentinerii initiativelor particulare in turism
de nisa;
O previzibila crestere a nivelului de trai in Europa premisa a sporirii cererii
turistice potentiale;
O anume saturatie a pietei turismului montan in ceea ce priveste destinatiile
traditionale din Europa;
Amenintari:
Concurenta puternica pe piata europeana a turismului montan manifestata de
tari ca: Austria, Franta, Italia, Germania, Elvetia, si chiar o concurenta zonala
semnificativa din partea unor tari ca: Slovacia, Slovenia, Croatia, Bulgaria,
concurenta ce se va amplifica o data cu integrarea noastra in Uniunea Europeana si
care ne va pune mari probleme daca nu se realizeaza investitii importante in
modernizarea structurilor turistice pentru a raspunde exigentelor europene;
Implementarea foarte lenta a practicilor manageriale moderne in conducerea
turismului romanesc atat la nivel macro cat si la nivel microeconomic, aspect de
remediat intr-o perioada lunga de timp. Slaba implicare a autoritatilor locale in
dezvoltarea turismului datorita lipsei de experienta si a centralizarii sistemului; Oferta
romaneasca e putin cunoscuta de tour-operatorii straini pana in momentul de fata;
Reticentele strainilor ce vin cauzate de lipsa unor facilitati obisnuite in alte statiuni
din lume ; Inexistenta unei colaborari reale cu prestatorii romani in vederea asigurarii
unui numar de locuri in hotelurile din statiunile montane in perioada Craciunului si a
Anului Nou ;

Politica de produs
Pentru atingerea obiectivelor propuse, lansarea si dezvoltarea produsului
turistic, se va utiliza o imbinare a trei strategii de produs – strategiile de flexibilitate,
de diferentiere si de diversificare, realizand astfel o sinergie pozitiva intre
elementele componente ale produsului turistic.
In prima etapa se va aplica strategia de dezvoltare intensiva, aplicata sub
forma strategiei de patrundere pe piata , urmarindu-se marirea
cotei de piata cu produsele existente, usor ameliorate si modelate, pe piata
existenta, iar in etapa urmatoare, finala dealtfel, se va aplica strategia de
dezvoltare prin diversificare a produselor turistice, de diversificare concentrica si
diversificare orizontala.
Diferentierea va fi marcata prin utilizarea elementelor de etnografie si folclor,
in decoratiuni exterioare, in adaptarea de astfel de elemente in stilul arhitectural al
constructiilor, aplicare in stil original a unor datini si obiceiuri stravechi populare,
atat in sectorul de restauratie, cat mai ales in sectorul de divertisment si animatie.
Diversificarea se va realiza prin crearea de produse turistice care au aceeasi
functionalitate, dar care se vor adresa altor categorii de consumatori, si prin
crearea de produse turistice fara legatura evidenta cu linia curenta de produse,
care se vor adresa fie clientelei actuale, fie alteia noi.
Politica de personal
Elaborarea strategiilor in domeniul resurselor umane se face in concordanta
cu nevoile organziatiei si cu nevoile angajatilor sai. Practica a evidentiat domeniile
de baza in care se pot elabora strategiile de personal:
1. Selectia personalului
2. Evaluarea performantelor
3. Recompense angajatilor
4. Dezvoltarea angajatilor
Tipologia strategiilor
1. In functie de gradul de dependenta fata de strategia firmei se deosebesc trei tipuri
principale de strategii de personal:
a) strategia de personal orientata spre investitii: tipul de strategie enuntat ia in
calcul pe langa aspectele economice si tehnice, aspectele privind resursele umane,
pe care le trateaza ca element de investitii pentru dezvoltarea firmei in viitor. Ofera o
serie de avantaje:
 Diminuarea rezistentei la schimbare
 Inlesnirea planificarii programelor de masuri privind utilizarea eficienta a
resurselor umane
 Reducerea cheltuielilor de pregatire si angajare a personalului in momentul
promovarii de noi tehnologii si proceduri
 Sensibilizarea personalului fata de programele de dezvoltare a strategiei
firmei
 Cresterea capacitatii de adaptare a firmei la modificarile impuse de piata,
activitatea de personal fiind anticipative si continua
b) strategia de personal orientata valoric: se bazeaza pe respectarea
intereselor si aspiratiilor personalului in paralel cu utilizarea corespunzatoare a
potentialului acestuia; in prim plan se situeaza resursele umane carora li se acorda
mai multa importanta decat altor resurse fara a cadea in pericolul orientarii
unilaterale spre personal si a sub-evaluarii aspectelor legate de concurenta; aspecte
de luat in calcul:
 vointa de echitate si dreptate (de asigurare)
 principiul performantei
 realizarea personalului in cadrul/afara muncii
 relatiile sociale
 informarea si comunicarea facuta deschis si la timp
 dorinta de siguranta
c) strategia de personal orientata spre resurse: posibilitatile de asigurare cu
resursele umane influenteaza semnificativ strategia firmei, functia de personal
contribuind semnificativ la stabilirea obiectivelor firmei si la realizarea acestora;
conform acestei strategii pot fi elaborate tipuri de strategii globale ale firmei care pot
fi realizate cu resursele umane existente; in cadrul acestor strategii, problemele
resurselor umane sunt deja incluse in strategia generala a firmei. Promovarea
acestui tip de strategie presupune inversarea raportului scop-mijloace
În ceea ce priveste agentia HideTravel, aceasta se va axa pe strategia de
personal orientata spre investitii, asa cum agentia este la inceput de drum pe o nou
apiata si e necesara instruirea angajatilor cu privire la acest nou mediu astfel :
- îmbunatatirea calitatii serviciilor oferite de personalul de contact –
training-uri;
- efectuarea unor cursuri de limba daneza în rândul salariatilor;

Politica de impachetare
În ceea ce priveste politica de împachetare, serviciile turistice vor fi oferite
tour-operatorilor si agentiilor din Danemarca sub forma unui pachet de tipul celui de
mai jos, urmând ca acestea sa adauge la acest pachet serviciul de transport, oferit
grupurilor sau persoanelor individuale. Pachetul “Revelion maramuresean”
Atractiile principale: Sarbatori cu respect pentru traditie, cu belsug si voie buna...
Aceasta este atmosfera de Anul Nou in satele maramuresene.
Durata: 5 zile
Facilitati: curte cu loc de parcare, bucatarie complet echipata la dispozitia turistilor,
loc de luat masa, salon cu TV (36 canale), hol decorat cu trofee de vanatoare si
covoare maramuresene, 5 camere, 5 bai moderne, incalzire centrala pe lemne,
foisor;
Specialitatea casei: placinta si ciulama de ciuperci cu mamaliguta.Placinta este din
partea casei.
Capacitate: maxim 10 persoane;
Pret: 990 RON (adult)
Plecare: 22 Decembrie, ora 08:00
Pretul include :
 cazare 4 nopti/5 zile
 demipensiune (mic dejun si cina)
 cina festiva de Revelion
Excursii optionale
- Excursie la Cimitirul Vesel si Manastirea Peri din Sapanata (60km), Muzeul Satului
si Muzeul „Memorial” din Sighetu Marmatiei (45 km).
- Excursie pe Valea Izei la bisericile monumente istorice din Bogdan-Voda, Ieud,
Rozavlea – patrimoniu UNESCO si Manastirea Barsana cu popas la mesterul
popular cioplitor de lemn – Toader Barsan.
- Excursie pe Valea Cosaului cu vizitarea bisericilor din Ocna Sugatag, Cornesti,
Calinesti si Budesti.
- Excursie la Borsa (50km): Cascada Cailor din Muntii Pietrosu – cea mai mare
cadere de apa din tara; la intoarcere vizitarea mesterului Tanase Cocean din Sacel,
vechi centru de ceramica dacica, unde aveti posibilitatea sa achizitionati obiecte
executate de mesteri populari.

Ziua1-29dec.
Sosire la pensiune. Program de acomodare cu gazdele si pensiunea, la un
pahar de horinca.sau vin fiert. Cina.
Ziua 2 - 30 dec.
Dupa micul dejun program liber. Puteti sa optati pentru sanius pe
derdelusurile din jur sau plimbare cu sania/caruta trasa de cai (contra cost aprox.
150 RON – pt 10 persoane) pe Valea Sasului unde se pot vizita Manastirea Botiza,
izvoarele de apa minerala (borcutul), Slatina . Pentru iubitorii de schi in apropiere se
afla partiile amenajate de la Borsa sau Cavnic. Seara cina.
Ziua 3 - 31 dec.
Mic dejun. Aveti posibilitatea sa luati parte la pregatirile pentru seara de Anul
Nou si sa va familiarizati cu atmosfera de sarbatoare specifica zonei sau sa vizitati
valtoarea, horincia si moara de apa. Cina festiva de Revelion, primireau uratorilor si
colindatorilor. Optional se pot organiza petreceri maramuresene cu ceterasi (contra
cost, aprox. 300 RON). De la miezul noptii puteti sa participati la activitatile
organizate in centrul satului cu muzica, joc si voie buna.
Ziua 4 – 1 ian.
Mic dejun. Participare la Liturghia de Sfantul Vasile; puteti sa admirati
frumoasele costume populare pe care botizenii le poarta cu atata mandrie si nu doar
in zilele de sarbatoare. Dupa slujba religioasa, in centrul satului se organizeaza
program de cantece si dansuri populare. La cerere se poate invita „Viflaimul” (contra
cost, aprox 200 RON). „Viflaimul” este o piesa de teatru religioasa populara; sunt
interpretate personaje precum Fecioara Maria, Iosif, Magi, Irod sau Scaraotchi.
Seara cina.
Ziua 5 - 2 ian.
Mic dejun. „Ramai gazda sanatoasa/Vremea e de mers acasa!”. Un pahar de
horinca si o strangere de mana in semn de ramas bun.
Pachetul de servicii include:
- transport si transfer la aeroport conform programului cu autocar Mercedes (50
locuri) categoria I; excursiile realizate cu autocarul agentiei
- ghid insotitor pe tot parcursul deplasarii (vorbitor de limba daneza)
- taxe locale si parcari
- ghizi locali
- masa-pensiune completa
Pretul nu include biletul de avion si asigurarea medicala, urmând ca acestea sa
fie furnizate de tour-operatorul german partener.

Politica de pret
“Pretul se poate defini ca o strategie de cele mai multe ori financiara a valorii
atribuite de consumator, in cadrul schimbului. Pe langa bani, mai implica si timp,
energie, atentie, emotie si inconveniente”. (Elizabeth Hill si Terry O. Sullivan-
“Marketing”). Politica de preturi este influentata pe de o parte de factori interni-
costurile si obiectivele intreprinderii- si de factori externi- concurenta si asteptarile
consumatorilor- in cea mai mare masura. Pretul influentand in proportie foarte
mare imaginea unei firme , aceasta este judecata de consumator ,
dupa transparenta si echitatea cu care trateaza preturile, ca variabila de marketing.
Dintre toate variabilele de marketing, pretul este cel mai usor de influentat pe termen
scurt, modificarea pretului, ca tactica de marketing va afecta bineinteles balanta
strategica a firmei. In privinta strategiei de pret, trebuie utilizata din partea echipei
manageriale, o combinatie fericita de creativitate si flexibilitate. Segmentele pietei pe
baza disponibilitatii veniturilor alocate, petrecerii timpului liber poate maximiza
incasarile si mari cota de piata, prin stabilirea de preturi diferentiate in functie
de grupele tinta. Natura intangibila a ofertei turistice, puternica sezonalitate a
consumului turistic, duc prin excelenta la utilizarea unor preturi diferite, tocmai pentru
a sincroniza fluctuatiile cererii turistice cu oferta turistica, ferma si
rigida, maximizeaza veniturile la fiecare oprtunitate.Dimensionarea preturilor turistice
fluctueaza direct proportional cu fluctuatia cererii. Datorita intangibilitatii produsului
turistic, perceput ca produs de mare risc comercial, pretul va reprezenta in optica
potentialilor consumatori asigurarea calitatii. Politica preturilor practicate pentru
lansarea produsului pe plan international, trebuie abordata bineinteles
in interdependenta cu celelalte politici (produs, personal, ambianta, plasament,
promovare) intr-o deplina concordanta cu acestea totodata avand in vedere pozitia
firmelor concurente- nationale si straine, pozitia si numarul verigilor intermediare de
distributie si mai ales legislatia diferitelor state(piete tinta) vizand reglementari in
domeniu(implicarea sau nu a sistemelor de asigurare sociala, a diferitelor asociatii
profesionale sau a diferitelor unitati economice, in rambursarea unui anumit procent
din cuantumul biletelor de tratament balnear sau decontarea integrala a acestora).

Politica de distributie si de parteneriate


Daca promovarea are ca obiectiv cunoasterea imaginii favorabile a unui
produs turistic si crearea totodata a dorintei de a voiaja, comercializarea are ca
rezultat final promovarea si facilitarea actului de cumparare definitiv. In turism,
datorita caracterului imaterial al produsului turistic si seprarii in timp si spatiu a cererii
de oferta, comercializarea e sinonima cu distributia. Rolul fundamental al cerintelor
de distributie in turism este pe de o parte de a transforma resurele eterogene ale
furnizorului de prestatii, intr-un evantai atragator de servicii turistice(pachet de
servicii, forfeturi)- produse turistice in conformitate cu doleantele segmentelor vizate,
iar pe de alta parte de a comercializa- prin cele douia acte ale comercializarii,
rezervarea voiajelor si reglarea costului a prioric sau posterior. Promovarea se
adreseaza marelui public, in timp ce comercializarea-distributia trece cel mai adesea
prin intermediul profesiunilor din turism (turoperatori- fabricanti- angrosisti- agenti de
voiaj- detailisti- comisionari si reprezentati). In materie de marketing-mix se
estimeaza ca problema principala a unei politici de distributie este alegerea canalelor
de distributie, care depinde in mod considerabil de caracteristicile pietei, produsului
si concurentei.
Politica promotionala
Turismul, nefiind un fenomen spontan, contrariul fiind demontrat permanent este
imposibila lansarea unor produse turistice sau mentinerea unor produse turistice pe
piata, fara o promovare continua.
Cele trei mari sectoare ale promovarii sunt informarea directa (orala, vizuala,
scrisa) relatiile publice si publicitatea, toate trei fiind deschise in aceeasi masura
intreprinderii si colectivitatilor.
Bibliografie

1.https://monday.com/marketing-minimal/aw-
marketing?marketing_source=adwordssearch&marketing_campaign

2. https://www.forbes.com/sites/davelavinsky/2013/09/30/marketing-plan-template-
exactly-what-to-include/