Sunteți pe pagina 1din 32

ARGUMENT

Aplicaţiile curentului electric în viaţa de zi cu zi sunt foarte diversificate , neexistând


practic domeniu al activităţilor umane unde să nu fie prezent sub o forma sau alta .
Câteva din aplicaţiile curentului electric se găsesc în următoarele domenii :
Iluminatul electric , atât pentru nevoile de producţie cât şi pentru iluminatul public ,
iluminatul interior al locuinţelor , a spaţiilor de învăţământ şi administraţie , etc.
Acţionările electromecanice, prin intermediul motoarelor electrice pentru majoritatea
maşinilor unelte ( strung , maşină de găurit , maşină de frezat , raboteza , instalaţii de ridicat şi
de transport ) , a agregatelor de pompare a unor lichide , a acţionării compresoarelor , a
antrenării benzilor transportoare etc.
Transportul electric , uzinal si rutier respectiv pe căi ferate.
Radiocomunicaţiile si televiziunea , atât cea pentru marele public cât şi cea utilizată în
comunicaţii speciale sau televiziunea cu circuit închis pentru urmărirea proceselor din mediul
toxic sau periculos , pentru pază , pentru investigaţii în medicină , etc.
Automatizarea şi robotizarea proceselor industriale şi aplicarea tehnici de calcul electronic în
diferite procese de cercetare şi industrie.
Activitatea de servicii pentru întreaga gamă de echipamente electrice si electronice prin
utilizarea unor aparaturi de măsurare specifice(osciloscoape , generatoare de semnal, etc.).
Cercetarea spaţiului cosmic , aselenizarea şi revenirea oamenilor pe Pământ din spaţiul
cosmic este de neconceput fără aportul curentului electric.
În procesul de învăţământ , curentul este întâlnit practic pretutindeni .
În acest uriaş ‘Imperiu electric’ , curenţii electrici se întâlnesc într-o gamă foarte mare de
valori , de la ordinul microamperilor până la mii de amperi , obţinuţi de la surse ce au
tensiuni de la ordinul milivolţilor până la zeci de mii de volţi , de curent continuu şi/sau de
curent alternativ la frecvenţe industriale şi/sau frecvente ridicate.
Pentru fiecare domeniu de activitate există anumite particularităţi ale echipamentelor şi
circuitelor folosite : în decurs timpului s-au considerat curenţi tari cei de ordinul zecilor de
amperi la tensiuni de ordinul sutelor de volţi şi curenţi slabi , specifici telecomunicaţiilor,
radiotehnicii şi instalaţilor de semnalizare, comandă şi protecţie , care de regulă sunt sub un
amper şi cu tensiuni de ordinul zecilor de volţi .
. Utilizarea pe scară largă a energiei electrice nu este posibilă fără respectarea normelor de
tehnica securităţii muncii şi PSI . Nerespectarea lor poate duce la apariţia unor accidente
grave : incendii , avarii , arsuri sau electrocutări mortale .

3
CAPITOLULUL I
INSTALAŢII PENTRU SEMNALIZĂRI ACUSTICE ŞI OPTICE
1.1.Instalatii de sonerii
Acestea au rolul de a produce un semnal acustic pe cale electrica. Cea mai simpla instalatie
de sonerie este compusa din:
-transformatorul electric, care are rolul de a reduce tensiunea retelei de 220V (sau 120V)
la tensiunea de 3, 5, 8V;
-clopotul electric, care are rolul de a transforma energia electrica in energie acustica usor
de perceput de om;

-butonul de actionare, care are rolul de a inchide circuitul electric al clopotului;


-conductele electrice pentru circuitul de tensiune redusa;
-conductele electrice pentru legare la reteaua electrica de 220V (sau 120V).

Fig.1 Instalatie de sonerie:


1-transformator electric, 2- clopot, 3- buton de actionare, 4- sigurante fuzibile, 5- conducte
electrice de tensiune redusa, 6- conducte electrice la tensiunea de 220V (sau 120V).

Instalatia de sonerie este prevazut cu sigurante fuzibile, montate pe conductele de legare la


reteaua de 220V (sau 120V), pentru a asigura protectia la scurtcircuit.
Instalatia de sonerie astfel descrisa se utilizeaza frecvent in apartamentele de locuinta.
Alimentarea soneriei se face dintr-un circuit de priza. Sigurantele fuzibile, transformatorul si
clopotul electric se monteaza in apartament pe placa tabloului electric (fig. 2). Butonul de
actionare se monteaza pe perete in exteriorul apartamentului, langa usa de intrare. Conductele
electrice pana la buton sunt conducte din cupru sau aluminium, isolate cu masa plastica (TY
0,8). Ele sunt introduce intru-un tub de protectie de masa plastica (IPY) care se monteaza

4
ingropat in perete sau in tencuiala acestuia. In cazul in care instalatia de sonerie se executa
ulterior instalatiei electrice din apartament, transformatorul si clopotul se monteaza langa
tabloul electric pe o placa de lemn sau alt material izolant.

Fig.2. Montarea instalatiei de sonerie:


1-sigurante fuzibile, 2- transformator, 3- clopot, 4- buton, 5- conducte electrice de legatura in
tabloul electric, 6- conducte dielectrice montate in tub de protectie si ingropate in perete, 7-
placa tabloului electric.

Soneria electrica (din fig. 3) este formata dintr-un electromagnet de curent alternativ, care
are doua bobine 1, un miez de fier 2, o lamela elastica metalica 3 (care are la varf un mic
ciocanel) si un clopot metalic 4. cand electromagnetul este parcurs de current, lamela elastica
vibreaza si loveste clopotul, provocand un semnal acustic. Sunetul poate fi schimbat ca
intensitate prin modificarea distantei dintre ciocanelul lamelei si clopot. Aceasta se face prin
stangerea sau slabirea surubului de fixare al clopotului.
Toate aceste piese se monteaza pe un suport de ebonita 5, care este prevazut cu niste
urechi de prindere 6.

Fig.3. Schema electrica unifilara a unei instalatii de sonerie de apartament.

5
In cazul locuintelor cu putine apartamente, soneriile pot fi actionate din doua locuri ca in
schema urmatoare; de la usa de intrare in cladire (unde pe o placa se afla toate butoanele
pentru apartamentele din aceasta) si de la usa fiecarui apartament.
Pentru astfel de instalatii, care de regula sunt de intindere mica se monteaza un sigur
transformator de sonerie. Acesta se monteaza in tabloul de lumina comun pentru apartamente.
In ultimul timp clopotul electric este inlocuit in apartamente, cu o sonerie muzicala.
Instalatiile de sonerii se mai utilizeaza frecvent in scoli, institute de invatamant superior,
camine, internate, etc.

Fig.4. Schema electrica a unei instalatii de sonerii pentru o locuinta cu 5 apartamente.

In aceste cazuri toate soneriile sunt actionate de un buton. Aceasta se amplaseaza pe


conductele de 220V in secretariate, in camera personalului de supraveghere sau de paza. In
fig.5 este prezentata o astfel de instalatie pentru o cladire cu subsol, parter si 3 etaje. Pt.

6
fiecare din nivele sunt prevazute cate doua sonerii. Fiecare sonerie este prevazuta cu
transformator de sonerie individual. Schema se utilizeaza in situatiile in care constructia are o
intindere mare .

Prezinta avantajul ca transformatoarele nu functioneaza in gol, iar conductele de alimentare pt


220V au dimensiuni mult mai economice decat in situatia in care distributia s-ar fi facut pe
tensiune redusa.

Fig.5 Schema electrica monofilara a unei instalatii de sonorizare dintr-o cladire cu subsol,
parter, si 3 etaje.

7
1.2.Instalatii pentru chemarea de personal

Sunt instalatii de curenti slabi frecvent utilizate in spitale si in hoteluri. In fig.6 este
prezantata schema desfasurata a unei astfel de instalatii.
Butoanele B1.1, B1.2 si B1.3 se afla in camera 1 langa fiecare pat (sau un buton intre doua
parti), butoanele B2.1, B2.2, si B2.3 in camera 2, etc.
Soneria h0 si lampile de semnalizare h1.1, h2.1 etc. se afla montate in incaperea de
supraveghere unde se afla persoana cautata. Lampile h1.2, h2.2 etc. se monteaza pe culoar,
deasupra camerelor 1 si 2 etc. instalatia mai cuprinde releele d1, d2 care se gasesc montate pe
acelasi panou cu soneria h0 si lampile h1.1, h2.1.

Fig.6. Schema electrica desfasurata a unei instalatii pentru chemarea de personal dintr-un
spital.

8
Instalatia functioneaza in felul urmator: cand personalul de servici este cautat, se apasa pe
unul din butoanel B1.1, ……. …B2.3, de exemplu B2.2(buton ce este montat in camera 2
langa patul 2).
Aceste butoane sunt duble, efectuand simultan contactele 1-2 si 2-3.
Prin realizarea primului circuit se pune sub tensiune soneria h0 care avertizeaza acustic ca
s-a facut un apel. Al doilea circuit asigura punerea sub tensiune a releului intermediar d2 care
inchide contactele normal deschise 1d2 si 2d2. primul dintre acestea asigura automentinerea
releului d2, iar al doilea asigura functionarea lampilor de semnalizare h2.1 (din camera de
spraveghere) si h2.2 (aflata pe coridor, deasupra usii camerei din care s-a chemat), realizandu-
se si o avertizare optica. Aceasta permite o usoara identificare a incaperii din care s-a facut
apelul. Soneria h0 functioneaza numai atat cat se apasa pe butonul B2.2, in timp ce lampile
h2.1 si h2.2 raman aprinse, deoarece releul d2 este parcurs de curent. Dupa rezolvarea
apelului, personalul de serviciu revine in camera de supraveghere si deblocheaza releul d2,
pregatind instalatia pentru un nou apel din aceeasi incapere. Daca pe perioada absentei din
incaperea de supraveghere a personalului se efectueaza unul sau mai multe apeluri din alte
camere, lampile de avertizare corespunzatoare acestor camere raman aprinse atat pe panoul
din incapere, cat si pe culoare, permitand identificarea rapida a locurilor de apel.

1.3. Instalatii pentru semnalizarea unei situatii anormale in constructie sau


intr-o instalatie

De multe ori, in constructii sau in instalatii pot sa apara situatii anormale care, nedepistate
in scurt timp, pot sa conduca la mari pagube materiale, la oprire procesului de productie si
uneori la pierderi de vieti omenesti. Astfel, un incendiu din timp scurt, poate sa duca la
distrugerea completa a consturctiei cu toate bunurile din aceasta, poate sa produca explozii,
etc.Depasire temperaturii admise intr-o instalatie poate sa duca la depasirea presiunii
normale, putand provoca explozii, poate sa duca la degradare unor produse, la accidente de
munca, etc.
De aceea, pentru buna desfasurare a activitatilor dintr-o constructie si buna functionare a
instalatiilor ce deservesc constructia sau fac parte din diferite fluxuri tehnologice acestea sunt
prevazute cu diverse instalatii de avertizare in functie de specificul lor. Diversitatea
instalatiilor de avertizarea situatiilor anormale este foarte mare. In momentul de fata, datorita
dezvoltarii remarcabile a stiintei si tehnologieii, se poate aprecia ca aproape orice situatie

9
considerata anormala poate fi semnalizata (depasire temperaturii si presiunii unui mediu,
aparitia fumului, focului, modificarea concentratiei unui gaz, a intesitatii curentului, a
tensiuni, a factorului de putere, etc.)
Toate aceste instalatii pentru semnalizarea situatiilor anormale, functioneaza dupa schema
de principiu din fig.7.

Fig.7 Schema de principiu a unei instalatii pentru semnalizarea unei situatii anormale.

Instaltiile se compun dintr-un dispozitiv T, numit traductor ce este in masura sa transforme


un semnal neelectric (termic, mecanic, luminos, etc. in functie de situatia urmarita) intr-un
semnal electric.
Semnalul electric este transmis centralei de avertizare care semnalizeaza situatia anormala atat
acustic (cu sonerii sau hupa), cat si optic (cu lampi de semnalizare).
1.4.Instalatii de senmalizare pentru depasirea temperaturii.

In aceste instalatii traductorul este de regula un termometru cu contacte electrice ca in fig.8.

Fig.8 Termometru cu contacte electrice.


Acesta este un termometru cu ac indicator I. Termometrul mai este prevazut cu doua
indicatoare fixe (LI pentru limita inferioara si LS pentru limita superioara a temperaturi),

10
limite ce nu trebuiesc depasite pentru a nu crea o situatie anormala. Indicatoarele LI si LS pot
fi fixate dupa dorinta pe scara aparatului. Atat indicatoarele LI si LS, cat si acul indicator
mobil I au prevazute contacte electrice, astfel incat la atingerea limitelor ele inchid un circuit
electric. Termometrele cu contacte au un record pentru agentul a carui temperature se
urmareste si un altul pentru conductele electrice ce se leaga la contactele termometrului. In
cazul deschis mai sus sunt necesare trei contacte pentru racordul electric.
In multe situatii indicatorul fix pentru limita LI poate sa lipseasca si legatura electrica se
face numai cu doua conducte electrice. Schema electrica desfasurata a unei astfel de instalatii
este data in fig.9.
Contactul corespunzator atingerii limitei inferioare a temperaturii este indicat prin contactele
normal deschise (ND)f1, iar cel corespunzator atingerii limitei superioare a temperaturii prin
f2. Cand se atinge temperatura limita inferioara se inchide contactul f1. Se pune sub tensiune,
in acest fel, releul intermediar d1 aflat pe linia 1.
Acesta inchide contactele 1d1 (linia 3) si 2d1 (linia6). Primul pune sub tensiune soneria h0
montata pe linia 3; in felul acesta se face o prima avertizare acustica care atrage atentia
personalului de supraveghere.

Fig.9. Schema electrica desfasurata a unei instalatii de avertizare pentru depasirea


temperaturii.
Daca soneria este suparatoare, prin apsarea butonului dublu b1 aceasta este scoasa de sub
tensiune si semnalul inceteaza. Butonul b1 pune totodata sub tensiune releul d3 care la randul
lui inchide contactul 2d3 care realizeaza automatizarea si deschide contactul 1d3 care
intrerupe ciruitul soneriei h0 chiar daca se lasa liber butonul b1.
Contactul 2d1 realizeaza inchiderea circuitului lampii de semnalizare h1 (pe linia 6) care
avertizeaza optic asupra atingerii temperaturii minime. Semnalul optic se mentine atata timp
11
cat releul d1 va fi parcurs de curent. Curentul prin aceasta inceteaza numai daca contactul f1
se deschide , deci daca temperatura a inceput sa creasca peste valoarea limita inferioara. Daca
se atinge limita superioara se inchide contactul f2 si releul d2 este parcurs de curent (linia 2).
Aceasta inchide contactele normal deschise de pe liniile 5 si 7 (1d2 si 2d2),determinand
functionarea soneriei h0 pentru avertizarea acustica si a lampii de semnalizare h2 asigurand
astfel si semnalizarea optica (deoarece soneria se deblocheaza ca si in cazul anterior).
In acelasi mod sunt concepute si instalatiile de semnalizare pentru depasirea:
- presiunii limita intr-un recipient. In locul tremometrului se utilizeaza un manometer cu
contacte (pentru presiunea limita inferioara si pentru acul indicator al presiunii);
- nivelul limita intr-un rezervor.
In acest caz, termometrul este inlocuit cu un dispozitiv mecanic de inchidere a contactelor
f1 si f2 (fig. 9), cand se ating nivelurile limita inferioara si respective limita superioara.
Schita de principiu a acestuia este aratata in figura 10. Nivelul apei din rezervor este urmarit
de plutitoarele P1 si P2.
De fiecare plutitor este prinsa o sarma din otel1 trecuta peste un scripete fix 2. La celalalt
capat al sarmei se afla o contragreutate 3, ce tine sarma foarte bine intinsa. Pe aceasta sarma
se afla montata o sfera metalica 4 prin intermediul a doua izolatoare 5. Cand se atinge nivelul
minim, sfera metalica prinsa de plutitorul P1 coboara si ajunge intre contactele metalice 6,
prin impingerea resortului 7. In acest fel se inchide electric contactul f1 din fig. 9 permitand
semnalizarea acustica si optica a situatiei aparute (atingerea nivelului minim). Daca se atinge
nivelul maxim sfera prinsa pe plutitorul P2 inchide contactul f2 prin intermediul contactului
mobil 6 si se semnalizeaza atingerea nivelului maxim.

Fig.10. Schema de principiu a dispozitivului mecanic pentru inchiderea contactelor la


atingerea nivelului minim si maxim intr-un rezervor.

12
1.5. Instalatii de semnalizare a incendiului

In aceste instalatii, traductorul din fig.7 este un detector de incendiu. Detectoarele de


incendiu se executa in foarte multe tipuri, diferite intre ele atat prin principiul fizic pe care se
bazeaza cat si prin constructia propriu-zisa. In cele ce urmeaza se va descrie o instalatie de
semnalizare ce utilizeaza un detector de temperatura cu fuzibil (fig.11) ce se fabrica si in tara
noastra.
Se compun dintr-o carcasa din masa plastica 1 in interiorul careia se afla un grup de lamele
metalice 2,3 si 4, bornele electrice a,b si c si un cilindru din masa plastica 5, de culoare rosie.
Lamela 2 este fixate si legata la contactul b. Lamela mobila 3 este prinsa de lamela fixa 2 prin
nitul fuzibil 6 si de lamella mobila 4 prin piesa izolatoare 7.
Cilindru 5 este mentinut in carcasa de lamela 4, datorita pozitiei lui si a opritorului 8 aflat
pe partea interioara a acestuia. In acest fel, intre bornele a si b (legate la lamelele 2 si 3) exista
continuitate electrica. Circuitul inchis de bornele a-b se numeste circuit de veghe, iar
detectorul se spune ca se afla in stare de veghe (fig.11, a). La cresterea temperaturii din
incapere (55 grade sau 75 grade C), datorita unui inceput de incendiu, aerul cald topeste nitul
fuzibil6 si legatura dintre lamelele 2 si 3 se desface. Se intrerupe circuitul electric stabil prin
a-b si lamela 3 se deplaseaza spre stanga.

Fig.11. Detector de temperatura cu fuzibil: a- in stare de veghe; b- dupa declansare.

O data cu acesta si lamela 4 se declanseaza spre stanga (deoarece este legata de lamela 3 prin
piesa 7). In felul acesta se elibereaza cilindrul 5 care coboara, iesind din cutia detectorului
(este de culoare rosie pentru a fi mai usor observat de la distanta). Lamela 4, in aceasta noua
pozitie, inchide contactul 9 dintre lamelele 2 si 4. Se inchide astfel circuitul de avertizare prin
bornele b-c (fig.11, b). o data cu declansarea semnalelor acustice si optice de aparitie a

13
incendiului se poate declansa si o instalatie de stingere a acestuia (cu apa, cu bioxid de
carbon, etc.). Cilindrul de culoare rosie 5, ce iese din detector, permite identificarea rapida a
locului de unde s-a dat alarma. Dupa inlaturarea pericolului, detectorul se pune din nou in
stare de veghe prin introducerea cilindrului 5 in interiorul detectorului si prin fixarea
lamelelor 2 si 3 cu un nou nit fuzibil.
Detectoarela de acest tip pot supraveghea fiecare o suprafata de aproximativ 10mp. Se
amplaseaza pe plafonul incaperii, ingropate sau aparent pe acesta. Detectoarele sunt legate in
serie, ca in fig.12. Se pot lega pana la 10 detectoare formand o bucla. Pe fiecare bucla se afla
cate doua relee: pe bucla 1- releele d1 si d2, pe bucal2 – releele d1’ si d2’ etc. cat timp
detectoarela se afla in stare de veghe, contactele a-b ale acestora sunt inchise si releele d1, d1’
etc. sunt parcurse de current. Acest curent poarta denumirea de curent de lucru. Daca unul din
detectoare de pe bucla 1 a declansat, cantactul a-b al acestuia se deschide si releul d1 este scos
de sub tensiune.
Se inchide contactul b-c punandu-se sub tensiune releul d2. Analog se petrec lucrurile daca
declanseaza un detector de pe alta bucla.

Fig.12. Schema de legare a detectoarelor de temperatura cu fuzibil.

In fig. 13 este aratata schema de semnalizare a incendiului. Astfel, in starea de veghe,


releele d1, d1’ etc. (fig. 12) se afla sub tensiune si d2, d2’ etc. nu sunt sub tensiune.
Contactele normal inchise 1d1 si 2d1, 1d1’ si 2d’ etc. (fig. 13 ) sunt deschise (deoarece d1,
d1’ etc. sunt parcurse de curent – curentul de lucru). Daca unu din detectoarele de pe bucla 1 a
declansat, este scos de sub tensiune releul d1 si pus sub tensiune releul d2. in acest moment
contactele 1d1 si 2d1 revin la pozitia inchis , iar 1d2 si 2d2 se inchid. Liniile 1, 9 si 10 sunt
parcurse de curent si se realizeaza atat semnalizarea acustica prin hupa h1, cat si cea optica
prin lampa h2 corespunzatoare buclei 1. Pentru a inlatura semnalul acustic (separator de
regula) se apasa pe butonul dublu d1 care pune sub tensiune linia 2 si scoate de sub tensiune
linia 1. Pe linia 2 se afla releul d3 care desface contacul 1d3 si inchide contactele 2d3 si 3d3.

14
Primul dintre acestea scoate de sub tensiune hupa dupa revenirea butonului b1, contacul 2d3
realizeaza automatizarea releului d3, iar 3d3 pune sub tensiune linia 4, punand in functiune
releul clipitor d4 cu lampa h2.

Fig. 13. Schema de semnalizare a aparitiei incendiului, folosind detectoare de temperatură cu


fuzibil.
Cat timp detectorul este declansat (pe bucla1) lampile h3 si h2 sunt in functiune. Dupa
stingerea incendiului, detectoarele se readuc la starea de veghe, punand din nou sub tensiune
releul d1 si scotandu-l pe d2.Aceasta face ca lampa h3 sa se stinga. Lampa h2 se stinge prin
deblocarea manuala a releului d3. Analog se petrec lucrurile cand declanseaza un detector de
pe alta bucla. Va semnaliza hupa si lampa corespunzatoare buclei de supraveghere. Datorita
curentului de lucru instalatia permite si semnalizarea unor defecte ca: desfacerea unei legaturi
electrice, ruperea unui conductor etc.
Dupa cum rezulta, instalatia de supraveghere (v fig. 12) este permanent parcursa de
curent (curentul de lucru), deci consuma energie electrica. Acest consum este justificat de
importanta bunurilor ce trebuiesc ferite de un eventual incendiu.

15
CAPITOLUL II
PROIECTAREA ŞI REALIZAREA INSTALAŢIILOR ELECTRICE
PENTRU CHEMAREA DE PERSONAL
2.1.Dispoziţii generale
La proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice pentru chemarea de personal aferente
clădirilor, beneficiarul şi proiectantul procesului tehnologic, vor preciza sistemele necesare şi
condiţiile de performante ale acestora, respectând normele şi normativele specifice activităţii
precum şi actele normative .Dimensionarea instalaţiilor interioare şi amenajarea spaţiilor
necesare instalării echipamentelor aferente se stabileşte de proiectantul specialist în instalatii,
după destinaţie, scop şi caracteristici specifice ale produselor utiliate.Folosirea de
echipamente, aparate, dispozitive etc. se va face numai în baza agrementului tehnic.Instalaţiile
electrice interioare se proiectează, execută şi exploatează astfel încât să asigure condiţiile de
siguranţă şi fiabilitate şi legislaţia conexă. Proiectarea şi instalarea echipamentelor
tehnologice se va face numai de către firme specializate. Producătorul (sau furnizorul) de
elemente componente ale instalaţiilor electrice are obligaţia să livreze odată cu echipamentele
şi instrucţiunile de funcţionare, montaj, exploatare şi verificare ale acestora. Constructorul are
obligaţia să efectueze lucrările în conformitate cu prevederile proiectelor şi reglementările
tehnice.Beneficiarul (utilizatorul) are obligaţia de a aviza proiectul, de a recepţiona lucrarea,
de a exploata în condiţii de siguranţă instalaţiile electrice interioare de curenţi slabi.
2.2. Tipuri de execuţie
Reţelele interioare se vor realiza în execuţie îngropată sau aparentă, folosindu-se cabluri sau
conductoare izolate, protejate sau neprotejate în tuburi sau plinte metalice sau PVC.La
alegerea materialelor şi soluţiilor specifice de execuţie se va ţine seama de prevederile
referitoare la diferitele categorii de instalaţii de curenţi slabi .La realizarea instalaţiilor
interioare Tc se vor respecta prevederile ˝Regulamentului pentru instalarea posturilor
telefonice şi de radioficare˝. Orice derogare de la acest Regulament se va face cu acordul
utilizatorului instalaţiei şi al unităţii care va răspunde de întreţinerea ei.
2.3 Instalaţii îngropate
Instalaţiile de curenţi slabi se vor executa în montaj îngropat sub tencuială, la clădirile nou
proiectate şi la clădirile la care se execută reparaţii capitale, care nu posedă plafoane sau
planşee false.Se vor folosi conductoare izolate sau cabluri protejate în tuburi PVC sau
metalice, în condiţiile prevăzute de Normativul I 7 şi prescripţiile tehnice specifice pentru
medii cu pericol de explozie.De regulă, execuţia cu conductoare protejate în tuburi se va

16
folosi în porţiunile de circuit dintre punctele de concentrare şi prizele pentru racordarea
posturilor Tc (telefon, ceas, dispecer, difuzoare, transmisii de date).Execuţia cu cabluri
protejate în tuburi se recomandă pentru legătura dintre punctele de concentrare (firide)
precum şi între acestea şi punctele de racord la reţeaua exterioară.La instalaţiile în tuburi
îngropate se vor folosi numai conductoare şi cabluri din cupru cu diametre sau secţiuni care să
asigure nivelul de transmisie conform normelor C.C.I.T.T. precum şi limita admisă de
semnalizare pe buclă a echipamentelor folosite.
2.4. Instalaţii aparente
Instalaţiile de curenţi slabi în clădirile civile se admite în montaj aparent în următoarele
cazuri:
- în construcţiile la care nu se admit dăltuiri şi spargeri;
- în clădirile în care şi instalaţiile electrice sunt realizate în execuţie aparentă;
- în clădirile în care sunt plafoane sau planşee false;
- în cazul unor instalaţii provizorii sau extinderi locale unor circuite;
- în construcţii existente a căror deterioare nu este admisă.
Pentru realizarea instalaţiilor aparente se va utiliza cu precădere execuţia cu cabluri,
neprotejate sau protejate în tuburi sau plinte metalice sau din PVC.În cazul când numărul de
circuite pe traseu este redus (sub 5), se recomandă folosirea conductoarelor izolate de interior
sau cabluri de capacitate mică (2, 4, 6 perechi după caz). Execuţia cu conductoare izolate
protejate în tuburi montate aparent, se va prevedea în cazurile în care se impun condiţii
speciale de protecţie (protecţia mecanică superioară, medii corozive, protecţie contra
influenţei electrice etc.).
2.5. Gruparea circuitelor
Circuitele pentru instalaţiile telefonice, dispecer, interfon şi ceasuri electrice, se vor grupa în
acelaşi tub sau cablu, utilizându-se trasee comune, în măsura în care condiţiile de transmisie
din punct de vedere al nivelului, permit aceasta.Se vor instala în tuburi separate, circuitele de
dispecer sau interfon, dacă instalaţia de semnalizare cu semnale amplificate ar putea deranja
funcţionarea celorlalte instalaţii de curenţi slabi.Circuitele pentru instalaţia de sonorizare se
vor instala în tuburi sau cabluri separate. În cazul când instalaţiile dispecer sau interfon au
funcţiuni de alarmă la incendiu, circuitele se vor instala în acelaşi mod.Tuburile, plintele,
firidele, conductele şi cablurile, dozele destinate instalaţiilor de curenţi slabi nu vor fi folosite
pentru instalaţii de distribuţie a energiei electrice.Circuitele sau cablurile speciale aparţinând
instalaţiei de transmitere de date, dacă nu vor face parte dintr-un sistem de structură cablată

17
voce+date+imagini, se vor instala în tuburi sau plinte separate şi nu vor avea trasee comune
cu alte instalaţii perturbatoare (energie electrică etc.).
2.6. Alegerea traseelor
. Se va evita instalarea circuitelor şi cablurilor Tc în lungul conductelor calde, interzicându-se
instalarea pe suprafeţe calde.
De asemenea, se vor evita traseele expuse la umezeală.Pe porţiuni reduse ale traseelor
apropiate de suprafeţe calde (minim 40°C) sau la încrucişări cu acestea, distanţa minimă între
circuitele de curenţi slabi şi elemente calde trebuie să fie de 12 cm sau se vor lua măsuri de
izolare termică.Distanţa între instalaţiile de curenţi slabi sau transmitere de date şi cele
electrice cu frecvenţa de 50 Hz şi tensiuni până la 1000V, atât în montaj îngropat cât şi în
montaj aparent, trebuie să fie de minimum 25 cm, cu condiţia ca izolaţia să fie
corespunzătoare şi să nu existe înnădiri la conductoarele electrice pe porţiunea de paralelism.
Dacă conductoarele sunt protejate în tub metalic, acesta va fi legat la pământ la ambele
capete.Pe trasee comune, circuitele pentru instalaţiile de curenţi slabi se vor monta sub cele
ale instalaţiilor electrice.În cazul clădirilor de locuit această distanţă se poate reduce până la
15 cm dacă lungimile de paralelism nu depăşesc 30 m.Traseele comune ale circuitelor
diferiţilor abonaţi se vor monta în spaţii accesibile personalului de exploatare.În cazurile în
care distanţele menţionate nu pot fi realizate din punct de vedere tehnic sau duc la soluţii
neeconomice, circuitele instalaţiilor de curenţi slabi se vor executa cu conductoare răsucite
TY bifilare sau trifilare, reducând distanţa la minimum necesar instalării dozelor separate
pentru fiecare instalaţie (nu mai mari de 25 m).Se va evita instalarea cablurilor de curenţi
slabi în tunele sau canale tehnice în care se găsesc cabluri electrice cu tensiuni mai mari de
1000V; în cazurile în care nu este posibilă o altă soluţie, cablurile se vor instala în tunele sau
canale tehnice pe pereţii opuşi, sau pe aceeaşi parte cu cablurile electrice la o distanţă de cca
40 cm, sub cele electrice.Când lungimile de paralelism depăşesc 150 m, iar tensiunile sunt
mai mari de 1000V, se va face, de la caz la caz, calculul de protecţie, luându-se măsuri
corespunzătoare conform normativelor şi standardelor în vigoare.La proiectare şi execuţie se
va ţine seama şi de normativul PE 107.Distanţa minimă dintre circuitele de sonorizări şi
celelalte circuite pentru instalaţii de curenţi slabi trebuie să fie de 20 cm.
În cazul în care această distanţă nu se poate respecta, circuitele de sonorizare se vor proteja în
tuburi metalice (asigurându-se continuitatea electrică a tubulaturii şi legarea la pământ),
instalate la:
- 5 cm când lungimea de paralelism este de cca 50 m;

18
- 3 cm când lungimea de paralelism este de cca 30 m;
- 2 cm când lungimea de paralelism este de cca 10 m;
Traseul instalaţiilor aparente se va alege cât mai puţin vizibil în unghiuri drepte, pe lângă
pervazuri de-a lungul grinzilor, pasajelor circulabile, estacadelor etc. în locuri accesibile
pentru montaj şi întreţinere.La stabilirea traseelor se vor evita trecerile prin spaţii cu pericol
de explozie, medii corozive sau zone în care există pericol de scurgere a unor lichide ce ar
putea deteriora învelişul cablurilor sau ar prezenta pericol de incendiu, alegându-se soluţii de
montaj pe pereţii exteriori acestor spaţii (cu condiţia protejării împotriva efectelor de radiaţii
termice în caz de incendiu şi deteriorărilor mecanice) şi anume în spaţiile de circulaţie, anexe
tehnice sau alte spaţii fără pericol.
Golurile pentru trecerea cablurilor, prin planşeu sau pereţi, vor fi protejate după montarea
cablurilor, cu materiale care să asigure o etanşeitate corespunzătoare pentru evitarea
propagării flăcărilor, trecerii fumului şi a gazelor.
2.7. Concentrarea circuitelor
Instalaţiile interioare de curenţi slabi, vor fi prevăzute cu puncte de concentrare a circuitelor
(firide sau cutii terminale).
Numărul şi tipul acestora se va stabili potrivit prevederilor de la subcapitolele referitoare la
diverse categorii de instalaţii. De exemplu, pentru clădirile de locuit cu P+10 nivele, firidele
se vor instala la parte sau la etajul I şi la etajele III, V, VII, IX etc. (din 2 în 2 etaje).
Se vor utiliza puncte de concentrare comune pentru instalaţiile de telefon, dispecer (cu
excepţia celor indicate la art. 6.4.2 şi 6.4.3) şi instalaţiile de ceasoficare.Pentru instalaţiile de
transmitere de date (exceptând cazul sistemelor de cablare structurată tip VDI) şi pentru
instalaţiile interioare de sonorizare, se vor prevedea puncte de concentrare separate.Pentru
punctele de concentrare cu maximum 6 circuite se vor folosi, în locul firidelor, cutii terminale,
instalate la înălţimea de minimum 2 m de pardoseală.Firidele şi cutiile terminale de interior se
vor instala numai în locuri uscate, fără pericol de incendiu şi de preferinţă în spaţii de acces
comun pentru a fi uşor accesibile personalului de întreţinere (casa scării, holuri, coridoare
etc.) şi vor fi notate cu literele ˝TC˝, pentru a se deosebi de alte puncte de concentrare.
În încăperile umede se vor utiliza cutii terminale de exterior care se pot monta aparent sau în
nişe.Firidele telefonice nu se vor amplasa în compartimentele accesului la conductele de
evacuare a reziduurilor menajere, în compartimente rezervate spălătoriilor, uscătoriilor sau
orice încăpere de uz casnic şi se va evita pe cât posibil amplasarea lor în apropierea cofretului
de energie sau a hidrantului de incendiu.Distanţa între firidele instalaţiilor de curenţi slabi şi

19
cofretele de energie, de regulă, va fi de 25 cm.Pentru clãdirile de locuit cu un grad sporit de
confort, prevãzute cu instalaþii telefonice în tuburi, la care datorită numărului mic de posturi,
nu se justifică execuţia unor nişe telefonice pentru 25 circuite, se va folosi o firidă, practicată
în exterior (în condiţiile cofretelor electrice) în care se va monta o cutie terminală urbană de
exterior de 16 circuite.Mărimea firidelor se va stabili în funcţie de numărul de circuite şi tipul
de reglete.Tuburile şi ţevile se vor introduce în firidă în apropierea colţurilor fără să
depăşească pereţii interiori ai acestora.În firide, circuitele vor fi etichetate şi numerotate
imediat după instalarea lor, urmând ca echiparea cu reglete să fie făcută la instalarea cablului
de racord.
2.8.Racorduri
Racordurile la blocurile de locuinţe se vor executa pentru fiecare scară în parte. Se va evita
pe cât posibil folosirea canalelor tehnice sau subsolurilor. Acolo unde nu este posibilă
executarea racordurilor la fiecare scară acestea se vor executa la unul din colţurile blocului. În
acest caz alimentarea cu cabluri pentru fiecare scară se execută paftalat pe zid în spatele
blocului, cu mascare în limita posibilităţilor de elementele de arhitectură ale clădirii.Nu se
admite instalarea de cabluri pe faţada principală a blocurilor de locuinţe. Pentru instalarea şi
protejarea racordurilor telefonice cu capacitate de până la 200 perechi se vor instala ţevi PVC
de protecţie, după cum urmează:
- de la punctele de concentrare (firide) situate la nivelul cel mai de jos, se va instala câte un
tup PVC 63 mm curbat într-un singur plan cu o rază de cel puţin 1 m, îngropat în zid care
va străbate pardoseala pe verticală şi fundaţia exterioară pe orizontală, ajungându-se la
exterior la 0,8 m sub nivelul solului şi prelungindu-se cu cel puţin 1,0 m de la fundaţia clădirii
(clădiri izolate în blocuri turn etc.).
Se recomandă amplasarea punctelor de concentrare cât mai apropiate de punctul de intrare a
racordului în clădire.Poziţia ţevilor prevăzute pentru trecerea cablurilor în exterior va fi
însemnată cu litera ˝Tc˝ marcată pe zid cu culoarea albastră la 0,4 m de la sol, pentru a putea
fi uşor reperate.
Muchiile interioare ale tuburilor de protecţie se vor evaza spre a nu deteriora cămaşa
cablurilor în timpul instalării.În general se vor prevedea câte două tuburi de protecţie la
fiecare clădire pentru racordarea cablurilor telefonice sau utilizarea altor instalaţii de curenţi
slabi.

20
CAPITOLUL III
MASURI DE SECURITATEA MUNCII, PREVENIREA ŞI STINGEREA
INCENDIILOR ŞI PROTECŢIA MEDIULUI
IN INSTALAŢII ELECTRICE

3.1. Acţiunea curentului electric asupra corpului omenesc


Deoarece corpul omenesc reprezintă o rezistenţă electrică, rezultă că atunci cînd între
două puncte ale corpului omenesc (mînă-mînă, mînă-picior etc.) se aplică accidental o
diferenţă de potenţial, prin corpul omenesc va circula un curent electric.
Efectele curentului electric depind de o serie de factori: felul curentului, intensitatea,
frecvenţa, durata de parcurgere şi, mai ales, traseul curentului prin corp.
Efectele curentului electric constau în:
 şocuri electrice — care afectează sistemul nervos (pierderea cunoştinţei, oprirea
inimii, asfixiere, comoţia cerebrală etc.);
 electrotraumatisme — care afectează sistemul muscular, sistemul osos, pielea etc.
(arsuri — „mărci electrice", încordarea muşchilor etc.).
Uneori pot apărea efecte secundare ale electrocutării, cum ar fi: căderi de la înălţime,
lovituri datorate mişcărilor reflexe bruşte etc.
Rezistenţa electrică a corpului omenesc este de 10 000 ... 50 000 ohmi cînd pielea este
uscată, însă scade foarte mult (800 ... 1 000 ohmi) în caz de umezeală sau transpiraţie.
În general, după valoarea tensiunii de serviciu, instalaţiile electrice se împart astfel:
 instalaţii de înaltă tensiune — cînd tensiunea între faze este egală sau mai mare de
1 000 V;
 instalatii de joasă tensiune — cînd tensiunea între faze este mai mică de 1 000 V.
În cadrul tensiunilor joase se consideră tensiuni periculoase din punctul de vedere al
protecţiei muncii tensiunile ce depăşesc următoarele valori (pe fază):
 în curent alternati Umin =24V
cu nulul izolat Umin =24V
cu nulul legat la pămînt Umin = 42 V;
 in curent continuu Umin = 50 V.

21
3.2.Măsuri de prevenire a accidentelor în instalaţiile electrice
În scopul prevenirii accidentelor în instalaţiile electrice se prevăd o serie de măsuri cu
caracter organizatoric şi tehnic care pot fi împărţite în următoarele categorii:
a. reguli pentru evitarea electrocutării;
b. instruirea personalului de exploatare;
c. echipamente şi indicatoare de protecţie;
d. legarea la pămînt şi la nul.

 Reguli pentru evitarea electrocutării - Instalaţiile electrice trebuie astfel concepute


încît să nu fie posibilă producerea accidentelor consecinţă a pătrunderii persoanelor
nespecializate în locurile cu pericul de electrocutare.
Instalaţiile electrice interioare sau exterioare vor fi prevăzute cu îngrădiri — plase de
sîrmă — iar porţile vor fi încuiate.
Distanţele pînă la părţile aflate sub tensiune, lăţimea culoarelor de acces etc., trebuie să
respecte anumite valori prevăzute în standarde şi prescripţii.
Dispozitivele de acţionare ale separatoarelor şi întreruptoarelor trebuie să fie blocate sau
încuiate pentru a se evita manevre greşite sau de către persoane neautorizate.
 Instruirea personalului - Persoanele care au atribuţii în cadrul activităţii de
întreţinere
şi exploatare a instalaţiilor electrice trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
 să fie sănătoase fizic şi psihic şi să nu aibă infirmităţi care, stînjenind activitatea
necesară, pot provoca accidente;
 să aibă calificarea profesională corespunzător lucrărilor pe care le execută;
 să fie instruite şi verificate asupra normelor de protecţie a muncii;
 să aibă autorizaţie de lucru sau de control în instalaţii electrice.
Instruirea personalului se desfăşoară după anumite norme precise efec- tuîndu-se:
 instructaj la angajare;
 instructaj periodic de verificare a cunoştinţelor;
 instructaj pentru efectuarea unei anumite operaţii.
In scopul reducerii la minimum a riscului de accident manevrele şi lucrările în instalaţiile
electrice de înaltă tensiune se execută de cel puţin două persoane (pe baza unei dispoziţii de
lucru scrise) dintre care una are rolul dp supraveghetor.
 Echipamente şi indicatoare de protecţie

22
In scopul desfăşurării activităţii în instalaţiile electrice sînt necesare unele echipamente
speciale de protecţie care au proprietăţi izolante.
Procedeul de izolare electrică este obligatoriu chiar şi în cazul cînd există şi alte
mijloace de protecţie. Astfel se prevăd:
 cleşti de lemn (fig. 14, a) pentru fixarea siguranţelor;
 cleşti (patent) şi şurubelniţe cu mînere izolante (fig. 14, b şi c);
 mănuşi de cauciuc (fig. 14, d);
 cizme sau galoşi de cauciuc (fig. 14, e);
 covoraşe de cauciuc (fig. 14, /).

Fig. 14. Echipamente şi indicatoare de protecţie


De asemenea se mai folosesc şi alte mijloace de protecţie cum ar fi: platforme
electroizolante, prăjini electroizolantc, ochelari de protecţie etc.
Pentru a se evita pătrunderea accidentală în instalaţii de înaltă tensiune, pentru a se
delimita zona de lucru etc. se prevăd diverse plăci avertizoare cu inscripţii corespunzătoare,
după caz, de exemplu:
Înaltă tensiune! Pericol de moarte
Lucraţi aici!
Nu închideţi! Se lucrează pe linie! etc.
Legarea la pămînt şi la nul - Părţile metalice ale instalaţiilor electrice care în mod
normal nu sunt sub tensiune, ca de exemplu carcasele maşinilor electrice, cuvele
transformatoarelor, panourile metalice, stela jele stîlpilor etc. poartă denumirea generală de
masă a instalaţiei respective.
În mod accidental, datorită deteriorării izolaţiei conductoarelor, masa care este neutră din
punct de vedere electric capătă un anumit potenţial care poate fi periculos pentru om.

23
În adevăr, aşa cum se observă de exemplu din figura 16 în cazul cînd nu se iau măsuri de
protecţie, un om atingînd masa (carcasa) unui motor care are o fază pusă la masă este supus
unei diferenţe de potenţial. Această diferenţă de potenţial face să circule prin corpul său un
curent I0 care se închide prin priza de pămînt a neutrului transformatorului de alimentare. în
scopul evitării acestui accident se prevede ca: toate părţile metalice ale instalaţiilor electrice care în mod normal nu sunt sub tensiune însă
care în mod accidental pot căpăta tensiuni periculoase trebuie să fie legate la pămînt sau la nul.

Legarea la pămînt se realizează cu ajutorul unor conductoare de cupru sau oţel legate la
prizele de pămînt.
Prizele de pămînt se execută din ţevi sau platbande de oţel sudate împreună şi îngropate în
pămînt la adîncimi de 1 ... 3 m.

Fig. 15. Exemplu de instalaţie electrică legată la pămînt.

Fig. 16. Exemplu de instalaţie electrică legată la pămînt.

Din figura 16 se observă de exemplu că în cazul legării la pămînt a carcasei unui motor,
orice punere la masă devine un scurtcircuit monofazat astfel că:
 curentul I0 produce arderea siguranţei ST,deci separă carcasa de tensiune;

24
 chiar dacă înainte de arderea siguranţei omul sc află cu mîna pe carcasa motorului,
datorită prizei de pămînt curentul i0 care se ramifică prin corpul său este de o valoare
nepericuloasă.
Legarea la nul (neutrul) sc realizează în cazurile cînd nu sc pol executa prize de pămînt de
protecţie — de exemplu în locuinţe. în aceste situaţii părţile metalice ale instalaţiilor se leagă
la firul neutru al reţelei. Se observă, de exemplu, din figura 17 că prin legarea carcasei
motorului la firul neutru se obţin, practic, aceleaşi efecte ca şi în cazul legării la pămînt.

Fig.17 . Exemplu de instalaţie electrică legată la nul.

Pentru a se evita separarea firului neutru de priza de pămînt se iau următoarele măsuri:
— se efectuează legarea repetată la pămînt a firului neutru prin prize suplimentare;
nu se montează siguranţe pe firul neutru
3.3. Măsuri în caz de electrocutare
In caz de electrocutare, accidentatul este şocat puternic, muşchii săi se contractă
sau îşi pierde cunoştinţa şi în consecinţă nu se poate elibera singur de elementul aflat sub
tensiune. Ca urmare se iau următoarele măsuri:
— se întrerupe tensiunea prin deconectarea acelei părţi cu care accidentatul se află în
contact;
— în instalaţiile de joasă tensiune în cazul în care tensiunea nu poate fi întreruptă
suficient de repede, accidentatul se îndepărtează;
— prin împingerea şi îndepărtarea conductoarelor cu ajutorul unei tije izolante
(„ştangă") — figura 18.;
— prin tragere, fără a-1 atinge direct, ci prin intermediul îmbrăcămintei (fig. 19) dacă
aceasta este uscată, a unei pături, a unei scînduri sau a unui material izolant;

25
— prin izolare faţă de pămînt introducînd sub accidentat o scîndură uscată.
Dacă accidentatul nu şi-a pierdut cunoştinţa trebuie să fie ţinut în repaus pînă la venirea
medicului sau să fie transportat la un punct sanitar.
Dacă accidentatul şi-a pierdut cunoştinţa, însă nu i s-a întrerupt respiraţia, trebuie să fie
întins pe un pat sau o pătură uscată, descheiat la haine şi frecţionat pentru a-i activa
circulaţia.

Fig. 18. Scoaterea accidentatului de sub Fig. 19. Scoaterea accidentatului de sub.
tensiune prin împingere tensiune prin tragere

Metode de respiraţie artificială


 Metoda de acţionare toracică presupune două (trei) persoane care asigură respiraţia
artificială.
Accidentatul este aşezat pe spate punîndu-i-se sub omoplaţi o pernă sau un pachet de haine
astfel încît capul să fie lăsat pe spate (mai jos ca pieptul).
I se scoate limba afară şi o persoană o reţine trasă spre bărbie.
Cea de-a doua persoană care acordă ajutorul se aşază în genunchi, lîngă capul
accidentatului, îi apucă mîinile de lîngă coate şi le apasă încet pe piept (expiraţie).
Numărînd: unu, doi trei, ridică mîinile accidentatului şi i le întinde înspre cap şi lateral
(inspiraţie).
Numărînd: patru, cinci, şase apasă din nou mîinile pe piept ş.a.m.d.
 Metoda „gură la gură".
Această metodă se aplică şi în cazul în care accidentatul are fracturi sau arsuri.
Se aşază accidentatul în poziţia orizontală ca şi în cazul precedent.
Cel care acordă ajutorul inspiră puternic şi apropiind gura sa (direct sau prin intermediul
unui tub) de gura accidentatului îi insuflă aerul observînd umflarea toracelui accidentatului.
Se ridică pentru a inspira din nou observînd expiraţia accidentatului, care se produce de la
sine.
Se repetă acest ciclu, cu o frecvenţă de 12 ... 15 ori pe minut, pînă la reanimare sau pînă la
constatarea morţii reale de către medic.
26
3.4.Masuri PSI la instalatii electrice

Conditii de amplasare si montare a instalatiilor electrice

Conductoarele, barele, tuburile, etc. se pot dispune pe trasee comune cu traseele altor
instalatii cu conditia ca instalatia electrica sa fie dispusa:
- deasupra conductelor de apa, de canalizare si de GPL
- sub conductele de gaze naturale si sub conducte calde (cu temperatura peste 400C
Pe toate portiunile de traseu pe care nu pot fi respectate aceste prevederi, se iau masuri
constructive de protectie prin prevederea de separari, izolatii termice, tevi metalice, etc. ce vor
depasi cu minim o,5 m de o parte si alta portiunea de traseu protejata.
Se interzice amplasarea instalatiilor electrice in interiorul canalelor de ventilatie.
Montarea pe materiale combustibile a conductelor electrice cu izolatie normala, a cablurilor
fara intarziere la propagarea flacarii, a tuburilor din materiale plastice, a aparatelor si
echipamentelor electrice cu grad de protectie inferior, se face interpunand materiale
incombustibile intre acestea si materialul combustibil sau elemente de distantare
- straturi de tencuiala de minim 1 cm grosime sau placi din materiale electroizolante
incombustibile cu grosimea de minim 0,5 cm, cu o latime ce depaseste cu cel putin 3 cm pe
toate laturile elementul de instalatie electrica
- elemente de sustinere din material incombustibil (ex. console metalice) care distanteaza
elementele de instalatie electrica cu cel putin 3 cm fata de elementul combustibil
Se interzice montarea directa pe elemente de constructie din materiale combustibile de
clasa A urmatoarelor cabluri - cabluri armate sau nearmate, conductoare electrice neizolate
sau cu izolatie din materiale combustibile, aparate si echipamente electrice cu grad de
protectie inferior.
Este obligatorie protectia la suprasarcini pentru instalatii din incaperi categoriile de pericol
de incendiu A, B, C.
Materialele si echipamentele care in serviciu normal, de avarie sau de manevra gresita pot
produce flacari sau scantei sau pot atinge temperaturi ridicate (peste 700C) vor fi amplasate
conform conditiilor prevazute de producator. Daca aceste aceste conditii nu pot fi respectate,
se pot prevedea ecrane de protectie corespunzatoare.
Daca echipamentele electrice dintr-o incapere contin lichide combustibile cum sunt uleiurile
minerale si hidrocarburile izolante, in cantitati mai mari sau egale cu 25 l, se vor lua masuri de
colectare a lichidelor scurse (cuve colectoare cu praguri pentru a evita imprastierea acestora)
iar incaperea va avea pereti din clasa C0. Pentru lichide izolante greu combustibile (esteri,
27
silicon), limita de 25 l poate fi majorata la 60 l. Trebuie luate masuri pentru asigurarea
scoaterii automate de sub tensiune a instalatiei respective in caz de incendiu.
Pentru diminuarea riscului de incendiu se recomanda utilizarea unui dispozitiv de protectie
diferential.
Este obligatorie folosirea conductoarelor si barelor din cupru in urmatoarele situatii - la
circuitele electrice pentru alimentarea receptoarelor din blocul operator, din incaperile pentru
reanimare si din incaperile pentru servicii de urgenta din cladirile de spitale si similare,
corpurile de iluminat ale iluminatului d siguranta pentru evacuare de tip 1 sau 2, instalatii de
prevenire si stingere a incendiilor, consumatori de siguranta din centralele electrice.
Este interzisa traversarea cosurilor si canalelor de fum cu conducte, cabluri si bare electrice,
tuburi de protectie sau cu alte elemente ale instalatiilor electrice.
Legaturile electrice intre conductoare izolate pentru imbinari sau derivatii se fac numai in
accesoriile special prevazute in acest scop (doze, cutii de legatura, etc.).
Se interzice executarea legaturilor electrice intre conductoare in interiorul tuburilor sau
tevilor de protectie, plintelor, golurilor din elementele de constructie si trecerilor prin
elementele de constructie.
Se interzice supunerea legaturilor electrice la eforturi de tractiune.
Legaturile pentru imbinari sau derivatii intre conductoarele de cupru se fac prin rasucire si
matisare, prin cleme speciale sau prin presare cu scule si accesorii corespunzatoare.
Legaturile pentru imbinari sau derivatii intre conductoarele de aluminiu se fac prin cleme
speciale, prin presare cu scule adecvate si elemente dr racord speciale, prin metalizare
asociata cu lipire sau prin sudura.
Se interzice executarea legaturilor electrice la conductoare de aluminiu, prin simpla
rasucire.
Legaturile intre conductoare de cupru si conductoare de aluminiu se fac prin cleme speciale,
metalizare asociata cu lipire sau prin presare.
Montarea libera a conductelor electrice pe cladiri, la exterior, se admite numai in cazurile in
care pot fi indeplinite simultan conditiile
- peretii exteriori al cladirii sa fie din materiale incombustibile
- conductele electrice sa fie instalate astfel incat atingerea lor sa nu fie posibila decat cu
ajutorul unor mijloace speciale
- se respecta distantele minime dintre conducte electrice libere si elementele de pe traseul
lor.
Se interzice folosirea arborilor drept suporturi pentru conductele electrice libere.

28
Se interzice montarea libera a conductelor electrice in incaperi din categoria PC, in podurile
cladirilor si in constructii executate din materiale combustibile.
Nu se admite instalarea tuburilor si tevilor in care sunt introduse conducte electrice cu
izolatie obisnuita, pe suprafata cosurilor si a panourilor radiante sau pe alte suprafete similare,
in spatele sobelor sau a corpurilor de incalzire.
Se evita montarea tuburilor pe pardoseala combustibila a podurilor. Daca, totusi, se
monteaza pe pardoseala , atunci tuburile trebuie sa fie metalice.
Se interzice montarea dozelor si cutiilor derivatie pe pardoseala podurilor, in incaperi pentru
bai, dusuri si grupuri sanitare.
Legaturile conductoarelor electrice se executa numai in doze.
Se interzice montarea conductelor punte pe suprafata de zidarie a cosurilor, pe suprafata
panourilor radiante sau pe alte suprafete calde similare. La montarea ingropata, conductele
punte se acopera cu un strat de tencuiala de minim 1 cm.
Se interzice utilizarea cordoanelor flexibile pentru executarea instalatiilor electrice fixe.
In cazul instalarii prizelor in pardoseli sau pe pardoseli se folosesc fie prize in executie
speciala, omologate pentru acest scop, fie prize in executie normala, protejate in cutii speciale
care asigura gradul de protectie(la patrunderea corpurilor solide, a apei si la socurilor
mecanice) necesar in scopul respectiv.
In depozite de materiale combustibile se pot instala prizele cu conditia ca acestea sa fie
prevazute cu dispozitive de protectie diferentiala si de limitare a puterii, amplasate la 1 m de
materialele combustibile.
Este obligatorie folosirea prizelor cu contact de protectie in incaperi cu pardoseala
conductoare electrice (mozaic, ciment, gresie), in incaperi din clasa PC si in incaperi in care
se utilizeaza aparatura de calcul.
Sigurantele fuzibile se folosesc numai calibrate si in executie inchisa. Se interzice folosirea
sigurantelor fuzibile ca aparate de conectare si deconectare sub sarcina.
Se interzice amplasarea tablourilor electrice in poduri, subsoluri de cabluri, in incaperi de
depozitare a materialelor sau substantelor combustibile. Tablourile electrice se amplaseaza la
cel putin 3 cm de elementele din materiale combustibile. La cladirile cu sali aglomerate,
tabloul electric se prevede cu posibilitatea de intrerupere a alimentarii cu energie electrica a
instalatiilor electrice aferente, intrerupatorul respectiv fiind amplasat intr-un loc unde nu are
acces publicul, marcat si usor accesibil pentru interventii in caz de incendiu.
La tablourile de distributie ale receptoarelor prevazute cu alimentare de baza si cu
alimentare de rezerva din sursa de interventie se prevad masuri constructive de separare intre

29
panourile celor doua alimentari, astfel incat un incendiu la unul dintre panouri sa nu-l poata
afecta pe cel de-al doilea.
Manetele de pe tablouri, care trebuie manevrate in caz de incendiu, calamitate naturala etc.
se marcheaza distinct, vizibil si clar astfel incat sa poata fi identificate rapid la necesitate.
Circuitele iluminatului normal trebuie sa fie distincte de prize.
Circuitele si dozele iluminatului normal trebuie sa fie distincte de cele ale iluminatului de
siguranta.
In incaperi cu aglomerari de persoane se folosesc corpuri de iluminat executate din material
incombustibile sau greu combustibile
Corpurile de iluminat echipate cu lampi incandescente, fluorescente sau cu descarcari in
vapori metalici care se instaleaza in depozite de materiale combustibile, trebuie sa fie
prevazute cu glob, respectiv cu difuzor si daca exista si pericol de socuri mecanice, vor avea
si gratar protector.
Caile de alimentare ale tabloului de distributie al statiilor pompelor, electrovanelor de
incendiu si instalatiei de ventilare pentru evacuarea fumului se amplaseaza pe trasee ferite de
pericol de incendiu.
Statiile de pompare, centralele de semnalizare a incendiilor, cladirea grupului.
electrogen si zonele in care se afla elemente de PSI la care trebuie actionat, vor fi prevazute
cu instalatie de iluminat de siguranta pentru continuarea lucrului.
La cladirile ce adapostesc persoane care nu se pot evacua singure, la magazine, la hoteluri
precum si la alte cladiri cu aglomerari de persoane, coloana de alimentare a tabloului
ascensoarelor se racordeaza la tabloul general sau de forta, inaintea intrerupatorului general
sau a sigurantelor generale. Alimentarea cu energie electrica a tablourilor ascensoarelor de
interventie in caz de incendiu se face pe doua cai de alimentare independente.
Corpurile de iluminat destinate iluminatului de siguranta, se marcheaza sau se echipeaza cu
lampi de alta culoare pentru a se deosebi de lampile iluminatului normal.
Iluminatul de siguranta pentru evacuare, marcarea iesirilor din incaperi, a traseului si a
iesirilor cailor de evacuare se face folosind corpuri de iluminat tip - indicator luminos.
Iluminatul de siguranta impotriva efectului panicii se realizeaza cu corpuri de iluminat cu
lampi incandescente.
Iluminatul de siguranta pentru marcarea hidrantilor interiori se amplaseaza in afara
hidrantului la cel mult 1,5 m distanta de el.
In zonele cu pericol de explozie se pot folosi cabluri numai in executie corespunzatoare,
conductoare izolate protejate in tuburi metalice sau tevi de protectie sau bare in executie

30
etansa cu tipul de protectie antiexploziva corespunzatoare zonei periculoase in care sunt
montate.
Este interzisa montare liniilor electrice aeriene in zonele cu pericol de explozie. In incaperile
cu pericol de explozie este interzisa asezarea tevilor de protectie pe pardoseala. Instalatiile
electrice din zonele cu pericol de explozie vor fi proiectate si realizate astfel incat sa asigure
protectia impotriva aparitiei de scantei si arcuri electrice.
Sunt obligatorii luarea masurilor impotriva acumularii electricitatii statice la constructiile
care includ zone cu pericol de explozie.
3.5.Norme de protectia mediului
Problemele de protecţie a mediului sunt deosebit de complexe şi vizează toate sectoarele de
activitate: economice, sociale şi politice. Rezolvarea acestor probleme reclamă participarea
tuturor celor implicaţi în poluarea factorilor de mediu: agenţi economici, departamente,
ministere, dar şi a acelora care sunt interesaţi în ocrotirea mediului: în primul rând populaţia şi
reprezentanţii ei aleşi în diverse organisme, organizaţii neguvernamentale, întreaga structură
statală.
Sursele principale emitente de poluanţi sunt:
-sursele fixe industriale, concentrate, de obicei,pe mari platforme industriale, dar şi intercalate
cu zone de locuit intens populate (dezvoltate,preponderent pe verticală);
-circulaţia auto, în special de-a lungul marilor artere incluzând şi traficul greu;
-şantiere de construcţie şi betoniere;
-centralele electrotermice;
-surse difuze de combustie
Poluarea aerului se datorează în proporţie de 50% dioxidului de carbon. Se ştie că, în linii
mari, fiecare kilogram de petrol sau de cărbune produce prin ardere trei kilograme de dioxid
de carbon. Crescând concentraţia de CO2 în condiţiile în care ceilalţi factori care contribuie
la producerea efectului de seră nu se schimbă, în anul 2050 supraîncălzirea va creşte cu 4-5C
Prezenţa componentelor periculoase în echipamentele electrice şi electronice (EEE) reprezintã
o problemã importantã în faza de gestionare a deşeurilor, iar reciclarea DEEE nu se realizeazã
la un nivel suficient. Colectarea selectivã este condiţia prealabilã pentru a asigura tratarea
specificã şi reciclarea DEEE şi este necesarã pentru atingerea nivelului ales de protecţie a
sãnãtãþii
umane şi a mediului.

31
Tratarea selectivã a materiilor şi componentelor deşeurilor de echipamente electrice şi
electronice
Se impune îndepãrtarea cel puþin a urmãtoarelor substanţe, preparate şi componente din
orice deşeu de echipamente electrice şi electronice care face obiectul unei colectãri selective:
– condensatoarele care conţin policlorobifenil (PCB), în conformitate cu Directiva
Consiliului 96/59/CE din 16 septembrie 1996 privind eliminarea bifenililor
policloruraţi şi a terfenililor policloruraţi (PCB/PCT)1;
– componentele care conţin mercur, precum întrerupãtoarele sau lãmpile cu
retroiluminare;
– bateriile;
– plãcile de circuit imprimat ale telefoanelor mobile, în general, şi alte dispozitive,
dacã suprafaţa plãcii de circuit imprimat este mai mare de 10 cm2;
– cartuşele de toner, lichid sau sub formã de pastã, precum şi tonerele de culoare;
– materialele plastice care conţin materiale bromurate nepropagatoare de flacãrã;
– deşeurile de azbest şi componentele care conţin azbest;
– tuburile catodice;
– clorofluorocarburile (CFC), hidroclorofluorocarburile (HCFC) sau
hidrofluorocarburile (HFC), hidrocarburile (HC);
– lãmpile cu descãrcare în gaze;
– ecranele cu cristale lichide (împreunã cu carcasa lor, dacã este cazul) cu o suprafaţã mai
mare de 100 cm2 şi toate ecranele retroiluminate cu lãmpi de gaz cu descãrcare;
– cablurile electrice externe;
– componentele care conţin fibre ceramice refractare
– componentele care conþin substanţe radioactive, cu excepţia componentelor care nu
depãşesc în cantitate valorile de scutire stabilite în art. 3 din Directiva Consiliului
96/29/Euratom din 13 mai 1996 de stabilire a normelor de securitate de bazã privind protecţia
sãnãtãţii lucrãtorilor şi a populaţiei împotriva pericolelor prezentate de radiaţiile ionizante şi
în anexa la directiva respectivã;
– condensatorii electrolitici care conţin substanţe periculoase (înãlţime > 25 mm,
diametru > 25 mm sau volum similar în mod proporţional).
Aceste substanţe, preparate şi componente sunt eliminate sau valorificate în
conformitate cu art. 4 din Directiva Consiliului 75/442/CEE.
2. Componentele urmãtoare ale DEEE care fac obiectul unei colectãri selective trebuie sã fie
tratate în felul urmãtor:

32
– tuburile catodice: se îndepãrteazã învelişul fluorescent,
– echipamentele ce conţin gaze care epuizeazã stratul de ozon sau care prezintã un
potenţial de încãlzire globalã a climei (PIGC) mai mare de 15, precum cele din
spume sau din circuitele de refrigerare: gazele se extrag şi se trateazã în mod
corespunzãtor. Gazele care epuizeazã stratul de ozon se trateazã în conformitate cu
Regulamentul Parlamentului European ºi al Consiliului (CE) nr. 2037/2000 din 29
iunie 2000 privind substanþele care diminueazã stratul de ozon1.
– lãmpile de gaz cu descãrcare: se îndepãrteazã mercurul.

BIBLIOGRAFIE

1.Sergiu Călin, Stelian Popescu, Aparate, echipamente şi instalaţii de electronică

industrială, Automatizări, Manual pentru clasele a XI-a şi a XII-a, EDITURA

DIDACTICĂ ŞI PEDAGOGICĂ, R.A., BUCUREŞTI-1993.

33
2.Theodor Dănilă, Monica Ionescu-Vaida, Componente şi circuite electronice, Manual

pentru clasele a XI-a şi a XII-a, EDITURA DIDACTICĂ ŞI PEDAGOGICĂ, R.A.,

BUCUREŞTI 1998.

3.Gheorghe Frăţiloiu, Andrei Ţugulea, Electrotehnică şi electronică aplicată, Manual

pentru clasele a IX-a şi a XI-a, EDITURA DIDACTICĂ ŞI PEDAGOGICĂ, R.A.,

BUCUREŞTI 1995.

4.F. Mares, G. Fetecau – «Elemente de comanda si control pentru actionari si sisteme de

reglare automata», Editura Economica - Preuniversitaria, Bucuresti, 2002.

5. N. Mira, C. Negus – «Instalatii si echipamente electrice», Editura Didactica si

Pedagogica R.A., Bucuresti, 1995

6.DIRECTIVA PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI A CONSILIULUI 2002/96/CE

din 27 ianuarie 2003 privind deseurile de echipamente electrice si electronice (DEEE)

34