Sunteți pe pagina 1din 32

ILUMINATUL PUBLIC

ÎN MUNICIPIUL CHIŞINĂU
ASPECTE FUNCŢIONALE,
ESTETICE, ARHITECTURALE, TURISTICE,
DE EFICIENŢĂ ŞI INVESTIŢIONALE

Nicolae Mogoreanu
Sergiu Aparatu
Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) „Viitorul”

ILUMINATUL PUBLIC
ÎN MUNICIPIUL CHIŞINĂU
ASPECTE FUNCŢIONALE, ESTETICE, ARHITECTURALE, TURISTICE,
DE EFICIENŢĂ ŞI INVESTIŢIONALE

Nicolae Mogoreanu
Sergiu Aparatu

Studiu produs în cadrul proiectului „ Creşterea eficienţei energetice a municipiilor Chişinău şi Sevastopol pe baza experienţei
pozitive existente”, implementat de Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) „Viitorul” cu suportul Comisiei Europe-
ne, în cadrul Programul CIUDAD (Dialog şi Cooperare pentru Dezvoltarea Urbană).

Proiect finanţat de Uniunea Europeană Proiect implementat de Institutul pentru


Delegaţia Uniunii Europene Dezvoltare şi Iniţiative Sociale
în Republica Moldova (IDIS) „Viitorul”

IDIS „Viitorul”
12 Kogălniceanu str., Str. Iacob Hîncu 10/1
Chisinau, MD 2001 Chişinău, MD 2001
Tel: (+373 22) 50 52 10 Tel: (+373 22) 22 18 44
Fax: (+373 22) 27 26 22 Fax: (+373 22) 24 57 14
www.delmda.ec.europa.eu www.viitorul.org

Opiniile exprimate în această lucrare aparţin în exclusivitate autorilor.

ILUMINATUL PUBLIC ÎN MUNICIPIUL CHIŞINĂU


ASPECTE FUNCŢIONALE, ESTETICE, ARHITECTURALE,
3
TURISTICE, DE EFICIENŢĂ ŞI INVESTIŢIONALE
ABREVIERI UTILIZATE:

CE Comunitatea Europeană

CIE Comisia Internaţională de Iluminat

SWV Suma valorilor de ponderare

CEN Comitetul European de Standardizare

CFL Lampă fluorescentă compactă

CI Corp de iluminat
SCIE Sistem de control al iluminatului electric

LED Diodă luminiscentă

Seria Politici Publice reprezintă o colecţie de studii, lansată de


către Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS)
„Viitorul”, cu începere din iarna anului 2002.
Studiile de Politici Publice apar cu regularitate în Biblioteca
IDIS „Viitorul”, alături de alte cercetări în probleme considerate
a fi importante pentru interesul public.
Opiniile exprimate aparţin autorilor. Nici Administraţia IDIS
„Viitorul”, şi nici Consiliul Administrativ al Institutului pentru Dezvoltare şi Iniţiative
Sociale „Viitorul” nu poartă răspundere pentru estimările şi opiniile prezentate în
cadrul acestei publicaţii.
Pentru mai multe informaţii asupra acestei publicaţii ori asupra abonamentului de
recepţionare a publicaţiilor editate de către IDIS, vă rugăm să contactaţi direct Ser-
viciul de Presă şi Comunicare Publică al IDIS „Viitorul”. Persoana de contact: Laura
Bohanţov - laura.bohantov@viitorul.org.
Adresa de contact:
Chişinău, Iacob Hîncu 10/1, 2004, Republica Moldova
Telefon: (373-22) 21 09 32
Fax: (373-22) 24 57 14
www.viitorul.org
Orice utilizare a unor extrase ori opinii ale autorului acestui Studiu trebuie să conţină o
referinţă la seria de Politici Publice şi IDIS „Viitorul”.

ILUMINATUL PUBLIC ÎN MUNICIPIUL CHIŞINĂU


4 ASPECTE FUNCŢIONALE, ESTETICE, ARHITECTURALE,
TURISTICE, DE EFICIENŢĂ ŞI INVESTIŢIONALE
SUMAR
Introducere. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6
I. Iluminatul urban modern: cadrul normativ şi regulator . . . . . . . . . . . . . . . . . 8
I.1. Clasificarea căilor şi zonelor de trafic şi circulaţie. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8
A. Iluminatul rutier . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8
B. Iluminarea zonelor conflictuale. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9
C. Iluminarea zonelor pietonale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10
D. Organizaţiile internaţionale de reglementare în domeniul iluminatului. . . . . . . . . 11
II. Eficienţa energetică a sistemului de iluminat public. . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12
A. Surse electrice de lumină . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 14
B. Utilizarea LED. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15
C. Sistemul de control al iluminatului electric. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15
D. Calitatea energiei electrice şi eficienţa iluminatul electric . . . . . . . . . . . . . . . . . 16
III. Gestionarea iluminatului stradal. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 17
IV. Iluminatul arhitectural. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 18
V. Poluarea luminoasă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 19
VI. Iluminatul public al municipiului Chişinău. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20
VI.1. Caracteristica generală a sistemului de iluminat al mun. Chişinău. . . . . . . . . 20
VI.2. Starea tehnică a sistemului de iluminat şi a reţelelor electrice. . . . . . . . . . . . 21
VI.3. Sistemul de automatizare, măsurări şi de dirijare la distanţă . . . . . . . . . . . . 21
VI.4. Evidenţa consumului de energie. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 22
VI.5. Achiziţii publice. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 22
VII. Structura costurilor sistemului de iluminat public. . . . . . . . . . . . . . . . . . . 23
VIII. Utilizarea surselor de energie „verde” (LED-uri) în iluminatul public. . . . 25
În loc de post-scriptum. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26
Concluzii şi recomandări. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 28
Bibliografie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30

Mogoreanu, Nicolae
Iluminatul public în municipiul Chişinău : Aspecte funcţionale, estetice, arhitecturale,
turistice, de eficienţă şi investiţionale / Nicolae Mogoreanu, Sergiu Aparatu. – Ch. : IDIS
“Viitorul”, 2011 (Tipogr. “MS Logo” SRL). – 30 p.
Bibliogr.: p. 30. – 50 ex.
ISBN 978-9975-4193-3-8.
628.97
M 85
ILUMINATUL PUBLIC ÎN MUNICIPIUL CHIŞINĂU
ASPECTE FUNCŢIONALE, ESTETICE, ARHITECTURALE,
5
TURISTICE, DE EFICIENŢĂ ŞI INVESTIŢIONALE
INTRODUCERE

Lumina, ca fenomen al naturii, prin diver- orientarea şi circulaţia în siguranţă pe timp de


sitatea de efecte provocate, reprezintă una din- noapte a vehiculelor şi pietonilor, cât şi asigura-
tre componentele vitale ale naturii, omul fiind rea unui mediu ambiant corespunzător în orele
doar partea componentă a ei. de timp fără lumină naturală.
Nivelul de iluminare şi calitatea acestuia Studiile efectuate şi practicile realizate pe
în mare măsură determină calitatea informaţiei plan mondial, au determinat o creştere şi mo-
obţinute şi, ca urmare, determină eficienţa şi dernizare continuă a nivelului tehnic al instala-
calitatea activităţilor umane practicate (activi- ţiilor şi a sistemelor de iluminat public.
tăţi industriale, ştiinţifice, culturale, şcolare, sa- Realizarea unui iluminat corespunzător
nitare, transport, comerciale, de agrement etc). determină, în special, reducerea considerabi-
La acest aspect este necesar de menţionat lă a cheltuielilor directe şi indirecte, reducerea
faptul că de la 70% până la 90% din volumul numărului de accidente pe timp de noapte,
total de informaţie recepţionată, omul (ca şi reducerea riscului de accidente rutiere, reduce-
alte fiinţe dotate cu organele de vedere) o obţi- rea numărului de agresiuni contra persoanelor,
ne prin organul de vedere şi, atât volumul, cât şi îmbunătăţirea climatului social şi cultural prin
calitatea acestei informaţii în mare măsură este creşterea încrederii şi siguranţei activităţilor pe
determinată de calitatea iluminatului. durata serii.
Tehnica iluminatului contemporan este foarte Datele statistice arată că iluminatul cores-
diversă şi conţine următoarele forme de realiza- punzător al trotuarelor reduce substanţial nu-
re, determinate de scopurile propuse: mărul de agresiuni fizice, conducând la creşte-
- rezidenţial; rea încrederii populaţiei pe timpul nopţii.
- exterior (urban, rural, stradal, arhitec- Un nivel corespunzător al iluminării deter-
tural); mină un sentiment de securitate pentru pieto-
- industrial (exterior, interior); nii şi ciclişti care circulă noaptea1. Acest senti-
- publicitar; ment este determinat de :
- teatral, studiouri artistice, de arte plas- • asigurarea unui iluminat stradal priete-
tice, expoziţii, telestudiouri etc; nos;
- terenuri pentru competiţii sportive; • capacitatea de a identifica din timp şi la
- grădinile publice. distanţă persoanele de pe stradă;
• detectarea la timp a obstacolelor de pe
Iluminatul exterior (urban, stradal, arhitectu- trotuar şi de pe stradă;
ral etc) în tehnica iluminatului ocupă un loc Anume prelungirea perioadei luminoase,
deosebit datorita implicaţiilor pe care le are 1 Farrington, D. P. and Welsh, B. C. (2002) Effects of
improved street lighting on crime: a systematic review, Home
în viaţa cotidiană şi are rolul de a asigura atât office research study, 251, Home office, London, UK;

ILUMINATUL PUBLIC ÎN MUNICIPIUL CHIŞINĂU


6 ASPECTE FUNCŢIONALE, ESTETICE, ARHITECTURALE,
TURISTICE, DE EFICIENŢĂ ŞI INVESTIŢIONALE
pe de o parte, şi iluminatul arhitectural al ora- se realizau în baza recomandărilor şi normelor
şelor, pe de altă parte, favorizează esenţial fluxul anilor respectivi2. Clasificarea rutelor de trafic
turiştilor în zonele respective. (auto, pietoni, ciclişti), a autostrăzilor practic
Primele încercări de a ilumina stră- lipsea. Iluminatul grădinilor publice, arhitectu-
zile au fost realizate în Londra în ral era în stadia incipientă, iluminatul publici-
1414, iar în a. 1417 primarul de tar avea un singur conţinut – ideologic.
Londra Henri Barthon prin decret Totodată este necesar de menţionat faptul
a obligat ca în nopţile de iarnă în că în parcursul ultimilor 20 de ani, din motive
locurile determinate să fie suspendate bine cunoscute, în acest sector nu s-a investit.
felinarile dotate cu lumînări sau cu Toate sursele financiare au fost canalizate spre
muc scufundat în ulei. În scurt timp menţinerea sistemului de iluminat a mun. Chi-
experienţa Londrei a fost preluată de şinău în stare funcţională, înlocuirea surselor de
Paris, Viena, oraşele Germaniei. Re- lumină depăşite fizic şi moral cu cele moderne,
gele Franţei Ludovig XIV la începutul fără modificarea conceptuală şi spre extinderea
secolului XVI a emis un decret special lui în zone rezidenţiale noi şi cele 18 localităţi
cu privire la iluminatul stradal, prin afiliate municipiului.
care, printre altele, a obligat locuitorii Scopul studiului este evidenţierea spectru-
Parisului să plaseze lămpile, lumi- lui de probleme care necesită a fi abordate de
nările sau felinarele în geamurile cu diferite structuri publice în scopul:
ieşire în stradă. - aducerii cadrului normativ privind
Reieşind din scopul propus al studiului, iluminatul public la normele europe-
evident că apare întrebarea: în ce măsură siste- ne în vigoare;
mul de iluminat existent al mun. Chişinău se - trasarea acţiunilor necesar de a fi între-
înscrie în lista concepţiilor şi normelor promo- prinse de diferite structuri ierarhice în
vate în ţările UE şi determinate de actele impu- scopul creării iluminatului prietenos
se de structurile internaţionale de specialitate. şi confortabil în perioada de noapte;
Iluminatul municipiului Chişinău a fost - familiarizarea reprezentanţilor organe-
conceput în anii 60-70 ai secolului trecut, în lor publice locale cu privire la rezerve-
perioada când acte normative privind ilumina- le existente provocate de modificarea
tul exterior practic lipseau. Prima instrucţiune sistemului de iluminat al municipiu-
(temporară) a apărut abia în 1975 şi proiectările lui cu statut de capitală.

2 ������������������������������������������������
Строительные нормы и правила СНиП II-4-79. „Ес-
тественное и искусственное освещение, нормы
проектирования” „Наружное освещение городских и
сельских поселений”

ILUMINATUL PUBLIC ÎN MUNICIPIUL CHIŞINĂU


ASPECTE FUNCŢIONALE, ESTETICE, ARHITECTURALE,
7
TURISTICE, DE EFICIENŢĂ ŞI INVESTIŢIONALE
I. ILUMINATUL URBAN MODERN:
CADRUL NORMATIV ŞI REGULATOR

Iluminatul public reprezintă unul din cri- Instalaţiile de iluminat pentru arterele de
teriile de calitate ale civilizaţiei. Realizarea unui circulaţie trebuie să asigure condiţii de calita-
serviciu de iluminat urban modern contribuie te necesare pentru ca circulaţia să se desfăşoare
la crearea unor condiţii mult mai bune pentru în mod normal: obstacolele şi detaliile trebuie
desfăşurarea şi diversificarea activităţilor popu- percepute în mod distinct, în timp util şi cu
laţiei, prin crearea condiţiilor confortabile în siguranţă.
perioada de noapte, prin scăderea riscurilor de
accidente rutiere, dar şi prin scăderea număru-
lui de agresiuni împotriva persoanelor. I.1.. Clasificarea căilor şi
Având în vedre creşterea semnificativă a zonelor de trafic şi circulaţie
utilizării iluminatului urban în lume, în anul
1900 Congresul Internaţional privind Gazele Comisia Internaţională de Iluminat (CIE)
Naturale (gazele naturale fiind unica sursă pen- prin No. 115:19953 recomandă următoarele
tru iluminatul urban) a creat Comisia Inter- clasificări a căilor de trafic şi circulaţie:
naţională de Fotometrie, care în 1913 (Berlin) A. traficul rutier;
prin hotărârea sesiunii a IV a Congresului Elec- B. zonele conflictuale;
trotehnic Internaţional Comisia Internaţională C. zonele pietonale;
de Fotometrie a fost transformată în Comisia D. pistele pentru ciclişti.
Internaţională de Iluminat (CIE), obligaţiu-
nile de bază fiind direcţionate spre elaborarea A. Iluminatul rutier
şi aprobarea cadrului normativ-regulatoriu pri- Scopul iluminatului rutier este de a fur-
vind iluminatul electric. niza repere vizuale şi de a dezvălui obstacolele,
Calitatea unui sistem de iluminat exterior astfel încât să fie posibilă funcţionarea vehicu-
este determinată de următorii parametri foto- lară în siguranţă. Dat fiind că felinarele şi alte
matrici: dispozitive de securitate (marcajele rutiere, pro-
· nivelul de luminanţă şi iluminare; iectoarele, semnele, etc.) îl ghidează pe condu-
· neuniformitatea repartiţiei luminanţelor cătorul auto, mai este necesar să fie scoase la
şi iluminării; iveală şi obiectele străine ce apar pe neaşteptate
· factorul de orbire; pe drum.
· redarea corectă a culorilor (în special la Clasele de iluminare pentru traficul
iluminarea unor opere de artă, clădiri monu- rutier motorizat sunt marcate prin litera M şi
mentale etc.).
3 CIE 115:1995 Recommendations For The Lighting Of
Roads For Motor And Pedestrian Traffic

ILUMINATUL PUBLIC ÎN MUNICIPIUL CHIŞINĂU


8 ASPECTE FUNCŢIONALE, ESTETICE, ARHITECTURALE,
TURISTICE, DE EFICIENŢĂ ŞI INVESTIŢIONALE
sunt destinate pentru conducătorii vehicule- B. Iluminarea zonelor conflictuale
lor motorizate pe rutele de trafic, iar în unele Zonele conflictuale (clasele sunt marcate
ţări - pe drumurile din zonele rezidenţiale care prin litera C) apar când fluxurile de vehicule se
permit viteze de circulaţie de la medii până la intersectează în locurile utilizate frecvent de
viteze înalte. Recomandările cu privire la circu- către pietoni, ciclişti, sau alţi utilizatori rutieri,
laţie, prezentate în clasele M1-M6, depind de sau când are loc schimbarea geometriei drumu-
geometria suprafeţei corespunzătoare, de trafic lui, cum ar fi micşorarea benzilor de circulaţie,
şi de circumstanţele legate de timp şi pot fi de- reducerea benzii de circulaţie sau a lăţimii părţii
terminate din CIE 115/95. carosabile. Existenţa acestora rezultă într-un po-
Clasa de iluminat M se determină prin tenţial sporit de coliziune între vehicule, între ve-
ponderea diferitor parametri care caracterizează hicule şi pietoni, ciclişti şi alţi utilizatori rutieri,
traficul motorizat. Clasa de iluminat se deter- sau între vehicule şi obiecte imobilizate.
mină utizând tabele respective din CIE 115/95. Nivelurile de iluminare pentru zonele
Nivelul de luminanţă corespunzător clasei re- de conflict (Clasa C) 4 sunt prezentate în ta-
spective este prezentat în tabelul 1. belul 2.

Tabelul 1: Clasele de iluminare pentru traficul motorizat, bazate pe luminanţa suprafeţei ruti

Luminanţa suprafeţei rutiere


Clasa de Gradul de orbire
Uscat Umed
iluminare
Lav in cd/m2 U0 U1 U0 TI in %
M1 2.0 0.40 0.70 0.15 10
M2 1.5 0.40 0.70 0.15 10
M3 1.0 0.40 0.60 0.15 10
M4 0.75 0.40 0.60 0.15 15
M5 0.50 0.35 0.40 0.15 15
M6 0.30 0.35 0.40 0.15 20

Tabelul 2. Clasele de iluminare pentru zone conflictuale (C)

Nivelul de iluminare Pragul de creştere (indicele de prag)


mediu de-a lungul Uniformitatea TI în %
Clasa de iluminare
întregii suprafeţe iluminării
C Viteză mare şi Viteză mică şi foarte
utilizate Uo (E)
E în lx moderată mică
C0 50 0.40 10 15
Cl 30 0.40 10 15
C2 20 0.40 10 20
C3 15 0.40 10 20
C4 10 0.40 15 25
C5 7.5 0.40 15 25

4 CIE 144:2001 Road surface and road marking reflection


characteristics

ILUMINATUL PUBLIC ÎN MUNICIPIUL CHIŞINĂU


ASPECTE FUNCŢIONALE, ESTETICE, ARHITECTURALE,
9
TURISTICE, DE EFICIENŢĂ ŞI INVESTIŢIONALE
C. Iluminarea zonelor pietonale de supraveghere în diferite zone şi creşterea inte-
resului turistic, ceea ce sporeşte dezvoltarea infra-
Necesităţile vizuale ale pietonului diferă structurilor respective a oraşelor.6
de cele ale conducătorului auto şi sunt determina- Studiile realizate indică că frica de crimi-
te de CIE 136:20005. Viteza de mişcare este mai nalitate, care poate fi la fel de dăunătoare ca însăşi
mică şi obiectele din apropiere sunt mai impor- criminalitatea, este redusă prin iluminarea bună.
tante decât cele aflate la distanţă. Aranjamentul Această frică are un efect advers asupra stării de
suprafeţei şi textura obiectelor pe drum şi pe tra- spirit într-o zonă de locuit, şi-i împiedică pe lo-
seul de traversare sunt importante pentru pieton, calnici să părăsească locuinţele pe timp de noapte.
dar mai puţin importante pentru conducătorul Nivelurile de iluminare pentru cele sase clase de
auto, pentru care predomină vizualizarea siluetei. iluminare P (traficul pietonal), se determină si-
O importanţă deosebită obţine iluminatul noc- milar traficului motorizat din CIE 115/95 şi sunt
turn în legătură cu creşterea numărului de camere prezentate în tabelul 3.

Cerinţele vizuale pentru pietoni

Nivelul personal Nivelul comunitar

• De a observa o persoană ce se apropie • Vizibilitatea pietonilor pentru rezidenţi şi


• De a recunoaşte o faţă alţi pietoni
• De a identifica un obiect • Vizibilitatea obiectelor stradale
• Vizibilitatea caselor
Figura 1. Exemple de sarcini sau cerinţe vizuale pentru pietoni6

Studiile realizate indică că frica de criminalitate, care poate fi la fel de dăunătoare ca


Tabelulînsăşi
3. Clasele de iluminare
criminalitatea, pentru
este redusă princirculaţia
iluminarea pietonilor şi traficului
bună. Această frică are uncuefect
viteză redus
advers asupra
stării de spirit într-o zonă de locuit, şi-i împiedică pe localnici să părăsească locuinţele pe timp de
noapte. Nivelurile
Iluminareade iluminare
IluminareapentruCerinţa
cele sase clase în
minimală decazul
iluminare P (traficul
necesităţii pietonal),
recunoaşterii vizualese
determină
Clasa de similar
medie traficului motorizat
minimă din CIE 115/95 şi sunt prezentate în tabelul 3.
iluminare orizontală orizontală Iluminarea minimă verticală Iluminarea minimă
Tabelul 3.EClasele, lx de iluminare
E , lxpentru E
circulaţia , lx
pietonilor
v,min
şi semi-cilindrică
traficului Esc,min, lx
cu viteză redusă
H,ave H,min
P1 15 3.0 5.0
Cerinţa minimală 3.0
în cazul necesităţii recunoaşterii
Iluminarea Iluminarea
P2 Clasa de 10 medie 2.0
minimă 3.0 vizuale 2.0
P3 iluminare 7.5 1.5
orizontală orizontală 2.5 minimă
Iluminarea 1.5
Iluminarea minimă semi-
P4 5.0EH,ave, lx 1.0
EH,min, lx 1.5
verticală Ev,min, lx cilindrică 1.0
Esc,min, lx
P5 3.0 0.6 1.0 0.6
P6 P1 2.0 15 0.43.0 5.0
0.6 3.0
0.4
P2 10 2.0 3.0 2.0

5
P3 7.5
CIE No. 136:2000 Guide to the lighting of urban areas
1.5 6 th 2.5 1.5 Culture”,
Sursa: Walk21-VI “Everyday Walking st The
6 International Conference on Walking in the 21 Century,
P4 5.0 1.0 1.5 22-23 2005, Zurich, Switzerland,
September 1.0 www.walk21.ch
ILUMINATUL PUBLIC ÎN MUNICIPIUL CHIŞINĂU
10 www.walk21.com
P5
ASPECTE FUNCŢIONALE, ESTETICE, ARHITECTURALE,
TURISTICE, DE EFICIENŢĂ ŞI INVESTIŢIONALE
3.0 0.6 1.0 0.6
P6 2.0 0.4 0.6 0.4
D. Organizaţiile internaţionale de re- nul acestei legi, Autoritatea Naţională de Regle-
glementare în domeniul iluminatului mentare pentru Serviciile Publice responsabilă
privind realizarea politicii statului în domeniul
Pe lângă Comisia Internaţională de Ilu- iluminatului public a emis un şir de ordinele
minat (CIE) înfiinţată în 1913, în a. 1961 a direcţionate spre dezvoltarea serviciului de ilu-
fost înfiinţat Comitetul European de Standar- minat public. Serviciile de iluminat public din
dizare. România se organizează şi funcţionează în con-
În baza recomandărilor CIE No. formitate cu respectarea principiilor stabilite de
115:1995, CEN a aprobat pachetul de bază de Legea nr.51/2006 privind serviciile comunitare
recomandări în ceea ce ţine de iluminatul stra- de utilităţi publice şi Legea nr. 230/2006
dal:
- CEN/TR 13201-1 Road lighting - Part Republica Moldova. Nu a dispus şi la
1: Selection of lighting classes; momentul actual nu dispune de acte normative
- EN 13201-2 Road lighting - Part 2: proprii privind iluminatul artificial. Se practică
Performance requirements; concepţia “standardelor voluntare” – utilizarea
- EN 13201-3 Road lighting - Part 3: celui mai performant standard, prin obţinerea
Calculation of performance; acordului proprietarului (ţării), sau a standar-
- EN 13201-4 Road lighting - Part 4: dului comunitar. Sistemul de iluminat public
Methods of measuring lighting perfor- existent la momentul actual în mun. Chişinău
mance. a fost conceput şi realizat în conformitate cu
normele în vigoare din anii 70 ai anului trecut.
România: În 2006, Parlamentul Româ- Nivelurile de luminanţă şi iluminare real
niei a aprobat Legea Nr. 230 prin care a stabilit practicate reieşînd din starea şi concepţiile sis-
cadru juridic unitar privind înfiinţarea, orga- temului de iluminat public în ţara noastră sunt
nizarea, exploatarea, gestionarea, finanţarea şi încă reduse în raport cu normele europene, de-
controlul funcţionării serviciului de iluminat terminând o securitate mai redusă a traficului
public în comune, oraşe şi municipii. În spriji- rutier şi a circulaţiei pietonale.

ILUMINATUL PUBLIC ÎN MUNICIPIUL CHIŞINĂU


ASPECTE FUNCŢIONALE, ESTETICE, ARHITECTURALE,
11
TURISTICE, DE EFICIENŢĂ ŞI INVESTIŢIONALE
II. EFICIENŢA ENERGETICĂ
A SISTEMULUI DE ILUMINAT PUBLIC

Aspecte generale În figura 28 sunt indicate curbele de con-


sum de resurse energetice pe plan mondial, din
Eficienţa energetică defineşte un proces care se observă că consumul de energie primară,
de evaluare a necesarului de energie electrică în anul 2005, ar fi fost practic 150% din cel din
pentru realizarea unui produs sau a unui ser- a. 1971 în cazul în care nu se realizau programe
viciu şi a metodelor pentru reducerea acestuia, de eficienţă energetică.

Figura 2 – Resurse energetice neglijate acoperite prin proiecte de eficienţă energetică

fără a Soluţii privindprodus,


afecta volumul eficienţa energetică
calitatea produ-a iluminatului public
Soluţii privind eficienţa energetică
Ceea
sului sau ce ţine de sau
a serviciului iluminatul
a diminua electric, pot fi puse în
confor- evidenţă, celpublic
a iluminatului puţin, patru căi pentru
9
creşterea eficienţei energetice .
tul7. Reducerea acestora, fără a afecta calitatea
1. Prima
produsului, şi ceasau
serviciului maiprocesului,
importantăasigură
soluţie pentru creşterea eficienţei
Ceea ce ţine energetice
de iluminatul constă
electric, potîn
interzicerea, prin lege, a produselor, tehnologiilor, serviciilor care au o eficienţă energetică
creşterea
sub eficienţei
o valoare energetice. În acest sens, prin lege,
prestabilită. fi puseprodusele,
în evidenţă, cel puţin, patru
tehnologiile, căi pentru
serviciile vor fi
Procesele de utilizare finală a energiilor creşterea eficienţei energetice 9
.
etichetate în funcţie de nivelul de eficienţă energetică. În figura 3 este indicată forma etichetei
energetice
şi resurselorpentru frigidere.
energetice Clasificarea
sunt însoţite în 7 clase de consum
de impor- 1. Primaenergetic
şi cea maioferă cumpărătorului
importantă soluţie
informaţiile necesare pentru o alegere conştientă a produsului, în funcţie de capacitatea de
tante efecte asupra mediului ambiant, ceea ce pentru creşterea eficienţei energetice constă în
investiţie dar şi în funcţie de costurile pe care le va acoperi pe durata de utilizare.
face ca eficienţa energetică să reprezinte o pre- interzicerea, prin lege, a produselor, tehno-
2. Soluţia a doua constă în informarea beneficiarilor privind relaţia dintre eficienţa
ocupare importantă
energetică şi costuri. pentru organismele naţi- logiilor, serviciilor care au o eficienţă ener-
onale şi internaţionale cu responsabilităţi pri- getică sub o valoare prestabilită. În acest sens,
Studiul de caz prezentă analiza costurilor suportate de utilizator la înlocuirea unei lămpi
vind viitorul. cu o lampă fluorescentă compactă (CFL).
incandescente 8 Programul „Energy Efficiency Watch”. Date disponibile
la: http://www.eufores.org/fileadmin/eufores/documents/Ener-
Studiu2006/32/CE
7 DIRECTIVA de caz A PARLAMENTULUI EURO- gy_Efficiency_Watch_Background_Paper.pdf
Comparaţiilor au fost supuse două
PEAN ŞI A CONSILIULUI din 5aprilie 2006 referitoare la efi-
lămpi
cienţa energetică in utilizarile finale şi la serviciile energetice
electrice cu acelaşi flux luminos (1500 lm), dar
9 Guide for energy efficient street lihting instalations,
http://ec.europa.en/energy/intelligent/ index_en.html
realizate prin tehnologii diferite (prima - lampă cu incandescenţă, a doua lampă fluorescentă
ILUMINATUL PUBLIC ÎN MUNICIPIUL CHIŞINĂU
12 compactă - CFL) cu preţuri: lampa cu incandescenţă costă 5 lei, iar CFL costă 70 lei. Prima
ASPECTE FUNCŢIONALE, ESTETICE, ARHITECTURALE,

lampă are putere de 0,1 kW şi durată de viaţă 1000 ore, iar CFL cu puterea de 0,02 kW are o
TURISTICE, DE EFICIENŢĂ ŞI INVESTIŢIONALE

durată de 10 000 ore.


prin lege, produsele, tehnologiile, serviciile vor 3. Cea de a treia soluţie constă în sti-
fi etichetate în funcţie de nivelul de eficienţă mularea prezenţei pe piaţă a produselor efi-
energetică. În figura 3 este indicată forma eti- ciente energetic. În acest sens, legislatorul poa-
chetei energetice pentru frigidere. Clasificarea te acorda unele facilităţi producătorilor pentru
în 7 clase de consum energetic oferă cumpă- reducerea preţurilor acestor produse (reduceri
rătorului informaţiile necesare pentru o alegere sau scutiri de TVA, reducerea taxelor de import
conştientă a produsului, în funcţie de capacita- etc.). În prezent, în mai multe ţări există astfel
tea de investiţie dar şi în funcţie de costurile pe de mecanisme pentru creşterea ponderii pe pia-
care le va acoperi pe durata de utilizare. ţă a produselor eficiente energetic.
2. Soluţia a doua constă în informarea
3. Cea de a treia soluţie constă în stimularea
beneficiarilor privind relaţia dintre eficienţa
prezenţei pe piaţă a produselor eficiente energetic. În
acest energetică şi costuri. poate acorda unele facilităţi
sens, legislatorul
producătorilorStudiul
pentru
de cazreducerea preţurilor
prezintă analiza costu-acestor
produse
rilor(reduceri
suportatesau
de scutiri de la
utilizator TVA, reducerea
înlocuirea unei taxelor
de import etc.). În prezent, în mai multe ţări există astfel
lămpi incandescente
de mecanisme cu o lampă
pentru creşterea fluorescentă
ponderii pe piaţă a
produselor
compactăeficiente
(CFL).energetic.
4. Cea de a patra soluţie este determinată de
metode moderne Studiu dedecazgestionare a sistemelor de
iluminat şi este determinată de un progres natural al
societăţii10.
Comparaţiilor au fost supuse două
lămpi electrice
Totodată, estecunecesar
acelaşi flux luminos (1500
de menţionat şi faptul că
cele patru soluţii
lm), dar doarprin
realizate stimulează
tehnologiiiniţierea
diferiteacţiunilor
(pri- de
eficienţizare a sistemelor de iluminat. În
ma - lampă cu incandescenţă, a doua lampă flu- realitate, pentru
a obţine efecte reale lista soluţiilor şi acţiunilor este cu
mult orescentă
mai mare compactă
şi o parte -din
CFL)
ele cu
suntpreţuri: lampa
prezentate în figura
4, din care poate costă
cu incandescenţă fi trasă
5 lei,concluzia
iar CFL costă că 70 eficienţa
iluminatului
lei. Primaîncepe
lampălaareetapa de de
putere proiectare
0,1 kW şi a sistemului
durată de
iluminat.
de viaţă 1000 ore, iar CFL cu puterea de 0,02
kW are o durată de 10 000 ore. Figura 3 - Exemplu de etichetă pentru
Analiza financiară pentru durata 10 un frigider.
000 ore la tariful de 1,33 lei/kWh pune în evi-
denţă următoarele: 4. Cea de a patra soluţie este deter-
- costurile pentru lămpile cu incandescenţă ILUMINAT EFICIENT minată de metode moderne de gestionare a
(cele 10 lămpi necesar a fi utilizate) sistemelor de iluminat şi este determinată de
C1 = 10×5,0 + 1,33×0,10×10 000 = 1 335 lei un progres natural al societăţii10.
Mijloace de bază Mijloace secundare
- costurile pentru CFL Totodată, este necesar de menţionat şi
C2 = 1×70 + 1,33×0,02×10 000 = 336 lei faptul că cele patru soluţii doar stimulează ini-
Utilizarea de scheme Utilizarea Corpuri de Con trolul Nivel de
moderne de iluminat eficientă a ener - ţierea acţiunilor
iluminat de eficienţizare
fluxului a sistemelor de
iluminat
(surse de lu mină, ba - giei electrice performante luminos adaptat
10 Energy Management In Lighting Systems - Thomas D.
last, sis teme de Baenziger, Merloni Progetti spa Energy Saving, Italy, Ingine-
alimentare) ria iluminatului 2001
Întreţinera sur selor
Înlocuirea ILUMINATUL PUBLIC ÎN MUNICIPIUL CHIŞINĂU
Concepţie Exploatare lămpilor uzate (curăţire periodică)
ASPECTE FUNCŢIONALE, ESTETICE, ARHITECTURALE,
13
TURISTICE, DE EFICIENŢĂ ŞI INVESTIŢIONALE

Corpuri de
Figura 3 - Exemplu de etichetă pentru
un frigider.

ILUMINAT EFICIENT

Mijloace de bază Mijloace secundare

Utilizarea de scheme Utilizarea Corpuri de Con trolul Nivel de


moderne de iluminat eficientă a ener - iluminat fluxului iluminat
(surse de lu mină, ba - giei electrice performante luminos adaptat
last, sis teme de
alimentare)
Înlocuirea Întreţinera sur selor
Concepţie Exploatare lămpilor uzate (curăţire periodică)

Corpuri de
Lămpi
iluminat

Figura 4  Principalele mijloace pentru realizarea unui iluminat eficient cu controlul


consumului de energie electrică.

10
Energy Management In Lighting Systems - Thomas D. Baenziger, Merloni Progetti spa Energy Saving, Italy,
Ingineriailuminat.
iluminatului 2001
În realitate, pentru a obţine efecte re- A. Surse electrice de lumină
ale lista soluţiilor şi acţiunilor este cu mult mai
mare şi o parte din ele sunt prezentate în figura În tabelul 4 sunt prezentaţi parametrii 12
4, din care poate fi trasă concluzia că eficienţa fotometrici de bază pentru diferite tipuri de
iluminatului începe la etapa de proiectare a sis- surse electrice de lumină.
temului de iluminat.

Tabelul 4. Parametrii fotometrici a surselor electrice de lumină

Tipul lămpii Fluxul Eficienţa Tempera-tura Indicatorul Puterea


luminos,Φ, luminoasă, η, de culoare, de redare a nominală P,
lm/W culorilor Ra
lm K kW
,%
Incandescente 60 - 40000 5 - 18 2700-3200 100 0,005 – 2,0
Sodiu de înaltă presiune 1300 – 90 000 80 - 130 2000 -2500 10 - 80 0,035 – 1,0
Mercur de înaltă presiune 1700 – 59 000 65 - 80 3400 -4200 40 - 60 0,05 – 1,0
Tuburi fluorescente 200 - 8000 60 - 80 2700-6500 60 - 95 0,005 -0,08
Fluorescente compacte 200 - 12000 70 - 80 2700-6500 80 - 90 0,005 – 0,16
(CFL)
Halogenuri metalice 5300 - 220000 75 - 140 3000-5600 65 - 95 0,07 – 2,0
LED 50 - 170 peste 50 3000-8000 până la 90 0,001 – 0,04

ILUMINATUL PUBLIC ÎN MUNICIPIUL CHIŞINĂU


14 ASPECTE FUNCŢIONALE, ESTETICE, ARHITECTURALE,
TURISTICE, DE EFICIENŢĂ ŞI INVESTIŢIONALE
B. Utilizarea LED-urilor
Cheltuielile de mentenanta Investitia

10-
�% 12%
Acest tip de sursă de lumină, spre
deosebire de altele, se caracteri-
zează prin aceea că poate utiliza
Cheltuielile de mentenanta Cheltuielile cuInvestitia
eficient şi energia solară, ceea ce energia
10-
conduce la excluderea totală a �% 80% 12%

consumului de energie electrică


din reţea, deoarece corpurile de
iluminat dotate cu LED sunt
Figura 5. Ponderea costurilor a unui sistem Cheltuielile cu adaptat la nivelul de iluminare n
compatibile cu modulele fotovol- Figura 5. Ponderea costurilor energia
a unui sistem
taice. Puterea absorbită de sistemele de iluminat80% stradal (reflectă indirect nivelul
adaptat la nivelul de iluminare necesar
perioada gestionată) pe timpul nopţii este determinată de graficele prestabilite, un
fiind prezentat în figura 6.
C. Sistemul de control al iluminatului Puterea absorbită de sistemele de ilumi-
P
electric [kW] nat stradal (reflectă indirect nivelul
100% 100% iluminării
Figura 5.înPonderea costurilor a unui sistem
perioada gestionată) pe timpul nopţii este
adaptat la nivelul de iluminare necesar
Pe lângă asigurarea economiei de ener-Puterea determinată de graficele
absorbită de sistemele 50% prestabilite,
de iluminat unu nivelul
stradal (reflectă indirect din iluminării în
gie electrică, un sistem de control al iluminatu-
perioada gestionată)
grafice pe timpul
fiind nopţii
prezentat este determinată
în figura de graficele
6. prestabilite, unu din grafice
fiind prezentat în figura 6.
lui electric (SCIE) perfect trebuie să întruneas-
că următoarele cerinţe: P
12 18 24 6 12 t [ore]
- urmărirea consumului de energie [kW]
100% 100%sistem de iluminat stradal
Fig. 9.44  Graficul de sarcină al unui
Figura a6.energiei
electrică şi a parametrilor de calitate Graficul de sarcină electrică aeconomic. sistemului de iluminat stradal în timpu
electrice livrată de furnizor;
Experienţa de mai mulţi ani şi studiile 50%de specialitate demonstrează că prin u
- întreprinderea măsurilor pentru limi-
surse de lumină eficiente, proiectarea sistemului de iluminat şi întreţinerea lui în co
tarea perturbaţiilor produse norme poate
de surse de asigura
lumină o reducere a consumului de energie electrică până la 65%
electrică
şi balasturi electronice asupra consumată
reţelei electrice deîn prezent.
alimentare; D. Calitatea energiei electrice 12 18şi eficienţa 24 iluminatul 6 electric
12 t [ore]
- să asigure valoarea normativă a facto-
În general, eficienţa luminoasă 9.44  Graficulşide sarcină
energetică
al unui sistem deailuminat
sistemului de iluminat în
depinde
rului de putere (peste 0,92)
Figura 6. de
şi dedepăşirea
deoarece parametrii Graficul deFig.sarcină
calitate electrică aeconomic.
a energiei sistemului
electrice de iluminat
11
stradal
. stradal în timpul nopţii
14

determină supraconsum de energie Variaţia tensiunii


electrică şiExperienţadede alimentare faţă de tensiunea nominală are o influen
mai mulţi6.aniGraficul
Figura şi studiile dedespecialitate
sarcină demonstrează
electrică căa prin utilizarea unor
penalităţi pentru energiaasupra
reactivă parametrilor
consumată. tehnici şi economici de funcţionare a lămpilor. Creşterea
alimentare ducesurse la ode drastică
lumină eficiente, proiectarea
sistemului
reducere a sistemului
de iluminat
duratei dedeiluminat
viaţă,şi întreţinerea
stradal în timpul
iar lui în corespundere
reducerea tensiunii cu duc
Studiile şi experienţa exploatării
fluxului luminosnormede-
au şi poate asigura o luminoase.
eficienţei reducere a consumului nopţii
Trebuie de14energie electrică până faptul
de remarcat la 65% dincă,energia
în cazu
monstrat ca sistem perfect electrică consumată în prezent.
descărcări electrice variaţia tensiunii de alimentare, în special micşorarea ei,
poate reduce consu-
influenţă
mul de energie electrică cu circa 40%.mult mai dăunătoare decât Experienţaîn cazul delămpilor
mai mulţi cuani incandescenţă
şi studiile (stingerea lo
În cazul
Nivelul economiilor realizate
D. Calitateacu
lămpilor
prin utili-
energiei electrice şi eficienţa
descărcare în vapori iluminatul electric de înaltă presiune, într
metalici
de specialitate demonstrează că prin utilizarea
scurte ale tensiunii de alimentare produc şiîntreruperi de durată mareîn (5 mare–măsură
10 minu
zarea de sisteme adaptate la nivelul de ilumina-În general, unor
eficienţa luminoasă
surse de lumină
energetică a sistemului
eficiente, 11
de iluminat
proiectarea sis-
timpului mare de relansare
depinde (5-15
şi de parametrii de min).
calitate a energiei electrice .
re necesar este indicat în figura 5. temului de iluminat şi întreţinerea luimodern
în cores-
În concluzie,Variaţiapoatetensiunii
fi realizat un sistem
de alimentare faţă de de iluminat
tensiunea nominală şi eficient
are o influenţă importantăobţinâ
luminos confortabil.
asupra parametrilor tehnici şi economici de funcţionare a lămpilor. Creşterea tensiunii de
11 alimentare duce la o drastică reducere a duratei de viaţă, iar reducerea tensiunii duce la reducerea
Gabriel Bucătaru, Contribuţii la Analiza Perturbaţiilor Conduse în Reţele de Distribuţie, teza de d
Bucureşti, 2009 fluxului luminos şi eficienţei luminoase.ILUMINATUL
Trebuie dePUBLIC
remarcat faptul că, în cazul lămpilor cu
ÎN MUNICIPIUL CHIŞINĂU
descărcări electrice variaţia tensiunii de alimentare, în special micşorarea ei, poate 15
avea o
ASPECTE FUNCŢIONALE, ESTETICE, ARHITECTURALE,
TURISTICE, DE EFICIENŢĂ ŞI INVESTIŢIONALE

influenţă mult mai dăunătoare decât în cazul lămpilor cu incandescenţă (stingerea lor).
În cazul lămpilor cu descărcare în vapori metalici de înaltă presiune, întreruperi foarte
pundere cu norme poate asigura o reducere a alimentare duce la o drastică reducere a duratei
consumului de energie electrică până la 65% de viaţă, iar reducerea tensiunii duce la redu-
din energia electrică consumată în prezent. cerea fluxului luminos şi eficienţei luminoase.
Trebuie de remarcat faptul că, în cazul lămpilor
D. Calitatea energiei electrice şi eficienţa cu descărcări electrice variaţia tensiunii de ali-
iluminatul electric mentare, în special micşorarea ei, poate avea o
influenţă mult mai dăunătoare decât în cazul
În general, eficienţa luminoasă şi ener- lămpilor cu incandescenţă (stingerea lor).
getică a sistemului de iluminat în mare măsură În cazul lămpilor cu descărcare în va-
depinde şi de parametrii de calitate a energiei pori metalici de înaltă presiune, întreruperi
electrice11. foarte scurte ale tensiunii de alimentare produc
Variaţia tensiunii de alimentare faţă de întreruperi de durată mare (5 – 10 minute) din
tensiunea nominală are o influenţă importan- cauza timpului mare de relansare (5-15 min).
tă asupra parametrilor tehnici şi economici de În concluzie, poate fi realizat un sistem
funcţionare a lămpilor. Creşterea tensiunii de de iluminat modern şi eficient obţinând un
11 Gabriel Bucătaru, Contribuţii la Analiza Perturbaţiilor
mediu luminos confortabil.
Conduse în Reţele de Distribuţie, teza de doctorat, Bucureşti,
2009

ILUMINATUL PUBLIC ÎN MUNICIPIUL CHIŞINĂU


16 ASPECTE FUNCŢIONALE, ESTETICE, ARHITECTURALE,
TURISTICE, DE EFICIENŢĂ ŞI INVESTIŢIONALE
III. GESTIONAREA ILUMINATULUI STRADAL

Evoluţiile recente în domeniul tehnolo- aplicaţiile specifice, cerinţele tehnice/tehnolo-


giilor de iluminat, creşterea valorilor normati- gice şi de bugetul disponibil.  Un sistem inte-
ve de iluminat stradal nu înseamnă neapărat o ligent de management al iluminatului stradal
creştere semnificativă a consumului de energie este compus din:
electrică. La momentul actual, de rând cu o - centrul de control;
dezvoltare puternică a surselor şi tehnologiilor - unităţi terminale (RTU), numite
de iluminat are loc şi o dezvoltare conceptuală controlere centrale;
nouă a sistemelor de control şi de gestionare a - unităţi de control a iluminatului
iluminatului. Prin utilizarea unor astfel de teh- (LCU), numite controlere locale;
nologii, putem crea mai multe medii prietenoa- - balasturi şi lămpi.
se locuitorilor pe timp de noapte, la cost redus. Sisteme inteligente pentru gestionarea
Scopul principal al unui sistem inteligent iluminatului stradal Streetlight.Vision prevăd
de control al iluminatului stradal urban este un sistem centralizat de monitorizare Multi-
de a economisi energia electrică şi de-a reduce Brand Streetlight şi Soluţii de Control care per-
cheltuielile de întreţinere, fără efecte negative mite companiilor de întreţinere a iluminatului
asupra siguranţei locuitorilor şi traficului rutier. stradal şi furnizorilor de energie să înfăptuiască
Potrivit unor estimări12, nu mai puţin de următoarele:
50-70% din consumul de energie pentru ilu- • Economie până la 50% de
minatul stradal, poate fi redus prin utilizarea energie şi a emisiilor asociate de
noilor tehnologii, prin care corpurile de ilu- CO2;
minat vechi sunt înlocuite cu altele eficiente, • Reducerea costurilor de întreţi-
sistemul de iluminat fiind dotat cu echipament nere;
de reglare sau cel existent este modernizat - se • Dirijare cu reţeaua de iluminat
introduce reglajul fără trepte a fluxului de lu- stradal, pentru a colecta toate
mină – numit dimming. Numai prin înlocuirea datele ce ţin de mediu şi con-
corpurilor de iluminat şi al balasturilor poate fi trolul dispozitivelor electronice
atinsă o reducere a consumului de energie cu de la distanţă;
până la 40-50% ceea ce ar permite majorarea Nivelul înalt de eficienţă şi de funcţio-
puterii sistemului de iluminat fără majorarea nalitate al acestor sisteme de control care uti-
consumului. lizează servere inteligente, reduce consumul de
Alegerea modalităţilor de comunicare energie cu 50% şi costurile de exploatare cu
depinde de arhitectura sistemului de iluminat, 40%, în timp ce eşecurile sunt detectate şi înlă-
turate automat, astfel reducându-se timpul de
12 Date disponibile pe http://www.e-streetlight.com/Docu-
ments/Homepage/0_3%20Guide_For%20EE%20Street%20 nefuncţionare a corpurilor de iluminat cu 75%.
Lighting.pdf

ILUMINATUL PUBLIC ÎN MUNICIPIUL CHIŞINĂU


ASPECTE FUNCŢIONALE, ESTETICE, ARHITECTURALE,
17
TURISTICE, DE EFICIENŢĂ ŞI INVESTIŢIONALE
IV. ILUMINATUL ARHITECTURAL
Până în 1960 conceptul de “iluminat intră într-o altă categorie faţă de cel de decor,
arhitectural” nu a fost catalogat ca funcţie prin- ca un domeniu cuprins între arhitectura si ingi-
cipală în constituirea arhitecturii clădirilor. nerie, elementele importante ale acestuia fiind
Iluminatul arhitectural are un rol im- intensitatea de luminare, direcţia, componen-
portant în realizarea a unui climat de confort ţa spectrală, funcţionalitatea luminii, puterea
şi o ambianţă plăcută în localitate sau într-o electrică instalată etc.
zonă. Acest aspect al iluminatului artificial este Iluminatul arhitectural pune accentul
deosebit de important pentru oraşele cu zone pe trei aspecte fundamentale în luminarea unei
de caracter turistic pronunţat. Aspectul arhi- clădiri sau a spaţiului exterior. În afară de aceas-
tectural-estetic al iluminatului public impune ta, la acest domeniu se referă şi preocuparea
analiza următoarelor aspecte: pentru iluminatul grădinilor şi al pieţelor pu-
- punerea în evidenţă a principalelor obiec- blice. Designul iluminatului arhitectural nu se
tive din zonă: poate incadra complet nici în domeniul artei,
- reliefarea tridimensională a monumente- nici al ştiinţei, fiind, în cele din urmă, o combi-
lor şi construcţiilor; nare a celor două.
- calitatea culorilor pentru a pune în evi- Primul aspect ţine de domeniul esteti-
denţă aspecte specifice ale obiectivelor ilumina- cii, imaginea clădirii după lăsarea nopţii, defi-
te; nirea acesteia prin lumină, atât de la exterior,
- aspectul instalaţiei de iluminat în cursul cât şi din interior.
zilei nu trebuie să afecteze imaginea obiectivu- Al doilea aspect este cel ergonomic, care
lui ; se referă la funcţia pe care o îndeplineşte lumina
- încadrarea în mediul ambiant a obiecti- proiectata pe faţada clădirii; ea trebuie să scoată
vului iluminat pentru a nu deranja per- în evidenţă anumite elemente arhitecturale.
soanele din interiorul obiectivului sau Cel de-al treilea este eficienţa consumu-
în alte clădiri învecinate. lui de energie şi certitudinea că nu sînt pierderi
Anume prelungirea perioadei luminoa- inutile prin extra luminare.
se, pe de o parte, şi iluminatul arhitectural al Fiecare din aceste trei aspecte sunt ana-
oraşelor, pe de altă parte, favorizează esenţial lizate cu minuţiozitate în proiectarea sistemului
fluxul turiştilor în zonele respective. Totodată de iluminat arhitectural.
trebuie de menţionat că iluminatul arhitectural

ILUMINATUL PUBLIC ÎN MUNICIPIUL CHIŞINĂU


18 ASPECTE FUNCŢIONALE, ESTETICE, ARHITECTURALE,
TURISTICE, DE EFICIENŢĂ ŞI INVESTIŢIONALE
V. POLUAREA LUMINOASĂ
Scopul principal al iluminatului exte- legile speciale sau au introdus în legile ilumina-
rior constă în iluminarea anumitor zone con- tului public prevederile respective.
crete, însă la montarea corpurilor de iluminat Deoarece fenomenul poluării lumi-
este imposibil de evitat direcţionarea parţială noase devenea tot mai suficient factor de de-
a fluxului de lumină spre atmosferă. Totodată, ranj în anul 1998 a fost înfiinţată Asociaţia
este evident că coeficienţii de reflexie a majori- Internaţională (International Dark-Sky Asso-
tăţii suprafeţelor obiectelor iluminate în timpul ciation - IDA) în scopul diminuării efectelor
nocturn se caracterizează prin valori destul de de poluare luminoasă. Asociaţia a deschis si-
mari şi, ca urmare, o parte din fluxul de lumină te-ul său  http://www.darksky.org, şi a iniţiat
este reflectat, preponderent,
unele ţăriîn semisfera de sus.
sau regiuni mai multe
parlamentele au studii prinlegile
aprobat care îşispeciale
propunesausă dea
au introdus în l
iluminatului public
Deoarece evitarea difuziei fluxului de luminăprevederile respective.
informaţii asupra problemei poluării lumi-
spre alte suprafeţe adiacenteDeoarece fenomenul
şi chiar direct spre poluării
noase luminoase
şi posibileledevenea
soluţii. tot
La mai suficient
momentul factor de deranj în
actual
1998 a fost
atmosferă devine imposibilă înfiinţată
apare un efectAsociaţia
cu- Internaţională
fenomenul (International
poluării luminoaseDarc-Sky
din mai Association
multe - IDA) în
scopul diminuării efectelor de poluare luminoasă. Asociaţia a deschis site-ul
noscut ca Poluarea său http://www.darksky.org, şimotive
luminoasă. a iniţiateste
maiînmulte
focarul atenţiei
studii prin mai
caremultor ţări, să dea informa
îşi propune
Studiile au asupra problemei
demonstrat poluării
că, spre deose-luminoase şi posibilele
comunităţilor soluţii.
de ţări La momentul
şi a comunităţii actual fenomenul pol
europene.
luminoase din mai
bire de poluarea chimică sau zgomot, poluareamulte motive este în focarul atenţiei mai multor ţări,
Figura 7 reprezintă poluarea luminoasă a conti- comunităţilor de ţări
comunităţii europene. Figura 7 reprezintă poluarea luminoasă a continentului european.
luminoasă nu se manifestă prin acţiuni care, în nentului european.
mai multe cazuri, nu pot fi observate imediat,
cea ce deloc nu diminuează din pericolul pre-
zent13.
Această lumină dispersată în semisfera
de sus influenţează negativ mediul ambiant pe
câteva căi diferite:
- deranjarea zonelor naturale;
- deranjarea vieţii private a cetăţenilor;
- afectarea florei şi faunei – în special
a celei care activează în timpul nopţii;
- provoacă dificultăţi în efectuarea ob-
servărilor astronomice, etc.
Dat fiind remarcabila creştere a poluării Figura 7. Tabloul poluării luminoase a continentului European.
luminoase în mediu şi totodată îngrijorarea po-
pulaţiei legată de aceastăVI. Iluminatul
problemă în maipublic
mul- al municipiului Chişinăupoluării luminoase a
Figura 7. Tabloul
VI.1. Caracteristica
te ţări au fost realizate studiile respective iar îngenerală a sistemului de iluminat
continentului al mun. Chişinău
European.
Iluminarea aumunicipiului
unele ţări sau regiuni parlamentele aprobat Chişinău conform ierarhiei municipale este asigurată
Întreprinderea Municipală
13 Max-Planck-Gesellschaft zur Förderung der Wissen-
Reţele Electrice de Iluminat „Lumteh”.
schaften, MPG
În municipiu Chişinău sunt 689 de străzi cu lungimea totală în limitele teritoriilor amen
de 481,3 km. din care 225,3 km sunt atribuite ILUMINATUL
la categoria
PUBLIC de străzi CHIŞINĂU
ÎN MUNICIPIUL magistrale
19
de impor
2
orăşenească şi de sector. Suprafaţa totală ocupată de străzi constituie 13,3 km , de magistral
ASPECTE FUNCŢIONALE, ESTETICE, ARHITECTURALE,
TURISTICE, DE EFICIENŢĂ ŞI INVESTIŢIONALE

km2.
VI. ILUMINATUL PUBLIC
AL MUNICIPIULUI CHIŞINĂU

multe cazuri, stâlpii pe care se montează cor-


purile de iluminat sunt situaţi între copacii
VI.1. Caracteristica generală plantaţi pe părţile laterale ale străzii iluminate,
a sistemului de iluminat al corpurile de iluminat sunt ascunse, de aseme-
mun. Chişinău nea, în coroana copacilor. În perioada în care
coroana copacilor este verde, fluxul luminos
Iluminarea municipiului Chişinău con- este împiedicat să ajungă acolo unde este dorit.
form ierarhiei municipale este asigurată de Ca urmare, pe căile de trafic pietonal sau mo-
Întreprinderea Municipală Reţele Electrice de torizat apar pete de lumină şi umbre puternice
Iluminat „Lumteh”. generatoare de disconfort.
În municipiu Chişinău sunt 689 de străzi O altă problemă majoră în cadrul ilumi-
cu lungimea totală în limitele teritoriilor ame- natului rutier este iluminatul intersecţiilor şi a
najate de 481,3 km. din care 225,3 km sunt trecerilor de pietoni. Intersecţiile şi trecerile de
atribuite la categoria de străzi magistrale de pietoni sunt "zone de conflict", zone în care se
importanţă orăşenească şi de sector. Suprafaţa produc de regulă cele mai multe şi mai grave
totală ocupată de străzi constituie 13,3 km2, de accidente rutiere. Sistemul de iluminat (am-
magistrale 8,6 km2. plasarea corpurilor de iluminat) al m. Chişi-
Lungimea totală a liniilor electrice prin nău, fiind determinat de amplasarea pilonilor
care se alimentează corpurile de iluminat – 1 – proprietatea S.A. «Regia de Transport Electric
800 km din care - 420 km linii subterane ca- Chişinău» şi S.A. RED „Union Fenosa” nu este
blu, 160 km linie cablu aerian pe fir de oţel realizat astfel încât conducătorul transportului
restul linii electrice aeriene. Pentru asigurarea printr-un nivel de iluminare/luminanţă superi-
funcţionării sistemului de iluminat al munici- or să fie avertizat din timp asupra apropierii sale
piului au fost montaţi 42 km de cablu de con- de intersecţie sau de trecere de pietoni.
trol.
Sistemul de iluminat al mun. Chişinăului Corpurile de iluminat sunt dotate cu surse
este format din 34 000 de corpuri de iluminat de lumină de tip:
montaţi pe piloni (1 sau 2 buc.). 12 747 de pi- DRL 400 - 4 787 buc.
loni fiind proprietatea Î.M. „Lumteh”, restul DNAT 400 - 5 533 buc.
aparţinand S.A. „Regia de Transport Electric DRL 250 - 5 358 buc.
Chişinău” şi S.A. RED „Union Fenosa” – ope- DNAT 250 - 15 867 buc.
rator de distribuţie a energiei electrice. DRL 125 - 248 buc.
Este necesar de menţionat faptul că, în DNAT 150 - 284 buc.

ILUMINATUL PUBLIC ÎN MUNICIPIUL CHIŞINĂU


20 ASPECTE FUNCŢIONALE, ESTETICE, ARHITECTURALE,
TURISTICE, DE EFICIENŢĂ ŞI INVESTIŢIONALE
DNAT 100 - 330 buc. tului de aderare (tarifele fiind impuse,
NSPO 200 - 1 544 buc. neputând fi negociate);
Balasturile utilizate sunt de tip electromag- - deservirea calitativă a 1 800 km de li-
netic la frecvenţa reţelei de alimentare. nii electrice, 34 000 de corpuri de ilu-
Din 34 000 mii de corpuri de iluminat în minat, 620 de puncte de alimentare
continuu nu funcţionează 400 - 450 de corpuri şi de evidenţă a energiei electrice şi a.
ca urmare a defectării lămpilor (uzurii), înlocu- – echipament amplasat în Chişinău şi
irea cărora se realizează conform normelor. în 18 localităţi în jurul Chşinăului cu
Sursele electrice de lumină uzate sau defec- personalul în număr de 120 unităţi şi
tate se depozitează. Reciclarea surselor electri- 20 unităţi motorizate speciale nu este
ce de lumină defectate se realizează în baza de posibilă.
contract de către întreprinderea specializată în Reţelele electrice de joasă tensiune pentru
tratarea deşeurilor toxice din o. Tighina. alimentare cu energie electrică a sistemului de
iluminat public sunt în mare parte învechite şi
prezintă un grad înaintat de uzură. Starea cea
VI.2. Starea tehnică a mai rea este a reţelelor electrice subterane care
sistemului de iluminat şi a generează costuri nejustificat de mari prin nece-
reţelelor electrice sitatea repetatelor intervenţii în vederea menţi-
nerii lor în funcţiune.
Starea generală a sistemului de iluminat În general, soluţiile adoptate şi practicate
public din mun. Chişinău la momentul actu- de operatorul Î.M. “Lumteh” în ultimii ani
al nu corespunde cerinţelor actelor normative prin practicarea liniilor electrice aeriene cu ca-
(europene sau postsovetice) din cauza următoa- blu torsadat sunt performante şi progresive.
relor aspecte:
- reţele şi echipamente învechite fizic şi
moral, ineficiente şi cu un grad ridicat VI.3. Sistemul de
de uzură; automatizare, măsurări şi
- costuri de întreţinere/menţinere foar- de dirijare la distanţă
te mari, generate de starea proastă a
sistemului; Cele 34 de mii de corpuri de iluminat sunt
- aspectul nocturn al oraşului este infe- secţionate în 614 de grupuri şi se alimentează
rior celui diurn, nereuşind să pună în cu energia electrică prin 614 puncte de alimen-
valoare elementele arhitectonice, or- tare dotate cu echipamentul respectiv.
namental-peisagistice şi personalitatea Dirijarea şi controlul componentelor siste-
municipiului; mului de iluminat se operează prin sistemul te-
- lista lucrărilor se stabileşte lunar, pe lemecanic „Obzor” (anul fabricaţiei 1973) prin
baza situaţiilor de lucrări prestate şi intermediul liniilor directe de telefon, ceea ce
confirmate de beneficiar, la tarifele nu oferă posibilităţi de reducere a consumului
stabilite de executant în urma contrac- de energie electrică. În scopul reducerii consu-

ILUMINATUL PUBLIC ÎN MUNICIPIUL CHIŞINĂU


ASPECTE FUNCŢIONALE, ESTETICE, ARHITECTURALE,
21
TURISTICE, DE EFICIENŢĂ ŞI INVESTIŢIONALE
mului de energie electrică (după ora 23 nivelul exercită şi cel tehnologic. Prin scrisoarea Nr.
de iluminare poate fi redus) în unele sectoare 0505/37309-2010.07.19 compania “Union
din cele 614 se utilizează schema în baza con- Fenosa” a atenţionat Î.M. “Lumteh” precum
tactoarelor electromagnetice prin care se deco- că până la finele anului 2010, conform Hotă-
nectează o parte din corpuri de iluminat. rârii Guvernului Nr. 3 din 10.01.1997, între-
prinderea trebuie să înlocuiască toate contoare
de inducţie cu cele electronice.
VI.4. Evidenţa consumului Costul unui contor electronic impus de ce-
de energie rinţele Regulamentului pentru măsurarea ener-
giei electrice în scopuri comerciale Nr. 211 din
Cele 614 de puncte de alimentare (locuri 14 aprilie 2006 este 8955 lei, costul lucrărilor
de consum) sunt dotate cu sisteme de evidenţă de montaj, desigilare şi sigilare – 400 lei pen-
a consumului de energie electrică. Energia elec- tru un loc de consum. Î.M. “Lumteh” dispune
trică se facturează conform tarifelor în vigoare. de 614 de locuri de consum, ca urmare costul
Chiar dacă hotărârile Consiliului de Adminis- campaniei de înlocuire a contoarelor pentru
traţie ANRE prevăd utilizarea tarifelor diferen- Î.M. “Lumteh” va constitui aproximativ 6 mln.
ţiate, aceste prevederi pot fi aplicate doar în ca- lei. Pentru menţinerea sistemului de iluminat
zul în care contractul dintre furnizor şi consu- în starea funcţională întreprinderea cheltuiesc
mator include asemenea clauze. Î.M. „Lumteh” anual 15 mln. lei. Este regretabil faptul că exe-
nu poate să aplice aceste tarife deoarece com- cutarea unei hotărâri, absolut nemotivate din
pania “Union Fenosa” nu accepta includerea punct de vedere tehnic, a început peste 13 ani
acestei prevederi în contract. după aprobarea ei.
Avînd în vedere regimul de consum şi vo-
lumul consumului anual de energie electrică
datorită poziţiei nemotivate a companiei “Uni- VI.5. Achiziţii publice
on FENOSA” şi a ANRE în vederea atribuiri
Î.M. “Lumteh” a tarifelor diferenţiate Î.M. Î.M. “Lumteh” nu practică procurarea de
“Lumteh” anual suportă supraplăţi (pierderi fi- bunuri şi servicii prin licitaţii, concursuri şi ten-
nanciare) în valoare de 8 -9 mln. lei. dere. În cazul în care apare necesitatea de a pro-
Presingul financiar al furnizorului de cura, toate procedurile de procurări se realizază
energie electrică asupra Î.M. “Lumteh” obţine prin intermediul Departamentului Transport
şi alte forme. Pe lângă cel tarifar practicat, se Public şi Căi de Comunicaţie a Primăriei mun.
Chişinău în conformitate cu legislaţia respec-
tivă.

ILUMINATUL PUBLIC ÎN MUNICIPIUL CHIŞINĂU


22 ASPECTE FUNCŢIONALE, ESTETICE, ARHITECTURALE,
TURISTICE, DE EFICIENŢĂ ŞI INVESTIŢIONALE
VII. STRUCTURA COSTURILOR
SISTEMULUI DE ILUMINAT PUBLIC

COSTUL TOTAL = INVESTIŢIE + ÎN- gimul de funcţionare şi constituie 78-80% din


TREŢINERE + ENERGIE costul total.
Reducerea consumului de energie electrică
Valoarea investiţiei reprezintă 10-12% din poate fi realizată printr-o alegere corectă a solu-
costul total şi este determinată de: ţiilor tehnice la etapa de proiectare, printre ele:
- proiectarea sistemului de iluminat; - spaţiere cât mai mare;
- alegerea corpurilor de iluminat - folosirea surselor de lumină cu eficien-
eficiente energetic; ţa luminoasă cât mai mare;
- folosirea cablării existente; - aplicarea tarifelor diferenţiate;
- montarea corpurilor de ilumi- - folosirea sistemelor de dimming;
nat direct pe stâlp; - reducerea numărului de ore de func-
- respectarea normelor de ilumi- ţionarea, introducerea unde este posibil a
nare ; tele-gestiunii;
- creşterea distanţei dintre corpu- - clasificarea străzilor conform norma-
rile de iluminat ; tivelor internaţionale şi asigurarea pa-
- folosirea aranjamentului pe o rametrilor optici în funcţie de această
parte sau central; clasificare;
- găsirea unui echilibru între con- - reducerea nivelului de iluminare pe
sum şi nivelul de iluminare. durata orelor cu trafic redus (prin re-
Costul de întreţinere reprezintă până la ducerea tensiunii de alimentare cu 10
8-10% din costul total şi este determinat de: % fluxului luminos se reduce cu 20
- costul lămpilor înlocuite x frec- % şi se obţine o reducere de energie
venţa; electrică pentru iluminat circa 10 %
- costul aparatajului înlocuit x pe durata unui an);
frecvenţa; - la etapa de modernizare a sistemului
- gradul de protecţie, care indică de iluminat utilizarea lămpilor şi a
şi frecvenţa de curăţare a difuzo- corpurilor de iluminat performante.
rului;
- verificarea de siguranţă şi înlo- Studiu de caz
cuirea componentelor electrice.
Investiţia iniţială: Un corp de iluminat de cali-
Costul energiei este determinat de tarif, tate ridicată cu sticlă refractară dotat cu o lam-
puterea instalată a sistemului de iluminat şi re- pă cu sodiu la înaltă presiune (HPS) de 400 W

ILUMINATUL PUBLIC ÎN MUNICIPIUL CHIŞINĂU


ASPECTE FUNCŢIONALE, ESTETICE, ARHITECTURALE,
23
TURISTICE, DE EFICIENŢĂ ŞI INVESTIŢIONALE
şi balast reactiv (pierderi de 35 W). de 12 000 h, lampa necesită a fi schimbată de
Costul corpului de iluminat este de 7 ori (odată la 3-i ani) dacă este operaţională
3.000 lei. 4000 h/an. Costul lămpii se va cifra la 300 lei şi
400 lei manopera. Costul total al mentenanţei
Consumul de energie: Corpul de iluminat pentru 20 de ani cu o utilizare de 4000 h/an
funcţionează 4 000 h pe an la un tarif de 1,33 este:
lei/kWh (fără TVA). 7×700 = 4900 lei.
Costul anual al energiei: 1,33×4
000h×0,4 kW = 2 128 lei. Presupunând Costul investiţiei şi mentenanţei: 3.000 lei +
că durata de viaţă a corpului de ilumi- 4.900 = 7.900 lei.
nat este 20 de ani şi un preţ constant
al energiei, costul energiei pe durata Costul total al energiei:
de viaţă a corpului de iluminat este: 2 deoarece tariful la energia electrică pe
128×20 ani = 42 560 lei. durata de 20 de ani va creşte, admitem majora-
rea cu 10% la doi ani.
Costul mentenanţei: Costul total al energiei se estimează la 58-60
mii lei.
Având în vedere că durata de viaţă a lămpii este

ILUMINATUL PUBLIC ÎN MUNICIPIUL CHIŞINĂU


24 ASPECTE FUNCŢIONALE, ESTETICE, ARHITECTURALE,
TURISTICE, DE EFICIENŢĂ ŞI INVESTIŢIONALE
VIII. UTILIZAREA SURSELOR
DE ENERGIE „VERDE” (LED-URI)
ÎN ILUMINATUL PUBLIC
Alegerea unui sistem eficient de iluminat Corpurile de iluminat cu LED-uri (CI-
solar rutier nu este o sarcină uşoară. Clienţii tind LED) sunt alimentate la o tensiune de 24Vc.c.
să aleagă cele mai scumpe produse solare, fără o câte 7 buc. de câte 4 rânduri, ceea ce face po-
evaluare corespunzătoare şi nu întotdeauna lu- sibilă alimentarea acestora cu module fotovol-
ând în consideraţie datele importante cum ar taice individuale devenind independente din
fi radiaţia solară, durata de expunere la soare şi punct de vedere energetic faţă de reţea.
climatologia la o latitudine dată. De asemenea, Reducerea puternică a costurilor de mente-
este foarte important să se determine câte ore nanţă, controlul procesului de încărcare a ele-
de iluminare pe zi sunt necesare şi câte zile siste- mentului de stocare a energiei electrice şi utili-
mul ar trebui să funcţioneze în cazul când cerul zarea inteligentă a energiei stocate sunt avantaje
este acoperit cu nori. Odată ce toate aceste date demne de luat în consideraţie.
sunt colectate şi analizate, apoi sistemul solar de Un LED este un dispozitiv optoelectro-
iluminat stradal poate fi configurat şi conceput nic, element neliniar de circuit, care necesita
pentru a oferi ceea ce clientul aşteaptă. o alimentare adaptata si de calitate pentru a-şi
Felinarele solare vin în diferite compoziţii. Cea conserva parametrii: fluxul, durata de viaţă,
mai recentă tendinţă este orientată spre tehnologia culoarea radiaţiei. LED-urile se alimentează
LED-urilor, principalul motiv fiind că LED-urile în curent continuu, la curent constant sau re-
au o viaţă foarte lungă, redarea culorilor este bună şi glabil, prin intermediul unor choppere «buck»
cel mai important, LED-urile consumă mai puţină (coborâtor de tensiune ) sau «boost» (ridicător
energie decât lămpile cu vapori de sodiu. Utilizarea de tensiune). Convertorul poate fi integrat in
felinarelor solare de iluminat stradal cu LED-uri corpul de iluminat.
permite reducerea dimensiunilor panoului solar, În tabelul 5 este prezentată componen-
baterie, încărcătorului şi altor componente. ţa unui sistem de iluminat (NS A036T2 12V
Compatibilitatea CI-LED cu modulele Solar) cu sursă hibridă de alimentare a lămpii
fotovoltaice. eolian solară şi preţul fiecărei componente:

Tabelul 5 - Componenţa unui sistem de iluminat NS A036T2 12V Solar


Denumirea modelului Descrierea Cantit. Preţ, Suma, u. c.
buc. u. c.
NS A036T2 24V Corp de iluminat LED 36 LED, carcasă de aluminiu, IP 66 1 452 452
HY-400L 12V Generator eolian Turbină eoliană, rotor, pale, chilă 1 1236 1236
Controlul încărcării bateriei şi funcţionării turbinei.
WS24400 Controler 1 440 440
Funcţionează cu panouri fotovoltaice <150W
60W 12V Panou solar cu consolă Silicon monocristalin/ policristalin 1 764 764
150AH 12V Baterie de acumulatoare   1 640 640
Total, preţul sistemului 3532
Înălţimea comună a sistemei este de 8 m, înălţimea instalării CI-LED - 6 m. La o viteză anuală medie a vântului de 3,5 m/s, funcţionalitatea
sistemei este asigurată de controler câte 8-10 ore pe zi. În lipsa vântului şi soarelui, sistemul lucrează aproximativ 3 zile.

ILUMINATUL PUBLIC ÎN MUNICIPIUL CHIŞINĂU


ASPECTE FUNCŢIONALE, ESTETICE, ARHITECTURALE,
25
TURISTICE, DE EFICIENŢĂ ŞI INVESTIŢIONALE
ÎN LOC DE POST-SCRIPTUM

În studiul de mai sus n-au fost atinse as- ght a fost inaugurat la sfîrşitul anului 2010 printr-
pecte organizatorice în ceea ce ţine de modernizarea un parteneriat între Primăria municipiului Braşov şi
managementului şi asigurarea funcţionării eficiente SC Flash Group, cu sprijinul FlashNet. Noul con-
a sistemului de iluminat şi forma de administrare a cept de telemanagement al sistemului de iluminat
acestui sistem în ansamblu. public a fost introdus ca proiect pilot în mai multe
Evident să apară întrebarea: din care mo- zone din Braşov. În urma optimizării funcţionării
tive ÎMRE „Lumteh” nu a realizat proiecte de mo- sistemului de iluminat în perioadele de trafic redus
dernizare, extindere şi perfecţionare? Răspunsul este prin diminuarea fluxului luminos se va economisi
foarte simplu şi caracteristic oricărui domeniu al 30% din consumul de energie electrică pentru ilu-
Republicii Moldova: sfera socială, medicina, învă- minatul public. Implementarea sistemului InteliLi-
ţămîntul etc – finanţarea insuficientă – şi serviciile ght în întreg municipiu ar ajunge la 1,2 milioane
publice nu sunt excepţii. de euro.
Spre exemplu în România până nu demult Iaşi. În anul 2006 serviciul public de ilu-
au avut loc (şi mai au) trei forme de proprietate minat a fost concesionat de două firme: SC Luxten
asupra sistemelor de iluminat urban: municipali- Lighting Co (6,96 milioane de euro) şi SC Flash
tăţile, operatorii de distribuţie şi mixte. Odată cu Lighting Services SA (7,25 milioane de euro). În
privatizarea reţelelor de distribuţie a apărut proble- 2007 s-au mai dat câte 2,7 milioane de euro pentru
ma apartenenţei sistemului şi a serviciului. În acest fiecare firmă.
scop acest serviciu public din mai multe localităţi Primăria Municipiului Iaşi este partener în
din România a fost transmis în concesiune (create cadrul unui proiect cu finanţare nerambursabilă ce
parteneriate public-private). vizează adoptarea unor soluţii moderne în ilumina-
  Timişoara. În urma concesionării serviciului de tul public, care contribuie la reducerea semnifica-
iluminat public stradal, la nord de Bega către SC tivă a consumului de energie şi de raţionalizare a
Elba SA şi la sud de Bega către S.C. Luxten Lighting acestuia. Proiectul se va derula pe parcursul a 27
Company S.A., cele două companii, prin contrac- luni, din octombrie 2010 până în decembrie 2012.
tele încheiate se ocupă de extinderea, modernizarea Bugetul total al proiectului este de 1.689.508 euro.
şi întreţinerea reţelelor de iluminat public stradal.
În cursul anului 2008 s-a reuşit extinderea ilumi- Totodată este necesar de menţionat şi următoarele:
natului public pe o lungime totală de 6,1 kilometri, - costurile concesionării ating şi depăşesc
fiind montaţi 247 stâlpi şi 278 corpuri de iluminat, zeci de mii de Euro anual;
potrivit reprezentanţilor primăriei. Anual pentru - în relaţiile “Primăria – partenerii” în mai
îmbunătăţirea sistemului de iluminat se cheltuiesc multe localităţi ale României au apărut si-
în jur de 1,2mln Euro. tuaţii, care au intrat în atenţia serviciului
Braşov. Iluminatul public a fost concesi- fiscal şi organelor de drept1415;
onat de Primăria Braşov pe o perioadă de 10 ani
14 Iluminatul public la Iaşi, o afacere tenebroasa www.
firmei Flash Group din Bucureşti contra sumei de telem.ro/telem/images/stories/telem/stiri/2010/10/13/martor.
pdf
30 mln. Sistemul de „iluminat inteligent“ InteliLi- 15 www.ziare.com/articole/iluminat+public+iasi

ILUMINATUL PUBLIC ÎN MUNICIPIUL CHIŞINĂU


26 ASPECTE FUNCŢIONALE, ESTETICE, ARHITECTURALE,
TURISTICE, DE EFICIENŢĂ ŞI INVESTIŢIONALE
- în mai multe cazuri, încheierea contracte- viciu public care ţine de furnizarea energiei electrice.
lor de concesiune a fost condiţionată de Teritoriul republicii este deservit de trei operatori
reabilitarea sistemului de iluminat de către – unul privat, compania “Union Fenosa” şi doi ope-
autorităţile locale. ratori publici, RED “Nord” şi RED “Nord-Vest”.
“Au apărut probleme şi în ceea ce ţine de func- Analiza rapoartelor anuale a Agenţiei Naţionale
ţionarea sistemului de iluminat. Zona centrală şi pentru Reglementare în Energetică demonstrează
principalele bulevarde din Iaşi sunt încă în întune- convingător faptul că atât parametrii economici,
ric şi sunt ornate mult mai sărăcăcios decât în anii cât şi cei ce ţin de calitatea serviciului de furnizare
trecuţi”16. în zona RED-urilor neprivatizate sunt cu mult mai
În cazul în care autorităţile administraţiei pu- performanţi.
blice locale au anunţat intenţia de a concesiona ser- Este necesar de atras atenţia la faptul ca
viciul public un studiu de oportunitate privind de- imediat după privatizarea parţială a reţelelor elec-
legarea gestiunii serviciului de iluminat public ar: trice de distribuţie (februarie 2000) în martie 2000
- asigura transparenţa procesului; tariful la energia electrică a fost majorat cu 30%
- contabiliza spectrul de probleme exis- doar pentru compania privată. Din 2000 pînă-n a.
tente, modalităţile de soluţionare şi ca- 2007 tariful la energia electrică pentru companiile
ractericie acestui serviciu public; publice a fost cu 10-12% mai mic.
- informa consilierii Consiliului munici- Totodată în această perioadă RED „Nord” a
pal la etapa de luare a deciziei; diminuat pierderile de energie electrică de la 25%
Anume în urma realizării studiului de oportu- în 2003 la 12,4% în 2009, pe cînd „RED Union
nitate privind delegarea gestiunii serviciului de ilu- Fenosa” tot în acea perioadă a demonstrat pierderi
minat public al oraşului Nădlac autorii studiului de la 41% la 16,5%, valorile normative fiind 19,3%
au tras următoarele concluzii: (2003) şi 13,5% (2009).
1. Argumentele expuse mai sus relevă necesi- De exemplu, în a. 2007 un procent de per-
tate şi posibilitatea realizării unui serviciu deri în sistemul electroenergetic se aprecia la 31,64
de iluminat public şi performant în oraşul mln. kWh, ceea ce la tariful mediu din 2007 consti-
Nădlac, prin delegarea serviciului unui tuia 23,7 mln lei, rezervele de reducere a pierderilor
operator autorizat în condiţiile legii. fiind aprox. 5 puncte.
2. Pornind de la soluţiile tehnice deja imple- Un indice important ce ţine de calitatea
mentate în oraşul Nădlac, a necesităţilor serviciilor acordate de furnizori este numărul petiţi-
de extindere a reţelei de iluminat public în ilor raportat la numărul consumatorilort deserviţi.
oraşul Nădlac, precum şi de la necesitatea În a. 2009 „RED Union Fenosa” a obţinul 0,99
aducerii iluminatului public în parametrii petiţii la 1000 de consumatori, RED „Nord” – 0,07
impuşi de SR13433 şi alinierea la normele petiţii. Tabloul pentru anii precedenţi fiind acelaşi.
Uniunii Europene, se recomandă concesio- Experienţa ţărilor avansate în ceea ce ţine
narea acestui serviciu public către un ope- de parteneriat public-privat merită să fie examina-
rator autorizat, în condiţiile prevăzute de tă, însă în condiţiile Republicii Moldova trebuie
lege. de ţinut cont de factorul uman (în sensul direct şi
indirect). Sectorul energetic doar prin o parte din
Pe de altă parte, în Republica Moldova de exemple aduse confirmă convingător acest fapt.
10 ani are loc un experiment în domeniul unui ser-

16 www.ziare.com/articole/iluminat+public+iasi

ILUMINATUL PUBLIC ÎN MUNICIPIUL CHIŞINĂU


ASPECTE FUNCŢIONALE, ESTETICE, ARHITECTURALE,
27
TURISTICE, DE EFICIENŢĂ ŞI INVESTIŢIONALE
CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

1. Sistemul existent de iluminat public investiţiilor în domeniu şi dezvoltarea


în mun. Chişinău a fost constituit in parteneriatelor public private.
baza concepţiilor de dezvoltare urbană
promovate cu 40 de ani în urmă. Din 3. Se recomandă efectuarea analizei teh-
considerente financiare, în ultimii 20 nico-economice a sistemului actual de
în sistemul de iluminat public munici- iluminat public privind volumul in-
pal practic nu au fost efectuate investi- vestiţilor necesare pentru modernizare
ţii financiare semnificative. Astfel, din şi identificarea formelor optimale de
punct de vedere tehnic, uzura sistemu- prestare a serviciului respectiv în con-
lui de iluminat actual depăşeşte 75%, diţii de asigurare a eficienţei energetice
ceea ce este inadmisibil pentru o capi- maxime.
tală care se pretinde europeană. Con-
ceptual, starea actuala a sistemului de 4. Se recomandă elaborarea unui docu-
iluminat, nu corespunde standardelor ment de politici publice privind mo-
existente şi promovate în ţările membre dernizarea sistemului de iluminat pu-
a Uniunii Europene. blic în conformitate cu planul urbanis-
tic general, care poate fi efectuată prin
Modernizarea sistemului de iluminat doua cai:
public, în conformitate cu concepţiile
şi standardele Uniunii Europene, va a) proiectarea în ansamblu, integral a
asigura creşterea eficienţei energetice cu sistemului de iluminat public din mu-
50-70% comparativ cu situaţia actuală nicipiu Chişinău în concordanţă cu
în domeniu. normele şi standardele Uniunii Euro-
pene.
2. Conform legislaţiei în vigoare, auto-
rităţile publice locale au obligaţia să b) proiectarea pe etape, care poate fi
asigure funcţionarea eficientă a siste- desfăşurată în timp şi în spaţiu, a siste-
mului de iluminat public în condiţii mului de iluminat public în funcţie de
de eficienţă energetică şi în corespun- resursele financiare disponibile în buge-
dere cu normele şi standardele Uniunii tul municipal şi investiţiile atrase.
Europene. Din acest punct de vedere,
se recomandă elaborarea unei strategii 5. Se recomandă iniţierea unui proiect
municipale privind eficientizarea ilu- pilot, în unul din sectoarele munici-
minatului public, restructurarea între- piului Chişinău, privind modernizarea
prinderii ÎMREI „Lumteh”, atragerea sistemului de iluminat public, în con-
ILUMINATUL PUBLIC ÎN MUNICIPIUL CHIŞINĂU
28 ASPECTE FUNCŢIONALE, ESTETICE, ARHITECTURALE,
TURISTICE, DE EFICIENŢĂ ŞI INVESTIŢIONALE
formitate cu normele şi standardele eu- luminiscente cu cele utilizate pen-
ropene vizavi de asigurarea şi creşterea tru iluminatul public;
eficienţei energetice.
9. Se recomandă elaborarea şi adoptarea
6. Se recomandă realizarea clasificării stră- de către Consiliu Municipal Chişinău a
zilor conform normativelor internaţio- unui program amplu de instruire, creş-
nale şi stabilirea parametrilor lumino- tere profesională, schimb de experienţă
tehnici pentru fiecare categorie stabi- în conformitate cu cerinţele şi norme-
lită. Clasificarea respectivă va conduce le Uniunii Europene a personalului
la eficientizarea sistemului de iluminat ÎMREI “Lumteh”.
public şi la economisirea resurselor fi-
nanciare municipale. 10. Se recomandă modernizarea şi ajus-
tarea regulamentelor şi instrucţiunilor
7. Se recomandă revederea politicii tari- privind proiectarea, montarea, exploa-
fare. Consiliul municipal Chişinău, cu tarea şi întreţinerea sistemului de ilu-
concursul experţilor în domeniu, va minat public;
propune, în baza experienţei internaţi-
onale privind iluminatul public, Agen- 11. Se recomandă elaborarea unui concept
ţiei Naţionale pentru Reglementare în modern privind iluminarea arhitectu-
Energetica revederea politicii tarifare rală, ca parte componentă a sistemului
la energia electrica prin introducerea de iluminat public, în corespundere cu
tarifului special pentru perioade pre- experienţa internaţională şi strategia
stabilite (vara/iarna ori/şi ziua/noaptea) municipală de dezvoltare a turismului
privind alimentarea cu energia electri- şi promovarea imaginii municipiului
ca a sistemelor de iluminat; Chişinău .

8. Se recomandă utilizarea standardelor şi 12. Se recomandă elaborarea unui act nor-


normelor europene în scopuri ilumină- mativ ori promovarea unui proiect de
rii parţiale a căilor de trafic prin: lege cu privire la serviciul de iluminat
a) utilizarea luminii panourilor publi- public racordat la concepţiile promova-
citare; te de Directivele Comunităţii Europe-
b) iluminarea de noapte a vitrinelor ne.
centrelor comerciale, oficiilor etc.
c) controlul poziţionării panourilor
luminiscente publicitare in raport
de traficul rutier, diminuând astfel
efectul de orbire şi evitarea distra-
gerii atenţiei participanţilor la trafic
şi armonizării culorilor reclamelor

ILUMINATUL PUBLIC ÎN MUNICIPIUL CHIŞINĂU


ASPECTE FUNCŢIONALE, ESTETICE, ARHITECTURALE,
29
TURISTICE, DE EFICIENŢĂ ŞI INVESTIŢIONALE
BIBLIOGRAFIE

1. Farrington, D. P. and Welsh, B. C. (2002) Effects of Normelor metodologice de stabilire, ajustare sau mo-
improved street lighting on crime: a systematic re- dificare a valorii activităţilor serviciului de iluminat
view, Home office research study, 251, Home office, public, A.N.R.S.C., România;
London, UK; 15. Ordin nr. 87 din 20 martie 2007 pentru aprobarea
2. Строительные нормы и правила СНиП II-4- Caietului de sarcini-cadru al serviciului de iluminat
79. „Естественное и искусственное освещение, public, A.N.R.S.C., România;
нормы проектирования” „Наружное освещение 16. Intelligent road lighting control systems. Liping
городских и сельских поселений” Guo, Marjukka Eloholma, Liisa Halonen. Helsinki
3. CIE 115:1995 Recommendations For The Lighting University of Technology, Department of Electronics,
Of Roads For Motor And Pedestrian Traffic Lighting Unit, Report 50 Espoo, Finland 2008;
4. CIE 144:2001 Road surface and road marking reflec- 17. Review of the class and quality of street lighting by
tion characteristics G.I. Crabb, R. Beaumont and D. Webster. CSS Stre-
5. CIE No. 136:2000 Guide to the lighting of urban et Lighting Project SL1/2007 Published Project Re-
areas port PPR380 (TRL http://www.trl.co.uk);
6. Sursa: Walk21-VI “Everyday Walking Culture”, The 18. Интеллектуальные системы уличного освещения.
th st
6 International Conference on Walking in the 21 О. Эннс http://www.abok.ru/;
Century, September 22-23 2005, Zurich, Switzer- 19. Legea privind achiziţiile publice nr. 96-XVI   din 
land, www.walk21.ch www.walk21.com 13.04.2007;
7. Directiva 2006/32/CE a Parlamentului European şi a 20. Hotărârea Guvernului privind modificarea şi comple-
Consiliului din 5 aprilie 2006 referitoare la eficienţa tarea Regulamentului cu privire la activitatea grupu-
energetică in utilizarile finale şi la serviciile energetice lui de lucru pentru achiziţii nr. 490  din  14.06.2010;
8. Guide for energy efficient street lihting instalati- 21. Hotărârea Guvernului privind aprobarea Regulamen-
ons, http://ec.europa.en/energy/intelligent/ index_ tului cu privire la achiziţia bunurilor şi serviciilor prin
en.html cererea ofertelor de preţuri nr. 245  din  04.03.2008;
9. Energy Management In Lighting Systems - Thomas 22. Paul Pencoiu, Eficienţa energetică în domeniul ilumi-
D. Baenziger, Merloni Progetti spa Energy Saving, natului electric, ICPE SA;
Italy, Ingineria iluminatului 2001 23. Tehnologia LED: cea mai economică şi ecologică so-
10. Gabriel Bucătaru, Contribuţii la Analiza Perturbaţii- luţie pentru sistemul de iluminat public. Institutul de
lor Conduse în Reţele de Distribuţie, teza de doctorat, cercetări electrotehnice ICPE-SA www.icpe.ro;
Bucureşti, 2009 24. Recommendations for the lighting of roads for motor and
11. Iluminatul public la Iaşi, o afacere tenebroasa www.te- pedestrian tarffic, Technical Report, CIE 115 – 1995;
lem.ro/telem/images/stories/telem/stiri/2010/10/13/ 25. Energy Efficiency and Renewable Energy Network
martor.pdf (EREN) http://www.eren.doe.org/;
12. www.ziare.com/articole/iluminat+public+iasi 26. G.B. Pop, M. Chindriş, C.O.Gecan, „ Oportunities
13. Directive 2009/125/EC of 21 October 2009 establi- to reduce consumption of electricity in lighting sys-
shing a framework for the setting of ecodesign requi- tems”, International Conference of lighting, 2009,
rements for energy-related products; ISBN: 978-973-713-232-1.
14. Ordin nr. 77 din 14 martie 2007 privind aprobarea
ILUMINATUL PUBLIC ÎN MUNICIPIUL CHIŞINĂU
30 ASPECTE FUNCŢIONALE, ESTETICE, ARHITECTURALE,
TURISTICE, DE EFICIENŢĂ ŞI INVESTIŢIONALE
NOTE

ILUMINATUL PUBLIC ÎN MUNICIPIUL CHIŞINĂU


ASPECTE FUNCŢIONALE, ESTETICE, ARHITECTURALE,
31
TURISTICE, DE EFICIENŢĂ ŞI INVESTIŢIONALE